Dupã ºase volume de prozã – Surîsullacrimii, 2006, Bucurii spulberate, 2008,Vetre strãmoºeºti. Ropcea un sat din

Bucovina la 560-a aniversare (coautor DragoºOlaru), 2010, Destine bucovinene, Ed. 2010,Amprente pe timp, 2011) – Emanoil Rei se impune caun prozator autentic în literatura regionalã.

Cartea Tablouri memorabile, Editura „GeorgeTofan”, Suceava, 2012, redã aspecte semnificativedin viaþa oamenilor, trãite în etape diferite ale uneiexistenþe profunde ºi dilematice. Cunoscutul publi-cist ºi istoric literar Liviu Papuc, în Prefaþa la carteade faþã, intitulatã Cîteva opinii, stabileºte nota defin-itorie a scrisului prozatorului, afirmînd: „Fãrã a aveao producþie editorialã extrem de bogatã, Emanoil Reini se relevã ºi în acest volum a fi din stirpea celorînzestraþi cu talentul necesar pentru a face sãpãtrundã din nou viaþã, evenimente, sã retrãiascã per-sonaje, sã aducã în contemporaneitate aburul inefabilal trecutului. Prin crochiurile sale Bucovina ºi-acîºtigat un cronicar-artist, care ºtie sã-i instruiascã darºi, în acelaºi timp, sã-i delecteze pe cititorii de toatevîrstele ºi de toate profesiile, printr-o prozã sensibilãde înaltã þinutã”.

Analizînd grosso-modo schiþele din prezentulvolum ºi fãrã a repeta cele spuse de alþi comentatori,putem afirma cã proza lui Emanoil Rei prezintã prob-leme ºi teme de viaþã dintre douã praguri: („douãepoci”, spune Liviu Papuc), concretizate prin timpulambivalent de trecut ºi prezent.

Huþulii, schiþa care deschide volumul, aminteºtede neamul mîndru al huþulilor, urmaºii dacilor liberi,prin doi eroi reprezentativi, Trifãnel ºi Mãlina.

Duºmanii poporului are în centrul acþiunii chipulcãpitanului criminal, poliþist ºi securist, care bagãgroaza în locuitorii satelor, de pe vremea cînd tre-buiau plãtite cotele cãtre U.R.S.S., chipurile cadespãgubire de rãzboi, cã am fost eliberaþi.

Portretul parlamentarului hidos, demagog ºicorupt din vremea noastrã, apare în schiþa Necazurimajore, iar în Culturnicii se cultivã paradoxul insuluifãrã nici o culturã, înainte de 1989.

Lumea haiducilor este ilustratã prin schiþa cuacelaºi nume prin douã personaje vestite: Polonic zisHaiducu ºi Motrescu. Alãturi de lumea haiducilor, a

oamenilor viteji ºi curajoºi, apar ºi cei din tagmacerºetorilor, a zdrenþãroºilor care nu muncesc, darfug la mormîntãri dupã pomeni, însã Frosa ºi Zãdelºi-au gãsit „naºul” la decesul unui om bogat.

În fine, Amanþii ºi Capcanele iubirii prezintã iubirieºuate, nerealiste, uneori ºi cu iz poliþist, iar înDestãinuiri se dezvãluie racolarea ºi semnarea angaja-mentelor la securitate prin personajul Viorica Pascaru.

Respectînd proporþiile ºi diferenþele de rigoare,Fãuritorii prezintã o temã universal-valabilã, a jertfeiºi sacrificiului pentru fãurirea unor opere durabile,eterne. Desigur ne reamintim de balada popularãMãnãstirea Argeºului ºi de drama Meºterul Manolede Lucian Blaga.

Credem cã bine l-a surprins ºi comentat poetul ºiprozatorul Emilian Marcu: „Fiecare om din prozelelui Emanoil Rei e, în parte, un univers, ºi toþi la un locformeazã o lume, care este prezentatã în realitatea ei,la limita dintre concret ºi ficþiune”.

3636 Revista românã nr. 4 (74) / 2013

Titu MIHAILTitu MIHAIL

PROZATORUL AUTENTICPROZATORUL AUTENTIC