proteza totala acrilica este o metoda conventionala de protezare in cazul edentatiei totale sau...

8/12/2019 Proteza Totala Acrilica Este o Metoda Conventionala de Protezare in Cazul Edentatiei Totale Sau Atunci Cand Mai E

1/7

Proteza totala

acrilica

Kik stephanie

Anul:III

Grupa:3


2/7

Proteza totala acrilica este o metoda conventionala de protezare in

cazul edentatiei totale sau atunci cand mai exista 1 - 2 dinti restanti

pe arcada. Aceste proteze au rolul de a reda functionalitatea si

aspectul estetic, fiind solutia optima pentru imbunatatirea calitatiivietii pacientilor care si-au pierdut dintii naturali.

Proteza totala conventionala este realizata dintr-o baza acrilica dura,

asemanatoare cu gingia si un set complet de dinti falsi, din material

acrilic sau ceramica. Protezarea totala ofera beneficii multiple:

pacientii pot mesteca mult mai bine si alimente mai diverse, se

imbunatateste pronuntia, proteza reprezinta un suport pentru buze siobraji, eliminand efectul specific de imbatranire al pacientilor fara

dinti, mentine sanatatea gingiilor si a maxilarului, si totodata reda

increderea si zambetul pacientilor.

Principiile protetice ale protezei totale

O proteza adecvata trebuie sa fie destul de confortabila de la prima

proba si retusurile trebuie sa fie completate in 2 - 3 sedinte. Cu toate

acestea, pacientul trebuie sa fie constient de faptul ca nu va putea

niciodata sa mestece la fel de bine cu proteza ca si cu dintii naturali -

cu dintii protezei va putea utiliza doar 10 - 15% din forta normala de

masticatie.

Sprijinul protezei este un principiu ce se refera la suportul oferit de

catre mucoasa orala, astfel incat proteza sa nu se miste in planvertical, adica sa nu exercite presiune pe arcada. Pentru arcada

inferioara suportul este oferit de gingie, iar pentru arcada superioara

de catre palatul dur impreuna cu gingia.

Stabilitatea se refera la miscarea protezei in plan orizontal, lateral

sau fata - spate. Stabilitatea protezei este cu atat mai buna cu cat

materialul acrilic roz realizeaza un contact continuu cu creasta


3/7

alveolara. Daca proteza este mentinuta prin aspiratie, insa se misca,

putem spune ca are retentie insa nu are stabilitate.

Retentia se refera la miscarea verticala de indepartare a protezei

fata de arcada. Cu cat interiorul protezei imita mai bine anatomia

campului protetic, cu atat retentia va fi mai buna, iar aspiratia,

tensiunea de suprafata si frictiunea vor impiedica formarea unei

brese in contactul dintre proteza si mucoasa orala. Elementul cel mai

important pentru retentia protezei il constituie sigiliul periferic:

marginile anterioare si laterale ale protezei, precum si sigiliul palatal

posterior.

O proteza dentara nu este pentru totdeauna. Dupa pierderea dintilor

naturali, maxilarul si gingia se modifica permanent, astfel incat

proteza nu se va mai potrivi ca la inceput. Pe langa leziuni care se pot

agrava in timp, purtarea unei proteze "largi" va avea mai multe

efecte negative, ireversibile, inclusiv aspectul imbatranit al fetei. Din

acest motiv proteza trebuie sa fie captusita, rebazata si chiar

schimbata, de fiecare data cand pacientul simte ca se pierde din

suportul, stabilitatea sau retentia protezei.

Realizarea protezei acrilice - etape clinice si tehnice

De cele mai multe ori pacientului i se vor extrage mai intai dintii

restanti care sunt nerecuperabili. Dupa extractie, vindecarea gingiilor

dureaza cateva luni, timp in care pacientul va purta o protezatemporara. Sunt si alte diverse situatii care pot necesita interventii

chirurgicale sau terapii ocluzale pentru realizarea unei anatomii

optime pentru protezarea totala.

Amprentarea campului protetic. Dupa vindecarea totala a

tesuturilor orale poate incepe procedura de realizare a protezei

totale acrilice. Proteza perfecta este o adevarata provocare, chiar sipentru profesionisti, iar momentul cel mai critic al realizarii protezei


4/7

este amprentarea campului protetic. Amprenta este copia negativa a

campului protetic inregistrat cu ajutorul materialelor de amprenta.

Scopul acestei etape clinice este redarea cu acuratete a reperelor

anatomice din cavitatea orala, fara a distorsiona tesuturile moi.

In cazul dentatiei totale, amprentarea se realizeaza de doua ori:

amprentarea preliminara si cea finala, sau functionala. Prima are ca

scop realizarea unei portamprente (lingura de amprenta, in care se

aplica materialul special) personalizate fiecarui pacient. A doua

amprentare va servi pentru realizarea modelului functional dupa care

se va confectiona proteza totala.

Modelul functional reprezinta copia pozitiva, foarte precisa a

campului protetic edentat total, aceasta redand cu exactitate zonele

de sprijin si cele de retentie. Modelul va fi realizat de tehnicianul

dentar, in ghips.

Determinare relatiilor intermaxilare. Se obtine cu autorul

sabloanelor de ocluzie realizate de tehnician dupa modelul

functional. Aceste sabloane se adapteaza cu exactitate pe suprafata

mucozala a modelului final si prefigureaza arcada dentara a protezei

totale. Medicul trebuie sa verifice stabilitatea si mentinerea acestor

machete de ocluzie in cavitatea orala a pacientului. Dupa verificare se

modeleaza marginile sablonului, pentru a indeplini cerintele estetice

si de pronuntie.

Urmeaza determinarea nivelului si directiei planului de ocluzie, cu

ajutorul sablonului maxilar situat in cavitatea orala. Planul de ocluzie

reprezinta linia la nivelul careia se intalnesc dintii celor doua arcade,

fie naturali sau artificiali.

Tot in cadrul acestei etape clinice medicul trebuie sa stabileasca

dimensiunea verticala a ocluziei - se masoara dinstanta de sub varfulnasului pana la marginea barbiei cand dintii se afla in contact maxim,


5/7

precum si determinarea si inregistrarea relatiei centrice - pozitia cea

mai inalta, posterioara si nefortata a condililor in cavitatea glenoida

(articulatia temporo-mandibulara), in absenta contactelor dintre

arcadele dentare.

Inainte de stabilirea formei finale a sabloanelor in relatia centrica se

vor mai determina uratoarele repere: linia mediana (a fetei in

general), linia surasului (nivelul buzei superioare in timpul unui suras

natural) si linia caninilor. Toate aceste masuratori sunt necesare

pentru a realiza o dantura artificiala cat mai asemanatoare cu cea pe

care pacientul a avut-o odata. Aceste masuratori ajuta si la realizareaurmatoarei etape tehnice:

Alegerea si montarea dintilor. Pentru dintii frontali si cei laterali se

iau in considerare inaltimea si latimea dintelui. Forma dintilor frontali

trebuie sa aiba in vedere particularitatile pacientului, pentru a ajunge

la o armonie dento-faciala si dento-somatica (tipul constitutional).

Suprafata ocluzala a dintilor laterali poate fi anatomica sau

functionala, pentru a genera o eficienta masticatorie maxima.

Montarea dintilor artificiali pe macheta in ceara are in vedere o serie

de reguli generale, precum si respectarea cu prioritate a cerintelor

estetice si de pronuntie.

Dupa proba machetei in cavitatea bucala se trece la realizarea

machetei definitive, care cuprinde urmatoarele etape: pregatirea

modelului de lucru in vederea definitivarii machetei si modelarea

finala a machetei. Urmeaza etapa tehnica prin care se transforma

macheta in proteza. Este normal ca proteza totala sa nu se

potriveasca perfect de la inceput. Pentru a obtine confortul

pacientului este necesar ca acesta sa revina la cabinetul medicului

stomatolog pentru a-i fi ajustata proteza.


6/7

Alternativa protezei totale sunt implanturile dentare, insa acestea

sunt recomandate in cazuri extreme si mai ales pacientilor tineri.

Costurile implanturilor dentare sunt considerabil mai ridicate decat

pretul unei proteze totale acrilice.


7/7

Bibliografia:

http://www.medici-stomatologi.ro/

proteza totala acrilica este o metoda conventionala de protezare in cazul edentatiei totale sau...

Documents