propunerea de cercetare

Propunerea de cercetare

lector.univ.dr. Adriana Stefă[email protected]

După acest curs veți putea să:

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

2

Prezentați succint etapele unui proiect de cercetare Prezentați detaliat faza premergătoare a unui proiect de cercetare Construiți ipoteze utilizabile în procesul de cercetare; Realizați delimitări conceptuale utilizabile în procesul de cercetare Distingeți între diferite tipuri de eșantionare; Alegeți tipul de eșantionare potrivit scopurilor cercetării pe care doriți s-o efectuați și

mijloacelor de care dispuneți; Dobândiți abilități practice necesare în redactarea unei propuneri de cercetare

Metodologia în științele sociale:

1. Delimitarea obiectului de studiu în cercetările empirice

2. Analiza conceptelor

3. Analiza metodelor și tehnicilor de cercetare

4. Analiza raportului dintre metodele și tehnicile utilizate

5. Sistematizarea datelor obținute în cercetarea empirică

6. Formalizarea raționamentelor


3

Încă Platon compara cunoașterea cu disecția unui animal: după el, un bun dialectician găsește articulațiile, iar altul prost, osul; însă orice cunoaștere rămâne un decupaj.

(Pelletier&Gablot, apud Chelcea,S.2007)

EsențialDacă totul este Atunci nimic nu este


4

De la precizarea problematicii de cercetare la redefinirea ei:

Indiferent de sursă, este posibil ca intr-o primă etapă problematica de cercetare să nu fie foarte clar precizată

redefinirea problematicii de cercetare presupune transformarea ei în întrebări testabile

Exemple:

1.Un candidat la alegerile parlamentare dorește să analizeze imaginea contracandidaților săi în mediul on-line.2.Uniunea Europeană dorește să analizeze violența din programele Tv adresate copiilor3.O cercetătoare feministă dorește să analizeze dimensiunea de gen a educației din Romania

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare5

Construirea ipotezelor:


6

criterii pe care o ipoteză trebuie să le îndeplinească pentru a fi utilă în procesul de cercetare:

GeneralitateaRelația între variabile trebuie să fie adevărată într-o largă varietate de contexte și condiții spațio-temporale

ComplexitateaVizează numărul de variabile explicative luate în considerație. Karl Popper aprecia că ipotezele cu un grad de complexitate mai mare sunt preferabile pentru că ele obligă la mai multe controale și verificări mai variate

SpecificitateaSe referă la numărul de valori pe care le poate lua o variabilă. În general se preferă ipotezele în care gradul de specificitate al variabilelor testate este mai mare.

DeterminareaGradul de probabilitate cu care sunt garantate rezultatele. Sunt preferate ipotezele cu un grad mai mare de determinare.

FalsificabilitateaCapacitatea unei ipoteze de a fi infirmată.

Ipoteza: o afirmație netestată cu privire la relația dintre concepte, în cadrul unei teorii sau a unei cercetări de teren

…


7

TestabilitateaOricât de interesantă ar fi o ipoteză, dacă nu poate fi testată este inutilă pentru demersul nostru.

PredictibilitateaCapacitatea de a construi predicții după ce ipoteza a fost testată.

ComunicabilitateaAcesta trebuie privită în dublu sens : transmiterea lor în grupul de specialiști, pe de-o parte, și spre publicul larg, fără calificare în domeniu. Și într-un caz și în celălalt, comunicabilitatea este determinată de gradul de congruență între imaginea emisă și cea receptată.

ReproductibilitateaPresupune capacitatea de repetare a demersului cercetării și obținerea acelorași concluzii.

Obiectivitatea Valorile cercetătorilor trebuie puse între paranteze atunci când sunt construite ipotezele. Acolo unde acest lucru nu este posibil din cauza specificului cercetării, acestea trebuie asumate în mod clar.

Utilitatea Constituie rațiunea de a fi a ipotezelor. În lipsa unei utilități (teoretice sau practice) cercetarea și implicit construirea ipotezelor ce stau la baza ei sunt futile

Construirea ipotezelor:

o ipoteză este un enunț conjunctural despre relația dintre două sau mai multe variabile

Exemplu: într-o cercetare despre stereotipurile de gen in mass-media o ipoteză poate fi articolele scrise de jurnaliste conțin mai puține stereotipuri de gen decât cele scrise de jurnaliști

Variabile: 1.genul jurnalismului2. Numărul stereotipurilor de gen per articol


De la concepte la indici:


9

Pe măsură ce stabiliți ipotezele de cercetare veți observa că anumiți termeni care apar în acestea au nevoie de clarificări suplimentare: populism, naționalism, religiozitate, liberal, etc

Pentru a putea măsura variația unui fenomen trebuie să identificăm dimensiunile acestuia și apoi pe baza lor să descriem indicatorii ce vor fi utilizați pentru măsurarea empirică

Dimensiune: un aspect determinabil al unui concept

Indicator:un semn al prezenței sau absenței conceptului pe care-l măsurăm, o observație pe care alegem să o luăm în considerație ca reflecție a unei variabile pe care dorim să o studiem

Indice:o variabilă unidimensională cu r valori pe care sunt ordonate v clase de combinări de caracteristici dintr-un spațiu de atribute multidimensional

Procesul de conceptualizare:

Pe măsură ce stabiliți ipotezele de cercetare veți observa că anumiți termeni care apar în acestea au nevoie de clarificări suplimentare.

Dimensiune: un aspect determinabil al unui concept

Indicator: semn al prezenței sau absenței conceptului pe care-l măsurăm

Index: variabilă unidimensională cu r valori pe care sunt ordonate v clase de combinări de caracteristici dintr-un spațiu de atribute multidimensional

Dimensiunile conceptului de religiozitate (după Guy Michelat,1990):1.Practicile religioase2.Credințele3.Atitudinea față de instituția bisericească4.Activitățile religioase

Indicatorii dimensiunii practicii religioase:1.Numărul de împărtășanii într-o lună2. Importanța acordată căsătoriei religioaseEtc.

Transformarea in index a dimensiunii practici religioase:

Procesul de conceptualizare presupune trei etape:1. identificarea dimensiunilor2. stabilirea indicatorilor de vor fi utilizați în cercetarea empirică

3. stabilirea indexului


Trecerea în revistă a literaturii de specialitate:


11

Rezultatele așteptate ale acestei etape premergătoare în cercetarea socioumanului sunt :

istoricul subiectului ce urmează a fi cercetat; cuvinte cheie și autori relevanți; dezbateri și argumente ce jalonează subiectul; presupoziții metodologice; teorii și concepte asociate; concluziile la care au ajuns alți cercetători; criticile pe care aceste concluzii le-au atras (dacă există).

Redefinirea problematicii de cercetare:

Stabilirea scopului cercetării

Stabilirea granițelor cercetării prin delimitările conceptuale avute la dispoziție și de interesele de cercetare

Stabilirea direcției cercetării arătând teoriile ce vor fi luate în calcul, literatura relevantă și metodologia de cercetare

Explorarea: cercetare exploratorieDescrierea: cercetare descriptivăExplicarea: cercetate cauzală


Stabilirea metodologiei de cercetare:


13

Dacă așteptăm ca rezultatele observate să poată fi extrapolate la nivelul unei populații sau dacă intenția este de a identifica corelații între variabile sau determina relații cauzale, vom opta pentru cercetări de tip cantitativ

Dacă însă dorim ca datele obținute să fie detaliate, sau dacă studiu este unul exploratoriu, metoda aleasă va fi una calitativă. Datele obținute vor fi de tip text, cu multe exemple și fără ca rezultatele să fie generalizate la nivelul populației din care s-a extras eșantionul de care s-a făcut cercetare

ATENȚIE: nu orice metodă poate fi utilizată pentru obținerea oricăror rezultate

Reamintim:


14

Metodologia cercetărilor cantitative Metodologia cercetărilor calitativeUrmăreşte stabilirea unor legi generale sau a unor regularităţi empirice

Urmăreşte sensul specific al contextelor socioculturale, posibilitatea unor generalizări teoretice

Are ca ideal obiectivitatea; distanțare de subiect; poziție ”din exterior”

Valorizează subiectivitatea; apropiere de subiect; poziție ”din interior”

Încearcă să simuleze situațiile experimentale Exploatează situațiile naturale

Urmărește cauzalitatea statistică: predicția evenimentelor, comportamentelor, atitudinilor

Urmărește cauzalitatea istorică: înțelegerea, interpretarea rațiunii comportamentelor observate, sensul dat de actorii sociali acțiunilor lor

Imaginea realității este statică și exterioară individului Imaginea realității este procesuală și construită social de actor

Analiza datelor este deductivă Analiza datelor este inductivă

Cercetări extensive; eșantioane probabilistice Cercetări intensive; eșantionare teoretică

Instrumente cu răspunsuri prestabilite, categorii bazate pe cadrul teoretic

Instrumente de cercetare deschise, bazate pe categorii teoretice care pot apărea în desfășurarea cercetării

Metode principale: experimentul, ancheta cu chestionar standardizat

Metode principale: observația participativă, interviul intensiv

Datele obținute sunt numerice, valide și fidele Datele obținute sunt complexe, bogate, de mare adâncime

Alegerea metodei de eșantionare:

15

care va fi mărimea eșantionului; care vor fi unitățile incluse în eșantion; cum vor fi selectate aceste unități

Metoda de eșantionare va fi aleasă în strânsă legătură cu metodologia pe care intenționăm să o aplicăm.

Populație: combinarea specificată teoretică a elementelor dintr-un studiu

Eșantion:parte a populației pe care se efectuează studiul

ATENTIE:o cercetare de tip nonprobabilisitc nu este echivalentă cu cercetarea oricui. Unitățile ce urmează a fi incluse în eșantion trebuie alese conform unei strategii.

15 Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

Logica eșantionării:

Selectarea artefactelor ce urmează să participe la cercetare, de la care urmează să fie culese datele.

Premisa: imposibilitatea studierii întregii populații vizate de cercetarea pe care intenționăm să o efectuăm.

Scopul: este selectarea acelor artefacte care să reflecte caracteristicile întregii populații.

In orice cercetare este necesară stabilirea unui proiect reproductibil adică a unui plan de eșantionare care, aplicat de alți cercetători pe aceeași populație sau de aceeași cercetători pe o altă populație să producă aceleași rezultate.


Teoria și logica eșantionării probabilistice:

Eșantionarea probabilistică: selectarea unui eșantion de artefacte care să înregistreze aceleași variații ale variabilelor măsurate care există în cadrul populației

Pentru stabilirea reprezentativității nu avem posibilitatea practică a comparării rezultatelor cu realitatea

În procesul de selecţie pot să apară o serie de erori datorate părtinirii sau definirii eronate a populaţiei ce face obiectul studiului.

Articolul X/discursul politicianului Y nu a fost inclus în analiza

Doar 1000 de articole?


Reprezentativitatea eșantionului:

Reprezentativitatea eșantionului este exprimată întotdeauna cu o eroare maximă admisă și un nivel de probabilitate.

Reprezentativitatea: capacitatea unui eșantion de a reproduce cât mai fidel structurile și caracteristicile populației din care este extras

ATENȚIE: cei doi parametrii nu sunt independenți, fixarea unuia face ca celălalt să rezulte prin calcul.

Reprezentativitatea unui eșantion depinde de următoarele aspecte :1. Caracteristicile populației ce face subiectul cercetării2. Mărimea eșantionului3. Procedura de eșantionare


Eșantionarea aleatorie simplă:


Elimină total subiectivitatea celor implicați în cercetare sau orice acțiune ce ar putea introduce factori care să favorizeze selectarea în eșantion a unor indivizi și să defavorizeze alegerea altora.

Includerea unui individ din populație în eșantion este absolut întâmplătoare și are a probabilitate egală pentru toți cei ce formează populația din care acesta urmează a se extrage.

19

Eșantionarea stratificată:


Acest tip de eșantionare a fost dezvoltat din dorința de ameliorare a reprezentativității.

Premisa: o populație omogenă produce mai puține erori de eșantionare decât o populație eterogenă.

Acest tip de selecție atrage după sine posibilitatea comparării între ele a rezultatelor obținute

pe subpopulații.

20

Eșantionarea nonprobabilistică:


Principiul de bază: selectarea cazurilor în concordanță cu o serie de criterii stabilite în etapa inițială sau generate pe parcursul cercetării

În acest caz eșantionarea vizează relevanța cazurilor și nu reprezentativitatea acestora.

Eșantionarea nonprobabilistică Eșantionare probabilistică

Populația de bază nu este cunoscută la începutul cercetării

Populația de bază este cunoscută la începutul cercetării

Caracteristicile populației de bază nu sunt cunoscute la începutul cercetării

Distribuția caracteristicilor în populația de bază poate fi estimată

Extragerea elementelor eșantionului după anumite criterii va fi definită în fiecare etapă.

Extragerea eșantionului într-o singură etapă

Dimensiunea eșantionării nu este stabilită la începutul cercetării.

Dimensiunea eșantionului este stabilită la începutul cercetării

Culegerea datelor este încheiată când s-a ajuns la saturație teoretică

Culegerea datelor se încheie atunci când întregul eșantion a fost studiat

21

Stabilirea logisticii:


22

Orice cercetare presupune un consum de resurse, de cele mai multe ori limitate.

Etape: realizarea unui plan de acțiune detaliat eficientizare și adaptarea la condițiile preexistente

Verificarea eticii cercetării:


23

Participarea voluntară și informată; Evitarea prejudicierii participanților; Respectarea intimității; Evitarea utilizării înșelăciunii.

Scrierea propunerii de cercetare:

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de

cercetare

24

Secțiune Conținut

Titlul (de lucru al) proiectului Descrierea concisă a subiectului ce urmează a fi cercetat, cu indicație asupra metodologiei ce va fi folosită

Rezumat (abstract) O sumarizare a subiectului de cercetare din care să rezulte principalele probleme ce urmează a fi analizate.

Scopul cercetării O declarație generală despre direcția de cercetare

Obiective Declarații clare și măsurabile despre rezultate așteptate. Fiecare scop al cercetării trebuie detaliat într-o serie de obiective de cercetare

Trecerea în revistă a literaturii Această secțiune trebuie calibrată în funcție de destinatar și de subiectul de cercetare.

Întrebările cercetării și ipotezele

Prezentați problematica de cercetare și ipotezele ce urmează a fi testate.

Metodologia Prezentați metodologia de cercetare ce urmează a fi utilizată și justificați alegerea.

Programarea activităților O planificare detaliată a timpului în care se va realiza cercetarea

Bugetul O planificare detaliată a necesarului de bani

Bibliografie Referințele bibliografice ale lucrărilor citate în propunere

Limitări ale cercetării Recunoaștere a potențialelor limitări ale studiului

Semnificația studiului Scoate în evidență modul în care cercetarea va confirma, modifica sau revizui cunoștințele existente în aria supusă investigării.

Alte materiale Mai ales în mediul academic: scrisori de susținere a cercetării; dar și contracte (sau scrisori de intenție) de colaborare cu alte instituții interesate.

Lecturi suplimentare:


25

Babbie, Earl (2011) Practica cercetării sociale ed. Polirom

Chelcea, Septimiu (2007) Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, ed. Economică

King, Gary; Keohane, Robert; Verba, Sidney 1994/2000 Fundamentele cercetării sociale, ed. Polirom

Marinescu, Valentina Cercetarea în comunicare. Metode și tehnici ed. C.H. Beck, cap. 1

Rotariu, Traian; Iluț, Petru Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică ed. Polirom, Iași cap. VII,1

propunerea de cercetare

Documents