PSIHOTERAPIA COPILULUIPSIHOTERAPIA COPILULUICENTRATA PE METODECENTRATA PE METODE

EXPERIENTIALEXPERIENTIAL--EXPRESIVEEXPRESIVE

Radu AdrianRadu Adrian

1. DESENUL CA ABORDARE DIAGNOSTICA 1. DESENUL CA ABORDARE DIAGNOSTICA SI TERAPEUTICA A COPILULUISI TERAPEUTICA A COPILULUI

CunoaCunoaşşterea universului interior al copilului terea universului interior al copilului beneficiaza de un ajutor considerabil din partea beneficiaza de un ajutor considerabil din partea tehnicilor expresiv-tehnicilor expresiv-ccreative de investigatie reative de investigatie ssi i terapie, dintre care desenul serial,modelajul,terapie, dintre care desenul serial,modelajul, jojocucul l ccu nisip, exercitiul mimico-pantomimic u nisip, exercitiul mimico-pantomimic ssi i dramaterapeutic, improvizatia muzicadramaterapeutic, improvizatia muzicalala, , exprimarea prin dans exprimarea prin dans ssi mii misscare,sunt care,sunt celcelee mai mai frecvent utilizate de consilierii frecvent utilizate de consilierii ssii psihologii psihologii specializati in probspecializati in probllemele copilului.emele copilului.

Desenul liber sau tematiDesenul liber sau tematicc constituie constituie oo foarte foarte potrivita cale de evaluare a persopotrivita cale de evaluare a personalinalitatii intatii in formare a copilului formare a copilului ssi a problemelor salei a problemelor sale emotionale, precum emotionale, precum ssii a rea relalatiilor sale tiilor sale ccu familia, u familia, a traumelor pe care eventual le-a suferit, aa traumelor pe care eventual le-a suferit, a nivelului de anxietate existentiala, a capacinivelului de anxietate existentiala, a capacitatatilortilor ssi a dificultatilori a dificultatilor sale de a se adapta la sale de a se adapta la mediul social.mediul social.

Atat desenele, cat Atat desenele, cat ssii jojoccurile sunt considerate urile sunt considerate drept cedrept cellee mai relevante modalitati de expresie mai relevante modalitati de expresie ale primilor ani de viata, ele oferind dateale primilor ani de viata, ele oferind date importante despre inteligenta importante despre inteligenta ssi afectivitateai afectivitatea copilului. In mod special, desenul liber, sprecopilului. In mod special, desenul liber, spre deosebire de desenul dupa model (preferat indeosebire de desenul dupa model (preferat in sscoala traditionacoala traditionalala), indepline), indeplinesste rolul unei ve-te rolul unei ve-ritabile creatritabile creatiiii, care exprima spontan viziunea, care exprima spontan viziunea personala a copilului asupra mediului inconju-personala a copilului asupra mediului inconju-rator rator ssii prin aceasta, se instituie intr-un veritabiprin aceasta, se instituie intr-un veritabill test psihodiagnostic al personalitatiitest psihodiagnostic al personalitatii..

Dintre testele proiective bazate pe desen Dintre testele proiective bazate pe desen utilizate in special in psihodiagnoza copilului utilizate in special in psihodiagnoza copilului sunt:sunt:

testul desenului liber altestul desenului liber al lui G. Minkowskalui G. Minkowska testul .testul .””omuletului" (F. Goodenough)omuletului" (F. Goodenough) restul .restul .””desenului figuni umane" (K. Ma-desenului figuni umane" (K. Ma-

chover)chover) testu] "casa-copac-persoana" (H-T-Ptestu] "casa-copac-persoana" (H-T-P engl. engl.

house-tree-person, al lui J. N. Buck)house-tree-person, al lui J. N. Buck) testul .testul .””femeii plimbandu-se prin femeii plimbandu-se prin

ploaie“ploaie“(testul H. Fay)(testul H. Fay) ttestul .estul .””desenului famidesenului familliei"iei"

MModalitati de lucru expresiv-odalitati de lucru expresiv-metaforice:metaforice:

DesenulDesenul lumii interioare, din linii, lumii interioare, din linii, figurifiguri s sii culoriculori;;

Pictura sentimentelor din acest Pictura sentimentelor din acest momentmoment;;

lmaginarea lmaginarea ssi desenarea unei i desenarea unei ““tufe tufe dede trandafitrandafirri" (exercii" (exercittiu utilizat de iu utilizat de V. OaklanderV. Oaklander););

DesenuDesenull serial serial..

Desenul serialDesenul serial DesenuDesenull serial serial este este oo metoda individuala metoda individuala de lucru de lucru

cu copilucu copilull cu dificultati comportamenta1e cu dificultati comportamenta1e ssi de i de adaptare, practicaadaptare, practicata ta de de J.A.B. J.A.B.Allan (1988), in scop Allan (1988), in scop psihoterapeutic. Metodapsihoterapeutic. Metoda este de inspiratie jungiana este de inspiratie jungiana si si implica implica oo serie de serie de 12 12 ssedinte a cedinte a caate 20-25 minute te 20-25 minute fiecare, fiecare, oo data data pe saptamana, cand i se cere pe saptamana, cand i se cere copicopillului saului sa deseneze un tablou, in prezenta deseneze un tablou, in prezenta consilieruluiconsilierului psiholog. psiholog.

Utilizarea desenului serial evidentiaza Utilizarea desenului serial evidentiaza treitrei stadii stadii pprincipalerincipale in aplicarea metodei pe copii in aplicarea metodei pe copii cu cu tulburari tulburari si si dezorganizari moderate, Fiedezorganizari moderate, Fieccareare stadiu stadiu reflecta anumite imagini sau teme tipireflecta anumite imagini sau teme tipicce.e.

In stadiul initialIn stadiul initial, intre prima si a 4-a , intre prima si a 4-a sedinta, desenele reflecta:sedinta, desenele reflecta:

oo viziune globala asupra lumii i viziune globala asupra lumii intnterioerioaare are a copilului;copilului; pierderea controlului ipierderea controlului intnterernn ssi prezeni prezenttaa ssentimentelor de disperare entimentelor de disperare si dsi dezeznnadeadejjdede;; stabilirea unui rapstabilirea unui raportort in initialitial cu cu consilierulconsilierul,,

care uneoricare uneori, , esestte e incorincorporat intr-un desenporat intr-un desen in forma simboin forma simbolica a uriasului lica a uriasului prietenos, prietenos, pilotpilot dede avionavion doctor doctor sausau asistent. asistent.

In stadiul iIn stadiul intnteerrmediarmediar, de la a 5-a la a 8-a, de la a 5-a la a 8-a ssedinedintta cona conttinutul desenelor pare a reflecta:inutul desenelor pare a reflecta:

expresia unei emotii in forma ei puraexpresia unei emotii in forma ei pura;; conconflflictul intre contrarii (rau/bine) ictul intre contrarii (rau/bine) ssii

izolarea sentimentelor ambivalente;izolarea sentimentelor ambivalente; adancirea relatiei dintre copil adancirea relatiei dintre copil ssi ajutoruli ajutorul sau. sau.

La sfarsitul acestei faze, copilul folosesteLa sfarsitul acestei faze, copilul foloseste

desenul pentru a comunica direct despre desenul pentru a comunica direct despre pro-blema dureroasa sau pentru a dezvalui pro-blema dureroasa sau pentru a dezvalui unun

secret.secret.

In stadiul terminalIn stadiul terminal, de la a 9-a la a l2-a, de la a 9-a la a l2-a ssedinta, copilul tinde sa deseneze:edinta, copilul tinde sa deseneze:

imagini care reflecta sensul stapanirii deimagini care reflecta sensul stapanirii de sine, sine, al autocontrolual autocontrolullui ui si si valorizarii;valorizarii;

scene ce reflectascene ce reflecta o o imagistic imagisticaa pozitiva: pozitiva: absenta razboiului, violentei, lupteiabsenta razboiului, violentei, luptei, , distdistrurugerii;gerii;

simbolul central asimbolul central all sinelui (autoportret, sinelui (autoportret, forme forme de mandale;de mandale;

scene umoristice;scene umoristice; tablouri tablouri cce refe reflleeccta deplasarea legaturii deta deplasarea legaturii de atasamentatasament de de lla consia consillier catre alte pier catre alte peersoane.rsoane.

2. Alte mijloace expresive 2. Alte mijloace expresive utilizateutilizate

in psihoterapia copiluluiin psihoterapia copilului 2.1. 2.1. FanteziaFantezia Tehnicile fanteziei presupun folosireaTehnicile fanteziei presupun folosirea

intregului potential imagistic intregului potential imagistic si ele si ele pot fi imbipot fi imbinate sau nu nate sau nu ccu desenuu desenull sisi mimisscarea carea fizicafizica.. Analiza unei fantezii Analiza unei fantezii esteeste o o problema problema ffoarteoarte controversata. Se pare controversata. Se pare ininsasa ca pot ca pot avea locavea loc schimbari semnificatischimbari semnificativeve ffara ara produproduccerea erea vrevreunui insight.unui insight.

2.2. Modelajul2.2. Modelajul

Materialele pentru Materialele pentru modelajmodelaj pot fi lutul,pot fi lutul, plastelina, aluatul, fiecaplastelina, aluatul, fiecarre cu calitati diferite.e cu calitati diferite.

Lutul ofera atat experiente kinestezice, catLutul ofera atat experiente kinestezice, cat si si tactile. Flexibilitatea tactile. Flexibilitatea si si maleabilitatea lutuluimaleabilitatea lutului se pse pootrivtriveseste unei varietati de nevoi.te unei varietati de nevoi.

EEll pare sa sparga adesea blocajele copilului, pare sa sparga adesea blocajele copilului, putand fi utilizat putand fi utilizat ccu sucu succces es sisi de cei care au de cei care au mari dificultati in exprimarea sentimentelor.mari dificultati in exprimarea sentimentelor.

Un astfel de exercitiu Un astfel de exercitiu ccu lutul este urmau lutul este urmattoruorull (C.J. (C.J. Mills, J.R Crowley, 1986, pag. 69):Mills, J.R Crowley, 1986, pag. 69):

,,lnchide ochii,,lnchide ochii s si ini intratra in spa in spattiul tau interioriul tau interior. . Simte Simte lutul cu ambele maini penfru cateva minute. lutul cu ambele maini penfru cateva minute. Respira de doua oriRespira de doua ori profund. Acum eu dorescprofund. Acum eu doresc sa sa fafacc ceva cu lutu ceva cu lutull, cu ochii inchi, cu ochii inchissi. Degetelei. Degetele tale tale incep sa se miincep sa se misste.te. ObservaObserva dadacaca lutul pare sa lutul pare sa doreasca sa urmeze propriul sau drum. Sau poate doreasca sa urmeze propriul sau drum. Sau poate ca tu vrei ca elca tu vrei ca el sa urmeze drumul tau. Realizeazasa urmeze drumul tau. Realizeaza o forma, o fio forma, o figura. Lasa-te sa fii surprins de ceea gura. Lasa-te sa fii surprins de ceea cese intampcese intamplala. Vei avea doar cateva minute . Vei avea doar cateva minute pentpentru a ru a faceface asta. Cand ai terminat, deschide asta. Cand ai terminat, deschide ochii ochii si si priveprivesstete la ceea ce ai realizat. la ceea ce ai realizat. IIntoarce ntoarce obiectul obiectul ssii priveprivesste-l din diverse pate-l din diverse parti srti sii unghiuri.unghiuri.

Acum fii aceasta bucata de lut. Tu eAcum fii aceasta bucata de lut. Tu esstiti lutul“lutul“..

2.3. Colajul2.3. Colajul

ColajulColajul este realizat prin lipirea saeste realizat prin lipirea sau u ataatassareaarea de materiale dede materiale de o o mare mare varietate pe hartie sauvarietate pe hartie sau panza. panza.

ColajulColajul ajuta la eliberarea ajuta la eliberarea imaginatiei imaginatiei ssii

poate fipoate fi utilizat ca exprimare utilizat ca exprimare senzoriala senzoriala ssii emotionala.emotionala.

2.4. Jo2.4. Joccul ul cucu nisip nisip

Este o Este o tehnica tertehnica teraapeutipeuticca de a de sorginte jungiana sorginte jungiana ssii simbolul joasimbolul joacca un a un rol important.rol important.

JoculJocul in nisipin nisip al ual unnui ui ccopil poateopil poate fi fi interpretat interpretat cca a oo reprezentare reprezentare tridimensionatridimensionalala a unei situat a unei situatiiii psihice. psihice.

2.5. Realizarea de pove2.5. Realizarea de povessti ti ssii povestiripovestiri

Crearea poveCrearea povesstilortilor este este oo practica de prima practica de prima importanta inimportanta in psihoterapia psihoterapia ccopilului. opilului. UtilizaUtilizarrea lor in terapie implica: realizarea ea lor in terapie implica: realizarea povepovesstilortilor d de catre terapeut e catre terapeut ssii povestirea lor povestirea lor copiilor; cocopiilor; coppiii realizeaza poveiii realizeaza povessti; utilizarea ti; utilizarea unor lucruriunor lucruri c care sa stimuleze poveare sa stimuleze povesstile cum tile cum ar fi picturile,ar fi picturile, t testele proiective, marionetele, estele proiective, marionetele, desenatul, jodesenatul, joccuull cu nisip; deschiderea cu nisip; deschiderea catre catre fanteziile interifanteziile interiooare sau utilizarea mijloaare sau utilizarea mijloaccelor elor video sau audio,video sau audio, microfon de jucmicrofon de jucaarie sau un rie sau un set TV imaginar.set TV imaginar.

2.6. Metafora terapeutica2.6. Metafora terapeutica

a. Povea. Povesstile metaforicetile metaforice Metafora terapeuticaMetafora terapeutica trebuie sa evoce trebuie sa evoce

ataatatt familiaritatea imagistica a metaforei familiaritatea imagistica a metaforei

literare,literare, cat cat ssi familiaritatea rationala i familiaritatea rationala bazata pebazata pe inteintellegerea experientei egerea experientei personale.personale.

Copilul trebuie sa creeze Copilul trebuie sa creeze oo punte de punte de conectare personaconectare personalala inintre sine tre sine ssii evenimentele din poveste. evenimentele din poveste.

b. Metafora artisticb. Metafora artisticaa Metafora artisticaMetafora artistica utilizeaza strategii utilizeaza strategii

de desenare, jocuri din carton, create de desenare, jocuri din carton, create de catre copil si dand o alta de catre copil si dand o alta dimensiune experientei terapeutice.dimensiune experientei terapeutice.

2.7. Marionetele2.7. Marionetele

MarionetaMarioneta implica detaimplica detassare are ssi copilul i copilul se simtse simte in e in siguranta sa releve ceva siguranta sa releve ceva din intimitatea sa indin intimitatea sa in acest mod.acest mod.

2.8. Terapia2.8. Terapiaprinprin j joocc

Psihanalista M. Klein priveste Psihanalista M. Klein priveste joculjocul ca un tip de reprezentare simbolica a ca un tip de reprezentare simbolica a fanteziei inconstientului si-l fanteziei inconstientului si-l interpreteaza ca atare.interpreteaza ca atare.

Se considera Se considera caca jocu jocull eeste formaste forma copicopilului de auto-terapielului de auto-terapie,, prin care prin care lucreaza adesealucreaza adesea asupra confuziilor, asupra confuziilor, anxietatilor anxietatilor ssii conflictelorconflictelor sale.sale.

2.2.9. Dramaterapia9. Dramaterapia

DramaterapiaDramaterapia este este oo forma de forma de psihoterapie psihoterapie aa copilului copilului iin care spontaneitatea jocului n care spontaneitatea jocului dramaticdramatic ca ca ssii interventiile terapeutului interventiile terapeutului ajuta copilul sa seajuta copilul sa se exprime, sa inteleaga exprime, sa inteleaga ssii sa lucreze asupra conflictelor sale, sa sa lucreze asupra conflictelor sale, sa produproducca insight-ul a insight-ul ssi schimi schimbarea.barea.

Terapeutul trebuie sa poata Terapeutul trebuie sa poata jucjuca mai ma mai multeulte roluri in acelaroluri in acelassi timp i timp ssi sai sa aiaibaba capacitatea capacitatea de ade a

fi simultan actor, regizor,fi simultan actor, regizor, scenarist, coregraf.scenarist, coregraf.