psihologie medicala curs 8

7/27/2019 Psihologie Medicala Curs 8

1/16

PSIHOLOGIE MEDICALACURS 8

Psihologia femeii in timpul sarcinii

Atitudinea din timpul nasterii nu este o problema care tine doar de ceea ce se intampla fiziologicsi de cum esti tratata in spital, ci depinde mai ales de ce tip de persoana esti si mai ales de cum tepregatesti pentru nastere.

Rolul antrenamentului psihologic pentru nastere

Anxietatea poate arunca o umbra asupra momentului nasterii Ea conduce la cresterea ritmuluicardiac, a tensiunii arteriale, a tensiuni musculare si la alte raspunsuri fiziologice, ceea ce va faceca nasterea sa fie mult mai grea si mai periculoasa. Este foarte important sa iti dai seama candapare aceasta anxietate si mai ales de ce.

Durerea: O femeie care este in fata primei nasteri, obinuiete sa gandeasca astfel: Nu am avutpana acum nici o experienta ata de dureroasa.. Cum voi face face durerilor nasterii? Si fiindca nuai nici o idee despre cum este durerea nasterii sau cum se simt contratiile, grija si gandurilereferitoare la aceasta durere, se pot transforma intr-o adevarata teroare.

Durerea poate fi redusa prin invatarea despre nastere, despre cum functioneaza contractiile sicum te vei simti in diferite momente ale sarcinii. Este important de stiut ca durerea dintimpul travaliului este diferita de orice alta durere.Starea n care se afl femeia din momentul fecundrii ovulului pn la expulzarea (naterea)ftului se numete gestaie", sarcin" sau graviditate".

In aceast perioad organismul feminin sufer o serie de transformri anatomice, biologice ifiziologice, care asigur condiiile necesare dezvoltrii produsului de concepie. De asemenea,tot n acest interval survin o serie de modificri psihologice (adaptare psihologic"), generateatt de noua situaie biologic, dar i de noile roluri viitoare ale sfafus-ului maternitii.

Dei la actul procreaiei particip ambele sexe, efortul biologic principal aparine femeii.Capacitatea de a procrea reprezint un element important al psihologiei feminine.Vocaia maternitii este implicat n definirea feminitii, iar absena posibilitii genezice estetrit ca o puternic frustrare. Sarcina constituie nu numai expresia instinctului de reproducere(instinctul meninerii speciei i vieii), ci i o implinire a trebuinelor psihologice i sociale.Aducerea pe lume a unei noi viei reprezint mplinirea menirii biologice i sociale a femeii.

Maternitatea este sensul dominant al existenei feminine.Naterea unui copil este o oper

mrea, care nu echivaleaz nici chiar cu cele mai valoroase creaii ale geniului uman, ntructfr via toate operele umane i pierd sensul. Descendenii ne prelungesc viaa dincolo dehotarele existenei noastre. La scar cosmic, dinuirea infinit nu este posibil, dar la scaraumanitii insul triete" dup moarte prin faptele i actele sale.

Sensul existenei const n participarea la perpetuarea i la progresul vieii (inclusiv viaa so-cial). La dezvoltarea umanitii au participat i particip nu numai fiinele excepionale, ci toioamenii activi.

n cele 9 luni ct dureaz sarcina, modificrile biologice difer de la o etap la alta. Din punctde vedere psihologic gestanta parcurge, de asemenea, mai multe etape adaptative. Aa-numitacriz psihologic a sarcinii" este, de obicei, o reacie normal, o modalitate de rezolvare adiferitelor conflicte.

In prima etap a gestaiei pot s apar o serie de conflicte psihologice, ca o reacie lamodificrile fizice i fiziologice: oprirea menstruaiei, creterea de volum a snilor, pigmentareafeei (masca de sarcin"), mrirea de volum a uterului, ctigul ponderal etc. O informare

1


2/16

tiinific referitoare la evoluia modificrilor sarcinii evit apariia acestor conflicte.O femeie fr boli somatice ori psihice grave i consolideaz starea de sntate prin sarcin.

Gestaia maturizeaz aparatul de reproducere i determin modificri pozitive n funciilediferitelor sisteme (nervos, endocrin) i aparate (cardiovascular, respirator, digestiv). Deasemenea, sarcina desvrete frumuseea feminin.

n ultima parte a gestaiei survin stri conflictuale legate de noile responsabiliti sociale

impuse de statutul maternitii. Sntatea copilului trebuie aprat i promovat nc dinperioada intrauterin.A treia categorie destri conflictuale sunt generate de teama unui risc n timpul evoluiei

sarcinii ori n timpul naterii: teama de o anomalie a ftului, de ereditatea patologic, desuferina fetal, de durere, de incapacitate fizic pentru travaliu, de moarte prin accident ntimpul naterii, de anestezie (teama c nu se va mai trezi din somnul prin narcoz), de sexulnedorit al copilului etc.

n timpul sarcinii se ntlnesc o serie de modificri psihologice de mic intensitate, care nudepesc sfera normalitii (fcnd parte tot din aa-numitapsihologie a gestantei). Dintre acestemodificri amintim: hiperestezia senzitiyo-senzorial, prin scderea pragului sensibilitiigenerale (manifestat adesea prin modificri ale gustului i mirosului, prin repulsie i grea la

diferite mirosuri etc), apetit capricios (tendina de foame pentru anumite alimente, pofte" alegravidei), scderea pragului de toleran la frustraie, care duce la stri de iritabilitate,instabilitate, irascibiliate, reacii disproporionate; scderea capacitii frenatorii n sferaafectivitii cu labilitate afectiv, stri de plns i alte izbucniri afective; tulburri ale activitiicu scderea controlului, ; modificri minore n sfera cognitiv exprimate prin oarecare lentoareideativ, hipoprosexie, hipomnezie.

Majoritatea femeilor traverseaz fr tulburri psihice seria de evenimente din secvena

concepie - gestaie - natere - luzie - lactaie - maternitate. O parte din gravide prezint nstulburri psihopatologice care debuteaz sau reapar n perioada gravido-puerperal. Acestepsihoze de gestaie" sau nevroze de gestaie" nu sn determinate de modificrile specificesarcinii. Fiecare entitate psihiatric nregistrat n timpul graviditii este determinat de aceifactori cauzali care intervin i n afara maternitii (inct mai adecvat este denumirea denevroz" ori psihoz asociat cu gestaia"). Aceste boli psihice care debuteaz ori reapar n

perioada graviditii prezint totui o serie de particulariti clinice, imprimate de stresul biologic(aa-numita baie hormonal", care modific toate metabolismele) i stresul psihosociologic algestaiei.

Tulburrile psihice de intensitate psihotic (psihoze gravidice)au sczut dup cel de aldoilea rzboi mondial, ns a crescut incidena manifestrilor nevrotice (nevroze de gestaie").Psihozele de gestaie erau n majoritatea cazurilor expresia psihic a disgravidiilor tardive (crizeeclamptice), produse prin edem cerebral la gravidele care aveau un sindrom vasculorenal (cu

edeme, hipertensiune arterial i proteinurie). Aceste tulburri sunt din ce n ce mai rare, datoritsupravegherii gravidelor prin consultaii prenatale. Nu se mai ntlnesc astzi nici psihozele detip Korsakov, produse prin caren de vitamine (sindroame amnestice gravidice). Psihozeleendogene (schizofrenie, psihoze afective) apar rar n timpul sarcinii. Psihozele afective sunt maifrecvente dect psihozele schizofrene. n prima jumtate a gestaiei izbucnesc de obiceitulburrile maniacale, iar fazele melancolice survin n cea de a doua jumtate a graviditii.Frecvena redus a psihozelor endogene n cursul sarcinii ar pleda pentru ipoteza rolului

protector antipsihotic al modificrilor metabolice ale gestaiei (naterea i perioadapostpartum-\precoce favorizeaz ns declanarea proceselor psihotice). Psihozele gravidice apar mai frecventla multipare, n timp ce psihozelepostpartum au o prevalent mai crescut la primipare.

Nevrozele sunt mult mai frecvene dect psihozele, att la gravide, cit i la restul populaiei, n

general. Au fost nregistrate n timpul gestaiei toate tipurile de nevroze: nevroze anxioase(exprimate prin crize de anxietate, simptome neurovegetative etc), nevroze depresive (cu apatie,stri de plns, insomnii), nevroze obsesive (cu idei obsedante, scrupu-Iqzitate, dubitaii), nevroze

2


3/16

astenice (cu astenie, somnolen, hipoprosexie, iritabiIitate crescut). O serie de aspecteparticulare clinice prezint unele nevroze fobice (fobii n legtur cu naterea sau cu sntateacopilului) i nevroze isterice (negarea isteric a sarcinii).

Spre deosebire de alte situaii n care msurile de psihoigien se adreseaz unei persoane sauunui singur tip de colectivitate, n perioada gestaiei trebuie s acionm att n interesul

femeilor gravide, ct i n interesul viitorilor copii. Progresele n lupta de prevenire a

mbolnvirilor psihice care apar n perioada graviditii sunt astzi evidente. Strategiapsihoprofilaxiei cuprinde, pe de o parte, intensificarea i respectarea unor {psuri nespecifice,msuri generale de clire fizic i psihic, iar, pe de ajt parte, instituirea unor mijloace

specifice. nc din antichitate s-a acordat atenie prevenirii mbolnvirilor psihice la gravid i laprodusul de concepie, prin realizarea unui regim de munc i de via deosebit. Situaiilepsihoraumatizante erau implicate att n determinismul bolilor gravidei, cit i n influenareanefavorabil a dezvoltrii i a sntii fizice i psihice a ftului, n perioada gestaiei femeile

beneficiau de o serie de drepturi i privilegii. La romani femeia nsrcinat era scutit de a seridica n picioare n faa conductorilor, iar n Grecia Antic era cruat chiar un criminal dacacesta gsea adpost ntr-o familie n care exista o gravid.

n perioada gestaiei este necesar aplicarea urmtoarelor msuri nespecifice: clirea orga-nismului prin utilizarea factorilor naturali (aerisirea camerelor, nviorarea n aer liber, plimbri iexcursii n zone cu aer curat), clirea organismului prin exerciii fizice, respectarea oelor desomn, relaxarea psihic prin distracii agreabile, interzicerea consumului de buturi alcoolice i afumatului, alimentaie raional, tiinific, evitnd att deficienele (printr-iin aport echilibrat de

proteine, vitamine, calciu, fier etc), ct i consumul excesiv (viitoarea mam nu trebuie smnnce pentru doi); asigurarea unei atmosfere de armonie psihic, a unor relaii inter-personaleoptime, lipsite de incidente conflictuale i de situaii frustrante psihotraumatizante. n prezentexist dovezi c viaa psihic debuteaz nainte de natere, ftul fiind o fiin dotat cu memoriei sentimente. Sursa principal a stimulrii evoluiei psihismului ftului o constituie mesajele

primite de la mam. Situaiile psihotraumatizante (tensiunile din viaa familial ori profesional)afecteaz, n acelai timp, att organismul mamei, ct i pe cel al ftului. Combaterea stresurilorfamiliale i profesionale contribuie astfel la promovarea sntii mintale nc din perioada

prenatal.Aciunile de profilaxie sunt instituite cu ocazia consultaiilor prenatale. Luarea n eviden agravidei este obligatorie, iar n cursul gestaiei sunt necesare mai multe consultaii. n afar deverificarea strii sntii somatice, medicul are datoria s urmreasc i evoluia sntii

psihice. De asemenea, el trebuie s gseasc mijloacele potrivite pentru a risipi teama de natere.

Un rol important n prevenirea anxietilor legate de gestaie i de natere l au mijloaceleeducative prenatale individuale sau colective (cursuri instructiv-educative prenatale sau coala

mamelor"). Aceste mijloace educative urmresc pregtirea femeilor nsrcinate pentru o conduitnormal la natere. Leciile teoretice (cu date referitoare la sarcin i natere), nsoite de edinepractice (exerciii de respiraie, exerciii de deconrac-turare i expulzie), diminueaz ori nlturfrica de natere. Programul de educaie trebuie s combat opiniile eronate referitoare laobligativitatea marilor dureri de natere. Dei nu putem s susinem existena unor nateri frdureri", trebuie s facem deosebire ntre durerile normale", obinuite, de intensitate mai redus,determinate de procesele fiziologice ale parturiiei (naterii), i durerile patologice

supraadugate, legate de strile deteam si de descurajare. Autocontrolul respiraiei i al deconracturrii diverselor grupemusculare constituie elemente de mare importan n timpul naterii. Cursurile instructiv-e-ducative prenatale realizeaz un mod de psihoterapie colectiv ori de psihoterapie de grup. In

cadrul grupului se dizolv o serie de anxieti legate de gestaie i natere. Gravida i modeleazcomportamentul n funcie de atitudinea celorlalte gestante.

3


4/16

n timpul gestaiei trebuie s acionm pentru prevenirea bolilor congenitale (genetice inegenetice). Unele boli congenitale sunt determinate de factori toxici i infecioi. Alcoolismulfetal, ntlnit la mamele care consum alcool, este rspunztor de o serie de tulburri psihice carevor aprea la copil. Gestantele nu trebuie s consume buturi alcoolice nici chiar n cantitimoderate. Gravidele care lucreaz n mediu toxic vor fi mutate n alte locuri de munc. n timpulgestaiei (i mai ales n primele luni) viitoarele mame nu treouie sa utilizeze medicamente fr

avizul medicului. O serie de medicamente toxice sunt interzise. Ele vor fi administrate numai nsituaiile n care viaa gravidei este n pericol. Iradierea medical (n scop diagnostic oriterapeutic) este interzis n primele trei luni de sarcin i trebuie evitat n tot cursul gestaiei.

Prevenirea bolilor infecioase joac un rol important n profilaxia bolilor psihice congenitale.Prevenirea toxoplasmozei, de exemplu, se bazeaz pe evitarea contactului cu animaleledomestice, evitarea consumului de carne crud, ou crude i lapte nefiert.Gravida trebuie s se fereasc de infeciile virotice. Cele mai nocive virusuri asupra dezvoltriiembrionare sunt virusul herpetic, virusul rubeolei i virusul incluziunilor citomega-lice.

Medicina modern are astzi posibilitatea de a depista i unele boli ereditare, nc din primele

luni ale sarcinii.

Dup a 14-a sptmn de gestaie se poate efectuapuncie amniotic (amniocentez), avndastfel posibilitatea de a analiza celulele amniotice (prin examen citogenetic) i compoziialichidului amniotic (prin examene biochimice). Se realizeaz astfel diagnosticarea antenatal a

bolilor cromozomiale (mongolismul sau sindromul Down, sindromul Turner, sindromulKlinefelter etc.) i a erorilornnscute de metabolism (fenilcetonuria, de exemplu). n cazul

bolilor cromozomiale se decide, de obicei, ntreruperea terapeutic a cursului sarcinii, iarfenilcetonu-ria (care se manifest mai trziu prin oligofrenie) poate fi prevenit prin instituireaunui regim srac n fenilalanin (de la natere pn la vrsta de 67 ani). Amniocentez esteindicat la sarcinile survenite dup 40 de ani, n cazurile n care gestanta a nscut deja un copilcu o anomalie cromozomial sau un copil malformat cu origine necunoscut, n cazurile n careunul din prini prezint unele tulburri genetice (mozaicism, translocaie echilibrat etc).

n cazul tulburrilor nevrotice care se ntlnesc la gravide, se prefer mijloacele psihoterapeutice,evitnd terapia anxiolitic. Dintre mijloacele de psihoterapie se utilizeaz mai frecvent metodelede relaxare (psihoterapie de relaxare"). Metoda relaxrii progresive, inaugurat de Edmundlacobson, urmrete obinerea relaxrii fr o trecere printr-o contracie prealabil.

Aceasta se realizeaz prin exerciii progresive de contientizare a gradului de tensiuneneuromuscular i de nvare a mecanismului decontracturrii. Metoda antrenamentului

autogen, lansat de J.H. Schultz, este o gimnastic a spiritului", care urmrete obinerearelaxrii printr-o mobilizare voliional de nvare a proceselor de decontracturare. Acesteexercitii te invata :sa te relaxezi, sa respiri, sa-ti focalizezi atentia, ceea ce te va ajuta sa lucrezi cu propriul tau corpsi nu impotriva lui.sa-ti eliberezi mintea de frica si tensiune, astfel incat corpul tau sa fie eliberat de durere si safunctioneze asa cum a fost creat sa o faca.cum functioneaza uterul si cum afecteaza frica propriul corp, prin raspunsurile chimice si

psihologice ale acestuia.sa-ti menti relaxarea si calmul pentru a face fata situatiilor care te nelinistesc si te streseaza sicare te vor conduce la o nastare usoara.

sa identifici stresul emotional inainte si in timpul nasterii si cum sa te eliberezi de el.sa utilizezi imageria mentala, auto-hipnoza, exercitii de respiratie, de relaxare si sa-ti inlocuiesti

4


5/16

anxietatea si durerea cu increderea, calmul si confortul, ceea ce te va pregati pentru cel maiminunat moment din viata ta.

Depresia postpartum sau postnatala este o tulburare de dispozitie ce afecteaza una dinsapte femei care au nascut. Ea este cu adevarat o boala, nu o slabiciune de caracter,

necesitand ingrijiri adecvate.

Ca in cazul oricarei depresii, exista multi factori fizici, psihologici si sociali ce se intrepatrund sicontribuie la aparitia depresiei postpartum, multi dintre acestia variind de la o persoana la alta.

Depresia nu discrimineaza, ea poate afecta pe oricine, insa sunt predispuse femeile care:

au un istoric depresiv au suferit de depresie si in timpul sarcinii au o relatie dificila cu partenerul au suferit evenimente stresante de viata, precum decesul cuiva drag sau mutarea intr-o alta

casa au avut un travaliu lung si/sau complicatii la nastere au un copil foarte energic sau bolnavicios duc lipsa sa suport emotional si fizic au un istoric de boli mintale in familie

Se poate vorbi de depresie postnatala atunci cand "baby blues-ul" nu dispare. Baby blues-ul afecteaza 80% dintre femei, de obicei intre zilele 3-10 dupa nastere, in timp ce depresia

postpartum se dezvolta si persista timp de saptamani si chiar luni, daca este lasata netratata.

Exista dovezi conform carora femeile ce au suferit de depresie dupa nastere au aratat semne de

suferinta si in timpul sarcinii. De aceea, familia si prietenii trebuie sa-si tina ochii deschisi laeventualele semne ale bolii.

Depresia postpartum se trateaza cu medicamente, suport familial si timp. Nu toata lumea areaceleasi simptome, desi daca o femeie se simte nefericita o perioada mare de timp, ar trebui saconsulte medicul.

Simptomele depresiei postpartum includ:

stare de nefericire sentimentul de mama nepriceputa

pierderea sperantelor pentru viitor epuizare, gol interior, tristete, plans usor anxietate sau panica teama pentru bebelus si de bebelus insomnie sau somn excesiv, cosmaruri modificari de apetit incapacitate de a face fata rutinei zilnice idei suicidare

TRATAMENTTratamentul depresiei postpartum include medicatie si consiliere psihologica. Tratamentul

prompt este important atat pentru mama cat si pentru copil. Cu cat tratamentul este inceput maidevreme, cu atat recuperarea este mai rapida, scazand sansele de repetare a depresiei sidezvoltarea copilului este mai putin afectata de boala mamei.

5


6/16

Variantele de tratament pentru depresia postpartum, includ:

consilierea pentru pacienta si partenerul ei. Terapia cognitiv-comportamentala si consiliereainterpersonala sunt tratamente bine cunoscute pentru depresia postpartum.

Terapia cognitiv comportamentala o ajuta pe pacienta sa-si schimbe felul de a gandi si a simti,oferind de asemeni o relatie suportiva. Consilierea interpersonala (care se concentreaza pe relatiesi pe adaptarile necesare conditiei de a avea un nou-nascut) ofera suport emotional si asistenta

pentru rezolvarea problemelor .

medicatie antidepresiva, care efectiv indeparteaza simptomele depresiei postpartum pentrumajoritatea femeilor. Pentru femeile care alapteaza, expertii recomanda anumiti inhibitori airecaptarii serotoninei (ISRS) sau antidepresive triciclice, care sunt considerate relativ sigure intimpul alaptarii.

DE RETINUT

Starea de proasta dispozitie care nu dispare dupa cateva zile poate fi un semn al unei staridepresive mult mai serioase. Daca sentimentele nu scad in intensitate dupa cateva zile si incepsa interfereze cu buna functionare,trebuie luata legatura cu medical de familie.Medicul poate sa recomande un consilier specializat in tratarea starilor depresive Acesti

profesionisti vor furniza suportul emotional de-a lungul acestei perioade dificile, vor ajutapacienta sa gaseasca drumul in amalgamul de sentimente de confuzie si durere, si sa facaschimbari in viata ei.

Cateodata, alaturi de consiliere este necesara si prescrierea medicatiei corespunzatoare. In unelecazuri severe de stare depresiva sau psihoza, femeia trebuie spitalizata pana cand poate sa poartede grija atat ei cat si bebelusului in mod normal.

Multe dintre noile mamici au perioade de tristete, teama, suparare si neliniste dupa nastere. Esteimportant de amintit ca aceste sentimente sunt destul de obisnuite. Asta nu inseamna ca acestefemei au un esec ca femeie sau ca mama sau ca este bolnava mintal. Inseamna ca ea si corpul eise adapteaza la acele multe schimbari care urmeaza nasterii unui copil.

Daca starea de proasta dispozitie nu dispare dupa o saptamana sau doua, s-ar putea sa sufere destare depresiva postpartum. Trebuie luata legatura cu medicul care poate sa furnizeze resursele

pentru consiliere si tratament. Chiar daca starea depresiva este severa, exista tratament care saajute pacienta sa se intoarca la normal cat mai curand posibil.

Este bine ca femeia sa fie sincera si sa comunice cu cei din jur simptomele pe care le prezintaastfel se pot crea premisele pentru tratarea simptomelor acestei afectiuni impreuna cu medicul,familia si prietenii.

RECOMANDARI:- programarea de vizite si iesiri cu prietenii si familia, dieta echilibrata, exercitii fizice regulate,cum ar fi mersul pe jos, solicitarea ajutorului pentru prepararea hranei si realizarea altor sarciniin casa, evitarea alcoolului si a cofeinei, evitarea suprasolicitarii.

6


7/16

Consiliere in infectia HIV-SIDA

Consilierea este utilizarea priceput i principial a relaiei interpersonale, pentru a facilitaautocunoaterea, acceptarea emoional i maturizarea, dezvoltarea optim a resurselor

personale. Scopul general este acela de a furniza ocazia de a lucra n direcia unei viei maisatisfctoare i pline de resurse. Relaiile de consiliere variaz n funcie de cerere, dar pot ficentrate pe aspecte ale dezvoltrii, pe formularea i rezolvarea unor probleme specifice, luarea dedecizii, controlul strilor de criz, pe lucrul asupra tririlor afective sau a conflictelor interne, ori

pe mbuntirea relaiilor cu ceilali. consilierea poate fi definit ca un proces n care unprofesionist stabilete o relaie bazat pe ncredere cu o persoan care are nevoie de sprijin.

Prin consiliere, individul este ajutat s se cunoasc mai bine (s i contientizeze i s ineleag problemele, sentimentele, motivaiile), s ia decizii importante, s i rezolve

problemele.Exist cteva tipuri specifice de consiliere n infecia cu HIV:Consilierea pre-testare este efectuat naintea testului HIV i are ca scop oferirea i/sau

clarificarea informaiilor despre infecia cu HIV i SIDA, despre cile de infectare, evitareacomportamentelor de risc, precum i implicaiile medicale, sociale i psihologice pe care le

presupune situaia de a fi o persoan infectat. Persoana consiliat este ncura- jat s se testezeinformnd-o asupra avantajelor testrii i este obinut consimmntul pentru testare.

Consilierea post-testare este diferit n funcie de rezultatul testului HIV. Astfel, consili- ereapost-testare dup un test HIV negative se centreaz pe identificarea acelor comportamente alepersoanei care ar putea avea risc de infectare. Se ntresc informaiile despre transmiterea HIV imodalitile de prevenire ale acesteia. Se ncurajeaz retestarea la 3 i 6 luni, mai ales dac

persoana are n antecedente comportamente de risc. Consilierea post-testare pentru un rezultatHIV pozitiv necesit o pregtire special pentru a face fa situaiilor de criz. Consilierea secentreaz pe susinerea emoional a persoanei, oferirea de informaii ncurajatoare, discuiadespre viitorul apropiat. Trebuie s se in seama de mecanismele de aprare la boal i durere is se rspund cu empatie i respect.

Consilierea psihologic de susinere (suportiv) poate avea loc n toate etapele pe care leparcurge individul pn la acceptarea diagnosticului, n confruntarea cu agravarea bolii sau curespingerea social etc. Acest demers este mai puin structurat, principalul su scop fiinddepirea situaiilor dificile din momentul respectiv,oferirea de nelegere, ncurajare, susinere,empatie, persoana gsind astfel propriile soluii pentru situaia prin care trece.

Aflarea statutului de seropozitivitate reprezint un risc psihologic deosebit i antreneaz o serie

de repercursiuni psihologice.Modul de expresie al acestor repercursiuni depinde de mai mulifactori, dintre care cei mai importani sunt: personalitatea subiectului,circumstanelediagnosticrii seropozitivitii, anturajul su.

E. Kubler-Ross, psiholog american, a descris 5 etape prin care trec persoanele seropozitive ifamiliile acestora la aflarea diagnosticului: negarea, furia, negocierea, depresia i acceptarea.

Negarea, atunci cnd pacientul sau familia (prinii) refuz s dea crezare veridicitiidiagnosticului. Negarea reprezint un mecanism de aprare dificil i de aceea, ca etap iniial,trebuie respectat, dar nu ntreinut o perioad prea mare de timp. Furia este un mecanism de aprare mai elaborat i reprezint un nceput de integrare;

pacientul este invadat de anxietate i caut vinovai pentru ceea ce i s-a ntmplat. Ea const n

reacii verbale agresive care sunt greu de suportat de ctre anturaj. Cu toate acestea,esteimportant s se accepte aceste furii i s fie lsate s se exprime.Negocierea const n modaliti de rezolvare colateral a situaiei; ea apare la copiii mai mari,

7


8/16

la aduli, la aparintori i la personalul care se ocup de persoanele seropozitive. Pacientul ia nconsideraie proiecte de viitor i ia decizii, punnd n practic anumite ritualuri i gnduri de tipmagic (M voi lsa de fumat., Voi avea un regim de via mai echilibrat., etc.). n aceastetap persoana nu mai suport informaia, dar acioneaz prin ea. Depresia reprezint o decompensare reactiv i o epuizare a mecanismelor de aprare aleEului. n aceast etap pacientul se simte inutil, nu mai are dorine i simte c nu mai are viitor;

de asemenea, acesta se izoleaz, nu mai are prieteni, nu mai mnnc etc. Aceast izolare poateconstitui un moment de cutare interioar a resurselor pentru ca, ulterior, persoana s fie capabils nfrunte exteriorul, dar poate fi i un moment n care apar idei suicidare, tentative suicidare ichiar suicidul. Este foarte important ca familia i prietenii s sprijine persoana n aceast

perioad, s o confirme i s-i arate c este iubit. Acceptarea este etapa n care persoana accept s triasc cu statutul de seropozitivita-te, esteo reinvestire n sine, o reluare a sentimentului de urgen de a exista i de a profita de via.Pentru c oamenii nu obinuiesc s apeleze la un consilier sau la planning familial n ceea ce

privete boala HIV/SIDA,acest rol i revine medicului de familie.n mometul n care pacienii faco vizit medicului de familie,ngrijorai fiind de starea lor de sntate,atunci medicul poate iniiao discuie legat de HIV.El poate sublinia faptul c att consilierea precum i testarea pentru

HIV sunt pa cale de a deveni o parte obinuit,de rutin,a ngrijirii medicale pentru toi pacienii.

n general medicul generalist,viitorul medic de familie,este acela,sau ar trebui s devin acelacare s dea sfaturile necesare,fiind cel mai accesibil.El poate ctiga ncrederea pacienilor iastfel sfaturile sale bune vor fi urmate de acetia n mai mare msur.Medicul sftuiete pacieniis-i cunosc statusul serologic HIV,fapt care are mare importan n privina impactului asupracalitii i duratei vieii pacientului sau pacientei respective.

n deschiderea edinei de consiliere medicul trebuie:-s explice pacientului c dorete s discute despre un subiect foarte important pentreu sntateaacestuia,un subiect care trebuie abordat cu toi pacienii si:infeci cu HIV i SIDA;-s explice c aceast discuie,la fel ca i celelalte discuii cu pacienii,este confidenial;-s ncurajeze pacientul s-i expun cunotiinele,ntrebrile i prerile n legtur cuHIV/SIDA;-s nu ia notie n timp ce vorbete cu pacientul;-s ntrebe pacientul dac a mai avut ocazia s beneficieze de o asemenea consiliere n legturcu HIV,adic:

a) dac pacientul nu a mai fost testat,discuia trebuie s nceap prin referirea la modalitile detransmitere a HIV i posibilitile de prevenire;

b) medicul trebuie s-i explice pacientului c testarea poate fii anonim,dar i diferena dintreanonimitatea i confidenialitatea testrii i consilierii pentru HIV;

c) dac pacientul a fost testat anterior ,iar testul a fost negativ,fiind motive de a-l considera larisc,consilierea trebuie dirijat n sensul repetrii testrii HIV.Dac testul a fost efectuat nultimele 6 luni i nu par a exista riscuri de infectare de la acea dat,trebuie oferit pacientuluiopiunea de consiliere i testare HIV dac acesta dorete;

d) dac pacientul a fost testat HIV i rezultatul a ieit pozitiv,trebuie stabilit dac pn n prezentpacientul a beneficiat de ngrijirile medicale corespunztoare i/sau de vreun suport social.ncazul n care acesta nu a beneficiat de nici o ngrijire,consilierul trebuie s-i recomande un

serviciu medical specializat i servicii sociale de profil;

e) dac pacientul a fost testat anterior,indiferent de rezultat,consilierul trebuie s-i explice c este

8


9/16

important s aib un buletin de analiz,pentru a putea beneficia de ngrijire adecvat.Cu acordulpacientului,consilierul poate s se intereseze i s verifice rezultatul testului respectiv.

Informaiile legate de infecia cu HIV,cnd sunt necesare pentru a putea oferi o ngrijiremedical adecvat i un tratament ct mai eficace pacientului,pacientei sau copilului acestora potfi obinute fr permisiunea acestora,cu condiia s se pstreze confidenialitatea respectiv

secretul profesional.Este totui prudent,pentru a nu avea probleme de ordin legal cu pacientul,sse cear consimmntul scris al acestuia cnd se dorete obinerea transferului de informaiipentru a-l lua n ngrijire.

Dac pacientul a fost testat n sistem de anonimitate,trebuie s i se explice c este necesar oretestare deoarece sistemul anonim nu poate da informaii de luat n considerare pentru stabilireaunui program de supraveghere i tratament.

Comportamente adictive

Anorexia, bulimia si obezitatea au devenit tulburari la moda.Standardelede frumusete nerealiste promovate, stresul cotidian,inabilitateade a face fata solicitarilor vietii ii fac pe tot mai multi oameni sa se " razbune " pe mancare. Ceeace la prima vedere poate parea doar un prost obicei alimentar devine in timp o tulburare grava, cedeterioreaza sanatatea si ameninta viata pacientului.

Un prim pas in prevenirea sau combaterea acestor tulburari este recunoasterea lor,diagnosticarea. Iar pentru anorexie si bulimie exista criterii de diagnostic DSM IV: Anorexianervoasa:

1. greutate corporala scazuta cu cel putin15 % fata de greutatea normala;2. teama intensa de a creste in greutate;3. distorsiuni ale imaginii corporale;4. absenta a cel putin trei cicluri menstruale consecutive.

Distorsiunea imaginii corporale se refera la tulburarea modului in care este perceputadimensiunea corporala, adica persoana pretinde ca este grasa, chiar daca este foarte slaba.

Bulimia nervoasa

1. episoade bulimice repetate, cel putin doua pe saptamana, timp de cel putin 3 luni;2. pierderea controlului in timpul ingestiei alimentare;3. comportamente compensatorii repetate in vederea prevenirii cresterii ponderale

(vomismente autoinduse, abuzul de laxative si/sau diuretice, si/sau medicamente, dieta,exercitii fizice intense);

4. autoevaluarea afectata de forma si greutatea corporala.

Femeile sunt cele mai predispuse la aceste tulburari.

Semnele si simptomele anorexiei:

pierderea in greutate, obtinuta adesea prin provocarea varsaturilor, abuzul de laxative,diuretice sau exercitii fizice;

9


10/16

refuzul de a mentine o greutate corporala normala; frica intensa de kilograme in plus; imagine corporala negativa; la femei, modificari ale menstruatiei sau lipsa menstrei; oboseala; depresie; ritm cardiac neregulat; anemie medie; par si unghii casante; presiune scazuta a sangelui.

Semnele bulimiei nervoase:

episoade recurente de binge eating; sentimental ca nu-si poate controla comportamentul alimentar; ingerarea unei cantitati mult mai mari de mancare in timpul unui episod decat la o masa

normala; folosirea metodelor de prevenire a ingrasarii: inducerea vomei, medicamente exercitii

fizice; focus nesanatos asupra greutatii si formei corpului; deshidratare; oboseala; depresie; constipatie; probleme cu dintii si gingiile din cauza acidului gastric eliminat; ritm cardiac neregulat.

Incidenta

este in crestere la copii de peste sapte ani; 40-60% dintre liceene tin diete; 13% dintre eleve vomita; 30-40% dintre fete sunt preocupate de greutate; 40% dintre fetele de peste noua ani au tinut o dieta; fetele de cinci ani sunt preocupate de dieta.

Tratament

Cazurile severe de anorexie necesita spitalizare imediata pentru rehidratarea si incepereareabilitarii nutritionale si cresterea in greutate. Medicatia prescrisa vizeaza reducerea mancatuluicompulsiv, varsaturilor, tratarea depresiei sau anxietatii associate tulburarii alimentare.Tratamentul include si educatie, si psihoterapie.

Educatia nutritionala se face de catre medic, care stabileste un program, o rutina a meselor, odieta potrivita. Psihoterapia ajuta la evaluarea corecta a sinelui, la identificarea convingerilorgresite, a scopurilor neconstiente din spatele comportamentului compulsiv si evidentiereacalitatilor si puterilor. Nici un om nu-si poate folosi calitatile daca este convins ca nu le are. De

asemenea, se realizeaza si o consiliere a familiei, in sensul reducerii sentimentelor de vinovatiecu care s-ar putea confrunta parintii. Nu in ultimul rand, pacientul este invatat sa seautoingrijeasca. Adica sa aiba un program regulat de mese, sa consume alimente sanatoase, sa ia

10


11/16

la indicatia medicului vitamine, suplimente minerale si sa faca exercitii fizice regulate, darmoderate.

Perspectiva psihoterapeutica

Psihoterapia adleriana sustine ca

persoanele cu tulburari de alimentatiefolosesc alimentele si mancatul pentru acomunica simbolic sentimentele lor deinadecvare fata de solicitarile vietii. Iarsentimentul de inadecvare apare caurmare a esecului lor de a-si manageriaabililitatea de a trai eficient si sanatoscu altii. Nevoile umane de baza privindsiguranta si limitele potrivite,combinate cu dorinta de a semnifica side a fi perfect, duc la comportamente

ritualice privind alimentatia.

Negarea, evitarea si represiunea sunt caracteristici asociate tulburarilor alimentare si tin de oserie de mecanisme de aparare invatate in familia de origine. Astfel de familii consuma enorm demult timp si energie in nerezolvarea conflictelor. Deoarece pentru a rezolva un conflict trebuiemai intai sa recunosti ca exista. Apoi, pentru astfel de familii lipsa perfectiunii echivaleaza cuesecul personal sau familial. Iar in al treilea rand, iluzia fericirii si atmosferei apropiate este ovaloare de baza ce trebuie mentinuta cu orice pret.

Fiind precocupata de mancare, corp si exercitii fizice, o persoana anorexica nu se mai poateconcentra pe propriile sentimente. Acest sistem de negare o protejeaza de responsabilitatea de aface fata solicitarilor vietii de zi cu zi. Ajunge sa experimenteze in felul ei subiectiv puterea,autonomia si controlul intr-o lume pe care o percepe haotica.

In cazul bulimicilor, teama de a se ingrasa si aparenta lipsa de control a impulsurilor le creeazasentimente de neajutorare, vina, rusine, inadecvare. Mai mult, bulimia este o tulburare

progresiva, ce ajunge sa nu le mai lase timp celor afectati pentru munca, relatii intime si sociale,adica pentru a indeplini principalele sarcini ale vietii. Obezitatea, vazuta ca tulburare dealimentatie, este caracterizata prin scopul de a mentine o greutate corporala excesiv de mare.Obezitatea este un stil de viata ce protejeaza, ofera scuze si comunica lumii dependenta, in unelecazuri, sau independenta, in altele, si frica de aceste stari. Pe langa factorii biopsihosociali ce pot

determina aparitia unei tulburari de alimentatie, psihoterapia adleriana introduce si ideea caexista alegere, exista alternativa. Iar o persoana are tulburari de alimentatie pentru ca,neconstient, alege sa fie bolnava. Boala este folosita de pacient pentru a comunica nevoile sale,

pentru a compensa lipsa curajului de a comunica intr-un mod util si sanatos.

Teorii cu privire la alcoolism

. A.Teorii genetice

In urma studiilor, s-a ajuns la concluzia ca transmiterea genetica a genei pentru alcoolism

ar fi incriminata in special in aparita alcoolismului precoce si a celui cu comportament antisocialasociat.

11


12/16

In viziunea altor cercetatori, ceea ce se transmite genetic nu este predispozitia catre

alcoolism, ci catre un tip de personalitate predispus la riscuri, inclusiv la consumul in exces de

alcool, datorita activarii in exces (codificata genetic) a receptorilor dopaminergici D2 din

sistemul limbic.

B.Teorii bazate pe efectul antistress al alcoolului

Adeptii acestor teorii sustin ca alcoolul scade presiunea pentru adoptarea unor decizii ce

trebuie sa fie neaparat corecte si rapide, in situatiile de stress acut. Aceasta teorie se dovedeste,

de fapt , ineficienta, in timp ducand la dependenta.

C.Teorii ale invatarii consumului de alcool

1. la nivel microsocial(familie, colegi) are la baza mecanismul conditionarii, consumul poate

servii unui scop imediat (de ex. acceptare intr-un grup de prieteni, detasare de un mediu familial

ostil). Repetarea consumului apare datorita intarzierii efectelor negative. Ca si trasatura de

personalitate protectoare se aminteste autoeficacitatea.

.2. la nivel macrosocial- se refera la influenta unui context social salbatic asupra unui individcare se simte vulnerabil, atat la agresiunea altora, cat si a structurilor care ar fi trebuit sa il

protejeze. Subiectul cultiva abuzul de alcool din dorinta de a evada dintr-o realitate nesigura si

extrem de stressanta.

1.Principalele optiuni psihoterapeutice la alcoolici

1...1. Psihoterapia cognitiv comportamentala este o optiune terapeutica ce produce efecte

durabile intr-o durata relativ scurta. Actioneaza la nivel cognitiv (inlaturarea convingerilor si

ideilor irationale de tipul alcoolul ma face sa ma simt puternic, alcoolul ma ajuta sa rezist maibine la stress sau nu am forta necesara sa renunt la alcool) si comportamental(inlocuirea

automatismelor legate de alcool si a contextelor favorizante cu comportamente si context

alternative).

1..2. Hipnoza si relaxarea - sunt terapii care au avantajul ca pot opera relativ rapid la nivel

inconstient, construind, astfel, o aversiune fata de consumul de alcool. Se recomanda in cazul

alcoolicilor avansati. Totusi, daca gradul deteriorarii cognitive este prea accentuat, si aceste

terapii au efecte mediocre, deoarece subiectul nu poate sustine selectiv atentia catre hipnotizator

si ca urmare nu poate intra in transa.1..3. Psihoterapia de grup este populara sub numele de Alcoolici Anonimi(1935). Urmareste

realizarea abstinentei de durata la alcoolici, facilitarea reinsertiei lor sociale si promovarea

mesajului ca renuntarea la alcool e posibila. Implica 12 pasi, printre care acceptarea faptului ca

dependenta de alcool este o problema, ca a scapat de sub control si ca subiectul are nevoie de

ajutor, precum si intelegera consecintelor negative ale alcoolismului.

. Teorii cu privire la fumat

2..1. Teorii genetice

Factorul genetic are o contributie importanta in insusirea si persistenta fumatului (46-

84%, respective 58-74 %) si se concretizeaza in scaderea varstei de debut pentru fumat, dar si in

facilitarea aparitiei dependentei fata de acesta. Totusi, studiile in aceasta privinta nu sunt unanim

12


13/16


14/16

Medicul are un rol communicational important pentru incetarea fumatului. El trebuie,

spre exemplu, sa adreseze motivele reale care il fac pe pacient sa fumeze, sa conceapa un plan

realist de tratament, sa sublinieze progresele facute de pacient si sa nu furnizeze iluzii sau

sperante nerealiste legate de impactul renuntarii la fumat.

Cinci reguli pentru un stil de viata sanatos

"Tot ce e bun ori e ilegal, ori e imoral, ori ingrasa", spune una din Legile lui Muprhy.

1. O viata activa mergi zilnic pe jos cat poti de mult. Coboara cu o statie mai devreme in drumul catre

casa, sau lasa masina in parcare cand poti sa faci drumul respectiv pe jos; renunta la lift si foloseste scarile zilnic; mergi la o plimbare in pauza de pranz; redescopera bicicleta, mergi la sala, la un curs de dans, practica orice activitate fizica iti

face placere.

2. Controlul greutatii o greutate normala este vitala pentru mentinerea sanatatii; energia consumata zilnic trebuie sa fie mai mare decat energia furnizata de hrana; specialistii recomanda un consum de 2500 calorii zilnic pentru un barbat si 2000 calorii

pentru o femeie; consumul de zahar, sau de junk food trebuie redus la minim; cresterea consumului zilnic de energie, prin activitati fizice adecvate, reduce riscul de a

aduna depozite de grasime periculoase pentru sanatatea organelor tale. Hidratarea 2 l apa/zi este esentiala intr-un program de control al greutatii eficient.

3. Mananca sanatos ofera organismului tau toata paleta de substante necesare consumului zilnic carbohidrati

(50 - 55%), proteine (15% - 20%), grasimi nesaturate, fibre, vitamine, minerale si multaapa;

legumele, fructele si cerealele trebuie sa reprezinte peste 60% din meniul tau zilnic; grasimile nesaturate recomandate provin din nuci, seminte, uleiuri presate la rece, peste

sau avocado; ofera-ti o dieta echilibrata zilnic in schimbul dietelor drastice, care dupa un timp se

transforma in dezechilibru al organismului si aduc surplus de grasime imediat ce suntintrerupte;

foloseste cat mai multe alimente proaspete, fara aditivi si conservanti, cat mai naturale.

4. Renunta definitiv la fumat

Cand te hotarasti sa renunti la acest obicei extrem de periculos pentru sanatatea ta iti va fi mai

usor daca: vei prefera compania prietenilor nefumatori care te sustin in demersul de renuntare lafumat;

14


15/16

foloseste produse antifumat recomandate de specialisti; evita situatiile in care stii ca vei fi tentat sa fumezi; fa o socoteala cu economiile pe care le faci daca nu mai fumezi; spune-ti zilnic ca o sa reusesti!

5. Cat mai putin alcool

consuma mai mult bauturi fara alcool la petreceri sau cand iesi cu prietenii; pune-ti singur limite clare si tine cont de ele zilnic; rezista indemnurilor facute de asa zisii prieteni de pahar; mananca inainte de a consuma o bautura cu alcool; redu numarul zilelor cand iti permiti o bautura.

Concluzie

Alege: sa fii o persoana activa, care practica orice sport ii face placere; sa ai un program consecvent de control al greutatii; sa mananci sanatos, oferind corpului tau nutrientii necesari, in cantitatea de care are

nevoie; sa renunti definitiv la fumat; sa reduci semnificativ consumul de alcool.

15


16/16

16

psihologie medicala curs 8

Documents