psihologie medicala stres si disfunctionalitati

4
REFERAT PSIHOLOGIE MEDICALA : STRES SI DISFUNCTIONALITATI STRES SI DISFUNCTIONALITATI Stres, sau stress , reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, forță, solicitare, tensiune. Hans Selye definește stresul ca ansamblu de reacții al organismului uman față de acțiunea externă a unor agenți cauzali (fizici, chimici, biologici și psihici) constând în modificări morfo-funcționale, cel mai adesea endocrine. În cazul în care agentul stresor are o acțiune de durată vorbim de sindromul general de adaptare care presupune o evoluție stadială. Stadii clinice

Upload: baciu-diana

Post on 18-Dec-2015

204 views

Category:

Documents


50 download

DESCRIPTION

et

TRANSCRIPT

REFERAT PSIHOLOGIE MEDICALA : STRES SI DISFUNCTIONALITATI

STRES SI DISFUNCTIONALITATI

Stres, sau stress, reprezint sindromul de adaptare pe care individul l realizeaz n urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde ncordare, tensiune, constrngere, for, solicitare, tensiune.Hans Selye definete stresul ca ansamblu de reacii al organismului uman fa de aciunea extern a unor ageni cauzali (fizici, chimici, biologici i psihici) constnd n modificri morfo-funcionale, cel mai adesea endocrine. n cazul n care agentul stresor are o aciune de durat vorbim de sindromul general de adaptare care presupune o evoluie stadial.Stadii clinicePrimul stadiul este cel al reaciilor de alarm i are dou subetape: faza de oc, cnd pot aprea hipertensiune i hipotermie. faza de contraoc, cnd organismul individului realizeaz o contracarare a simptomelor din faza de oc i are la baz rspunsuri de tip endocrin. Acest stadiu este caracteristic perioadei copilriei cnd rezistena biologic este foarte sczut.Stadiul al doilea este cel de rezisten specific (revenire), cnd dup primul contact cu agentul stresor organismul se adapteaz, comportamentul individului fiind aparent normal, persistnd modificri specifice stadiului anterior, n special de la faza de contraoc. n plan ontogenetic, acest stadiu corespunde maturitii, cnd individul are o rezisten bun, fiind posibil adaptarea la aproape orice tip de stres din mediu.Stadiul al treilea este cel de epuizare (aparine btrneii) cnd scad aproape toate resursele adaptative ale organismului. Adaptarea nu se mai menine din cauza scderii reaciilor de tip vegetativ. Apar vdit consecinele negative ale aciunii ndelungate a acestor mecanisme neurovegetative.Caracteristicile stresuluiOrice tip de stres apare pe fondul adaptrii permanente a organismului la mediu cnd se poate produce un dezechilibru marcant ntre solicitrile mediului i posibilitile de rspuns reale ale individului. Adaptarea presupune pstrarea integritii organismului care este n permanen ameninat de agenii stresori de toate tipurile. n plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu mediul. Stresul apare n momentul cnd acest echilibru al adaptrii se perturb. Aceast perturbare este reversibil. Stresul reprezint, un dezechilibru intens perceput subiectiv de ctre individ ntre cerinele organismului i ale mediului i posibilitile de rspuns individuale.n funcie de natura agentului stresor, stresul poate fi psihic, fizic, chimic i biologic. n funcie de numrul persoanelor afectate, stresul poate fi individual sau colectiv.Stresul psihicPaul Frasse definete stresul psihic ca totalitatea conflictelor personale sau sociale ale individului care nu-i gsesc soluia pe moment. Mihai Golu definete stresul psihic ca stare de tensiune, ncordare sau disconfort, determinat de ageni afectogeni cu semnificaie negativ, stare de frustrare (reprimare) a unor trebuine, dorine sau aspiraii.Stresul psihic are un dublu caracter: primar i secundar. Caracterul primar vorbete despre stres ca rezultat al unei agresiuni recepionat direct n plan psihic. Caracterul secundar vorbete despre stres ca reacie de contientizare n plan psihic a unui stres fizic. Caracteristicile stresului psihic Agenii stresori psihici sunt: stimulii verbali (inclusiv cei care aparin limbajului interior) care sunt vehiculai pe ci nervoase la cortex. Acetia se difereniaz total de celelalte categorii de ageni stresori din cauza semnificaiei lor, pentru individ ei avnd caracter potenial de a produce stres psihic. Acest caracter potenial este validat de semnificaia cu care l investete individul. Unul i acelai agent stresor psihic, n afar de faptul c nu produce stres psihic la toi indivizii, nu produce stres psihic de fiecare dat la acelai individ. Acest lucru este condiionat de dispoziiile de moment ale individului i de semnificaia pe care o acord n acel moment individul. Apariia i amploarea stresului psihic depind mult de caracterele genetice ale individului (caractere cognitive, voliionale, motivaionale i afective).Vulnerabilitatea psihic la stres este constituional sau dobndit. Vulnerabilitatea psihic este o trstur proprie doar anumitor persoane i se manifest prin reacionare uoar, prin stare de stres psihic, la o gam larg de ageni stresori.Situaii generatoare de stres psihic: existena unor circumstane neobinuite pentru individ care l surprind pe acesta nepregtit pentru a le face fa. semnificaia unui eveniment. angajarea individului ntr-o aciune sau relaie exagerat. particularitile contextului social. lipsa condiiilor interne. modul subiectiv de a percepe solicitrile mediului. subsolicitare / suprasolicitare. situaiile conflictuale existente n familie, profesie sau la nivel intelectual. criza de timp. izolarea. apariia unui obstacol fizic sau psihic n calea unui scop care duce la frustrare.