proiectarea-tehnologiilor-de-prelucrare-mecanica-prin-aschiere-vol-i.pdf

PRCHECTAREA TEHNOLOGItLQR □E P R E U J C R A R E

m e c a n i c APRIN A§ CH!ERE

VDLUMUL

C. PI cos, O. Pruteanu, C. Bohoalevld, Oh. Coman, V. Braha, Dr. Paraachlv, L. SlttrtMnu, Tr. Grimeacu

- Instltutul Polltahnlc „GHv Aaachl" , lafl |Al. Marin, V. lonMtt, Al. Toca

- inaUtutui Pottftmtc »8. Lazo", Chlflniu -

PROIECTAREA TEHNOLOGIILOR OE PRELUCRARE MECANICA PRIN A$CHIERE

Manual tie prolectaro VOLUMUL 1

Editura UNIVERSFTAS CHISINAU

1992

C U P R I N S

Capitolul 1. H C t m FREUJCRARII MBCANICE....... I1.1. Erori de prelucrare. Definitii.

CXasificare* ....•*...... I........ j ^1.2* Erori de prelucrare produse de

uzurtt naînilor-unelte §i a sqi- lelor............. ......... . 17

1.3. Erori de prelucrare produse de defareayiile elastice ale siste-■Lilui tehnologic................ . 30

1.4. Erori da prelucrare produse dacief ormaîile termioe ale siste-■ului tehnologic................... 48

1.5. Erori de instalare .................. 581.6. Erori de reglare a sculei ........... 721.7. Galculul erorii totale de porelu-

crare ...................... . 941.8. Analiaa statisticaft a predziei

de prelucrare................... 961.9. Precizia ecxnonicS de prelucrare.... 110

Capitolul 2. EWNCIPII DE BkZh LA F9DIECT7HREATEHNQLOGIIDGR DB PRELUCRARE * - CMUCA PRIN ASCHIERE....... ....... 128

2.1. Date initiale pentru proiectarea prooeselor tehnologioe §i anali-za lor ........ .................... 1 128

2.2. Stabilirea succesiunii operafcii.-lor de prelucrare prin a^chiere..... 161

Capitolul 3. DETBRKDARE& ACAOSLRUjCR DE FRE-I1XRARE SI DIMENSIUN1IA INTER- HEDIARE ......... ................ . 186

3.1. No iurn. de baz& .................... 1Q63.2. Metoda de calcul analitic a a-

daosurilor de prelucrare *.......... 1883.3. Abater! spaîale..... ............ 1943.4. Eroarea de instalare ........... . 199

5 t

3.5.3.6.

Capitolul 4.

4.1.4.2.

4.3.

4.4.

4.5.

Capitolul 5.

5.1.5.2.5.3.

5.4.

5.5

5.6

Capitolul 6.

6.1.6.2,

Capitolul 7.

7.17.2

7.3

Capitolul 8.

6.1 8.2

Eroarea de varitioar*....• tn/iitf?Calculul dimenaiunilor. 11 o «im< diare ................ • i«* «• *

ADAOSURI DE PRELUOJARE PWIWJ SEMtFABRICATE LAMINATE IA CA1U81 TRASE LA REEE .............11 M 111Indicaîi generale ....... • •>••< i m <Abateri spaîale la semifair legate laminate la cald qi semifa-bricate calibrate............ <•>>>•Prelucrarea mecanicS a supt n Toêlor de revoluîe ........ ■.. •. •....Prelucrarea mecanicS a supt.-ir=>-êlor frontale.................Exemplu de calcul..••••■ •••am

ADA0SUR1 DE PRELUCRARE PENIMJ SEMI FABRICATE MATRITATE LA CALL) ......Indicaîi generale...................Abateri spafciale..........Prelucrarea mecanicS a suprafe-£elor de revolufcie .............. . < >.Prelucrarea mecanicS a suprafetelor frontale la piese da tipwlcorpurilor de revolufcie .........•««Prelucrarea mecanicS a piasalor de tipul pirghiilor §i furcilormatriâte.................... .......Exemplu de calcul ..................

ADAOSURI DE PRELUCRARE PENIWJGAURI ............................. |Prelucrarea mecanicS a gSurilor....Exemplu de calcul .......... .

ADAOSURI DE PRELUCRARE LA 8EMI-FABRICATE FORJATE LIBER............Indloafri i generale ....... .........Abateri spalîale la semifabrica-te brute, forjate liber ........ > • • • $

Prelucrarea mecanicS a semifabricatelor forjate liber ............

ADAOSURI DE PRELUCRARE PENIWJSEME FABRICATE 1URNATE.............Indicaîi generale .............. .Abateri spaîale la semifabricate tumate ....................! 19! I

8.3. Prelucrarea mecanicfi a semifa-bricatelor tumate ...............! I! 292

8.4. Exemplu de calcul ......... .......... 292

Capitolul 9. ADAOSURI DE FREXJLXRARE INTERME-DIARE DUPA TABELE NORMATIVE......... 304

Capitolul 10. CALCUUJL REEIMUUJI DE ASCHIEREIA STRUNJIRE.......1............... 330

10.1 i Principii §i no£iuni de bazd ......... 33010.2. Elementele componente ale regi-

mului de a§chiere .............. ! L. - • 33110.3. Propriet&tile a^chietoare §i do-

meniul de utilizare a materiale-lor pentru scule .............|..... 331

10.4. Uzura §9 durabil itatea sculeia§chietoare ...................... . 332

10.5. Calitatea precizia suprafeêiprelucrate ......... .......... 1.... 334

10.6. Strunjirea exterioard §i inferi-oar& ................................ 334

10.7. Determinarea vitezei de a§chiere.... 35910.8. Regimuri de a§chiere utilizind

piacufe mineralo - ceramice ....!.... 36510.9. Regimuri de a§cfaiere pentru ali-

aje neferoase...................... 37610.10. Strunjirea canalelor §i reteza-

rea ........................... ..... 37710.11. Strunjirea profilatd............... 37910.12. Prelucrarea filetelor prin strun-

jire ................................ 38510.13. Regimuri de a§chiere la prelucra

rea pe strunguri universale grele .... 396

Capitolul 11. REGIMURI DE ASCHIERE IA FREUJCRA-REA PE STRUNGURI SEMIAUT0MATE MUCTIOTriTE....................... 417

11.1. Consideratpj. generale ............... 41711.2. Etape de proiectare................ 41711.3. Exemplu de calcul al parametri-

lor regiraului de a§chiere la prelucrarea pe un strung semiau-toraat multicuîte................... 440

Capitolul 12. REGIMURI DE ASCHIERE LA PRELUCRAREA PE STRUNGURI MULTIAXE........ 453

12.1. Noîuni generale privind prelucrarea pe strunguri multiaxe ........ 453

7

12.2. Etapele de calcul al regiaurilor1 0 de agchiere ...................... .

12.3. Exemplu de calcul ................... 47®

Capitolul 13. REGIMURI DE ASCHIERE IA FRHJU-CRAREA PE STRUNGURI REVOLVER AUTOMATE........................... 4B6

13.1. Cansideraîi generale.............. . 48613.2. Elemente ccmune........... !....... 46713.3. Metode de stabilire a turaîilor... 30613.4. Verificarea puterii ................ 51213.5. Exemplu de stabilire a parame-

trilor regimului de a§chiere la prelucrarea pe un strung revolver automat........................ 513

Capitolul 14. REGIMURI DE ASCHIERE IA FREZARE.... 52314.1. Principii §i noîuni de bazfi...... . 52314.2. Frezarea cu freze cdlindrioe....... 52814.3. Frezarea frcntalS ................... 53514.4. Frezarea cu freze d isc..... 54714.5. Frezarea cu freze cilindro-fron-

tale cu coadfi, freze ferSstrSu§i freze profilate................. 547

14.6. Frezarea filetelor.... ............ 55414.7. Filetarea cu filiera...... ........ 55714.8. Filetarea in virtej ................ 55814.9. Regimuri de a§chiere la prelu

crarea pe ma§ini de frezat cumai multe scule simultan........... 565

Capitolul 15. REGIMURI DE ASCHIERE IA RABOTARESI MORTEZARE....................... 582

15.1. Noîuni de ......................... 582■ 15.2. Regimul de a$chiere la rabotarea

longitudinal^ §i transversals....... 58415.3. Regimul de a§chiere la prelucra

rea prin mortezare................. 621

Bibliografie ................................... 635

Anexe ............... 641

C ap .l PRECIZIA PRELLCRARII MHCAKICE

1.1 ERCRTLE DE PRELUCRARE - DEFINmE,CXASIFTCW*E

Erorile de prelucrare sint abaterile de la precizia pres- crisS a pieselor in urma procesului de prelucrare. Precizia pre- lucrSrii mecanice este gradul de concordantS, sub aspect geane- tric,dintre piesa prelucratS §i piesa definite geometric in desenul de execuîe, in ceea ce prive§te: precizia dimensional^, precizia de forma §i precizia pozi' iei reciproce a diferitelor elemente geometrice ale piesei. Abaterile efective ale dimensiunilor suprafeêlor, ale formal nr lor geometrice, precun §i ale poziîilor reciproce ale acestora,in raport cu valorile lor nominale, canstituie erorile de prelucrare. Precizia de prelucrare se evalueazS dupS marimea erorilor de prelucrare.

1.1.1 Precizia diramsionalS de prelucrare

Precizia dimensional# de prelucrare se poate determina cu condiîa cunoa§terii datelor caracteristioe ale piesei, determinate in desenul de execuîe, care se definesc astfel:

- dimensiunea nominalS este dimensiunea fa^S de care se definesc dimensiunile limits (minima §i maxima);

- dimensiunile limits sint cele douS dimensiuni (minimS §i maxima) ale unei piese, intre care poate varia dimensiunea efectivS;

| abaterea superioarS este diferenâ algebricS dintre dimensiunea maxima si cea nominaia corespunzStoare;

- inferioara este diferenâ algebricS dintre dimensiunea minima §i cea nominaia corespunzStoare;

- toleranâ se determina ca diferenâ intre dimensiunea mavimS §i minima, sau ca diferen^S algebricS dintre abaterea superioarS §i abater ea inferioarS.

Prin cctnpararea datelor caracteristice ale pieselor prelucrate cu cele pres arise in desenul de execuîe se dbîne gradul de precizie dimensd onalS rezultat in urma prelucrSrii.Ale- gerea procedeelor de prelucrare mecanicS i a ma§inilor-unelte trebuie sS se facS cu respectarea atit pentru procedeu, cit §i pentru ma§ina-unealta, a condiîei ca precizia necesarS sS fie precizia economics (cea care se obîne in mod normal, folosind

procedeul §i maîna-unealtS, alese). In acest soop in tab. 1.1 se dau valori orientative pentru precizia economics a dimensiunilor, otofcinuta prin diferite procedee de prelucrare mecanicS.

1.1.2 Precizia formei geometrice a pieselor

Precizia formei geometrice a pieselor are un rol deosekdt de important, canstituind adesea factorul principal in funcfcL- onarea normals a unor aparate §i ma§ini. Pentru determinarea preciziei de forma geometric^ a suprafeêlor se impune definirea urmatoarelor noîuni:

| suprafa'fa geometrica nominaia este suprafaâ ideaia, a cSrei forma este definite in desen §i (sau) in documen- taîa t^nicS;

I suprafaâ reals define§te suprafaâ care 1inriteaz3 corpul respectiv pi £1 separfi de mediul inoanjurator;

I suprafaâ efectivd este suprafaâ ob£inut& prin masura- re §i care este apropiata de suprafaâ realS;

- suprafaâ adiacenta definefte suprafa£a de aceea§i forma cu suprafaâ data,tangents la suprafaâ reals (efectivS) dinspre partea exterioarfi a material ului piesei §i a§e- zata astfel incit sa satisfaca condiîile prescrise in cazul particular dat;

- profilul geometric nominal este conturul rezultat prin intersecîa suprafeêi geometrice (naninale') cu un plan cu orientare data;

- profilul real este conturul rezultat prin intersecîa dintre suprafaâ realS §i un plan cu o orientare data;

I profilul efectiv este profilul rezultat prin mSsurare,a- propiat de profilul real;

- profilul adjacent de formS data se definefte ca profilul de forma data tangent la profilul real (efectiv) din partea exterioara a materialului piesei.

In mod analog se definesc §i cilindrul, cercul §i dreapta adiacenta. Cu aceste noîuni definite se pot exprima cele doua elemente caracteristice ale preciziei de forma: abatere de forma §i toleranâ de forma.

Abater ea de forma este abaterea formei suprafeêi reale faâ de forma suprafe£ei adiacente sau abaterea formei profilului real faâ de forma profilului adjacent. MSrimsa abaterii de forma se determina ca distanâ maxima dintre suprafaâ efectiva §i suprafaâ adiacenta sau dintre profilul efectiv §i profilul adjacent.In caztil abater ii de forma nu se ia in consider are rugozitatea supraf e£ei. Toleranfca de forma se define^te ca zona determinata de abaterea limits de forma. Toleranâ de forma este pgalS cu abaterea limits superioarS de forma (abaterea inferioara fiind egalS cu 0).

Tebelul 1.1 Prvotsia liol • diMMiaiunilor

Treapta de precizieFelul prelucrlr i i Metniot

Econoa icA Liaita oe poate fi obtinutl

GiurIre 11 ....13 10

Llrgire a. cWyrojAre 1 1 ___13b. finisara 9 ....10 9

Altztre a. ctegroâre 8 ....9b. finisara 6 ___7 1

Brojar# a. dagroâre 8 ....9b. finisara 7 ....8 7

Frazara cHindrid frontal!a.degroâre 12b.f inisara 1 0 ___11 8c.foafte f ini 8 .... 9

Rabotar* a.d&grogara 1 2 ___13b.f inisara 11 ....12 11

Strunji re exterioarla.d»gro?are 11 ....13b.seaifinisare 10 ....11 8c.f inisara 8.....9d.foarta fini 7 6

Strunjire interioaria.degroâre -12....14b.senifinisara 11....12c.fInisara 8....10 7d.foarta f inS (cu diaaant) 7 6

Rectif icare rotundaa.degroâre 9....10b.f inisare ?....8c.foarta fini 7 7

Rectificare plania.degroâre 9....10b.finisara 7....10c.foarta f inS 7 6

Honuirea.medie 7b.foarta f ini 6 |

Lapuiraa.praalabili 7b.medte 7c.foarta fini 6

Ca abateri de form& se pot menîona, printre altele, urrofl- toarele:

- abaterea de la rectilinitate este distan£a maxima dintre profilul efectiv §i dreapta adiacenta in limitele lun-

11

gimii da r^tarln -A. «« da la r*cti 1 initate se poateprezanta Buh tomtit <1n oonrjavitat® si convaxitate;

- concavitataa wiulA aturvei clnd distanâ dintre dreapta adiacenta yl profilul ufwjllv draft* da la extremit&île profilului apra mijloo;

- ccnvaxitataa ajjnra afcunf.'i clnd distanta dintre dreapta adiacenta yi profi lul afactiv scade de la extremitaîle profilului rjpr* oantru;

- abaterea ds la planitata «sta definita ca distant^ maxima dintre auprafa^ afactivl $i planul adiacent,in limitele suprafaâi do mfarinÂ.

Abaterea de la pl.inltut.ii aa poate prezenta sub doua forme simple: concavltatea (ji convaxitatsa.Acostc abateri se definesc in mod analog cu cele dts la rectilinitate, cu deosebire ca distan£a se ia intre planul n&Lacant §i suprafaâ efectivS.;

- abaterea de la circularitate este distant3 maxima dintre. profilul efectiv 9I cercul adiacant.

Ovalitatea $i poligonalitatea sint focmele simple ale abaterii de la circularitata;

- ovalitatea este data de diferenâ dintre diametrul maxim §i cel minim; adica dublul abater ii de la circularitate;

I pol iganal itatea se caracterizeazS prin forma aproximatis poligonalS a profilului efectiv;

- abaterea de la cilindricitate se define§te ca fiind dis- tanâ maxima dintre suprafaâ efectivS §i cilindrul adiacent, in limitele lungimii de referinâ. In cadrul abaterii de la cilindricitate se disting doua abateri :de la circularitate in sectiunoa transversals a piesei §i abaterea profilului longitudinal (axial);

I abaterea profilului axial este distanâ maxima dintre profilul longitudinal adjacent §i profilul longitudinal efectiv.

Formele simple ale abaterii de la cilindricitate sint:forma canica,forma butoi,forma $ea §i forma curbcL. Aceste forme se caracterizeaza prin diferenâ dintre diametral maxim §i minim, adica dublul abaterii de la cilindricitate.

Forma curbi, la care locul geometric al secîunilor transversale este o linie curbfi, are marimea curbSrii egali cu abaterea de la cilindricitate. In tabelul 1.2 sint date valoKjH toleranêlor de la ractilinitate ,de la planitate, la forma dati a profilului §i la forma data a ouprafe£ei,iar in tab. 1.3 valo* rile tolerantelor la circularitate î cilindricitate.

Tabetul 1.2 Valor ila tolarantilar ia rMtilinitatt, La p l w l u u , la foraa datA• profilului pi la fora a suprafepai

H iâAa iiififtlCLASA DE PRECIZIE

y rVfni liMiwno*fnail 1 11 111 IV V VI VII VIH IX X XI XII

tori TOLERANTA (M a 1

PTni la 10 0.25 0.4 0.6 1 1.6 2.5 4 6 10 16 25 40

10 * 16 0.3 0.5 0.8 1.2 2 3 5 8 12 20 30 5016 * 25 0.4 0.6 1 1.6 2.5 I 1 10 16 25 40 60p 1 40 0.5 0.8 1.2 2 3 5 8 12 20 30 50 8040 - 63 0.6 1 i i 2,5 4 6 10 16 25 40 60 10063 - 100 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120100 * 160 1 1.6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160160 - 250 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200250 - 400 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 200400 - 630 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300630 - 1000 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 4001000 - 1600 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 5001600 - 2500 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 6002500 * 4000 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 8004000 - 6300 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600 10006300 * 10000 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800 1200

Tabelul 1.3 Valor lie toieranfcelor la circularitate $i cilindricitate

DiaensiuneaCLASA DE PRECIZIE

noainelfi $1! II III IV V VI VII VIII IX X XI XU

t»Oj TOLERANTA iP • ]

Ptni Id3 0.3 0.5 0.8 1.2 2 3 5 8 12 20 30 50

3 - 6 0,4 0,6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 606 ~ 18 0.5 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 8018 - 50 0,6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 10050 - 120 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120120 - 260 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160

260 - 500 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200

500 - 800 1r6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250aoo - 1250 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 3001250 - 2000 2/5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400

Pooiîa raminal& este poziîa suprafeêi, a axei ei,a profilului sau a planului de simetrie, determinate prin oote naninale liniare sau unghiulare fat ci de baza de referin(ci sau fa—

de o altS suprafa^£, ax&, profil sau plan de simetrie.Baza de referin(& este o suprafa^S, linie sau punct, faÂ

de care se determine poziîa nominal^ a suprafefei sau a ele- ■entului consider at.

Abaterea de poziîe este abaterea de la poziîa nominalfi a upei suprafe£e,a axei ei,a unui profil sau a unui plan de sime-

trie ta%& de baza de referint£,sau abaterea de la poziîa naai- nalA reciprocA a unor suprafeê, a axelor lor, a unor profile sau plane de simetrie. Ca centre sau axe ale suprafefcelar reali se consider^ oentrele sau axele suprafeêlor adiacente (de esc* enplu ca ax& a unui alezaj cilindric se considers axa cilindru*! lui adjacent inscris in alezaj).

Abaterea limit# de poziîe este valoarea maximS (pozitivj I sau negativfi) a abaterii de poziîe.

Abaterile §i toleranfcele de pozifcie:Abaterea de la paralelism a doud drepte intr-un plan este

dat£ de diferenta dintre distanâ maxima §i minima dintre H doua drepte adiacente oqplanare, masurata in limitele lungimii de referinfca.

Abaterea de la paraleliam a doufi drepte in spafciu se determini prin abaterile de la paralelismul proiecfiilor oelor douS drepte incruci§ate pe doua plane reciproc perpendiculare.

Abaterea spaîalA de la paralelism se ob£ine prin determinarea In cele douS plane reciproc perpendiculare a diferen- %ei dintre distant proiecfriilor la capetele lor extreme.

Abaterea de la a doua supraf e£e de rotaîe sedetermine prin abaterea de la paralelism a axelor suprafe£elcfr| adiacente. Aoeasta abatere este similar* cu abaterea de la paralelism a doua drepte In plan, dac& se determine in planul comun al celor doua axe, sau a doua drepte in spaîu, dacd ea se determina In doua plane perpendiculare.

Toleranfca la paralelism se define§te cu valoarea maximi admisa a abaterii de la paralelism.

Abaterea de la perpendicularitate dintre cele doua suprafe£e de rotaîe sau dintre o suprafaâ de rotaîe §i o dreapt4 este data de diferen£a dintre unghiul format de dreptele adiacente la profilurile efective §i unghiul nominal de 90 , mSsu- ratA liniar in limitele lungimii de referin^.

Toleranâ la perpendicularitate se define§te ca valoarea -< maxima admisa a abaterii de la perpendicularitate.

Bdtaia circular^ frontaia este diferenâ dintre distantp-i maxima §i distanâ minima de la suprafaâ frontaia reaia pin* la un plan perpendicular la axa de rotaîe de referin£af n£su- rata in limitele lungimii de referin^S sau la un diametru dat.

Toleranâ bataii frontale este valoarea maxima admisi a bataii circulare frontale.

Abaterea de la inclinare dintre doua drepte sau suprafej® de rotaîe este diferen£a dintre unghiul format: de dreptele fi diacente la prof ilurile efective §i unghiul ncminal, 3 liniar,in limitele lungimii de referinfd.

Toleranfa la inclinare se define^te ca fiind zona cuprinfit|l intre doua ccnuri, avlnd generatoarele paralele, §i la distant egalA cu toleran£a la inclinare, se prescrie toleranâ Htre dou& drepte sau suprafeê de rotaîe.

q n i H n racu.ai.e-Abaterea de la coaxial itate este distan£a moving d intre a-

xa suprafefcei adiacente considerate §i axa dat& ca baz& de re* ferin^S, mflsurata in limitele lungimii de referintft.

Toleranâ la coaxialitate se define§te ca dnhlul valorii maxime admise a abaterii de la coaxialitate sau de la ociioenr tricitate.

Abaterea de la simetrie se define§te ca distan£a maxi aft dintre planele (axele) de simetrie ale eleroentelar considerate, mfisuratS in limitele lungimii de referinÂ sau intr-un plan dot.

Toleranâ la simetrie este dublul valorii admise a abaterii de la simetrie.

Abaterea de la intersectare se def ine§te ca distanfca minims dintre doufi drepte adi acente sau dintre doua axe care in po- ziîa lor nominaia trebuie sA fie concurente.

Toleranâ la intersectare este dublul valorii maxime admise a abaterii de la intersectare.

Tabalul 1.4 Valorii* tolaranfalor la paralaliaa *i perpendicularitate

DimensiuneaCLASA DE PRECIZIE

nominal* I 11 III IV V VI VII VIII IX X XI XII

[nun] TOLERANTA (/a ]

Ptni la10 0.4 0.6 1 1.6 2,5 4 6 10 16 25 40 60

10 - 25 0.6 1 1.6 2.5 4 6 10 16 25 40 60 10025 - 60 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 16060 - 160 1 ,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250160 - 400 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400400 - 1000 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 6001000 - 2500 10 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600 10002500 - 6500 16 16 25 40 60 100 160 250 400 600 1000 16006300 -'10000 25 25 40 60 100 160 250 400 600 1000 1600 2500

TabeLul 1.5 Tolar«itala bStSii circutare radiale

Dloansiunea nominal!

CLASA DE PRECIZIE

I II III IV V VI VII V4II IX X XI XII

[bib] TOLERANTA [pa ]

Pfnl la 10 0.4 0.6 1 1.6 2,5 4 6 10 16 25 40 60

15

10 j 25 0.6 1 1.625 - 60 1 m B I60 j 160 3 H 1 1 4160 j 400 2,5 4 6400 I 1000 4 6 101000 9 2500 6 10 162500 j 6300 10 16 256300 I 10000 16 25 40

2.5461016254060

4

1016254060100

Tabelul 1.5 feerttl

6 10 16 25 40 6Q10 16 25 40 60 10Q16 25 40 60 100 16025 40 60 100 160 25040 60 100 160 250 400 E60 100 160 250 400 600 1(2100 160 250 400 600 1000 H160 250 400 600 1000 1600 9 |

Valorile toleranêlor abaterilor spa£Lale sint cuprinse M tabelele 1.4 - 1.6. Alegerea maînii-unelte pentru realizarî unei precizii econc«Tiice se poate face dup& indicaîile tabelului 1.7

Tabelul 1.6 TolarM(e do ooaxtaLitato, liMtrit 91 la intersectie

Dimensiuneanominal!

[mm]

CLASA 0E PRECIZIE

I n 11! IV V VI VII VIII IX X XI XII

TOLERANTA l/im ]

Pin! la 6 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 2006-18 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 25018-50 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 30050-120 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400120-250 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500250-500 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600500-800 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800800-1250 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600 10001250-2000 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800 1200

Observable. Prin dimensiunea nominal3 so Inteloge diametrul suprafefcei examinate sau dimensiunea dintre suprafefcele care formeazS eleraentul simetrie examinat. Daca dimensiunea nominal! nu esto indicate, atunci toleranta se deternin! dupfi elomontul care are dimesiunea coa mai mare.

Tabelul 1.7 Precizia econo*ica do foruS $i pozitie

Ma?ina-unealta Abateri, mm

Strunguri cu inil(i- uea vtrfurilor pTnS la 400 mm

Ovalitate: 0,01

Conicitate pe lungimea de 300 mm:

P/02

Convexitate supraf. plane frontal*: ,

0,02

Marini de freza.t orizontale ?i vorticalo

Neplanitate la fini* sare: 0,02...0,045 pe lungime de 300 mm

Neparalelism cu planul de bazS: 0,025...0,05/ 100 mm lungime

Hapih'i de roctificat rotund

Ovalitate: 0,005

Conicitate: 0,01...0,02/1000 mm — H

1.1.4 Clasificarea erorilor de prelucrare din P jn de vedere al structurii statistics

Erorile primare sau elementare sint erorile de prelucrif^

16

produse de diferiîi factor! tehnologici ?i care inf luenêazi precizia piesei oibînute in urma procesului de prelucrare.

In f u n c t i e d e v a r i a ^ i a marimii § i f r e c v e n t a apariîei e- r o r i l o r d e p r e l u c r a r e s e d i s t i n g : e r o r i l e sistanatioe constan- | a , e r o r i l e s i s t e m a t io e v a r i a b i l e , e r o r i l e intiraplfitoare sau a- l e a t o r i i . E r o r i l e s i s t e m a t ic e c c m s ta n te s i n t a o e le e r o r i care s i n t o o n s t a n t e c a m S rim e § i s e n s d e a c £ L a n a re § i au o f r e c v e n - t a r e g u la t S de a p a r i ^ i e . S e pot m e n ^ ic n a c a exem plu d e e r o r i s is t e n ia t ic e constante e r o r i l e de form S § i p o z i t i e r e c ip r o c S a s u p ra fetelor, care apar datoritS i m p r e c i z i e i g e o m e tr ic e a m a § i- nii-unelte. Erorile sisteniatice variabile sint e r o r i l e a c S r o r' mSrime variazS dupS o lege oar4care §i au o frecvent& r e g u la t S .

Aceste erori sint de forma:A=f{u)

in care f (u) este o funcîe de variabila u. Ca exemplu se poate mentions eroarea produsS de uzura dimensional^ a sculei a § - ehietoare care, aproximativ, este proportionals cu timpul de a- fchiere.

Erorile intimpldtoare sint erorile care nu au o frecven^S regulatS de apariîe §i pot lua o mSrirae variabilS firS sS se pcatS determina nici timpul de apariîe si nici mSrimea erorii de prelucrare. Aceste erori apar in urma acîunii unui numSr mare de factori tehnologici independent §i nu se supun unor iegi de variable evidente. Ca exeoplu de erori intimpl&toare se pot jnentiona erorile de prelucrare produse de deformatpile e- lastice ale elementelor sistemului tehnologic sub acîunea variabila a forêlor de a§chiere, erorile de a§ezare ale setnifa- |aricatelor in dispozitiv, etc.

1.2 ERCRI EBB FRE3JJCRAEE PRCDUSE ESE UZURA MASINI- I£R - UNES3E SI A SCULEUCR ASOHETQftRE

1.2.1 Uzura maînilorûnelte

Uzura ma§inilor-unelte, care influen£eaz& precizia de prelucrare, se referS la lagSrele arborelui principal, la suprafe- êle de ghidare, la angrenaje §i sSnii.Uzura acestor componente principale ale ma§inilor-unelte produce:

I abaterea de la rectilinitate §i de la paralelism a supraf eêlor de ghidare ale ma§inilor-unelte;

- abaterea de la paralelism dintre suprafaâ de ghidare §i axa arborelui principal;

- bStaia radial3 §i axialS a arborelui principal al ma§i- nii-unelte.

Uzura ghidajelor ma§inilor-unelte are cea mai important^ influents asupra preciziei dimensionale §i de formfi a p i e s e l o r ce se prelucreazS. Ca urmare a neuniformit<f£ii acestei u z u r i d e - | lungul ghidajelor rezultS o eroare dimensional I § i d e fo rm fi.

oe variazA axial .Prin cunoa^terea aoestei uzuri se pot detarmi- na erorile de prelucrare respective.In cazul strungului cu ghidaje ocmbinate,eroarea la diaroetrul piesei prelucrate D se poate calcula folosind relaîa urroatoare, (1.1):

—iffi--.-fcostt-— cosP+~ [ — sinQ+sina-— sin(a+P)R sin(a+P) uB B uB | uB " m

( 1 .1 )

in care (£ig. 1.1): u., Ug sint uzurile ghidajului prismatic; este uzura ghidajului plan; h, B,a §i \p sint datele constructive ale strungului.Consider ind unghiurile a §i P ca variabilele ecu- aîei (1 .1 ) §i rezolvind sistemul de ecua£Li (AD) *a B 0 si (AD)1. * 0, dupfi ce ls-a notat h/B = n, se ob- kine solu£±a optima:

«=/£= arctg(l/n) (1 -2)

Fig. 1.1 Eroarea do prelucrare determinate de uzura ghidajelor.

DacS se considera ca n are valori u§or supraunitare, rezulta ca a §i 0 sint cuprinse in intervalul 40 .. .50 , cind valoarea erorii de prelucrare este minima.

1.2.2 Uzura sculelor a§chietoareLa prelucrarea pe ma§ini-unelte reglate la dimensiune in

vederea obfrinerii automate a dimensiunilor, uzura sculelor a§- chietoare este factorul principal in determinarea apariîei e- rorilor sistematice ale dimensiunilor §i formei suprafeêi prelucrate.

Uzura sculelor a§chietoare influenêaza prooesul de prelucrare in urmatoarele direcîi:

- inrautaêste precizia de prelucrare;- se ob£in rugozitaî mari ale suprafeêi prelucrate;- apar vibraîi cu efecte nefavorabile asupra. sistemului

tehnologic;- create nivelul de solicitare mecanica a elementelor

aamponente ale sistemului tehnologic, ocmducind la spori-

rea consumului de energie de a^chiere.Pentru stfthl *1 i rea concreta a nvomentului In care scula nu

mai poate fi considerata oorespunzatoare, din cauza star id. sale de uzura! I se folosesc in mod conventional valori bine stabilite ale m&runii faêtei de uzura de pe suprafaâ de aêzare, precum §i ale craterului de pe suprafaâ de degajare.

In tab. 1.8 ••• 1.12 sint prezentate uzurile maxime admisibile pentru diferite scule a^chietoare.

Tabelul 1.8 Uzura cut it®I or di strung

Tipul cut itului

Material de pralucrat

Materialul cutltului

Uzura [mm] ,la:

Degropare F inisara

Strun]Ire Otel,font! Otel rapid 1....... 1,5 0,6.... 0,7longitudinal! aaleabili Aliaj dur 0,7...... 1,0 0,6.... 0,7

Strunjire Font! cenupie Otel rapid 2....... 3 1,0.... 1,5plan! Aliaj dur 1....... 1,5 0,6.... 0,7

Strunjire oiai 0|el rapid 1........1,5 0,6.... 0,7interioari font! aaleabili Aliaj dur 0,2.... 0,3

Font! cenupie Aliaj dur 0,7....... 1 0,3.... 0,4

Tiiere,retezare Otel,fonti Otel rapid 1....... 1,5 -aaleabili Aliaj dur

Font! cenupie Otel rapid 1,5..... 2,0 -Aliaj dur 0,7..... 1,0 m j

Cutite disc pi Ota I 0(al rapid 0,7..... 0,8 0,2... 0,3prisaatice Aliaj dur 0,2....0,3

Tabelul 1.9 Uzura frazalor

Tipul frezei


Materialul aculei

Uzura (Bin]

Cilindric! OtelFont!

Otel rapid 0,3........... 0,40,3...........0,6

Frontal! OtelFont!

Otel rapid 0,8........... 1,01,0 ........... 1,5

Cu coad! Otel,font! 0,2...... . 0,3

Diac cu 3 t!ipuri Font! Otel rapid B 0,3...........0,4

T!iere,retezare Prof flat, detalonat

Font! Otel, font! Otel rapid

0,3 ....... 0,40,2 ........... 0,3

Frontal! Ota I Font!

Aliaj dur 0,7 ....|.... J 1,01,0 .......... 1,5

diferite procedae de prelucrare.

Uzura sculelor a^chietoare pe direct ia normalA la suprafa- de prelucrat inf luenteazfi direct dimensiunea ce urmeazA N

se obîncl la piesa prelucrat# §i este denumita uzura dimensionaia u,care este legata de uzura pe suprafaâ de a§ezare h prin urm&toarea relaîe :

Tabelul 1.10 Uzura burghielor

Diaaetrul Haterialul da prelucrat Mirimea Diaaetrul Materialul de Mar iaaaburgh iului uzur i i burghiului prelucrat uzur|i

aa ma ma ma

Aliaj neferos 0,2 Aliaj neferoa 0,56 FontS cenupie, bronz 0,3 15...20 Fonts cenupie, bronz 0,6

Otal, fonts aaleabili 0,4 Otel, fonts maleabilS 0,8

Aliaj neferoa 0,3 Aliaj nefaros 0,66.,.10 Fonts cenupie, bronz 0,4 20...25 Fonts cenupie, bronz 0,7

Otel, fonts aaleabilS 0,6 Otel, fonts naleabilS 0,8

Aliaj neferos ' 0,4 Aliaj neferos 0,710...15 Fonts cenupie, bronz 0,5 25...30 Fonts cenu?ie, bronz 0,8

Otal, fonts aaleabili 0,7 Otel, fonts naleabilS 1,0

Tabelul 1.11 Uzura ISrgitoarelor (in lungul fete? de asezare)

DiaaetrulISrgitoarelor

LSrgitoare din otel rapid LSrgitoare din aliaj dur

aa Haterialul de prelucrat

Otal, fonts male- Fonts cenupie Otal, fonts aale** Fonts cenupieabilS abilS

MSrimea uzurii, ma

10..-15 0,7 0,6 - - '

16...20 0,9 0,8 0,3 0,321...25 1,0 0,9 0,3 0,326...30 1,3 1,0 0,4 0,431...40 1,4 1,2 0,4 0,441...50 0,4 0,4

Tabelul 1.12 Uzura sculelor da filatat (pa fata da apezare)

Denuairea sculei Materialul de prelucrat MSrimea uzurI|, ran

Tarod Otel 1| Fonts cenupie o

o

o o

Ul Irt

I

Filiara rotunda Otal 0,1...0,5

Freze pieptane de filatat Otal 0,3. ..0,5

u g? h tg a

20

(1.3)

. m

H care a este unghiul de a§ezare.Relaîa (1.3) introduce erori de calcul ce pot ajunge pina

,a 40%. Diagrama uzurii u in funcîe de drumul par curs de vir- M sculei a^chietoare (fig.1.2) variazS cu condiîile concrete (je lucru.

Diagramele de uzurfi a sculelor pun in evident urmatoarele caracteristici ale fenomerrului:- procesul de uzurS nu areo variaîe liniarS;

I procesul de uzura se desfa§oar3 in trei perioade.

Perioadele de uzura sint: 1 pe lungimea drumului de

*a§chiere L, este perioada uzurii iniîale u;;| pe lung imea drumului de a§chiere Ln este perioada uzurii normale un;

1 perioada ultima este denumita §i perioada uzurii rapide sau catastrofale.

Uzura dimensionaia pe perioada de durabilitate a sculei, dupa" a§chierea unei lungimi L=Lj+i,n, este data de relaîa:

u=ui+uQ (----—)i 0 -i o o o ■ [fm] (1.4)

unde: Ug = 1000(un/L) « m este uzura relative; L - lungimeadrumului de a§chiere, in metri.

E Relaîa (1.4) se mai poate prezenta sub forma:

n d lU = U, + U„

106 s [/Lan] (1.5)

unde: 1 este lungimea suprafeêi strunjite, in mm; s - avansul, in mm/rot; d - diametrul piesei,in mm. Relaîile (1.4) §i (1.5) se utilizeaza cirei L> 1000 m.In cazul cind L<1000 m se recomanr da relaîa (1.6):

u= (ui + u0L1) (1>6)

La frezarea cu freze frontale sau cap 53 ti>aiur«,l« ptr*l»> crarea de finisare, uzura pe faâ de mfex&rtt 9 dint11or m d*- tenriinfi cu relaîa:

7T D 1 Tu | ti; I tip ■ - - — [Aon] (1*7)

10 sd z 360

in care D este diaraetrul frezei frontale, In iron; 1 I iunyiiwa de frezare, in mm; sd - avansul pe dinte, in rani; 5 I numarul dadinî ai frezei; | - unghiul de contact cu piesa fi car* M d*i-temina astfel:

7 Bsint-) # -, (1-8)

2 D

unde B este lStimea suprafetêi ce se prelucreazS.

La frezarea cu freze cilindrice uzura se calculeazi cu a- ceea§i relaîe (1.7), cu deosebirea ci unghiul 7 se calculeazd in acest caz astfel:

cos 7 = 1 - (2t/D) , (1.9)

in care t este adincimea de a§chiere in nun.

La frezarea cu capete de frezat, uzura relative se calcu- leasa. cu relafcia:

100-360Uq — (1 + -------) [Atm] (1.10)

* D cf ?

in care Dcf este diametrul capului de frezat in mm;7-unghiul de contact al dintelui frezei cu piesa care se prelucreazfl, in gra- da;uQ(- uzura relative la prelucrarea acelora§i materiale, insA prin strunjire.

Cind Dcf > B uzura relative se calcul ea!zS cu relaîa:

100u„ = (1 + — )uol [/an] (1.11)

B

la rabotare, uzura dimensional^ a sculei se dsterminA cu relaîa:

22

10” sIS care j| este suprafaâ rabotata, In irm ; s -avansul de lucru, jn BB/c.d.

la rectificare-, uzura pe raz£ a discului abraziv se poate ^termina cu aproximatie, pe baza volumului de metal IndepSrtat de pe suprafaâ piesei care se prelucreazS. S-a deteminat experimental c3 voluraul de material abraziv cansumat intre douS ascutiri ale discului de rectif icat este de 20 ori mai mare de- c£t volumul de metal indepartat in aoeeaî perioedS de timp. Pe aoeastci baza, se poate scrie:

F A n------ -— [abb] (1.13)

20Fad

in care F este suprafa£a care se rectifica, in mm2;Ap 1 adaosul de prelucrare care se indepSrteazS de pe piesa,in mm; n I num&- rul de piese din lot; F , I suprafata aschietoare a discului de jtectificare, in nm . | S H H |

Valorile medii ale uzurii ini iale §i relative la strunjirea de finisare, obînute pe cale experimentaia, sint date in tabelul 1.13.

1.2.4. Uzura in func£Le de parametrii de a§chiere

Relaîa de calcul pentru uzura sculei aschietoare, determinata din studiul diagramei de variable a uzurii in raport cu drumul de a§chiere, nu confine o dependent explicita a uzuriifa a de factorii ei determinant ., dintre care se pot mentions inprimul rind materialele utilizate pentru prelucrare, §cula aschietoare §i regimurile de a§chiere.

De aceea, cercetarile experimentale efectuate au dus, de§i partial, la ctofinerea unor relaîi de calcul al uzurii in functie de parametrii mentianati. Astfel, V.I.Komissarov propune unnStoarele rela£ii pentru strunjirea interioara a fontei cenu- §ii, HB = 160, folosind cuîte cu piacuê VK6:

uD = 0,198 v1'02 s °'n t °'7 (1.14)

u„ = Cu v- sn tp ka ky kr, (1.15)

in care C , m, n, p sint coeficienî §i exponenî care caracterizeaza calitatea materialului prelucrat §i a materialului sculei k , k , k - coeficienfi care tin seama de unghiul da a- Sezare, unghiul de degajare §i de raza de rotunjire a virfului outitului.

Tot in baza cercetarilor experimentale,D.D.Medvedev a sta-

Tatoalul 1.14 CoafioianfH pantru ealwlut imutII m tM| ^ca dtp ind dm mmtmrtalul ik prvluât pt «*»

Hatarialul da pralucrat Natarialul aculal n *u -0,0*9Otal HB»ie0-240 0,515 0,014 0,*

Otal 35Mnt6P10CT15K6)

0,616 0,01* Q,«I1 0,16

Otal 10TiM»Cr1B0 0,69 0,0J1 0,06

Aliaj da titan K40(VK8) o,aa 0,036 0,0fa o fl

Alaafl 0,34 0,010 0,04 0.1*

Tabelul 1.15 CoaflciantH pantru caloulul uzurii ralatlva I . .m >•»»».m H M ca dap ind da gaaaatrla pi m i l t a n i i aoulat BNhlltMra

Matarialul sculai Coaf iciant1]

P30(T5K10) M0(T1H6) *tk)

Valoarea coafIciantului 9 1,54 1,0 QjUnghiul da atac, k 30 45 60 10

Valoaraa coaficiantului 2 U 1,0 u

Raziatanta la ruoare a otalului apchiat j M N/ao 550 650 790 no

Valoaraa coaficiantului H|

0,75 1,0 1,» i,ir

- la strunjirea fdrd lichid de rficire a materi&Xului GL60 cu un cu£it din o£el rapid Rp2:

u =(1 I e'°'z w T) {[ (-0,02 I 1 0,0106)^ 1 (2,962 | I l,8246)v 1

1 98,737 s I 131,9U8]t + (0,016 s - 0,004)v* | (-2,488 I |

- 0,1185}v + 126,3827 s + 14,2178} ; (1.21)

- la strunjirea f3r& lichid de r & d r e a materialului 0LCA5 cu un cuît cu piacuta P20, fixatA mecanic:

jtl I e'0'1977 r){[(-0,0385 s 1 0,0158)^ 1 (6,533 8 | 2,5962)V-

269,9235 s + 194,5158]t + (0,0257 s + 0,0011Jv2 + (-4,37* ♦

,0256)v I 237,7897 1 1 30,42), [/an] (1.22)

strunjirea f&rA lichid da r4cir« a nabarlalului &Ctf H u n ouît din crtel rapid Rp2:

H ____________ » ____________ ____________

-fl - e-0'2447 r )([(-0,0425 s + 0,0154)^ + (7,44 6 - 3,0198)v- 0 1

- 229,75595 s + 191,8305]t +(0,019 s + 0,0008)^ +(-3,7747 s+

+ 0,1861)V + 154,9962 s + 1,0942 } [m ] (1-23)

Rezultatele ob^inute prin aplicarea expresiilor de calcul fi 18.• *1»23) la diferite valori ale ‘paranvetrilor v, t, s §i I sint trecute in tabelele 1.16...1.21.

Tabelul 1.16 Valorii* uzurii radial* a cutitului da strung araat cu plku(« P2Q, fixata aacanic, la strunjirea otalului 13CrNi30

Viteza v,

a/ain

Avansul s,

an/rot

Uzura radialfi la t=40 ain,1n /un

Adlnciaea da a?chiere t, nm

0,5 1 1,5 2 2,5

0,1 51 107 164 220 2770,2 57 114 170 227 283

50 0,3 64 120 177 233 2900,4 70 126 183 239 2290,6 64 139 195 252 308

0,1 63 128 192 256 3210,2 71 133 195 257 319

100 0,3 79 139 198 258 3170,4 87 144 201 259 3160,6 103 155 207 261 312

0,1 180 287 395 502 610 10,2 188 276 365 453 541

150 0,3 197 266 334 £ 403 472 I0,4 205 255 304 353 403 I0,6 222 233 342 254 265

0,1 413 598 784 969 11540,2 420 555 600 824 959

200 0,3 428 512 596 « 6790,4 436 467 - .0,6 451

'

Tabelul 1.17 Valorii* uaurti radial* a outltulut da strung din ot«l ra(k..Kp2, la atrunjirea otelului 13CrMJ0

Viteza v (

a/a in

Avansul s,

mm/rot

Uzura radial! la t»40 mln,ln ~7 ■ ~~

Adincimon d* apohtere t, nn

0,5 1 1,5 2 2,5

0,1 53 94 134 175 2150,2 57 99 141 184 226

50 0,3 61 105 149 193 2360,4 65 110 156 201 2470,6 73 12*1 167 219 268

0,1 38 75 112 147 18575 0,2 41 78 115 153 190

0,3 44 82 119 157 1940,4 47 85 123 16t 1990,6 53 91 130 169 207

0,1 34 72 111 149 187100 0,2 37 74 112 150 188

0,3 39 77 114 151 1890,4 42 79 116 153 1900,6 47 83 119 155 191

Tabelul 1.18 Valorile uzurii radiate a cutitului de strung araat cu pl&cute P20, fixate aecanio, la strunjirea otelului 0L60

1 Viteza v. Avansul s. Uzura radialfi la r=40 mini,in fa

a/a in aa/rot Adincimea de a^chiere t, mm

.0,5 1 1,5 2 2,5

0,1 26 82 138 193 24850 0,2 32 86 141 195 249

0,3 37 90 144 196 2500,4 43 94 147 198 2510,6 54 103 153 201 252 f

0,1 33 89 146 138 258100 0,2 38 93 147 141 257

0,3 43 96 149 144 2550,4 49 100 151 4 147 2530,6 59 107 154 153 249

,0'1 140 306 474 146 807200 0,2 185 302 420 147 954

0,3 230 297 366 1490,4 275 293 151 I

, 0,6 367 154 H

mTabelul 1 . W Valortie uzur 11 radltlt a atrunjlree otalulul O. M)

• outltulul 41 tt/uig dtn o^el rapid Kp2,l«

yttea* v. Avensul s. Usurs redtslA le r*40 ain,fn as" " I

* a/«*n am/rot Adlnotaea de aschiere t, m j0,5 1 1,5 Z 2,5 I

0,1 45 79 112 146 179 1■ 49 83 120 150 183 I

. 50 0,3 53 87 120 154 187 10,4 58 91 124 158 191 10,6 66 99 133 166 200 1

0,1 34 62 90 188 146 l75 0,2 37 66 94 123 151 1

0,3 41 70 99 128 157 10,4 45 74 104 133 163 10,6 52 82 108 143 174 1

B i """ V-0,1 30 57 85 113 140 1

100 0,2 33 61 88 116 143 |0,3 37 64 92 119 146 10,4 41 68 95 122 149 I0,6 48 75 102 129 156 I

Tabelul 1.20 Valor lie uzurii radiala a cutitelor de strung araate cu plkutl P20, fixate aecanic, la strunjirea otelului GLC 45

Viteza v, Avansul s. Uzura radiali la r=40 ain,In pm

■/ain mm/rot Ad Incises de apchiere t , aa C ' H

0,5 1 1,5 2 2,5

0,1 32 82 133 182 233

50 0,2 39 87 135 183 2320,3 45 91 138 184 2300,4 51 96 140 185 2290,6 64 105 146 186 206

0,1 35 82 128 175 221

100 0,2 41 88 134 181 2270,3 47 93 140 187 2330,4 53 99 146 193 2390,6 65 111 152 204 251

.

0,1 87 159 232 305 378

150 0,2 95 160 225 290 3550,3 104 161 218 276 3330,4 112 162 211 261 3110,6 129 164 1$7 232 267

0,1 187 315 444 573 7020,2 201 305 408 512 616

200 0,3 • 215 294 313 451 *0,4 229 283 .

1 0,6 258 - I

29

Tdbalul 1.21 Valorii* uzur if radial* a cuf.itulu4 da string dim *4*4 rapidalrunj ir** o(*lului OX 45

V i u u v. Avanaul 1 Uzura radialA la r»40 at*,In jaiI

■/hin aa/rot Adlnciaaa da apohtar* t, at

0,5 1 1,5 2

0 ,1 51 93 134 176 2170,2 54 90 141 104 227

50 0,3 58 103 148 193 2300,4 61 108 154 201 2400,6 67 118 168 210 269

0,1 39 69 100 130 1610,2 41 76 111 146 181

75 0,3 44 83 122 162 1010,4 46 90 134 177 2210,6 51 104 156 209 262

0,1 35 61 88 114 1400,2 36 67 98 129 159

100 0,3 37 73 108 143 1700,4 38 78 118 158 1970,6 41 90 138 107 235

Extinderea utilizdrii relafoilor (1.18 ... 1.23) in cazul altor aliaje feroase, care difer# de cele folosite in timpul experienfelor (OIC 45, QL 50, 13CrHi30) prin rezisten$a lor la rupere, R^ se face prin ooeficienti de corec£ie.

Coeficienîi de corectie pentru calculul uzurii radiale a cuîtelor din o£el rapid R 2 sau annate cu pl5cti£e P20 se ofc in pentru diferite regimuri de a$chiere,dac3 se cunoa§te duritatea sau rezistenâ la rupere a materialului de prelucrat. Dependents intre duritate §i rezistenfa la rupere R^, in daN/nm , este dat3 de rela£ia:

H B = C XR î

in care pentru o£el carbon cu C< 0,6%, C1 =2,19, iar e1 =1,061, iar pentru o£elurile aliate §i cele de ccnstrucfcii cu C > 0,6%, Cj = 3,093 §i e1 = 0,984.

Valorile coeficienîlor de corec£ie pentru strunjirea de finisare sint prezentate in tabelele 1.22 §i 1.23, iar pentru strunjirea de degro§are in tabelele 1.24 §i 1.25.

1.3 ERORI DE FREUX3RARE ERCDUSE DE DEra*MATIILE ELASTICE ALE SISTEMULUI TEHWCBXGIC

1.3.1 Noîuni generale

Sistenrul tehnologic al maînii-unelte are o structure elastic^, sub acîunea forêlor generate de procesele de lucru.

Tabelul 1.22 Coaflotenttl aedll g ooreetle &.(r) al uzurii radtale I outltulul de atrung din otal rapid tp2, H H da valor I La ooraipuukova •I* ■efcerfalulul OLC 45 la oaro Ctl(r)*1 la atrunj 1 m da IInlaara a X 0,2 mm/rot, t<1 aai u

vl1

I

v, m/rain Rezistenta la rupere a aaterialului prelucrat RB ,daN/aa^

40 50 60 70 80 90 100 110 120

50 0,702 0,809 0,904 1 1.083 1.160 1,190 1,238 1,261

75 1,724 0,811 0,905 1 1,072 1.130 1,173 1,217 1,231

100 0,718 0,120 0,9o6 1 1,093 1,156 1,203 1,218 1,234

Deformaîa elastic# a sistemului tehnologic provoacS abateri de la pozifcia reciprocS a piesei §i sculei §i drept urroare apari£ia unei erori de prelucrare.

Determinarea erorilor de prelucrare cauzate d e deformatiile elastice comport# definirea unor noîuni caracteristioe de calcul. Rigiditatea sistemului tehnologic Rliit reprezinti ca-

v, a/aln Reiiatente la rupere e materialului preluorat RB,daN/M a-------

40 50 60 70 80 90 100 110 120

50 0,777 0.855 0.933 1 1.055 1.088 1,122 1,155 1,166

75 0,753 0,835 0,931 1 1,054 1.082 1,109 1,116 1,123

100 0,746 0,820 0,910 1 1,054 1,074 1,104 1,111 1,119

Tabelul 1.23 Coaficientii aedii da corectie C (t) al uzurii radiala a cutitului da strung araat cu plicuti P20, in functia da va Lori La ooreapunzl- toara ala aaterialului OLC 45 la cara Cu(r)=1 la atrunjiraa da f i - niaara a < 0,2 aa/rot,t<1 aa

v, m/m in Rezietenta la rupere e materialului preluoret RB ,daN/aa^

40 50 60 70 80 90 100 110 120

50 0,931 0,943 0,977 1 1,079 1,181 1,295 1,431 1,590

75 0,875 0,900 0,950 1 1,050 1,125 1,250 1,375 1,525

100 0,916 0,937 0,968 1 1,040 1,229 1,406 1,583 1,770

150 0,939 0,952 0,975 1 1,097 1,280 1,585 1,073 1,439

200 0,960 0,971 0,980 1 1,087 1,315 1,765 1,580 1,100

Tabelul 1.24 Coaficientii aedii da corectie C (r) ai uzurii radiate a cutitului da strung din otal Rp2, In functia da valorila coraapunzatoara ata aaterialului OLC 45 la cara C (t)»1 la atrunj iraa da dagroâra a < 0,2 aa/rot,t<1 aa

31

Tabelul 1.25 Coefteiontii aedii da M | G (r) R uaurH radial* I nutttuUii da strung araat cu pllcupi P2Q, In funcfcla da valor tla sore«CK«ut toara alt aatarialuLut OLC 45 (• oars C (r)=1 La atrunj Iras da de* gro>are « > 0,2 aa/rot, t>1 aa

I v r m/m in Reziatunta la rupora a materialului pralucrat RB|, daN/mmI

40 50 60 70 80 90 100 110 120

1 500 ,8 8 5 0,9 0 6 0,9 4 7 1 1,062 1,145 1,229 1,333 1,479

751

0,8 6 8 0,8 9 4 0,921 1 1,052 1,131 1,210 1,332 1,473

1 100 1 .

0 ,8 8 4 0 ,9 1 3 0,961 H 1,096 1,282 1,269 1,365 1,519

1I 150 0,861 0 ,8 9 2 0,9 3 8 1,092 1,230 1,430 1,676 2,076

[ 200 0,<840 0,871 0 ,9 1 5 | 1,1 0 8 1,275 1,585 1,975 2,623

' pacitatea acestuia de a se opune deformaîilor elastice sub ac- 1 iunea forêlor din procesul de lucru.

Rigiditatea poate fi static# R st sau dinamic# Rd, dupS caracterul static sau dinamic al formei:

FRst S — ~ [ daN/mm j,

y

in care: R st este rigiditatea static#, in daN/mm; Fy - forfa in direcfcia y, in daN; y - deformaîa, in mm.

Conponentele Fx, Fy/ Fz, cu deformaîile x, y, z,pe directiile corespunzStoare, vor determina rigiditSîle:

F F FzR* = - ; Ry = - ; Rz = - • d-24)

x , y z

* Gradul de cedare sau de flexibilitate W este mSrimea inverse rigidit&£ii:

y iW = - | — [mm/daN] (1.25)

'■ F y ■ J H

Rigiditatea si flexibilitatea sistemului tehnologic au ur- m&toarele expresii;

F y •R si#t | — H [daN/mm]; W sist I — ||| mm/daN, (1.26)

Vs,-st F y

urrie: y i8t este deformaîa elastic# a sistemului tehnologic,care se poate determina astfel:

y .u t = y .0 + yP + yd + y„u* f1 -2 7 '

yp? yd; M fiind deformaîile elastioe ale h h h dispozitivului ma§ inii-unalte.Ralaîa (1.26) se mai poate scries

I

F F Fv y fi v -Pv Fv- B + y- + — + y-

^slst Rsc Rdsau:

1 1 1 1 1• —-- = — + - I — + —

^siat ^sc ^d Rmu

de unde:

"sist - Wsc + Wp + §+ 11 (1.29)

unde: Rsc; Rp; Rd; R,u; Wsc; Wp: Wd; Wfflu sint rigiditatile respectiv flexibilitatea sculei, piesei, dispozitivului §i maûiii- unelte.

Pe baza diagramei de rigiditate(figura 1.3) se pot defini:- rigiditatea instantanee:

St 8

- rigiditatea medie:F

YH

êd = — = tgo,; (1.31) Yh

Fig 1.3 Diagrams de rigidi" tate a sistemului tehnologic'

: Pentru determinarea erorii de prelucrare cauzat5 de defor- maîile elastice ale sistemului tehnologic,se lucreazS cu rigiditatea medie. Rigiditatîle medii statice ale subansamblurilor raa§inilor-unelte variazS intre (2.. .4)10 N/m,la unele ajungind pina la 108 N/m, iar la ma§inile uzate rigiditatea static# este sub 107 N/m.

Rigiditatea dinamic# Rd rezult# din caracterul dinamic al forêlor de a§chiere §i se evalueaz# practlc cu ajutorul unui coeficient dinamic /xR £ 1

R st

Erorila de prelucrare determinate de deforma^lile elastics ale sistemului tehnologic depind de urm&torii factor!:

- metoda de prelucrare;I forma semifabricatului; ”I modul de instalare a semifabricatului;- caracteristicile forêlor de a^chiere.

1.3.2 Defarmatiile e1a.st.ioR consider ind rigiditatea ‘ staticS a sistemului tehnologic la prelucrarea ' pe strung

Metoda de prelucrare: strunjire cu un cuît a semifabrica- I telor de tip arbor e.

a. Metoda de instalare a sfmifafrricatului in universal Cazul cind rigiditatea semifabricatului este mica in ra-

port cu cea a universalului - rigiditatea universalului nu se ia in consider are ■

Relaîa pentru calculul erorii de prelucrare are forma:P L y

y = -— , (1.33) 33EI

Cind rigiditatea universalului se ia in considerate rezultfi:

y..« “Cfu | V 1 I H I I | 16fsf3 Fy (1-34)

y.m = (fu + V * V (1-35>

In relat-iile (1.33)...(1.35) s-au notat: y I deformaîa e- lasticfi mm ; Fy - componenta formei de a§chiere pe direcîa y, in daN; L -lungimea piesei pin£ la locul de incastrare; E - rao- dulul de elasticitate, in daN/mm ; I - momentul de inerîe, in ran ; fu - coeficienti de flexibilitate pentru universal, arbore principal, coeficient unghiular de flexibilitate a universalului §i coeficient de flexibilitate pentru semifabricat; k I raportul dintre lungimea piesei §i lungimea libera a arborelui principal.

b. Modul de instalare a spmi fahricatului intre virfuxrUe strungului

- semifabricatul de tip arbore neted.Relaîa de calcul pentru eroarea de prelucrare, ca sum& a

erorilor elementelor sistemului tehnologib, -este:

1 x 2 Fy x2 Fv F (L-x)2 x2 y ■ — (i--)+ — - + — + --------- , (1.36)

Rpf L I* R,e 3 E I L

iar rigiditatea sistemului tehnologic:

I

34

1 B ________________ —— ------------------- ..., ^ ,(1.37)N,,t I | I 1 x 2 1 (Ir-x)2 X 2

(— H I - -) +( — I ( - ) + — + ------------Rpf L Rp. L R ^ B E I L

Pe baza altor cxmsideraîi teoretioe (fig- 1-4), suma erorilor elementelor sistemului tehnologic se poate cal o u la o i expresia:

| K i?ajsE- sin(cn-p-e) fj?aes i n a

0 y Rsiat^sc+ClRaiaC- sin(a+p-e)] +i?scs i n a

1

In relaîile (1.35. • .1.38) s-au f&cut notatiiles x - dis- tanâ fa£a de p3pu§a fix&,unde se aplicd forâ P ; L - lungimea semifabricatului; R ^ - rigiditatea p3pu§ii mobile; RRf I rigiditatea pSpu§ii fixe, R3C - rigiditatea subansamblulux sculei archietoare; r raza instantanee a suprafe£ei prelucrate; r0 -raza de reglare a cutitului de prelucrare.

35

U H Racv2 I rigiditatile statice ale sculei pe cele doui direc£ii v, §i v,; Rsj5t - rigiditatea sistemului; a -unghiul dintre direc£ia de incarcare §i direct-ia z; p - unghiul dintre direct ia de incfircare §i direcîa de mSsurare a defontiaîei;

J?,ce=azctg[——| fcsrp] (1-41)

c. Instalarea semifahricatului In universal §i virful pa- pisii mnhilpEroarea de prelucrare:

F X3 X(91,2 - 61. X + x2)y = 1-- [ 1 ---------------- ] (1.42)

3 E 1 12 El--- + 41,

sau in func£ie de adincimea de a§chiere adoptatS tp:

1y i tp[l I —--- 1---- i-------- I---S (1.43)

feX- x(91.f -61, x | || C— (1 I -------- 1--—— )+ — | l3EI 12EI , R „

“—+ 411 ®pm

In relaîile (1.42) §i (1.43) s-au fScut notaîile: x-dis- tanâ universal - punctul de apl icare a formei F ; 1, = 1+L I- 1+kL; 1 - lungimea semifabricatului; L I lurcjimea in consol# a arborelui principal; k - coeficient de modificare a lungimii L cu diametrul D al arborelui principal intr-o lunjime echiva- lenta cu diametrul d al semifabricatului.

Valorile coeficientului k sint trecute in tab. 1.26.

d. Instalarea semifabricatului In universal §i virful p&- pu§ii mobile sau intre virfuri, cu luneta mntailfl

Eroarea de prelucrare:

F F„y y

x x .(l- -r - x2(l - x)2

L L

(1.44)

Rp Rpm 3 E I L

urvle Rt este rigiditatea lunetei.

e. Instalarea semifabricatului intre virfuri sau in universal jfpO virful p3pa§ii mobile, cu lunetS fixS,la mijlocul lungimii sanifabricatului fi cu neglijarea depla- sSrilor elastLce ale p3pu§ii fixe §i mobile.

Eroarea de prelucrare se determine cu relaîa:1

y=tP[i i B ---------- 8— 1 -------t ^ « m , ( i - 4 5 )xzC 2 31 - xz C

■2 .2 1 2«i— [(i-x)------—11, (r-x"-V) i — 11]3EI1 41 Rso

urrie: tp este adincimea de reglare initials; 1 - lungimea semifabricatului; 1, - distanâ pSpu§3 fix& - luneta; x - distanâ

mobile - punct de aplicare a formei de a§chiere.Metoda de prelucrare: strunjirea cu mai multe cu£ite cu

semifabricatul intre virfurile strungului.Deformatiile elastice liniare 51 unghiulare ale elemente-

lor sistemului tehnologic sint:

1W “ ---- [F (L I Lp)~ F'(L I l>'r)], (1.46)

Rpf L

37

H ------ 1 I - I n - (1-47)i s

B S 1!tg a = —:---- ---, (1.48)

L

urxie y f S y sint defonuaîile elastics ale papu§ilor fixd §i mobili; F, F'- rezultantele forêlor de a§chiere ale cuîtelor din cSru'.ioarele longitudinal (din fa£S) §i transversal (din spate);Lr, Lr'- distanêle de la virful pSpu§ii fixe la forêle rezultante F, F' ; L - lungimea semifabricatului; a - unghiul dintre axele semifabricatului in poziîe initials nedeplasatS §i in poziîe deplasatS, datoritS defonnatpdlor elastice y. §i

Yp»*

1.3.3 Deformaîa elastic^ a sistemului tehnologic laprelucrarea prin rabotare §i frezare

a. Placi §i carcase

Instalarea semifabricatului: pe masa maginii.PlacS dreptunghiularS cu toate laturile incastrate:

p(l-H)F b2Y..x--------------------------- — j— ■ [«■] (1-49)

E h-

PlacS dreptunghiulara cu toate laturile simplu rezemate pecontur:

0,203 Fy b2 (1 - nz)Ymax ~ | 7 (1.501

Ehf (1 + 0,462 of)

Cind carcasa dreptunghiularS de prelucrat are nervuri pe partea inferioarS §i se 'tine seama de rigiditatea pereîlor laterali:

_ JflYmax = K ----- d-51)

F h3

In expresiile de calcul s-au fScut urmStoarele notaîi: yBax | deformaîa elastic^ maxima, mm; F - for£a de a^chiere,N ;a = b/a<l; a, b, h -lungimea, liîmea §i grosimea pl&cii, respectiv a peretelui carcasei, mm; u i 0,3 - coeficientul lui

38

j*>isson;F - aodulul de elastiritate a materialului semifabricatului^l/ * 2;P - coeficient care dapinde de raportul a/b astfel:

a/b 4 2 1

1 1 0,072 0,087 0,0624

1 este coeficient ce depinde de forma constructive. a carcase! astfel:

i n 1 _

InSltimea carcasei

a B=b H=b/2 H=b/4 H=b/10

h i 0,09 0,105 0,115 -

0,5I

0,11 0,13 0,15 0,17

b. Supraf e£e plane ale carcaselar

Instalarea seed ratniiri: pe masa ma§inii de rabotat longitudinal |

1y = tL [ 1 --------- — ^ ] (1.52)

C C 1 + — + —

R»f R*c

Cind carcasa are nervuri sau perefci laterali:

1y = t [ 1 -------- ] (1.53)

C1 + —

In rela^iile (1.52) , (1.53) s-au notat: y jj deforma^ia e- lasticS a sistenului semifabricat-scul&; ‘Rsf, R3C f rigiditatea seal fahricatului §i caruciorului port-sculcL;

C = Cp sy (HB)n, (1-54)

y

tp este adincimea de a^chiere la reglarea initials.

39

1.3.4 Defaraaîa elasticA B alstaeulul tabraloglc H recti.fioirea rotuntt exterioarfi

a. Instalarea piesei intre virfuri:

- rectificare cu avans longitudinal:

1 | I 1 I f f ( L 1 X)2 X2y “ -— + — - + — I I------------■ (1.54)

Bp L i v X g 3ETL

y -tp U ----------- 5------- -------------------(1-55)X X

c(i — ) c — l§§§®L L2 C C X 2 (L - X)2

------ + --- + — + ------------ 1 + 1

Rpf Rp- R.d 3EI1

- rectificare cu avans transversal, eroarea de conicitate este:

a = a, - ot2 (1.56)

In relaîile (1.54)..i(1.55) s-au fScut notaîile: y - de- j formarea elastics a sistemului tehnologic, mm: tp -adincimea de a§chiere la reglajul initial, mm; F -forâ de a§chiere, daN;Rpf, R^, R^d - rigiditatîle pSpu§ii fixe, p5pu§ii mobile §i a . ansamblului arborelui principal al discului abraziv, daN/mm; x -distanâ papu§£ fixS-punctul de aplicare a formei de a§chiere, I mm; L -lungimea sanifabricatului;^, a% | inclinarea axei semifabricatului §i a arborelui port-disc de rectificat, datoritS deformaîilor elastice ale p3pu§ilor fixS §i mobilS, respectiv ale p3pu§ii port-disc.

1.3.5 Defarmaria piagHrsS a sistemului tdnriologic la prelucrarea gaurilor.

a. Pe ma§ini de gSurit verticale, cu instalarea piesei pe masa mafinii.

Unghiul de inclinare a axei gaurilor: ,

tg a+ tg p 1 1tg y = tg(a +j3 ) = --------- =tg a + tg jS =>Fax( — + — ) (1.57)

1+tga tg/3 R„ R „ , J

40

Cind urghiurile dt S u c lim t alt n o w tiiûrl prin- diferi au < , M U l

- 0,0153(1 - t) F„ (1.60)

pis Hflnl de ilwmt:- dud m u i^nuni cu semifabricftfcul se deplaseazft lorv-

gltudinal, rigiditatea setdfabricatului $i sculei (bara de ale- ist) variazd nuMi In sectjiunils trsnsvenals, produclnd deter- ■(ii e.lastice date de:

r % t1 ---------- 1 s«" y -tkH------ i------- ];d.6i)c c l + c(wrf + S

i+ — + •—K *-

- la prelucrarea cu instalarea pieselor in dispozitiva, care jhittemU $i susîn bara de alezat, inainte §i dupa pies&, iar rigiditatea dispceitivului este mare, rezultfis

4x3 - Six2[mm/daN] (1 .62)

sau daca E -2,1*10*, daN/mm2 (pentru oêl) §i I “ 0,05 d4

__________4x3 - 31X2[mm/daN]

" 5*10* d*

Cind x - 1/2 S

Isr m . m

192KZ 2*10* d*[mm/daN]

(1.631

U-Ml

41

unde d esta diametrul ban>i de Alegar*, In inn;Prelucrarea prin nlawoi'u «iuiltimK a mat niter g&iri.

Ipoteze: -Vy-r^l^L- formal* radiale m determina pe baza adincimii de reglare initial© (t ) j

I se neglijeazfi dofoimaî ilo alastioe ale semifabricatului, §i dispozitivului;

- bara de alezare se coaaidarfi grindfi netedS incastratfi la ambele oapete.

In cazul prelucrfirii a trei gfiuri simultan se ob£in rela-tiile [1.62-1.64]:

(b+c+d-x) (a+x) ,y,F1 = F , ---------------[3(a+x)l -(a + x) ~(btc+d-x)(a+x)];

6 E I 1J( 1 .62)

(ofd-x)2(a+x)*I P “F2 -------------[3(a+b+x)l-3(a+b+x)(x+a)-(o+d-x)(a+x)];

6KX1- 2 d-63)

(d-x) (a+x)Yws " f 3 ----------- [3(a+b+o+x)l-3(a+btc+x) (a*x)-(d-x)(a-tx)].

6EI13(1.64)

Eroarea de formfi este dat& de relaîa:

A f - 2(y„x - y„B) d.65)

Valorile extreme y ?i ylln se ob£in din relaîile (1.62)...(1.64), cind x - 1 §i x *0. In relaîile de calcul (1.53)..(1.64) s-au fficut urmStoarele notat-ii: a - unghiul de inclinare a mssei ma§inii; p - unghiul de inclinare a arborelui port scuM; y - unghiul de inclinare a axei gfiurii, rad; Fax 1 forâ axialfi de gfiurire, N, R„, R - rigiditatea mesei,respectiv a arborelui principal, N/rad: R,. - rigiditatea sistemului burghiu-arbore principal in direcîe radialfi,N/mm;E, I -modulul de elasticitate ,N/mm §i momentul de iner£ie a secîunii transversale a burghiului, mm4; Frd - forâ radialS neechilibratfi ,N; f = 0,5 -raportul dintre forâ axialfi asupra tfiifului transversal §i forâ de avans; y1f1 - sfigeata de incovoiere a barei in locul de amplasare a cutitului, sub acîunea formei F, ,nm; analog y2F2 §i y3F3; a, d - distanêle de la cu£itele gSurilor 1 §i 3 (extremele) la perefcii interior! cei mai apropiaî ai dispozitivului ,mm; b, c - distanêle dintre forêle F, §i'F,, respectiv dintre F2 §i F3> mm; 1 - lungimea barei dintre pereîi interior! ai dispozitivului; x - distanâ de deplasare a cutitului in timpul lucrului fa£fi de poziîa initial#; d -diametrul

42

tarsi d e alezat,tn mm.Pentru a reglementa m&rimea admisibilA a defonna^ illor e-

lastioe §i a valorilor corespunz&toare rigiditfi£ii sistemului tehnologic al maînilor-unelte , s-au elaborat norme la aoeastft direcfcie, di n t r e c a r e se dau, in tab. 1.27, cele referitoare la strunguri.

Tabalul 1.27 Valorii* rigidititii static* fI *1* daplaslrii relative Mhittbi I* ale coapanantalor sist—iului tehnologic

Diametrul naxtn d»

Rigiditaxaa strungului in nn

Forti apt icati

Daplaaaree aaxiaS adiisibili tnl uto a portcutitului fa(i da :

atrunjIrePapula Pfipuâ daN Dorrvul din Dorrvul dinlf ixl nobilft arborala principal pinotl 1

100 1750 1400 70 0,04 0,05125 2000 1400 100 0,05 0,07 I160 2000 1400 140 0,07 0,10 I200 2000 1550 200 0,10 0,13 I250 2150 1750 280 0,13 0,16 V520 2350 1900 400 0,17 0,21400 2750 2150 560 0,21 0,27 I500 2650 2300 800 0,28 0,35 I630 3100 2400 1120 0,36 0,47 I800 3400 2650 1600 0,47 0,61 I1000 3700 2700 2240 0,61 0,82 1

1.3.6 Deforuaîa elastic! ctmamic! a sistemului teb- nologic

Caracterul dinamic al solicitorilor sistonr.dui tehnologic determine o varia£ie a deformatîilor elastice §i a rigiditcHîi. Cercet!rile intreprinse in aceast! direcîe au ajuns la canclu- zia cd sub acfciunea forfcelor dinamice de a^chiere, deformatiile elastice ale sistemului tehnologic au o cre§tere ce poate ajunge pin! la 60% comparativ cu acîunea static! a forêlor.

Parametrii tehnici ai sistemului tehnologic in cazul solicitor ilor dinamice se definesc astfel:

Rigiditatea dinamic!:

Bt R stRd = — [N/ran]; m < 1. (1.66)

Rigiditatea dijiamic! se mai poate def ini ca raportul dintre anplitudinea unei for£e armonice aplicat! prin scula a§- chietoare piesei de prelucrat §i amplitudinea deplasirii elastice maxime y ce apare la rezonan^S in punctele de aplicare a formei de a^chiere, deci:

Variaîa H-i naming a formei de agchisre poate fi ctetermina-- t& folosind una din relafciile:

I II I -r1 b y* (dupA Polacek) (1.6a)z0 z0 2ir

1 §§ g B II dt ffi — (kp-3^) — ds | z z ft

% t0+[ z03cq - — (JCp—Jc ) — ]dn (dupS Tobias) (1.69)

z n

c 2 i I .A Fd y sin f+C oos f - CA sin | pflpa Chirxaoescu) (1.70)2A

In relaîile (1.68)...(1.70) s-au notat: r., este ooeficientul cupl&rii xnaxime; b - lfitpjnea efectivS de a^chiere; y1- proiecîa raodului normal de vibraîe pe cea a cupl&rii maxime; z - num&rul t&i§urilor a§chietoare principale ale sculei; z0 - numcirul t&Ljurilor aflate siimiltan in a§chiere; dtr ds, d|| varia£ia elementary a adincimii de a§chiere a avansului §i a vi~ tezei unghiulare a arborelui principal al ma§inii-unelte; A - airplitudinea maxima a mi^cSrii oscilatorii; tpdefazajul dintre mi§carea §i masa oscilatorie; k,; - constante;

x r 1 YfC = CF xF t s , (1*71)

Airplitudinea defonnaîilor elastice dinamice (y#) sub ac- £iunea variaîei conponentei Fy se poate calcula cu relaîilet

3 * (1 .67)

2 _v

* /r c â-— (dupS Sokolovschi) (1.72)

B

y * ~ r (dup& Danek-Polaoek) (1.73)e

In relaîile (1.72 ), (1.73) s-au notat: C - coeficientul formei de rezistenfcS ce se qpune formei excitatoareja -coefici-

44

entul forfei excitatoare; h -ooeficientul formei de rezistanî oe se opane formei elastice; B - laîmea pragului ce se prelucre&zA prin a§chiere transversal^; Fa I forfa de a^chiert* in tispul vibraîei:

=0'75 -c,b H

r( ■= B sin | + D cos e; B — ---; D = ---Ah Ab

(1.74)

Dimensiunile medii ale a§chiei, pentru calculul amplitudinii deforma'tiilor elastice dinamice, dupS Danek-Polacek, sint reprezentate in fig. 1.5.

Eroarea de prelucrare cauzata de deformaîa elasticS, consider ind si componenta dinamicS a formei de a§chiere (fig.1.4):

A R H W sin(<n-p-e)--Rje singy* *«i« Xac+c (*ss3C' sin(a+p-e) *RSC sina

CA

2 R.(cos2 g) t sin<p+2coso>t cos«p-2 si nip) *1"7 ]

unde: a = arctg Py/Fz; a 1 unghiul dintre forâ de incfircare §i directia z a sistemului de referin^fi; p - unghiul dintre forta de incfircare §i directia de mdsurare a def ormaîei:

t=arctg[ ( —^ fcgrp]; P=e = -£ (1.76)

RsUt - rigiditatea sistemului tehnologic; Rscv1 ; R,;c„2 - rigiditatea sculei pe direcfiile v1 qi y2;

xf YfC = Cf xf t s (1.77)

A - airplitudinea autovibraîei;x f Yf

FyO = C F ^ S 0 (1-7&)

g p ,1.79,

? - unghiul de defazaj intre forfca §i virful sculei; m - masa piesei; k - Constanta elasticS a sistemului con I

$ 45

B id e r a t;u -(k/m)0'5 -pulsaîa formal perturbatoare; o -A z u m;C - coeficient de amortizare; z - 0,1 - factor de amortizare.

Relaîile de calcul pentru rigiditatea dinamicft Rd, ooeficientul dinamic 5 p! deformaîa elasticfi dinamicft (y), deter* inmate in cazul strunjirii semifabricatelor exoentrioe, au fost obînute de K.V.Kolev.

Fig. 1.5 Sch**« foralrii s*o(iun1l

Rigiditatea rii r a n raft

(10>,

)2+

■cf ^SC<*>S

s i n (a) t — i|r)sino)T

( 1 . 8 0 )

Cind u > (1,5...2) o0 sau o < (1,5...2) uD ,n=0 ,tq T = 0 T = 180 . Pentru o > a 0 se obîne:

«2

= Rttf1 J ~ R,t “ m <* i (1.81)

iar cind q < w 0 rezultd:

» 2

“o

in cazul a - u0, R - o.

46

ClMficUntul illiwrin

sin((j c-i|t)

s in u t ■ nN “o

2 I | n3 o> (1.B3)

atunci cind | i 0 , sa obîne:

1114/Ja0)2 (1.84)

Def armaria elasticfi dinamicfi

Fv m F ty = 2 ■= — !L (1.85)

^ R«daca u > u 0 se obîne:

F y

y “.“t HRstd--- I

“ 0iar dacS u < u 0 rezultS:

F yY = - . ■ - • (1.87)

m u - Rst

In relafiile (1.80).. (1.87) s-au fcLcut notaîile: R , este rigiditatea staticS a sistemului tehnoloqic; R^ - rigiditatea dinamiefi a sistemului tehnologic; u0 =(k/m) ' -pulsaîa proprie a sistemului; m -masa redusfi a sistemului cuît-suport; k - rigiditatea static# a sistemului; | -pulsaîa formei perturbatoare; n -coeficient de amortizare; | - unghiul de defazaj intre £ar%£ ?i deformaîe; y - deformaîa elastic^ dinamicd.

( 1 . 86)

R._ — m o)

47

1.4 ERORI EE HREUJCRAHE HKEUBE DE EETORHKniUK TKK-nics a is arsTBnrui m w gaiTC

1.4.1 Na(imi generale

Sursele prindpale de cSldura care produc . defonnaîile termlce ale sistemului tehnologic se pot grupa, dupS locul lor de amplasare, in: surse interioare §i surse exterioare.

Sursele interioare au cea mai inportanta acîune asupra starii termice a sistemului tehnologic §i sint araplasate in structura mafinii, cuprinzind electranotoarele, arborii princd- pali, angrenajele, rulinentii,cuplajele, furubul conducator,sistemul hidraulic,sistemul de ungere, procesul de a§chiere §i lichidul de a§chiere.

Sursele exterioare apar independent de soluîa constructive a ma§ inii §i de parametrii ei funcîanali in mediul incan- jurStor H pot fi radiaîile solare, sursele de incSlzire a ha- lai, radiatoarele, coriductele termice subterane, curenfci de aer.

Sistemul tehnologic se poate afla,din punct de vedere termic, in doufi stSri: stationary ?i nestaticnara sau tranzitorie.

Starea termicfi statp-onara se realizeazfi cind aportul de caidura este egal cu pierderile de caidura, temperatura fiind Constanta in timp.

Starea termicS nestationarS are loc la pomirea maînii dupfi o opr ire indelungata. Transferul de caidura se poate efectua prin una sau mai multe din cele trei forme cunoscute: conducive, canvecîe, radiaîe.

a. Legea generals a transferului caldurii prin oonrtmrrîe, legea lui Fourier, exprima cantitatea de caidura dQ care se transmite prin suprafaâ izotermS dA in timpul dr, proportional cu gradientul de temperaturS dt/dn:

dtdQ = - ). dA (-) dr [J] (1.88)

da

unde: k [kcal/m.h.grd] ,este ooeficientul de conductivitate ter- micci §i are vkLori in raport cu natura corpurilor fi variazS cu temperatura conform relaîei:

X = X0(l + a t), (1.89)

unde: - coeficient de conductivitate termica la temperatura0°C; a - coeficient caracteristic fiecSrui corp ca mSrime semn. In construcîa de maîni-unelte, diferenêle minimale de temperaturA ating 60°C, de urda rezulta variaîi ale coeficientului a de cca. 6% , mqtiv pentru care acest coeficient se oonsidera constant.

TF8

#1?

I tn w ar l^n rjilrtirll prin oonnctia prin B U-chidelor fl qiimlnr

caldurii are loc prin curonî in cazul lichide- I oazelor. Transjnisia cildurii prin ocnvectie se bazeazA

^ 1g ef l u r W c n :

0 - ct0 A(t„ - tf), [J/T] 11.90)

0 este fluxul termic (cantitatea de caidura transmisa in !?tstea de timp); tf - beraperatura fluidului care scaldft pere-

I '*Te (jg tenperaturd t ; ac - ooeficientul de ccnvecîe termicS,I suprafeêle nefcede ale maînilor-unelte nu au nici o in-

jjuaiia asupra coeficientului a0.

I c. Transuisia caldurii prin radiaîeW ~ Relafiile care se situeazi dincolo de lumina ro§ie (infra-| ro§u),cu lungimi de und2L cuprinse intre 600 B §i 1 *fln, au, in-

(jgosdai, efect termic de incaizixe.Radiaîa termica poate fi reflectata, poate patrunde prin

aorp sau poate fi absorbita de corp. Puterea de reflexie R, de ugtrurriere D si cea absorbita A sint date de relaîile:

ererqie radianta reflectata energie radiants transmisa- ^ .——-------------------- * D 53 ----------- m ■ I---1 |

energie radianta incidenta energie radiants incidenta

energie radianta absorbita

energie radianta incidenta

R + D + A = 1.

d.Calculul schimbului de caidura prin radiaîe in oorelare [ca propagarea caldurii prin ccnvecîe se e£ectueaz& apticind legea lui Newton, a fluxului termic schimbat prin radiaîe intre doua suprafe£e de teroperaturi T1 §i T2,ooeficientul de radiate fiind ar: , •

0 =* ar AfT, - T ),_________________ (1.91)T. T,1 L 2 L

C (— )4 - (— )4100 100

|“ r = \T, ~ T 2

>«Je: C este ooeficientul de radiaîe care pentru fonts cenn§ie fi otel, dupS calitatea suprafeêi, variazS intre 1,75 1 5,6

[W/mZK] (1.92)

49

In (fcaaniul fymrotiurllor W...loo;c, aT - (1...Dupcmfetale M nvlucnt*, oxidate m u uopaita, rartl M rii

Mulct arttnji* termicii daclt osl* recti float* m u aoapertts un stret superficial protector. In aasul ncrîinii cxnoari.tftti• ocnvectlei fi radia^ltti, ocnveotia f Lind CanoMnul Amimnt, ooeficientul da actiiab superficial a - a, + a ,, lar ralafia fluxulut termic are forma:

<0 - aAJtj, - t,*,), (1.93)

in care tenperatura tp este tanperatura suprafeêi emitatoare; t - tenperatura fdiului ambiant.

Transmisia caldurii se poate face prin contact intra cala douft aedii sau printr-w perete despArîtor.

a. Tfrrnn-•i“i a dDAiii prin aontact

In cazul eafinii-unelte yi a intregului siatem tehnologic, lichidale de a^chiare, ulaiul de ungere sau d>> arîanare hidrau- lica, gazele inc&lzite, pot tranamite caidura lor prin contact direct. Cftldura astfel transmisa unui perete este:

Q - a A r(T, - T,), [J] (1.94)

In care a este coeficient da transfer termic de suprafaâ, in W/kX ; T,, T. - temperature fluldalor fi a perefcilor metali- ci; t - timpul; a - 300...500 - cind apa este In repaos; a - 2000.. .4000 - cind apa curge turbulent; a “ 4,8.. .3,4 - de la aer la supraf afa neteda, cind viteza v de curgere ajunge la 5 a/a.

I. Transaisia dflitoii printr-vm perete desp&rîtar

Transmisia caldurii intre doua medii printr-un perete des- pfirVitor se face in trei etape:

- de la mediul 1 cu tenperatura T1 la una din supraf eâla peretelui cu tanperatura T', in timpul r ;,

Q - a, A(T, - T ’ )t (1.95)

- aceeafi cantitate de c41dur4 transmisa prin pareta la suprafafa de ie?ire cu tanperatura T":

Q- U /1)A(T' - T")t ; (1 .96)

- cai.tita'. >=>i oe caidura os trace da pa suprafata cu teuf>a~ ratura T" in mediul 2 cu tenperatura T»:

Q - OjACT - Tj)t (1.97)

Din relap-ile (1 .95 )...(1 .97 ) rezulti:

Q - kAfT, - T2)t , (1.98)

jp care 1/k^l/a, + 1/Oj +1/A. .

1.4.2 Defnrnaî■» 1 t w nina ale maîniiHinolt*!

Posibilitatile de calcul ale stSrii termice ale mafinii-u- nelte, datoritS formei sale ccnplexe, diferitelor surse de cal- £jura, modalitfifcilor variate ale transferului de cSldurS, sint dificile, laborioase §i cu rezultate insufident de precise in gjnparatie cu cele experimentale.

Precizia de prelucrare pe ma§ini-unelte este influenfca- ta de starea termicS §i drept urmare de defonjiaîa termicS a a- celor organe sau subansambluri care modifies pozrîa relativS dintre semifabricat §i scula afchietoare fi care se menîoneazS in continuare.

a. Arborele principal poate avea deformaîi tend.ee in plan longitudinal, vertical fi orizontal.

DacS arborele principal a fost fixat contra deplasSrii a- xiale la lagSrul din spate,atunci poate avea loc o deplasare a- xiaia a universalului fi a piesei al cSrei capfit este fixat in acesta. Deplasarea axialS a universalului va fi:

AL = a L AT [mm] (1.99)in care: a este ooeficientul de dilatare termicS liniarS. a materialului arborelui principal: L -lungimea arborelui: AT - diferen a de temperaturS intre arbore fi carcasS.

Deplasarea orxzontalM fi verticals.

DeplasSrile arborelui principal in planele orizontal |i vertical se pot determina folosind relaîile:

A0 = a L AT [mm]( 1 . 100)

Av = a H AT [mm],unde: a este coeficientul de dilatare a materialului carcasei (pentru fonts a = ll^lO'^K*1, cotele L fi H sint in (fig. 1.6).

Eroarea dimensionalS a piesei prelucrate la strung determinate de deplasSrile termice ale axei arborelui principal din pozi ia 0 in O’ (fig. 1.6),la atingerea regimului termic stabil se obfcine astfel:

r'-/(r+A0)a+Aii A r n/{r+A0) * + a ! (1.102)

/

Pig. 1.6 lohaM dapla»lrM arboralul prlnolpal In pla- nala orisontal • ! vartioal datorUI varlattal tampara- turll tn pipupa f {JS

unde: Ar este eroarea la raza a piesei; r, r1 - distanêle de la virful cutitului la axa piesei ce sa prelucreaza la regia jul initial al sculei §i dup8 deplas&rile A0 §1 Av.

b. Deformafriile termice ale batiului

* Deforma£iile termice ale batiului au urmatoarele caracteristici in raport cu cele ale pipugii fixe:

. - sint mai mici, diferenêle de temperatura intre diferitele parî atingind valori de 8.. .10 C;

- sint neuniforme datorita amplasSrii neraîonale a sur- selor interioare de caidura.

Transmiterea caldurii batiului la unale piese prin locurile de imbinare intr-un proces stablllzat se poate calcula, conform legil Fourier:

Q = (Vd) A (T1 - T)t [J] (1.103)

in care: d este grosimea peretelui, in m, prin care se transmite cSldura; A -suprafaâ imbinSrii dintre batiu §i piesa conjugate, in mm ; T1 -temperatura suprafeêi exterioare de imbinare a peretelui prin care se transmite caidura; a - ooeficientul de canductibilitate termica, care pentru fanta are valoarea de 40 kcal/m.h.grd; t - timpul, in ore.

Cind batiul confine ca sursa principaia de caidura baia de

52

I uled> InoSlairea generals este uniforrn&, piesele oe se afIS pa ' Mtiu au o cre§tere a temperaturli AT, oe se poate calcula cu

relatiasa ms ...ff_i

(1-1045

jn care Q este caidura absorbita de piesa,in J; a - coeficient de cedare termica de la pereîi piesei in aer,in W/mTC; A, - a- ria suprafeêlor pereîlor piesei prin care se produce transmiterea caldurii in aer, in m .

c. Defannaîile termice ale senrifabricatelorCantitatea de caidura acumulata de semifabricate depinde

de tipul prelucrarii. Reparti£i.a procentuaia a caldurii rezultate din procesul de a§chiere, obînuta pe baza experimental^, este in general urmStoarea:

| la strunjire 50...85% in a§chii, 10...40% in cuît, 5...8% in semifabricat, 1... 2% in mediul ambiant: la gSurire 28% in a§chii, 14% in burghiu, 55% in semifabricat.

In cazul unui cimp termic constant, variaîa de temperatura at a semifabricatului oe se prelucreaza se poate calcula cu relatia:

Q r0A T = ---- [°C], (1.105)c m

in care: Q este Ccildura preluata de piesa, in J: c - caidura specifics a raetalului piesei prelucrate, in J/kgK; m - masa se- MLfabricatului, in leg. CSldura Q se poate calcula astfel:

sur- .1 Q = (P/100) Fjj V tj, [J] (1.106)uri- unie: Fz este oomponenta principals a formei de a§chiere, in N;can- M v I viteza de a§chiere,in m/nun; p -procentul de caidura absor-

bita de semifabricat din cSldura de a§chiere.Varlaîa dimensiunii liniare a semifabricatului (lungime,

L03) 91 diametru, inal£Lme etc. ) se poate determina prin relaîa:

Isml- AL = a L AT, (1.107)nju- in care: a este ooeficientul de dilatare liniarS a materialulidiare semifabricatului,in mm / mm K (pentru oêl a =(1,17.. 1,22) 10' ;1 de ir dimensiunea la care se refers dilatarea,in mm; AT - cre$tereade tenperaturii semifabricatului, in raport cu starea initials, in

C. in procesul de prelucrare, sint trel faze ale deformable! a termice:

1 la inoeput are loc o incSlzire §1 o deformaîe termicS a

H 53

aêle I re-

irac-

eri-

semifabricatului relativ micS;B in r*n-jfwHw a doua, are loo o incsfllzire gi o cregter® 9

defonnatiei termice, plnfi la o anumitS valoare ce se mentine a- poi constants pe o anumitS lungime a semifabricatului;

8 in | treia (finals), are loc o m&rire intensi 1caldurii §i corespunzStor, a deformatiei termioe.

liiirri in consider are aceste perioada de regim termic se determine diametrele corespunz&toare faze!or respective:

a? - diametrul initial de reglaj al sculei:

d, I 1 - P at, B ■ (1.108)

in care: cL este diametrul abtinut in perioada a doua; p - coeficientul de dilatare in volum a materialului piesei; AT, - va- riatia temperaturii intre sectiunile corespunz&toare diametrelor dg §i d,.

Eroarea diametralfi pe toatS lungimea piesei este : ;

A d=d0~d3=d0 [1-^(i-|J A rx) (1.109)

Relatia (1.109) este valabilS in ipoteza crefterii uniforme a temperaturii.

d. Defonnatia tenniCa a sculelor a§chietoare

Deformatia termicS a sculelor a§chietoare este cauzatS de energia calorics ce rezultS din procesul de lucru in zona de a§chiere. Deformatia termicS a sculelor are cea mai importantS influents asupra preciziei de prelucrare.

Energia caloricS dirt zona de a§chiere se poate calcula fS- ra a se introduce erori mari, cu relatia:

Wq = F v [J/ndn] (1.110);sau:

Qt = (P y)/E [kcal/min], * (l.lll|j

in care : Wc, Qj este energia caloricS degajatS in zona de a§- chiere; F - forta totals de a§chiere, in N.; v - viteza de a§- chiere, in ra/min; E = 4195,5 J/kcal echivalentul mecanic al kcal.

Energia termicS preluatS de cutit, dWe, se

d W0 = X, F, T0 dT [J] (1.112)

54

i Ehergia termicS csdatS de cuît, dW.:

‘I B f ; d W, - ij Pj T dr [J], (1.113)

M care: A1r 12 sint coeficienti de transraiaie a caldurii, f I j/nfo.grd; F,, F2 | suprafeêle prin care se transmite cSldura

|| ia sursS cStre cuît §i de la cuît c&tre mediul incanjuri- tor; to -diferenâ dintre temperatura medie a sursei §i cea media a cutitului; T 1 diferenâ dintre temperatura medie a cutitului H cea a mediului incanjurStor; dT - intervalul de tiiip, in ore.

Energia termicS corespunzStoare variaîei de temperatura1 cutitului, dWc, este:

d Wc = m c dT, * ^ (1.114)

mxJe: m este masa in consoia a cutitului, in kg: c I caidura specifics a materialului cutitului,in J/kg.grd; <JT 1 intervalul infinit mic al variaîei de tenperaturS, in grd.

Alungirea termicS a cutitului AL, la o anumitS diferentS de tenperaturS T, se obtine cu ajutorul relaîei:

AL = a Lc T , (1.115)

iar pentru alungirea maximS AL,corespunzStoare diferenêi maxime de tenperaturS Tc, relatia de calcul este, in mod analog:

AL = a Lc Tc , (1.116)

in care: a este coeficient de alungire termicS liniarS a materialului cutitului; Lc -lungimea in consolS a cutitului, in mm.

Alungirea termicS a cutitului la o anumitS diferentS de tenperaturS At*, in functie de alungirea maximS AL, se poate determina cu relatia:

t

A L =AL(l-e r“) (1.117)

iar pentru contractia AL a cutitului la un anumit moment dat, dupa intreruperea procesului de lucru se utilizeazS:

55

Xh (1.117) ?li (1.118) s-au notat T0 - (me)/(lrjT ' - (» c)/(31 F), X qd X‘ fiind oaeflcianfrl de transmit**

a o&Idurii la Ino&lxirea fi la rficri.rea cutitului.Luini Te 3 4, razultA:

ALr-AL(l-e 4) (1.119)■■ I

IPentru utilizarea acestei relatii este necesar s& fie cu- j

noscuta alungirea maximS AL, care a fost stability In mod experimental , la un regim termic sta^ionar:

1AL - C - R, (t s)0,re v0'5 [#im] (1.120)

F

In care: C este o constants care depinde de parametrii regimului de afchiere c ** 4,5 pentru v = 100...200 m/min, t < 1,5 ran, s <>0,2 mm/rot ; - lungimea in consol# a cutitului, In ran;1Pg - rezistenta la rupere a materialului care se prelucreazS, in daN/mm ; t - adincimea de a§chiere, in mm; s - avansul,in mu/rot; v - viteza de a§chiere, in m/min; F - secfciunea transversals a cutitului, in ran .

Tinind seama de (1.120), relatia (1.118) ia forma:

•tT=C-— Ra(.ts) 4) [fim] (1.121) {

In urma altor cercetSri experimentale (Gh.Petriceanu), s-a ajuns la concluzia cS la prelucrarea de degro§are si finisare a arborilor netezi cu fixarea intre virfuri, alungirea termicS maximS a cutitului |||| poate fi calculate cu relatia:

= ( 1 . 122)

in care: ATMd este cre§terea medie a temperaturii cutitului; a - coeficient de dilatare liniarS ; Lp -lungimea in ccnsolS a cutitului; ALC - deformatia termicS maxumS a, cutitului.

CercetSri recente (C.Buzatu) in legSturS cu influenza deformatiei termice a cutitului de strung asupra preciziei de prelucrare au condus la determinarea, pe baza prelucrSrii datelor experimentale, la relatii de calcul mai complexe, care sS poatS fi folosite in conditit map variate.

56

Coeficienîi b>r bjf EH ^R determine experimental in funcîe de parametrii v, L^/A, s, t, mater ialul de prelucrat, materialul sculei, lichidul de |3H cire-ungeref etc. Relatia (1.123) este valahilS. cind tirapul de ^schiere este constant, autorul experimenting la t =* 3 min.

DupS determinarea coefiden^Llor s-au obînut I rela£ii pentru deformaîile termioe ale cutitului in ccndiîi concrete de lucrus

a. strunjire cu cu£it arraat cu P20, fixare mecanicS, material de prelucrat 0LC45, f£r& lidiid de rScire:

H;l4£r=<l-e T° ) (l-e'8-s58s) t (“23, 561t+20,461)

(_£)2+(6,994t-5,729) (— H -0, 622 t+0,791] v + v' A Ac

L - , (1.124)+ (1550, 09 t-1767, 117) (— §3 2+85r906 t-49 ,699A c

b. strunjire, cut±t R^, material de prelucrare 0IC45,fSrS lichid de rScire:

rAIr= (l-e T’) (l-e-8'958a) [ (-5,018 t+7,528) (— £)z +

| A

+ (0,602 t-1,506) ( — ) -0,112 t+0,457] v+(376,58 t-| . A c

-1066,83) ( —£ ) 2+(-45,18 t+128, 01) ( ^ £ ) +A A

+46,98 t+22,68 • \< ']'UM

c. strunjire, cu£it andat P20, fixare mecanicS,material de prelucrat QL60, fSrS lichid de rScire:

d. strunjire, cutit Rp2, material de prelucrare QL60, ■ lichid de r&dre:

A V ( l - e ' T')(l-8-M77*) [(-6,138t+9,209)+(i*)

-1,842) B l -0,137 t+0, 560] V+ (460, 364t-1304,756)A . A 1

+ (-55,26 t+101, 322) (^) +57 , 304 fc-27 ,777 A

e. strunjire, cutit armat P20, material de prelucrart 13CN30, fSrcL lichid de rficire:

T 2A L t= (1-e T°) (l-e-4<777°) [(-32,165 t+27, 933) lg| +(9,548(

-7 , 821) (—£) -0,590 t-0,950] V+ (2116,162 fc-2412, 439) (ii)!.A A

+ (-660,238 t+533,268) (-^) +91, 28 t-54, 851]A I

f • strunjire, cutit R 2, material de prelucrare 130130, fSrS lichid de rficire:

--i r, 1A Lt- (1-e T») (l-e*8'369a) [(-5,127 t+7,691) (—£) +(0,615t-:

A

L L 2-1,538) (-^) -0,115 t+0,468] V+(384, 4861-1089,705) (-£)

A

+ (-46,156 t+130,782) ( — )+48, 03 t-23,204A

Pentru prelucrarea altor materiale, la care se cunosc re- zistentele de rupere,se pot utiliza coeficient! de corectie, in raport cu otelul QI£45, la care ooeficientul mediu de corectie I se considers Cc = 1 §i care sint prezentate in tabelele 1.28, 1.29. Pentru determinarea deformatiilor termioe ale cutitului 4 cu pldcute din carburi metalice lipite se folosesc coeficienti de corectie in raport cu cele fixate mecanic.Acefti ooeficienfi I de corectie sint cuprin§i in tab. 1.30.

1.5 ERORREA DE INSTALARE

1.5.1 Eroarea de instalare

Operatia prin care piesa se ageazS §i se fixeazS in pozi" tie corespunzfitoare prelucr&rii se nume§te instalare.

58

si. ao ^ in n m mm gaJ W w A (P tj ^

N> 05 w w Uf£ H O

, | s . .— „«;„. ,e>, — i E g a a g ■ H In j j e r e a aaterialului d e prelucrat, t n raport c u OLC 45 CC = 1)

In operafcia de instalare pot apare urmatoarele erorii Kroarea de bazare (orientare) care Be definite ca fiind

yjriatia de poziîe a suprafetei prelucrate fa£S de baza de referint ' cauzatS de baza tehnologicS.

Eroarea de fixate se define^te de asemenea ca fiind varia- tia de poziîe a suprafeêi prelucrate fa£S de baza de referin-

determinate de forêle de fixare.Eroarea de instalare este datS de:«i I eb + £f m 6, - e J + e * (1.130)clrai dispozitivul de bazare a seanifabricatului, prin ine-

jiactitSti-le ce le poate avea, influenfeazS precizia de instala- je atunci eroarea de instalare se determinS cu relaîa:

ei =( 6b i £f + 6d > sau

"'6r ^ I *b2 + ef? )°'5 1 B j f1-131*cini ed este o eroare sistematicS.

Cu suficientS precizie, eroarea de instalare se poate determina cu relafciiHe:

- pentru suprafeê de revolutie:6i = ( 6 br + e / F * ; (1.132)

I pentru suprafeê plane:6, = 6* + €f. (1.133)

Eroarea totals de orelucrare e, poate avea expresia:

1 1 K 2 e0Z I K * 7 ) + I + 1 (1<131)urrie: y - eroarea geometries a ma§inii-unelte; kg, k, - coefi-cientii de dispersie relativS; €0 I eroarea de prelucrare din care se excepteazS eroarea de instalare.

' Intre toleranâ prescrisS a piesei T §i eroarea totals de prelucrare eT trebuie sa existe relafcia: T > eT, de unde, eroarea de instalare maximS admisibilS eja va fi:

t ( T - £d - y)2 - ko2 «o2]°'5 €U < ------------------- g --1 (1.135)

H 1 | I | l: §§ =[(T - I I Y)2 - 1 2 ]°'5 ;Pentru determiniarea valoncS maxima a erorii de instalare

admisibile este necesar sS se cunoascS:T - toleranâ piesei din desenul de execuîe;«d I eroarea dispozitivului care,fiind micS,se neglijeazS; Y - eroarea geometries a ma§inii-unelte;6q - eroarea de prelucrare ce se considers intr-o primS a-

proximaîe egalS cu precizia economics de prelucrare; se ia din subcapitolul "Precizia economics de prelucrare".

Eroarea de instalare realS ejr, pentru a fi acceptatS in Pr°°esul de prelucrare, trebuie sS fie mai micS sau cel mult e- 9al3 cu eroarea de instalare admisibilS, deci:

«tr S eja (1.136)

61

Tabelul 1.31 ■•latll de calcul pentru erorfle 9 baxere La dlferfte — B j Hinatalnr* H

Nr.CPt. Schema de orientare

Dimensiu-nea

Valoaree absolute aaxia* a erorii

da or 1antare

1.

2.

0

A C

A C

0

3. *

1 ( p

njfrijj •Ac*

A K

A C

4.

?>///

AC

tg£+ K tg^

5.

0

A D

2Ad

♦ X

)

18.

19.

Tabalul 1.31 (eontinuftr*)

j 1o

iqIC3

i

<

T *

JoeW/\}I?

Boltrombicgar an tat„I d

n

ID

a

b

c

n

IR

Ad

Ad

IA d

B x

+ A h

1 1 1 tfl —I

conicitataa dornului

0

A d

AD+ x

0

Ah

AK

Ah

0

Ad

Ad § AN

Ad sin2 arc sin-

2 R

LStimaa a a boltului ron bic aa determine cu ral

d if

e =nnn

AIC | AJCy

und* A K este toleran^i dispozitlvulu) dupA di~ manaiunaa K J

6 6

A01 | ADg

1 ILatimaa § a boltului rombic as datarmini cu ralatia :

S °2 J2ntns b i aa 1min

undo A L aata tolaranta

dispozitivului dupi dimansiu naa L

0A C

Diamatrul maxim at giurii da cantrara, mm

4; 1 7,5;6 10

Eroaraa da cantrara, A C mm 1

Tabalul 1.31 (contlnuara!

24.

25.

26.

27.

28.

TAitut 1.3^ (oonttnuttt)

n . m

fax■c;T

D o r n e x f e n s ib 11

0,d,h

D , d , h

Si n

J.ln M B t 4 *

Pantru af*zaraa pa vlrf aabfl In pfipupa buopl sau In dorn cu o- pritor fix

0Pantru apazaraa pa vlrf fix Instalat In pSpu&a aobili

0A C

An

AB + AAmin

< J.in * # # t >|

Aa

AL

c H I

68

In tabelul 1.31 s-au notat: Aa,Ab,Ac...erorile dimensionale a,b,c... x-bitaia radiali; jn - 'jocul 10 in in; e-excentricitatea suprafetei ?n raport cu axa gfiurii; tolarant-a la diametral gfiurii; T2 ~tolaran(a la diamatrul dornului; A* jooul radial feinia la non*taraa seaifabricatului pa dorn; T ,~tolarantale la lungine a sea ifabricatului; bazalatahno logic© la orient are fixara; -- suprafa(a da pralucrat; “»-fortela da fixara;

1.5.2 Deternrinarea erarii reale de instalare

Eroarea real# de instalare depinde de schema dispozitivului de a^ezare, prindere §i fixare a piesei de prelucrat.

Eroarea de instalare, dup& cum s-a ar&tat, are dou& conqpo- nente: eroarea de bazare §i eroarea de fixare.

a. Eroarea de bazare * Eroarea de bazare se db^ine prin ana.Iiza directs a scheroei

de bazare. In tabelul 1.31 sint prezentate cele mai frecvente

69

scheme de instalare a semifabricatelor, in vederea prelucrtrii lor. Erorile de bazare mentîonate coresjxmd diferitelor baze de referinta oe se pot adopta la piesa de prelucrat.

b. Eroarea de fixareErorile de fixare depind de metoda de instalare/ mSriniea

fi pozitpa forfelor de fixare.Metoda de instalare determine eroarea de fixare prin:- deformat-iile sanifabricatului, deformat-iile dispozitivu-

lui §i deformat^Lile de contact sanifabricat - element de bazare al dispozitivului. I

Erorile de fixare cauzate de defarmatiile de contact.Relaîile de calcul pentru deformat-iile de contact s-au

obînut pe cale experimentaia, fiind de forma:

y = C qn [/an] (1.137)

in care C este o constants ce depinde de prqprietStile stratului superficial si de rugozitatea suprafeêlor in contact; q- efortul specific de fixare, in N/m ; n -coeficient expanentji- l al subunitar. Eroarea de fixare se poate scrie:

6 f = (Ymax - Ymin) « s a = Cfq^" - q„inn) (1.138)

a , fiind unghiul format de direc£ia efortului de fixare §i cea a dimensiunii de ab£Lnut dupS prelucrarea mecaniccL.

Eroarea de fixare se poate exprima §i in funcîe de efortul mediu de stringere q„ed.

I l l C q%ed *'(1.139)

UndeS ' K ■= • oIn toate cazunle in care K = 1 sau a = 90 , ef = 0.Relafciile de calcul pentru deformaîile de fixare de con-

tact pentru diferite scheme de instalare sint prezentate in tabelul 1.32.

Erorile de fixare cauzate de defaana£iile elastjce ale semi fahr-i rvrinl iri -

Forfele de fixare provoacfi deformatpole elastice ale serni- fabricatului §i dispozitivului prin ractrimea §i directîa lor de aplicare. MSrimea forêi de fixare, uniformitatea distribuirii acesteia pe suprafaâ de fixare,suprafafca §i direcîa forêi de stringere depind in mare m3sur£ de procedeele de prindere §i fixare a semifabricatelor.

Oeterminarea erorilor de fixare a semifabricatelor §i dispozitivelor comports tratSri analitice couplexe, de aceea se folosesc in scopul obînerii acestor erori datele experimentale.

70

T4»lul 1.32. IWterwln«r«a 'fcfuraatlIS dittiitliaii.Vi E

jpeiui!^•JKWIU

Raazaa ou

sUp r « f « t *

gfarioi

Raazen cu auprafafil

striata

Reazem cu suprafa£i netedi

dlapnaitl^im

Sohoae da (natalara

***«plastl«o d» oonuot (Local*) pi

Valoaraa paraaetrflor

fl I fort* do fixare tdaN]

I 'oonatenta ou valori:| -pantru OLC 45,8-5,2; ■pentru Fo cu dur itatoal H8-180...200,8-5,8.

S *raza afarei fgwf

q -praaiunaa specifics da atrlngoro tdaN/ca ] Pantru Fc cu dur iiata HB-180...200

+ B Ra)q0'5

[/a]

q -pres iurvea specifics da stringere [daN/ca ll Pantru OLC 45,B*=0,03;| B2=20;B=1R -rugozitatea suprafetei (/a)

Razeoare vlrfuri centra-

re

Radial

yr=B, Qr0'5 tpn]

Q pi Q -fortele de stringere radiall pi1 axiali IdaHI

Pentru OLC 45 pi pre- siuni specifice pinila 800 [daN/ca ]

Axial

V B

D [aa]

2i t457.5 1012.5 15 20 30

5. Prisma cu unghiul dm 90

Tab»lul 1.32(oontlng

22*0,03 m y* H ----------- )

/ I‘ coup IWb ] 9

22+0,03 Rax«2q ' (--------- )

DSe$«| [/jb>]

q ’ 1or\m spaoif iolyia •trlngara (daN/c* I;

fi -unghiul dlritra di- raofia forfcaf H | di ■ana(unit SB obfcinut; Ra -rugozitatea I/an I;D -diaaatruL semtfa- brioatului Ina],

In tabelele 1.33 ... 1.36 sint prezentate erorile de fixare in cazul celor rnai uzuale procedee de instalare.La prelucrarea suprafeêlor de revolu£±e se va considera o eroare de fixare in direcîe radialS, iar la prelucrarea suprafeêlor frantale plane, dup3 o direc£ie axialfi. Erorile de instalare a semifabricatelor in mandrine, pe domuri §i in menghin& sint trecute in tabelele 1.37 §i 1.38.

c. Eroarea de verificare

In cazul prelucr&rii f3r& dispozitiv special, reglarea sculei a§chietoare la dimensiune se face prin treceri de prob&, pentru fiecare semifabricat;precizia instaldrii se asigurd prin verificarea individual^ a pozifiei semifabricatului pe ma§ina- unealta.

Verificarea poziîei se face dup& rizurile de trasare,mar- cate in prealabil pe semifabricat, sau direct pe suprafaâ semifabricatului. In acest caz, in loc de eroarea de instalare, apare eroarea de verificare, pe strunguri norroale verificarea efectuindu-se pe suprafaâ cilindricS §i frontal^; datele sint prezentate in tab. 1.39.

1.6 EROAREA 035 REGLARE A SCULEI

Procesul prin care se abîne poziîa corectS a tiiûlui sculei fa£& de piesa de prelucrat astfel incit dimensiunea piesei s& se incadreze in limitele cimpului de tolerance, este cunoscut sub denumirea de reglare la dimensiune a sculei a^chietoare. Reglarea iniîald, uneori, nu asigurS precizia de prelucrare a intregului lot de piese, ceea ce imjxxne repetarea acestei qperaîi, prin reglarea din nou a sculei a§chietoare la dimensiunea initials de regiaj.Deplasarea muchiei a§chietoare din poziîa initial^ de regiaj este determinate de uzura aoesteia.

72

D i m e n s i u n e a d e r e g i a j s e p o a t e d e f i n i c a d i m e n s i u n e a l a p o 2 i t i G n e a z i s o j l a , p e n t r u c a d i m e n s i u n e a p i e s e i p r ® -

i t e r a t e s & f i e c u p r i n s & i n c i m p u l d e t o l e r a n f A a l a c e s t e i a .D i j n e n s i u n e a d e r e g i a j o p t i m s e d e f i n e ^ t e c a d i m e n s i u n e a d e

p ^ g i ^ i o n a r e a s c u l e i ! , c a r e a s i g u r f i n u m S r u l m a x i m a l p i e s e l a r p r e l u c r a t e , a l e c d r o r d i m e n s i u n i s i n t c u p r i j r i s e I n l i m i t a l e c i m - p u l u i d e t o l e r a n t # • I n c a z u l u n u i r e g l a j o p t i m s e p o a t e r e a l i z a ,

I c a d i m e n s i u n i l e p i e s e l o r s | s e m e n t i n # i n c i n q p u l d e t o l e r a n t ^ p e t o t t i m p u l d u r a h i l i t a i j i i s c u l e i .

Pentru obînerea dimensiunilor suprafefcelor prelucrate f in limitele toleranêi T, trebuie ca dimensiunea de reglaj initial 1 1 1 fie determinate, in cazul prelucr^rilor exterioare, in raport cu dimensiunea D min admisibilS, iar la cele interioare, cu ^jnensiunea maxima D_;x admisibilS.

Calculul dimensiunii de reglaj initial se poate efectua cu relaîile:

- pentru suprafeêle exterioare:

W \ D r = D min + + */2 = D„in + ^ + 3 a ; (1.140)

- pentru suprafeêle interioare:

D„ = §11 - e - u/2 | D „ „ - e - 3ct , (1.141)r max n • max m *

in care: € este cimpul de inprS§tiere al erorii de mSsurare:y - amplitudinea curbei de repartifie dimensional^ a pite^îor prelucrate; a -abaterea medie pStraticS a curbei de repartiîe.

Reglarea la dimensiune a sculei a§chietoare se poate e- fectua prin urm&toarele metode: metoda a§chiilor de probS, dup& piese de profc&, dup& etalan, reglare interschimbabiia *

1.6.1 Reglarea prin archil de probS

Metoda const# in determinarea dimensiunii de reglare a sculei a§chietoare prin efectuarea pe o lungimea micS a suprafefcei ce se prelucreaza a unor a§ciiieri sub forma de treceri succesive, urinate de mSsurStorl, pinS cind dimensiunea piesei este cuprinsa in cimpul toleranêi prescrise sail reprezinta dimensiunea calculate a regiajului initial Dr.

Eroarea de reglare este data de relaîa:

fr = €o + 6d + em' (1.142)

in care: eQ este eroarea de citire; €d - eroarea dimensiunii de reglare; em - eroarea de ra&surare.

Alegerea operatiilor de mSsurare §i determinarea erorii de m&surare se realizeaza folosind tabelele 1.40 §i 1.41.

suprafetei deDiametrul suprafetei strlnse 1 1 mm

Turnate :in forma de n is ip /forinare mecani nice,model metalic

cu modele fuzibile

sub presiune

M atri£ata la cald

Tabelul 1.33 E ro r i | flMr. j dir jo ||l§H |

50-80 80-120 120-180

Fixare Tn universal cu trei bacuri

180*260 260-360 360-500

Fixare Tn buc?a elastica de stringere

Bara trasa la race

-prelucrate de degropare

-prelucrate de finisare

Turnate:-in forna de nisip,formare meceni c a , » o d e l aetalic

Tabelul 1.33Cconttnuere]

-in cochi la 120 140 ^70 200 240 280 320 ] 380 440 " T o o 1

-cu aodele fuzibile 40 < 140 60 70 80 90 100 .120

-sub presiune 20 25 30 35 40 45 50 60 jv-'l

Laminate la cald . - -- -- - 180 220 260 320 380 440 500 |1

I-prelucrate de degro$are 40 50 60 70 80 90 100 120 140 160

I-prelucrate de finisare 20 25 30 ' 35 40 45 50 1 60 70 80

Observajii i .La axacutarea mai multor faze de prelucrare pe aceeapi suprefata, cu o singura fixare a sea if abricatului [ valorile indicat

in tabel se vor lua numai pentru prime faza tehnologica. Pentru faza uraatoare ef2=^ cf1+ *ind' urK*® 1 #ste 00 ®aicporare k=0,06, e,..-eroarea de fixare la prima faza, iar c - ^ -eroarea de indexare. Se va Lua 50 jm. Eroarea d» indexare este o caracteristica a mapinilor-unelte prevazute cu aese sau taabure care execute” o impcare de indexare pentr prelucrarea piesei pe mai multe posturi de lucru. Daca prelucrarea se execute cu scule fixate erticulet, cere se auto centreaza pe suprefata de prelucret, nu se ia in considerare eroarea de indexare. Le bazarea pieselor intre virfuri fixe a apare eroarea de fixare in directia radiala.La bazarea pe dorn aa va considers eroare de fixare in directie radiala in funcfcie de mocfcil de fixare a dornului: 8

universal, in dispozitiv de fixare, etc. La prinderea dornului intre virfuri, eroarea de fixsre in direcfia radiala eat

z e r o /

Tabelul 1.34. Erori d a fixare tn directie axial a Cfa , jnra

260-360 360-500

Turnata :-fn forma de nisip,formare mecsni

nicl,model metalic

!n cochile

Diametrul suprefefcei strfnse ,1n mmCeracteristice suprafetei de bezare

Fixare in universal cu trei bacuri

p iG \

sub presiune

Tabelul 1.34. (continuer

Fixare in buc?e elestica de stringere (cu opritor)

Mat r H a t a la celd

Laminata la cald

■prelucrate de degro$are

I-p re lu c re tS de degro$are t —---------------------------------

Turnate:|-?n forma de n is ip ,fo rm e re mecani- |ca,aodel Bete l

I - i n cochii l l

cu nodele f u z ib i le

-sub presiune

H e tr ite te le celd

Leainete la celd

'prelucrata de f in is a re

-r e c t if ic a te

Bara trasa la rece

Fixere Tn mandrina cu actionere pneumatica

l a b t l u l U o n l ^ n i r ^

/-prelucrete de degro;ere ‘ - ■ - ■ - ■ ■

40 50 60 70 80 80 | 90 I 100 | 110 3 | [ 3 13) \

J - p r e l u c r e i X de fini sere 25 30 35 40 50 60 70

— -■

i 80------ ■ 9

90 R S j i o o l

O b s e r v e ^ i i : A s e z e r e a intre Virfuri nu da erori de fixere,epere insa o eroere de bazare in direct je axiala sub forma de deplasari,

d e p l asaPi longitudinele ale piesei . Le e?ezaree pe dorn eroerea de fixare in direcjia axiala se va lua in funcfcia

d e modul d e fixe r e e dornului: in universal, in dispozitiv de fixere etc.3. La fixarea in buc?a elastica a semif abri cate

lor individuate, eroaree de fixare in directia axiala este cu 10-20 /an mai mare decit la fixarea barelor trese le rece.

T e b e l u l 1.35 E r o a r e a d e f i x a r e la e^ezarea seaifabr icatelor pe cepuri de reezea ele dispozitivului c^, /nn

1 C e r e c t e r i s t i c a suprafetei de

, | bazare^.-' -Diemetrul suprafetei strinse tn mm

6-10 10-18 18-30 30-50 50-80 80-120 120-180 180-260 260-360 (360-5001

Fixare tn dispozitiv de stringere cu ;urub sau cu excentric

T u r n a t e :

|-5n f o r m a d e n i s i p , f o r m a r e mecani-

j n i c a , m o d e l m e t a l i c90 100 125 150 175 200 225 250 300 I 350 I

B-j— _ -- .

j-Tn c o c h i l e • 100 110 120 130 140 150 160 180 200 ---- --------m A i m j ------------------------------

l-cu m o d e l e f u z i b i l e seu sub

j p r e s i u n e

80 90 ‘

oo

110 120 130

- - - -

140 150■ , # ' j* dr 1

£ i

H e t r i t e t e la c a l d 90 100 125 150 175 200 225 250 300 j

L a m i n a t a la c a l d 90 100 125 150 175 200 225 M U

' p r e l u c r e t e de d e g r o j e r e 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170

I - p r e l u c r e t e de finisere

------------

70 80 90 100 110 120 130 140 150 j |160 \

1------- :------ 1 — -----------------------I'rectif iceta 1---------

60 70 80 90 100 110 1 120 130 140 I I

Tabelul 1.35. (continuare;

Fixare tn dispozitiv de stringere cu actionare pneumetica

v Turnate:

-In forma de n i s i p , f o r m e r e mecani-

ca,model m e t a l i c70 90 100 120 140 160 180 200 240 280

-in cochi la 80 90 100 110 120 130 140 160 180 j

-cu modele fuzibile 65 70 75 80 90 100 110 120 1 1

|-sub presiune 40 45 50 60 70 80 90 100

Hetri(ete la c a l d 70 90 100 120 145 160 180 200 240 -

Laainete le c a l d 70 80 100 120 140 150 180 - - H H

-prelucrete de d e g r opere 65 70 75 80 90 100 110 1 120 130 140

V-prelucrete de f i n i s e r e 50 60 70 80 90 90 ' 100 110 120 130

-rectif icete 40 50 60 70 80 80 90 100 110 120

GO

0 b s e r v e t i i : 1 . C e d i m e n s i u n e transversals a semif abricatului se ve lue dimensiunea maxime in sectiunee noraele pe suprefete de prelucra-

r e , c o n s i d e r i n d s u p r efata de prelucret paralele cu suprefete de bezere e semif abricatului.

2 . Eroarea de f i x e r e e s t e d s t a pe normele le suprefete de prelucret.

3.A ? e z e r e e p e m e s s m e g n e t i c e nu d e erori de fixere.

Tabelul 1.36* E r o a r e a d e f i x a r e la ayazaraa sea if abricatelor p e placutele de reezea ele dispozitivului

C e r e c t e r i s t i c e suprefetei de

b e z e r e 6-10Diametrul suprefete strinse ,tn mm

---------— f----------- 1-------- -

10-18 18-30 30-50 50-80 80-120 120-180 180-260 260-360 1360-500

Fixere in dispozitiv de strtngere cu surub seu excentric

Turnate :1n f o r a e de n i s i p /fo r m e r e meceni-

nica,aodel a e t e l i c

90 1 0 0 1 1 0 120 135 150 175 2 0 0 240

■cu modele f u z i b i l e

sub presiune

T a b e l u l V S f e t c o n t t a u a r *

Hatritata la c a ld

Laminata la c a ld

• p re lu c ra ta de degro?are

p r e lu c r a t a de f in is a r e

re c t i f ica ta

I

Turnate:

J-Tn forma de n is ip ,fo rm a re mecani- Ica.model m e ta lic

F i x a r e Tn d i s p o z i t i v de stringere cu actionare pneumatics

- 1n c o c n 1 1 a

-cu m o d e l e fuzibile

- sub presiune

M a tr ita ta la c a ld

L a r in a ta la c a ld

-prelucrata de degrojare

-p r e lu c r a t a de finisare

v a c t i f i c a t a

a , » r v . t n : 1 .Ca d i . e n . i u n , t r a n « e r « l . I »mif.bric.tulu, | |

lua dimensiunea maxina in sacpunea

c r a r e , co n sid e rin d suprafata de p re lu c ro t p a re le la cu supref ata de bazar® a se m ifa b rica tu lu i.2 . Eroarea de f ix a r e este data pe normals la suprefata de p r e lu c ra t .3 .A se za r«a pe masa magnetica nu da e r o r i de f ix a r e .

Ta b e lu l 1.37. Eroarea de in s ta la re a sen i f a b r ic a t u lu i In nandrina 91 pe dornur i f .ins

T ip u l mandrinei sau al d o rn u lu i

Dorn cu buc$a e la s t ic a pe n tru d ia m etrul su p re fe te i J de b a za re ,Tn mm :

-p in o la 50 •peste 5 0 ,p in a la 200

Mandrine cu t r e i b a cu ri n e c a li te sau bucpe se ctio na te pe n tru diam etrul p in a la 120

Mandrine cu doua b a c u ri p e n tru d ia m etrul p ie s e i I p ina la 200 mm

*cu ?uruburi - --c u cremal iera

D o rn u r1 c i l i n d r i c e cu p i u l i t a , a j u s t e j cu jo c

Dornur 1 con ice ,? n c a zu l a l e z a j u l u i sen) i f a b r ic a t u lu i cu Lungimea minima 1,5d

i Mandrine $1 d o rn u ri cu buc?e el fast ice ?i cu I h iO ro p la s t p e n tru |

11 p m a la 0 ,5 d| I peste 3 ,0 d

M a n d r in e 9 1 d o rn u r i cu a r c u r i la m e la re * fe rfu r ie

Treapta de p r e c iz ie a bazei tehnologice a semif abr ica tu Iu i

7 . . . 9

Joc in a in te de f ix a re de 0 , 2 . . . 0,1 mm

1 1 .. .3 0

8 . . . 1 1

Mandr ine cu membraneHandfine >1 dornur 1 cu buc?a gof rote lb u c > e e l a s t i c e cu n e r v u r i )

R ..... — .......1----------------------

7 . . . 9

7 . . .1 1

7 . . . 9

5...7

Eroarea da instalare

tn d ir e c t ie radiala tn directie axiala

1 0 .. .3 52 0 .. .6 0

1 0 .. .3 0

2050

1 0 , . . 1 2 0

1 0 0 . . . 2 0 0

2 0 .. .6 0

tn l im ite le to lera nte i jo culu i

30

50.!.100

15...40

1 0

3 . . .1 0 10...20

10 . . .20

3...5

2... 5

Depinde da dtaansiuni la seaifabricatului I

dornuLui—

(|}4bf‘V»tii'i>1 >Foloair*a M c w i s a t l o r da acttonara pnauaatlcl ft hidriuliol paralu il aa etc»oraz» aroaraa da fnatala*e cu 20.. .40 X.

2-Prwluoraraa Mtifabrieatalor cu prlndarea fn aandrlfa ou buoya M t l l ita ta utiUiaail la loturl da pieaa da aal ault 80.. 120 buclti.

Tabalul 1.38. Erorii* da instalare B aaatfabricatalor cu dtBanilunt pfnl la 60 Mi In Mnghina

Tipul nanghinei Hatoda da a;azara Daplasarea semifabrIcatului,/bd 1

(ianghini cu jurubPe pled da adaoa Tn stare liber A 100 ...200 1

Pe placi de adaos ou baterea saei- fabricatului la fixare 50 1 . B0

Hanghine cu axcantric

Pe placi da adaos 40 . . 100

Firi placi da adaos 30 !| 50

Observatie: Dacfi forta da fixara se eentine constant! , a&riaea erorii se aicjoreazi cu 30 - 50 X.

Tabelul 1.39. Eroarea da vor if icare a seaiifabricatelor pe strung, cu verificarea pe suprafata ctlindrici si frental 1

Eroarea da verificare,aa 1

Hodul de a?ezare Metoda de verif icare Seaifabricate

aici sijloci i ■ari I

Intre vTrfuri si suporti reglabili fn foraS de cruce

La cele doua capete in planele orizontal si vertical si la bataie 0,5-1,0 1,0-1,5 2,0-

In platou cu 4 bacuri, cu sprijin pe virful pjpu$ii aobile

LTngS platou, pe iniltiaea sea if abricatului si la bitaie radialft

3.0

In platou cu 4 bacuriPe suprafata da revolutie exterioarl sau inter ioar& si pe suprafata frontalS

0,02-0,04 0,03-0,06 0,05-

0,06Pe collar dupfi trasaj Pe diaaetru pe fata

frontali

Observatie : HSriaile erori lor de var if icara data la nua&rfttor se referfi la verificarea cu ac da trasat pa suprafata neprelucratfi (valorile nari) sau prelu- cratS grosier (valorila aici). La nuaitor sint date aSriaile de varif !• care cu coaparator pe suprafata prelucratS prin strunjira de finisare, Valorile din tabelul 1.39 includ $i eroarea de fixare a semifabricatului

Tabelul 1.40. Erorile de reglare dupS taabur.

Vsloarea diviziunii taaburului.

is ®ajmi de frezat

i p0,05

0,1 ... 0,5

Erorile de reglara a sculei , pa

5 ... 10 15 ... 30

30 ... 70

Eroarea de strunjire la diametru, m

10 | 0 30 ... B

Iabtl4 1.41 frortU Haiti (h Maurer** fy, al* inalrumantelor da alaurat

Danumirea instrumentului

Intervalale de d1manstun! 1 m

1 ... 10 50 ... 80 360 ...500

Erorile Umiti Hm

La nlaurarva diametrelor exterfoare:I aicrometru olasa 1 da precizie 7 1 91| aicrometru clasa 2 da precizia 12 14 351 jsubler cu cftira pa varnier :

0,02, mm 40 45 700,05 mm 80 90 1100,10 mm 150 160 230

La mSsuraraa diamatralor interioare :- aicrometru da interior clasa 1 da precizia 18 35- pubLer cu citirea pe vernier:

0,02 mm 60 900,05 mm 130 1500,10 mm 230 . 300

1.6.2. Reglarea dup£ piese de probS

Metoda de reglare dup& piese de prob& consta in determinarea dimensiunii de reglaj D dixp£ prelucrarea pieselor de probS §i cuprinde in principal urmatoarele etape de lucru:

- se stabile§te num^rul n al pieselor de profocL, folosind relaîa:

6a

n > (----)% H P v (1.143)T-6a

a este abaterea medie patratic& a curbei de repartiîe;T - toleranâ pieselor de prelucrat.

- se stabilesc valorile erorilor sistematice produse de uzura sculei Au §i de imprecizia mSsur3rii dimensionale a pieselor de prelucrat Amas , pentru cazul cind dimensiunea de reglaj §i toleran£a de reglaj se calculeazS ■£inini seama §i de aceste erori;

- se determine dimensiunea de reglaj D pentru piesele de prcfoa cu una din relaîile:

3cr 3aDmin + 3o+ --- < D < D -3a----- , (1.144)min - r max - e

vn Vn

lar cind se £ine seama da erorile de uzurS §i de mSsurare;

3aDBin +3cr+ — +Au +AmasS Dr < EL| - 3 a -------- Au - AmSs (1.145)

V n / n

— s© prelucreazS piesele da prabii, dupA core, prin rrAjfU- fitari, se determine valoarea limits j dijnensiunilor, araplitu- jinea cimpjlui de £nqar&§t±ere, valoaroa mediel aritmetice S o^gpolul de impr&$tiere §i abaterea media p&tratio& a dimensiunilor;

- se determine toleranâ de reglaj T cu una din jela'tiile:

Tr - I - 69(1 I --- 1 (1.146)Vh

6ct(1 +-Vn

(1.147)

- se verifies dacS valoarea mediei aritmetice, rezultatS in urma prelucrSrii pieselor de probS, se incadreazS in cimfwl de variable a dimensiunii de reglaj.

Justificarea relafciilor privind Dr §i Tr se arata in fig. 1.7 §i 1.8, unde 3o/Vn reprezinta jumStatea amplitudinii cimpului de impra$tiere dimensional^ a pieselor de pratd, abaterea medie pStraticS a acestui cimp aproximindu-se a fi a/in.

Fig.1.7. Repartitie modiilor

aritmetice ale grupelor

Valorile abaterii medii pStratice se pot lua, la determinarea dimensiunii de reglaj la piesele de probS, din tab. 1.46, iar uzura muchiei a§chietoare a sculei §i valorile erorilor limits de mSsurare din tabelul 1.8, respectiv 1.41.

Se constats c3 prin aceastS metodfi dimensiunea de reglaj este cuprinsS intr-un cimp al toleranfei de reglaj Tr simetric a§ezat fa£& de mijlocul toleranêi de prelucrare T.Pentru obî- nerea optimului, dimensiunea de reglaj initial Dr trebuie sS fie determinate in raport cu dimensiunea minima cdmisibilSi « j ( » « a , ! n \n ,« prelucrSri exterioare §i in raport cu Dfflax,la cele interioare.

S-au conceput §i variante ale acestei metode de reglaj. Se BentianeazS, dintre acestea, metoda propusS de V.I.Gostev §i

A.A. Siroeghin:-se prelucreazd cinci piese de prdb& cu un reglaj

al sculei §i se determine amplitudinea lirprftgtierii dLnenai/jjy le a acestora:

^«ax 3 min' d.iia,

- se determine apoi in mod aproxijiiativ abaterea msdi* tratica a impra§tierii instantanee, folosind relafia:

(1*14®)

unde: este un coefici^nt care leagfi amplitudinea iirpr3§tiHrii de abaterea medie patratica §i care depinde de num&rul 1 M pieselor de praba, dupa cum se arata in tab. 1.42.

Tabelul 1.42 Valorile coeficientului d^ functia de nuaSrul n al pieselor da probl

n 2 3 4 5 6 7 8 9 10

dn 1,128 1,693 2,059 2,326 2,534 2,704 2,847 2,970 3,078

Dimensiunea de reglaj Dr se calculeaza astfel:- la prelucrarea suprafeêlor cilindrice exterioarefc

D = D ■ + kar Bin (1.150)

- la prelucrarea suprafefcelor cilindrice interioare:

(1.151)D = D - kar max

unde: Dm - D . sint dimensiunile limita admise de cimpul dem a x ' m i n ,toleranâ la qpera£ia respectiva; k --coeficient abînut pe cale statistica, pentru diferitele procedee de prelucrare* ale carui valori sint prezentate in tab. 1.43.

Tabelul 1.43 Valorila coeficientului k

Felul aa?inii unalta

StrunguriMajini da raetificat flri vtrfuriHafini da alazatHa#Ini da bropatMavini da ractificat interiorHe?ini da honuit

Verificarea corectitudinii dimensiunii de reglaj oomtft I urmStoarele:” - se detenrcmA media aritmetica x a dimensiunilor oelcrr•rtzi piese de prabS prelucrate;

™ - se camparft dimensiunea de reglaj Dr cu valoarea medialaritnetice; H M |

- se consider , ca reglarea este corecti dac&;

X = Dx ± 2 *o (1.152)

^ urrie rezulta: Tr = 4ct .DacS nu este satisfacuta condiîa (1.152), se procedeazi

la I noua corecîe de poziîe a sculei a^chietoare.

1 .6 .3 . Detenninarea H-imwrwrhim-i de reglaj, consider ind §i eroarea probabilS a operaîei de reglare.

Dimensiunea de reglare se calculeazfi inind seama de:| -cimpul total al toleranfcei la dimensiunea suprafeêi prelucrate; aa - cinpul de imprS§tiere a dimensiunii in unna prelu- crSrii, cauzat de starea utilajului, a dispozitivului §i despoHficul pperaîei; or 1 suma erorilor de reglare; 1 - uzura

I dimensionalS a sculei in timpul prelucrSrii intregului lot de piese. Cimpul total de imprfi tiere dimensionalS este:

T = ua + ur + A, (1.153)

Uzura mavimfl a sculei a^chietoare in tinpul prelucrSrii Intregului lot de piese trebuie cunoscutS atunci cind trebuie P se determine existenâ §i numSrul reglSrilor supliraentare |i anune cind:

T < o>, + fflr + \ ax (1.154)unde:

oa = ku , (1.155)

in care coeficientul k = 4.. .6 , iar abaterea medie pStratid Poate lua urmatoarele valori:

I = 0,02.. .0,03 mm pentru opera iile de degro§arej I = 0,01...0,02 pentru operatiile de semifinisare;o < 0,01 mm pentru operaîile de finisare.

Uzura dimensionalS a sculei A poate fi calculate canside-

rind oftt

A - AR, + Ay, tim] (1.155,

in care ARt este variable pozi^lei muchiei jujchiatoare ca M zultat al uzurii; A 1 variaîa poziîei muchiei a§chiftoar* provocatfi de deplasarea elastioi ce spare ca rezultat al inSriL rii forêi a§chietoare din cauza uzurii;Ay 1 0,2«AR, pentru d*. grofare §i A - 0,l*ARj pentru finisare.

In cazul utilizfirxi unor scule prereglate (in afara ma i- nii-unelte), eroarea de reglare a sculei se ia:

“r=VAiS + Ly + H (1.157)

A{ este toleranâ de reglare a sculei in afara maînii-unelte; Ay - eroarea de instalare a sculei pe ma§ina-unealtfi;Ah -eroarea introdusS la reglare, la reglarea initials a port- sculei pe marina unealtS.

Eroarea de reglare poate exista in urmatoarele cazuri:-la reglarea initials, la reglarea suplimentarS efectua-

t& manual, la reglarea suplimentarS efectuatfi automat.In tabelul 1.44 sint trecute valorile orientative ale ero-

rilor de reglare in cazurile menîoonate.In cazul regiarilor de oompensare ce au loc pe ma§ina-

unealtS, acestea se fac folosindu-se etaloane, opritori rigizi sau opritori cu cadran; mSrimea erorilor de instalare a sculei depinde de metoda de instalare,adicS de bazarea §i fixarea sculei. Qrientativ erorile de instalare la fiecare schimbare a sculei A , sint date in tabelul 1.45.

valorile erorii totale de prelucrare :

+ “r2

[/an] (1.158)

la diferite qperaîl tehnologioe sint cuprinse in tabelele 1.46 §i 1.47.

Determir'area ciHacnsiimii erorii de reglaj considerind ?i eroarea de reglare

Dimensiunea de reglaj in a c e s tj caz , pentru preluararaft pieselor de probtt Drp, se d e te rm in fi in urm&toarele etape:

9 H ■ ■ ■B se folosesc relaîile:

W^rp In + ~---- 1 ur pentru suprafeê exterioare

2 (1.159)1 !

D = D aax------- wr pentru suprafeê interioare2 ( 1 . 160)1

D = Dnin + ---- pentru suprafefce exterioare2 (1 . 161)

®TD rp = Doax----— pentru suprafelê interioare

2 ( 1 . 162)

Tabelul 1.44 Erorile de reglara a sculei. Date orientatlve

sau:

Precizia reglSrii, oun 1

l-ridicatl 11- normals I

Ffirl realare suolimentarS Tolerance de reglare a sculei In afara ma?inii unelte A:

Abaterea admrsibilS de la dimensiunea nominal* Eroarea de instalare a sculei pa M.U., ZL Eroarea la reglarea initials introdusS dey reglor, Au

Eroarea totals probabi 15 de raglare

0,010 ± 0,005I 0,010

0,010

0,020 ± 0,010 ± 0,020 1 ^

0,020 ^

pi ip n £ 0,0173 0,0347 |

Reqlarea manuals s u d I imentarfi MSrinea reglSrii da compensare manual! la un inputs A : maxims p minimfi

Eroarea efectivS a reglSrii de compensare aanualS iL

Eroarea introdusS da reglor la reglarea pe

na?infi Au

0,0200,010

0,005

0,010

0,05. H I 0,02 m M

0,010 1

0,020 ' I r

Eroarea totals probabi IS de raglare

r f l S i 4 , 2r r p n

0,0112 0,0225 I

Real area automats suplimentarS pentru compensarea uzurii sculei

HSriaea reglSrii automata suplimentara, la un iopuls Afl: maximS

minimSEroarea afactivS a reglSr i i da compansara automate A

Eroarea introdusS de reglor la reglarea initials a sculei A^

Eroarea totals probabi IS da raglare

0,0100}004

0,002

0,005

0,025 0,010 1

0,005 I0,010

*f! S i 2 *. Ah 2 I b H I i 0*0054 0,0112 V

87

c m o n ude reglare se refer! I* razl.

2.Eroeree electtvl a real«r11 de ocnpenaere nu trebule %« din nirimea .reglirll de ooapensere pe un iapula.

Tabelul 1.45 Eroaree ftedle de i ratal ere a cutitului

Hatoda da Inatalare

Dupg etelonCu fixarea cutitului cu puruburi Tn port*cuj:it, AjpS atingerea etalonului

Cutitul,f ixat Tn port-cuît,adus spre etelon prin avana transversal Idem, folosind foiva de hfrtia

Dupfl un ooritor rigid

Hatoda de instalare

DupS un ooritor ou cadran

Instelaree Jnei scule interschimbabile cu aohinbarea prin:1 cu plftcute fixete mecanic | cu plicute cu mai multe muchii~ cu cut it reglat tn afara mepinii, cu ajutorul unui comparator

sau minimetru

- pentru folosirea relafciilor (1.159 . . . 1.162)|valoarea cijnpului de impra§tiere se determine cu ajutorul relafciei (1.155) §i a indicaîilor ce se dau in legatura cu aceasta sau se utilizeaza tabelele 1.46 §i 1 .47 ;

- valoarea erorii de reglare se determine cu rela ia (1 .157 ), folosindu-se datele din tab. 1 .44;

- pentru folosirea relatîei (1.154), valorile erorilar totale de prelucrare se iau din tabelele 1.46 §i 1.47;

- se prelucreaza piesele de proba cu dimensiunea preliminary de reglaj, determinate conform indicafriilor arStafce mai inainte:

- se determine dimensiunile limits la piesele prelucrate §i valoarea anplitudinii cimpului de irapra^tiere;

- se recalculeaza dimensiunile de reglare cu relaftile 1 .161 , 1 .162, in care se introduce valoarea cimpului de ftiere dimensional^ a pieselor prelucrate;

- se determine diferenfca dintre dimensiunea de reglaj preliminary D §i cea dbtinuta dupa prelucrarea pieselor de proba Drs;

- se efectueazci corecfcia indicate de marimea data de di- ferenâ celor doua dimensiuni de reglaj menip.onate mai inainte, dupa semnul de variable a celor doua dimensiuni de reglaj.

1 .6 .4 Reglarea dupa etalon sau gabion

Metoda de reglare la dimensiune a sculelor cu ajutorul e-

88

* 1*a

I » im

.. 130 • • 30 >» 10 .. 50 .. 130

r JHB

.. 20

25L. 50

\ 50

>area .atiei

:a sau

i l a ^ i a

>irilor

reli-atate

■crate

kiilel i m p r a -

leglaj r de

a di- bite,

il e-

| n m fabloanelor §i calibrelor, are o largfi ap l i c H In folosindu-se la fabricaîa In serie,la preluarAri I

^runguri revolver, strunguri automate 9! aemiautanate cu mai juilt® cutite.

Reglarea la diiroensiune cu ajutorul etaloanelor este o me* staticd Ima§ina-uneal ta este in stare de nefunc^lcnare) î

consti in fixarea poziîei tai§ului sculei la o distant deter- minatA de pozifcia spaîaia a suprafeêlor etalonului, prin adu-

$8 in contact a taiûrilor sculei cu suprafata etalonului gau cu virful de palpare al conparatorului montat in alezajul conic al p3pu§ii mobile (fig.1.9). Poziîa astfel detenninata a saportului port-scuia este apoi fixata cu ajutorul unor oprito- H sau limitatori de cursa, pe direcîe longitudinaia §i tran- gyersaia limitatori,care servesc la identificarea pozi£iei necesare initial® §i finale a sculelor pentru prelucrarea tuturor pieselor din lotul de fabricate.

In cazul cind se folosesc calibre de grosime pentru o reglare cit mai precisa (fig. 1 .10), diametrul etalomului pentru suprafeê de revoluîe exterioara se mic§oreaza cu de doua ori grosimea calibrului.

Precizia regiarii dupa etalon create daca se folose§te un etalon cu comparator (fig. 1 .11), in care caz comparatorul se regleaza la zero cu o rigia aplicata pe generatoarea suprafet ei etalonului, dupa care se advice virful cuîtului in contact cu butonul plat al conparatorului.

La stabilirea dimensiunii de reglaj, trebuie sa se £ina seama ca in situaîa de prelucrare apar deformaîile elastice ale sistemului tehnologic, precum §i acîunea jocurilor din cu- plele cinematice ale mînii-unelte. Dimensiunea de reglaj este

^pfluenâta $i de rugozitatea de suprafata , deoarece contactul sculchetalan se face pe fundul microneregularitaîlor. In urma |

| acestor precizari, dimensiunea etalonului, care devine dimensiunea de reglaj, se determina astfel :

b)

>9 Reglarea dupi etalon sau dupi comparator, montare In pApupa mobiI A: . STeglarea dupA etalon; b~reglarea dupi comparator

C b * r v . , 1 . : V a l o r i le p r . v . z u t . In t * . l se r e f e r , U 'r m . Pentru d i .e n s i .n i l e , v . I o r « . din tebe, 1 H

-

T m b m lu l ? . 4 7 E r o a r e a t o t a l s d a p r e l u c r a r er a p a r t i f i a d i o e n s i o n a l a a p t

pent.ru d i f e r i t * u t o d e cte r e g l w e I souVeS, tit Itmei-ra I l o r p r e l u c r a t e p e i o a ? i n i e r o a r e a carei a n p l i t u d i n e s e o o n s i < f e r a 4 o # t r . »

|| V a lo r i le prevazute in tabel sere fera la raza. Pentru dimensiunile diametrale S |

a lo r ile din tabel se * * l«a za .

Tab* I1 H ValorH* dafmalHlor alaatlaa la pratuerar. ■■■» I |

Bigiditataa aiataaului

daN/aa

500100020004000

25

5025

12512,5

Forte da apahtere Fy , !n daN

50 100 200 ■100

502512.5

200100

5025

400200100

50

400

800400200100

a. in cazul suprafefcelor cilindrice exterioare:

TD = D - +r a in ■ ( A.i + Aj + V ' * (1-163)

b. in cazul suprafeêlor cilindrice interioare:

Dr = D Bax--- + ( Adl + g p Ar), (1.164)2

in care :DBax, DBin sint dimensiunile limits ale piesei de prelucrat; T = Dmax -DB-n - toleranâ dimensional^ a piesei de prelucrat ;Aftl , AjV Ar -reprezint3 corec£ii ale dimensiunii etalanu-1 lui, care (in seama de m&rimea deformaîilor elastice ale sistemului tehnologic, mSrimea jocurilor din ldgarele arborelui principal §i mSrimea micraneregularit^tilor de suprafa£&.

- E E

Fig. 1.10 Schena reglSrii dupS etalon cu folosirea calibrator1-etalon;2-oalibru de grosioe

92

In. cazul supra£efelor da revolu^le:

[ran] (1.165)

jn care Fy este companervta normals, a forêi de a§chiere,ln daN; 9 1 rigiditatea sistemului tehnologic, in daN/ran.

Se considers ijj = J, [mn] (1.166)

In care J este jocul diametral existent in lagSrele artorelui ^rincipal al ma§inii-unelte;A, = 0,04 mm la strunguri de precise normals §i M = 0,02 mm la strunguri de precizie ridicatfi.

Se va lua AR = 2RI in cazul suprafe'teior de revolufie, unte Rz este in51îmea micraneregularitaîlor profilului. In nedie, valoarea totals a corecîilor, cind R0 = 2,5 B este:

Aol + Aj + Ar « 0,1 [mm] (1.167)

I Valoarea totals a corecîilor determinatS prin calcul nu este suficient de precisS, de aceea in practicS, dupS obînerea pmensiunii de reglaj, folosind etalanul, se prelucreazS citeva piese de probS, care se mSsoarS , dupa care se defimtiveazS poziîa sculelor §i dimensiunea etalcnului.I; Valorile privirei deformaîile elastice la prelucrarea bi-

lateralS pentru unele valori ale rigiditSîi §i forêi de a§- chiere sint cuprinse in tab. 1.48. >1 Eroarea de reglare dupS etalon se determinS cu rela£ia:

(1.168)

®de | este un coeficient (k = 1,0...1,2) care ||||| seama de abaterea legilor de repartiîe ale erorilor cotnponente fat£ de legea normals; ,M -cimpul de imprS§tiere a erorilor la prelucrarea etalbanelor ('10...20 im);§1 -cimpul de imprS^tiere a erorilor cauzate de deformafrille de °®tact -cSrucioare portsculS-limitatori de cursS (-15. .30/jm) ;

- cimpul de SjnprS§tiere a erorilor de a§ezare dupS etalon a wwlelor afdiiatoare (~20.. .50/an).

aM Hral

Fig.f.11 SohMa raglfni dupi •talon au c<aparitor1-•talon;2-r iglA

1.7 Calculul erorii totale

Eroarea totals de prelucrare mecanicS prin a^chiere este constituitS dintr-o sumS de mai multe erori primare sau elementare, erori oe pot fi, dupS caracterul lor, intimpiatoare sau sistematice.

Eroarea totals sau cimpul de imprS§tiere a dimensiunii I executate se poate ob£ine prin douS metode principale:

a. evaluarea mirimii erorilor elementare §i apoi Insumarealor;

b.evaluarea directs a m&rimii erorii totale de prelucrare I mecanicS pe baza metodelor de analizS statistics.

Prima metodS prezintS avantajul simplitStii I dar nu pune in eviden^S factorii §i ponderea lor in constituirea erorii totale.

A doua metoda pune in evident# influenza fiecSrui factor tehnologic in formarea erorii totale, dar manifests o importan- tS diferen^S intre valoarea erorii totale astfel obînute §i cea rezultatS pe cale experimental#.

Eroarea totals de prelucrare mecanicS prin a§chiere, pe bg'zg erorilor elementare, se poate exprima, sub forma generals, prin urmStoarea relafcLe funcîonalS:

Atot = f( Ay, A,, Au, At, Ar, £Af), (1.169)

in care: A este eroarea datoratS deformafciilor elastice;Aj - eroarea de instalare; Au - eroarea datoratS sculei archie- I toare; At -eroarea cauzatS de deformaîile termicse ale siste-1 mului tehnologic; Ar - eroarea de reglare la dimensiune;EAf I suma erorilor de formS ale suprafeêi prelucrate.

Erorile primare ce determinS eroarea .totals sint independents intre ele §i depind de candiîile de efectuare a opera- îei de prelucrare.

Eroarea A este egalS cu diferenâ valorilor limits (ma- ximS §i minimS) ale deformaîilor elastice ale sistemului tehnologic, intr-o secîune consideratS.

Eroarea A se determine in aoea secîuna a in0jT0 eroarea este maximS. Eroarea Ay este o eroare cu caracter

i jntiniplStor! iar legea da reparti'tie a aoestor erori figoisiderata legea normals a lui Gauss.

Eroarea de instalare A( are, in general, un caracter in- ' tlnplfitor §i legea ei de repartiîe urmeazS legea normals Gauss.

Eroarea de instalare este formats din suma vectorialS a trei conponente: eroarea de-bazare 6b, eroarea de fixare e, §i eroarea de pozi£ie a semif abricatului determinatS de imprecizia

I (jispozitivului.Eroarea datoratS uzurii Au este cauzatS in principal de

i I uzura sculei a§chietoare §i are o variaîe consideratS liniarS ‘ in timpul prelucrSrii intre douS regiaje. Curba de repartiîe a

i H acestei erori corespunde legii de egalS probabilitate.Eroarea dimensionalS determinatS de deformatiile termice

ale sistemului tehnologic At are, in timpul regimului termic I staîonar, o valoare constants, de aceea se pansiderS ca fiind

o eroare sistematicS constants.Eroarea de reglare la dimensiunea Ar, in cazul unui numSr

: mare de reglSri (la fabricatia de serie mare), poate fi consi-I, deratS cS are un caracter intinplStor ?i repartiîa ei ca

fiind conform legii normale.Suma erorilor de forma IAf ale suprafetpei prelucrate este

p cauzatS de imprecizia geometries a maînii-ûnelte, de abaterile I^Kmrnensionale ale semifabricatului.

1 Determinarea erorii totale se poate efectua prin insuma— rea algebricS a erorilor conponente, astfel:

Atot = Ay + Aj + Au + At + Ar + SA, (1.170)

In cazvT nhîn^ri ~i dimensiufiilor diametrale prin strunjire,| eroarea A1 se neglijeazS, deoarece eroarea de bazare este nulS.

Prin sumarea algebricS a erorilor primare, se obîne, in ® general, o valoare prea mare pentru eroarea totals, deoarece

I acîunea concctnitents a tuturor erorilor primare la valorile lor maviniP are o micS probabilitate. Din aceastS cauzS,eroarea

H totals se determinS pe baza legii pStratice de compunere a I erorilor dupS relatia:

Atot = S *Ay2 +X2 -a 3 •Au2 + A4 -At2 j | -A,2 I 1 At(1.171)

Erorile de formS 2Af se considers erori sisj^matice §i se sumeazi algebric.

In relatia (1.171) s-au fScut urmStoarele notatii: t este un coeficierrt care determinS procentul de rise al apariîei

95

proDamx* a rwanauui; -coericienti core acpzm am C8Q>ma curbelor de rspartiîa a erorilor primare $i reprezirrW H tratul abaterilor medii pStratice relative.

Pentru curbs de repartiîe normal#, se ia Ir 1/9; pentru ourba de egalS probabilitate, 1- 1/3. Tinind seama de aoeete valori ale ooeficdentului 1 1 se obîn:

| | i | As I 1/9 (1.172)

£ - " 1/3. (1.173)

Eroarea totals devine:

4, I B -,/A z + A (1+3-A.2 + 3- A >2 + A I 1 SA,cot 2 V y i u t r / (1.174)

Reiatia de calcul a erorii totale ia §i unele forme particulare, cum ar fi cazurile:

- la obînerea dimensiunilor diametrale, A, se neglijea-zS;

- la prelucrarea fSrS reglSri intermediate, Ar devine o eroare sistematicS constant#;

- cind aceea§i cpefatie tehnologicS la piesele dintr-un lot se face la mai multe ma§ini, eroarea de form# sAi devine intimplfitoare.

1.8 ANALIZA STATISTICS A PRFTTZTKT DE FREUUdORE

1.8.1 Repartitia teareticS normal# (Gauss)

CercetSrile experimentale au ar#tat cS repartiîa dimensiunilor-efective ale pieselor prelucrate pe magini-unelte reglate la dimensiune corespunde legii de repartitie normals. Reparti ia normals are loc atunci cind variabila aleatoare cerce- tatS este rezultatul ac£iunii unui numcLr mare de factori inde- pen3enti,care influenêazS variabila aleatoare. Legea repartitiei normale are urmStoarea expresie materaaticS:

• .. (x-a)a

y= f(x,m, a) =--1— -e f t (1.175)o V2 *ji

Cind m = 0, se obîne:

X3a*oa

o V 2 B (1 .1 7 6 )y - f (x,m, o) ---p— 1| a'°a

96

H I *-au notat: a I abater ©a madie p&traticA; m I media zSitffOticA a variabilei aleatoare x.

Reprezentarea graf ic& a legii de reparti^le normalft este curt)4 de forma unui clopot (fig. 1.12),care este simatrioA

? a d e * are 081 ordonatA maxima expresia;

y = _ 1— .B a-v/27 I (1.177)

parametrii principali ai reparti^iei normale sint:I media aritmetick:

m = f ~x-f(x) -dx \ (1.178)

’ |S|

I abaterea medie patraticA:

a = Ig(x-m) I-f(x) dx (1.179)

- modul M §i mediana $$0

M - Mq = m. (1.180)

E 1.12 Rtprtzantaraa flr.fio* I l.gii da rapartitl* normal! | I funotWi da rapartt tit normal^.

bw iHi bu nya __perpendicularele ridioate In pjnctele| x,, jj x,, | H R . prezintd pw*aW |3 de aparitie a variabilei limitele respective:

(x-m)2F { x ) = — 1 — - f " e 3 a l •d x

n *-/9 •<ir S Ho V 2 'n (1,

I

Legea de repartiîe normaia se poate prezeanta |i mb £§B repartifiei norma le reduse sau normale normate, printr-o acfwB bare de variabila:

x-m xz f|---- wan | =----, cind m = 0.

a aVariabila z se numefte variabila normaia normata.Bcuatia repartiîei normate, cind m = 0, ia forma:

J- •.iy - f ( z ) 1 1 --- -e | (1.182) |

Valorile pentru f(z), cind I ia valori intre 0,1 ?i 3,0, 'sint prezentate in tabelul 1.49. Probabilitatea intre anunita Ivalori ale variabilei z,in cazul repartitiei normale normate,w determina analog cazului cind variabila este x (1.179), func la I de repartiîe oorespunzStoare avind forma:

+ ** IF ( z ) = —— - r ~ e -dz (1.183)

v/2 •u •**"

Funcfcia de repartiîe normals normata de forma:Z2

(z) =-■----- * | * e 2 *dz (1.184) IJ v'2Tit J°

se nume§te funcîa Laplace.Aceasta funcîe este foarte utiia in cazurile cind ecua- ;

H | repartitiei normale normate se integreaza intre limitele g iHI z, cind se ab£ine:

F(z) •[* e 2 ‘dz =—|— IT° I 2 -dzi— = ‘fZe [ -c*z .y2~*7c y n ? Jo

(1.185) I

93 ■

Determinarea Integral el (1.185) esto mult uguratA,___j-oce integrala Laplace f (z) este tabelatS, funcîe de variabUS0. 1111

Intre functia de repartiîe normaia P(x) gt functia de repartitie normals normatS $(z) exists urmStoarea rela^le;

F(x) I F(z) I ---- 1 I 0(z). (1.186)2

Valorile funcfriei de repartiîe normale normate gi ale funcîei Laplace sint trecute in tabelele 1.50 §i 1.51.

1.8.2 Repartitii statistioe experinesrttale

Pe baza datelor experiruentale, se pot intoani urmStoarele curbe de repartitie:

1 histograma frecvenêlor absolute sau relative (fig.1.13.a, b);

- poligonul frecvenêlor absolute sau relative (fig.1.13.C, d);

- tiiagrama frecvenfcelor cumulate,sub forma, de histograms sau poligon al frecvenêlor (fig.l.l3.e, f).

Parametrii repartitiilor experimentale sint:- media artimeticS x, care se calculeazS cu relaîa:n

x = 1 (1.187)

x este suma tuturor valorilor observate §i n este numSrul total al valorilor observate.

Mediana M, cind §irul statistic este in ordine cresccitoa- re sau descrescStoare se calculeazS cu relaîile:

M = x (la §irul impar de valori) (1.188)(n+l)/2

x + x n/2 (n+l)/2

M =---- —:--------- (la §ir par) (1.189)

Modul Mq la repartitii aproape normale se determine astfel:

Mq = X - ,3(X - M). (1.190)

99

CO

K)0Q lAN

R«HJ8Ww!oRSnji3»-i-«- »" »* o fl 13 o o o ci I H I 9^ j* j 1 j* *• j* ' j* * ' s a b i

O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O Ca %° o o

in Wflorrg^r-K.

Oo

( > 0 0 3 ^ C M n ^ c O ' O i n ' O ® t 2 > r X ' Sc m c m c m c m o j ^-'t - * - t g g g n S o o o a o o o o o

H ** *• *• _ * J * J * 9 •.%o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o

o cm B? in cm co k> g g cnj lg

^ S ^

Ch f O* !*• m I

ro ro IO K ) K)

f\ JQ 'N C > 0 0 ^ 0 '0 ^ ) in coroin^cor-pooint -s ^ O tO N lO ^ fN i^ K lA r M O K)K)rohK)roK)(\J(M(\JfsjrMo o o o o o o o o o o o

-cr rvj Q GOgo in

O o

^■inN.C\Jina*Q'r-0^r- ^ i A O ( \ | f n r - C 0 > tCO S* .

^O'CfiNK ) r o ^ h\ V V *o o o o

Nt (Nl Q Sro ro fn cm

a* O' Nt # 0 K) ro O co 0 N. CM00 mO' in CMO O' 0 CM£ CMO' co O m- in a- mCMO 00 •2 ro CMO 00 (§■in ro ro CMCMCM«■“ tr- 0 O 0 O O 0 0 0 0

£ 9 a « 9

i s i s lo o 5 5 §O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O o

ino

r- sO in «“ oo i n rv sO cm O O - C O f r j Q

3 msf CM IO K>

r - f o i n r o r o a 'o i n a 'o c oWQ-OfVlCOvt rvlr-r- r S QCOinroOOO-O^CMOCO ^ ( N J C M C V K M f - r r - r f - O

r - C D C D ^ l A C D ^ O O K j r O r - i A i vr o Q a ^ Q C s J i n o i n c M O K i n KS 3 ^ 3 n W ( M f - r - 0 0 0 QO O O O O O O O O O O O S

fc-

£L.ao03

M

S ^ o m c o s s incpN w « o s

a - a* r o K)

0 0 0 0 0 0

O K O ' S S f M M n o O N f O C O O C O f O w w . w W .—w . J m r \ J c o > r o s ^ r o K » i n c o ^ f v J O r - a ‘a ' C O S ^ r , f M o c o i n K ) i - a 3 ^ ^ M O O ' N ' O i n ^ K ) N ) M M l O K I K J M ( \ J ( M ( \ H M r r r r r O O O O O

O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O

rvj^ c 0 K ) s 0 * 0 r 0 m o M ’Oo*0(\jOKin^ K)CM CM t - r O O O O O O O O O O O O O

0 ‘r - > t g f O i n < M a * O K ) r f - i n O ' - O S ^ a ' r f M ( M M a * 0 c O ' O Q ' ( M n a ) 0 ' S i n r - [ s * r o ^ > o i n i n N P ' O i o r - ( M M i ^ ( > ( > C O N . ^ r * ( \ j Q C D ' O r O r - C O ' 0 > t C M O f r S O i n > t

ro o? a* m 3fi cm mKKmS ) C NJO*Kin^ ■HHJro fM ( M r r Q O O O

■O O O O O O O O O O O O O OO O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O

om(M(\icpfO(M«->fk1 )ina'T- ® tO P Q i O « - O N h a ‘ inrCD

C M r- Q ' ^ 0 ' c 0 ' 0 i n f 0 r - c 0 - 0 f 0 r - 0 s >0 K > f O r O ^ > K ) K ) f O K > C M f M C M C M « - T -

N o * o c M i n i n ^ O ' * - r < . N . O T - c M « - N c o * o S N ^ ( M K . - t C \ l » O ^ K . r - N K ) O S i A ^ > t r \ i o a * N » o i n ^ ^ r \ j ( M r - « - f - o o o

*— t - O O O O O O O O O O O O O O^ ^ % % % % % % 5 C C ^

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

a- st

0 0 0 ^*f l O N r r O O' O CO K ) K ) K ) ^

O* t- M fO 00 CM K> CM3 in roS r O O * C M > t S i n ^ O O - 0 0O ' O N K ^ r O O O ^ Q ' l A ^C O ' O ^ f - O K ^ M r - O ' S . O i n^ ft A ft ^ I JV ft M B M B aaMi JBk

Q> O O O O O

JO ro ro CM CM CM CNJ > % ^ ^ ^ %

O O O O O O O

▼- ¥- r- o o^ V % ^ % i

0 0 0 0 0 0

i n w r in 00 cmK> CM CM0 0 0

in H H QM O N ?F Q 1

m ? 9■ o o Q o o o o0 0 I I . -* ^ ' o o o o o o o o o o

1

M•M N

O r ( \ | K ) ^ i n * O S C O O '

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0o « - r v j r o > « t m ^ ) N . c o O ' 0 » - r j r o s T i n > o r - ® a l c:l.

* HRr r ' f - r r ' f - f - r - r r - f g f V J f M M M t M C M f M W ^ 1

1 0 0 I

LVftJ

Wft

4J

CO

1 Ho

mo

3 Alo

*o n. m if* >c -o

^ €► rv *n

m P M S I .O O O O O O O O O O O

! & » m in 4 5^K S K QQ 00 CO co o-O O O O O O O O O O O O I

o o o o o o o

•*1 1- in sj o «m »• *om r-m s *okit o K> IA kp'r- GO CO CO CO 00 g|

W N Kj <S K N Bo o o o o o o

L oIL■8 ' f .5 T

I•VJ"Q)

a

8

•M#

i

I

I

ino

in

to

csj

Nto

J *ON O' O* co r m o* m m m

' O c o c m >j n o * T - o * ^ mf O ® ( M K ) O J C O f O ^ ^ r -

'O 'O N N^ s s sf c S (\linNO*r 00 00 GO GO O'o o o o o o o o o o o o o o

^ o * N * i n ^ c o o * m i n ( Q O O k ' 0 0 ( M ( Mo w s f r f y j i n s ( > o

£S S C 0 r - Oin st to o r - i n a , K)N- - .

m m i A O o s s

o o o o o o o o o o o o o oN- CO 00 00 00

rooVo

O N O *0 ^ O N- ( \ | r r 0 »0 r m r - m a r a i o J o in m m «o « k s

^ ^ S H V ^

o o o o o o o

to sPs. <0 O O' Ni N-$

m « cnjGO 00

GO S (M o o co N- C§CO GO

o o o o o o o

§00▼—in 00 in CM O' (M sr? 4 9N. in CM oo CM vr ro T™

3 00 9CM o 00 CM$

o* ro *0 O' CM 3 goO m in m *0 >o N» r*» is 00 CO 00 00

o o o o o o o o o o o o o o

o%o

O O N S r O r r - Q^ W K ) r O * i n C > r rO^frCOCMinO'CMOO*m i n m < j * 0 « 0 S N S

o com o* o* oo to <o sO«— Sfl sQ 00 O 00 00 GO ® mS \ S N *

O O O O O O O O O O O O O O

oo

o c o f o a ' N f i n s Q t - O O ' O ' M n ' r in® COlAT- o r o S f - i n O ' C M i n o o r - ^ ^ m i n i n m - o - O ' O r ^ N - N - c o c o o o o o

C D O O O O O O O O O O O O O

§

Or-(VJ (>0*"

O O O O O O O O O O ^ - ^ ^ " ^

1 0 1

V* w |p

O O O O O * * * * * !*• W f\ )-* 0N o

——------------■'

O O O O O * * * * • » p _* o o o -A s w o V« N ) *0 OH id ro po o(\)-»D» W O

0,0

0 _h

0,0

039

90,043800,083170,121720,15910

O*O

rv)

0,007980,047760,087060,125520,16276

o*oro

04

0,0

119

70

,05

172

0,090950

,12

930

0,1

664

0

0,0

3

^ I

0,0

159

50

,05

567

0,0

948

30

,13

307

0,17003

o*o•r* UI I

O O O O O * * * * * * M 11 o o oN U i O U l - » S K 00 "O O O' © N (> i |g Cm si IV) to

0,0

5

O'0,023920,063560,102570,140580,17724

0,0

6

I O O O O OI M i ' > >I w ^ - * 0 0I f§ Is 2 S?2 ^ S NI f§ u H H 8?I ^ j fy o o

O*o•>4 00

1 O o O O o I . K 5 9 SI £ H a « »U s i f i g

O*■o00 •o

I ,° ® O o o

I ! § ! § §[ s a S a g

013

Bo

9-3

i

%r-

8

1U - i O *>'00 V o U l V u ’T u V o t o 0 » V V U i V

O O O O O O O O O O O O O O O O

$ 1 $ S 1 1 3 # V s ' s a V a s00 CM _* -* f\> oj A l IO ft!

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o

' 9 ,5 ' 5 ^ ! $ , ^ ^ ,o ,o o 3 a ) o o N N a ' U i ^ w i \ ) •O O 00 © N (> ut 4S N *0 O W N 0 * 0 ^ 0 N U l - ^ N r v ) U 1 0 ' U i O O ^ ^ ( > 0 ) ' 0 < 0 ^ U U i N

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o•A *o *o *o *o *o *o %o «o *o <o o *o o *o <*o *o <o *o *o ' Q ' O ' O ' O ^ O ' O ' O ^ ^ O ^ O O O O O O O N N O ^ U l ^ u r V ) O O O C D C D N O ' U l S U T - A N N O ' N O 'c o o o * s a ' U i ^ i \ ) « o a ‘u i o o r u u i N N u * r u N C O C D O U O O ^ W ^ S w

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o•O -O «C *0 «0 'O *o *o OJ © N N C h U ' f ' H f U

O 00 CD N-Ni Ch

o a ) N O ' V t M v > O N w a w < > a ) 6 ) S wt o o j N C D N u u i - A - ^ ^ a j r o ^ f j ^ o f f

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o oo3

0 ' 0 ' 0 ' 0 « 0 ' 0 < » ' 0 ' 0 ' 0 ' 0 ' 0 * 0 ‘0 ' 0 ' 0 * 0' 0 ' 6 ' 0 ' O o * 4 ' O i c o a ) N N a * v i ^ u f N >( D O O N C ' U i ^ W O N W O W N - O ^ O i B U !

N ^ r u c o ^ N * o ^ ) u i N ^ u i d ) o i a ) - A - A U ) N - »

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o'O 'O 'O 'O 'O 'Q 'O -O 'O „ © O O N N O *

S O k N Q ) ^ Q > 0 0 ( > 0 0 ' O O r v ) 0 0 ^ 0 3 0 U l ^ U 1

-q *o *o *0 sO *o *o -O >C 'O *o o *o >o

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o

*0 >0 *6 «i)<)0 'O H ) ' 0 ' 0 4 0 0 0 0 0 0 O ' O - O C D O N N O ' f ' W O C D ^ O•S o> r\j o ui &

•o *o *o «o «o V B m ^ f l i ■ = N O * ^ W a ' t 0 4 < 5 C D £ * Q ^ O O O - » O N

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o oj) *0*£)*'0 <•& *0 « %0 •& 4D *&

2 2 ^ ) 4 ) ^ * 2 * O j < 2 < 0 * 0 0 3 0 0 a ) N O k O t U i ^ N j ) « 0 ' O a o a 3 N N Q ' ^ w - * o o ^ o u i ‘0 - * r o - > ' 0 N ^ r u ' 0 a i ‘0 r \ » f v ) * 0 r v ) - * ^ O 0 3 0 ' W ^ ^ C D r u

O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O

• o « o ^ 2 < i 2 2 ^ o o o o o N ( > ( M n ^ u i o o o o N O ' U ' u - * c p v / i - » ^ ' O r > j u N O 5 o w w - J,* ' W N M v * - » * o i n u ' 4 ) ^

O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O

* * * * * * * * * * B B S b B 5—

3 5 5 5 5 5 5 5 5 5 ________ - - - ■ - 13 3 3 i © o o N ^ 0 5 w ^ ^ u j ^ 2 S ^ f t 5 ! f t

y ^ m - o -o -o -o -o00 00 03 S N f r B ■ 04

.

Tabelul 1.30

(coot fnuaraJ

0 1 1 2 3 4

z 0 ,0 0 0,01 0,02 0,03

- 0 ,5 0 ,61 10 ,80 ,91 .0

0,191460,225750,258040,288140,315940,34134

0,194970,229070,261150,291030,318590,34375

0,198470,232370,264240,293690,32121 .0,34614

0,201940,235650,267300,296730,323810,34850

1,11 ,21 ,31 ,*1 ,5

0,364330,384930,403200,419240,43319

0,366500,386960,404900,420730,43448

0,368640,388770,406580,422200,43574

0,370760,390650,408240,423640,43699

1 ,61 .71 .8 1 ,9 2/0

0,445200,455430,464070,47128‘0,47725

0,446300,456370,464050,471930,47778

0,447380,457280,465620,472570,47831

0,448450,458130,466380,473200,47882

2 ,12 ,22 ,3i p2 ,5

0,482140,486600,489280,491800,49379

0,482570,486450,489560,492020,49396

0,483000,486790,489830,492240,49413

0,493410,487130,490100,492450,49430

2 ,62 .72 .8 2 ,9

0,495340,496530,497440,49813

0,495470,496640,497520,49819

0,495600,496740,497600,49825

0,495730,496830,497670,49831

labe\.u\ K S lcont\wu*r«)

| 5 6 7 8I 9 1 10 |

10,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 I

1 0,20540 0,20884 0,21226 0,21566 0,21904 0,22240 I0,23891 0,24215 0,24537 0,24857 0,2517* 0,254900,27035 0,27337 0,27637 0,27935 0,28230 0,285240,29955 0,30234 0,30511 0,30785 0,31057 0,31327 I0,32639 0,32894 0,33147 0,33398 0,33646 0,33891 10,35083 0,35314 j 0,35543 0,35769 0,35993 0,36214

0,37286 0,37493 0,37698 0,37900 0,38100 0,38289 10,39251 0,39435 0,39717 0,39796 0,39973 0,40147 I0,40988 0,41149 0,41309 0,41466 0,41621 0,41774 I0,42507 0,42647 0,42785 0,42922 0,43056 0,43189 I0,43822 0,43943 0,44062 0,44179 ' 0,44295 0,44408 I

0,44950 0,45053 0,45154 0,45254 , 0,45352 0,45449 II0,45907 0,45994 0,46080 0,46164 0,46246 0,46327 ||0,46712 0,46784 0,46856 0,46923 0,46995 I 0,47062 |0,47381 0,47441 0,47500 0,47558 0,47615 0,476700,47932 0,47982 0,48030 0,48077 0,48124 0,48169 I

0,48382 0,48422 0,48461 0,48500 0,48537 0,48574 I0,48745 0,48778 0,48809 0,48840 0,48870 0,48899 I0,49036 0,49061 0,49086 0,49111 0,49134 0,49158 ■0,49266 0,49286 0,49305 0,49324 0,49343 0,49361 I I0,49446 0,49461 0,49477 0,49492 0,49506 0,49520 I

0,49585 0,49598 0,49609 0,49621 0,49632 0,49643 I0,49693 0,49702 0,49711 0,49720 0,49728 0/49736 I I0.49774 0,49781 0,49788 0,49795 0,49601 0,49807 I I0,49836 0,49841 0,49846 0,49851 0,49856 0,49861 I

__P i tratici (abatecea standard) a MAbaterea medxe p S t r w K J * ^ %leazd ca rela^la:

2E U i - s n

13-1

Dispersia :

i <*;-*>*

ja-1(1.193)

Amplitudinea u= | x.in' (1.194)

Fig. 1.13 Curbs u* pariaantala

darepartipa:

•-histograM frtcvantalor absolute;

b-histograaa fracvanfcalor ralativa;

C“pol igooul f r#cvaofcalor

absolute*d-poligonul f rscvanfcalor ralativa;

•-histogram f racvantalcfcuaulata;f-poligonul

f r#cv#nt*^coaulata

104

Asimilarea repartl^lel statistics cu repartitia normal!! M pe baza urroitoarelor criteriis -ccnpararea amplitudinilor mflsurate In abateri standard,

gunosclndu-se ofi in cazul reparti£iei normal# s

| 1 ; (1.195)

-oonpararea abaterilor pitratice relative 1.,c& aces tea se calculeaz* cu relaîa:

~2 (1.196)

-oonpararea coeficienîlor de repartifie relativfi k, care §e definesc:

in care XG este abaterea medle pStraticS relative, pentru re- tpartitia normaia §i 1{ -abaterea medie pStraticS relative a reparti£iei statistice ce se analizeazS.

1.8.3 Ccntrolul statistic al preciziei de prelucrare

^ Determinarea preciziei de prelucrare pe cale statistics I'oarporta urmStoarele faze:

-analiza statistics a procesului de prelucrare,care constS din mSsurarea caracteristicii de precizie la o mare cantitate de probe prelucrate, supuse controlului, §i asimilarea repar'- Ijiei erapirice cu o funcfie teoreticS;' -Mtoamirea fi§elor de control pentru verificarea stabili-

tcl ii preciziei de prelucrare, in timpul procesului tehnologic.|v MSsurarea caracteristicii de precizie se efectueazS cu

aparate sau instruraente de mSsurS care trebuie s3 aibS o sensi- Mlitate de cel pufin 1/10 din valoarea toleranêi prescrisS 'pieselor (probelor) prelucrate. Cantitatea de probe trebuie s& fie suficient de mare.Kj&similarea repartifiei empirice cu o reparti£ie teoretioS (de obicei cu reparti£ia normal^) se bbfcine prin urmStoarele o- pera ii:

-verificarea caracterului intinpMtor al variabilei;Eja -verificarea stabilit££Li procesului tehnologic din punct

da vedere static §i dinamic.Verificarea caracterului intimplfitor al imprSutlerii ya-

lorilor caracteristicii de precizie se poate efectua prin douS netodej |§

“ metoda iteraîll or;- metoda diferenêlor succesive.

Verificarea prin metoda iterafciilor se poate f a c e p e urmStoarelor criterii:

a num&rul total al iteraîilor; I lungimea interatîilor.

Procedeul de lucru in cazul metodei iteraîilor este prezentat in tabelul 1.52.

Verificarea pe baza metodei diferenêlor succesive se face atunci cind verificdrile pe baza iteraîilor dau rezultate con- tradictorii. Procedeul de lucru al verificSrii pe baza diferen- ■£elor succesive, care este mult mai laborios, se prezintA In tabelul 1.53.

Tabelul 1.52 Metoda iterati ilor

Criteriul numirului total al iterateilor Criteriul lungimii iteratiilor

1. Sa tree valorile caracteristice In ordine crescitoare2. Se determinfi medians M a valorilor 1 sirului13. Se notaaza cu "a" toata valorile mai mari jtfi cu "b" cele mai mici decft medians

4. Se stabile?te numirul total al iteratii” lor R, adica numirul total al grupurilor notate cu "a" ?i al grupurilor notate cu "b" din sirul valorilor fn ordinea obtinerii lor5. Se calculeazi numirul minim admis de itara(ii R cu urmitoarea relafie:a

r =------(n+1-z / n-1 )2

unde n este numirul de valori ale girului zfl este variabila normali normati care

se determini pentru un interval de incredere din tabelul 1.51 cunoscTnd ci f(z)=1/2 -a

I.Se tree valorile caracteristicii de pre* cizie in ordine crescitoare

2.Se determine mediana H a valorilor pirului

3.Se noteaza cu ,,a,,toate valorile mai mari pi cu "bn cele mai mici declt mediana | in sirul valorilor Tn ordinea obtinerii lor 4.Se stabileste iterafcia cu lungimea maxi- m3 k, adici iterafcia cu numirul maxin de valori de un anuait tip al iteratiilor ?irului de valori5'.Se calculeazi numirul minim k admis al iteratiei, cu relafcia:

- 0,4329nI og-----------

logd - a)

ka = 1 1 log 2

n este numirul valorilor, iar fl- riscul admis.

Se verified condi(ia acceptoriicaracterului fntimplitor al impristierii

R < R. a

Sa verifies condi£ia acceptorii

Observatie: Cele douiI numere ale simbolurilor "a11 p "b11 trebuie si fia agala, tn osra scop valorUa agala ou M sa pot introduce In grupele "a" sau "b" , dupi nacesitate.

106

zie car# au numirul de ordina i pi i+1 sa refarS la pfrul numerelor noordonate crescStor. NumSrul n sa referi la totalitataa valorilor ca* racteristicii da precizie , iar zfl reprezintS valoarea variabHei normale normate care se determinl cu ajutorul tabelelor 1.49 pi 1.50, pentru o anumiti valoare a nivelului do Tncredere ( 1 -a ).

Verificarea stabilitSîi staticeStabilitatea static# a reparti£iei dat# de prooesul de

prelucrare poate fi verificat# prin caracterul normal al repartitiei, identic cu cel al repartiîei normale. Verificarea normalit#£Li se poate efectua cu ajutorul urm#toarelor roetode:

- reêaua de probabilitate;§ histograma datelor;- criteriul % •

Verificarea normalitaîi prin re£eaua d e prahabi 1 Itate Pe o reêa d e probabilitate care are scara absciselor li-

niar&, dat# de valorile caracteristicii de precizie (Xj) §i scara ordonatelor logaritraic#, dat# de frecvenfele cumulate frc ale valorilor caracteristicii de precizie, se inscriu valorile obtinute in urma determin#rilor xi §i fp6, Dae# punctele de ooordanate (x,-, frc),inscrise pe reêa formeaz#, aproximativ, o linie dreapt#, linie care se nume§te dreapta lui Henry, atuncri. reparti ia este normal#.

Verificarea normalit#kii cu ajutorul histogramai datelor Pentru ca repartiîa experimental# s# poat# fi asimilat#

I® cea normal#, histograma trebuie s£ indeplineasc# urzn#toarele

107

oam$ut- sfi aibS un alngur maxim; —- sfl aoeaaî valoara pentru madia I

gi modul, adic4 x - - M.

Verificarea nannalitX£i± pe baza criteriului xCandiîile pentru aplicarea criteriului % sint:

N I 50; n, >5; 10 < | < 20, (1.198)

unde N este numSrul total de valori ale girului statistic; n, I numSrul de valori dintr-o clasS; It - numSrul claselor.

Determinarea valorii x se face folosind metodologia din tabelul 1.54 .Valoarea xc calculate ee compare cu valoarea pentru un anumit nivel de incredere (1 - a) ?i un num&r de grade de libertate f — (k - 3) extrasi din tabelul 1.55.

Determinarea intervalului §i a nivelului de increderepentru madia aritmeticfi. §i media pStraticSIntervalul de incredere pentru un anumit parametru al co-

lectivitfiîi este intervalul limitat de valorile x, §i S| in care se poate afla acel parametru cu prcbabilitatea (1 -a) §| se poate exprima astfel:

P (x1 < x £ x2 >= 1 - a , (1.199)

a | fiind prababil itatea ca parametrul x si nu se afle in acel interval.

Nivel de increderePrcbabilitatea (1 - a ) ca valoarea x si se afle in in

tervalul de incredere se numegte nivel de incredere.

Intervalul de incredere al mariiei aritmetioeMedia aritmeticfi a intregii colectivitafci n, pentru un

nivel de incredere (1 - a) §.i in raport cu numSrul gradelor de libertate f = n I 1, are urmStorul interval:

5F±'t - Aa yfn (l-20°)

Valorile pentru t sint cuprinse in tabelul 1.56 in funct ie de nivelul de incredere (1 - a) §i de numfirul gradelor de libertate f = n 1 1, in care n este numSrul datelor.

Intervalul de incredere al abaterii hm**H pStraticeAbaterea mediei pStratioe a intregii colectivitfiî, pentru

acelafi nivel de incredere (1 - a) §i cu acelaî numSr de grade de libertate f i n I l,se calculeazS cu urmStoarele relaîi!

108

Si

N( 1 . 201)

ujKie S §i Sj în* lindtrie superioarS §i inferioara ale intervalului; | a/j §i Xi-B/z sint coefirimti in funcîe de nivelul de incredere §i de numSrul gradelor de libertate £-n - 1, valorile lor fiind cqprinse in tabelul 1.52.

Verificarea stahilitSîi procesului tehnologic; din punct de vedere dinaninStabilitatea dinamicS a procesului tehnologic se deter

mine prin variaîile pe care le au urmStorii parametri statis- tici: media aritmeticS, abaterea medie p&traticS, mediana §i amplitudinea, in timpul desfS$ur3rii procesului tehnologic.?. Verificarea stafcdlitS-fcii dinamice este precedatS de verificarea caracterului intinplStor al imprS^tierii §i al normalita ii repartiîei.Procesul de verificare a stabilitSîi dinamice a procesului tehnologic confine urmStoarele faze:

- Se extrag la intimplare eântioane cu un nrimSr oarecare de exemplare (de exemplu 5), la care se mSsoarS caracteristica de calitate xs;

- Se determine suma:5

E * i (1.202)

- Se calculeazfi media:

E xi(1.203)

5I Se calculeazS anplitudinea medie: _______

difereirfa a valorilor extreme ale caracteristicii' de calitate.I Se repetS opera£iile pentru alte e§antioane extrase,

nuimnum 20.I Se calculeazS media mediilor (media generalS):

k

E - ix= 1 (1.204)

unde k este numSrul de e?antioane extrase. j- se calculeazS amplitudinea medie o pentru totalitatea

e§antioanelor:k

E » i(0 =-1—— ■' (1.205)

- Se calculeazS limitele de control ale parametrllor statistic! adqptaî. Se iau, de exeroplu, madia aritmeticS §i amplitudinea, cSrora li se determine limitele de oontrol pe baza amplitudinii (tabelul 1.57), cu relaîil^:

I pentru media aritmeticS:1 limita superioarS Lot = Xc + A'u ;- limita inferioarS 1., = Xc - A'u ;

I pentru amplitudine:- limita superioarS L'^ =C' *u ;- limita inferioarS L'c, =0'*u .

Relaîile de calcul pentru limitele de control ale mediei aritmetice §i ale anplitudinii, precum fi valorile ooeficienfci- lor din relaîile de calcul,sint prezentate in tabelele 1.57 §i 1.58 .

Intr-un formular diagrams (fig.1.14),se traseazS in partea superioarS I^s §i i , la o scarS pe ordonatS §i se inscriu sub formS de puncte valorile calculate ale medi ilor aritmetice ale egantioanelor, in ordinea cronologicS a extragerii lor.

In spaîul inferior al diagramei, se traseazS, in mod analog L'c §i L* -. Se inscriu sub formS de puncte valorile me- Hi | ale amplitudinii egantioanelor, in ordinea cronologicS a

L extragerii lor. Punctele inscrise pe diagrams se unesc printr-oH linie continuS.

Se interpreteazS fi§a de oontrol. Pot rezulta urmStoarele W cazuri:

- punctele corespunzStoare mediei §i airplitudinii se in-cadreazS in limitele lor de control, procesul tehnologic este stabil ca reglaj §i ca precizie;

- punctele corespunzStoare celor doi parametri statistid nu se incadreazS in limitele lor de control, procesul tehnologic este instabil ca reglaj §i ca precizie;

| punctele corespunzStoare mediei aritmetice depSsesc limitele de control, iar cele ale amplitudinii sint cuprinse intre limitele de control, procesul tehnologic este instabil ca reglaj §i stabil ca precizie;

I a patra variants posibilS atestS stabilitatea ca reglaj H instabilitatea ca precizie.

1.9 PRECIZIA BCXMOKECA DE ERELITEARE

In procesul de prelucrare mecanicS,se disting urmStoarele noîuni in legSturS cu precizia de prelucrare:

Precizia functionals care se refers la cunoa$terea ?i prescrierea cit mai exacts a cimpului de tolerantS pentru fiecare piesS, in limitele cSruia piesa sS-§i poatfl ircleplini rolul sSu functional.

Precizia functionals se determinS in faza de proiectare.Precizia tehnologicS se referfi la cunoa^terea ?i pre-

110

a c r i a r e a r a e t o d e l o r d e p r e l u c r a r e mecanicS prin care s e p o a t e 0 t y £ j j i 0 p r e c i z i a f u n c £ i o a n a l # a p r o d u s u l u i . C a urmare a p o e i t o i - l i t i t i i d ® Q b t i n a r e a p r e c i z i e i f u n c t i c n a l e p r i n m a i raulte me- t o d a d e p r e l u c r a r e , a a p f c u t n o t i u n e a d e p r e c i z i e e c o n o m i c * .

p r e c i z i a e c o n o m i c # d e p r e l u c r a r e s e r e f e r # l a a d o p t a r e a g p e l o r m e t o d e d e p r e l u c r a r e c a r e , i n c a n d i ^ i i n o r m a l e d e p r o - M S S a S p o t * a s i g u r a p r e c i z i a f u n c ^ i o a n a l S . C u n o a ^ t e r e a p r e c i - j i i l o r e c a n o m i c e a l e m e t o d e l o r d e p r e l u c r a r e c a n s t i t u i e o j j q p o r t a n t # c a n d i e d ® l a i n t o c m i r e a u n u i j u d i c i o s p r o c e s t e h n o l o g i c d i n p u n c t d e v e d e r e e c o n o m i c .

In acest soop/se dau,£n cele ce urmeaz#, t a b e l e c e c o n ^ i n date orientative asupra preciziei economice pentru d i f e r i t e m e - tode de prelucrare, in cazul prelucrfirii unor suprafe^e c e s e i n t i l n e s c in mod frecvent in procesul de fabrica^ie din r a m u r a Qcnstructp-ei de ma§ini, (tab.1.59.. .tabl.71).

Data

Ora

Nr.da ordina a probai

Madia

B

Amplitudina

H H 1

L,ci

Valoaraa caracteristicii nfisurata

123

Suma

Nadia

Anplitudinaa

Hodificfiri Tn procasul tehnologic

Concluzia controlorului

Cauza Incilclrii desflpurlrii normaia

Nlturi luatea

Controlor

Rtglor

Hap ins aau munoitor JFig.1.14. Fipa da control pantru madia pi amplitudina.

Tabelul 1.55 Valorile paraaetrului pentru un anusit nivel de tncredere (1- «),le un grad de libertate f=(k I 3)

0,05

393.10"9

0,1

157.108

0,5

393.10-7

1,0

157.10 -6

2,5

982.10 -6 393.10

5,0

-5

10,0

8

20,0 30,0

0,0158 0,0642 0,148

10

40.0

0.27S

0,00100 0,00200 0,0100 0,0201 0,0506 0,103 0,211 0,446 0,713 1 . 0 2

0,0153 0,0243 0,0717 0,115 0,216 0,352 0,548 1,00 1,42 1.87

0,0639 0,0908 0,207 0,297 0,484 0,711 1,06 1,65 2,19 2.75

0,158 0,210 0,412 0,554 0,813 1,15 1,61 2,34 3,00 3.66

0,299 0,318 0,676 0,872 1,24 1,64 2,20 3,07 3,83 4.57

0,485 0,598 0,989 1,24 1,69 2,17 2,83 3,82 4,67 5.49

8 0,710 0,857 1,54 1,65 2,18 2,73 3,49 4,59 5,53 6.42

10

1112

13

14

15

16

17

0,972

1,26

1,93

2,31

2,70

3.11

3.54

3.98

1,15 1,73

1,48 2,16

1,83 2,60

2,21 3,07

2,62 3,57

3,04

3.48

3.94

4.42

4,07

4.60

5.14

5.70

2,09

2 . 5 6

3,05

3.57

4,11

4,66

5.23

5.81

6.41

2,70 3,33

3,25 3,94

4,17 5,38

4,87

3,82

4,40

5,01

4,57

5 , 2 3

5 , 8 9

5,58

6,30

7,04

5,63

6.26

6.91

7 .5 6

6 , 5 7

7 . 2 6

7 .9 6

8 .6 7

7,79

8.55

9.31

1 0 . 1

6,18

6,99

7,81

8,63

9,47

10.3

11.2

12.0

6,39

7,27

8,15

9,03

9,93

10,8

11J

12.613 .5

7.31

B.30

9.24

10.2

11.1

12.1

13.0

s

u >

17 3 ,9 8 4 ,42 5,70 M l 7,56

9/31 11.2 12.6f—

8,67 10.1 12.0 f J . 5

B■ 99U , 9

VuV .'A Ccont truar « i

114

■

Tabelul 1.55 (confciauaralf

I ~~ i — i ■ ._______ I__________O b s e r v a t i e C a l c u l u l probabi I itat i i Pj pant r u cola doua clasa extrene sa faca adjnind -(

-5) cu 1 aeaMind (Zn' l} I I

(■

115

116

B r a K c a i .

Tabelul1^56 fcanti fi—

T«b*lul 1-54 DftUrainaTM valorii parattrulul

IpToaraaUltaiLp*rio»raJl&ral

Frecventa absolute a

olaaei n.1 ,*<”*

Valoarea

a integrate Laplace

m - 1 , • i-iHPi »| -Hp,

---- nIn -Hp,)*

Va

£ R| 3 N 1 | 1,000

oouM« 1

Tabelul 1.57 Calculul liaitilor da oontrol pantru aedia aritaeticl >i ■plitudim

Ralatil de calcul pentru liaitele da control

Hadia aritmetici Aaplitudinea

Cazul Pe baza abaterii medii pStratice

Pe baza amplitu~ dinii medii a epantioanelor

Pe baza abaterii medii pitratice

Pe baza aaplitu* dinii aedii a e^antioanelor

r <7s S«feci*xc ci=xc

t'«=Cs

T > 7s |-c»=xn.ax:!sei=x«in

.Lc*=x« x j ; s ei min L'ci=0s IH

Observat ii: 1.xc este mijlocul oimpului de tolerant*;2.x , x . sint Limitele superioari ?i inferioarS ale clapuluidotoLerantS.

Tabelul 1.58 Valoril« coaf icienfiUpr ^ *£,0*#D«D*In funcfcia da alriaea n a e?antionului.

t

a 1

n A A' B B* C C' D D« dn=— IS I

23456 7 B910 .

2,1851,7841,6451,3821,2621,1681,0921,0300,977

1,9371,0540,7500,5940,4980,4320,3840,3470,317

0,9051,3661,5451,7081,8281,9221,9982,060^,113

0,8020,7720,7500,7350,7220,7110,7020,6940,687

4,6505,065,315,485,625,735,825,905,97

4,1202.99 2,58 2,36 2/22 2,12 2,041.99 1,94

0,00 0,06 0,20 0,37 0,54 0,69 a,83 0,96 1,08

0,000,040,100,160,210,260,290,320,35

1,1281,6932,0592,3262,5342,7042,8472,9703,073

117

Tabelul 1.59 Precizia ?i calitatea suprafetelor la pralucraraa sqprafatalor extarioara cilindrice

-ItbaVuV

119

o 1

I L e p u i r e , s u p r a n e t e z i r e 0 , 8 - 0,1

[ R u t a r e , n e t e z i r e

1 c u d i a m a n t

0 , 8 - 0 , 0 5

3 \ 4 \ 5 \ | \ 7 \ | \ | \ 10 \ 11 \ 12 \ ■xi V iB t

5 I i t i i 8 1 i r 11 \ H | 18 \ 20 \ Zi \ » \ 2T

4 4 4 5 1 6 | 7 1 8 1 1° | 12 \ 14 \ 1b \ 18 \ 1 2D

10 48 58 '70 84 100 '1?0 140 160 185 210 1 230 ' 250i d

9 30 36 43 52 62 74 87 100 115 130 140 155 i —-

8 18 22 27 33 39 46 57 63 72 81 89 974 •

7 12 15 18 21 25 30 35 40 46 52 i63

6 8 9 11 13 16 19 22 25 29 32 36 40

5 5 6 8 9 11 13 15 18 20 23 25 2J

O b s e r v a t i i 1 . D a t e l e d i n tabel se r e f e r a la p i e s e d i n ojel.Pentru piese di n fonts ssu slisje neferoBse,di»ensiunile npr&l0\*lor p r e l u c r a t e sint mai p r e c i s e c u o treapta de precizie fata de piesele din o(el.

2 . T o l e r a n t e l e la d i m e n s i u n i sint valabile pentru suprafetele cu l/d < 2.Pentru l/d=2 - 10,tolerantele tehnologice se

v o r lua mai mari c u u n a * d o u a trepte de precizie.

T a b e l u l 1 . 6 4 Toleran$.ele d e p o z i t i e a axel o r gaurilor dupa alezarea pe aa;ini agregat, in aa.

DiametrulV mm

Precizie bucket de ghidare

P a r a m e t r u l g a u r i 1 ,mmaerita de aere precizie

1I D e p l a s a r e a axei g a u r i i p r e l u c r a t e :

- f a £ a d e a x a Mb u c ? e i de g h i d a r e fixe <18

19 - 30 31 - 50

51 - 80

0,0420,047

0,0520,018

0,0380,0450,0490,016

- f a t a de b a z e l e t e h n o l o g i c e (fare

l u area Tn c o n s i d e r a r e a erorii de

o r i e n t a r e )

| 18

19 - 30

31 - 50

51 - 80

0,0700,074

0,0790,053

0,0660,072

0,0760,052

vD i s t a n t a d i n t r e a x e l e a d o u a gauri

p r e l u c r a t e s i m u l t a n La acela?i post

al liniei a u t o m a t e

< 18

19 - 30

31 1 50

51 -80

0,070

0,0760,0920,039

0,0670,0690,0870,036

Tabelul ,1.60. Precizia ji catitatea suprafe^elor li

I Procedeul de I prelucrare

Ra,flB

Adtncimea s tra tu lu i superf ic ia l d e fe ct, /an

Treaptade

precizie

1 2 3 4

I Gaurire $1

I l£rgire cu 1 burghiul 25 - 0 ,8 70 - 15

131 2

11

1 0

9

I Largire cu

j largitorul :- degroyare

- thtr-o faze

pentru o gaura

obf. inuta prin

turnare sau

for jere

I - de fini sere,

dupi* llrgire

degro?are sau

gaurire

25 - 6 ,3 50 - 20 131 2

125 - 6 ,3 50 - 20131 2

11

10 - 0 ,4 20 - 301 0

98

Alezare : 1 - n o r a e l a 1 2 ,5 - 0 ,8 25 - 15 1 1 I

1 0

ia-' 'f-precise

I 1 f i n ^

6 ,3 | 0 ,4 15 5 9

3 ,2 - 0 ,1 10 - 565

prelucrarea gaurilor

Tolerantele tehnologice le dimensiune diametrele nominate tn mm

, in iflSS pentru

121

Bropare :- degrosare gaura

t u r n a t e s au f o r j a t a

S t r u n j i r e i n t e r i o a r e

■ d e g r o ? a r e

R e c t i f icare

- d e g r o ? a r e

h o n u i r e

R u l e r e interloar

n e t e z i r e c u

d i a m a n t u t

■ f i n i s a r e dupa b r o ^ a r e , d e g ro ja re seu g a u r i r e

93634 a

25115597

Rodare

S t r u n j i r e in t e r io a r

R e c t i f i c a r e

Rodare

N o rte z a r e

B r o je r e

O b s e r v e ^ i i : 1 . D ate le d in ta b e l se re fe ra b le p ie se d in o t e l . Pentru piese d in fonts ssu s lis je neferoase, dieensiim ile suprtfete •lo r p re lu c re te se o b t in mai p re c is e cu o tre a p ta de p re c iz ie fa ta de piesele din o te l.

2. T o le re n te le la dim ensiuni s in t v a la b i le p e n tru g a u ri cu l/ d <2. Pentru l/ d = 2 - 10,tolerantele tehnologice se vorm eri cu una ■ dou a"trep te de

3 . P r e c iz ie p r e lu c r e r i i g e u r i lo r e s te determ ineta de p re c iz ia de executie a scu le lo r "cu diaensiuni fixe

T a b e lu l 1.61 P r e c iz ie economice d im e nsio nal# le p re lu c ra re e g e u r ilo r con ic e , a g e u r i lo r a d tn c i f i e g e u r i lo r p o lig o n e le

Forma g a u r i I o r

C o n ic e

Adfnci

Hetode de p re lu c ra re

S t r u n j i r e in te r io a re

Faze de p re lu cra re

degro$are f in is a re

d e g ro je re f in is a re

mecanicamanualii

Treapta de p re cizie

1I |7

PoligonaLe

^,lul 1.62. Tolerant* da pozttie a axolor g&urilor pa aa»ln1 egregat ault1axe,1n aa.

paraaatruL

Materialul pleaai

Diaaetrul gaur ji 5

Font! |i aluminiu Otel

Burghiu eliootdal '

cu destinatle generals

ou axe | cut ie

precisfi

ou destinatte general!

cu exeoull* 1 preoial

ByluDiplasarea axei § 6 0,13 0,12 0,18 0,17gluri1: 7 - 10 0,13 0,11 0,18 0,11| f«(S da axa 11 - 18 0,15 0,13 0,20 0,18bucjei da ghidare 19 - 30 0,20 0,18 0,28 0,26

31 - 50 0,27 0,25 0,38 0,36

1 da baza La < 6 0,17 0,15 0,23 0,21tihnologice (fSrfi 7 - 10 0,17 0,15 0,22 0,20i include aroaraa 11 I 18 0.18 0.17 0.25 0.23de orientara) 19 - 30 0,25 0,23 0,34 0,32

31 - 50 0,32 0,30 0,46 0,44

DUtanti dintre < 6 + 0,23 +0,20 + 0,31 + 0,29ixala a doufi 7 - 10 ♦ 0,23 +0,20 + 0,31 + 0,28gfturi prelucrat© 11 - 18 + 0,25 +0,23 ♦ 0,34 ♦ 0,31siiultan la ace- 19 - 30 + 0,35 +0,32 + 0,48 + 0,45

post 31 - 40 ♦ 0,45 +0,42 + 0,65 | 0,61

Jabelul 1.63 Tolerantele da poziti* a axelor gSurilor djpa lirgire pe na^ini egregat.

Paranetrul Diametrul gSur i i ,bud

Haterialul piesei

Fonts Aluainiu Otel

Fixarea sculei

rigidfi elasti*cl,articulati

rigidS elasticarticulat

rigicUl elastic^ articula~ ti

Deplasarea gfiurii prelucrate:* fafcfi de axa giurii bucgei de ghidare

* fat& de bazele 1 tehnologice1 firi a include •roarea de orientara )

S 12 13 - 18 19 - 30 31 - 50 51 - 60 61 - 80

0,100,090,120,14

0,080,080,100,130,060,07

0,110,110,150,18

0,090,100,120,140,070,07

0,100,120,170,20

0,120,120,130,160,070,07

12 13 - 18 19 - 30 31 - 50 51 - 60 61 - 80

0,120,120,160,18

0,100,-110,140,160,090,10

0,14 0,14 0,19 0,22 <

0,120,130,150,180,100,10

0,150,150,210,25

0,130,130,170,190,100,10

Dtitanpa dintre 1 12 0,16 0,14 0,19 0,16 0.21 0,17Male a doua gfluri 13 - 18 0,16 0,15 0,19 0,17 0,20 0,18l aluorate ainultan 19 - 30 0,21 0,19 0,26 0,21 0,29 0,23|3 acelapi post al 31 • 50 0,24 0,22 0,30 0,25 0,34 0,26Mniei automate 51 - 60 - 0,11 - 0,12 - 0,13

1__ 1 61 - 80 ■ 0,13 • 0,13 * 0,13

Ta b e lu l 1,65 P re c iz ia ? i c e lite te a s u p re fe te lo r le pre lucrarea su prvfe telo r plena.

Procedeul de p re lu c ra re

Ra,/an

Adfncimea s t r a tu lu i superf ic ia l d e fe ct ,

Treaptade

p re c iz ie

Tolerance tehnologice, in \m, la dinensiune pina la baza de asezare

80 81- 181- 251- 80 81 - 181 - 251- 80 81- 1181- | S 1 “ I180 250 500 180 250 500

I I180 I 250 j 500 I

Dimensiunile suprafefcei plane prelucrate ( lungine x la tia e ) ,

125

Tabelul 1.65 (continuara)

I 01 2 3 4 5 6 7 8 9 1 10 11 12 13 14 15

R e c t if ic a re : - degrosare 1 ,6 20

1097

1207430

16010040

185115

46

25015563

1207430

16010040

18511546

25015563

12074

160100

185115

250155

- f in is a r e sau r e c t i f ica re in t r -o fa za

0 ,8 - 0 ,4 15 - 5976

743019

1004025

1154629

1556340

743019

1004025

1154629

1556340

743019

1004025

1154629

1556340

# • y/- f i n a

0 ,4 - 0 ,1 5765

301913

402518

462920

634027

301913

402518

462920

634027

301913

402516

462920

634027

L e p u ire , ra z u ire f ina 0 ,4 - 0 ,1 5 5 13 18 20 27 13 18 20 27 13 16 20 27

Q b s e rv a t ii : D a te le d in ta b e l se re f era le piese din o te l. Pentru piese d in fonta sau din a lia je nafaroasa, diaansiunile Beo b tin mai p re c is e cu o tre ap ta de p re c iz ie fata de piasale d in o (a l.

Ta b e lu l 1.71 P r e c iz ia r o t i lo r d in e tte c i l in d r ic t re * liz * t£ la f r tz a r ta *evenrirea d w t u r i i , tn B

P e ra a e tru l c o n tro la tFrezarea cu freza aelc Inainte da peveruire

Severoire

V a r ie ( ie d is ta n c e i de masurat d in t re exe:

1 la o ro ta f ie a r o ( i i 0,04 - 0,08 0,015 5 j S g0,005 a 0,82a la r o t ir e e r o t i i cu un d in te 0,01 - 0,04

D ife re n te a doi pa?i de d iv iz a r e ( c ir c u la r s ) 0,02 - 0,04

B B 0,005 - 0,025

Abaterea d i r e c t ie i d in fc ilo r pe lu n g i»e a de 25 mm. 0,02 - 0,04

0,010 ! 0,02 0,007 - 0,015

Abaterea p r o f i l u l u i d in te lu i 0,02 - 0,04 0,030 - 0,05Batata ra d ia lY a d a n tu r ii 0,04 | 0,08

abatarilor,in gg

Falul prelucriri i

Neperpendicularitau fata da:Maplanitata

naract ilini tata alta au [

prafatft pralucre-

tl le e -

caaapi a

pazara

suprafata do apaza* ra

alti su praf prelucra ti la a- caaapi a pazara

suprafata da a$azara

dagropara f inisare f ini

Mapini da frazat logItudinaI

dagrofara finisara

Mapini da frazat ou taJDbur

dagropara f inisara f ini

Mapini da frazat ou maaa rotativi ( oarusal )

dagropara finisara f ini

Mapini da frazat vartioala do praoizia noraali

dagropara finisara fini

Map ini da frazat orizontala pi univarsala da pracizia normali

dagropara finisara fini

Mapini da alazat pi frazat orizontala


Map ini da frazat agragat


Mapini da rabotat I logitudinaI

dagropara finisara

dagropara f inisaro

dagropara finisara f ini

Mapini da raoti' f icat plan da pracizia noraali


126

m l u .

.aritate

ilta au * >raf at 2 ireluora* i la a - :eea$i a sezare

60 1 10 -

I'5

100 25 - 6

60 - 10 -

100A0

60 • 16 - 10 -

100A025

00 - 25 - 16 -

2506025

60 - 16 - 10 -

100A0

25

00 - 25 - 16 -

1606025

60 - 10 - 6 -

200A016

60 1 16 - 10 |

1002516

100 - 25 -

20060

100 - 25 -

25060

60 I 16 - 10 -

1604025

40 - 16 - 6 -

1602516

Tabelul 1.67 Precizie aconoaicft diaensionalft la preluorarea liauLtenl e euprafetelor paralele, In ■.

Caraotarul pre- luorirli

Lungiaea J| litiaea auprafetei, tn aa.

| 100 101 - 200

Distanfca Intre suprafata, tn aa

50 51 - 80 81 - 120 50 51 - 80 81 - 100

Frezarea siaultanl cu fraza disc

0,05 0,06 0,08 0,06 0,08 0,10

Tabelul 1.68 Precizia econoaicX diaanaianall la prelucrarea f iletelor.

Hatoda da prelucrare Treapta de precizia

Filatara cu cut it Filet exteriorFilet interior

6 - 7 7 - 9

Filataraa cu pieptane de Filet exterior filatat Filet intarior

6 - 7 7 - 9

Filataraa cu f iliere 8 - 9

..FileUcea cu tarozi 8 | 9

Filetarea cu freze disc Filat exteriorFilet interior

6 - 7 8 | 9

{ Filataraa cu freze da Filat exterior ^filatat Filat interior

6 * 7 8 | 9

-- ..... . ■ . ■ ■ —Rularea f iletelor cu role Filet exterior sau cu bacuri

8 * 9

Ktctificarea filetului 6 | 7

Tabelul 1.69 Precizia econoaici diaansionall la prelucrarea canalelor de pan! cu frezi pentru cane I at sau cu cut it rabotat, aa.

Lfitimea canalului ,am Trecerea da dagropara Trecerea da finisare

6 - 10 0,10 0,0411 - 18 0,15 0,0419 - 30 0,20 0,05

Tabelul 1.70 Pracizia •concaicl la prelucrarea a^>rafetelor cu freza profiIat1, aa.

Lungiaee suprafetei, bubPrelucrarea de degropar* Prelucrarea da finisara

Lltiaea frezei

1120 121 | 180 | 120 121 | 180

> 100 0,25 0.10101 - 300 0,35 0,45 0,15 0,20301 - 600 0,45 0,50 0,20 0,25

127

Cap.2 FRINCIPII DE BAZA IA PROHEIAREA TfiHNQLOGIILCR CE PREUJCRARE MECRNICA H U N ASCHEERE

2.1 DATE INITIAIJE PENTRU PR01ELTAREA PROCESEJXR TEHNQDDGICE SI ANALIZA I£R

Proiectarea procesului tehnologic este inerent legate de cunoafterea unor elemente numite generic "date iniîale". Aces- te date ini£iale se refers la: 1) Documentaîa tehnicS de baz3;2) Caracterul producîei fi mSrimea lotului; 3) Desenul de execute a semifabricatului; 4) Echipamentul tehnic dispanibil; 5) I Nivelul de calif icare a cadrelor; 6) Alte condiîi de lucru.

2.1.1. Documenta£ia tefavi.cS de bazd. Documentafia Itehnica de bazS este o parte components a documentatiei tehnice din construcîa de mafini, alfituri de documentaîa de stu- diu, de documentaîa tehnologicS fi de documentatia auxiliary.

Documentatia de basA cuprinde acele documente ale cfiror prevederi trebuie neapSrat respectate in cursul execuîei unui anumit produs.

Din documentaîa tehnica de baza fac parte: a) desenele de execuîe; b) schemele; c) desenele de instalare; d) borderoul 4documentaîei de baz3; e) caietul de sarcini; f) lista standardelor de stat, a normelor interne fi a instructiunilor cu caracter republican; g) calculele spedale etc.

Desenele de execufcie sint destinate s5 evidenîeze forma, dimensiunile, candifiile tehnice pentru obiectul fabricat fi .pentru elementele lui componente (ansambluri de toate gradele, repere).

Schemele sint reprezentAri grafice legate de funcîanarea §i construcîa obiectului; se incadreazS in aceastS categorie schemele cinematice, hidraulice, electrice, diagramele de func- îonare etc.

Desenele de instalare au menirea de a stabili legSturile ' obiectului executat cu elementele la care se racordeazd, pentru j punerea sa in funcîune; se pot stabili in acest fel eventuale-jl le corelaîi cu agregatele vecine etc.

Borderoul unpnt-a -i pi de YttsA cuprinde o evident a do~ I cumentelor companente ale documentaîei de baz£.

I

R

13. de Ic e s - lazS; le x e - 1 5 )

tt-iafehni- I stu-Ira.piror I unui

tfe de leroul ndar- u ca-

lorma, at fi dele,

nareasgoriefunc-

ajrilepentru•Aiale-

a do-

Caietul da aarcdni se intocmafte In cropil trriicirii tutu- pir oonditiilor tehnica (rafaritoara atit la exacutia, clt fi

I g incarcarea, exploatarea, verificarea obiectului de exacutot)I nu sint preclzate in standards, in normale interna (repu

blicans, dapartamantale) sau pe desenul de exacu ie.Idsta standardelor da stat, 8 normalor interna fi a in-

gtxucîunilor ai caracter republican referitoare la obiectul de I' axecutat, la modul de verificare 5 aoestuia, la materialele din care este dbînut, este necesar& pentru a vedea in oe m&sura

I aceste standards, norme etc. au fost respectate.Calculele speciale se refers cu precSdere la acele calcule

j care trefcuie eventual repetate in cursul procesului tehnologic de fabricate, cum ar fi calculele de rezolvare a langurilor de dimensiuni, calculele privind echilibrarea pieselor care supor- t3 mifcSri de rotaîe etc.; aceste calcule se completeaza, in nSsura In care este posihil, cu exemple partial sau total re- zolvate.

ELementele cuprinse mai sus form eazS a fa d a r documenta£ia £ te h n ic a de baza, necesarfi i n tira p u l e l a b o r S r i i fi desfafursSrii p p r o c e s u lu i tehnologic. Este b in e c a l a indem ina tehnologului sa ! se g&seasca toate documentele d i n companenâ d o c u m e n ta tie i de i bazfi, i n aceasta situate f i i n d p o s ib i ia form area u n e i imagini

g e n era le asupra obiectului f a b r i c a t , asu p ra d e s t in a ^ ie i fi K f u n c t j i o n a r i i sale. Exista totufi f i u n e le s i t u a ^ i i in care, | d in t re documentele enumerate a n t e r io r , nu s i n t d is p o n ih i le de-

c i t u n e le fi aceasta in condiîi p e r f e c t j u s t i f i c a t e :a) In momentul inceperii execuîei unui prototip, de exem-

plu sau a afa-numitei "serii zero", este posihil ca cele maij m ulte componente ale documentaîei d e baza sa nu fi fost execu-

ta te ; mai mult, chiar reperele u n u i anum it produ s (in faza de I p r o t o t ip ) sint susceptibale f i a fe c ta te u n e o r i de anumite imbu- | n fita t^ iri constructive. Elaborarea p ro c e s u lu i tehnologic se face

in a c e s t caz pe baza desenelor de e x e c u tie fi a caietelor de H s a r c in i , v a l a b i l e n u m a i p e n tr u executarea prototipului sau a f s e r ie i z e r o ;

b) i n i n t r e p r i n d e r i l e p ro d u cS to a re de piese de schimb de- i s t in a te sa raspunda c e r in £ e l o r de a s t f e l de piese de la nivelul I unei r a m u r i a e c o n o m ie i n a ^ io n a le , e s te posihil ca la dispozi-

t ia t e h n o lo g u lu i s a n u se gSseasca d e c it desenele de executie.I A s tfe l d e s i t u a ^ i i p o t a p a re , de exem plu, in cazul necesitafii

p r o d u c e r i i u n o r p ie s e d e schim b pentru ‘utilaje importate sau Pentru u t i l a j e c u o vech im e mai mare, pentru care nu se dispune

§£QB e lenventele com ponente ale documantaîei de baza. Intr-o ase- i nenea situaîe, a v in d la dispozi£ie doar piesa uzata fi ansam- ‘ «lul condiîilor in care aceasta a func ionat, se intocmafta â-numitul desen de releveu, In fapt un dasen da executie, ca- || va servi tehnologului in'elaborarea procesului tehnologic da

^Whricaîe a respective! piese de schimb.

Be poata cfcserva, din cele arState, c4 elementul cel M important fi In unele cazuri unicul element component al 9 H manta£iei de bazA, aflat la dispoziîa tehnologului, il ccrwtl- hria iin m ii fV> execuîs. De menfcionat este faptul c4 prin desen da execu£ie se poate intelege atit desenul de ansanblu general sau de subansaniblu, cit fi desenul de execuîe a unei piese oarecare; de obicei, in practicfi, prin desen de execu£i& se considers insfi numai desenul de execu£ie a unei piese.

Desenul de ansBHfalii general trebuie s& permits tehnologului intelegerea constructiei § i uneori chiar a functian£rii mafinii, cunoafterea subansamblurilor conponente, a condiîilor esen£iale referitoare la mcntajul mafinii, la principalele caracteristici de exploatare.

Desenil de subansanfciu precizeazS caracrterul f i marimea ajustajelor intre diferitele piese componente, dimensiunile de legiturS cu subansamblurile invecinate, conditiile referitoare la asamblarea fi morctarea subansamblului. Tehnologul poate stabili prin desenul de suhansamhlu destinaîa fi candifciile de funcîonare a pieselor, necesitatea unor elements privind precizia fi rugozitatea suprafetelor.

Studiul desanului de execuîe. Afa cum s-a mai arStat, desenul de execufcie oonstituie practic cel mai important document pentru elaborarea procesului tehnologic de fabrica£ie a u- nei piese, fiind in unele cazuri unicul document de care dispune tehnologul. Se admite totufi sfi nu existe nici chiar acest document in unele cazuri particulare, cum ar fi:

-pentru piesele ce se obîn din semifabricate profilate laminate (inclusiv %ev±), prin retezarea lor sub un unghi drept sau pentru cele executate din tahlS, prin tSierea dupS un cerc, pfttrat sau un dreptunghi, fSrS nici un fel de prelucrare inainte de asamblare;

-pentru piesele standardizate sau achizitp.anate din corner , utilizate f & S a suporta prelucriri suplimentare sau supuse doar unor tratamente temochim.ce sau chimice de protec£ie an- tiooroziv& (tratamente menîonate in tabelul de components) , dflcfi notarea conform standardelor le determine in mod univoc;

-pentru ansamblurile nedemontabile ale produselor a cSror oonstructie este extrem de simplS fi cind pentru execu£ie sint sufidente reprezentSrile, cotele fi oandiîile tehnice din desenul de ansanblu (cum este cazul unor cansrtructii metalice);

-pentru piesele unicate, ale cSror forme fi dimensiuni definitive urmeazS a fi stabilite la mcntaj.

In astfel de situaîi, pentru elaborarea prooesului tehnologic, este neoesar s& se apeleze la desenele de subansambluri I sau la standardele care oferS detalii in leg&turS cu piesa in diaoutia.

Aflat in faâ unui desen de execu£ie pentru care unneaad I

sS proiecteze tehnologia, inginerul tehnolog execute o verifica re a acestula. Verificarea poate lua douS aspects:

a) In primal rind are loc o verificare a respectirii cb- rintelor standardelor in vigoare referitoare la modul de irrtoo- mire a desenelor §i de inscriere a datelor tehnioe. AceastS e- tapS implies in micS mSsurS cuno§tin£ele de tehnologie;

b) 0 a doua components a verificarii, esenîalS pentru execuîa piesei, o constituie examinarea tehnologicitS^li de fabricate a acesteia.

Verificarea desenului are loc de obicei mintal; o datS cu acumularea unei experience mai bogate, timpul destinat aoestei verificari se poate reduce intr-o mSsurS apreciabilS. Pe baza verificSrii, tehnologul poate ajunge la ccncluzia cS desenul indeplinefte toate candiîile pentru a se jxitea trece la etapele urmStoare. In unele cazuri, inginerul tehnolog poate insS canstata existenfca unor lipsuri sau a unor deficient^ ale desenului; in principiu, in astfel de situaîi, este necesar ca tehnologul sS ia legStura cu proiectantul utilajului sau cu re- prezentantul autorizat al acestuia, pentru efectuarea eventua- lelor modificSri pe desenul de execute. De regulS, nu este permisS introducerea unor modificSri pe desenele de execuîe fSrS acordul proiectantului utilajului.

Verificarea respectSrii prescriptiilor standardelor in vigoare. Desenul de execu£ie este un desen definitiv, intocnit lao scarS standardizatS; el trebuie sS cuprindS toate datale necesare execuîei piesei respective, a§a cum aratS de altfel §i numele sSu.

Aceste date privesc construc£ia piesei, forma, dimensiunile, tolerantele, gradul de finisare, materialul, eventual ?i alî parametri necesar i execuîei sau verificSrii produsului. Desenul de execuîe se poate referi atit la o piesS din cadrul producîei de bazS, cit §i la o piesS a unui dispozitiv, la o sculS, la un semifabricat etc.

Pentru evitarea oricSror confuzii, este necesar ca desenele de execute sS satisfacS toate cerinêle din standardele in vigoare, aiicS atit cerinfele privind modul de intoanire a desenului (format, scarS, reprezentare, cotare, inscrierea datelor etc. 11 cit §i cele care se referS la datele tehnice (dimensiuni, materiale, tolerance etc.).

Nu este admisS existenâ unui singur desen pentru douS piese, care sint una 1 imaginea in cglindS a celeilalte, cu ex- oepîa cazului cind procesul tehnologic asigurS executarea si- multanS a ambelor piese dupS un singur desen. In acelagi tinp, pentru piesele similare ca formS, dar executate in mai suite variante dimensionale, se accepts folosirea unor desane avind aoeste dimensiuni inscrise intr-un tabel existent pe anelnyi desen. Obiectul va fi reprezentat pe desen o singurS datS, la o scarS standardizatS, pentru una din tipodimensiunile din tabel,

Se poate abserva, din cele ar State, cS elementul cal mi important 9! In unele cazuri unicul element ccmpcnent al dacy. mentatiei de bazS, aflat la dispoziîa tehnologului, il ccnstituie desenul de eosBcutie. De msn£icnat este faptul cS prin de* sen de execu£ie se poate Intel ege atit desenul de ansamblu naral sau de subansaniblu, cit $i desenul de execuîe a unei piese oarecare; de obicei, in practicS, prin desen de execute se considers insS numai desenul de execu£Le a unei piese.

Desenul de 1111 ins! flu general trebuie sS permits tehnologului intelegerea ccnstructiei §i uneori dhiar a functicnSrii 8 finii, cunoa§terea subansamblurilor componente, a condiîilor esenîale referitoare la mantajul ma§inii, la principalele caracteristici de exploatare.

Desenul de subansaaUu precizeazS caracterul §i K B ajustajelor intre diferitele piese ccropanente, dimensiunile de lagSturS cu subansamblurile invecinate, condiîile referitoare la asamblarea §i montarea subansamblului. Tehnologul poate stabili prin desenul de subansamblu destina£ia §i crmrii'fri ile de funcîonare a pieselor, necesitatea uror elemente privind precizia |H rugozitatea suprafeêlor.

Sbrtinl desenului de exBCuîe. A§a cum s-a mai arStat, desenul de execufcie ccnstituie practic cel mai important document pentru elaborarea procesului tehnologic de fabricafcie a u- nei piese, fiind in unele cazuri unicul document de care disfxi- I ne tehnologul. Se admite totu§i sS nu existe nici chiar aoest document in unele cazuri particulare, cun ar fi:

-pentru piesele ce se cb£in din semi fabricate profilate I laminate (inclusiv £evi), prin retezarea lor sub un unghi drept sau pentru cele executate din tablS, prin tSierea dupS un oerc, pStrat sau un dreptunghi, fSrS nici un fel de prelucrare inainr I fee de asambLare;

-pentru piesele standardizate sau achiziîcnate din canert, utilizate f SrS a suporta prelucrSri suplimentare sau supuse I doar unor tratamente termochimice sau chimice de pratec£ie an- I tioarozivS (tratamente mentionate in tabelul de acnipcnen$S), dacS notarea conform standardelor le determinS in mod univoc; I

-pentru ansamtalurile nedemontabile ale produselor a cSror I canstructie este extrem de sinplS §i cind pentru execuîe sint I suficiente reprezentSrile, ootele ?i ognditiile tehnioe din de- sesuul de ansamblu (cum este cazul unor ccnstructii metalice);

-pentru piesele unicate, ale eSror forme §i dimensiuni de- I finitive urmeazS a fi stabilite la manta j.

In astfel de situaîi, pentru elaborarea procesului tehno* I logic, este necesar sS se apeleze la desenele de subansamblun w n la standardele care oferS detain in lagSturS cu piesa in discu£ie.

Aflat in faâ unui desen de execuîe pentru care urmsaw

130

sS proiecteze tehnolog ia, inginerul tehnolog executa o varifi- care a acestuia. Verificarea poate lua douS aspects:

a) In primal rind are loc o ver if icare a respectirii 00- rinêlor standardelor in vigoare referitoare la modal de intoo- mire a desenelor §i de inscriere a datelor tehnioe. Aoeostfi e- tapS implies in micS mSsurS cunogtinêle de tehnologie;

b) 0 a doua canpanfixitS a verificflrii, esenîaia pentru execuîa piesei, o ccnstituie examinarea tehnologicitStii da fabricate a acesteia.

Verificarea desenului are loc de obicei mintal; o data cu acumularea unei experience mai bogate, timpul destinat acestei verificari se poate reduce intr-o mSsura apreciabilS. Pe baza verif icSrii, tehnologul poate ajunge la ccncluzia cS desenul in3epline$te toate ccndit-ii le pentru a se putea trece la etapele urmatoare. In unele cazuri, inginerul tehnolog poate insS constata existenâ unor lipsuri sau a unor deficient^ ale desenului; in principiu, in astfel de situafri i, este necesar ca tehnologul sa ia legatura cu proiectantul utilajului sau cu re- prezentantul autorizat al acestuia, pentru efectuarea eventua- lelor modificari pe desenul de execute. De reguia, nu este permisS introducerea unor nvodif icSri pe desenele de execuîe fara acordul proiectantului utilajului.

Verificarea respectari.i prescriptiilor standardelor In vigoare. Desenul de executpe este un desen definitiv, intocmit lao scara standardizata; el trebuie sa cuprindS toate datele necesare execuîfii piesei respective, a§a cum arata de altfel §i" numele sau.

Aceste date privesc construct! a piesei, forma, dimensiunile, tolerantele, gradul de finisare, materialul, eventual §i al£i parametri necesar i execu£Lei sau verificSrii produsului. Desenul de execu£ie se poate refer! atit la o piesa din cadrul productiei de baza, cit §i la o piesa a unui dispozitiv, la o sculfi, la un seraifabricat etc.

Pentru evitarea oricSror confuzii, este necesar ca desenele de execuîe sa satisfacS toate cerinfele din standardele in vigoare, aHU-a atit cerinfcele privind modul de intoanire a desenului (format, scara, reprezentare, cotare, inscrierea dat&- lor etc.), cit fi cele care se refers la datele tehnice (dimensiuni, materiale, tolerance etc.).

MU este admisS existenâ unui singur desen pentru douS piese, care sint una - imaginea in oglindS a celeilalte, cu ex- cepîa cazului cind procesul tehnologic asigurS executarea si- multanS a ambelor piese dupS un singur desen. In acelafi tiap, pentru piesele similare ca formS, dar executate in mai suits variante dimensicanal e, se accepts folosirea unor desena avind aceste dimensiuni inscrise intr-un tabel existent pe aoelayt desen. Obiectul va fi reprezentat pe desen o singur8 datS, la o scarS standardizatS, pentru una din tipodimensiunile din tabel.

dimensiunile realizabile in mai multe variante fiind simbolizate prin litere. Se admite de asemenea sS se intoaneascS un ftin« gur desen de execufcie pentru piese de aoeeaî formS §i cu acelea§i dimensiuni, dar executate din materiale diferite.

Este dbligatorie numai utilizarea reprezentSrilor §i 5 semnelor conventionale standardizate; pot apare alte reprezon- tSri §i sejnne, care nu sint | in standarde,dac& exist#o legend^ explicative a aces tor a.

Pe desen trebuie sS aparS precizSri privind atit materialul in stare finite, cit §i legate de starea initials a materialului (semifabricat etc.).

In desenele de execute, piesele se reprezintS cu dimensiunile, starea suprafeêlor §i ceilalfi parametri pe care ii au inainte de asamblare (de exemplu, dupS tratamentele termiae, termochimice de suprafafd, acoperiri galvanice, dar inainte de acqperirile decorative prin vopsire, IScuire).

DacS este vorba despre piese la a cSror execufie trebuie ISsat un adaos pentru prelucrSri ulterioare (la asamblare}, a1 cestea se reprezintS cu dimensiunile §i starea suprafeêi 00- respunzStoare piesei dupS prelucrarea definitive de la asamhla- j re, dar inscriirdu-se, de exewplu, in imediata aprcpiere*:a parametrilor in discu£ie, cuvintele "DupS asamblare" sau "La manta;)".

Se impune ca numSrul de cote existente pe un desen de exec u t e sS fie minim, dar totodatS §i sufident pentru execufcia §i verificarea piesei; nu este admisS repetarea aceleia§i cote pe alte vederi sau secîuni ale aceleia§i piese. Trebuie de a- sesnenea sS se evite plasarea cotelor in a§a fel incit sa se formeze un lan£ de cote inchis. DacS se impune totu§i menîana- I rea unor cote informative, care ar conduce la existenâ. unui lan£ inchis, cotele informative se inscriu intre paranteze §i fSrS tolerance.

Este necesar sS existe prescriptii de precizie pentru toate cotele §i to£i parametrii din desen, prin iniicarea abated- lor limits (min., max.). Aceste prescripîi pot rezulta:

- din inscrierea abaterilor limits (valori sau simboluri) direct lingS parametrul indicat; aceste abateri sint prescrise I de obicei lingS cele standardizate;

- din indicatiile generale de pe desen; astfel, de exemplu, pentru rotp. dinfcate, arcuri etc., espistS sis tone de tole- , ranfe standardizate. Pentru cote fSrS iniicaîi de tolerant©# se va face apel la standardul corespunzStor. In mod similar# exists tolerance pentru cotele bbtinute prin tumare, matriâre etc.;

- din subinêlegerea implicitS a preciziei, care poate fi dedusS din celelalte date inscrise pe desen, cum ar fi cazul abaterilor de formS §i de poziîe, care sint incluse in cinffcW- de toleran^S la dimensiuni etc.

In spaîul liter al desenului, aste necesar sA fie insari- se, sub forma de text sau tabele, conditiile tetonice de aalita- ta pentru piesa respective. OanCinutul textului trebuie sfl fie oorerLs §i univoc. Unita£ile de mfisuri existenta in text trebuie si fie unitaî ISO sau unitfi i de mSsurS tolerate pe tinp neli- mitat (conform standardelor in vigoare). Ttextul §i tabelele se inscriu sub titlul "Condit-ii tehnioe", de regul&, in urmStoarea suocesiune:

a) Conditii pentru materiale in stare finitfi §i eventual in stare initials (semifahricat);

b) Conditii privind precizia formei fi a dimensiunilor;c) Conditii de calitate a suprafetelor (rugozitate, acope-

riri de protecîe etc.);d) Conditii legate de tratamentele termioe, termochimice;e) Conditii speciale de manta j;f) Conditii speciale de reglaj §i de punere in functiune;

H g) Conditii speciale de receptie;h) Conditii speciale de exploatare;i) Indicatii de marcare;j) Condit-ii speciale de transport §i depozitare;k) Trimiteri la alte docuroente, care contin referiri la

conditiile tehnice ale produsului, altele decit cele indicate pe desen.

In mod dhiignuit, nu sint acceptate pe desenele de executie l-indicatii tehnologice, cu exceptia acelor indicatii care se refers la alegerea semifabricatului sau la animate procedee, conditii sau mijloace de executie sau oontrol, in mSsura in care acestea sint indispensabile pentru asigurarea calitStii produ- ' sului.

I Verificarea tehnologicitStii piesei

Erin tehnologicitatea constructiei unei ma§ini se apreci- az3 mSsura in care marina este realizata in a$a fel, incit pe de o parte, sS satisfacS in totalitate cerintele de naturS tehnico-functianalS §i sociaia, iar pe de altS parte, sS necesite cheltuieli minime de muncS vie §i material izatS. Se poate observa faptul cS. tehnologicitatea, ca notiune, se refer* de fapt la doua aspecte:

1) Tehnologicitatea de exploatare, care prive?te latura ’Ailizarii mafinii sau produsului respectiv;

2) Tehnologicitatea de fabricate, legata de mSsura in care produsul poate fi dbtinut cu un cost minim al executiei, cu un volum redus de munca, cu un consum scSzut de materiale etc. Aoest ultim aspect este avut in vedere cu precadere de c&trs inginerul tehnolog, cind examineaz& desenul unei piese; de alt- *®1, in cuprinsul acestui subcapitol, in lipsa unor preciziri suplinentcure, referirile la tehnologicitate vor avea in vedere

|133

runai aspactale privind tatanologiaita&ae 9 Cabricatie.In principiu, m oonaidart oA o pi—* este tahnoi

daoS:- este poaihili aaimilaraa fabrioaîai piesei In scurtI se pot folosi procadee tahnologi.ee modama, de mareductivitate, pentru abîneraa ei;

I necesiti un oonsum rectus da material;- este posibil& o organizara optimA a fabricatiei, controls

lui $i inoeroSrii diferitelor subansamhluri, piese sau ama§inii in intragime etc.Trecind la cazul ooncrat al existenêi unui anumit desen

da executie, tehnologul va urm&ri sucoesiv, dar nu obligatorla in ordinea de mwi jos, urmStoarele aspecte:

a) Prelucrabilitatea prin afchiere (sau prin alte procedee de prelucrare a materialului);

b) Forma constructive a piesei;c) Posibil itatea folosirii unor elemente ale piesei in ca

litate da baze de referin£A, baze da a§ezare, baza de fixare;

d) Modul de prescriere a toleranêlor fi a rugozitatilor suprafe£elor prelucrate;

a) Gradul da unificare §i normalizare a pieselor fi a elementelor acestora.

A.Prelucrahilitatea prin agchiere

Prelucrabilitatea prin agchiere a unui material este aoea proprietate tetaplogicA ce se referA la capacitatea acestuia de a suporta prelucrAri prin afchiere in ccnditp.i cit mai avantajoase pentru producAtor. Se afirmA cA un material este u§or prelucrabil prin afchiere atunci cind este posibiia utilizarea unor viteze mari de afchiere, dar cu cheltuieli minime de scule, cu solicitAri mecanice fi energetice reduse, cu dbînerea unei rugozitati optime a suprafetei prelucrate etc. Intrucit, afa cum se poate observa, prelucrabil itatea prin afchiere a u- nui material se poate evalua din diferite puncte de vedere (al m&surii in care se uzeazA sculele afchietoare, al consumului de enargie, al rugozitAtii suprafefcei prelucrate etc.), atunci cind se fac aprecieri de prelucrabil itate, este absolut neoesa- rA Ii precizarea punctului de vedere prin prisma caruia se face evaluarea. ;

Evident, aspectele considerate anterior se refers la pz** lucrabdJ itatea prin afchiere a materialelor, afchierea fiind da objcei una dintre prelucrArile mecanice in legAturA cu care este pregatit specialistul in tehnologia canstructiei de mafini? in mod similar, se poate vorbi insA despre prelucrabilita^*® prin ambutisare, forjare etc.

Revanind la examinarea deaenului de executie a unei pi**®*

134

tehnologul poate constata cS materialul prescris pentru un H H mit reper este suficient de prelucrabil, nemainecesitind nici un fel de mSsuri in acest sens. In alte cazuri, se poate ajunge insS la ooncluzia cS materialul prescris se caracterizeaztt printr-o prelucrabilitate scSzutS. Este momentul aici s& se precizeze urmStoarele: dacS in cazul prelucrSrilor de de^roâre . intereseazS cu precSdere ca prelucrarea 1I decurgS cu un consum minim de scule, cu o productivitate ridicatS, cu solicitSri mecanice scSzute,in condiîile unor regirauri de afchiere intense, altele vor fi conditîile care vor determina prelucrabilitatea la finisare, cind se va urmSri indeosebi rugoz itatea suprafeêi ce se obînfi prin a§chiere.

Constat ind, de exemplu,la examinarea desenului unei piese, cS materialul prescris se caracterizeazS, in stare de semifabricat (inaintea prelucrSrilor de degro§are), printr-o prelucrabilitate relativ scSzutS, tehnologul va §ti c| in traseul tehnologic va trebui sS fie cuprinsS, in prima parte a aoestuia, o opera£ie menitS sI amelioreze prelucrabilitatea prin a§- diiere. De obicei, se apeleazS la prescrierea unui tratament termic preliminar, care, spre deosebire de cel definitiv* urmS- re§te imbunStSîrea prelucrabilitSîi dintr-un anumit punct de vedere. Astfel, semifabricatele din oêluri bogate in carbcn sau din oêluri aliate obînute prin prelucrSri mecanice la cald, prin tumare etc. , dispun de o duritate mai ridicatS, fiind ca atare mai puîn prelucrabile prin degro§are; de re£i- nut este insS cS, pentru acelea§i materiale, semif abricatele laminate sint mai prelucrabile, datoritS unui tratament de re- coacere, aplicat de regulS in intrqprirrierea care livreazS semif abricatele laminate.

Este necesar sS se precizeze faptul cS, frecvent, prescrierea modalitS£ii concrete de aplicare a tratamentului termic constituie o sarcinS a tehnologului pentru prelucrSri la cald, care va coropleta §i o documentaîe tehnologicS specifics acestei cperaîi; tehnologul pentru prelucrSri prin afchiere va trebui sS constate necesitatea aplicSrii unui tratament termic §i totodatS sS solicits atelierului de proiectare a tehnologiilor de prelucrare la cald intocmirea documentaîei in acest sens. In iwxi orientativ, in tabelele 2.1, 2.2, 2.3 sint prezentate citeva modalitSî de aplicare a unor tratamente termicepentru imbunStSîrea prelucrabilitSîi unor fonte |i oêluri de largS rSspindire.

Inaintea unor prelucrSri de finisare, cum ar fi prelucrarea prin rectificare, se aplicS, in cazul oêlurilor, de exemplu, tratamente termice de imbunStSîre sau de cementare §i cS- lire. Aceste tratamente au dublu rols pe de o parte, se urmS-re§te satis facer ea unor cerinte privind viitoarea utilizare apiesei, iar pe de alts parte, imbunStS£irea prelucrabilitStii, in vederea aplicSrii prooedeelor de finisare, cunoscut fiind 1

135

de aceaste date, faptul ce o duritate max mare conduce la res* lizarea unei rujozltA'fi mai scSzutfi. Un alt caz in care exavl«. narea desenul ui trebuie Eg eviden£ieze exxstenâ unex kune prelucr abil iteî prin afchiere este cel al p r e l u c r & m pe strut- guri automate. Criteriul esenîal de evaluare a preluorahi 1 it&- îi il canstituie, in acest caz, posibilitatea de evacuare B §oare a a^chiilor, care, altfel, prin rSsudre §i acumulare pe piesa prelucratS §i pe scuie,ar determina oprirea prelucriirii §i ca atare diminuarea productivitefcii I a principa lului avantaj al prelucrfirii pe ma§ini-unelte automate. Este cunosoit faptul cS pentru piesele care urmeaze a fi prelucrate pe strunguri automate se recanandS a fi utilizate (acesta fiind unui dintre cazurile in care cerinêle de tehnologicitate impun alegerea 9 nui anumit material pentru piese) a§a-numitele oêluri pentru automate sau alte materiale care dau na^tere unor archil fSri- mifate sau care se rup u§or.

In concluzijR, la examinarea dfisenului unei piese, tefanolo- gul i§i va forma o imagine asupra prelucrahi litAîi materialului din care se va executa piesa, urmind ca, de la caz la caz, se se ccnt, in elaborarea tehnologiei de prelucrare mecarnice prin afchiere, de aoeaste inportantS prcprietate tehnologice.

B. Forma constructive a piesei.

Examinarea desenului de executie a unei piese va trebui se evidenîeze §i mesura in care forma constructive asigure prelucrarea in conditii cit mai convenabile. 0 forme construo tive optime a unei piese asigure o prelucrare cu un volum minim de raunce, dar cu respectarea prescriptiilor privind precizia dimensiunilor §i starea suprafeêlor.

Tehnologul va trebui se constate ce suprafefce ale semifabricatului urmeaze a fi prelucrate prin afchiere î in ce m£su- re este posi.biie real i zarea acestor suprafeê la un cost minim §i cu un volum de munce redus. Totodate, va avea in vedere ca in timpul prelucrSrii, forma constructive a piesei se asigure acesteia o rigiditate corespunzStoare. Examinarea desenului va txebui se scoate in evidence mesura in care diferitele suprafe- % e ale piesei, care urmeaze a fi executate prin afchiere, sint u§or accesibile §i pot fi prelucrate cu scule star*dardizate.

Realizarea condiîilor de precizie §i de calitate a supra* ferfcelor cu un volum redus de munce implied:

- existen£a unei forme constructive cit mai simple §i u§or de prelucrat (suprafeê plane, suprafeê de revoluîe);

- posibilitatea utilizerii corespunzStoare a unor suprafe* % e in calitate de suprafeê de orientare sau de fixare;

- asigurarea unor posibiliteti de stringere suficientA I semifabricatului pe masa mapinii-unelte sau in dispozitiv, dar

cu evitarea unor deformafcii dSunAtoare, din cauza acestei strlngeri?

I accesul §i ie§ irea ccanodS a sculelor §i verif icatoarelor la nivelul suprafeêlor de prelucrat; folosirea, pe cit B H bil, a sculelor §i verificatoarelor standardizate.

Pentru fiecare procedeu de prelucrare, pot fi luate in discu£ie unele forme constructive care se caracterizeazS printr-o tehnologicitate superioarS. In tabelele 2.4.! .2.10 sint prezentate citeva exenple in acest sens, insotpte de cocnentarii destinate sji reliefeze elementele ce confers o tehnologicitate mai bunS unei anumite cctnstrucîi, pentru un anumit procedeu de prelucrare.

C. Posibilitatea folosirii unor elemente ale piesei in car* litate de baze de referin^, baze de orientare, baze de fixare

In cadrul studiului desenului de executie, tehnologul va analiza modul de cotare a diferitelor suprafeê. In general, cotele care determine poziîa suprafeêlor se dau in raport cuo bazS functionals, fiind deci cote funcîonale. Acestea se refers ca atare la dimensiunile esen£iale pentru funcîonarea o- biectului reprezentat in desen.

Spre deosebire de cotele funcîonale, cotele nefuncjpnnale nu prezintS inportanfcS pentru func£ionarea piesei, dar sint in- ' dispensabile pentru determinarea formei acesteia, fiind deci u- tile in etapele de executie a piesei respective.

Din punctul de vedere al prelucrSrii mecanice prin a§chiere, o important deosebitS trebuie acoraatS sistemului de cotare, de justeêa § i corectitudinea alegerii lui depinzind, in u- nele cazuri, modul de desfS§urare a procesului tehnologic §i a- nume modul de orientare §i fixare a semifabricatului in dispozitive, modul de reglare a sculelor la dimensiunile de lucru, nrctul de mSsurare a dimensiunilor rezultate din prelucrare etc. S-a arStat anterior faptul cS modul de cotare utilizat in general in desenele de executie este cel care tine cant de funptio- narea piesei; in acela§i timp, este insS necesar sS se precizeze cS luarea in consider are de cStre proiectantul unui utilaj §i a cerinfcelor de naturS tehnologicS, in ceea ce prive§te modal de cotare, poate facilita elaborarea procesului tehnologic de prelucrare.

A§a cum se cunoa§te, baza de referin^S reprezintS un element material sau imaginar al piesei, in raport cu care se po~ ziîoneazS alte elemente, prin una sau«mai multe cote. Baza de refer infcS poate fi o suprafafcS a piesei (suprafa^S de referin- tS) sau o ax& de simetrie (axS de referin^S). Exenplele din tabelul 2.11 sint de naturS sS sublinieze inportanâ utilizSrii corecte a unor elemente ale piesei in calitate de baze de refe-

pentru facilitarea efectuSrii operaîilor de ccntrol §i

T aba I u l 2.1 tagib u t i de t r i f i n t teraic ( r t w o r t da glcfcul izar*) rwoMrakbil* pantru fafawtftiirM jjp unor o(tluri dur*

Harca o t& tu iu i la c o a c trt inconplatS Racoacara izotaraa Recoacera

DupS STAS Dupi GOST

D urftataa In star©

fo r ja t i ,H B , tn daN/cm

A u ita n f- t iz a re a ,

In °C

In ta rva - lu l da rficira I t n t l .

tn °C

V lt«2 6 da r l* c i r a , i n

°C/h

Austeni* t i u r a i .

°C

T H p t n * tu ra da tra n s - fo ra a ra ,

In °Ci

T ia pda

■an*;ine*

In h

VTeapera- c tu r a . In

°C

itaza da >a ra c ire tlnS la r 600°C, 1 In °C/h

Dur itatea I HB dupS

•coaotr«9| n d a i/ ca rl

OLC 60 65 Hn 10

60 65 G

2 2 0 ...2 7 02 2 5 ...3 2 0

7 6 0 ...7 8 07 4 0 ...7 6 0

7 4 0 ...6 0 07 4 0 ...6 0 0

3 0 ...5 02 0 ...3 0 * |

• . < -Wj. 229 I 229

60 Si 15 A OLC 65 A

60 SG 65

2 3 0 ...2 8 5 « - | • 8 f' 6 8 0 ...7 0 0 2 5 ...3 5 229 I

56 S i 17 A 55 S 22 4 0 ...3 0 0 .

_ 1 1,1 - 1 11 t

7 0 0 ...7 2 0 2 5 ...3 5 241 j 151 S i 17 A 50 S 2

OLC 85 A 85 2 5 0 ...3 2 0

QSC 10 OSC 11 OSC 13

Y 10Y 11 Y13

2 6 9 ...3 4 1 750..770 7 5 0 ...6 5 0 2 0 .. .3 0 7 5 0 ..7 7 0 | 6 8 0 ...7 0 0 2It

.IK Ml

7 1 0 ...7 3 0 1 3 0 .. .5 0

1 9

VCU 14 HVG 3 5 0 ...4 5 0 7 7 0 ...7 9 0 7 5 0 ...6 2 0 1 0 ...2 0 7 7 0 ..7 9 0 6 8 0 ...7 0 0 4

1

7 0 0 ...7 2 0

B

2 0 .. .40 ) 229 1

BUL 1 SH 15320..415 7 9 0 ...8 1 0 7 8 0 ...6 5 0 1 0 ...2 0 7 9 0 ..8 1 0 7 0 0 ...8 1 0 1 6 8 0 ...7 0 0 2 0 .. .4 0 229 j

Tmb*Lul 2.2 Trmtmmmat* teraice rtcoaandobil* pentru fr iju n ttip ra a p r»lu crri> ilitit ii unor o (* lu r i ■ut.ocllibiltt

R e c o a c e r a c o m p l e t i R e c o a c e r e i z o t e r m SN a r c a o f e l u L u i Racoacara IncompleteN o r m a l f a R a v a n ! r a

z a r e , ° C I n a l t l . ° CIn c a lz ira Austeni t iz a r e . T r e a p t a

3 8 H o C r A l 0 9

3 4 H o C r N i 1 5

3 0 M o C r N i 2 0

H o C N 1 5

V S C W 2 0

V H o C 1 2 0

Tabe lu l 2 .3 Tratamente teraice racoaandabile p a n tru fabunat& tiraa p re lu c r a b il itfc;i i prin afchiere a fontelor

Tipul da tratament Tipul de fonteScopul

tratamentulufTemperature da Incilzi- re, tn °C

T impul de mentinere Rfciree

Recoecerea de fnmuiere a fontelor cu grafit lamelar,

la tempereturS'’joasi

Fonta neeIiate sau mediu el late

Formarao ferltel, pentru Tmbunatlfirea prelucrabilitati i

Recoeceraa da innuiere a fontelor cu grafit I etna I ar.

La temparatura media

Recoecerea de inmuiere e fontelor cu grafit lameler,

la temperature ridicata

Recoecerea de feritizere a fontelor cu grafit

nodular

7 0 0 ...7 6 0

Fonte mediu el fete pentru cere treta- mentul precedent este Insuficient

Idem

Fonte pestrite, elbite superficial

0b(inerea unei bune prelucrabilitati

Toate fontele cu grefit nodular

Recoaceree de feritizere I fontelor cu grefit

nodular

Obt i neree unai bune prelucrabiliteti si cre?terea plastici*

tafii

7 9 0 ...9 0 0

9 0 0 ...9 5 5

Toate fontele cu Imbunetatirea prelu-

Recoecera de feritizare a fontelor albe

grafit nodular

Idem

In urine tratementu- lui ia naptere fonta maleebile neagra

crabilitatli pi ore? terea plasticitap i

Idem

Obtinerea unei pies* ticite(i ridicate ?i a unei foerte bune

prelucrabilitati

900

900

900

900... 950

45 tin...1 ora pentru f iecare 25 mm grosime de perate

45 ain pantru f ie cere 25 mm grosime

de perete

1...3 ore pentru f iecere 25 mm gro

sime 1 1 ore

1 ore pentru fiecare 25 ran grosime

+ 1 ora’

In cuptor, pin! la 540°C I cu 55 /ora in intervalul

540...290 C

In cuptor, pine la 290^

In cuptor, pin! le 290 C

In cuptor, pine la 650°C, mentinere le aceasta teapera tura tiap de 5 ore | cite o ora pentru f iecere 25 m i gr

sime de perete

1 ore * cite o ora pentru f iecare '25 mm

grosime de perete

2 ore pentru f iecare 25 mm grosime de

perete

In cuptor, pina la 650°C, cu o viteza me! mice de 20°C/ore

si apoi recire mai rapide

5... 20 de ore Ia temperature da

incalzire

In ajrtor, cu o viteza da b°C/ora pin* la 730°C H cu 360°C/ora p1na la 427°C

Racire lenta 10...30 de ore, de le 790-760°C le 730-700°C

uratati de o racire rapid?

I

T ip u l de tratam ent T ip u l de fo n taScopul

tra ta m e n tu lu i

i O btinerea unai p la s I Recoecerea da f a r i t i z a r e I In uraa tratam en- t i c i t a t i r id ic a ta pi

a fo n te lo r alba t u lu i ia na?tere a unei fo a rte bunaf o n t ! a a la a b ila p r e lu c r a b il i t X t i

p e r l i t ic X

I C a lire a fo n ta lo r a l i ate Fonta a lia ta cu Obtineraa unei bune7 ,5 ...1 2 ,5 X Mn p r e lu c r a b i l i t i t i

Normalizarea fo n ta lo r Fonta re fra cta rS Obtineraa unei bunea lfa te p r e lu c r a b il it S t i

Ta b e lu l 2 .3 (conttnumre>

Tempereturi da TncXlzi-

r e , Tn °C

i Timpulda mentinere R lc ire a

94024 da ora la acaas

ta temperaturaR acire bruaca pina la 750^C,I apoi le n ta , tfmp da 16 o ra , I p in a la 70D°C, urmata da o I r a c ir e mai rapida

940 Idem

R acire rapida pina la 2 0 0 ..300°C, urmata da o in c s lz ir a l

p in a la 770°C, Banffnara 3/4 1 |h, ra c ir e r a p id ! ,fncalzire 1 pfna la 705°C, mentinere 15 ora la acaaata temperature pfl apoi rS6ira rapidM

940 Idem

Racire bruaca pfna la 750°C,I apoi lenta, tiap de 35 de oral pinS la 700°C, recire pinS lei teaperatura mediulul ambient,! incelzire pine la 8 0 0 ^ , j racire le teaparetura mediu- 1 lui ambient. incelzire pine Le 600..700 C , ou mentinare 1 3 ..5 h , epof recfre in cuptor1

1000..1050 3 . . . 5 ore Reefre 1n ape j

900 4 . . . 6 ore pra

Racire odete ou ci^torul, a-J of refncalzire le temparetu-l e de lucru e pieaelor dfn j' naeablu mapinii .

■ I B 1 9 S S I1 B I IM S H S I M B h b h Prln H H H

Netehnologic TehnologicCooantariu

Existence gulerelor ou diaaatre aari pa arbor 1 iapllcl un volui tare de aunol pantru prelucrarea prln| •trunjire. Dacl fortale axiala pa eara la prat a gulerul nu slrit praa ■ari, sa poate practica Inlocuirea gularului cu un inal fixat prln- tr-un purub aau fratat la cald-Bai alas pantru erbori cara sa vor rac-| tifica pa toati lungiaee. In oazul unor forta axiala aari, sa poata prevadea pa arbora un sic guler auxiliar pantru inal.

Existance traptelor reunite prin suprafata frontala aau prin supra' fa(a da racordara face nacaaari u- tilizarea unor cutita cu x =90° pi chiar a unor cutita cu raz* da re* cordara la vfrf. Prevederea unor tapir! con ice cu k=45 contribuia |la siaplificaraa prelucririi, prin foloairaa unui acaluiapi cupt pen-1 [tru raalizaraa difaritalor trepta.

Asiguraree iapirii libera a cufitului la terainarea atrunjirii treptei con ice aiaplifici prelucra-

(Arborii cu trapta da lungiai pi diametre agala la cele doui capete,j trapta dispuse aiaatrie, sa pot prelucra aai upor , cu aai aulta cutita siaultan, flri a fi nacasaril ° noua reglare a sculelor la diaan-f siunila de lucru.

Inlocuirea portiunilor profilate j ■la pieselor prin trepte de revolu'J If* da forai aei aiaplA reduce aultf cheltuialile da executia pi da re* I aacutira a cutitalor profilate. ■

142

2.4 (oontinuara)

In una I a cazuri, aa adilta aa par oantrall a unui arbora lung al

r**»nl * M cu* razultl dupi atrunjlraa da dagropara. In aoaat caz, foloairaa unui aaaifabricat traa La raca( al clrul diaaatru al fia agaL00 °*l al plrfcii cantrala a arbora lui), allturf da o raproiactara a foraai arboralul, poata raduca In aod conaidarabil voluaul da aunol pantru strunjire.

n In cazul prelucrlrii pa atrungur ravolvar a seaifabricatelor sub foral da barl, aata nacaaar oa sou La la apazata tn capul ravolvar al poatl apchia tn condi(iila exittan jtai aijcirii da avana longitudinal Plaaaraa, da axaaplu, a auprafat** lor axtarioara, cu diaaatra tn or* dine craadtoara da la draapta apra atInga facilftaazl pralucraraa ou sculele diapuaa pa capul ravolvar.

Pantru piaaa praluerata pa atrun' guri ravolvar, tn cazul tn cara au prafafa da diaaatru “d" rlatna na- pralucratl, aa va cluta oa valoaraa diaaatru lui d al fia eft aai apro piata da oaa a diaaatrului d, iar lungiaaa tj- ctt aai aid.

Mi

Exiatan|a> la unui dintra capatala unui arbora, a unai gluri filatata cu diaaatru aic lapiedici foloairaa atrunjirii tntra vtrfurK praluora re aai pracial) pi iaplicl unaori prindara aupliaantarl pantru raali zaraa glurii filatata. Inloouiraa glurii filatata da acaat tip cu o traaptl Y ilatatl axtar ior, pravl zutl pa capltul arboralui, tatounl tlfapta tahnologioitataa raparului

143

T aba lul 2.5 E««ptacfct iruta prin frozora

tflhnnlogie* 9 notohnoU**®* P * " * ™

3 7 Z Z Z Z Z

IBB

RMliztrta unui cane I do panl c*

ro B ojungl ptno B D

frontall I troptoi oil indr loo au diaaotrul «oi «aro osto diffoilA. Hfej tohnologicA aata pravadaraa 9 nut oonol ou racordara 8 fundulul, cere paraito proluororoa ou frail Idiso, praluorara sat productivl do ott oaa cu frozl dogat.

Pralucraraa unui oanal pa o treep- t< oonicl a unui arbora aata aai u* jor da exaoutot, daci fundul cana* lului aata paralal cu axa da siM~ tria a orborolui.

e£ ~ V

OaoA o furcA are descMderea Tn* tra oala douA brate alcAtuitl nuaoi din suprafata plana, aa poata fi pralucrati cu fraza disc obipnuito, mai tiiplt, aai iof tino fi aai pro* ductiva dec it frazela dogat sau da* cit frazala disc profilata.

Pralucraraa euprafatolor curba ou profila ooaplicata nocositl fraza dotalonoto, al oAror coat aata u i rtdioat. lnlocuiraa acestor supra* fata cu intoraoctfi da suprafata plana craazA conditii aai convono* bila din punctul de vadara al coo* tuluf prelucrlrii.

W S g B S c{3 - IjSExistenta unor suprafata cara sa

obtin prin frazara la aoolapf nival facilitaazA atit pralucraraa pro* priu-ziaA, cit pi oriantaraa pi fi* xaraa sea if abricatului.

Practicaraa initialA a unui canal |cu ° frozA disc facilitaazA pralucrarea unui ghidaj tn coadA da rtn- <*inicA# foloaind fraza unghiulara conico, al c^ror coat aata aai ri* dicat; axiatanta chiar a unaI daga* jjori reduce voluaul da luoru al frazalor con ice.

Tabelul 2.6 (oontinuara)

V ////Z 7

w m m m//S*

-63/ 1—

22 lL

m m f - d j

m cazut unaf 8*®-' ,n M r » 9

m .z« »* *• Pr***1* | *U ‘ p " 1 . tnutili . l « ‘ “ P» torti l w

K g P r . w d . r M un»i tr.pt. al lungiM oora*punzitoare | N(pentru ca alezorul g era tntreaga lungiae efect ivl da prasara) contribute | craftaraatehnologicit**1i._____________

cuU

Exacutaraa unef giuri neatrlpun- u e u o auprafafcl plan! la fundul giurii, eate dificili. Fotoairaa u- nai giuri cu fund conic aau a unef giuri atripunae, pralucrata cu a- dtncitor cu cap, feciliteazi prelu- craraa. Eata neceaer, tn cazul al doilaa, ai aa aibi tn vadara miri- aila diaaetrelor <fc *1 (cara trebula ai coraapunai cu cala da la adfncftorul cu cap).

Pralucraraa cu burghiul a unai gl uri cu axa Inclinati poata conduce la deplaaarea ?i chiar la ruperea aculei. Reali zerea tn preelabil a unaf auprafete plana, parpandfeula* ra pa axa gAurii, conduce la tabu* nttltirea conditiUor da afchiere.

\ Y///As

/ / /

V/jfr.__|Prelucrerea traptelor conioa alag&urUor aa realiseezA In conditii aaf siapla cu un adVneitor conic, dec* traapta conici a giurii aa a* fli direct tn oontinuarea unai por' tiuni cilindrioa.

_|Satisfacaraa conditiei 0->02 par aite pralucraraa Mi u$oara a su* prafe$ei plana a boaajului dtn intar ioru I carcaaei (avTnd diaaetrulr2^» prin aiaplif icaraa accaaului sculai.

WJ o anuaiti deforaare a axai bur* gniului aa poata produce la ie^iraa aceatuia, dintr-o gauri atripunai, intr-un pareta tnclinat; foraa pie J® ^^ebuie at evite o aaeaenea ai tuatie.

146

Tabalul 2.6 (continuara)

Moale Duntatf apropiate

La pralucraraa calai da* a doua gi uri, Tn cazul unor alazaja care « intaraaotaazi, burghiul aa poata daplaaa. Pantru a avita o aaaaanaa aituafia, gaura a doua aa axacutA tn doui atapa: aai tntti aa raali* zaazi o gauri cu diaaatrul g M iar apoi aa lirgaata acaaati gauri pini la diaaatrul In ipotaza unor diatanta praa iici tntra axala gAu rilor, aa poata raourga 3 la ua* plaraa priaai giuri prin introduce raa tn aa a unui dorn cara aa va aooata ultarior.

Pantru giuri data dupi asaobIarea a doui piaaa din aatariala cu duri ti(i difarita (pantru introducaraa unui *tift, da axaaplu), aata poai bili daplaaaraa axai burghiuluf. 0 astfal da gauri sa axacuti In con- difcH buna nuaai daci aatarialala calor doui piaaa au du n tit i aanai- bil agala.

'///// aV.

. -j---— •

7 ,< / / / / /

Eata dificili aaiguraraa coaxia- lititii a doui alazaja cara nu co- aunici tntra ala, datoriti pralucririi alazajalor tn doui prindari distincta ala piasai.

Pantru acala portiuni ala giurilor cara trabuia alazata ( cun afnt traptala cilindrica intarioara pan tru rulaanti, In carcaaala pantru raductoara aau pantru cutii da vi* taza), axiatanfa unor dagajiri in* tarioara favorizaazi pralucraraa (conul da atac al alazorului pi- trunztnd libar tn acaata dagajiri intarioara). *

147

Tabalul 2.7 Foree tahnologioa pi mtihnologlot pantru piaaa prin bropara.

« 4u«a prtl,

Natahnologio Tahnologio

1— |— j

722Z Z Z Z *777777?

Coaentariu

Blntr-o gauri contci, pravadara* unor canal* ou fundul paralat cu I xa giurii faoa postbill pralucraraa prin bropara, aai productivl deck lalta procadaa da pralucrara.

Evitaraa foloairii unor diqnzi* tiva speciale da ghidare asta poaf- pill prin pravadaraa I |iui cu o suprafata planl perpend I* culari pa axa giurii.

*777777////Z/A

Reducerea la ainiaua naoaaar a llungialf suprafetelor bropata con- duca at It la diainuaraa putarii nr caaara praluerirfl, eft m la aic- |*orarea consuaului da scula (al ciror coat a at* ralat.lv aara).

Tabalul 2.8. Exaapla da foraa tahnologioa pi natahnoiogioa la esaoutaraa f Hatalor

Natahnologio Tahnologic Coaantariu

Jprevederaa unai dagajiri la tar- ainaraa suprafatei f llatata faeill taazi axaoutaraa prin atrunjira • If ilatului.

Hln cazul giuri lor filatata cu ta rodul, aata nacasar si sa *ini cont da faptul ci tarozii atnt |cu un con da atac, caaa ca diainu- aazi lungiada traptai cu fllat pr* lucrat integral d 2’ ^ *

Tabalul 2.8 (canitnuara)

Existanta unat dagajiri interioar® ou o lungiaa sufioianti faciliteazi pralucraraa ou ajutorul unui outIt • giuri lor fil«tat« nestripunsa m u car* au tn oontinuara giuri cu diaaatra aai a i d .

Practicarea unai tapiri la capltul arboralui facltitaazl a corecti a filierei, la fnceperea axa- cutiai filetului.

Tabalul 2.9 Exeapla da forat tahnologioa pi natahnologioa la exacutaraa danturilor

_kxi stanza unai dagajiri da litiaepraa mici face dificili pralucraraa prin aortezare a danturii rotilor baladoare (acaata fiind uneori unicul procadau da obtinar* prin aj- ohiere a danturii treptei ou diaaetru aai aic).

Polos irea suprafatai giurii axiale pantru oriantara aaiguri o prelucrara aai precisi a danturii daoit In cazul utilizirii unor giuri a- vtnd axa paralala cu axa pfesai..

•etehnologic Tahnologic Coaantariu

Mic?orarea lungiaii butucului la pralucraraa in aaria a rotilor din* lata cilindrica paraita raducaraa lungiailor cursalor in goI la aa*i- nile pantru cara avanaul rapid nu asta prograaabil.

Tabalul 2.10Exeaple da foraa tahnologioa nut* prin r»otific«r«.

Inatahnologio* pantru »*>rafeta

Natahnologio Tehnologic

S LExistent* unai dagajiri facility zi pralucraraa traptalor cilindrica pa portiunea pa cara acasta trapta sa continui cu trapta da disaetru aai itra.

0.8

Comentar iu

31

lln cazul unui arbore, ractificaraa unai trapta cilindrica incadrate jfntra trapta cu diaaetre u i asri asta dificil da executet, caaa ce face si f ia aai tehnologici o solu tie cu posibilitate da iepire libe Iri a discului abraziv la un capit. Hai tehnologici asta tnsi variant* constructivi la cara discul poata iepi liber la aabela capete ala treptei cilindrica.

La pralucraraa unui arbore cu aai aulta suprafate conice, voluaul da ■unci necasar pantru raglarea aaifi" nii este aai radus daci suprafetele conice sint caracterizata printr-o aceeapi valoare a conieititii.

M l 08

Este posibili evitarea rectif id* rii pe o lungiae aai mare dec it cea necasari a unai trepte ci I indr ice, prin crearea unai trepte supliaen* tare, cu o diferenta aici da diaae tru Tn report cu treapta care tre* buie rectificati.

Daci la un arbore este necesar »• se rectifice aai aulta trepte ci"I indr ice, este da preferat si M • dopte o aceeapi valoare e razei di racerdare, pantru a evita schiabe- rea discului abraziv aau coractares frecventi a profilului aceatuie.

TAilul 2,10

00/

W munor suprafafa m fnil*

t i n m ) M r * d K t t o*l« car* ira-

b u k netffiett* plan japlici atac* tuaraa unor raglaja supli venter a

sau foLostraa unor d i ^ w i t t w r daevata.

chiar a unor operaîi d e pzrelucrare propriu- zisd.TotodatS, desenul de execuîe aflat in £a£a inginerului

tehnolog trebuie sd pun& in evid e n t existenfra unor suprafeê care s& poatd fi folosite pentru instalaraa sendfabricatului in vederea prelucrSrii raecanioe prin a^chiere. DacSl din punctul de vedere al destinafiei sale piesa nu necesitA astfel de suprafe£e, proiectantul piesei va trebui s£ \ir& ccat de cerinêle denature tehnologici, prevdzird elemente speciale (fig. 2 .1 ), prin intermediul cdrora s& fie posibilS orientarea piesei; astfel de elemente pot fi bosaje, g&uri tehnologice etc. Se poate ar&ta, de exemplu, in sensul ilustrSrii celor afinnate anteri

or, c& arborii lungi au p revA - I zute, de obioei, gduri de centrare al cSror rol este de a servi la orientarea piesei intre virfuri, la prelucrcfcrile prin strunjire, rectificare etc. (fig. 2 .2 ). Ui alt exeaplu este cel al unor pistoane, care au prevcfczute supraf eê inter ioare, destinate de asenenea orient£rii semifabricatului pentru unele prelucrdri prin a$chiere (fig. 2.3).

zzzzFi0»2.1 ImbunStfft irea tehnologicitati* unei

pies© prin prevederea unor eleraento

cara fac posibi15 siaplificaraa o*

riantirii semifabricatului pa mapi-

na-unaalti pi cre$terea stabiL iti-

ti i In tiapul prelucririi.

SJfl* 2.2. Exaapla da giuri da cantrare pantru oriantaraa Maifabr i cat# I or intr# virfuri sau Tn vlrf pi in aandrina universal!.

151

n*

Tabalul 2.11 5 ■ unor ■ lit da oot«r«.

Coaentariu

In cazul unai pi«u caral suportl preluoriri 9 H pini-unelte diferite, H duL da aaplasare I cota- lor poate evidantia aca- lle cota cara trebuie cb- tinute pa fiecare aapini fe avantual la flacare fazi.

La pralucraraa unai pia- se da revolu£ie fn doui prinderi, aodul da aapla-| sore a cota lor poata of a* I ri indicatii clare Tn ca-l aa ca privepte ob(inaraa| [diferitelor cota Tn cazul I fiecirei prindari. Repre*| zantaraa piasai Tn pozi- kia corespunzatoar#calei| [aai iaportanta prindari asta da naturi si daa o liaagine concreti asupra ordinii opera(iilor sau fazelor da pralucrara a unai piese; Tn cazul pie-1 sei din desenul allturat,| la priaa prindere, piesa se fixeazi la exterior, par la cea de-a doua, pa [suprafata ihterioeri, cu ajutorul unui dorn.

Intrucit, Tn practici, ■I I exeoplul din dase-1 | aliturat este aai

■li executarea |i TntTi a giurii stri* j pi abia dupi aceea

la adTnoirii, se recoaandI| raportarea suprafetei prontala, prelucrata cu UdTncitorul, fefci da su-

ata frontal! a piesej In leglturl cu cere se va| ectue reglaree soulei

pentru prelucrare pi da care eata aai upor da varifioat diaenaiunea oba| tinuti, ou ajutorul unui publer de adfnciae.

Tabelul 2.11 (oontinuire)

+

& i -O18

7290

90

10

— —

' 10.2 I21

32 __

Existent* unor beze de referint* nu fnseamni cl toate cotele trebuie report at» la aceste baza.In exeoplul din figuri, fntruoft fiecere fLanai constituio practic un grup constructiv diferit eleaentele unui asenenea grup sa coteezi In report cu grupul respectiv || nu cu cele ele altui grup constructiv.

Daci doui giuri sfnt an plasete siaetric fn report cu exe piesei, pozi tiile lor nu trebuie ste bilite fe(S de aerginee piesei, ci feti de exe de siaetrie. Justificeree e cestui aod de cotere vi- zeezi eviteree abaterilor pozitiilor giurilor fn report cu exe de siaetri e piesei,Tn cezul fn cere aerginee piesei este ne- prelucreti seu prelucreti cu ebeteri aeri. De ase- aenee, fn cazul fn cere este iaportanti distente dintre exele celor doui giuri, pozitiile ecestore nu se vor determine prin distan(ele fntre exele lor si o elti suprefeti, ci direct, prin distente dintre exele giurilor.

La prelucreree unui arbo* re fn trepte si de lungi- ee redusi, elegeree unei suprefete frontale ( pe figuri, cee din dreepte) fn celitete de bezi de refer inti feciliteezi ve- rifioaree diaensiunilor de oitre nuncItor Tn tie- pul si dupl efeotueree prelucririi*

Tabalul 2.11 (oonttnuara)

In aflaura tn care a«t« posibil, aa va evita fo- loslrea Yn calltate da bazl da refer inti a unai suprafete nepralucrate, caractarizate, da obicei, prin abatarl relatlv aarl de pozltie sau da foral.

In sfir§it, pot exista cazuri in care semifabricatul este completat cu elemente necesare fixSrii in dispozitive, pentru prelucrarea precise a unor suprafete. De exenplu, piesa din ti- gura 2.4 este prevdzutd cu o treaptS conicd suplimentarf, a cfi- rei existent permite prelucrarea cu fixarea piesei, pe porîu- nea respective, intr-un dispozitiv. Buc§a din figura 2.5 dispune de doua te§iri canice interioare, la ambele capete, pentru a fi posifaiia orientarea §i fixarea semifabricatului intre virfuri, in vederea executorii unei strunjiri exterioare de finsare.

Fig. 2.3 Prevederea unor elemente care uraeazl a fi utllizate ca baza de orientare la prelucra* rea aecanlci prin apchiere

r-.fK3Sj\>S&

i

uM

Fig. 2.4 Pies! previzuti cu o traap* tfl conici sup I iaentari,pen~ tru fabunititirea conditii' lor de fixare tn dispozitiv

D. Prescrierea raîcnalA a tolerantelor §i a rugozittffcilcr suprafeêlor prelucrate

Desenul de execute trebuie s& cuprircl& toate da tele privind tolerantele §i rugozitatea diferitelor suprafefce. Examina- rea desenului de c&tre tehnolog, din acest punct de vedere, nu trebuie s S l se limiteze ins& la atit; este necesar ca inginerul tehnolog s& verifice justeêa prescrierii diverselor tolerant* §i rugozitdî, cunoscut fiind faptul cd prin utilizarea unor tolerance §i rugozitdî sc&zute se poate ajunge la cre§tari i»*

portante ale oosturilor de fabriaaîe. Evident, o asenenea verificare are un caracter destul de conplox, ea implicind lnte- legerea de c&tre tehnolcg a rolului functional al piesei In (jiscutp-e. 0 asenenea verificare este mai dificil de efectuat In Xipsa altor axponente ale documentaîei de baz&, adic& atunci cirti la dispoziîa tehnologului se afl& doar desenul de execu-

tie. Diversitatea oandifciilor de funcîonare a suprafeêlor pieselor a generat o gamfi largfi de combina£Li ale toleranêlor § i a rugozitAîlor suprafeêlor. Ci- teva recomandSri, utile tehnolo- Igului la verificarea prescrierii rationale de c&tre proiectant a Itoleranêlor §i a rugozitAîlor, pot fi intil unn&toarele:

1, Pentru suprafetêle a$a~ zise libere ale pieselor, supra- I feê care nu determine parametrii de funcfcianare a produsului, to-

| leranêle la dimensiuni nu trebuie s& fie prescrise la valori mai mica decit cele corespunzcL- toare preciziei eoonomioe. Parametrul de rugozitate Rf, pentru

PÛprafeêle libere, are de obicei valori mai raari decit 6,3 Aon;pentru ônditpi de aspect sau de cre§tere a rezistenêi la

I caroziune, se admit totu§i valori mai sc&zute ale parametru- lui R,;

2. Pentru supra£e£ele utilizate in prooesul de prelucrare ca baze de orientare, toleranfcele dimensiunilor se incadreazd cte regulcL in treptele 8.. .12 de predzie ISO. De reînut este faptul cS pot exista situaîi in care toleranêle aoestor diaensiuni sint mai mici decit cele corespunz&toare preciziei e-

V oonomice;3. Pentru suprafe£ele principale, adioS acelea care deter-

niina parametrii de func£ionare a utilajului, toleranêle prescrise \ in cont de carxiitiile respective de funcîonare;

4. Rugozit&tile suprafeêlor de orientare §i ale suprafe- W o r principale sint influenâte de natura oontactului la care

4 sint supuse respective!e suprafeê: pentru contact fix, parame-de rugozitate R# se va incadra in limitele 6,3...1,6 //m,

||§ pentru contact mdbil Ra= 0,8...0,05 /jm/

E. Gradul de unificare si de normalizare a pieselor

Se consider^ c& o piesA este cu atit mai tehnologioft, cu I Genuine mai multe elements reglementate prin standards §i

?rTne; respectirxi o asemenea oerinÂ, se poate ajunge, de exem- l | B la reducer ea num&rului total de diametre §i lungimi dife-

fig. 2.5 ImbunStStirea tehnologicititii

sub espectul formei construc

tive a unor bucê, prin preve~

vederea unor suprafete conica

interioara, pentru orientarea

fntre vTrfuri, la atrun]irea

exterioarl de finisere

1 5 5

rite, cu posibile efecte asupra mic§orSrii num&rului scul*^ a^chietoare ?i al verificatoarelor. Extinzind domeniul da val#- 'j bilitate a primei afirmatii, se poate canstata cS tehnologj^ tatea unui produs (ansamblu) este mai bunS dacS aoesta un numSr mare de subansambluri sau piese standardizate §i

Pentru ob£inerea unei evaluSri cantitative a tehnologici- tSîi din acest punct de vedere, se recurge la un indicator v, stabilit ca un raport intre numSrul de elemente unificate n si numSrul total de elemente N:

nY ------ (2.1)

N

2.1.2 Caracterul productiei §i mSrimfla l o t u l u i . 0 jjnpar- tanfS hotSritoare asUpra elaborarii prooesului t e h n o lo g ic re v ine cunoa§terii caracterului producîei §i m&rimii l o t u l u i . in raport cu caracterul producîei (producfcie individuals, de serie mica, mijlocie sau mare, de masS), se indicS a le g e re a unor metode de prelucrare mai productive sau mai pu£in pro d u ctive , plecindu-se insS §i de la evaluarea costului de f a h r ic a ^ ie * ,3

In cazul unei producfcii individuale sau de serie m ica, se va recurge la o proiectare mai pu£in amSnuntitS a procesulUi tehnologic, la ma§ini-unelte universale, la cadre c u o c a l i f i - care mai ridicatS. In acela§i timp, pentru o producfcie de raasa, este recoroandabilS utilizarea unor metode de mare p r o d u c t iv ita - te, implicind existenâ ma§ inilor-unelte speciale, a u n e i pro - iectSri detaliate a tehnologiei de prelucrare etc. In t r e cele douS situaîi se vor afla evident cazurile product iei de serie mijlocie fi de serie mare.

In ceea ce prive§te atribuirea caracterului de productie individual^, de serie sau de masS, o anumitS c la s i f i c a r e se poate face pe baza greutSîi §i a numSrului pieselor ce urroeazS a fi executate (tabelul 2.12).

Nu numai caracterul produc£iei exercitS insS influents a~ supra elaborSrii §i desfS§ur3rii procesului tehnologic, ci mSrimea lotului. AceastS influents se manifests pe de o parts in mod direct, prin modificarea panderii timpului de pregSti- re-incheiere din tinpul pe bucatS, in cadrul normei de tiap# iar pe de altS parte, in mod indirect, fiini afectate fcndurol® de investitii, ciclul de fabricate, tinpul de a$teptare a se* mifahricatelor etc. De altfel, in literatura de specialitate gj xistS numeroase relaîi legate de determinarea aâ numitului lot cptim, care sS asigure un minimum al cheltuielilor <3b bricaîe, in corditiile unei productivitSti cit mai mari.

rabalut 2.12 l U b l U r t * uracttnjlu) product»•»

Caractarul productiaiPiaae

Grata, buc/an Mijlooii, buc/an Uyoare, bua/an

Product ie individual! Plni la 5 Pin! la 10 Pin! la 100

productia d* aar ia aid 5...100

ooCJo

100...500

P ro d jc tie de sari a aijlocie 100...300 200...500 500...1000

producti* de saria a a re 300...1000 500...5000 5000...50000

| Product ia de nasS Pasta 1000 Pasta 5000 Pasta 50000

2.1.3 Desenul d e execuîe a semifahricatului. In momentul trecerii la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecanicSL, inginerul tehnolog trebuie s3 dispunS deja de o serie de date privind sendfabricatul folosit §i de obicei chiar de desenul Bpifabricatului. In cazul semi fahricatelor ojbtinute prin laminare, de reguld, se renun£& la existenta unui desen al semifa- lrioatului, pentru elaborarea tehnologiei de prelucrare mecani-11 prin a§dhiere.

| Stabilirea naturii semifahricatului se face prin consultarea unor tehnologi special i^ti in prelucrSri la rece §i la cald, jp baza unei analize tehnioo-eccnomice. Aceste analize au in vedere eccnomicitatea obînerii semifahricatului, calitatea a- cestuia, dar eccnomicitatea generals a realizarii piesei finite. Se cunoa§te faptul cS. este posibilS realizarea unui semifahricat in cxandilpi. ecanomice avantajoase (semifabricat carac- terizat de obicei printr-o precizie dimensional^ §i de formS redoscL), dar care nu permite Qbfenerea la un cost scSzut a piesei finite, ceea ce nu s-ar intimpla dacS s-ar utiliza un se- îfabricat cu u n cost ceva mai ridicat. Toate acestea subli- niazS importanâ ce trebuie acordatS analizei §i stah~i.Ii.rii rationale a tipului semifahricatului.

Desenele de execuîe pentru semifabricatele abtinute prin t um are §i prin matrrfare sau for jare la cald se elatorea-

de obicei, de cStre tehnologi specialist! in prelucrSri la Caid, ajungiivi apoi la dispoziîa tehnologului in ale cSrui a- îixiîi se afl& proiectarea procesului tehnologic de prelucra- H *©canicS prin a$chiere.

In report cu natura §i cu desenul cancret al semifahri- c*tului, se stabilesc traseul tehnologic de prelucrare prin a§-

dispozitivele necesare, parametrii regintului de lueru De reînut este faptul c| la analiza desenului seraifa-

iS^tului, tehnologul trebuie s& aoorde atenîe prelucrabili- g K f materialului in aoeastd fazfi, pentru a recamanda, eventu-

157

al, aplicarea unui tratament termic pentru ameliorarea prelu- carabilitatii prin afchiere; a se vedea, In acest sens, cele H rfitate in subcapitolul 2.1.1, In legSturS ou prelucrahLUtataaprin afchiere.

2.1.4 E3c±dpamentul tehnic dispanihi 1. Pentru proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanicfi, este necesar s& se cunoasc£ nivelul de dotare f i posibilitatile de canpleta- re In viitor a bazei materiale a intreprinderii cu inafini-unelte, scule, dispozitive, verificatoare. In ceea ce privefte e- xistenâ sau inexistenâ unei anumite dotciri cu echipament tehnic a unei intreprinderi, pot fi eviderrfiate douct situafcLi distincte:

a) In cazul unei intreprinderi existente, inainte de a se trece la elaborarea tehnologiei, inginerul tehnolog trebuie sa cunoascd in principiu echipamentul tehnic din inzestrarea intreprinderii, intrucit in funcîe de acest echipament urraea- z3 a fi proiectat procesul tehnologic;

b) Pentru o intreprindere ce unneazS a fi construitS, proiectarea in principiu a tehnologiei de obfrinere a celor mai importante produse este aceea care determine achizitianarea diferitelor utilaje, scule etc.; in acest caz, se poate vorbi deci despre o dotare cu echipament tehnic a intreprinderii in raport cu tehnologia proiectata.

Revenind la prima situafie, care este, de fapt, fi cea mai des intilnitS, se iirpune sublinierea importanêi cunoagterii e- cfaipamentului trimic existent in intreprindere. Tehnologul trebuie sS fie familiarizat in primul rind cu mafinile-unelte din dotarea sectp-ilor fi cu posibilitaîle acestora. De dbicei, la nivelul atelierelor de ptroiectare a tehnologiilor de prelucrare la rece exists cataloage care cuprind prindpalele caracteristici ale mafinilor-unelte fi anume date privind gamele de turatii, avansuri, curse duble/minut, puterea motoarelor electrice de acîonare etc. Important^ este de asemenea cunoafterea acelor caracteristici tehnice ale roa§inilor-unelte, care Darnl | §| dimensiunile maxime ale pieselor ce pot fi prelucrate; citeva indicatii in acest sens sint cuprinse in tabelul 2.13.

In anumite cazuri, prezinta interes pentru proiectarea tehnologiei nu numai tipurile fi caracteristicile maf inilor-unelte, ci fi modul de dispunere a acestora in cadrul secîei de prelucrSri mecanice. Se admite faptul cS o eventual^ dispunere a maf inilor-unelte pe linii tehnologice asigurS careaitii mai favorabile desfSfurSrii procesului tehnologic decit in cazul grupSrii pe tipuri de maf ini-unelte, aceasta inset evident fi in raport cu caracterul productiei fi cu mSrimaa loturilor.

Este util s& fie cunoscute dispozitivele, sculele fi verif icatoarele existente, pentru a vedea in ce m4sur& ele pot fi utilizate direct sau adaptate fSrfi cheltuieli prea mari pentru

158

fafcaricafcia altor repere; o asemenea oerinfcfi este de naturf H H R e constructia sau achiziîonarea unor dispozitive, I unor îficatoare sau a unor scule, in candiîi neecananioe pentru

f ^treprindere.0 examinare atentft §i un nivel de cuno^tlnê corespunzi-

Ilffi vor permite, in numeroase situaîi, ffirf a se apela la mari cheltuieli suplimentare §i numai prin executarea de scule, dis-

1 positive (al cfiror cost este mai scizut in raport cu cel al u- jei ma§ini-unelte), cre§terea productivity^!! unor utilaje mai ygchi- AceastS afirroaîe nu trebuie insS interpretatS in mod jfesolut; inginerul tehnolog trebuie s& aib& in permanent in a- t0 i ie posibilit££ile de modemizare a tehnologiilor, chiar prin canstruc£ia sau prin achiziîanarea unor noi ma§ini-unel- Iq, scule, dispozitive etc.; important^ este stabilirea, pe baza calculelor economice, a momentului in care devine rentabilS jnodif icarea, in sensul moderniz&rii, a unei anumite tehnologii de prelucrare.

2.1.5 Nivelul de calificare a cadrelor.Elaborarea docu- ®enta£iei tehnologice face necesarS, in unele etape, precizarea qradului de calificare a cadrelor. Se impune deci ca, inainte de a se trece la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecanica, tehnologul s3 fie in posesia unor date privind calificarea ca3relor existente. In funcfcie de acest element, se stabilefte o asemenea variants tehnologici incit sSl fie posibilcL realizarea produsului in condiîile prescrise de proiectant, dar la un cost cit mai scSzut.

Ridicarea nivelului de calificare a cadrelor trekuie s1 csonstituie o problem^. inportanti pentru fiecare intreprindere, aceasta avind insemnate consecinê asupra costului §i producti- viti ii prelucrSrilor.

2.1.6 Alte ocndi£±i de lucru.In afara factorilor enume- ra£L anterior §i care, de obicei, sint factorii a cSror cunoa§- tere este necesarS inainte de a se trece la elaborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanicS prin afchiere (desenul de

6 execuîe a piesei, caracterul producfiei §i mSrimea lotului, e- cbipamentul tehnic disponibil, desenul semifabricatului, nivelul de calificare a cadrelor), exists situaîi in care pot apace elemente suplimentare, de care trebuie s& se £in£ cent in

I proiectarea tehnologiei. Astfel, de exemplu, se cunoa§te faptul de obicei, in stabilirea tehnologiei, se are in vedere, cu

precSdere, cr iter iul economic, in sensul obînerii unei piese $$ un cost cit mai sc&zut. Pot apare insS §i cazuri in care este absolut necesarS efectuarea unor prelucr&ri in condiîi de Pr°ductivitate maximS, pentru a evita a§a-numita "^trangulare” ® producîei in locurile "inguste11. Intr-un asemenea caz, se lnP jne Qbînerea unui numfir maxim de piese in unitatea de timp,

Tabelul 2.13 Carecteristici tohnice (diaenaiunf) ale Bapinllor-unelt*, oere Iiniteazl dinenaiunile u x i M ale se«»f abr icatelor oa pot ft preluorate

1 Ma$ina-unealt! Dtmensfuni

I StrungInlltimea vfrfurilor Distanta maxims Tntre vfrfuri Dimensiunile degajirii din batiu

Strung revolver Diametrul alezajului din arborele principal Diametrul maxim de strunjire

Strung automat Diametrul alezajului din arborele principal Lungimea maxima a curse1 de avans

Marina jap g!uritDiametrul naxio de gfiurireDistante de le coloan! pin! la arborele principal Distance maxim! Tntre arborele principal ?i nasi

Marina de frezat

Dimensiunile meseiLa ma?inile orizontale: distanta maxim! de la mas! ptnl la ar* borele principalLa ma$inile verticale: distanta de la arborele principal pin! la ghidajul mesei

Marina -de alezat frezat

Diametrul arborelui principalDistanta de la arborele principal pin! la mas!

Marina de rabotatDimensiunile meseiDeschiderea dintre coloane (sau lungimea consolei) Lungimea maxim! a cursei

Marina de morte- zat

Lungimea maxim! a cursei Dimensiunile meseiDistantele (maxim! ?i minim!) de la mas! la ghidajele berbe- cului portsoul!

Marina de rectificat rotund exterior

In!ltimea vfrfurilor Distanta maxim! tntre vtrfuri Diametrul maxim de rectificare

I Marina de recti** I ficat plan

Dimensiunile meseiDistanta dintre discul de rectificat ?i mas!

chiar cu riscul unei eventuale cre^teri a costului fabricaîei.Tehnologul trebuie s3 cunoascS totodatcL nu rlumai echipa-

mentul tehnic disponibil, ci §i nivelul de utilizare a acestui echipament; de exemplu, se impune cunoa§terea acelor maîni- unelte cu grad mare de incSrcare, fie pentru stabilirea unor posibilit&fci de cre§tere a productivit&£ii lor, fie pentru evitarea folosirii lor in fabricaîa unor categorii de piese prin inlocuirea prelucrSrii pe aceste ma§ini cu alte procedee sau cu prelucr3ri pe ma§ini-unelte similare.

2.2 siamjjumttft auuuBiHJNj.i OPEKATIILGR DE — y i l PRIN ASCHTERE

0 etapS important# in proiectarea prpcesului tehnologic da5 determinarea structurii

Lg -t--- 1-----v ; ^jnologice necesare execu-jjrii pieselor este in strinsfi legSturfi de (xndiîile tehnico- flmcfcicnale prescrise aoestora. OperafcLile tehnologice se pot gjupa in: operaîi de degro§are, operaîi de finisare §i oper a ^ de netezire. In cadrul unui prooes tehnologic se pot pre- ygjea operaîi din categoria celor arfltate mai inainte sau se poate renunâ complet la prescrierea uneia sau chiar a tuturor EJtegoriilor de operaîi tehnologice, suprafafca piesei r&ninind in starea rezultata din procesul de semifahricare.

0 corecta succesiune a operaîilor se stabile§te atunci gjni se £ine seama atit de condiîile tehnice, care asigur£ po- gjtalitatea realizSrii lor, cit §i din consjderente economice, care asigur& cheltuieli minime de fabricate.

Numirul variantelor unui proces tehnologic de prelucrare necaniccL prin a^chiere va fi cu atit mai mare cu cit numSrul pjprafeêlor piesei este mai mare; acest nura3r al variantelor se poate determina cu relaîa:

in care k reprezinta numSrul operatp.ilor tehnologice.Un rbl important in elaborarea proceselor tehnologice il

are modul cum vor fi realizate operaîile tehnologice: pe baza Eincipiului diferenîerii operat-i.il or sau pe baza principiului ooncentr&rii operaîilor de prelucrare. Alegerea principiului da realizare a operafciilor se face in concordant^. cu volumul ?produc iei §i dotarea tehnicS cu utilaje.

DacS se utilizeazd principiul ccncentrSrii operat-i ilor la |relucararea mecanicS §i sint realizate simultan "m" operaîi Kdmologice elementare, in acest caz numSrul variantelor procesului tehnologic, cu diverse succesiuni, vor scSdea:

Spre exemplu, in cazul aplic&rii principiului diferenîe- jii operaîilor, la prelucrarea unei piese, la care sint de realizat §ase operatîi, numSrul variantelor de prooes tehnologic, || conformitate cu relaîa (2.2), va fi de 720; dacd pentru a- 0eea§i piesS sint realizate simultan un numfir de patru operaîi olementare, numSrul variantelor de proces tehnologic va fi egal

( 2 . 2 )

m k!(2.3)

(k-m) !m!

wu xa i jlti oeuca raj.aya.cu. t m i a j / ■Aoeste variants de real izare a unui proces tehnologic p*i_

tru o piesS conduc la existenâ, chiar in cadrul aceleiagi i*>|- ne, a mai multor process tehnologice.

Proiectarea prooeselor tehnologice §i in special 8tabill~ rea succesiunii operatiilor de prelucrare §i a continutului a- cestora se efectueazS pe baza unor principli care conduc in final la reducerea num&rului variantelor tehnologice, apropiiixju- le de varianta optima din punct de vedere economic. Aoeste principli sint:

1. in cazul cind piesa nu poate fi executatfi ccnplet dintr-o singurS operaîe, atunci se recomandfi ca la prima operable a procesului tehnologic s3 fie prelucratfi acea suprafa£fi sau, in cazul cind este necesar, acele suprafeê care vor servi drept baze tehnologice pentru operaîile ulterioare;

2. Operatiile sau fazele in tinpul c&rora exists posibilitatea depistSrii unor defecte de semifabricare (porozitati, fi- suri, necmogenit&ti etc.) se recomanda a fi executate pe cit posibil la inceputul prelucrSrii;

3. Daca baza de a§ezare nu coincide cu baza de mSsurare, este necesar ca in operatiile urmStoare s3 se realizeze neapa- rat baza de ra&surare prevSzuta pe desenul piesei;

4. Se recomanda a se realiza mai intii degro§area suprafetelor §i apoi finisarea lor;

5. Daca in timpul realizarii piesei rigiditatea acesteia se poate schimba, atunci este indicat a se executa mai intii a- cele operatii care nu conduc la mic§orarea rigiditatii piesei;

6. La piesele de revolutie se vor prelucra mai intii suprafetele cilindrice sau conice §i apoi se vor executa suprafetele frontale; aceasta recomandare apare necesarS in scopul realizarii dimensiunilor de lungime ale pieselor;

7. In cazul pieselor cu mai multe dimensiuni tolerate se va avea in vedere ca ordinea operatiilor de prelucrare s3 fie inversa gradului de precizie; o suprafatS cu precizie ridicati se va prelucra inaintea altor suprafeê de precizie mai mica, intrucit aceasta este susceptibiia de a fi rebutata;

8. Pentru iniaturarea cheltuielilor legate de transportul j interoperational, in situaîa auplasarii maînilor dupa tipul prelucrarilor, se vor grupa operaîile identice;

9. Executarea gaurilor, canalelor de pana, a canelurilor, I a filetelor etc. se recomanda a se aplica catre sfir§itul procesului tehnologic, in scopul evitarii■ deteriorarii cu ocazia transportului interoperational;

10. In timpul elabor3rii semifabricatului pot lua natters J tensiuni interne; in acest caz este indicat ca intre operaîile de degro§are §i cele de finisare sa existe un anumit tinp pen* tru a se elimina aceste tensiuni ( pe cale naturalfi sau artifi" ciaia);

IX. Succesiunea qpar&tiilor tehnologice va fi astfel adop- tatfl, incit s& se obtinfi un tiiqp de bazi minim ( pe baza mic$o- rSrii lungimii cursei de lucru);

12. Este indicat ca la prelucrarea unel piese s& se utili- zeze cit mai purine baze tehnologice, pentru a se reduce numS- rul de prinderi §i desprinderi, care atrag dupS sine erori de prelucrare §i tiirpi auxiliari mari.

Un proces tehnologic bine intoanit va trebui s3l respecte urmfitoarea schema de succesiune a operaîilor:

-prelucrarea suprafeêlor care vor canstitui baze tehnologice sau baze de mSsurare pentru qperaîile urm5toare;

-prelucrarea de degro§are a suprafeêlor principals ale piesei;

-finisarea acestor suprafeê principale, care se poate e- xecuta concomitent cu degro§area;

-degro§area §i finisarea suprafeêlor auxiliare;-tratament termic (daca este impus de condiîile tehnice); -operatii de netezire a suprafe£elor principale; -executarea dperaîilor conexe procesului tehnologic (cin-

tariri, echili.brSri etc.)-controlul tehnic al calitatii; in unele situafcii pot fi

prevSzute operatii de control intermediar dupS operaîile de important majora, pentru a evita prelucrarea in continuare a unei piese care nu este corespunzatoare din punctul de vedere al calitatp.i.

Dup3 stabilirea succesiunii operaîilor fi fazelor este necesar a se alege metoda prin care urmeaza a se realiza opera- Ipa sau faza respective §i apoi sfi se determine numSrul de opera£ii sau faze necesare realizarii piesei finite.

Alegerea metodei de prelucrare se face tinind seazna de ur- matorii factor i: productivitatea mafinilor-unelte existente sau a liniilor tehnologice, candiîile tehnice impuse piesei, marimea coeficientului de precizie total, inpus, ce trebuie realizat in urma prelucrarii fiecSrei suprafefce in parte. Coeficien- tul de precizie poate fi calculat cu expresia:

ktot = ----- (2.4)T P

in care Tsf reprezinta toleranfa semifahricatului, in microme- tri; T - toleranfca dimensiunii, pentru, suprafaâ respectiva, de dbtinut in urma prelucrarii, in raicrometri.

La alegerea metodei de prelucrare un rol important £1 are numSrul operaîilor ce trebuie realizate §i indicii tehnico- ecanoniici ce pot caracteriza fiecare mod de prelucrare.

Valoarea coeficientului de precizie total se poate obîne prin cotnbinarea diferitelor metode de prelucrare pe diferite

163

*tot 3 k i‘k 2'k 3‘" * ' * n ' (2.S)

in care 21 reprezintS numSrul de cperaîi ( r e a l . i z a . t e p r i n B f p - rite prooedee) necesare executSrii siiprafefcei, p e n t r u 9 s e o b - £ine precizia impusS. Pentru determinarea metodelor d e p r e l u crare se procedeazS In felul urmStor:

- se determine valoarea coef icientului total de p r e c i z i e folosind relaîa (2.4), unde toleranâ semifabricatului se p o a te c±£ine din standards, iar cea a suprafeêi de pe desenul d e

execuîe al piesei;- din analiza tabelului 2.14 se opteazS pentru unui din

procedeele care poate oferi rugozitatea impusS de proiectant pe desenul de execu£ie al piesei; alegerea se efectueazS in raport cu posibilitatea realizSrii, prin procedeul respective a preciziei dimensionale §i de formS;

- se calculeazS coeficientul de precizie al fazei respective (kj); dacS valoarea calculate este cel pu£in egalS cu valoarea coef icientului de precizie total, suprafafa se considers terminatS;

- in cazul in care coeficientul de precizie calculat este mai mic decit coeficientul total, se vor cSuta alte metode de prelucrare care,\ in baza relaîei (2.5), vor trefcui sS ofere o valoare a coeficientului de precizie total mai mare sau cel putin egalS cu cea calculatS cu relaîa (2.4).

In vederea calculSrii coeficienîlor de precizie intenne- diari, se vor folosi tabelele 2.15; 2.16; 2.17; 2.18, care dau corespondent intre toleran^S, clasa de precizie (ISO) §i rugozitate.

Exesnplu de calculSe considers cS este necesar a se exe

cuta piesa reprezentatS in figura 2.6 dintr-un semifabricat laminat la cald. Se adopts, din STAS 333-86, un diametru de urmStoa- rea valoare: 4>3o!J;? mm. Suprafaâ de diametru mai mare rSmine neprelucrat3,iar cea de diametru 4>25*0'021 mm va trebui ab£inutS, prin diferite procedee, din semifabricat.

In vederea gSsirii metodelor de prelucrare a acestei suprafe^, se va prooeda in felul urmStor:

Se calculeazS mai intii coeficientul de precizie total:

O h

-.

------- N«l

I

* 0 *

60

Fig. 2.6 Schita piasei

pantru exemplul

considerat

Tlf 1200H --- ---- -------- 57,14

Tp 21

Din analiza t e g l l B 2.14 se poate canstata c8 rugozita— tea impusa suprafeêi respective (Rt=0,8 tm) poate fi realizati prin mai multe procedee. Din toate, insS £inind seania de sami- fatoricatul ales, precum fi de forma piesei, merita a se lua in consider are strunjirea de netezire, rectificarea de finisare fi honuirea exterioara.

Dacfi se considers ca operate finals rectificarea de finisare (care permite sS se obîna fi precizia dimensional^) fi daca se irapune fi condipa ca din opera£La precedenta (rectificarea de degrofare-tabelul 2.15) s3 nu rezulte o tolerant^ mai mare de 45 /an ( clasa a 8-a de precizie-tabelul 2.18), se poate asigura un coeficient de precizie egal cu:

Tr,d 45fc, - -----------I 2,14 ,

Tr.f 21

tn care Tr d reprezinta toleranâ la operatia precedenta recti- ficSrii die finisare, adica rectificarea de degrofare, in /an; Tr f-toleranta obtinuta la rectificarea fina fi care este egaia cu toleranâ piesei.

Se poate constata ca valoarea coef icientului || este inferioara coeficientului de precizie total fi deci vor mai trebui efectuate alte prelucrari, care sa asigure obtinerea unui coeficient de precizie intermediar egal cu:

57,2

----------------I 26'72k, 2,14

I Configuratia piesei permite efectuarea unei strunjiri de degrofare, care poate asigura o toleranâ la diametru egaia cu T d=280 /an (vezi tabelele 2.15 si 2.18). In acest caz coeficientul de precizie va fi:

Tsf 1200= 4,28

Ts.d 280 ‘

Se poate observa ca cele doua metode vor asigura un coeficient de precizie egal cu: ka=kt • kj=2,14•4,28=9,15 , ceea ce in comparatie cu 57,14 este mult prea putpn. Mai sint neces&ra prelucrari pentru a se obîne un coeficient de precizia egal cu:

I S 57,14k 2 3 ----- S -------- 6,25

k. 9,15

0 strunjire de finisare care s£ asigure o tolerant egals cu 84 H ar‘ apropia mult valoarea coeficientului de precizie intermediar de cel total"(conform tabelului 2.18 strunjirea de degrofare este in clasa a 11-a de precizie, iar cea de finisare in clasa a 8-a; in canformitate cu datele din tabelul 2.15, pentru diametre cuprinse intre 18 si 30 mm, toleran^a este de 84 urn):

T,.d 280k3 | ----- | ---- I 3,33

T,.f 84

Cu aceastS mSrime, coeficientul intermediar devine:

It = kj'k^kj — 30,5Intrucit aceastS valoare nu este mai mare sau cel mult e-

galS cu coeficientul de precizie total, va fi nevoie de incS o prelucrare care s& asigure o precizie egaia cu:

Kot 57,14kj3------- | ------ = 1,87

k„ 30,5

AceastS valoare a coeficientului de precizie poate fi a- tinsS printr-o rectificare de degrofare, dacS se impune ca la operatia precedents toleranfca sS fie de 84 jum:

k4 ---------- ---| 1,86Tr.d 45

Afadar se poate canstata cS precizia de prelucrare impusS se realizeazS, dacS se efectueazS urmfitoarele prelucrSri prinafdhiere: strunjire de degrofare, strunjire de finisare, rectificare de degrofare, rectificare de finisare. Coeficientul de precizie va fi:

1 1 1 1 1 1 1 1 45 84 280 1200hot | ------------------- ------------------ i I 57.14

Tr.f Tr.d T».f Ts.d 21 45 84 280

In tabelele 2.19, 2.20, 2.21, 2.22, 2.23 sint prezentate e- xemple de trasee tehnologice ale diferitelor piese ce se prelu- creaz& in productie de serie mica sau de serie mare.

Un model de plan de cperatii, pentru operatia 1 din tabelul 2.21, este prezentat in anexa 1.

166

167

Tabalul 2.14 CoreLatia dint re caractariaticile diferitelor procedaa de pralucrara a m*ir«f«t*lor pi rugozitataa a M s t o r a prelucrare

cu c u t i t cu faraatrSu

Degropare Sen i f in i tare F in ia a ra Foarte f i n i

Degropare S e a ifin ia a ra F in ia a ra Foarta fin a

A la za ra cu c u t it u l

Dagrofara F in ia a ra Foarta f in a

Procedeul de p re lu c ra re

Turnare Tn n ia ip Turnare Tn c o c h i l i Turnara sub praaiuna

F o rja re lib e ra F o rja re fn n a t r it *

SablaraLaainara la c a ld Tra g a ra la race Extrudara O abitara

S t r u n jir e in t e r io a r i

Fra za rac i l in d r ic a

Paractarul p r e lu c r ir i i

V a lo r ila r u g o z i t l t i i , In im

S t r u n j ir a e x te rio a ra

166

a belul 2 .14 B 8 3 B H I

im

Rodere

Honuire

Degropare Sem ifinisara F in is a re Foarta f in a

S e a ifin is a ra F in is a re Foarte f in a

Rectif icare plana

T i b « l u l 2 . H ( . c a n t t a u a r * )

Lepuire

Luatru i re

Rulare

P re ala bila Medie F in is a re Foarte f in S

Degrofare F in isa re Foarte f in a

Degrofare F in isa re Foarta f in a

P re lu c ra ri neconvent ionale

Preliminara Final a

Electroeroziunede degrofareEle ctroe ro ziune de f in isa ra P re lu c ra ri e le c tro c h in ic e P re lu c ra ri cu u ltrasunete

Tabalul 2.15 Toleran£a T , p , pantru diaensiuni da la 1 pfrifc la 500 ■ ( STAS 8101-68 )

DiaensiuneaTraapta da p re c iz ie

noaineia, mm5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1 6 9

Peste 1 la 3 4 6 10 14 25 40 60 100 140 250 400 600 I

Paste 3 la 6 5 8 12 18 30 48 75 120 180 300J

480 750 I

Peste 6 la 10 6 9 15 22 36 58 90 150 220 360 580 900 I

Peste 10 la 18 8 11 18 27 43 70 110 180 270 430 700 1100 I

I Paste 18 la 30 9 13 21 33 52 84 130 210 0 * r>

330 520 840 1300 I

Peste 30 la 50 11 16 25 39 62 100 162 250 390 620 1000 1600

Peste 50 la 80 13 19 30 46 74 120 190 300 460 740 1200 1900 I

I Peste 80 la 120 15 22 35------ - 54 87 140 220 350 540 870 1400 2200 I

Peste 120 le 180bS b S IpSi

18 25 40 63 100 160 250 400•

630 1000 1600 2500 I

j Peste 180 la 250 20 29 46 72 115 185 |1| 460 720 1160 1850 2900 I

I Peste 250 la 315 23 32 52 81 130 210 320 520 810 1300 2100 3200 j

I Peste 315 la 400 25 36 57 89 140 230 360 570 890 1400 2300 3600 I

I Peste 400 la 500 27 40 63 97 155 250 400 630 S 970 | 1550 2500 4000

Observatie: V a lo r ile to le ra n te lo r d in tabel s ln t v a la b ile a t i t pantru pre lucrarea si4>rafe(elor de re vo lu tie e ft pi it

171

■:

Tabelul 2.16 Tolaranta T, ptntru d i Mnsiunl p n t a 500 plna la 5000 5

T a b a lu l 2.17 C o ra la tfa in fo ra a t iv a d in tra ru g o z ita ta 91 p ra c iz ia d iaansionala

Tabelul 2.18 Coreapondanta prelucrare

dintre trupti de precizia pt attodi cb

Natoda da praluorare Caraetarul preluorlril Treapta da preoisfe

1. Strunjire (exterfoarfl. ■ dagropara 10,11,12,13 iintarioari) ■ finiaara 7,8,9,10 \

” foarte finl (cu diamant) 5,6,7

2. Frazara (oilindrid, P dagrosara 9,10,11,12plan!) ' finisara 8,9,10

‘ foarte fini 7

3. Rabotara ’ dagropare 10,11,12" finisare 8,9,10,11

4. Giurire 9,10,11,12

5. Adfncire 8,9,10,11,12

6. Alezare ” degropare 6,7,8■ finisare 6,7- foarte f ini 5,6

7. Rectificare “ degrofare 7,8,9,10■ finisare 6,7,8■ foarte finl 5,6,7

8. Honuire * medie 6,7Lepuire * finl 5,6Rodare

9. Filatare " cu filiera 6,7,8-cu cut it pieptene, frezere 6,7,8* rectificare 5,6,7

10. Danturare t prelucrare cu scule dinRp sau CM 6,7,8,9,10

“ rectificare 5,6

jtbservat ie: S-a notet cu Rp “ otelul rapid pi cu CM - carburi metal ice.

Tabelul 2.19 Succesiunea cperatiilor da prelucrare a unui arbore daelectroaotor, in condi(iile unei product ii da serie Bare

Schita piesei Schita senifabricatului

Denuoirea operatial (fazai)

1

Schita da prelucrare Mapina-unealtlfolositi

Tabalul 2.19 (contlnuara)

FREZARE-CENTRUIRE

Frezara simultani la aabala capata

CantruIra simultani la ambala capata

STRUNJIRE DE OEGROSARE

Strunjire pa o parta

Strunjire pa cealalti parte

STRUNJIRE DE FINISARE

Strunjire pe o parte

Strunjire pe cealalti parte

CONTROL INTERMEDIAR

STRIERE (ZIHTARE)

RECTIFICARE (siaultani pe toate suprafetele)

CONTROL INTERNEDIAR

FREZARE CANAL DE PANA

O B

o e 3 0 0 -

O R O S & -

0 £ B | - | - t i f f e d

Hapfna de freiat oantruit

Strungaulticutite

Strungaulticutite

Hapina de atriat

Hapina da rectificat siaultan

Mapina da frazat

174

PtElME TOLE (fn zona zfatatl)

10 STRUNJIRE TOLE

11 ECHILIBRARE

12 CONTROL FINAL

Tabalul 2.19 (oontinuara;

I

f----.L. .1 I} » > §

Strungseaiautoaat

Tabatul 2.20 tuooaafunaa oparatiilor da pralucrara a unui yuni) conducitor da la at rung, fn oondltiila unai producti i da aaria

J.xj

J 1——

L 80V1130

m J

Schita saaifabricatului

m

*1330

Sea ifabricat obtinut prin dabitara din bari laainati

Nr,crt,

Danuairaa oparatjai (fazai)

Schita da pralucrara Hapina-unaalt! folosit!

STRUNJIRE

Strunjira frontal! CantruiraStrunjira frontal! Cantruira

Strungnoraal

175

Tabalul 2 .2 0 (oont«^<trtJ

Strungnormal

Strungnormal

Strungnormal

Strungnormal

Strungnormal

Majina da ractif icat rotund

Ha#ina da frezat filete

STRUNJIRE DE DEGROSARE

Strunjire pa o parte (tn aod succesiv)

STRUNJIRE DE DEGROSARE

Strunjire pe cealalti parte (fn aod succesiv)


Strunjire pe o parte (fn aod succesiv) Strunjire pe cealalti parte (fn aod succesiv)

FREZARE DE DEGROSARE A FILETULUI

DETENSIONARE

STRUNJIRE

Strunjire frontali Recentruire (la ambele capete)

STRUNJIRE

Strunjire I oca? luneti

RECTIFICARE (fn aod succesiv)

Tabalul 2.20 (ccntlnuaray

14

15

16

17

FILETAREA DE SEMIFI*n i s a r e a f i l e t u l u i

FREZARE CANALE DE PANA

TRATAHENT TERHIC DE DETENSIONARE

RECTIFICAREA GAURILOR DE CENTRARE

RECTIFICARE DE FINISARE

Rectif icare in aod succesiv

F1LETARE

Prelucrare filet trapezoidal Prelucrare filet triunghiular

AJUSTARE

CONTROL FINAL

> 3 K

IStrung da ffletat

Hapina de frezat

Hapina de rectificat gBuri de centrare

Marina da rectif icat rotund

Strung de filetat

Qbservatie: Schemele de orientara au fost indicate Tn confornitate cu GOST 31107-81

STRUNJIRE

Strunjire de finisare (a conului exterior)

Strunjire de finisare (a conului din spate)

RECTIFICARE

Rectificare de degro?are a suprafe- (ei frontala

Rectif icare de degrogare a suprafe- (ei intarioara

BROSARE CANAL DE PANA

Strung de cop1 at

o - -

Marina universal!

de rectificat

Ha9ina de bro^at

Tabclut 2.21 (contlnuare)

DANTURARE DE

DEGROSARE

Danturare prin pi*

trundara

—■

HapIna

universal!

da danturat

roti con ice

DANTURAREA DE FINISARE

Danturara prin rostogolire

Hapina universal! da danturat ro^i conice

AJUSTARE

CONTROL INTERMEDIAR

10 TRATAHENT TERHIC

11 RECTIFICARE DE FINISARE

Rectificare into- rioar!

12 CONTROL FINAL

0Hapina da rectificat interior

180

Tabalul 2.22 SucoitiunM opirattUor da priluorirt prin iiwhUrt •dintat* dlindrioa, fn oonditHU unai productIi da aarl* lial

Schita piaaal

r f f l ^ E S

• g * '

Hr.crt.

Denumirea oparapei (fazei)

Schita aaaifabricatului

1

Is

I

San ifabricat turnat din fonts

Schita da pralucrare Mapina-unaaltl folositi

STRUNJIREStrunjira frontal a Strunjira interioari da dagropara Strunjira intarioarl da finiaara Tapira intarioarl Tapira axtarioarl a butucului

STRUNJIRE Strunjira axtarioarl da dagropara Strunjira axtarioari da finiaara Strunjira frontalfi Tapira axtarioari roatl Tapira axtarioarl butuc

Strungnoroal

Strung n o m a I

DANTURARE

HORTEZARE CANAL PANA

|

Qbia

CONTROL FINAL

Hapini da frazat danturl

Mapini da nortazat

irv«tia: Schemata da orientare au foat indicate in oonfornitate cu QOST 31107-81.

181

•|jm

«p ((lonpojd

|Wn

irup*o

ui

'mojio

|wn

v «j»ii|bI«

a|jd

■juonitjd

ip jo^||t«j«do

Mun|iim|

£2'l

Denunirea o p e ra tic i C fa z e i)

1

FREZARE PLANA

✓

STRUNJIRE T)E DEGROSARE

S t r u n j i r i f ro n ta le

S t r u n j i r i in te r io a re

S t r u n j i r i canale

1


S t r u n j i r i fro nta l®

S t r u n j i r i in te rio a re

FREZARE


M atini da a lezat M fra za t

l . l l t C O C * \ » * * * *

WE

lakwluV. sgHag ( e o n t ^ T u v a ' )

CONTROL FINAL

GAURIRE

G a u rire la 010,2 mm

Tarodare H12

G a urire la 014 mm

Tarodara H16

G a u rire la 018,8 mm

GAURIRE

G a u rire la <>6,7 mm

Tarodare M8Hayini

S gaurit

Vedere din A

Vedere din C

Vedere dm B

Hayini do g&urit

Cap.3 DEIERMINAREA ADAOSURHXR DE PRELUCRARE SI A DIHEN- SIUNHXR INTERMEDIARE

3.1 NOTIUNI DE BAZA

In constructia de ma§ini, pentru obînerea pieselor cu precizia necesarS §i calitatea suprafeêlor impuse de ccandi£iile funcfionale, este necesar, de obicei, ca de pe semifabricat it se indepSrteze prin a§chiere straturi de material care constituie adaosurile de prelucrare.

Deteminarea adaosurilor de prelucrare este strins legate de calculul dimensiunilor intermediare §i al dimensiunilor se- raifabricatului. Pe baza dimensiunilor intermediare se proiec- teaz& dispozitivele pentru prelucrari pe ma§ini-unelte, verificatoarele de tipul calibrelor, se stabilesc dimensiunile sculelor a§chietoare la operaîile (fazele) succesive de prelucrare a g&irilor: burghiu, l&rgitor, alezor etc. Dimensiunile calculate ale semifahricatului servesc la proiectarea matrifelor ,mo- delelor pentru execuîa formelor de tumare, cutiilor de mie- zuri etc. Stabilirea unor valori optime ale adaosurilor de prelucrare permite efectuarea calculului corect al masei semifabricatelor §i al cansumurilor specif ice de materiale, precum §i al regimurilor de a^chiere §i normelor tehnice de timp pentru cperatiile de prelucrare mecanicS prin a§chiere.

Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc urmStoarele metode:

a. metoda experimental-statistic^;b. metoda de calcul analitic.

Prin metoda experi mental-statistic^ adaosurile de prelucrare se stabilesc cu ajutorul unor standarde, normative sau tabele de adaosuri, alc&tuite pe baza experienêi uzinelor sau a unor date statistice. Folosirea tabelelor de adaosuri accele- reaz& proiectarea proceselor tehnologice, ins& nu prezint# ga- ranfcia c& adaosurile stabilite in acest mod sint intr-adevSr minime pentru condiîile concrete de prelucrare, deoarece adaosurile experimental-statistice sint determinate f3r3 a tine seama de succesiunea concrete a operaîilor (fazelor) de prelucrare a fiecarei suprafe£e, de schemele de a§ezare a semifabricatului la diferite qperaîi de prelucrare prin a§chiere §i de erorile prelucrarii anterioare. Valorile adaosurilor experimen-

186

taj.-statisti.ee sint in multe cazuri mai mari decit este strict jjecesar, deoarece au in vedere candiîi de prelucrare perrtru care adaosurile trebuie sEL fie aooperitoare in soopul evitArii febuturilor.

Metoda de calcul analitic al cdaosurilor de prelucrare, elaborate de V.M.Kovan, se bazeazS pe analiza factotilor care ^termind mSrimea adaosului §i stabilirea elementelor campanen- te ale acestuia pentru candiîile concrete de efectuare a diferitelor operaîi tehnologice. Aoeast& metoda permite evidenîe- rea posibilit&tilor de reducere a consumului specific de material §i de mic§orare a volumului de munc& al prelucrflrilor mecanice la proiectarea unor procese tehnologice noi §i la analiza celor existente.

Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare permite detenninarea unor dimensiuni intermediare optime la toate opera- îile succesive de prelucrare §i asigurS un numSr minim de ope- rafii §i faze de prelucrare, necesare obînerii ealitefctii prescrise a piesei prelucrate.

In compara£ie cu valorile adaosurilor determinate experimental-statistic, calculul analitic poate conduce la economii de 6,. .15% din masa nets a piesei.

Metoda de calcul analitic se recomandS sd fie utilizatcL indeosebi in condiîile producîei de mas&, de serie mare §i de serie mijlocie. Aceasta metoda. se reccmanda, de aseraenea, in construcîa de utilaje grele, chiar in oandiîile fabricafiei individuale a pieselor de dimensiuni foarte mari. Pentru astfel de piese, adaosurile prea mari pot conduce la pierderi mari de metal prin a§chiere; pe de alta parte, la prelucrarea pieselor mari este inadmi sibil rebutul produs din cauza unor adaosuri insuf iciente,

La producîa de serie micst §i individual^ a pieselor de precizie medie, cind se schijnba frecvent obiectul produc£iei §i este necesarS o durat3 scurta a preg&tirii tehnice a fabricaî- ei, metoda de calcul analitic nu se aplic& de obicei din cauza volumului relativ mare de calcule, de aceea adaosurile de prelucrare se determine! in acest caz din tabele, STAS-uri, GOST-uri etc. La utilizarea tabelelor trebuie s5 se analizeze daccL conditiile concrete ale procesului tehnologic corespund condj-fcii- n pentru care au fost alcStuite tabelele normative. In toate cazuriJ.e 'in care existci abateri fa ci de ccandiîile tabelelor, adaosurile recomandate trebuie precizate prin calcul analitic.

Se deosebesc urmcitoarele no£iuni referitoare la adaosul de prelucrare:

Adaosul de prelucrare intermadiar este stratul de material 08 se indepSrteazSl la operaîa (sau faza) respective de prelu-

prin a^chiere de pe suprafaâ considerate. Acest adaos se PterminS ca diferen^S intre dimensiunile obînute la doufi ope-

(faze) consecutive de prelucrare a suprafeêi oonsidera-

Adaasul da pocelucrare total e s te stratul de material c e N in d e p S rte a zS p r in e fe c tu a re a t u t u r o r operatiilor (fazelor) «uo- c e s iv d d e p re lu c ra r e p r in a ^ c h ie re a s u p ra fe ^ e i considerate, de la s e m ifa b rio a t p in fi la p ie s a f i n i t e , i n soopul respecterii oon- d i ^ i i l o r d e p r e c iz ie a s u p ra fe £ e i § i d e c a l it a t e a stratului Us u p e r f ic ia l. A d a o s u l t o t a l a l u n e i s u p ra fe ^ e r e p r e z in t A , deci, suma a d a o s u rilo r in te rm e d ia re n e o e s a re p e n tru p re lu c ra r e a comp le t e a s u p ra fe ^ e i c o n s id e ra te .

Adaosurile de prelucrare pot fi simetrice si asimetrice.Adaosurile simetrice (b i la t e r a le ) sint adaosurile p r e v te u -

te pentru prelucrarea suprafeêlor exterioare §i interioare d e revolutie (cilindrice, conice etc.) sau pentru prelucrarea si- multanfl a suprafefrelor plane paralele qpuse (fig. 3.1).

Fig.3.1.Adaosuri simetrice Fig.3.2.Adaosuri asimetrice

Adaosurile asimetrice (unilaterale) sint adaosurile prevdzute pentru prelucrarea succesivfi, in faze diferite, a suprafe- ■£elor plane opuse, sau adaosuri prevSzute numai pentru una dintre suprafe£ele qpuse, cealaltd r&ninind neprelucratd (fig.3.2). Din categoria adaosurilor asimetrice fac parte §i adaosurile pentru dimensiuni dintre suprafeêle plane §i axe de referin^ ale pieselor.

3.2.MBTCDA DE CALCUL ANAUTIC AL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE

Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se efectu- eaz3 numai dupS stabilirea traseului tehnologic (succesiunii o- peraîilor) cu precizarea schanei de orientare §i a schemei de fixare la fiecare operaîe §i precizarea procedeului de obîne- re a semifabricatului. Pentru fiecare operaîe trebuie calculate in prealabil eroarea de orientare §i eroarea de fixare, care sint mSrimi ce se includ in relaîile de calcul ale adaosurilor.

Fiecare semif abricat, in funcfcie de procedeul de semi fa-

188

)jfioara/ sa prezmra la prelucrarea mecanicS cu anumite abateri ^jiwmsionale gi da formSt, abateri de la poziîa prescrisi a su- prafetal°r fi defecte de suprafatS etc. Prin procesul de prelucrare mecanicS aceste abateri se inlftturS sau se reduc in limi-ggj admisibile.

Ca urmare a execuîei fiecfirei faze de prelucrare, apar, asemenea, §i abateri produse de insufi procesul de afchiere,

a ciror mfirirae depinde de metoda de prelucrare aplicatS, de re- gjimirile de afchiere, de erorile geometrice ale mafinii-unelte -i de alî factori tehnologici.

La calculul analitic al adaosurilor de prelucrare se considers cS mSrimea adaosului intermadiar pentru operatîa (faza) ocnsideratS trebuie sS fie suficientS pentru a putea fi inlStu- rate toate abaterile (fazei) precedente de prelucrare mecanicS sau de tratament termic, precum fi pentru ccmpensarea erorii de instalare apSrutS la operaîa (faza) consideratS.

In continuare se vor prezenta succint abaterile rezultate din operaîile de prelucrare precedente f i din operaîa de prelucrare consideratS, a cSror mSrime influenfceazS fi determinS nSrimea adaosului de prelucrare intermadiar.

1 . C a l i t a t e a s u p r a f e ^ e lo r p r e lu c r a t e e s te c a r a c t e r iz a t S de ru gozitatea s u p r a f e ^ e i § i de a d in cim e a s t r a t u l u i superficial ale c 3 r u i s t r u c t u r e f i p r o p r i e t S ^ i se deosebesc d e c e le ale me- ta lu lu i de b a z S . P e n t ru a s e e v i t a m S rire a s u c c e s iv S in stratul s u p e rf ic ia l a a b a te r i l o r d e l a s ta r e a n o rm a ls a m e t a lu lu i de bazS! I m i c r o n e r e g u la r i t a t i l e f i s t r a t u l s u p e r f i c i a l d e f e c t r e - zu lta t l a p r e lu c r a r e a p re c e d e n ts t r e b u ie in d e p a r ta t e l a p r e lu crarea m ecanicS c o n s id e r a t e .

MSrimea micraraeregularitSîlor suprafeêi este caracteri- zatS de inSlîoea neregularit&£ilar profi lului R^, definite in STAS 5730/1-85 fi GOST 2789-73 I InSIfimea neregularitSîlor profilului dop-ir^P de procedeul de prelucrare prin afchiere, de regimul de afchiere utilizat, de vibrafciile de inaltS frecvenfcS ale mafinii-unelte sau sculei, de proprietSîle materialului prelucrat (duritate etc.) fi de al$i factori tehnologici. I- nSllpmea neregularitS£Llor profilului R , rezultatS la prelucrarea precedents, va intra ca element component in relaîa de calcul a adaosului de prelucrare. La calculul adaosului de prelucrare necesar efectuSrii primei operaîi de prelucrare a fi- ec3rei suprafeê mSrimea Rj reprezintS inSlîmea neregularitS- Ulor semif abricatului. /

In stratul superficial, in care datorrtS prelucrSrii prin ®9Chiere se produce deformarea grSunîlor cristalini, apar tensiuni remanente fi duritatea superficialS se mSrefte. Deci, pe0 anumitS adincime, stratul superficial se ecruiseazS.

La semifabricatele tumate din fonts cenufie, stratul su- t rficial ccnstS dintr-o crusts perliticS, a cSrei zonS exteri- °9t confine deseori urme de amestec de formare. Pentru lucrul

normal al sculei a?chietoare, adincimea de afchlera trebuia H fie mai mare decit grosimea crustei perlitioe, de aoeea acwt strat trebuie inieturat oomplet la prima operable de prelucrar® a suprafeêi respective.

La semifabricate tumate din oêl S de asesnenea, defect© superficiale sub forme de sufluri ] microfisuri,zone decarburate etc., care trebuie inlSturate prin a^chiere.

La semifabricatele matrifate §i forjate H t w din o£el, stratul superficial poate fi decarburat pe o anumite aiincime §i cu oxizi formaî pe suprafaf& la incSlzire. Adincimea de a§- chiere trebuie sS fie mai mare decit stratul de oxizi §i cel decarburat. Prin urmare, stratul superficial cu proprietaî de- osebite in sens negativ faê de starea normaie, adice stratul superficial defect, rezultat la prelucrarea precedents, trebuie indep&rtat prin a§chiere, iar adincimea S a acestui strat va intra ca element component in relaîa de calcul a adaosului. La calculul adaosului de prelucrare nu se consider^ intreaga adincime a stratului superficial ecruisat prin a^chiere, ci numai adincimea zonei superioare intens deformate.

2. Altd categorie de abateri ale semifabricatelor care in- fluenêaza mSrimea adaosului este reprezerxtate de abaterile de poziîe ale suprafeêi de prelucrat f a l d e bazele tehnologice, denumite pe scurt abateri spafciale. Dintre abaterile spaîale fac parte: necoaxialitatea suprafeêi exterioare (alease ca ba- zI tehnologic^) cu alezajul de prelucrat la semifabricatele buc§elor, cilindrilor §i discurilor cu gaure prealabiie; necoaxialitatea treptelor unui arbore fat£ de fusurile alese ca baze tehnologice sau fa££ de linia gSurilor de centrare; neperpendicularitatea suprafe£ei plane frantale faê de axa suprafeêi cilindrice de orientare a semifabricatului; neparalelismul supraf eêi plane de prelucrat faê de suprafaâ plane de orientare la piese de tipul carcaselor etc.

Abaterile spafciale apar datorite erorilor de execute §i deformerii semifabricatelor for jate §i tumate, datorite defor- merilor la tratamente termice, precum §i din cauza erorilor geometrice ale ma§inilor-unelte pe care se execute operaîile de prelucrare. La prelucrarea mecanice se poate produce de asemenea copier ea la o scare mai mice a abaterilor spaîale ale semifabricatelor brute.

Abaterile spa£iale rezultate din prelucrarea precedente constituie un termen component al relafciei de calcul al adaosului. -

3. La fiecare instalare a semifahricatului pentru prelucrare pe maîna-unealte, pot apare erari de instalare. Datorite erorii de instalare, suprafaâ de prelucrat initials nu o- cupe o poziîe invar labile la toate semifabricatele din lot fa- ê de scula a^chietoare reglate la dimensiune. Deplasarea su- prafeêi de prelucrat (iniîaie) care apare datorite acestei e-

rori t r e b l e sa rie conpensata printr-un element, component su- olimentar al adaosului Intermediar — eroarea de instalare la o~ Egrafcia considerate.

T r e b u ie preoizat cS eroarea de instalare se considers In P^lculul adaosului de prelucrare intermediar numai pentru ope- j-a ii efactuate pe ma§ini-unelte reglate in prealafc&l la dimen- giune, deci cind precizia de prelucrare se asigurS prin metoda c lnerii automate a dimensiunilor.

Dace prelucrarea se execute prin metoda indivi-^yaie a preciziei este neoesare verificarea iraiLviduaie a pozi- Hei fiecerui semifabricat pe ma§ina-unealte §i, in acest caz,

locul erorii de instalare, in relafcia de calcul a adaosului se introduce eroarea de verificare a semifabricatului, care se datore§te impreciziei verificerii rizurile de trasare sau ciirect pe suprafeêle semif abricatului care se fixeaze pe ma§i- pa-unealte.

MSrimea adaosului de prelucrare intermediar minim se cal- culeazS prin insumarea tuturor abaterilor prezentate mai sus.

Abaterile spa£iale §i eroarea de instalare reprezinte vector i, deoarece au o valoare numerics, o direcîe §i un sens. Insumarea lor se face vectorial. La prelucrarea suprafeêlor plane cei doi vectori sint coliniari, deci:

■ 11 p +¥ | | p + e (3.1)

adice suma vectoriaie se determine prin suma algebrice a valorilor numerice ale vector ilor.

La prelucrarea suprafeêlor exterioare §i interioare de revoluîe, vectorii p si € pot avea direcîi oarecare, imprevi- zibile, de aceea insumarea acestor vectori se face, la valoarea cea mai prdbabiie, prin regula rSdScinii petrate:

|‘ p + e | = y/p2 +e2 (3.2.)

In relafciile de calcul ale adaosului de prelucrare, prezentate in cele ce urmeaze, s-au notat cu indicele i- 1 componentele adaosului ce derive din qperaîa (faza) precedente §i cu indicele i cesnponenta luate pentru operaîa (faza) considerate. Acest sistem de notare simplifies simbolizarea la ccn- struirea algoritmilor de calcul al adaosurilor cu ajutorul cal- culatorului electronic.

Adaosul de prelucrare intermediar «minim, pentru prelucrarea prin metoda obînerii automate a preciziei dimensiunilor | se calculeaze cu relafciile urmStoare:

a. pentru adaosuri sijnetrice (pe diametru) la suprafeê exterioare §i interioare de revoluîe:

I I H 1 2 /p i-x I I (3 .3 )

1 9 1 -

supra£«^tsuprajfcyi

(3.3)

0.4)

- 2Lj Bin este adaosul de prelucrare minim pentru operafcia (faza) i, consider at pe o parte (pe raze sau pe o singur& fa£& pland);

- 2Apj ||| - adaosul de prelucrare minim pentru qperafia (faza) i, consider at pe diametru sau pe dou& fe£e plane qpuse, prelucrate simultan;

" ineifrijraa neregulariteîlor profilului, rezultate la operatia (faza) precedents i-1 ;

- S i -1 - adincimea stratului superficial defect, format la operaîa (faza) precedent# i-1 ;

- p1. 1 - abaterile spafrLale ale suprafefei de prelucrat fafe de bazele tehnologice ale piesei, r£mase dupe efectuarea opera£iei (fazei) precedente i-1 ;

- ei - eroarea de instalare a suprafefcei de prelucrat (iniîale) la operaîa sau faza considerate i.

Dace prelucrarea se face prin metoda obtpnerii individuale a preciziei dimensiunilor, cu treceri de probe, atunci in rela- t-iile de calcul al adaosurilor, eroarea de instalare este inlocuite prin eroarea de verificare cvi la operaîa (faza) de prelucrare i.

Valorile elementelor ccroponente ale adaosului de prelucrare, din relaîile (3.3)..(3.5), depind de tipul pieselor, de material, de metodele de prelucrare prin afchiere §i de schemele de orientare in vederea prelucrerii prin a§chiere pe ma§ini- unelte.

In unele cazuri concrete de prelucrare, unele din ccmpo- nentele adaosului de prelucrare minim se pot exclude din rela- %xa de calcul.

Astfel, la prelucrarea semifabricatelor din fonte cenu§ie, fonte maleabiie fi aliaje neferoase, adincimea stratului defect S se ia in calcul numai pentru adaosul priroei operaîi de prelucrare a fiecerei suprafeê; dupe.prima cperaîe de prelucrare prin afchiere, merimea S se exclude din calcul, deoarece in stratul superficial nu se observe raodificeri insemnate la aceste materiale.

Dupe tratamente termice §i ternKxihimioe ale pieselor din oêluri, stratul superficial trebuie pestrat in cit mai mare

b. pentru adaoeuri eimatrioe (bilateral©) la plane cpuse, prelucrate slinultan:

1 1 9 1 1 H 1 1 pi-i I Sc. pentru adaosuri as imetrice (unilaterale) la

plane opuse prelucrate succesiv sau pentru o singure plane:

Api “ p 1-1 I sl-1 + Pt-1 + ««•

Notafri ile folosite sint:

192

D^pPffVr B U M y.vyfc wwiy.i icmare, rezxstente la uzure etc.) se micôreaze rapid odatA

I mirirea adaosului inieturat la rectificare. Din acest motiv, H oalculul adaosului pentru rectificarea pieselor din oêl tratate terraic (prijfi ceiire, nitrurare etc.) se exclude terme- Hj S din relaîa de calcul.

La prelucrarea suprafeêlor de revoluîe cu orientarea se- jnifabricatului pe gduri de centrare, intre virfuri, eroarea de

p instalare poate fi considerate zero pe direcfcia radiaie.La prelucrarea g&urilor cu scule a^chietoare care se auto-

Iscentreaze dupe gaura iniîaie (bro§e, alezoare fixate articulat pe arborele principal al ma§inii), abaterile spafriale de

jFinclinare deplasare ale axei gSurii nu pot fi inieturate §i 111 aceea termenul se exclude din relaîa de calcul; totodate, datorite autocentr&rii sculei, eroarea de instalare este zero.

La prelucrarea cu scule cu teisuri geometric determinate sau la rectificarea unei suprafeê brute, dace nu se cer condi-

I £ii de respectare a dimensiunii (prelucrare pentru "suprafafcS H curate11) stratul mimim de metal care trebuie indepertat este I format din termenii M §i SM la care se adaugS abaterea de forme a suprafeêi de prelucrat a semifabricatului brut.

La supranetezire §i lustruire, adaosul de prelucrare este Rteterminat de ineiîmea neregularitaîlor, de erorile de reglare a sculei la dimensiune §i de uzura acesteia, care nu depe- §esc de obicei 1/2 din toleranâ de prelucrare.

In baza acestor precizeri, relafciile de calcul ale adaosu- I lui intermediar minim sint date centralizat in tab. 3.1., pen- ■ tru diferite cazuri de prelucrare prin a§chiere.

Valorile numerice ale conponentelor adaosului de prelucrare sint date In cap. 4 - 8, pe tipuri de semifabricate, pentru

I diferite operaîi de prelucrare prin a§chiere. In tabelele nor- j mative din cap .4 - 8,* componentele adaosului sint notate fSre Kindicele i-1 sau i.Pentru conpanenta Rj au fost date valori din | §irul standardizat de valori.

In relaîile de calcul ale adaosului de prelucrare, insumarea elementelor ccmponente s-a fecut aritmetic. La prelucrarea mecanice a pieselor, o parte din componentele adaosului,fire§te, se pot conpensa reciproc. De aceea, pentru detenninarea adaosului intermediar minim, se poate inlocui insumarea aritmetice a elementelor componente prin relatpi care se bazeaze pe teoria probabiliteîi §i statistice matematice.

Este de notat inse ce dace se aplice metoda probabi 1 istice de calcul, trebuie se se admite un procent oarecare de rise de Qbfcinere la o parte din piese a unor suprafeê pe care adaosul da prelucrare poate fi insuficient. In afare de aceasta, metoda este mai complicate din punct de vedere matematic , necesite calcule laborioase, astfel incit aplicarea ei este inutile 11

193

Tabelul 3.1. KaLatfl B calcuL el edaoaului 9 pralucrare Intanaediar WJJJ

Falul prelubr!rii Solatia de oaloul

Prelucrarea suprafelelor oxterioare sau interioare da revolutie II .m* 1! i iPrelucrarea ainultani a suprafe(elor pl'ana oputa S B Z«2Pralucraraa succesiv! a suprafetelor plana opusa sau adaos pa o singur! fat! planl \>l *ln" 1 BStrunjirea suprafetelor oil indrica Tntre vlrfuri; roctificarea firft centre H B H i-1+si-1>*2<*i-1Alezarea cu alezor fixat articulat; broparea giurilor IBflflHILepuirea piarid unilateral! Aoi „i„* <1.2...1,5)(Bz

Lepuirea suprafetelor de revolutie; lepuirea plan~paralel! 2\>i sin9 C1#2...1#5)C2R2 5-T,..,)

Supranetezire, lustruire(adaos simetric) ^ i .in' 2Rz i-1+0'5*Ti

Prelucrarea "pentru suprafat! curatfi" a unei suprafete brute *pi min“ £z i-1+Si-1+0'25*Ti-1 I

Root ifIcarea dupfl tratament termic sau tormochimic:

a.dad exists aroara da instalare

b.dacfi nu exist! eroare de instalare

*pi .in' *z i-1+P.-1+ei

“pi min=2Rz i-1+2v/Pi-i * *J ■ |B . i n ^ z

Obsarvatie. Pentru simplificarea calculolor cu radicali so pot foloai urmStoarele for mule da aproximare:

- ypi-1 ♦ e* e 0,96*p.. 1;+ dac! Pj.j> c.

- ^Pi-x + e* ~ 0,4*p^|+ 0,96-Cj, dacfi c.

- ^Pi-i + «i ~ pj.1# dacS p..1> 4c.

" /Pi-i + daci £•> Apj.^

nera£Lonal3 din purxct de vedere economic in condiîile productiei de serie.

3.3. ABATERI SPATIALE ‘

Cauzele principale care provoaccL abateri spaîale ale su- prafeêlor sint urmatoarele:

- de formaiîile remanente ale semifabricatelor;- abaterile de poziîe ale suprafefelor formelor de tur-

nare, matriêlor (in limitele admise la execuîa lor), care 9

Bzg la prelucrfrile prin afchiara la o scarf mai nlot, praa m si alta abateri spaîale care pot apara la prelucrarea prin lujchiere a semifabricatelor j

- abaterile de la poziîa reciprocal corecta a subansamblurilor mafinii-unaTte fi erorile deplasflrilor relative ale i diferitelor subansambluri care candiîoneazA pozi^la relatival dintre scula a§chietoare fi piesa de prelucrat.

Deformafciile remanente ale semifabricatelor se produc ales ca rezultat al apariîei tensiuriilor interne, la rfcirea neuniforma a semifabricatelor fi la tratamente termice, cind neuniformitatea incaizirii fi rfcirii pieselor determina formarea unor tensiuni termice , iar neuniformitatea transformSrilor structurale in tiinp fi pe secîunea piesei respective provoacM tensiuni structurale .c

In timpul tratamentelor termice, deformarile sint aprecia- bile, mai ales la piesele lungi fi complicate. Termenul din re- laîa de calcul a adaosului de prelucrare trebuie sa includa valoarea curbarii la tratamentul termic al pieselor, pentru ca adaosul de prelucrare sa poata compensa aceasta deformaîe.

Deformaîile remanente se produc, de asemenea, ca rezultat al redistribuirii tensiunilor interne, provocata la indeparta- rea straturilor de metal prin afchiere, in special la prelucrarea de degrofare a semifabricatelor.

In urma micforfrii abaterilor spaîale la operaîile de prelucrare succesive, aceste abateri devin foarte mici dupa o- peraîile de finisare fi pot fi neglijate.

Abaterile spaîale vor fi deci luate in consider are in calcul:

1. la semifabricate brute, pentru prima faza tehnologicS de prelucrare prin afchiere a fiecarei suprafeê;

2. dupa prelucrarea de degrofare fi cea de semifinisare cu scule cu taifuri geometric determinate, pentru faza tehnologica urmatoare;

3. dupa tratamentul termic, chiar daca anterior nu a e- xistat o deformare.

La calculul adaosurilor de prelucrare se vor considera numai acele abateri spaîale care nu se includ in cimjxil de to- leranâ la dimensiunea suprafeêi, ci au o valoare independents.

In unele cazuri, abaterea spaîala este egaia cu suma mai multor abateri componente, fiecare din acestea fiind un vector.

In cazul existenêi a doua abateri spaîale componente (p1i p2), mSrimea abaterii spaîale rezultante p-ir1 este:

Pi-1 = I Pi + .P2 I* (3.6)

Daca vectorii p1 si of au aceeafi directie fi acelafi sens, obtinem:

Pi-i = Pi + P2, (3’7)

195

iar p e n t r u s a n s u r i o p u s a :

Pi-t " Pi " P2- (3.8)

la prelucrarea suprafeêlor da ravolufcLa, vactorli pot a- vea direcfcii oarecare ca nu pot fi pravfizuta 9! In acest caz insumarea lor se face dijpa rogula r&dAcinii pfttrate:

Pi-i I J p iB Pa § 0,96-p, 1 0,4»p2, (3.9)daca p1 > p2-

Daca exista trei abateri spaîale, de exemplu cur bare, a- batere de la coaxialitatea treptelor §i eroare de centrare la arborii in trepte, atunci:

Pi-1 = m m m I °*94*Pi + °#3#P2 1 ° ' 3#P3 (3-10) daca p1 > || > p3.

Marimea §i felul abaterilor spaîale depind in special de forma piesei §i de raporturile dintre dimensiunile sale, precum §i de schema de orientare a piesei in vederea prelucrarii pe ma§ ina-unealta •

Influenza schemei de orientare a piesei asupra marimii a- baterii spaîale poate fi evidenîata pe baza exeroplului de prelucrare a unui arbore in trepte, cu prinderea in universal, respectiv intre virfuri (fig. 3.3).

Fig.3.3.Influenza scheme 1 de orientare asupra miriam abaterii spat 1tie

la prinderea in universal (fig. 3.3,a) §i in cazul unei e- rori de instalare in universal €j = 0 , abater ea spafciaia pentru suprafaâ cu diametrul D este p*= 0, iar pentru suprafaâ cu diametrul d, p = p , unde p este marimea abater ii de la coaxialitate a trqptelor arborelui. La prinderea aceluia§ i arbore intre virfuri (fig. 3.3,b) §i in cazul unei erori de centrare 3 arborelui p.8ntr = 0, abater ea spaîaia are marimea p 1 1/2* ptx pentru ambele suprafeê.

Se vor examina abaterile spafciale caracteristice pentru diferitele clase de piese de ma§ini. In tab. 3.2 este data cla-

T-b*lul 3.2. Claaificaraa pieselor tipizate pa elm, M construct.. da Maplnl

ARBOR I NETEZI SI IN TREPTE I > t,5»D

1.ArborH reckictoarelor 3. Axepi outfHor da vitaze 4.Tije

2.Arborii pompalop can- S.Stifturitrifuge

DISCURI H < 0,25«D

1.Pistoane-disc2.Hanpoana.3.Flanpe4.Capace rotunda5.Cuplaje

6.Roti da curaa pi volant 5

7.Ro£i dintate cu o singur2 coroanS

TAMBURI SI PAHARE 0,25»D < L < 1,5«D

1.Tamburi de trolii2.Carcase de lagfir3.Ropi de curaa fn trepte

A.Pistoane cu tijS5.Ro£i dintate cu mai multe coroone

BUC9E SI GUZINET1 PENTRU LAQARE L > 0,25-D

I.Cuzineti pentru laglra

2.Bucpa da ghidara S.Bucpe pantru laglra

PIRGHII SI FURCl,'

1.Pirghii de cuplare2.Furci da cuplare3.Furci de ambreiaj4.Pirghii de acttonare

GR1NZ1 SI CONSOLE

1.Grinzi2.Traverse3.Console de toate tipurile

CARCASE,BATIURIfPLACI

1.Carcase de reductor 5.Blocuri de cilindri2.Carcase de' pompe centrifuge pi cu piston 6.Chiulase3.Carcase de cutii de viteze 7.Batiuri de mapini-unelte4.Cartere 8.Pl3ci de fundafie

Nota(ii folosite: H-grosimea discului D-diametrul exterior L-lungimea totals a piesei.

sificarea pieselor tipizate pe clase.Pentru piesele din clasa arbori sint caracteristice urraS-

toarele abateri spa^iale:- - pentru suprafe^ele exterioare de revolu£ie - curbarea,

abaterea d e Id coaxial itatea treptelor §i eroarea de centrare;S pentru suprafe£ele frontale plane - perpendicularita-

tea suprafetelor frontale fa$S de axa arborelui;- pentru gSurile axiale ale arborilor cavi - deplasarea

fi inclinarea axei g&urii.Curbarea semifabricatului brut este rezultatul r&cirii sa

le neuniforme §i al loviturilor accidentale, sau al deforrafirii semifabricatului aflat inc& in stare caldS, dupS seanifabricare.

In cursul prelucrSrilor mecanioe prin afchiere, curbarea rezulte in urma mic§or£rii curbSrii semifabricatului brut, precum §i in urma redistribuirii tensiunilor interne, produsfi dup& friciep&rtarea straturilor a^chiate de metal.

Abaterea de la coaxialitatea treptelor semifabricatului a-pare:

- la forjare libera, datorit# abaterilor de forjare la

a q -7

Bg uiujuere wu ara n e h b a i-nejjufcixuir;- la strunjire, datorita micforarii norraale a erorlXar

semi fabricatului.Dup3 prelucrarea de degrofare, abaterea de la coaxialita-

tea treptelor care a exlstat la semi f abricatul brut se micfo- reaz3, iar la faza tehnologicS urraatoare este practic inlfitura-ta.

Eroarea de centrare este abaterea axel gSurilor da centrare faâ de axa geometries a semifahricatului.

Neperpendicularitatea suprafeêlor frontale facade axa arborelui este, de obicei, rezultatul erorilor geometrice ale mafinii-unelte. La retezarea (debitar ea) semifabricatelor fi la prelucrarea capetelor acestora, abaterea spaîalS menîonata este determinata de neperpendicularitatea mifedrii de avans pe axa semifabricatului fi de deformafri lie elastice ale sculei afchietoare.

La strunjirea suprafefelor frontale ale treptelor cu dife- rente mici intre diametre, neperpendicularitatea suprafeêlor frontale este mica fi poate fi neglijata.

Deplasarea axei gaurii axiale faâ de axa geometrica a semifabricatului se datorefte erorii de Instalare la gaurire.

Incl inarea axei gaurii axiale faâ de axa geometrica a semifabricatului este provocata de urmatoarele cauze:

I neperpendicularitatea direcfciei de avans a lajrghiului faâ de suprafaâ frantaia a piesei, ca rezultat al abaterilor de pozifie ale subansamblurilor maf inii-unelte;

- inegalitatea couponentelor radiale ale for£elar de afchiere, care apare in cazul lungimii diferite a taifurilor fcur- ghiului (ascuîre imprecisa a burghiului);

- deforraatpile elastice ale si±ansarablurilor mafinii-u- nelte, sub acîunea conponentei axiale a forêi de a§chiere.

Pentru piesele din clasele bucfe fi discuri, tambure fi pahare, sint caracteristice urmatoarele abateri spaîale:

- deplasarea axei gaurii centrale fa^S de axa suprafeêi exterioare de revolufcie (excentricitatea), care poate exista la semifabricatele brute fi care se micforeaza progresiv la prelucrarile prin afchiere;

- neperpendicularitatea suprafeêlor plane frontale faâ de axa piesei, abatere care poate rezulta la retezarea fi la strunjirea frontaia;

- neperpendicularitatea suprafeêlor frontale la semifabricatele brute for jate.

La piesele din clasa pirghii fi furci abaterile spaîale care pot apare sint: curbarea semifabricatul\si brut, incl inarea fi deplasarea axelor gaurilor. Inclinarea axelor gaurilor produce o abatere de la paralelismul axelor, iar deplasarea lor, o abatere a distanêi dintre axele gaurilor.

La piesele din clasele grinzi fi console, carcase, batiuri

daforraariJLor senufanricatului brut tumat, sub actiunga tmaiu- nilor interne ce apar la rScirea neuniformS. De as<4|[^k, dato- ritA redistribuirii tensiunilor Interne dupS grofare pot apare abateri de forms fi abateri depi^*^^^' suprafetelor. Abaterile spaîale ale suprafetelor planepot^T abateri de la parallelism, abateri de la perpendicularitate, a- bateri de la planitate etc.

Pentru gSurile din aceste piese, abaterile spafriale sint determinate de incl inarea fi deplasarea axelor gSurilor.

Abaterile spa£iale remanente ale suprafetelor prelucrate care au avut abateri iniîale sint rezultatul copierii abaterilor prin prelucrare, la o scarS de micforare.

Valorile abaterilor spaîale ale semifabricatelor, precum fi abaterile spaîale remanente dupS efectuarea operatiilor de prelucrare prin afchiere sint date in cep 4 1 8, pe tipuri de semifabricate.

3.4. EROAREA DE INSTALARE

Eroarea de instalare la operaîa consideratS este caracte- rizatS de mSrimea deplasSrii suprafeêi de prelucrat, dupS orientarea fi fixarea in dispozitiv, fa£S de poziîa teoreticS prevSzutS de schema de orientare. Modal de determinare a erorii de instalare a fost prezentat in cap. 1.

3.5. EROAREA DE VERIFICARE

La afezarea semifabricatelor in vederea prelucrSrii fSrS I dispozitiv special, cind reglarea sculei afdiietoare la dimen-

siune se face prin treceri de probS pentru fiecare semifabri- 1 cat in parte (ab£inerea individuals a preciziei dimensiunilor)

I precizia afezSrii se asigurS prin verificarea individuals a poziîei semifabricatului pe mafina-unealtS.

In relaîa de calcul al adaosului de prelucrare se va in-- troduce in locul erorii de instalare, eroarea de verificare ev la crperat-ia consideratS.

Eroarea de verificare a semifabricatelor pe strunguri a fost prezentatS in cap. 1.

,1 La afezarea semifabricatului in universal fi lunetS, pentru strunjirea interioarS fi rectificarea interioarS, se face verificarea cu precizia pina la 1/2 din toleranâ'la diametrul gSurii prelucrate, deci ev = 0,5»Td.

3.6. CALCULUL DIMENSIUNILOR INTERMEDIARY

Pe baza adaosurilor intermediare minima calculate se de- terminS dimensiunile intermediare pentru fiecare suprafa£& a

199

HuwBfl dm p r o lu c r a t , la to a ta o p e r a t iile d e p re lu c ra re .D i a m iuni la lntareedllare aou operaîcriale sint dLnenaiu.

nile pa car# la capita In mod suoaesiv suprafsfcele piesei H difaritala oparaîi (faza) de prelucrare prin a^chiere, g g | plnd de la aamifabrioat plna la piesa finiti. Aoestea sint dimensiuni tahnologice care se noteaz& In documentatia de Cabci- caîa (plana de operaîi, fife tehnologice etc.) §i care determine, da aseroenea, dimensiunile verificatoarelor de tipul call, brelor limitative, dimensiunile sculelor agchietoare pentru prelucrarea gSurilor: burghiu, l&rgitor, alezor etc. Dunaisia> nile intermediare trebuie dbînute in limitele toleranêlor tehnologice, stabilite pentru operafriile succesive de prelucrare a fiecirei suprafeê. La ultima operate de prelucrare a fiec&rei nuprafeê rezultA dimensiunea finite, in limitele tolerance! fiiiafionale.

Relaîile de calcul ale dimensiunilor intermediare se stabilesc din analiza schemelor de dispunere a adaosurilor intermediare fi toleranêlor tehnologice. Dispunerea adaosurilor de prelucrare intermediare este diferitS, dupS cum prelucrarea se realizeazd prin metoda obfcinerii individual e sau prin metoda obînerii automate a dimensiunilor (cu reglarea sculelor dupd piese de probi sau dupfi etalcn).

In fig. 3.4 se prezinta schema dispunerii adaosurilor intermediare la prelucrare prin metoda obtinerii individuale a dimensiunilor pentru suprafeê de revoluîe exterioare - arbori (fig. 3.4,a) fi suprafeê de revoluîe interioare 1 alezaje (fig.3.4,b).

Pentru suprafefce de revolutie exterioare se pot serie re-

a) b)

Fig, 3.4. Schema adaosurilor intermediare la prelucrarea prin metoda obtinerii individual* a dimensiunilor: a. arbori: b. alezaje

laîile:- adaosul minim:

(3 .1 1 )

200

- adaosul maxim s

max “ 1-1 max “ 1 Bin (3-12)

M care: 2Ap, min, ggfl BBX este adaosul de prelucrare minim, respectiv maxim, pentru qperatia (faza) considerate B

d- I H R d i.1 ■ - dimensiunea minima, respectiv maxima ogre se abîne la opera£ia (faza) precedenta de prelucrare i-1;

H Binf d ? aax - dimensiunea minima, respectiv maxima, |P§ se dbtme la operaîa (faza) de prelucrare considerate i.

Se observe ce adaosul de prelucrare nu are o valoare con- gtante pentru toate semifabricatele din lot, ci variaze intre valonle min ®ax* I 9

Se delineate nopiunea de aiaos de prelucrare nominal2A| noa, ca fiind diferen£a dintre dimensiunea nominaie ob£inu-te la operaîa (faza) anterioare d M nom §i cea considerated. '(pentru arbori, fig. 3.4,a):

2A , = d „ | d P H (3.13)§|&&, noa i-1 non i no*Prin urmare, pentru arbori:

2A • = 2A • + T ;.4 (3.14)ai noa pi min i »

Analog, pentru suprafeê plane cu adaos asimetric:

^pi nom — ^pi min i~1

Pentru suprafeê de revolu£ie interioare, adaosurile uv- tennediare vor fi (fig.3.4,b):

- adaosul minim

- adaosul maxim:

- adaosul nominal:

Valorile adaosurilor nominaie sint neoesare pantru determinarea dimensiunilor nominaie ale semifabricatelor pe baza ce— rora se execute echipamentul tehnologic (matriê, modele pentru tumare, dispozitive pentru prelucrare etc?.). Valorile adaosu— H lor de prelucrare maxime servesc pentru detenninarea adinci— milor de afchiere (t. = A^ max), a vitezelor de afchiere, a fortelor maxime de afchiere, pentru calculul forêi de fixare in dispozitiv, pentru calculul puterii efective necesare pentru regimul de a§chiere ales.

Dimensiunile nominaie pentru diferitele operand.! (faze) de prelucrare a unei suprafeê, in cazul regierii prin treoeri de probe, se iau astfel:

Pentru suprafe'te exterioare (tip arbore), dimensiunea nominaie se ia egaie cu dimensiunea maxime, cimpul de tolerance

ZAp. min *” ^ i min ^ i -1 ■ax ( 3 . 1 5 )

2Api max — ^ i max ^ i -1 ■in ( 3 . 1 6 )

2Ap,nomnom

— ^ i noa ^ i -1 = ^ i min + T i

nom-1

( 3 . 1 7 )( 3 . 1 8 )

2 0 1

fiind dispus in minus £a%A de dimensiunea ncminalft; in aoest fel, executantul atinge la prelucrare mai intii dimensiunea no- minald §i apoi urmeazfl cimpul da toleran£&, astfel incit sint reduse la minim posibilitfifcile de apariîe a rebutului nere- cuperabil.

Pentru suprafeê interioare (de tip alezaj), dimensiunea nominalS se ia ega lk cu dimensiunea minimi, cimpul de toleran^fi fiind dispus in plus fa£& de dimensiunea ncminal£L Si in aoest caz, in timpul prelucrarii se atinge mai intii dimensiunea no- minalS, iar cimpul de tolerant urmeazfl in sensul a^chierii.

Respectarea acestor recomandari corespunde a^chierii spre maximum de material: in cazul arborelui, maximul de material corespunde dimensiunii maxime a arborelui, iar in cazul alezajului, maximul de material echivaleazd cu dimensiunea minima a alezajului; se ab£ine, astfel, micôrarea uzurii sculei §i a oonsumului de energie pentru a^chiere, deoarece executantul o- pre§te prelucrarea la atingerea dimensiunii nominale.

Grosimea unei preeminence sau a unui perete (fig. 3.5,a) se echivaleazd, conventional, cu diametrul unui arbore § i de a- ceea cimpul de to le ra n t se amplaseazS in minus fat L de dimensiunea nominal^; l&timea unui canal, sau a unei adincituri (fig. 3.5,b) se asimileazS, conventional, cu diametrul unui alezaj, iar cimpul . de to le ra n t se dispune in plus fa£& de dimensiunea ncminalcU

Fiind cunoscute din desenul de execute dimensiunile limits ale suprafeêlor, se determine dimensiunile intermediare in ordinea inverse celei in care se execute operaîile de prelucrare pentru fiecare suprafa^S a piesei, pin& la obtinerea dimensiunii supraferfcei semifahricatului.

In tab. 3.3 sint date rela£Lile cu ajutorul c&rora se calculeazd dimensiunile intermediare la prelucrarea prin metoda obtinerii individuale a dimensiunilor.

La semifabricatele brute, abaterile limits sint date in plus §i in minus fa£S de dimensiunile nominale,conform fig. 3.6.

De aceea, adaosurile nominale pentru prima operaîe de prelucrare a suprafe£ei considerate se calculeazd cu relatiiles

Dimensiunile nominale se pre-scriu, a§adar, astfel:

- pentru suprafeê de tiparbore:

- pentru suprafete de tip alezaj:

Fig.3.5. Dimansiunaa nominal! ji cimpul

da tolaranti la proaninan(a jti canala

a ) I p ' ! ':W

Fig. 3.6. Schema adaosurilor de prelucrara pentru semifabricete brute:a. arbori (dimensiunea d* eate >i dimensiune nooinali);b. alezaje (dimensiunea este >> dimensiune nominal!)

1 pentru suprafeê exterioare: adaosul simetric:

2, p § || H I 1 Hi (3*23) adaosul asimetnc:

^ 1 no. - Apl .in + I A in I (3.24)- pentru suprafeê interioare:

adaosul simetric

2 \ , no. 1 2A p 1 .in 1 I H i 1 S iadaosul asimetric

m t W\ V n c - V » i n + I A » I* <3 ‘2 6 >

in care: | A-n | §i | As | reprezinte valoarea absolute a abater ii infenoare, respectiv a abaterii superioare la dimensiu-

nea nominaie a semifabricatului.Dimensiunile nominaie da nom ale semifabricatului brut se

abfin astfel:| pentru suprafefce exterioare de revoluîe:

nom = mx + non (3 .27)

- pentru suprafete interioare de revolutie:

ds noa “ ain ^£1 noa (3 .28)

Adaosul de prelucrare nominal total 2A t al fiecerei

stprafeê reprezinte suma adaosurilor nominaie *intermediare necesare suprafeêi considerate:

11 H no. « 1 | , 2 A p i (3 .2 9 )

in care: 2^, este adaosul nominal intermediar aimotrio p«y- tru operatia i ;

n - num&rul total de operaîi de prelucrare pentru su- prafaâ consideratA.

Adaosul naninal total se obtine prin diferenta dintre dimensiunea nominal^ a suprafeêi £ ami f abr icatUlui dt nom gi dimensiunea norainaia a suprafeêi piesei finite d H pentru arbori, respectiv prin diferenta dintre dimesmunea nominal^ I piesei finite d, H §i dimensiunea nominaia a suprafetei sendfabricatului d5 noa pentru alezaje, adicS:

| pentru arbori:^p noa t n 9 nora I 9 non (3*30)

- pentru alezaje:non) t * npn "" non (3-31)

La calculul dimensiunilor intermediare cu formulele din tabelul 3,3, dimensiunile nominale teoretice rezultate din calcul se rotunjesc in plus pentru suprafeê de tip arbore §i in minus pentru suprafeê de tip alezaj.

La prelucrarea prin metoda obtinerii automate a dimensiunilor apare o dispunere a adaosurilor intermediare diferita fata de prelucrarea prin metoda obtinerii individuale a dimensiunilor. Aceasta se explica prin faptul c3 la prelucrarea pe raa- §ini-unelte reglate la dimensiune constants pentru intregul lot de piese, datorita deformatiilor elastice ale elementelor sistemului tehnologic MUSDP (ma§ina-unealta-scuia-dispozitiv-piesa) au loc fenomene de "copiere” care constau in aceea ca la prelucrarea unui semifabricat cu dimensiunea minima Li.1 B-n se obtine dimensiunea minima. Ls m-q la operatia considerate i, iar la prelucrarea unui semifabricat cu dimensiunea limits maxima LM H se obtine dimensiunea maxima L- max (fig. 3.7)*

g. 3.7. Deformatiiie elastice la prelucrarea pe nasini- lelte reglate la dimensiune constant!: L - dimensiunea

de reglare

Intr-adevclr, in fig. 3.7 se observS ca la prelucrarea suprafetelor exterioare, pentru semifabricatul cu dimensiunea limita minima Li.1 ffljn, deformatia elastica a sis temului tehnologic

204

TaMlul 3.3 Foraui* pentru caloulul dtawwlunilar fntaraedlere Is aetoda cfatlMrlt hr dividual* • diMmiunilor

Hr.ort. Felul suprafetelor Formula de oaloul

1. Suprafate exterioare cu adaos

asiaetrio

•

2 non | ^pl ain ^1"1

M-1 aax a ^1 max | pi noa

h-Vnoa | Li-1 max (rotun^°

Li-1 min = i-1 max r i-1

2. Suprafefce exterioare cu adaos

simetric

^pi noa i *^p1 ain | i-1

di-1 aax | di aax | pi noa

d. 4 * d4 - (rotunjit) 1-1 nom i-1 aax g

di-1 min “ di"1 max r ’ Ti-1

3. Suprafete interioare cu adaos

asimetric

^pi noa " ^pi ain ^i-1

1 s L - A ■"i-1 ain i ain noa

L. « : L, . (rotunjit) 1-1 noa i1 min

*"1-1 aax “ i*1 ain r * i-1

4. Suprafete interioare cu adaos

simetric

^pi noa ~ ^pi ain + Ti-1

di-1 ain ~ di min ^pi noa

di-1 noa = V i ain

d. * = d - . + T* « i-1 aax i-1 a m r l-1

Observatii. 1. Notatii: A • _A ■ - adaosul de prelucrare nominal asimetric.res-r r pi nom' pi min r rpectiv adaosul miniin asimetric, la faza considerati i ;

2Ap- noJn, 2Api mi-n “ adaosul de prelucrare nominal simetric,res*

respectiv adaosul minim simetric, la faza considerati i ;

L- - nax, L- n -n - dimensiunea maxim!, respectiv ainia! a su-

prafefei cu adaos asimetric, care se ob£ine la faza precedent!

i-1

d.„i , d-_^ . * diametrul maxim, respectiv ainia care se

ob(ine la faza precedent! i-1 ;

L• ■ . L- . , d. , d. . - dimensiuni maxime. respectiv1 max' i min' i max' l min Iminime care se obtin la faza considerat! i ;

T«.i 1 toleranfca la faza de prelucrare preoedenti, i-1.

2. Dimensiunile simbolizate cu indicele r sint dimensiuni rotunjite.

3. Dimensiunile nominaie ale semifabricatelor se obtin cu relatiile (3.27),

(3.28), pe baza adaosurilor nominaie (3.23), (3.25).

are valoarea minima yBi_r astfel incit dupa prelucrare se otatin* dimensiunea limitA minima L i M R in timp oe la semifabricatul cu dimensiunea limita maxima L i . 1 apare deformatia elastica maxima ymax, in urma cfireia se obfrine dimensiunea limita maxima Lj [

In fig. 3.8 este prezentata schema dispuneril adaosurilor §i dimensiunilor intermediare la prelucrarea suprafeêlor de revolutie exterioare, respectiv interioare, prin metoda rii automate a dimensiunilor, aceasta schema fiind caracteris- ticcL pentru iniaturarea adaosului intermediar intr-o singura trecere.

Prelucrarea prin metoda abt-inerii automate a preciziei dimensiunilor se efectueaza pe strunguri semiautomate multicutite strunguri revolver, strunguri automate, la frezarea pe ma§ini de frezat longitudinal,la alezarea fina cu cuît a gaurilor etc in toate cazurile fiecare scuia a§chietoare lucrind intr-o singura trecere. Loturile de piese se pot prelucra prin metoda obtinerii automate a preciziei §i pe strung universal, folosind opritori rigizi sau coirparatoare cu cadran.

Pe baza schemei din fig.3 . 8 se pot serie urmatoarele rela-•£ii:

- pentru suprafeê de revolutie exterioare:

adaosul minim: min = A - | min min (3.32)

adaosul maxim: max = f P max - d . max (3.33)

sau max = 2 \ i min + Tj -1 " T |(3.34)

adaosul nominal :2Api nom = <*M nom K nom (3.35)

sau nom 2A - . -f Ia. - ,pi nin « in în i (3.36)

$ ___Jills

35xT

§

a)

Fig. 3.8. Schema adaosurilor de prelucrare intermediare la prelucrarea prin metoda obtinerii automate a precizitfi dimensiunilor:

a - arbori: b * alezaje

adaosul minim: 2 V min= d, — i max *1-1 max

aiaosul maxim: max "* d1 min min

sail max *** *^jji min + T* .1 madaosul nominal: nom "" 1 nom ” d M nom

sau 2^ i nom ** ^ p l min + |

In ralatia (3.36) s-a notat cu | A.n M I, I A 1n ( | valoarea absolute a abaterii inferioare la dimensiunea nominaie pro- vfcutA pentru faza de prelucrare precedents i-1 , respectiv la faza considerate i:

- p e n t r u s u p r a f e f c e d e r e v o l u f c i e i n t e r i o a r e :

(3.37)

(3.38)

(3.39)

(3.40)

I K * I (3.41)

In rela^ia (3.41) s-a notat cu | A s , . 1 |r | A s i | valoarea absolute a abater ii superioare la dimensiunea nonijiaie prevazute pentru faza de prelucrare i-1 , respectiv la faza considerate

i.Adaosurile de prelucrare totale miniroe 2A^ min t, maxime

2Ap aax t §i nominaie 2A^ nom t se obtin, atit la suprafe£e d e tip arcore, cit §i de tip alezaj, prin insumarea adaosurilor inter- raediare corespunzatoare:

2A . • « 5 2A*. • (3.42)min t fai nun ' '

2A = £ 2A ■ (3.43)max t 1=1 p \ max ' /

2A = £ 23L- (3.44)nom t j= 1 non ' '

Dimensiunile intermediare pentru suprafe£e exterioare de revolutie se vor calcula cu fomulele:

K', • d i-1 max 7 d i min + min + (3.45)

$ d M min = d i-1 max r | T i-1* (3.46)

In rela^ia (3.46) s-a notat cu d M Bax g dimensiunea maxime la faza precedente i-1 , rotunjite in plus. Rotunjirea se face din 0,05 in 0,05 mm pentru dimensiuni care trebuie obtinute la strunjire de finisare, respectiv din 0 , 1 in 0 , 1 mm pentru dimensiuni care trebuie o&tinute la strunjire de degro§ are.

Analog, pentru suprafete interioare de revolufcie, dimensiunile intermediare vor fi:

d i-1 min m % max " min " ^*1-1 (3.47)

207

î-1 m x * tin r ^ (3«46)

In relaîa (3.48) s - a notat cu d ^ m1n r dimensiunea minimi l a f a z a precerxtS i-1, rotunjitS in minus. Rotunjirea se face cu respectarea acelora§i recoraandSri ca §i pentru supraffefce cilin* dr ice exterioare.

Ca dimensiuni nominale (rotunjite) pentru fiecare opera ie (fazS) succesivS de prelucrare se consider5 pentru suprafefce de tip arbore dimensiunile limits maxime, iar in documenta£ia teh- nologicS se indicS cota d nora-°; pentru suprafeê de tip alezaj d m e n s i u n i l e nominale se iau egale cu dimensiunile 'limits minime, iar in documenta£ie se indicS cota d no£ | .

La semifabricatele laminate, t u m a t e sau matri£ate, abaterile limits sint date, in STAS-urile §i GOST-urile corespunzS- toare, in plus §i in minus f a d e dimensiunile namioale. De a- ceea, dimensiunile nominale d s ^ ale semifabricatelor laminate t u m a t e sau matriâte se obîn cu relaîiles

- pentru suprafeê exterioare de revolufie:

d, nom = <*1 min + 2^1 .in + I A jn | (3.49)

Dimensiunea norainalS rezultatS din calcul se rotunje§ te inplus;

- pentru suprafeêle interioare de revoluîe ale semifabricatelor tumate sau matriâte:

d s non = <*1 max ' 2Ap1 .in “ I A s I (3 .5 0 )

Dimensiunea nominalS rezultatS din calcul se rotunje§ te in minus. In relaîile (3.49) §i (3.50) s-au folosit notafciile:di pin' max “ dimensiunea minima, respectiv maxima obtinutS la ____prima operate de prelucrare a suprafeêlor considerate;2Ap1 B- g|- adaosul intermediar minim, pe diametru, pentru prima operatie de prelucrare a suprafeêi; | Ain |, [ As j - valoarea absolute a abaterii inferioare, respectiv superioare, la dimensiunea nomi- nalS a semifahricatului brut.

Pe desenul de execufcie al semifahricatului se va iirlica cota sub forma d, cu abaterile limits A. si A- starx3ardizate,(cu semnul lor algebric) liSw f

Toleranfcele tehnologice pentru operaîile intermediare se stabilesc corespunzStor cu treptele de precizie care caracteri- zeazS fiecare operatie de prelucrare (vezi cap, 4 -8 ). Toleranâ la operatia finals de prelucrare a fiecSrei suprafe£e trebuiesS fie egalS cu toleranâ la dimensiunea finitS, conform dese- pnului d e execuîe, verificindu-se posihilitatea respectSrii a- cestei tolerance la procedeul de prelucrare finals, prevSzut in procesul tehnologic.

La operatj-ii de prelucrare in mai multe treceri, la care se I\ |

2 0 8

riiVK*; noniuir*, ^ w u i r « occ.), a enema cuspuneru. aaaosuri.iar (ft* diferltA fn\A da schema din fig.3.8. In aoeas-

■ cm/url, daformaîil® elastic® ale elementelor sistemului teiinoloqic practic lipessc la ultimele treoeri, datorita forê- lor mial, i*r exacutantul, utilizind partea "txece" a califcru- lul# t lrvli' Is obînA la prelucrare dimensiunea limits raaximft rptfitru arbori)! corespunzStoare maximului de material.

In fig. 3.9 se prezintfi schema dispunerii adaosurilor in- tarroediare $i tolaranêlor la dimensiunile intermediare la prelucrarea unai sruprafeê cilindrice exterioare in suocesiunea; strunjire de degroâre, strunjire de finisare, rectificare.

Fig.3.9. Schema adaosur i-lor intermediare la pra*lucraraa unai suprafat*ciI indr ice exterioare:il , I | I adaosul ainia pi wax . ipantru strunjiraa da da*grosara; 2A^ adaosul! ! " p2 Bin 1 .... _minia pantru strunjiraada finisare: 2A 7 - ■i a*. • pj Bin daosul Binib pentru rectificare

Plecind de la dimensiunea finals d3 prescrisS in desenul da execute (care poate varia intre d3 Bj §i d3 Mx, in limitele tolerance! T,), se obfcin urmfitoarele relaîi de calcul ale di- mansiunilor intermediare pentru suocesiunea de operaîi considerate in fig. 3.9:

- dimensiunile limits la operaîa de strunjire de finisare:

§are:

brut:

d, “ d* + T, + 2A*, .s„ + T, (3.51)^ max 3 min 3 p3 min 2 ' *

d, . = d, „ - T, (3.52)it min “ m x r 2

- dimensiunile limits la operaîa de strunjire de degro-

d, = cU . + 2A, . + T. (3.53)1 max <2 min p2 min 1

d 1 in = d 1 max r “ T 1 (3.54)- dimensiunea nominalS a suprafeêi la semif abricatul

d - d, : + 2K., ■ + I Ain I (3.55)» nop 1 min Safcl min I in I . '

In tabelul 3.4 sint date formulele necesare pentru calculul dimensiunilor intermediare la prelucrarea prin metoda otafcL- nerii automate a dimensiunilor, pentru schema dispunerii adao-

Tabelul 5 .A FonuLt pentru calouluL df>miiun)lor In t m d la r t la Mtodi abtlnvrll au* taut* • dlMneiunllor

INr.ort.' Felul auprafatalor Formula de oaloul

% Suprafepe exterioare cu adaoa

a

*M-1 max "^1 mfn I Q » In * ^1*1

Sa rotunjapte dimensiunea max(ml la

valoaraa

H-1 min m S max r I

2. Suprafeta exterioare cu adaos

simetric

î-1 max 1 î min 1 ^pi min | ^f*1

Se rotunjepte dimenaiunee maxima la

valoarea d- « _1 i-1 mex r

î-1 min 88 î-1 max r 1 î-1

3. Suprafeta interioare cu adaos

asimetric

**i-1 oin B max S *pi min i-1

Se rotunjapte dimensiunea minimi la

valoarea LM ^ |

î-1 max " **i-1 min r i î-1

4. Suprafeta interioare cu edaoa

simetric

î-1 min ” î max ”S>i min i-1

Se rotunjepte dimensiunea minima la

valoarea jd« -* _ i- i min r

d ■ 4 s d • « ♦ Tj 4i-1 mex i-l min r i-1

Observatii.1. Notati i: A - n -n -adaosul de prelucrare minim asimetric La faza conside-rata I2Ap. m -n -adaosul de prelucrare minim simetric la faza considerate i;Lj.j _ax, Lv.- m n - dimensiunea meximft, respectiv minimS a auprafetei cu aaaos asimetric, care se obtine la faza precedents i-1 ;d- * . d; - - diametrul maxim, respectiv minim, care sej-l max/ ,i-l min . . „ ' r 'obtine la feza precedents i-1 ;pi L. _• , d- _-v. d. - dimensiuni maxima, respectiv i max' i min' . i .max' , i min . . . 9minima care se op?:in la faza considerate i;T- <1 -toleranta la faza de prelucrare precedents i-1.

2. Dimensiunile nominate d ale semifabricatelor brute ae calculeezi cuformulele (3,49) si <3.50?.

3. Adaosurile de prelucrare intermediere minime 2A^ . , respectiv A_i minse determini cu formulele din tabelul 3.1. ^

4. Rotunjirile dimensiunilor nominale celculate (dimensiunile maxime pentru suprefete de tip arbore, respectiv dimensiunil« minime pentru suprafeta de tip alezaj) se vor ■fece din 0,05 In 0,05 mm pentru dimensiuni obtinute la strunjire de finisere, frezare de finisare etc., respectiv din 0,1 Tn 0,1 mm pentru dimensiuni obtinute la strunjire de degrofare, frezare de degropere etc.

5. Pentru dimensiunile intermediere la operatia executatA fnainte de reoti- f icare,tn locul formulalor din tabelul 3.4 se vor folosi formulele (3.51) pi (3.52).

H H f l Intermediare conform fig. 3 .8 .pentru efectuarea calculului adaosurilor de prelucrare in-

^gpnediare §i a dimensiunilor intermediare se recomand& utili- tarea tabelului 3.5.

T|b*lul 3-5 Calculul adaosurilor da praluorara if dimensiunilor intsmdiars

OparatHl*

(fszsl*) da pralu- qrara 1 *u" prafa*«lor

Elamantala adaosului minim, im

Adaosminim,

im

Adaos no- 1 minal calculat, fm

Tola-rant*t , m

D1man- siunaa non1nail, MB

Dlmanslunila suprafafcai,

an

Notarsa cotei in docuaan- tatia, mmaaximi minimi

R2 s p c

Calculul adaosurilor de prelucrare minime §i al dimensiunilor intermediare se ef ectueazcL in ordinea inverscL celei in care se execute opera^iile (fazele) de prelucrare a fiecfirei suprafe£e. in tabelele de calcul de tipul tabelului 3.5 se in- died dimensiunea finite (din desenul de execute) a fiecdrei suprafe^e prelucrate fazele (qperafciile) tehnologice in or- diiiea executdrii lor (vezi exemplele de calcul in cap. 4 - 8 ) .

Cap.4 MHOSURUE OB FRHJJCRARE PHJTRO SEMIFABRICATE tamtmatb IA CAID §1 TEASE LA KBCE

4.1. HJDICA3TI GENERATE

Barele laminate se folosesc ca semifabricate pentru arfauri netezi §i in trepte cu diferenê relativ mici intre diametrele treptelor, pentru piese din clasa pahare (vezi tab.3.2) cu d i- ametre pina la 50 mm, pentru buc§e cu diametrul pina la 25 inn, piese de tipul flan§elor etc. Pentru determinarea diametrului barelor laminate din care se prelucreazS arbori in trepte se calculeazS succesiv adaosurile de prelucrare intermediare §i dimensiunile intermediare pentru treapta cu diametrul cel ma-i mare. In cazul mai multor trepte cu diametre maxime egale, calculul se face pentru treapta cea mai precisa. La calculul adaosurilor valorile 1^, S §i p , precum §i toleranâ T se iau de la operatia (faza) precedents de prelucrare a suprafeêi respective, iar eroarea de instalare 1 -de la operatia ( faza) considerata. Pentru determinarea adaosului la prima operaîe (faza) de prelucrare, valorile 1^, S,p § i toleranâ T sint cele corespunzStoare barelor laminate. Celelalte trepte ale arborelui, cu diametre mai mici, vor avea adaos suplimentar fata de treapta cu diametrul maxim .Daca adaosul tehnologic suplimentar pentru treptele cu diametre mai mici nu poate f i inia- turat intr-o singurS trecere atunci in prima trecere de degrofare se indepSrteazS 60-70 % din adaosul suplimentar, ia r in a doua trecere, 30-40 % din acest adaos. Prelucrarea ulterioara (strunjirea de finisare) a treptelor mai mici pe care a existat adaos suplimentar se va face la dimensiunile intermediare calculate cu formulele date in cap. 3.

Diametrul nominal de calcul d? no|n al barei laminate sau trase la rece se calculeaza cu relaîa :

d = d, + 2A,. • + I A- I, (4.1)I nom 1 max jd1 min ! i ! £ j '

in care d1 max este dimensiunea maxima ofc inuta la prima operate de prelucrare a celei mai mari trepte ;

2A 1 min I adaosul intermediar minim pentru prjima operaîe de prelucrare a treptei considerate ;

| Aj |-valoarea absoluta a abaterii inferioare la diametrul barei laminate.

2 1 2

Se adepts din STAS, respectiv GOSPT diametrul nominal al cu valoarea oea mai. apropiats.DacS toleranâ la diametrul treptei celei mai mari coind-

! cu toleranâ la diaiostrul barelor calibrate atunci diametrul jjgyei calibrate se adepts fSrS adaos de prelucrare pe treapta maxims*

In mod analog se procedeazS pentru bare laminate cu secî- jne pitratS, o£el lat etc.

Pentru rectificarea artoorilor dupfi tratamentul termic se ya exclude din relaîa de calcul a adaosului adincimea stratului superficial defect S.

In tabelul 4.1 se dau abaterile limits la diametru pentru bare din oêl rotund laminate la cald, dupS STAS 333-87,iar jn tabelul 4.2 abaterile limits la diametru pentru oêl rotund calibrat, dupa STAS 1800-80. In tabelul 4.3 se prezintS abaterile limits pe diametru pentru oêlul rotund laminat la cald, dupS. GOST 2590-71,iar in tabelul 4.4 abaterile limits pentru o elul rotund calibrat, dupS GOST 7417-75.

Parametrii §i S, ce caracterizeazS calitatea suprafe- • S la barele din o£el laminate la cald §i trase la rece sint da£i in tabelul 4.5.

4.2. ABATERI SPA^TAIE IA SEHEFMRICftTE IAKQKTE LA CAID §] SEMIFABRICAIE CALIBRATE

I Abaterile spaîale care trebuie luate in considerable la calculul adaosului de prelucrare pentru suprafeêle de revolu- £ie ale pieselor de tip arbore, prelucrate intre virfuri, sint curbarea ( abaterea de la rectilinitate a axei ) §i eroarea de centrare.

Se deosebesc curbarea totals pc <ox §i curbarea locals pc.La prelucrarea intre virfuri curbarea locals pc se calcu-

leaza cu formula :

Pc=2 A c*lc (4.2)

pentru lc < 1/2,in care lc este distanâ in mm, de la secîunea de prelucrat pentru care se determinS curbarea pinS la capStul§§! mai apropiat (fig. 4.1) ;l-lungimea totals;A c-curbarea specifics,in //m/mm ( tab. 4.6 ).

Curbarea totals p I este Ir c max

p 0 = 4 O*1 <4.3)

|| care 1 este lungimea totals, in mm.Curbarea totals a semifabricatelor debitate se determinS

formula ( 4.3 ).

213

Eroarea de centrare pc#n.r la semifabricate laminate ( pr%» cum 99 la semi fabricate matrlfate da tip arbore) apari datorite arorii de orientare a seanifabrioBtului la operaî® do centrxiin $i are ca efect radialA a suprafeêlor exterioare ds n&-voluble ale semifahricatului faÂ de axa gAurilar de centrare.

Dacfi la operatia de centruire pe marina decentruit barele laminate sint fixate cu prisme autocentrante (fig- 4.2) eroarea de centrare este determinate numai de eroarea de reglare a ma- §inii de centruit, de aproximativ 0,25 mm, deci :

§ cvntr " °/25 (4.4)

Tabelul 4.1 AwterHe liaftl pentru ofel rotund laainat La cald (STAS 333-87)

DacS, Insfi, la centruire, semifabricatele sint orientate pe prisme cu fixare unilateraia (fig.4.3), atunci eroarea de

2 1 4

depinde §i dfi toleran^a T la diametrul B orien—a semifabricatului la oentruire; eroarea de oentrare va fi:

Pewjcr*® • 25^/z^+l [nm] (4.5)

T este toleran^a la diametrul bazei de orientare §i se ia

in nro.

Tabelul 4.2 Abateri Haiti pantru o£al rotund calibrat (STAS 1000-80)

Diametrul, Abateri liatl la diaaatru, aa Diaaetrul, Abatari liaiti la diaaetru, mmnm

t: h9 h1Q H11 h9 H10 h11

0 0 04 -0,025 -0,040 -0,075 20,0

21,0I 4,5 22,0

4,8 0 0 0 23,0P -0,030 -0,048 -0,075 24,0 0 05,5 25,0 - -0,084 -0,130

| 6,0 26,027,0

6,5 r ,n . 28,07,0 29,07,5 30,08,0 0 0 08,5 -0,036 -0,058 -0,090 31,09,0 32,09,5 33,0

1 10,0 34,0Y~ 7t n

10,5 36,0 - 0 011,0 38,0 -0,100 -0,160

! 11,5 • 39,012,0 40,0

j i . 12,5 42,0g 13,0 45,0

13,5 0 0 0 46,014,0 ■j o o 04 -0,070 -0,110 48,014,5 50,015,015,5 55,016,0 56,016,5 58,0 0 017,0 60,0 - - -0,120 -0,190I 17,5 63,018,0 65,0

70 0t m 0 0

r v |V4

19,019,5

* -0,084 -0,130

«er• ■ u a i u i v U I II v y - v v I u u u i i u u a i i w t o w w v ■ — ----- -------- — n a a a a — « p a

iH| coj it-tras (CT) otal traa-racopt(TR), otal tras-plefuit (TS), otal cojit-plafult (CS), otal traa-racopt-plafuit (TRS).2.0talul rotund oalibrat aa axacutl ou abatari liaiti conform otapului da tolaranti h11.La oararaa beneficiarului, otalul rotund calibrat aa poata axacuta pi Tn dapurila da tolaranta hlO pi h9.

Pentru bare laminate T este toleranâ diametrului barei iar pentru arbori matriâî, T este toleranâ la diametrul fusuri- lor de orientare ale semifahricatului pe prisme.

La centruirea semifabricatelor de tip arbore dupe trasaj (la producîa de serie mice §i individual^) eroarea de centrare se poate lua 1

p cntr 1 W M 9 1 H Hin care T este toleranâ, in mm, la diametrul semifahricatului.

La prelucrarea intre virfuri, abaterea spatp.aie rezultante se determine prin sumarea curb&rii §i erorii de centrare :

p=v/ p| + p ^ c x [ m m ] (4.7)

unde : pc este m&rimea curbarii locale sau totale in funcfcie de suprafaâ pentru care se calculeaze adaosul de pelucrare.

Fig. 4.1 Curbarea axei la prelucrarea intre virfuri

Tabelul 4.3 Abateri limita pentru otel rotund laainat la cald (GOST 2590-71)

Diametrul, mm

Abateri limita pe diametru, in laminare

mm, pentru precizia de

jnaltA ridicAtA obi?nuitA

♦ -■ ♦ - ♦ -

5 ; 5,5; 6,3; 6,5; 7,9 0,1 0,2 0,2 0,5 0,3 0,510-19 0,1 0,3 0,2 0,5 0,3 0,520-25 0,2 0,3 0,2 0,5 0,4 0,526-4$ 0,2 0,5 0,2 0,7 0,4 0,750;52-58 0,2 0,8 0,2 1,0 0,4 1,060; 62; 63; 65; 67; 68 0/3 , 0,9 0,3 1,1 0,5 1,170; 72; 75; 78;80; 82; 85; 90; 95 0,3 1,1 0,3 1,3 0,5 1,3100; 105; 110; 115 - 0,4 1,7 0,6 1,7120; 125; 130; 135 - - 0,6 2,0 0,8 2,0140; 150; 160170; 180; 190; 200 • - «_ ■ • g If 0,9 2,5210; 220; 230; 240; 250 * #3* ■ jfi ?t „ 1,2 3,0

Observapi.1. Ofelul cu diametrul pinl la 9 mm se UvreazAtn colaci, iar paste 9 mm in bare.

2.Curbura barei nu trebuie sa depapeascA 0,5% din lungime; la comanda be* nefictarulut >e pot livra bare avtnd ourbura oare tA nu depataascA 0,2 X din lungime.

216

Hi'<*aul in universalin cansolft ( fig. 4.4) curbarea1 a o i semifabricatuluilaminat sau calibrat 9 determi-

formula J■ p 1 a.x | 2«Ac»l*cos I arctg ( 2A0 ) ] [ram] , (4

pure s Ac este curbarea specific^ exprimatA in tm/xm; ^Xur^i®103 semifabricatului (conform fig .4.4), in m m .

Tab«lul 4.4 Abateri liaiti pentru otelul rotund celibret (<M>i GOST 7417-75)

QjtfMtrul , Abateri liaiti la diaaetru, mmnun

h9 h10 h i 1 h12

K -0 ,0 2 5 -0 ,0 4 0 -0 ,0 6 0 -0 ,1 0 0

3,1 - 6 -0 ,0 3 0 -0 ,0 4 8 -0 ,0 7 5 -0 ,1 2 0

6,1 ' 10 -0 ,0 3 6 - 0 ,0 5 8 -0 ,0 9 0 -0 ,1 5 0

10,2 - 18/0 - 0 , 0 4 3 - 0 ,0 7 0 -0 ,1 1 0 -0 ,1 8 0

18,5 - 3 0 ,0 -0 ,0 5 2 -0 ,0 8 4 -0 ,1 3 0 -0 ,2 1 0

3 1,0 - 5 0 ,0 -0 ,0 6 2 - 0 ,1 0 0 -0 ,1 6 0 -0 ,2 5 0

I I 5 2 ,0 | 6 5 ,0 - 0 ,0 7 4 -0 ,1 2 0 -0 ,1 9 0 -0 ,3 0 0

1 6 7 ,0 - 8 0 ,0 - - -0 ,1 9 0 -0 ,3 0 08 2 ,0 -1 0 0 ,0 - • -0 ,2 2 0 -0 ,3 5 0

Tabelul 4.5 Calitatea suprafetei la bare laainate fi trese din otel

Felul senifabricatului m v * S , /an

O ta l rotund pina la 30 125 150la n in a t la 3 2 , . . . 80 160 250c a ld 9 0 . . . 1 8 0 200 300

2 0 0 . . . 3 0 0 320 400

O ta l rotund tras la rece 63 600 (a l rotund tras pi plefuit 10

iObserva ie. Calitatea suprafetei frontale dupi debitare - vezi tabelul 4.11

F i g . 4 . 4 C u r b a r e a a x a i l a f i x a r a a I n c o n s o l i I n u n i v e r s a l

217

Exemplu: dacS din tabelul 4.6 se ia Ac - 2 j/m/mm, in formula (4.8) se introduce A S 0,002 mm/ram.

Valorile curbSrii specifice A0 pentru bare laminate sint date in tab.4.6.

La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea de degro§ are a pieselor care dupS strunjirea de finisare au fost supuse unui tratament termic de cSlire, abaterea spaîalA care se ia in considerare este curbarea piesei la tratamentul termic.Pentru rectificarea intre virfuri marimea curbSrii se determine cu relafciile (4.2), respectiv (4.3), in funcîe de secîunea pentru care se calculeazS curbarea.

DupS rectificarea de degrofare a pieselor tratate termic, abaterea spafoalS remanents este :

pc = 0,03*p0 | , (4.9)

kaiide : p^ tr este mSrimea curbSrii la tratamentul termic efectuat inaintea operaîei de rectificare.

Valorile curbSrii specif ice Ac pentru bare din o£el rotund calibrat, tratate termic, sint date in tab.4.7.

Abaterile spaîale calculate cu relaîilt (4.7), respectiv (4.8) se iau in considerable la calculul adaosului de prelucrare numai pentru prima operaîe de prelucrare prin a^chiere a suprafetêlor de revoluîe.

Valorile abaterilor spafciale remanente dupS diferitele operaîi de prelucrare prin a§chiere se calculeazS pe baza legii copier ii abater ilor spaîale ale semifabricatelor brute la o scarS de mic§ orare, cu formula :

p = K »psf [mm] (4.10)

in care K este u n coeficient care indicS gradul de mic§ orare a abater ilor spafciale; psf - abaterea spaîalS a semifahricatului brut,in mm.

Tabelul 4.6 Curbarea specific! a senifabricatelor Iaainato La cald Ac,pe/aa

Caracteristica barei laminate

.

Lungimea semifahricatului taminat, mm

PTnfi la 120 121...180 181...315 316...400 401...500

FfirS Tndreptare 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5

Caracteristica barei laminate

Diametrul semifabricatuldi laminat, mm

PTnfi la 30 31...50 51...80 81...120 Paste 120

Ffiri Tndreptare,dupA cfllire cu fncilzire:

- In cuptor- cu CIF

Oupi Tndreptare pe presi

2,01,00,13

1,30,650,12

0,9 0,60,30,10

0,30,150,08

218

w iih .v fcu.o a u u a t . i u x x u i . s ^ n y j k

H pentru semifabricate laminate, matriâte, forjate liber H turTiate sint data in tab.4.8.

Valorile abaterilor spaîale pentru suprafeê frontale s£nt date in tab. 4.11!

Tabtlul 4.7 Curbarea specif i d a bare I or dfn otel rotund calibrat k . ja/MD

pjsaetrul barei calibrate, mm

FSrS Tndreptarea semifabricatelor djpl tratamentul termicl

In cuptor cu C1F

pfnS la 25 1,6 0,80Peste 25 Ia 50 1,3 0,65peste 50 la 70 0,9 0,45

Observafii: 1.Pentru barele de otel rotund calibrat se admit In stare de livrare, con*1form STAS 1800-80, urmStoarele valori ale ourbirii specif ice Ac!- pentru otelul 1,01 TRS :5 pm/mm pentru diametre ptni la 15 nm in-

cluaiv ?i 3 /on/nun pentru diametre peste 15 mm;- pentru otelul TS, CS TRS :3 /an/mm pentru diametre pini la 18 mm in-

clusiv.2.La prinderea Tntre virfuri curbarea totals se calculeazS cu formula (4.3)

iar curbarea locals cu formula (4.2). La prinderea cu buc?S elasticS, Tn consolS, curbarea totals se calculeazS cu formula (4.8), in care lungimea I se considers pfnfi la sectiunea de fixare in bucsa elasticft. La rectificarea fSrS virfuri, curbarea totals se calculeazS cu formula (4.3)

Tabelul 4.8 Valorile coefic lent ilor K do aicforare a abaterilor spatiale

Faza tehnologics Coeficientul K

1 DupS strunjire : J- Tntr-o singur2 fazS 0,05- degro?are 0,06 1- semifinisare '0,003- finisare 0,025

DupS rectificare :| de degro?are 0,03

DupS frezarea de degro$are a suprafetelor plane (matritate, forjate liber, 0,06sau turnate)

Observatii: 1.Dup5 rectif icarea de degrosare a pieselor de tip arbore, tratate termic, Tn relatia (4.10) Tn locul abaterii ps* se ia Tn considerare nSrimea curbfirii la tratamentul ternic pc 'M efectuat Tnaintea rectificSrii.

2.NSrimea curbSrii dupS tratamentul termic pc t se calculeazS cu relatiile (4.2) respectiv (4.3), utilizind valorile corespunzStoare ale curbSrii specif ice djn tabelele 4.6 si 4.7.

4.3. ERELDCRARE& MEEMJICA A SUERAJFEpUCR O B REVCOJflE

Parametrii R 2 si S care se dbtin dup& diferitele operaîi de prelucrare mecanicS a suprafetelor de revoluîe exterioare, precum §i treptele d e precizie in care se incadreazS toleranâ tehnologici la diametrul suprafetei prelucrate sint date in tabelul 4.9 pentru p i ese prelucrate d i n bare de oêl laminate la

oâl rotund calibrat. Pentru prelucrarea g&irilor se va ccnsulta tabelul 6.1,(cap.6).

Pentru a determina toleranâ tehnologicfi pentru fiecare H peraîe intermediary d e prelucrare, in funcîe de treapta de precizie indicate, se utilizeaz& tabftlul 2.15, (cap.2).

Tabelul 4.9 Parametrii obtinuti la prelucrarea otalulul laminat la cald. &4>rafata de r«volu(itt axtarioara

Procedeul de prelucrare Treapta de precizie R 2, pm S, pn

Strunjire :I - coj ire 14 125lit 120

- degropare 12 I 63 60- finisare 10... 11. 32...20 30- Tntr-o pinguri fazi 1Q...11 } 32...20 30- fini de netezire (cu carburi sau cu 7...9 6,3...3,2 -

diamant)

Rectificare fntre virfuri pi rectificare firi virfuri :

- degropare 8. ..9 10 20- finisare sau tntr-o singuri fazi 7...8 6,3 12■ fini de netezire 5...6 3,2...0,8 6 H

Observatii: 1.Strunjirea !ntr-o singurS f azi pi rectificarea Intr-'o singuri fazi se efectueazi direct f Sri a mai diuiza aceste operapii in faze distincte (degropare pi finisare).

2.La rectificarea executati dupS oil ire, paramatrul S se exclude din relatia de calcul a adaosului de prelucrare.

3. Toleranpele corespunzatoare treptelor de precizie sint date Tn tabelul 2.15, cap.2.

4*4. PRETOCRAREA MECANIGA A SUERAFEXEDGR FRGNTAI£

Pentru calculul adaosului de prelucrare la prima operaîe de prelucrare a feêlor frontale plane, parametrii R ?, S,p precum §i toleranâ T care intrS in relaîa de calcul sint parametrii caracteristici ai qperaîei precedente - debitarea barei. In tabelul 4.11 se dau valorile parametrilor caracteristici la debitarea barelor.

Valorile parametrilor obtinute la diferite opera£ii de prelucrare mecanicS a suprafeêlor laminate §i calibrate din o- X&l sint specificate in tabelul 4.12.

4.5. JEXEMPED D E CALCUL

S3 se calculeze adaosurile de prelucrare §i dimensiunile intermediare pentru un arbore de la un reductor ( fig.4.5 ). Se- mifabricatul este o barS din o£el roturxi laminat la cald, din material QLC 45 STAS 880-80, producfcia este de serie micS.

DatoritS seriei mici de fabricate, prelucrarea piesei se face pe ma§ ini-unelte universale cu rejlarea sculelor la di-

2 2 0

prin netoda treoerilor de ptxkA (abtinerea indivi preciziei dimensiunilor) -Operatiile oe se vor executa la

vfltn fig,1.5 sint urv&toarele I i debitarea;

Tabilul 4.10 h r — tri i abt inuti Is pnluerarM ot*lulul tras la raoa. Suprafata da rwolut ie extar ioar*

Cf^ul de tolerant! al barei calibrate

Procedeul de pralucrere Treaptft de precizia

Rz'(aa

8,jw

h9Rectificare firi centre:■inainte de trataaent teraic 7 6,3 12'df}| trataaent teraic 6...5 3,2...0,8 *

Rectif icare fSri centre: *degrofare 9 10 20

h10 si h11 ‘finisare 7 6,3 12-finfi de netezire 6...5 3,2...0,8 6..‘.2

hi 1

Strunjire pe strung autcaat sau strung revolver:“Intr-o singur a trecere 11 32 2d*ln doui traceri 10 16 15

Qbservapi: I.Tolerantele la dieaetre, ccrespunzdtoare treptelor de precizie, sint date In tabelul 2.15, capitolul 2.

2.Valorile abaterilor spatisle reaanente dupi strunjirea pe strung automat shu strung revolver se vor deiersina cu relati ile:* dupi strunjiraa intr-o tracare p = 0 , 0 5 * -- dupS strunjiraa tn doui traceri p = 0,02»p^ ;

In care ps^ este abateraa spapala a barei calibrate (curbarea),vezi ob" servapile da la tabelul 4.7.

Tabelul 4.11 Paraaetrii da precizie fi cal itate a suprafetei la debitare

Procedeul de debitareTreapta de precizie la lungiae

Neperpend iculari tatea capfitului barei fetS

de axfia p, mra

Pe foarfeci dupS opritor 17 300 Vezi observa^iile sub tabel

P* fierSstrau circular, f ierastriu Blternativ, cu frezS'f ierSstrfiu pe ■ajini de frezat

14 200 0,01*0

Cu cut it de retezat pe strunguri 13 200 0,045*0

Prin forfecare pe prese 17 R =150...300 S^1000...160d

Vezi observa£iile sub tabel

Obiervatii .1 .La debitarea pe foarfeci fi pa prase rezultfi o suprafafJ de debitare Inclinatl plni la 3° fa$S de directia perpendiculars pe ax&, pracua :§jfo zoni neregulati (adlncituri) care poata ajunga plnl la 0,2«D. MArinea Tnolinfiri i zonai naragulata trebuie luata in considarara la calculul adaosului de prelucrare la capetale sea if abricatului debitat.

2.Iolerantale oorespunzitoare treptelor de precizie indicate sint date in tabelul 2.15. abaterile liaiti la lungiaea de debitare fiind »imetrice (±)

ratw lut * .1 J ParaMtrtl * t lnuH g « 4p r f . t . l < r fronfL. C Td ab Itar*

Procedeul da prelucrare Treapta de precizia Rf, ja 8, tm

Strunjire frontall i i degropare | finisareI Tntr~o singuri fazi

121111

503232

5030 1 30

Rectificare frontali pe mapina de recti*5...10ficat rotund sau masina de rectifioat

frontal6

Observatfi :1.Treptele do precizie indicate Tn tabel sa asiguri atunoi cTnd baza teh* nologioi pentru pralucraraa frontal! coincide ou baza da misurare. DacS acasta baza nu coincid la toleranta corespunzitoare traptai da precizie indicate Tn tabal sa adaugi aroaraa da oriantara cara sa determini cfcjpi indica(iila din cap.1, pantru cota cara trabuia respectati la operatia da pralucrara frontalS.

2.Dupa strunjirea da degrofare a fefcelor frontale la piasa da tip arbore prelucrate din bare laminate sau trasa la race, abaterile spatiale ale acestor auprafdpe aTnt mici pi se neglijeazl.

3.Tolerantele coraspunzltoara treptelor de pracizia indicate sint date in tabelul 2.15.

4.La calculul adaosului da prelucrare pentru rectificarea executati cijpl tratamentul termic, paramatrul S sa exclude din relatia de calcul.

Q.

1,6/32 3

K ■ %

Ji— =i■

E S I ...

w

cs*

cG--------- o

1 Q

f No SO O o

11 23 , 31 1 6^ I M W r &

. ■1___5

. Si

61) 6 56i fo

2S0-o08

NOTA:—Tesitun 1x45° ' j w j j H H

—Rugozitatea supra fet e/or f H

Fig.4.5 Arbore de la un reductor de turapia

- frezarea frontalS §i centruirea;- strunjirea suprafe^elor cilindrice [intr-o singurS ope

r a t e );- frezarea canalelor de panS;- tratament termic de iinbunStS'tire ( la HRC 20...30 );- indreptarea piesei ( redresare ); + ' 0- rectificarea suprafe^elor cilindrice 4>17lS;So6 4 > 2 0 -o.oa5

4>25!J5;So7 nrn. Pentru stabilirea diametrului barei laminate din care se va executa piesa se calculeazS adaosurie de prelucrare pentru suprafafca cu diametru maxim.

1. Pentru suprafaâ 4>25tS'.oa7a . pentru rectificare (operatia preoadsnta art* strunjiraa

t_tr-o singurfi faza ) |R , “ 25 (® iS,., g 0 (dup& tratamentul termic da oil ire 8,.,

I P exclude din calcul ;

p I I 2»AC»1C 1 .A c 1 0,13 an/ran din tab.4.6 (dupS Indreptare) Jlc = 108,6 mm din desenul piesei ;p = 2*0,13*108,6 » 28

La prelucrari intre virfuri nu se face verificarea a§9I aSrii/ deci e„ = 0.

A§adar, adaosul minim pentru rectificare este :

ZApi .in I 2R, i-1 | 2*Pi-i I 2*25 | 2*28 | 106 g

Din tabelul 2.15 cap.2, obtînem toleranâ pentru operaîa I precedents- strunjire intr-o singurS faz&-con£orm treptei 10 deI precizie :

Tj., = 84 m, deci aaaosul nominal, pentru rectificare este :

2AS nom = ,in + Ts., 1 106 | 84 | 190 SIDiametrul maxim inainte de rectificare ( dupS strunjire j

K este :|tj „x | di «X + 2Ap, ;oD = 25,007 I 0,190 | 25,197 nun.

Se rotunje§te : d,., max = , nm = 25,2 mm ;Diametrul minim rezultfi :

di-i «in 1 25,2 - 0,084 | 25,116 mm.Deed, qperafcia de strunjire se va executa la cota

<j) 25.2^0 mm ;b. pentru strunjire (anterior strunjirii materialul-barS

I este sub formS de laminat ):Rz j., = 125 /mi ;Sj., = 150 (M ;

Pi-1=}/Pc +Pcantr2 [mm]

conform fonnulei (4.7) pentru prelucrarea intre virfuri Pc ~ 2*A c*lc ; ^% = 1,5 (m/mm ( tab. 4.6 pentru laminat f&r& Indreptare );Pc = 2*1,5*108,6 ~ 326 m ;Pcentr § 0,25 mm = 250 M (pentru centruire exeeutatS pe ma§ina

I * oentruit, cu fixarea materialului in prisma autocentranta*

223

formula (4.4) ; >

P i . 1 V 3 2 6 a+ 2 5 0 a - 4 1 1 [im

Adaosul minim pentru strunjire este :

H sin I j | g | | I B I 2pM I 2(125 1 150) +2-411-1372 H

Din tab. 4.1 se obtine abaterea inferioarS A. la dianetrui barei laminate :

Aj = -0,9 mm.'Adaosul nominal de calcul :

,2Api no. - 2Api .in + I A t I " 1 3 7 2 + I ~ 9 0 0 I I B m .

Diametrul nominal de calcul al barei laminate se determinecu formula (4.1) :

d . no. | p l f I I# 372 I | - 0,9 | | 27 ,472 mm.

Se alege o bar£ laminate cu diametrul standard! zat ,<J) 28!q!9 M conform SE&S 333-87.

Adaosul de prelucrare nominal real ( recalculat) pentru o- pera^ia de strunjire a treptei <)>2 5 !£; JSJ mm este :

2A- nnm = d. - - d4 nftm = 28 - 25,4 = 2,6 mm.pi non ri non i non '

2. Pentru suprafata <J)24.5 mmAdaosul nominal pentru strunjire se determine prin dife

renta dintre diametrul barei laminate §i diametrul suprafe^ei stmnjite :

H I M

2ApT- norn = 28 - 24,5 = 3,5 mm.

3. Pentru suprafata mma.pentru rectificare se adopts acela§i adaos nominal ca I

§i la suprafata <J>25±0,007 , adicS :^pi. nom “ H.

Diametrul maxim al suprafetei finite este :20 - 0,025 p 19,975 mm.

Diametrul maxim inainte de rectificare (dupS strunjire )este :

d i-i max 1 19,975 I 0,190 = 20,165 mm ; se rotunjefte : g = 20,2 mm

d f-1 non ~ 20,2 mm«in P 20,2 - 0,084 - 20,116 mm.

Deci, operatia de strunjire se va executa la cota :4>2 0.2-o, 064 wm*

224

fm.

:rul

urn.

ana;

o-

[£©-lei

)

b. pentru strunjire adaosul se determine prin diferenâ ^^^•ctrelor de strunjire ale treptelor vecine, ad-ifff s

| P no* I 24,5 1 20,2 I 4,3 mm.4. Pentru suprafeêle mma. pentru rectificare se adopts, acelaî adaos

2elalte suprafete rectif icate sSSfj nom fl 33| A®*

Diametrul maxim al suprafetei finite este :17 + 0,006 | 17,006 ram

Diametrul maxim inainte de rectificare ( dup& strunjire ) este s

A -1 max “ lllfll I 0,190 ( 17,196 ram se rotunje^te : dj.., aax | 17,2 nun

di-1 non = 17,2 imtl.

Toleranta pentru cperatia de sxrunjire este 70 S (tab. 2.15) treapta 10 de precizie)

Diametrul minim :

d i-1 rain - 1 7 '2 I 0 , 0 7 I 1 7 /1 3 Inm-

Cperatia de strunjire se execute la cota 4)17 .2_0>07 ram.b. pentru strunjire, adaosul se determinS prin diferenta

RcfcLametrelor de strunjire ale treptelor vecine :

2Api nom = 2 0 , 2 - 1 7 , 2 = 3 . .

5. Caleuliil adaosurilor pentru prelucrarea suprafetelor frontale la cota L = 250?0.a ram.

Suprafetei e frontale de cap&t se prelucreazS prin frezare, cperatia precedents fiind debitarea pe ferSstrSu circular. Din tabelul 4.11 obtinem :

^ i-1 + si-i = °'2 WfeP|-#l = 0,01*D =» 0,01*28 IS 0,28 ram.

Maosul minim pentru frezarea simultanS a fetelor frontale este :

2Ai = 2*0,2 + 2*0,28 m 0,96 ram.

Toleranta la lungimea de debitare, in treapta 14 de precizie, este 1150 jum = 1,15 mm (tab.2.15, capf.2); abaterile limits la lungimea de debitare sint deci ± 0,57 5 ram sau rotunjit

±0,6 mm.Prin unnare, adaosul nominal calcul at pentru frezarea

frontal^ este :

f t no. I ZApi min + I I “ ^ I I f | # I I 1,56. ran.

225

Tabelul 4.13 C a lcu lu l adaosului pentru un arbore de la un redactor ( f i g . 4 .5 )

O p e ra tile (f a z e le ) de p re lu c ra re a

su p ra fe (e lo r

Eleaenteleminim

adaosului/m Adaos

■inim ,fm

Adaos nominal c a lc u la t , im

Tolerance T //m

Dimensiuneanominal^,

am

Dimensiunilesuprafetei

S P e1 f fUM

Maxima Minima

Notarea cotei in docuacnta tie , ■

Suprafata

Semifabricat

S tr u n jir e

R e c tif icare

1 2 5 1 5 0 4 1 1 - • • - ' 1 2 0 0 28 28,5 27,3

2 5 - - 2 8 - 1 3 7 2 2 0 7 2 8 4 2 5 , 2 25,2 25,116

‘ > ■ - jj I - - 1 0 6 1 9 0 1 4 25,0 25,007 24,993 « £ S

Suprafefcele f ro n ta le , la cota 250-fm mm

D e b ita re 200 - 280 - ■ •> 1200 252 252,6 251,4 gorfy* I

F re za re f r o n t a l ^ : | *■ - 960 1560 800 250 250 249,2 25(£»

A d a o s u rile pentru fre za re a f r o n t a lf a cap e te lo r re p re zin tK adaosuri b ila te ra le (suaa adaosurilor prev^zute pe fe te la frontal* da capet a le p ie s e i ) . Valoarea adaosului de pe f ie c a re capXt este egalti ou jumatate d in valoarea t rw u tK m tabel.

Lungimea ncndnalft pentru debitar e este :- 250 + 1,56 - 251,56 ina,

H rotunje^te I i g 9 252 ram.

La debitare se va respecta cota : 252 ±0/6 ram.Valoarea reals ( recalculate ) a adaosului ncndnal este I

2Api non 1 252 I 250 | 2 ram.

Pentru fiecare suprafata frontalft adaosul este :A_t ** 1 mm.-

Formularul de calcul al adosului de prelucrare, completat in baza calculelor efectuate, este dat in tab.4.13.

Cap. 5. ADAOSURI DE PRELUCRARE PEOTRU SEMIFABRICATE MA1RITATE LA CALD

5 .1 . UJDICAm GENEKALE

DupS ce s-a stabilit procesul tehnologic de prelucrare me- r-gni r** prin a§chiere, se calculeazS adaosurile de prelucrare m-in-iniA pentru toate operafciile { fazele ) de prelucrare a fie- c3rei suprafefce. Pentru determinarea adaosului minim la prima operaîe ( faza ) de prelucrare a suprafefei considerate, mSri- miip Rz,s,p, care intra in relaîa de calcul, sint cele cores- punzStoare semifabricatului matrifat brut, iar eroarea de instalare se determine pe baza indicaîilor din cap.1.La stabilirea procesului tehnologic de prelucrare macanicS se va avea in vedere c& nu se execute la matriâre gSurile cu axele in plane neparalele cu direcfia de matritare; aceste g&uri se vor obtine. prin gSurire in material plin.

Adaosurile de prelucrare totale calculate §i dimensiunii^ calculate ale semifabricatelor nu includ adaosurile tehnologice^ necesare pentru simplificarea formei semifabricatului matriât, pentru fixarea semifabricatelor la tratament termic sau adaosurile pentru probe §i epruvete de InoercSri mecanice. Adaosurile,) tehnologice men£ionate mai sus se stabilesc in mod suplimentar £a%& de adaosurile de prelucrare calculate analitic §i anume,la intoanirea desenului semifabricatului matriât. La suprafe£el|| matrifate care se prelucreazS ulterior prin a§chiere, inclina£i-'i ile de matritare §i celelalte adaosuri tehnologice se aplicS la dimensiunile nominale calculate ale acestui semifabricat. I

Razele de raoordare la matritare evitS muchiile ascuîte care due la apariîa cr3p5turilor §i la mSrirea solicitSrilor mecanice in procesul de matri' are.

Valorile razelor de racordare ale semifabricatului §i ale piesei finite ( fig. 5.1) trebuie sfi satisfacS relaîa optimS :

rP > ra " j ( 5-I

in care : r este raza de raoordare la piesa prelucratfi ; rs - raza de racordare a semifabricatului; js||§ - adaosul de prelucrare nominal caculat.

DacS nu se respects candiîa (5.1), se recomandS s3 se mfi- reascS raza de racordare rp la piesa finitS. DacS din conside- rente constructiv-fpncîonale aceasta nu este posibil, este ne- cesarS corectarea valorii adaosului de prelucrare minim in vederea satisfacerii condiîei :

228

rp * A de undeA'.ln I

in cars

in p > r . (9.2)

> r.tinrPJ ;este

I Aadaosul

i In 3 1 * de prelucrare

infe-

con fur semifabrcat

contur piesa

(5.3)minim oorectat;

T S . I • I N n p I- valoarea absolute a abaterii rioare la dimensiunea a semifabricatului I a piesei finite.Valorile inclinatiilor de ma- triâre sint indicate in tab. 5.1 dupS STAS 7670-83. Valori similare sint prevSzute inGOST 7505-89.Valorile razelor de racordare maxime la semifabricatele ma-

Fig.5.1 Razele da racordare la seaifabric*- triâte Sint indicate in tab.tui M t r U a t la piesa finite 5.2 iar abaterile limita in zo

na de raoordare nu trebuie sS depS§eascS valorile abaterilor limits dimens ionale ale semifabricatelor matrifate. DacS razele de racordare pe desenul de execuîe al piesei finite sint mai mari decit oele din tab.5.2 atunci razele de matriâre se vor adopta dupS desenul piesei finite.

In fig.5.2 este dat un exenplu de semifabricat matritat din care se poate urmSri modul de aplicare a razelor de racordare exterioare R §i razelor interioare r, in funcîe de inSl- timea h. Se observS cS razele interioare r ale matriêi sint raze exterioare ale semifabricatului matriât, iar razele exterioare R ale matriêi devin raze interioare la semifabricatul matriât. In tab.5.3 se dau razele de racordare exterioare minlme la matrifare dupS GOST 7505-89.

Pentru calculul adaosului de prelucrare nominal la prima operate (fazS) de prelucrare a fiecSrei suprafete cu ajutorul relaîilor (3.36) §i respectiv (3.41), precum §i calculul dimensiunilor nominaie ale semifabricatului matriât cu relatiile (3.49),respectiv (3.50) sint necesare valorile abaterilor limits la matrifcare.

_ KIN J I HTabilul 5.1. InoLirwtii do utri^ar* ( STAS 767D-B3 )

Tipul utilajului do notritaro

Suprafeta interioare Suprafeta exterioare

ungh1,grade oonditii unghi1grade condit]i

' - 10 Piese InalteCiocan 10 Piese obipnuite 7 Piese obipnuite

7 Cu fnflltine do cftdere micS

3 Piese plate

10 Piese fnalte 7 Piese platePresi 7 Piese obipnuite 3 Cu TmpingStor

3 Cu extractor 1 Cu extractor

_ . 3 In aatritiMajini da frezat orizontale

3 In functia de a- dtncime

1 Piese obipnuite

0-3 Cu gaurg sau a* dlncituri

0 In poanson

Tabelul 5.2. Ram do raoordare la Batritare ( vozi fig.5.2 ), dupS STAS 7670*83

Infitimea consider at fi, mm Raze interioare r,

mm

Raze exterioare R, tn mm

Clasa I de matritare Clasa II de matritarepaste atni la

. £ 25 2 4 425 40 3 5 640 63 4 6 1063 100 6 8 16100 160 8 10 25160 250 10 16 '40250 400 16 25 63400 630 25 WH By •'

Observatie .Razo mai mici decit cele din tab*I se pot stabili numai tintnd searaa de durabilitatoa matritoi.

In tabelele 5.4. .5.7 sint date dup& STAS 7670-83 abaterile limits pentru dimensiunile nominale ale semifabricatelor matritate din oteluri aliate, executate pe ciocane, prese ■ §i pe ma§ini de forjat orizontale. Aceste abateri limits sint date pentru clasa de matritare I ( abateri limita restrinse ), respectiv II ( abateri limits normale) §i se aplicg. la dimensiunile exterioareale semifabricatului matritat; pentru dimensiunile interioare abaterile limit* se stabilesc cu.seran schimbat. Dimensiunile nominale calculate ale semifabricatelor matritate se rotunjesc din 0,1 in 0,1 mm pentru clasa I de matritare respectiv din 0,5 in 0,5 mm pentru piese matritate in clasa II de matritare, in sensul mdririi adaosului.

Clasa de matritare se stabile§te in functie de cerintele de precizie impuse pieselor, precum §i de conditiile de matritare §i de tipul productiei. Abaterile limit* sint date in ta*

230

bela pentru dimensiunile maxime de lungime, lS ima, grosime .Dimensiunile piesei care se inisoarS pa-raiai sau aproape

cu planul de separable sint considerate lungimi Bfi 14- Hmt. Dimensiunile piesei care se mSsoarS perpendicular fa£4 da planul de separate reprezintS in&l£imi,iar dimensiunile piesei care traverseazS planul de separable sint considerate grosimi.

Diametrele gSurilor pStrunse §i nepStrunse sint considerate "lStimi", iar diametrele suprafetelor cilindrice exterioare mSsurate pe direcfcie verticals fat!| de planul de separa^Hhta^1 inSlîmi ".

Valorile abaterilor limits din tabelele 5.4. .5.7 se stIH bilesc in funcfcie de masa piesei, calitatea oêlului, ccmplexi- tatea formei semifabricatului exprimatS prin factorul de canplexitate §i dimensiunea maximS.

Masa piesei matriâte se calculeazS dupS ce s-a stabilit tehnologic forma semifabricatului matriât in funcfcie de mftrl- mea ?i complexitatea piesei finite.

Calitatea oêlului se stabile§te astfel : grupa Ml-oêluri cu conînut de carbon mai mic de 0,65 % §i oêluri aliate cu suma elementelor de aliere ( Mn, Ni, Cr, Mo, V, fi W) mai micS de 5% ;grupa M2 - oêluri cu conînut de carbon mai mare de 0,65 % §i oêluri aliate cu suma elementelor de aliere (Mi, Ni, Cr, Mo V §i W ) mai mare de 5%.

Corplexitatea de forma a piesei matriâte se exprimS prin factorul de complexitate S:

S = mp / mn ; (5.4)

unde | mp este masa piesei matriâte; - masa corpului gecme- tric simplu in care se inscrie piesa matriâtS ( fig.5.3 §i 5.4).

Se deosebesc patru grupe de canplexitate §i anume :

- grupa SI cu 0,63 < S < 1,0 ;| grupa S2 cu 0,32 < S < 0,63;- grupa S3 cu 0,16 < S < 0,32;- grupa S4 cu S < 0,16.

Cu cit complexitatea de formS este mai mare, cu atit factorul de complexitate S este mai mic.

Pentru piesele din fig.5.3, m se calculeazS cu rela£ia :

7r»dzm H --------- h * p (5.5)

4

231

Fig.5.3. Insorierea In cilindru a unor pita* matritate

da tipul oorpurilor da revolutie

iar pentru pit* din fig.5.4 cu laîa: ;'q|

m,f43*h»l*p (5,6)

in care p este derv sitatea materials lui. La piesele cu flange subîri ma- triâte pe maîni de f or j at-or izanta- le stabilirea abater ilor limit* la grosimi nu se calculeaz* factorul S ci se ia grupa S4, dac*:

a t I d 1 I 0,2sau a 2 / d^ > 2 ( fig.5.5l

2).

Fig.5.4 Schi^fi pantru determinarea grupei da coa* pi ax i tat e la pi*s* for ja- t* pe aapini d* forjat o- rizontal*

Tabelul 5.3. Raz* da raoordar* exterioar* la aatritara ( GOST 7505-89)

Masa semifabricatului matrijat, kg

Valoaraa minimi a razalor d* racordare *xt*rioare, mm pentru adincimea oavitifii aatritai, ea

Plni la 10 inclusiv

10...25 25...50 Peste 50

Ptni la 1,0 inclusiv 1,0 1,6 2,0 3,0Peste 1 pini la 6,3 1,6 2,0 2,5 3,6P*st* 6,3 plni la 16 2,0 2,5 3,0 4,0P*st* 16 plni la 40 2,5 3,0 4,0 5,0Past* 40 plni la 100 3,0 4,0 5,0 7,0Paste 100 ptni la 250 4,0 5,0 6,0 8,0

Observatia.Valoarea razalor da raoordara interioare sa stabilapt* de coaun acord intra ax«cutant pi b*n*fioiar.

In GOST 7505-89 sint date abateri limit* pentru semifabricate matritate din ofcel.

I m i i Fig.5.5.3ohita p*ntru d*t*rminar*a grupal aj complaxitata la pi*a* forjata p* pini da forjat oriiontala

232

F a c to ru l de c o m p le x ita te a form ei

C a lita te a de o te lvura

sur

plus

(+)

Masap ie sei

Tabelul 5 .4 Abateri lia iti pentru lungiai , latiai si maltiai <di«aetr« } pentru (<M>a STAS 7670-83) pTese u t r iv a t * da elaaa H a atrttar* I

Id (w»)1Factorul de com plexitate

a formei

Dimensiunea

■>1000<1250

rea >1250asi- >1600<120 <180 <1600t r i e t r i e

♦0,7 +0,7

+0,8+0,8

Tabelul 5.4 (continuar-e)

21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 52 j0 I

♦0,8 +0,9 ♦1,0 ♦1,0 +1,0 *1,1 ♦1,2 h *h1,5 +1,7

-0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 ■0,9 ■1,0 -1,3|

+1,0 +1,0 ♦1,0 ♦1,1 ♦1,2 ♦1,3 +1,6 *■1,8 ►2,0 ■*2,0 f2,0

-0,4 -0,5 -0,6 -0,7 -0,8 -0,9 -0,9 -1,0 -1,0 1,2 -1,5

+1,0 +1,0 ♦1,2 ♦1,3 +1,4 ♦1,5 ♦1,7 +1,8 +2,0 ►2,0 |►2,5

-0,5 -0,6 -0,6 -0,7 -0,8 -1,0 -1,1 -1/2 “1,2 -1,5 -1,5

+1,0 ♦1,2 ♦1,3 +1,4 ♦1*5 +1,8 +1,8 +2,0 ♦2,0 ♦2,5 ♦2,5 +3,0

-0,6 -0,6 -0,7 -0,8 -1,0 -1,0 "1,2 -1,2 -1,5 -1,5 -2,0 -2,0 I

♦1*2 ♦1,3 ♦1,4 ♦1,5 +1,8 +1,8 +2,0 +2,0 ♦2,5 ♦2,5 +3,0 ♦3,5 I♦3,5 I

-0,6 -0,7 -0,8 -1,0 -1,0 -1,1 -1,2 "1,5 -1,5 -2,0 I-2,0 -2,0 |-2,5 i

♦1,3 ♦1,5 ♦1,7 +1,8 +1,8 +2,0 1+2,0 ♦2,5 ♦2,5 +3,0 ♦3,5 ♦3,5 ' +3 ,5 I

-0,7 -0,7 -0,8 -1,0 -1,2 -1,2I 1,5

-1,5 -2,0 -2,0 -2,0 -2,5 g g

♦1,5 ♦1,7 ♦1,8 ♦1,8 ♦2,0 +2,0 ♦2,5 ♦2,5 +3,0 +3'5 ♦3,5 +3,8 +4,0

-0,7 -0,8 -1,0 “1,2 ”1,2 -1,5 p i -2,C -2,0 -2,0 P | -2,8 -3,0 '

+1,7 +1,8 +1,8 ♦2,0 ♦2,0 m +2,5 +3,C +3,5 ♦3,5 ♦3,8 ♦4,0 f i g

-0,8 -1,0 -1,2 "1,2 -1,5 "1,5 "2,c -2,C -2,0 -2,5 -2,8 -3,0 -3,0

+1,8 +1,8 ♦2,0 +2,0 ♦2,5 +2,5 +3,0 1 1 +3,5 -3,8 +4,0 -4,0 +4,5 I

-1,0 "1,2 -1,2 -1,5 -2,0 - 2,0 i "2,0 -2,0 1-2,5 j-2,8 j'3,0 -3,0~3' 5 I

2 3 5

■

236

Factoru.l de

complexita* te a forme1

Celltatea de otel

Factorul de

complexitatea formei

vura separate sur- ----------

plus aai - si-

("*■) me- Be*

U p - trie tries i

(-)se*

_ ** P * * * M i— tr. ) p«tru Pi.„ | c l M | I

Dimensiunea , D (m )

> 5 0 0

< 6 3 0

> 6 3 0

< 8 0 0>100051250

>1250<1600

>160052000

>2000S25001

■ * 2 3 7

BC

G

Tabelul 5.5 (continuare)

parametrii R, ?i s care oaractarlzeazA calitatea suprafefrella scmifobE'ioatele matritate la cald* pe ciooaune gi pre— alrxt in tiflh»5»fl»

Jggi ttataa d a otaI

Factorul da

coaplaxltataa form*t

ntraotoru'lul

O l N m i u n a i

Tabelul 5.6. Abater! H a i t i p a ntru groatii, pantru plaaa H t r l | a U pa

olooana pi p r a a a In olaaa da M t r l p r a 1 (STAB 7670*83 I

♦0,7 -0,3 **0,7 "0 ,4 ♦0,7 “0 ,5 **0,8 -0,5 ■►0,9 -0,5

♦1,0 -0,5

+1,0 -0,6 +1,1 -0,7

♦1,2 - 0,8 ♦1.4 - 0,8 ♦1,5 *1,0 ♦1,8 -1,0 ♦1,8 -1.2 ♦2,0

"1,2 ♦2.0

1*1.5 ♦2,5 - 2,0 ♦3,6 * 2,0 ♦4,0 •2,2

♦4,2 *2,5 ♦*.2 -2,8

♦5,0 -3,0 ♦5,4 -3,0

*0 ,7 -0,4

*0,7 -0,i| 40,7 - 0 ,6 +0,9 -0,5 ♦0,9 - 0 ,6 ♦1.0 - 0 ,6 ♦1,1 0 ,7

♦1,2 -0,8 ♦1.3 -0,9

♦1,5 -1,0 ♦1,8 1-1.0 ♦1,8

*1,2 ♦2,0

*1,2 ♦2,0

1*1,5 ♦2,5 *1,5 ♦2,5 "2,0

♦3,6 *2,5 ♦4,2 *2,5 ♦4,2 -2,8

♦4,5 -3,0 ♦5,4 •3,0 ♦5,8 •3,2

TabaLul 5.7. Abatarf liaftl pentru groat*1, pantru piaipraaa pl iailni da forjat orlzontala

da aatrltara II ( STAS 7670-83 I

■Itm m pm in claaa

D imenaiunaa. -

< 20 >20.. >50... >80... >120 160 >250<50 <80 <120 <160 <250 <400

+0,6 ♦0,6 +0,7 ♦0,8 ♦0,9 ♦1,0 ♦1,2-0,3 -0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 •0,7♦0.6 ♦0,7 ♦0,8 ♦0,9 +1,0 +1,2 ♦1,3’0,4 -0,4 -0,4 -0,5 -0,6 -0,6 -0,7♦0,7 ♦0,8 ♦0,9 ♦1,0 +1,2 +1,3 H i-0,4 -0,4 -0,5 ’0,6 -0,6 -0,7 -0,8♦0,8 ♦0,9 +1,1 +1,2 +1,3 +1,4 ♦1,4-0,4 -0,5 -0,5 -0,6 ’0,7 -0,8 ■1,0♦0,9 +1,1 ♦1,2 ♦1,3 +1,4 ♦1,5 ♦1,8’0,5 -0,5 -0,6 “0,7 -0,8 -0,9 ■1,0♦1,1 ♦1,2 +1,3 ♦1,4 +1,6 +1,6 +1,8-0,5 ’0,6 -0,7 -0,8 “0,8 -1,0 ’1,1♦1,2 ♦ M +1,5 ♦1,6 ♦1,7 +1,8 +2,0-0,6 "0,7 -0,7 -0,8 ’0,9 ’1,1 -1,2♦1*3 +1,5 +1,6 +1,7 ♦1,9 ♦2,0 +2,2-0,/ ’0,7 -0,8 -0,9 -1,0 -1,2 -1,4♦1,5 ♦1,6 +1,7 ♦1,9 +2,0 +2,2 +2,5-u,/ -0,8 -0,9 -1,0 “1,2 -1,4 “1,5+1,6 +1,7 ♦1,9 ♦2,1 ♦2,2 +2,5 +3,0-0,8 -0,9 “1,0 “1/1 “1,4 -1,5 -1,5♦1,/ +1,9 ♦2,1 ♦2,4 ♦2,5 +3,0 +3,0“0,V -1,0 -1,1 “1,2 ‘1,5 ’1,5 -2,0+ I,V ♦2,1 ♦2,4 ♦2,5 ♦3,0 +3,0 +3,0-1,0 -1,1 -1,2 “1,5 -1,5 -2,0 -2,0♦2,1-1,1

♦2,4 ♦2,5 ♦3,0 ♦3,0 ♦3,5 +4,0-1,2 -1,5 “1,5 -2,0 -2,0 “2,0

♦2,4 +2,5 ♦3,0 ♦3,5 ♦3,5 +4,0 +4,0-1,2 -1,5 -1,5 “1,5 -2,0 -2,0 -2,5♦2,5-1,5

♦3,0 ♦3,5 ♦3,5 ♦4,0 +4,0 +4,5-1,5 "1,5 -2,0 “2,0 -2,5 -2,5

+3,0’1,5

♦3,5 ♦3,5 ♦4,0 +4,5 ♦4,5 +5,0-*,5 *2,0 -2,0 “2,5 -3,0 -3,0

♦3,5’1,5*3,5’2,0♦4,0

♦3,5 +4,0 ♦5,0 +5,0 +5,0 ♦5,5-2,U *2,0 -2,5 “3,0 “3,5 “3,5+4,0 +5,0 ♦5,5 ♦5,5 +5,5 +6,0-2,0♦5,0

“2,5♦5,5

-2,5+6,0

“3,0+6,0

-3,5+6,0

-3,5♦6,5

£,U+5,0’2,5♦5,5"3,0+6,0’3,0

"2,5♦5,5"3,0+6,0"3,0+6,5"3,5

-3,0+6,0-3,0♦6,5-3,5♦7,0*3,5

“3,0♦6,5“3,0♦7,0“3,5♦7,5-4,0

“3,5♦6,5-3,5+7,0-4,0+8,0-4,0

-4,0+6,5-4,0+7,0-4,5+8,0-4,5

-4,0+6,5“4,5♦7,5-4,5+8,0'5,0

Tabelul 5.8. VaLorfle pi s pantru aaaifabr foata aatritate

Hass semifabrioatului natri£at, kg B I S, i m

pfnl La 0,25 80 150'Paste 0,25 plna la 4,00 160 200• Pasta 4,00 pfnl la 25 200 250Pasta 25 pTni la 40 250 300Pasta 40 plni la 100 320 350Pasta 100 ptnfi la 200 400 400

Obiarvatie. Valorile h | sfr\t date pantru sanifabricate curipte prin sablare sau daca- pare.

In cazul curS'tirii cu jet de granule R se ia egal cu 400 m , indiferent de masa semifabricatului.

5.2.ABATERI SPATIALE IA SEKTFABRICATE MATRT&TE IA CAID

La semifabricate matritate de tip arbore ( axe, arbori, tije cu ingro§Sri etc. ) pentru prelucrarea suprafe^elor cilindrice exterioare cu fixarea in universal, in consol^ pe treapta ( suprafa£a ) de la un capSt ( fig.5.6 ), mSriroea totals a abaterii spatiale se exprimS sub forma sumei vectoriale dintre curbarea axei pc §i deplasarea matritelor in planul de separable. Deplasarea matritelor se datoreste jocurilar in coloanele de ghidare ale matritei §i necoincddentei semimatri- |elor la ma§inile de forjat orizontale §i produce excentricitatea in planul de separable a celor douS pSr£i ale piesei raatri- fate.

Prin urmare :

^ P = P c + p" m » <5 -7 ) •

Deoarece insumarea vectorilor p p^ se face dupa regula r&lScinii pStrate, rela^ia de calcul a abaterii spatiale pentru fixarea numai in universal este s

P n / P ^ + P 2® (5 .8)

Ivalorile deplasSrii matritelor pa in planul de separable al piesei matritate sint date in tab.5.9,.

MSrimea curbSrii totale pc a semifabricatului matritat de tip arbore la prinderea in universal, in consolS, se calculeazS cu relatia (4.8), cap.4.

Pentru piesele de tip tijS cu flan§S sau tijS cu ingro§Sri matritate pe ma§ini de forjat orizontale, valorile curbSrii specif ice pQ ale tijei sint date in tab .5.10.

■ H 0) 241

Tabalul 5.9 Valorilc daplaalrii aatritalor pantru piaaa cu plan da aaparatfe aiaatrie (arboru diaourij p f r g M t ate.).

Oaplaaaraa Tn planul da aa*paratia *a# “

parat la ji»' SB

I piaaai. Claaa 1 da aa- Claaa II da na* piaaai, Claaa 1 da ma- Claaa Ifl da

n tritaraCvalori tritara(valori tritara(valori aatritaraCva-raatrtnaa)

!noraala ) raatrtnaa) lori noraala)

< 0,25 0,3 0,3 >10...<16 0,8 1,0>0,25... <0,40 0,3 0,4 >16...<25 0,9 1,1>0,40...<0,63 0,3 0,4 >25...<40 1,0 1,2>0,63...<1,0 0,4 0,5 >40...<63 1,2 1,4>1,0----<1,6 0,4 0,5 >63...<100 1,4 1,7M , 6 . .. .<2,5 0,4 0,6 >100..<160 1*6 2,0>2,5....<4,0 j 0,5 0,7 >160.,<250 1,8 2,5>4,0....<6,3 j 0 , 6 0 , 8 >250..<400 2 , 0 3,0>6 ,3....<1 0 , 0 0,7 0,9

Obsarvatii : 1. Valorila rastrtnsa coraapunzltoara olaaal I da matritara ta iau pantru aaaifabricata aatritata pa ciocana pi praaa, iar valorila noraala coraapunzltoara clasai II da natritara, pantru aemifabricata aatritata pa ciocana, prasa sau aapini da forjat orizontala. Claaa da natritara sa atabilapta tn funcfia da carinfcaLa impuse piasai pracum 9 1 da conditiila pi tipul productiei.

2. Pantru piasa cu plan da aaparafcia asimatric, valorila daplaalrii aatritalor sa pot lua din STAS 7670-63, tabalala 4 si 5.

Abaterile spatp.ale pentru semifabricate de tipul arborilor calculate cu relaîile (5.8) §i (5.9) se iau in considerable la calaolul adaosului de prelucrare numai pentru prima operable de prelucrare mecanica a suprafeêlor de revoluîe.

Valorile abaterilor spaîale reroanente dupfi diferitele o- peraîi de prelucrare prin a^chiere se calculeazft cu relaîa(4.10) din cap,4*

La prelucrarea suprafefcelor cilindrice exterioare ale se- m lfahricatelor de tip arbore, intre virfuri, ( fig.5.7 ), abaterea spafciaia totals este formats din curbarea axei pc, deplasarea matriêlor pa §i eroarea de centrare pcantr §i se calculeazd cu relaîa:

P = V P V P V P % ‘g.:|

Curbarea axei se calculeazfi cu relaîa (4.2) pentru deter- uinarea curbSrii locale p0 sau cu relafcia (4.3) pentru determinarea curb&rii totale p Bax, valorile curbSrii specif ice A0 fiind date in tab.5.10 §i 5.11. Deplasarea matriêlor pn e s t e dat& in tab.5.9, iar eroarea de centrare pc#ntr se calculeaz& c u relafciile (4.4) sau (4.5), cap.4.

242

Tabelul 5.10 Valorile curbirli apeotf to« i fn ja/aa, pentru tljl *+f» ref ul area flanpat m u YnsroplrTI aaalf abr loatulul pa aaflnl ds forjat orizontale

Lungleea tijei, aa

Ac, pa/aa, pentru diaaetrul tijel, In aa

Plni le 18

Peate 18 plni Is 30

Peste 30 plni la 50

Peate 50 ptnl la 80

Peate 80 plni la 120

PTnl la 120 6 8 12 16 20Paste 120 pTnl la 180 4 6 8 12 16Peste 180 plni la 500 2 4 4 6 6Paste 500 pTnl la 1000 1 2 2 3 3

Fig.5.6 Abater 1 spa£iale la fixarea Tn Fig.5.7 Abaterea de curbare a axel launiversal Tn consoll prelucrarea Intre vtrfuri

La semifabricate matritate circulare de tipul discurilor cu gaura central^ poanscnatA la matritare ( ro^l dintate, flan§e, discuri cu gauri strSpunse etc. ), abaterea spatial* totals pentru prelucrarea g&urii, cu orientarea la prima cperatie pe suprafa£a dlindricfl exterioari ( fig.5.8), se ccnpune din deplasarea matritelor in planul de separate pB §i excentricitatea gfiurii poansonate fat& de suprafata exterioarft p9 J

Tabelul 5.11. Valorile curbirli specif ice A , In /m/wm, pentru aea if abricate ■atri^ate da tipul arborilor (axe, arbori)

Diaaetrul aenifabrioatului ■atritat, mm

Curbura specifics Ac *

Dupl matritareDupl tndrepta DupS trstaaent termicre pe prose

tn cuptor cu C1F

, PTnl la 25 4 0,20 2,5 1,25Peste 25 la 50 3 0,15 1,5 0,75

Peste 50 la 80 2 0,12 1,5 0,75

Peste 80 la 120 1,8 0,10 1,0 0,50

Peste 120 la 180 1,6 0,08 1,0 0,50

Peste 120 la 260 1,4 0,06 - - r.

Peste 260 la 360 1,2 - - •

Pasta 360 la 500 1,0

Observable . La sen if abricate I a da arbori tn trepte/ valorile curbirli specif loess leu din tabel Tn funefcie da diaaetrul raedin oalculat cu relatia :

d1*l1 + d2*l2 I ■" I V lnD. . d ---------------- 1---------------

In oare : d., dp,...d sTnt diamatrele traptalor ; I., sint lungiBilatreptelor ;t * lungimea totali a aemifsbrIcatului.

Directiile vectorilor abaterilor c o n p o n e n f c e M *i ■ fiind nedeterminate, abaterea totals se obtine prin oompunflrcg geometries dupS regula rSdScinii pStrate :

P=Vp V P % , (5.10)

Valorile deplasSrii matritelor sint date in tab.5.9, iar valorile excentricitStii gSurii poansonate in tab.5.12.Pentru prelucrarea su

prafetelor exterioare de revolutie cu prinderea la prima qperatie tot peo suprafa^S exterioarS de revolutie brutS abaterea spat ia IS este jpS! plasarea matritelor || .

Tabelul 5.12. Valorile excentricititli giurii pi deforairii suprafetei frontale la piese circular* siaetrice (discuri, roji dintate etc.) pi pfrghii, aatritate pe prase pi aapini de forjat orizontale

ifLungimea giurii poansonate (pentru pe ) sau diametrul maxim al suprafetei frontale

(pentru p )# mm

Excentricitatea giurii poanSonate p , In mm

Abaterea de la planitate (deformarea) suprafetelor plane

Pdef'?n

Abateri res- tr1nse(olasa I)

Abateri normale(clasa II)

Abateri restrlnse(clasa I)

Abateri normals (clasa 11)

Pina la 50 0,50 0,8 0,5 0,5Peste 50 pinl la 120 0,63 1,4 0,5 0,5Peste 120 pinl La 180 0,80 2,0 0,5 0,7Peste 180 pinl la 260 1,00 2,8 0,6 0,9Peste 260 pin! la 360 1,50 3,2 0,7 1,0Paste 360 ptnl la 500 2,50 3,6 0,8 1,1

Observatie s Abaterile restrlnse corespund clasei I de matritare (STAS 7670-83) pentru semifabricate matritate pe prese,iar abaterile normala corespund clasei II

de matritare (STAS 7670-83) pentru semifabricate matritate pe prese sau mapini de forjat orizontale.

;' 'it •.DacS prelucrarea suprafetelor exterioare de revolutie se

face cu prinderea pe suprafata gSurii brute, abaterea spatial* pentru suprafetele exterioare de revolutie se calculeazS cu relatia (5.10). -

La prelucrarea suprafetelor frontale ale semifabricatelor matritate dei tip disc, abaterea spatialS se manifests prin deformarea suprafetei frontale pd#f (fig.5.9 ).

Fig.5.8. Abateri spatiale la piese

matritate de tip disc

Deformarsa ouprafe^Blor (rantalu u produce sub ac- tiunea forâlor oe spar la dabavurarea pisaai matriâte fi la poansonarea gfturii, de asonantta, In tiinpul trata- mantului termic.

Valoaraa inaxirA a de- formSrti suprafet ei frontale

la sendfabricate brute de tipul discurilor este dati in tabelul 5.13.

La calculul adaosurilor pentru prelucrarea suprafefcelor frontale dupS tratamentul termic al pieselor de tip disc inclusiv la piese de tipul roîlor dinâte cu o coroani, trebuie s& se £inS seama de deformarea lor la acest tratament, luindu-se

p = A 0»D = 0,8»D [jum] (5.11)

in care 0 este diametrul maxim al suprafeêi frontale de prelucrat, in mm.

DupS diferitele operafcLi de prelucrare a suprafeêlor frontale ale semifabricatelor de tip disc, cu gaurS centrals, raSrimea abaterilor spaîale remanente ale suprafeêlor frontale se poate determina astfel :

- dupS strunjirea de degrosjare frontalS :

p = 0,20* ( R - r ) • Ap ; Aim (5.12)

- pfpiS strunjirea de semifinisare frcntalS :

P = 0,15»( R - r )»Ap , m (5.13)

I dupS strunjirea de finisare frontalS :

p = 0,10®( R - r )»Ap , urn (5.14)

in care R ?i r sint, respectiv, raza suprafeêi exterioare §iraza suprafeêi g&urii pinS la care se strunje§te frontal,in mm iar A este valoarea specifics a abaterii de la perpendicularitate in m pe 1 mm lungime. Valorile sint date in tab.5.13

DacS diferen^ ( R - r ) < 50 mm, abaterile spaîale remanente ale suprafeêlor frontale sint mici §i se pot neglija, cu excepîa pieselor de tipul discurilor tratate termic la care se va tine seama de deformarea feêlor frontale care se poate pro- <3uce In timpul tratamentului termic ( vezi relaîa (5.11)).

245

Tabalui 3.13.Abataraa spoofftoi 9 la parpaodlouUritato g < ■ ■ 1 m da rial | a suprafafcalor frontal# faj;I * aaaffabrtoatuluf da tip dlao aatritat

Masa semifabricatului aatritat, kg Matritare pa praal Hatrifcara pa napini da

forjat orfzontal!

P?nl la 0,25 0,2 0,3Pasta 0,25 pfnl la 1,6 0,3 0,5Pasta 1,6 pfni la 4 PI

0,7Pasta 1 pfni La 10 m 0,9

Past! 10 pfna Is 25 0,6 1,1

Pasta 25 ptnfl la 40 0,7 1,2

La sendfabricate matri'tate de tipul pirghiilor, bielelor §i furcilor abaterile spaîale caracteristice se manifesto prin curbarea semifabricatelor brute (fig. 5.10).

Pentru prelucrarea suprafeêlor plane ale capetelor pieselor de tip pirghie, relaîa de calcul a abaterii spaîale este:

P “ 2*A 0*lc J (5.15)

in care A I este curbarea specific#, in tm/im lc | distanâ de la secfciunea pentru care se determin# curbarea pin# la cap#tulcel mai apropiat, mm ( vezi fig.5.10). In cazul orient#rii semi fabricatului dup# suprafefcele tijei pirghiei sau bielei, abater ea spatial# pentru prelucrarea suprafetelor plane ale capetelor este curbarea total# :

P ..x - A C#L | (5.16)

in care L este lungimea total#, in mm.

Valorile curbSrii specifice pentru piesele raatriâte de tipul pirghiilor,bielelor,furcilor etc. sint date in tab.5.14.

Fig.5.10 Curbaraa pits#tor da tip ptrghl#

Dup# prima operable de prelucrare a suprafeêlor plane ale capetelor pieselor de tip pirghie, abater ile spafciale remanente se calculeaz# cu relafcia (4.10).

Pentru gdurile din capetele pirghiilor, obînute la matri- £are, abaterile spaîale caracteristice sint excentricitatea g#urii fa^# de conturul exterior al capului pirghiei §i deplasarea raatriêlor. M#rimea exoentricitAîi g#urii poansonate p# se va lua din tab.5.12, iar m#rimea deplas#riiinatritelor pa din tab.5.9. Abaterea spatial# total# se calculeaz# cu relaîa(5.10).

latetul 5.14. Curbare. specif i d A j«/m, pantru *mm\1 wbr \cmtm ftatrltat* da tip plrgfhla

Claaa da Lungime® maxim! L, mn

re <100 >100...125

>125...160

>160...200

>200...250

>250...315

>313...400

>400...)500

>500.,.630

I A 4 3 , 3 2,5 2,2 2 1,8 1,5

f 11 6 6 5 4,5 A

■ 13 2,0

■' ■2,5

5 .3 .P R E C IK R A R E A M E C A N IC A A SUPRAFETELOR D E R E V O LU T IE

Parametrii §i S care se dbîn dup& diferite operaîi de prelucrare mecanicS a semifabricatelor matritate precum §i treptele de precizie in care se incadreazS tolerantele tehnologice la diametrele suprafetelor prelucrate sint date in tab.5.15. In funcîe de treapta de precizie indicate, din tab.2.15 §i 2.16, in cap.2, se obtine valoarea toleranfei la diametrul respectiv.

5.4. PRELUCRAREA MECANICA A SUFRAFEIEL£R FRCNTALE L A PIESE DE TIPUL CCRPURIIXK KE REVCOJTIE

Pentru piese matritate de tipul arborilor, discurilor §i alte corpuri de revolutie, parametrii ab£inuti la diferite qpe- raîi de prelucrare a suprafetelor frontale sint dati in tab.5.16.

5.5.PRELUCRAREA MECANICA A PIESEUCR DE TIPUL PIRGHIILCR SI FORCIIXR MATRTIME

Pentru piesele matritate de tipul pirghiilor cu §i fSr& nervuri, de tipul furcilor sau la piese cu ramificatii asimetrice, cu mai multe capete, incadrate in clasa denumitfi generic 11 pirghii §i furci ”, pot fi necesare operatii de frezare, bro- §are sau rectificare a unor suprafete plane, eventual de strunjire a tijei cilindrice care une§te capetele pirghiei precum §i de prelucrare a gaurilor din capete.

In tab. 5.17 se dau parametrii Qbtinuti la diferite operatii de prelucrare a pieselor din clasa pirghiilor §i furcilor matritate, iar. in tab.5.18 este indicate eroarea de centrare a pirghiilor matritate, care apare la strunjirea intre virfuri a tijei cilindrice a pirghiilor.

247

Tabalui 9.15. P i r M t r i l ob(lnu(1 la preluoraree Mtfabrloftilor aitri^ S i d e ravolutit Mttrloini.

IProcedeul da preluorare I Treapta de preofzie S B 8 B I

| j IN TREPTE

uStrunjire :"*

1 - tntr~o singurl fozi 11...12 32 30" degropare 12 50 501 finisera 1 1 ■ 11 25 *• 25- fini de netezire

I5 5

OISCURI, ROTI DINTATE

1 Strunjire :- fntr-o singurl fazi 10...12 32 30- degropare i u 100 100

1 - semifinisure I 12 50 501 - finisare 10...11 25 25

rRrCTIFICARE ARBORI SI OISCURI

Recti f icare :- ..----

- intr-o singuri fazi 7... 9 5 10- degropare 8...9 10 20

' - f ini sore 6...7 5 15- fini de netezire 5...6 2,5 5

Observatii . 1.Abaterile spajiale dupa diferitele opera£ii de prelucrare mecanici se calculeezi cu formula (4110), cap.4.Pentru piesele de tip disc cu gaurd central!, abaterile spatiale remanente dupfi diferitele operatii de prelucrare a giurii se deteroini conform indicatiilor din cuprinsul observatiilor de sub tabelul 6.3,cap.6.

2.La oper.atiile de prelucrare dup# tratamentul termic se ve tine seama de deformatiile ce pot apare la tratament (curbarea pieselor de tip arbore)

3.La operafclile de prelucrare mecanici executate dupS cilire, nitrurare etc. airimea S so exclude din relatia de calcul a edaosului de prelucrare.

4.Strunjirea ?ntr*o singurl fazfi se execute direct pe suprafata bruti fi- r§ a raai diviza operetia in doui faze distincte, degropare pi finisare, Tnsi cu regimuri apropiate de strunjirea de finisare.

5.6. EXEMPUJ DE CALCUL

S3 se calculeze adaosurile de prelucrare |i dimensiuni|s intermediare pentru qperaîile de prelucrare a suprafeteloij plane frontale ale capului §i piciorului bielei din fig.5.11. Semifabricatul bielei este matriât din QIC 45, STAS 880-82, in clasa II de matriâre conform STAS 7676-83, iar masa semifabri^ catului matriât este 1,3 Kg.

Cperaîile de prelucrare a suprafeêlor plane frontale ale capului §i piciorului bielei din fig.5.11, pentru obînerea dimensiunii finite 38 ,0 062 mm sint urm&toarele s

I frezarea siraultanS a feêlor frontale ale capului bielei

{ fig.5,12,a ); '- frezarea simultanS a feêlor frontale ale piciorului bi-

elei ( fig.5.12,b );

Tabelul 5.16. Parmaetrii cfefinutf la prelucrarea suprafetelor frontale

Procedaul de prelucrare Treapta da pracizia 8,

ARBORI IN TREPTE

Strunjire frontal4 :S degrofare 12 50 50- finisare 11 32 30- tntr-o singur! fazfi 11 32 30

Frezare frontall intr-o fazfi 14 100 100Rectificare frontal! 9 10 20

DISCURI

Strunjire :- intr-o singuri fazi 10...12 32 30| degrofare 14 100 100- semifinisare 12 50 501 finisare 10...11 25 25

Rectificare frontal! :* intr-o singuri fazi pe mapini de

rectificat rotund 7... 9 **"■; £

- pe ina?ini de rectificat plan :- degropare 7...9 10 1- finisare 6 * J

Qbservatii. 1 . Trepte I e do precizie din tabel sint pontru cazul tn care baza tehnoLogi- ca coincide cu baza do m!surare. Dacl acesto baze nu coincid, se adaugi eroarea de orientare care se datermin! dupS indicatiHe din cap.1, pen* tru cota care trebuie respectat! la operatia da prelucrare frontal!.

2. Treptele de precizie din tabel sint date pentru cazul. respect!rii dimensiunii fat! da o suprafata planl prelucrat5. Dacl prelucrarea frontal! se face cu respectarea dimensiunii faf! da o suprafatl neprelucratl, toleranta se determin! cu relatia:

M . T a ^ v2

tn care : • T este toleranta la dimensiune pentru seoifabricatul brut s

matritat; ,- T - toleranta la dimensiune dupl prelucrarea unei fete

frontale; T *se ia conform treptei de precizie indicateTn tabelul 5.16.3. La piese d§rtipul arbor itor, abaterea spatial! remanent! dupS strunji-

re a de degrofare 9 1 frezarea de dogrosare ■ neperpendicularitatea suprafetei frontale fat! de axa piesei are valori neglijabile. La piese de tipul discurilor, abaterile spatiate remanente dupa diferitele operapii de prelucrare frontall se deterninl cu relatiile (5.12)...(5.14), iar dup! tratamentul ternic, ca abatere spatial! se va considera deformaroa feteIor frontale care se poate produce la tratamont, cu relatia (S.1 1 ).

4. La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea executati dupi tratamentul termic ,parametruL S se exclude din relatia de calcul.

- rectificarea planS a fe^elor frontale ale capului §i piciorului bielei pe o parte ( fig.5.13,a );

- rectificarea planS a fe^elor frontale ale capului §i piciorului bielei pe partea opusS ( fig.5.l3,b ). Ambele operatii se execute dup& ce biela a fost tratatd termic.

TatwluL 5.17. ParflHtrif f l b t M i la prelucrarea ■ecanlcl a plr^blllor », furollor

Procedeul de prelucrere Treapta de precizie

j i | s S m

I Frezarea suprafetelor plane paralele cu axa I piesei pi a planului de separatie al I capetelor:

"degropare 12 32 50-finisare pi frezare intr-o faz! 10...11 10 15

I Broparea Tntr-o faz! a suprafetelor plane 10 5 10

I Rectificarea suprafetelor plane paralele I cu axa piesei:

- degropare 8...9 10 201 finisare 6...7 *’ -

1 Strunjirea tijai cilindrica a pfrghiai: - degropare 12 50 50- finisare 11 25 25

Observatii.1. Abaterea spatial! da curbare a ptrghi ilor brut matritate, cara sa are in vadara la pralucrarea suprafetelor plana ala aceatora, sa calculeaz! cu relatia (5.15), raspctiv (5.16). Dup! frezarea da degropare a suprafetelor plane ala pTrghiilor matritate, abaterea spatial! reaanenti ae determine cu relatia (4.10), cap.4, iar dup! pralucrarea da finisare a supra* fetelor plane, abatarila spatiale atnt neglijabile.

2. Strunjirea tijei ci I indr ice a pirghiei, dac! este nacesarfl, se executft Tntra vTrfuri. Calculul abaterii spatiala cara sa are in vedere la deter- ainaraa adaosului da praluorara pantru priaa operatie da prelucrara a tijai cilindrica sa face cu foraula (5.9), Tn cara curbarea specific! | sa ob£ine din tabalul 5.14, iar daplasaraa matritalor pffl din tabelul 5.9. Eroaraa da oantrara Pcen*r pantru pralucrarea tntra virfuri este dat! Tn tabalul 5.18.

3. Abatarila spatiale remanents dup! operatiila de prelucrare aecanic! a gfiurilor din capatala pirghiilor sa vor determine conform indicatiUor din ci^rinsul obsarvatiilor da sub tabalul 6.3, cap.6.

4. La calculul adaosului da prelucrara pantru ractif icarea plan! executatl dup! trataoent termic, paranetrul S sa exclude din relatia de calcul.

Tabelul 5.18. Eroarea da centrare p pentru saaifabricata aatritate de tipulpYrgniilor

I Lungimea total! I a piesei, Tn no

120...180 180...260 260...360 360...500

Dimensiunea trans varsaL!, In mn

18..30

30...50

50..80

18..30

30...50

50...80

18...30

30...50

50..80

18..30

30...50

50..B0

I Eroaraa da can- I trara, Tn ua

300 400' 500 300 400 550 350 450 600 350 350 600

Capul piciorul bielei au aceea§i in£Ltime, de aceea a- daosurile de prelucrare au aceea§i valoare.

a. Calculul adaosului pentru rectificarea planft (operatic precedents este frezarea intr-o singurS. faz&) la 0°** 38.4:0jp2inm

250

- io n| B o {dupS tratamentul tannic 8,., se exclude din calcul) I

! 9 K»plf (conform relatiei (4.10))j 0,06 | tab.4 .6 );

p =-A0*L oanform rela^iei (5.16), deoareoe orientarea se- mifatricatulul fal S de frezele reglate la dimensiune se face III tija bielei ( vezi fig.5.12 ff

4 = 4 /An/mm ( tab.5.14 );L “ 217 + 20 — 237 mm, din desenul piesei;

p,., = 0,06*4*237 w 57 /an.

Fig.5.11. Bi*L* '

A ezarea pieselor pe masa magnetics a ma§inii de rectificat plan nu produce erori de fixare, deci e, ■ 0.

Prin urroare, adaosul minim pentru rectificarea planS pe o parte este :

JL Btn = 10 + 57 = 67 /xtn> :|i ...Toleranta la operatia de rectificare pland in treapta 9

de precizie este 62 im ( tab.2.15, cap.2 ).Adaosul de prelucrare nominal pentru rectificarea pe o par

te are valoarea :Ap npn - 67 + 62 - 129 /an.

Dimensiunea maximS inainte de ultima rectificare plani

«? Bax + * p no. - 3 0 '4 + °'1 2 9 “ 3 8 '5 2 9 »

Dinensiunea minimS : h2 .in m ^3,55 - 0,062 m. 38,488 mm

caputbielei

Cota h2 a capetelor bielei inainte de ultima rectificare planS (abfcinutS M pS prima rectificare planS, conform fig.5,13 a) va fi:1*2 38/55.q#o62 nm

Adaosul nominal real (recalculat) pentru ultima rectificare plan*, este t

* V non = 38,55-38,4 ■ 0,15 nm.Intrucit fefcele frontale

ale capetelor trebuie sI fie simetrice fa£S de axa longitudinals a bielei, este o- bligatorie adoptarea aceluia§i adaos de prelucrare *! pentru prima fazS de rectificare planS :

V n » = 0,15 nun. Deci, cota nominalS inainte

de prima faza de rectificare? planS (dupS frezare) este:

hi non " h i „ * = 1 1 1 1 B“ 38,70 mm.

Toleranta la operatia de frezare intr-o fazS in treapta 10 de precizie,este conform tab.2.15 de 100 /um.

Fig.5.12 Frezarea fetelor frontale caa petelor bielei:a*frezarea fefcejlor capului bielei; b~frezarea feteIor piciorului bielei;

Dimensiunea minimS inainte de prima rectificare planS:

min “ If f jf 1 0/1 " 30'6 npM

252

Doci operat;ia de frazare plana a capului, respactlv p i d o - -jlui bielei se va executa la cota h, g j a - /-o inn.

b.Calculul adaosului pentru frezaraa plani ( anterior frez&rii. semifabricatul rata In stare bruti, matriât ) s

fig ,.1 p 160 B t tab.S.8 ) js,., " 0 ( semifabricatul matriât fiind tratat termic

I se exclude din calcul ) ; i | p, I - 4*237 | 948 m j

6,-0.Frezarea fefcelor frontale executindu-se simultan se uti

lizers relatia de calcul pentru adaosuri simetrice :§p| ,i„ I | I i I 2p(-l I 2*160 | 2*948 | 2216 /an.

Fig.5.13. Rectificarea feêlor frontale ale capetelor bielei

Pentru calculul adaosului de prelucrare nominal la frezare precum §i pentru determinarea diinensiunii sanifabricatului sint necesare abater ile limits la matriâre, conform EJIKS 7670-83 Ifftandardizate in funcfcie de masa piesei matritate, factorul de oamplexitate a formei, calitatea oêlului §i dimensiunea maximS | piesei matritate.

Factorul de coinplexitate a formei S este :S = mp / ,

unde : mp = 1,3 Kg, reprezintS masa semifabricatului matri at ;ity - masa corpului geometric in care se inscrie semifa-

bricatul matriât.In cazul bielei din fig.5.11 masa paralelipipedului care

drcumscrie biela este* 7,95 Kg.

Deci, | i 1,3 / 7,95 ~ 0,163, prin urmare piesa sa inca- dreazS in grupa de ccnple: ' te S., caracterizatfi prin 0,16 < S < 0,32.

253

Ofeiul nrr1 45 avind ccntinutul de carbon da 0,42. .0,5 1 incadnaazi in grupa M. de calitata.

In aceste oandiîi, din tab.5.5, pentru piese matritate in clasa rx de matritare, cu masa ci?arins« Intre 1,0 1,6 Xg(Cg!.litataa o(elului M, factorul de complexitata S3 se abfin M haterile limits -olinm.

Adaosul de prelucrare nominal bilateral, conform relatia (3.36) este :

2ftpl no. - 2Ap1 + I A,n , I " I A )n I I f

2A, ^ = 2,216 + | -0,9 J - | -0,1 | - 3,016 mm.

Cota nominalS h, n0B a semifabricatului matriât, conform relaîei (3.49) este :

p! non ™ ain ^1 Sin j*" I in *f I >H I 38,6 I 2,216 I I -0,9 | | 41,716 mm.

Se rotunje^te : hs | 42 mm.

Capetele semifabricatului se matriteazfi la cota 4 -o.'smm, care se inscrie pe desenul piesei matritate. j^H f

Adaosul nominal real pentru operatia de frezare, recalculat in unna rotunjirii, devine :

2Ap1 noa = 42 - 38,7 = 3,3 mm ,adic3 pe fiecare faâ

frontalS revine adaosul 3,3/2 - 1,65 nm.Adaosul de prelucrare nominal total se obtine prin dife

renta cotelor nominale ale semifabricatului §i piesei finite :

IP noa t I 42 - 38,4 | 3,6 mm,

adicfi pe fiecare fata frontalS revine 3,6/2 ■= 1,8 mm.

CAP 6. ADAOSURI OB PRELUCRARE PHfiSU GAURI

6.1 PREUX3RMRBA MECANICA A GAURUXR

Giurile din piese se pot executa prin gaurire in material plin sau prin lfirgirea unor gfiuri realizate in prealabil prin forjare sau tumare.

In tab.6.1 sint dati parametrii de precizie §i calitate a suprafetelor, obtinute la diferite procedee de prelucrare a gaurilor. Datele din tab.6.1 sint aplicabile pentru or ice tip de piese §i orice tip de semifabricat, avlndu-se in vedere c& precizia de prelucrare a gaurilor nu este in general influentata de clasa pieselor prelucrate (discuri, carcase) etc.

DupS efectuarea calculului succesiv al adaosurilor dimensiunilor intermediare ale gSurii,se ajunge la dimensiunea de calcul pentru operatia de gSurire,apoi se alege diametrul standardizat cel mai apropiat al burghiului,cu respectarea condiî- ei ca diametrul minim al sculei ( admis de toleranta de execute | sa nu fie mai mic decit diametrul minim calculat pentru gSurire.DupS alegerea burghiului standardizat se corecteaza dimensiunea nominaia pentru gaurire,conform cu burghiul ales. Fo- losirea de burghie elicoidale cu diametre nestardardizate, pentru gSuri care sint supuse altor prelucrari dupa gaurire, nu este admisS.

Prelucrarea gaurilor cu largitoare, numita largire, se a- plica fie dupS gaurire, fie pentru mSrirea diametrului unei gauri deja executate la tumare sau forjare. Precizia diametrului gaurilor largite depinde de toleranêle de execufcie la diametrul largitorului, precum §i de supraiargirea gaurii, fencmen care ccnsta in cbînerea unui diametru al gaurii mai mare decit cel al. largitorului.

Prin calculul succesiv al adaosurilor §i dimensiunilor intermediare ale gSurii se ajunge la dimensiunea calculata pentru cperafia de largire. flpoi se alege diametrul nominal standardizat cel mai apropiat al largitorului §i se corecteaza dimensiunea naninaia pentru largire, conform cu largitorul ales. Dato- rita corectarii dimensiunii pentru largire este necesara §i recalcularea adaosului naninal pentru operatia de largire, cu relatia : •’

larg = st ~ at > C®*!)

255

in care ! 2A I este adaosul da prelucrare naninal recaleulat pentru lfirgire; d. It - diametrul nominal al lfirgitorului, canI form ITOS respectiv GOST; H - diametrul nominal standard!*zat al burghiului 1 respectlv diametrul nominal al g&urii brute tumate sau for jate, dacd l&rgirea se executA direct asupra urii brute ).

Tabelul 6.1 Parametrii objinuti la pralucrarea necanid a gSurilor

1 Procedeul de prelucraraOiaoatrul gAuri1, Treapta Calitataa supraf.

precizie H I |yj Sfj*

Oa la 3 pinA la 6 20 40

Paste 6 la 10 32 50

GAurire cu burghie elicoidale a gfiurilor normale

Paste 10 la 18 12 40 60

Paste 18 la 50 50 70

Paste 50 la 80 63 >80

De la 3 ptnA la 10 16^- 25

I GAurire adincA cu burghia specialaPaste 10 la 18

1220 30

Peste 18 la 30 32 40

Paste 30 la 50 50 50

Lirgire cu lArgitor a gAurilor bruta turnate sau forjata

De la 18 ptnA la 3012

40 40

Peste 30 ptnA la 80 50 50

I LArgire da finisara cu lArgitor I dupA gAurira sau dupA lArgirea I gSurii bruta

PinA la 30

11. ..1032 30

Paste 30.ptnA la 80 40 40

1 Strunjire interioarA : I degropare | finisare * fini (netezire)


12 10

6. | .7

4020

3/2

502010.,5

1 Alezare : - normals | precisA - finA


6...7

1053,2

20105

I Rectificare interioarA PtnA la 80 7...9 I 10

8ropare }e la 10 ptnA la 80 7...84

4 6

Calibrara cu bilA sau cu dorn Da la 6 ptnA la 80 7 0,63 -

Lepuire, honuira PtnA la 80 6...7 0 #16

Observatii: 1«Se considers conventional gAuri normals cala pantru cara raportul l/d<5 pi gAuri adfnci in cazul l/d >5.

2.La g fiu rire a g a u r i lo r norm ale cu ghid a re a b u r g h iu lu i in buc§S de g h id a re se a s ig u rd tre a p ta 11 de p r e c iz ie a d ia m e tru lu i.

3 .Se reocmpnda ca g & u r ile cu diametrulld>30mm c a re nu s in t ex e cu ta te l a f o r ja r e sau t u m a re sa f i e g S u r ite suooe- s i v cu doua b u rg h ie : p rim u l cu d ia m e tru l d 1 1 ( 0 , 6 . . .0 , 7 ) d § i a l d o ile a cu d ia m e tru l f i n a l d .

4 .T ip u l a l e z S r i i ( n o rm a ls ,p re c is a , f in d ) e ste c a r a c t e r iz a t de t o le ra n ^ e le de execu îe l a d ia m e tru l a le z o r u lu i .

5 .S t r u n ji r e a in t e r io a r S fo a rte f in a , executata cu c u £ ite cu diam ant sau cu p lS cu ê d in c a r b u r i m e ta lic e pe m a§ini de a le z a t v e r t ic a l e sau o r iz o n ta le p e rm ite re sp e cta re a t r e p t e lo r de p r e c iz ie 8 . . . 6 § i a ru g o z ita fc ii Ra i 0 , 8 . . . 0,2 tm.

P re lu c ra re a g a u r i lo r cu a le z o ru l se fo lo s e fte de o b ic e i ca procedeu de p r e lu c ra r e l a c o ta f in a ls sau in a in te a h o n u i r i i gau r i l o r . A le za re a r e a liz e a z a p r e c iz ia d ia m e tru lu i, forma c o re c ta a g a u r i i § i c a l it a t e a su p e rio a ra a s u p r a fe te i, in s a nu co re cte a za e r o r i l e de in c l in a r e § i dezaxare a le a x e i g a u rii,d e o a re c e a - le z o r u l se a u to ce n tre a za dupa gaura e x is te n ta . P e n tru a p e rm ite oconducerea l i b e r a a a le z o r u lu i e x c lu s iv dupa gaura c a re se a l e - z e a z a ,a le z o ru l e s te f i x a t a r t ic u l a t (e la s t ic ) pe a rb o re le p r i n c ip a l a l m a ^ in ii - u n e lte , cu a ju t o r u l u n e i m andrine o s c ila n te .

I n a c e s t c a z , a b a te r i le s p a ^ ia le de l a o p e ra tia precedenta de p re lu c ra r e a g a u r i i se e x clu d d in r e l a t ia de c a lc u l a adaos u lu i de p r e lu c r a r e , i a r e ro area de in s ta la r e e s te z e ro .

P r e c iz ia d ia m e tru lu i g a u r i lo r a le z a te depinde de t o le r a n - ^ e le de e x e cu îe l a d ia m e tru l a le z o r u lu i , de s u p ra ia rg ire a gaur i i , de s ta re a de u zu ra a m a § in ii -u n e lte , e t c . P e n tru d b în e re a t r e p t e i de p r e c iz ie 7 l a p re lu c ra re a g a u r i lo r cu d i am etre > 12 mm, executate i n i t i a l p r i n g a u r ire ,e s te necesara succesiunea de o p e ra £ ii : l a r g i r e (sau s t r u n j i r e ) ,a le z a re p re a la h i 1 a (p re c is a ) f i a le za re f in a ia ( f i n a ) . P e n tru g a u r i le executate i n i t i a l p r i n fo r ja re sau t u m a r e , t re a p ta de p r e c iz ie 7 se a s ig u ra p r i n doua o p e ra ^ ii su cc e sive de l a r g i r e , urmate de a le z a re p r e a la b iia § i a lezare f in a ia .

T re a p ta de p r e c iz ie 8 l a p re lu c ra re a g a u r i lo r cu diam etre > 12 mm, ex e cu ta te i n i t i a l p r i n g a u r ir e , se a s ig u ra p r i n succesiunea de p r e lu c r a r i : l a r g i r e (sau s t r u n jir e ),u r m a t a de o s i n - gura a le z a re , i a r i n c a z u l g a u r i lo r f o r ja te sau t u m a t e , p r i n doua l S r g i r i s u cc e sive urm ate de a le za re a f in a ia .

P r in c a lc u lu l s u c c e s iv a l a d a o s u rilo r 11 d im e n s iu n ilo r i n - termediare a le g a u r i i se cibîn d im e n s iu n ile nom inale c a lc u la te pentru o p e r a f i i le de a le z a re p r e a la b iia § i l a r g i r e . Se alege diam etrul nom inal s ta n ria rd iza t c e l mai a p ro p ia t a l a le z o r u lu i , a s tfe l i n c i t d ia m e tru l minim a l s c u le i sa nu f i e mai mio d e c it diam etrul minim a l g a u r i i , ap o i se re c a lc u le a zS adaosul p e n tru

257

metre nastaxrlardizate, deoaraoe costul adestor scule este r e l a -

tiv ridicat.Pentru piesele care se prelucreazfi pe magini- unelte agre-

gat §± pe linii automate, operatiile tehnologioe suooesive ■ prelucrare a gSurilor §i pr e d z l a de prelucrare asiguratfi sint date in tab.6.2.

Tabelul 6.2. Suoceaiunea operatiilor de prelucrare 8 giurllor pe mapini agregat pi linii automata

Treaptada

precizie

OperatiiLa (fazale)

tehnologioe

Traaeul tehnologic pentru diametre, Tn mm :

PinA la 18 Peate 18 plnl la 50

Peate 30

1 1 2 1 2

12 GAurire + + + - -

11

Lfirgire de degropare(Tntr-o fazi) Strunjire interioarfi de degropare

-

+ +

+

10 Lirglre de aemifi- nisare

+ 0 - --

8...9

LIrgire interioarA de seaif initare

- - + - +

Alezere prealabilA + - - + - :

7

Alezare finalA * + - + - !

Strunjire interi- oarA de finisare

• • • : - ♦ +

Observatie: Cu 1 pi 2 sint notate trasaele tehnologioe posibile. Cu aemnul * aTnt notate opera£i ile (fazale) tehnologioe aplioate La trasaele tehnologioe respective.

Bro§area gSurilor asigurS o precizie ridicatS de prelucrare in limitele treptelor de*precizie 7.. .8, precum §i suprafefce fine, cu Ra= 1,6...0,4 /on. Inainte de bro§are,g&urile sint prelucrate de ofoicei prin strunjire de finisare, prin ISrgire §i strunjire sau prin strunjire §i alezare cu alezor.

Bro§area gdurilor se execute de dbicei ca hro§are liberS, la care gaura bro§at5 nu capStZ o poziîe determinate fat# de alte syprafete ale piesei,iar bro§a se autocentreazfi dup& gaura existent#. Deoarece la bro§area liber& nu se corecteazA abaterile de possible ale axei gdurii, abater ile spafciale se exclud din relatia de calcul a adaosului de prelucrare pentru bro§are, iar eroarea de instalare se consider# zero. In cazuri mai rare se aplica broârea coordanat# ( ghidat# ), cu instalarea piesei intr-un dispozitiv special care asigurS poziîa axei suprafefcej.

tro § a te f a t s de a l t e s u p ra fe te a le p i e s e i . I n c a z u l h r o q d r i i o o - ordonate, l a rw T n n iu i a d a o s u lu i de p re lu c ra r e p e n tru b ro fa re t re b u ie sS se seama § i de a b a t e r i le de p o z i t i e a le a x e ig j u r i i f a ^ i d e p o z i^ ia n o m inalS , g e n e ra te l a o p e ra tia de p re lu c ra re a g S u r i i , pre m ergStoare b r o ^ S r i i .

La hanuirea gaurilor nwpii de hanuit se autocentrftnzS (a u - toregleazS) pe suprafata gSurii, de aceea abaterile spa^iale §i eroarea de instalare se exclui din calculul adaosului de prelucrare. Pentru piesele tratate termic, marimea S se exclude d in calculul adaosului pentru hanuire. La hanuirea intr-o singurS opera^ie se obtine R > 0,63 tm, iar la hanuirea in douS faze ( prealabiia §i finaia ) se ajunge la Ra — 0,2...0,04 tm.

Abaterile spatiale ale gSurilor executate.cu burghie elicoidale pentru gSuri normale respectiv cu burghie speciale pentru gSuri adinci sint date in tab.6.3. In fig.6.1 se prezinta abaterile de deplasare fi inclinare a axei gaurii.

6.2. EXEMPLU DE CALCUL

SS se calculeze adaosurile de prelucrare §i dimensiunile intermediare pentru prelucrarea suprafetelor cilindrice interioare §i exterioare ale pinionului din fig.6.2.

Semifabricatul este matritat la cald din otelul aliat 28TiMnCrl2 STAS 791-68. Matritarea se executS in clasa II de matritare conform STAS 7670-83, iar masa semifabricatului este peste 4 Kg.

Rezolvare. Principalele operatii §i faze ale procesului tehnologic de prelucrare mecanicS a pinionului sint prezentate in tab. 6.4

1. Pentru suprafata gSurii | 48 0*°'0Z7 [mm]

Schema dispunerii adaosurilor intermediare pentru prelucrarea gSurii 0 48 0 ' mm este prezentatS in fig.6.3.

a. Pentru hanuire ( operatia precedents este rectificarea interioarS in treapta a 8 - a de precizie ) :

1-1 = 5 [/fln] l SM i 0 | dupS tratamentul termic Sj., se ex

clude din calcul ); pM «* 0 §i €j =0 I deoarece capul de hanuit se

autoregleazS ;‘2»pi k - 2‘5 | 10 | I |

Toleranta pentru operatia precedents, de rectificare interioarfi, conform treptei 8 de precizie este :

T,.1 I 39 [/an] ( tab.2.15, cap.2 ).In fig. 6.3 se observS cS dimensiunea minima dupS rectifi-

Tabelul 6.3. Abater! apatfale pentru g lu rll* H H M H H

Denum i rea abater i I

Tipul burghlului

Burghiu elicoidal Burghlu pantryadtnol 1

Diametrul giurif, nun

3... I 6...10

10...18

18...30

30...50

3...6 6...10

I Inclinarea specificA a axei gAurii I §1 pe 1 mm lungime a gAurii,

/on/mm.2,1 Iff 1*3 0,9 0,7 1,6 1,3

Deplasarea axei gAurii fatA de pozitia nominalA CQ/

pm I10 15 20 25 30 10 15

■

20 25

Observatif: 1.Abaterea spatialA totals dupA gAurire se determine cu relatia:

P I 1 CJ2 + (A„*l)2

tn oare : I este lungimea gAurii, fn mm.2. Categoriile principaie de abateri spatiale ale axei gAurii brute tur* , i nate sau forjate sint:ay' pentru gAuri turnate/rdeplasarea ''axei gAurii pax datoritA deplasirii

miezului Cvezi cap. 8,78.2), precua pi inclinarea axei gAuri! 11( l-lungimea gAurii). Inclinarea specificA A , in ^m/nua are valorile': pentru diametrul a = 10...30 mm, A = 10...20 /fla/nun, pentru 0 I 30...50 ram,A = 5...15 pn/nun, iar pentru #>50 mm,A = 3...10 jun/m.

b. pentru gAuri perforate la matritare sau forjare liberA, excentricitatea p a gAurii fatA de suprefata exterioarA.

3. Abaterea spatialA remanent# a axei gAurii dupA diferite operatii da pralucrare a giurii se calculeazA cu formula : p = K*Psf in care K este coeffcientul de micporare a abaterilor; p ^ • abaterea spatialA a axai gAurii pentru semifabrioatuL brut, respectiv pentru gaura obtinutA prin gAurire fn materielul pi in. Valorile coeficientului K sfnt : dupA prelucrarea de degropare K=0,05;dupA pralucrarea de semif inisare K=0,005;dupi pralucrarea de finisare £^0,002; la prelucrArile ulterioare abaterea spatial A a axei gAuri i se poate neglije.''

ca^rea interioarS (inainte de honuire ) este :

deci :

d M nrin -i min " ^pi min- | *

d,., min m 48 - 0,010 - 0,039 ~ 47,951

d i-1 min = 47,95 [mm];

<*M nom B 47,95 [mm];

dM max 4 47,95 | 0,039 ■* 47,989 [mm]j

Deci opera^ia de rectif icare se execute la cota I 47,95 0^0,039

Pta.fr. 1. D*pl««r*« p( trtol in»ro •*xat giuri I: 00 * pozltia nontnall (otr raota) • fliurH; t m 'plaittl f«» d* poaHii wkinati; OjQ,

tnolinatl 91 daplasati f«t« £8 poaftla namlnall.

Fig.6.2. Pinion

=3- «— 7es i tuh 1*5x4 5,- Rugozitatea suprafetelor

life

b. Calculul adaosului pentru rectificarea interioare (ope- rafia precedents este bro§area ) :

R z fjj = 4 [ m ] rS . . = 0 ( dup& tratamentul termic se exclude

din'calcul ).Rectificarea interioarS se execute cu bazarea pe suprafe-

■fele flaneur ilor din£±lor intr-un dispozitiv cu role care vin in contact cu f lancurile, de aceea la determinarea abater ilor spatiale se £ine seama de b&taia radial# a danturii fa^S de a- lezajul pinionului. Prin §everuirea danturii b&taia radialfi a fost redusS la circa 0,05 mm. Pe de altS, parte, la tratamentul termic de cSlire §i revenire alezajul se deformeazfi devenind conic sau oval pin# la 0,05 mm.

Prin urmare, abaterea spa^ialfi totals de la opera^iile precedente de §everuire §i tratament termic este 1

2*Pj.1 m 50 +50 • 100 ; P m " l p & h

261

mm rectificare

Apmrn honuire

'min rectificare'max rectificaremm honuire

'max honuire

A pmtn brosare

i mA omin st run fir.

dm'm ma dnommatri dmax matritare dmin strunjire dmax strunjiremk brosare

dmax brosare

Fig.6.3. Schaaa dispunarii grafica | adaosurilor intermediare pantru prelucrarea giurii

H j | H |

Eroarea de fixare in dispozitivul cu ac^icoiare pneumatics pentru rectificarea interioarS se considers s

€f = 50 [/im] (tab.1.33, cap.l );

Adaosul minim pentru rectificarea interioarS:

M II I 2»4 I I V 502 + 50Z = 149 S | ' \ Toleranta pentru operatia precedents - brosare - conform

treptei 8 de precizie este:39 [/on]. p H

Dimensiunea minimS dupS bro§area gSurii ( inainte de rectificarea interioarS ) este:

d i-l gin I 47*95 I 0,149 | ‘0,039 I 47,762 [nm]Se rotunje§te : d.i-1 min [mm] )

d i-1 no* ■ 4 7 f7 5 [ ™ ] ;

max - - r--- -■ » ---- «•— * - h wxmOperatia de brosare a gSurii se va executa la oota

47,75 q40'03’ [mm].

47,75 + 0,039 » 47,789 [ran].

2 62

In urma rotunjirii efectuate este necesarS recalcularea a- (jaosului nominal pentru rectif ioarea interioarS, prin diferenâ dimensiunilor nominale :

2% H | «,95 1 47,73 - 0,20 [ram].c. Calculul adaosului pentru broâre ( operaîa precedents

este strunjirea de degropare a gfiurii ) :R, - 40 [/an]; S,., = 50 [/Jin].

Abaterea spa^lala remanents dupS strunjirea de degropare a gSurii nu poate fi eliminate,deoarece bro§a se autocentreazS pe qaurfi, de aoeea se considers cS :

Pt-V*=°Eroarea de instalare la hro§are p, - 0, deoarece se aplxcS

bro§area liberS. Prin urmare :2Apj B(n = 2(40 + 50) = 180 [/an].

Toleranâ pentru opera'tia precedents, strunjirea de degro- §are, conform treptei 12 de precizie, este 250 /an ( tab.2.15, cap.2. ).

Din fig.6.3 rezultS c3 dimensiunea minima dupS strunjire este :

deci : dSe rotunje?te : d

d i »»x — ^ p i min — î"1■ - 0,180| = 47,789 I 0,180 - 0,250 = 47,359 [mm].

.-1 . in | 4 7 *3 Oil J d i-i n<* B 4 7 ,3 [nun] ;

d i-l I 47,3 I 0,25 I 47,55 [mm].Cperatia de strunjire de degropare a gSurii se execute la

cota 47,3 o [mm].Adaosul nominal recalculat pentru bro§sarea gSurii :

2Ap P9m = 47,75 - 47,3 = 0,45 [mm],d. Pentru strunjirea de degropare a gSurii ( inaintea ace-

stei cpera£ii semifabricatul se aflS in stare brutS,matri£ata): R* H “ 200 [/an] ; S,., = 250 [/an] ;

P i - 1 “ V p ,2 + pB2 ( formula 5.10 ).Excentricitatea gSurii brute p . = 0,8 [mm] ( tab.5.13 ). Deplasarea matritelor pB = 0,8 [mm] ( tab.5.9 ).

A§adar : pj^ = V 0,82 + 0,82 = 1,128 [mm].Eroarea de fixare in mandrinS cu acîanare pneumatic^ este

eti = 500 [/an] ( tab.1.33 ).Eroarea de onentare ( bazare ) €0 = 0.

2Aj >jn = 2(200 + 250) + 2» V 11282 +,5002 « 3 3 6 8 [/an] .

Pentru calculul dimensiunii nominale a gSurii brute din semi,fabricatul matriât sint necesare abaterile limits la matritare, conform STAS 7670-83.

In cazuJ semifabricatului pinionului din fig. 6.2,factorul de ccmplexitate a formei S I m / || are valoarea S > 0,63

263

Tabelul 6.4 Proceaul tehnologic de preluerere aeoanicl a plnionufcMl din ft$

Denuairea operajlilor pi fazelor NapIna-unealti

Strunjirea da degropa™ | giurii String revolver

Broparea giurii Mapini de bropat

orizonteli

Strunjire :1. Suprafata oilindricl

exter ioari 1 2. Suprafata frontali A

Strung normal

I Strunjire :1 1. Suprafata frontali

exterioari a butucului 2. Suprafata frontali B

Strung normal

1 Strunjire :1. Fata frontali interioari

butuc2. Degajare la #95 pe adincimea

de 1,5 mm _3. Degajare la #80,8 « 2

pe adincimea de 17>5 q * conform desenului

Strung normal

I DanturareHapini de frezat

danturi

I §everuire danturiHapini de peveruit

I Tretament termic : ceaentare, I clI ire, revenire

I Rectificare :1 1. Suprafata giurii 1 2. Fata frontali interioari

butuc

Hapini derectificatinterior

I Rectificarea fetei frontale I exterioare a butucului

Hapini de rectificat

I Honuirea giurii Hap ini da honuit

I Honuir»M danturii Hap ini da honuit danturi

Or lentarea

Suprafata oil indrioi •xt«rl0<r|

universal cu atrtngere

Suprafata frontal1 A

Suprafata giur i i,

pe dispozitiv cu bucpi extanai-

bill

Suprafata giurii pi fata front* 18 A, pe dispozitiv cu bucpi R

tensibili

Suprafata giurii pi suprafata frontali exterioari a butucului, pe dispozitiv cu bucpi exten*1-| bil5

Suprafata giurii pi o fati frontali, pe dorn

Suprafata giuri i pi fata frontali a butucului, pe dorn

Pe suprafata coroanei dintata pi pe suprafata frontali exterioari a butucului,cu dispozitiv cu r<yf le, cu actionare pneumatic!

Suprafata giurii ^i fata fron* tall interioari a butucului, pe dorn*

Suprafata oilindricl axtarioari

fi fata frontali A

Suprafata giuri ii pa dorn

Wmmk

( pentru defini'fci.a factorulul S, v e z i cap.5 ) , d a d p ie s a D In-* oedreazS in grupa.de ccmplexitate 81,conform STAS 7670-83. Ofc«- lul 28TiMhCrl2 face parte din grupa de calitate ,conform ffFhB7670-83. In aceste ccndiîi, abaterile limits la matriâre In riyfl II de matrifcare, pentru diametrul gAurii sub 50 mm sint s 2s .-\ I I I pentru gSuri se aplicS abateri limits cu semne gchimbate fa£# de cele din STAS, conform tab.5.5,cap.5 ).

Diametrul nominal al gSurii brute,conform relafciei (3.50), este : ft--

d* non dgtrunj.mix *trunj.#in I |1| I i

adicS : d, non. * 47'55 - 3r368 - 0,7 = 43,482 [mm].

Aplicind regula rotunjirii din 0,5' in 0,5 mm, pentru sendfabricate matritate in clasa II, se obtine dimensiunea ncminalS rotunjitS :

d . non, = [ m m ] .

Dimensiunea maximS a gSurii matritate : • >• Htimax - 43,5 + 0,7 - 44,2 [mm].

Dimensiunea minim# a gSurii matritate sd. min r 43,5 - 1,5 = 42,0 [mm],

Pe desenul piesei matritate se treoe cota gSurii.Aiaosul nominal pentru operaîa de strunjire de de^râre

a gSurii se obtine prin recalculare in funcfcie de dimensiunile nominale rotunjite s

2Ap nom = 47,3 - 43,5 = 3,8 [ m ] .

Adaosul nominal total al gSurii 0 48 0*°'027 mm, calculat ca diferenl S a dimens iunilor nominale ale gSurii finite §i gSurii brute, este :

nom t 4® ■" 43,5 « 4,5 [mm].2. Pentru suprafata cilindrica extenoara 0 129,24 _0 16 mm

se executS o singurS operable de strunjire.Din tab.5.3 se obtine :

SC, H = 200 [m] | SM r 250 [tm] .

Abaterea spatiala pM = V Pe2 + Pm2 •

Deoarece strunjirea exterioarS se executS dupS ce initial s-a efectuat strunjirea gSurii cu prinderea pe suprafata cilin- dricS exterioarS, abaterea spaîalS de excer^tricitate a gSurii a fost redusS la valoarea :

265

( conform otoarvafciilor la tab.6.3 )

P® | 000 twn] •

Prin urmars j & V §11 + 800* s 801 [/an] 1Ia strunjirea exterioari bazarea se face pe suprafata g&j.

rii, In dispozitiv cu buc§fi extensibilfi care asigurS o central* buna, decit

#1 -0.

A?adar : 2Sj| | 2(200 | 250) | 2*801 - 2502 [/an] .

Adaosul nominal pentru strunjirea pe strungul normal (universal ) este :

jp no. | Zftpi .In 1 I A,n | f ( formula 3.23 )

Abaterile limita la matritare la diametre peste 120 mm sint• -o(9 ' [mm].

Deci | 2Ap| - 2,502 + 0,9 | 3,402 [mm].

Diametrul naninal al suprafetei cilindrice exterioare brute va fi :

ds n| “ 129,24 | 3,402 | 132,642 [mm].

Se rotunje§te : d, i 133 [mm].

Pe desenul piesei matritate se inscrie cota : i 133 ! ,+1'7[mm].

SI - o ,o s * p , 1 | 0 ,0 5 »0 ,e I 0,040 [m n]

266

Cap. 7 ADAOSURI DE EREUJCHARE PENTRU SEMFAERICXEE FCRJATE LTBER

7.1. INDICATTI GENERALE

Semifabricatele for jate liber cu dimensiuni mici fi mi j loci! se utilizeazfi in fabricatia individuals fi de serie mic&, iar semifabricatele cu dimensiuni mari, la toate tipurile de producfie. Prelucrarea prin afchiere a semifabricatelor forjate liber se efectueazS, de obicei, prin metoda obtinerii individuals a preciziei dimensiunilor. La instalarea semifabricatului pe mafina-unealta se face verificarea instalSrii, individual pentru fiecare semifabricat in parte fi,ca urmare,in relatia de calcul a adaosului de prelucrare, eroarea de instalare este in- locuita cu eroarea de verificare ( cap.l ).

Determinarea adaosului minim de prelucrare la prima operatie ( faza ) de prelucrare a fiecSrei suprafete se face tutfnd seama de mirimile Rz, S, p, corespunzatoare semifabricatului brut §i de erorea de verificare a pozitiei semifabricatului pe mafina-unealta. Adaosurile de prelucrare totale calculate nu in clud adaosurile tehnologice suplimentare, necesare pentru simplificarea canfiguratiei piesei forjate fi ufurarea forjarii libere. La stabilirea traseului tehnologic de prelucrare meca- nicS se va avea in vedere ca semifabricatele nu se gSuresc la forjarea libera pe ciocane daea diametrul gSurii D < 40 mm fi raportul H / D > 3,unde H este in&ltinea,iar D -diametrul exterior. La arborii in trepte forjati liber pe ciocane nu se execute for jarea in trepte la o semidiferenta a douS diametre vecine mai mica de 10 mm.

La calculul adaosului de pelucrare nominal pentru prima o- peratie ( faza ) de prelucrare sint necesare abaterile limita la for jarea libera. Pentru semifabricatele forjate liber din o- teluri carbon fi oteluri aliate abaterile limita sint date in STAS 2171/1-84 fi STAS 2171/2-84, respectiv in GOST 7829-70 fi GOST 7062-79.

Modul de aplicare a adaosului de prelucrare nominal pentru prima qperatie de prelucrare fi a abaterilor limita la dimensiunile exterioare este indicat in fig.7.1.

Se dbserva in fig.7.1 ca adaosul de prelucrare naninal calculat pentru prima operatie de prelucrare 2Ap1 nom se aplioS

267

I

1

arbore.c§

M

Fig.7.1. Sohama de eplloar* a adaosului nominal pantru prlma operable da praluorart I unul arbor©, prin matoda ob$1nar11 Indlvlduala a praolzlal dlmanslunflor

a nom a nom * p1 nom '

1 min * s nom I N I '

**s max " a nom + •

. . . *Aa STAS s ” 8 nom

pi STASin ccntinuarea diiaensiunii nominale d- pom care pentru suprafeê exterioare de tip arbore coincide cu dimensiunea maxima d1 *?

Pentru suprafeê interioare ( alezaje ) adaosul de prelucrare nominal, calculat pentru prima qperaîe de prelucrara^ 2Ap1 non) se aplic# prin mic§orarea dimensiunii nominale d1 H care pentru suprafeê de tip alezaj coincide cu dimensiunea minimi d 1 min. Pe desenul semifabricatului forjat liber, dimensiunea pentru forjare se inscrie sub forma :

* s nom+A

+ A s STAS

i STAS

abaterile As §i A i fiind cu semnul algebric conform STAS 2171- 84, iar in cazul cind abaterile limit# sint simetrice, sub forma:

unde 3L este toleranâ de for jare,Dimensiunile teoretice nominale calculate ale semifabrica*

telor forjate liber se vor rotunji la cifre intregi, apoi se I

268

reoalcula adaosul d e prelucrare pentru prima operable ( de de* qroâre )! £inJLnd seama d e dimensiunile rotunjite.

Parametrii E|| $± 1 care caracterizeazS calitatea suprafe- êlor brute ale semifabricatelor forjate liber pe ciocane sau prese sint da£i in tab.7.1.

Tabelul 7.1. Calitatea suprafetei la semifabricate forjate liber

Dimensiunea de

gabarit maxima

a semifabrica

tului, mm

De la 50

ptnl la

180

Peste 180

p1n£ la

500

Peste 500

pTnS la

1250

Peste 1250

p1n8 la

3150

Paste 3150

ptnl la

6300

Paste

6300

pinl la

10000

1 Rz + S, mm 1 1,5 2 2,5 3 3,5

7.2. ABATERI SPATIALE IA SEMIFABRICATE BRUTE FORJATE LIBER

Pentru piese cilindrice cu secîune uniforms, fSrS trepte sau flan§ e,curbarea totalfi a semifabricatului brut se determine cu relatia : •.

pc * Ac- L [/an] (7.1)

in care s Ac este curbarea specifics, in im/im, iar L -lungimea totals a semifabricatului in mm.

Pentru piese forjate liber cu secîune variabilS de tipul axelor in trepte sau cu flange de capSt sau intermediare,al barelor in trepte cu sec£iune dreptunghiularS sau pStratS etc. se va determina curbarea locals in zona treptei pentru care se calculeazS adaosul de prelucrare cu formula :

pc - 2* Ac* lc [/an], (7.2)

in care lc este distanta de la treapta ( flan§a ) de prelucrat pinS la capStul cel mai apropiat, in mm. Valorile curbSrii specifice Ac pentru formulele (7.1) §i (7.2)-sint date in tab.7.2.

Tabelul 7.2. Ourbarea specifics A , Tn pm/rao pantru sen if abricate brute forjate liber de tipul axelor, barelor etc.-

Felul prelucrlrii

Diametrul sau dimensiunea sec(iunii transveraale, mm

Pinl la 120 Peste 120 ptnl la 180

Peste 180 pfni la 250

Peste 250 pinl la 315

Paste 315 ptnl la 500

Forjare liberl 3 2 1 0,8 0,6

Pieaele cu sec£iune variabili da tipul axelor tn ttmptM H pot obfine la forjare cu abateri da la coaxlalltatea trapfcaw

MSrimea acestor abateri pn se poate lua egalS cu 1 / 4 Iffl toleranfa de forjare T, la diametrul treptei invecinate mal n*- rl. Deoareoe insfi toleran^ele de forjare conform STAS se g&gjl lesc In fUnc^ie de diametrul maxim al piesei finite, abatarat de la ooaxialitate pn va fi egalS cu 1/4 din toleranfa T ig diametrul treptei cu secfeiune maxitnA. Axele In trepte care vor fi prelucrate prin a§chiere cu bazarea pe gSuri de centrara intre virfuri, pot prezenta o eroare de centrare carapentru semif abricatul forjat liber se determine cu relatia qq. respunzfitoare centruirii dup& trasa j :

P o s n t r = ° '2 5 ‘ T . M ( 7 . 3 )

in care : T este toleran a, in HI la diametrul treptei cu secfciune maxima la semifabricatul brut.

Prin urmare, la prelucrarea intre virfuri,abaterea spa ia- 18 totals a semifabricatelor de tipul axelor in trepte se va calcula cu relatia :

ps=/pi + p5 + pJ«tr

In cazul prelucrfirii pieselor de tipul axelor scurte in trepte, cu prinderea numai in universal, abaterea spatial! totals a semifabricatului se va calcula cu rela iile : '

- pentru treapta prinsS in universal la prima operable :

P, “ Po v (7.5)

- pentru treptele care nu sint prinse in universal la prima operate :

Ps =^Pc+ Pn [jum] (7.6)

in care: p0 - 2A0. 10 este curbarea totals,iar p = (l/4)* T, este abaterea de la coaxialitatea treptelor,T, fiind toleran a da forjare la diametrul treptei cu secfciune maximS.

La piesele forjate liber de tipul discurilor gSurite, ins- lelor, cilindrilor cu gaurS perforate la forjare etc. abaterea spa ialS pentru prelucrarea gSurii, cu bazarea la prima operable pe suprafafa cilindricS exterioarS, este egalS cu excentricitatea gSurii forjate fafcS de suprafafca exterioarS p, care sa poate lua egalS cu 1/4 din toleranfa la diametrul gSurii bruta.

Pentru suprafe ele frontale ale discurilor, abaterea spa' lllll este reprezentatS de deformarea H® :

270

ilor.din

. ma- riibi- :erea£ la s vor■are,carei co-

^•3)

i cu

tia- i va

7.4)

into-

ie s

7.5)

la

7.6)

es- l de

ine-ereasra-tri-se

Lite.spa-

Pdef ~ K ' t o ' f W * (7.7)

unde : Ac ■* 1... 3 mra/ra in funcîe de rigid itatea semifabricatului, iar D este diametrul exterior al semifabricatiilui, In me-tri.

In cazul plScilor §i pieselor prismatice forjate, abaterea spatial5 de deformare pd#f, care se considers in calculul adaosurilor pentru prima qperaîe de prelucrare a suprafetelor plane, pe infilfriroea piesei, este :

Pd.f 1 V 1 [mm] (7.8)

unde: Aq a 1.. .3 mm/m ; L - lungimea plScii, respectiv a pieseiprismatice, in metri.

7.3. PRELUCRAREA MECANICA A SEMIFABRICAIEDCR PCRJATE LIBER

Parametrii R^ §i S care se dbîn dupa diferite qperaîi de prelucrare mecanicS a semifabricatelor forjate liber, precum §i treptele de precizie corespunz&toare tolerance! tehnologice la dimensiunea suprafetei prelucrate sint date in tab. 7.3.

Tabelul 7.3. Parametrii obfc1nut1 la preluorarea mecanlcl a saaifabricatelor forjate li~ bar pa ciocane si prese

Prooedeul de prelucrare Treapta da preolzle Rj, 1* S, im

Strunjire aau frezere :- cojIre* degrofare- semifIniaare* finisare■ finl de netezire

1715...1612...1410...11 6....7

1250250125405

350240120405

RectIfIoare :■"la curat" 14...15 20 20• degrofare 10 16 15■ finiaara 6...7 5 5" netezire 5...6 -2,5 5

Observafcii: I.Toleranfcele tehnologice coreapunzltoare treptelor de precizie indicate sint date 1n tabelul 2.15, cap.2.

2.Rectificarea "la curat" sa apliei pentru preluorarea suprafetelor care vor constitui baza tehnologice fi care nu vor mai f{ prelucrete ulterior.

3.Pentru suprafe(ela frontale, treptele de precizie din tabel afnt data pentru oazul respeotlrii cotai faf! de o auprafafl preluorati. Oaoi prelucrarea fronteli aa face cu reapectarea ootei fafl de o suprafafcl brutl, tolerance •• daternini cu relafle :

T ■ T + T1 'a pr

tn oare:'T eate toleranta la dimensiune pantru semifabricatul brut for-

271

Jat* T - tolafanta dlBanaluna dupl pralucrarea unel fete frantaU m BBS oonforo traptef da preolxle din label.

MArimea abaterilor spatiale remanente dupA diferitele faze tehnologioe de prelucrare mecanicA a suprafetelor de rovolutia ale arborilor, la prelucrarea intre virfuri, se calculeaasA cu relatia :

P ~yj (2AC*1C) | + PcaAtr (7*9)

iar valorile curbArii specif ice A0 §i ale erorii de centrare remanente Pc#ptr/ care se introduc in relatia (7.9), sint date in tab.7.4 §i tab.7.5.

Avind in vedere necesitatea verificArii pozitiei semifabricatului forjat pe ma§ina - unealtA, in relatia de calcul a adaosului pentru prima faz A de prelucrare, cu prinderea in platou cu patru bacuri (sau -universal) || sprijin pe virful p3pu- §ii mobile, se va introduce eroarea de verificare (vezi cap.l).

Insumarea abaterii spatiale p a semifabricatului (vezi relatia (7.4)) cu eroarea de verificare ev pentru prelucrarea suprafetelor de revolutie se face utilizind formula :

VP 2 + e 2s (7.10)

Valorile remanente ale 6rorii de verificare pentru diferitele faze de prelucrare efectuate asupra aceleiagi suprafete,lao singurA fixare, se vor calcula cu relatia :

evi=K-evl (7.11)

in care : evi este valoarea remanents a erorii de verificarijre] pentru faza i (i=2,3...); K -coeficient de mic§orare a erorilor (tab.4.8,cap.4) ;cv1 -eroarea de verificare pentru faza 1 (tab. 1.39, cap.l).

La prelucrarea gAurilor de tipul discurilor, inelelor, buc- §elor etc. insumarea abaterii spatiale de excentricitate pe a gAurii brute cu eroarea de verificare ev se face cu formula :

2 / jt ®v (7.12)

Pentru suprafetele plane frontale ale discurilor, inelelor etc. insumarea abaterii spatiale pctef cu eroarea de verificare cv se face algebric : p^ + c

Valorile remanente ale abaterii spatiale p# de exoentrLci- tate a gAurii dupA diferitele operatii de prelucrare a gAurii se calculeazA pe baza legii copierii erorilor (vezi observatiA 3 la tab.6.3,cap.6) ,iar valorile remanente ale erorii de veri~

7.4. Curbarea specif tol pQ dupA prelucrirU* a*a*nice ale semifatorloeielor f - Jet* llb»r (de ttpul arbor j lor ,bar*lor ate.), /iffl/mn

Diametrul ■au dimensiunea ftectluni* tranaveraale, aa I

P1nA la 120

Peat* 120 p1nA la 180

Past* 180 | stnA la 250

P*at« 250 I alnA la 3151

Paate I *15 pi-1 nA la 1 500 1

Preluorarea aeoanicA: -de oojlre 1,50 1,00 0,50 0,40 0,30 1-de degropare 0,70 0,50 0,30 0,20 i °'10 1-de aenifiniaare 0,05 0,04 0,03 0,02

W

DupA tratament termio 0,10 0,08 0,06 0,04 1 °*0 2 1(oAlire) fi tndreptare I M 1 ■ l 1 1

Observafcii: 1.La calculul adaosurilor de preluorare pentru operas I ile oare uraeazA dupft strunjirea de finisare a pieselor netratate termic, curbarea speoiflol aa neglijeazA, fiind micA.

2.La calculul adaosului de prelucrare pentru rectificarea arborilor trata(l termic dupA strunjirea de finisare, se va considera curbarea specifioA ce apare din cauza tratamentului termic.

Tabelul 7.5. Eroarea de centrare remanents p * dupA fazele de prelucrare aecanioA a | arbor Ilor forjati liber, /mi n r

Lungimea arborelui, nun

Felul prelucrArii

PtnA la 500 500...1000 1000...2000 I

Diametrul arborelui, aa , ' 1

3

50...

...80

80...

..120120....180

50...

...80

80.....120

120....180

50... I ...80

80....120

120....180

DupA cojire 500 750 1000 750 1000 1500 1000 1500 1500 I

DupA strunjirea de degrofare

100 150 200 150 200 300 200 300 300

OupA centruirea piesei strunjite anterior

20 30 40 30 40 60 40 60 60

Observable: La calculul adaosurilor pentru operatiile care urmeazA dupA strunjirea de

finisare, eroarea de centrare remanentl este aicA (1...3 /a) fi se negli-

jeazA. '

ficare ev- - cu relatia (7.11).Pentru suprafeêle frontale ale discurilor, inelelor etc.

abaterile spaîale remanente dupS diferitele operaîi de strunjire frontal# se calculeazS cu relaîile ( 5.9 )...( 5.11 ) din cap.5, iar dupS strunjirea de finisare frontalS, abaterile spatiale sint neglijabile.

La prelucrarea mecanicS a suprafetelor plane ale plScilor sau altor piese prismatice, abaterile spaîale remanente dup& frezare se determine cu formula (4.10), cap. 4.

i Plcot. voh I 273

Cap.8 JraOStRHE DE FRBJUCRARE PENTRU SEMIFAHRlcaTg TORNAIE

8.1 INDICATII GENERALE

Dupd intocmirea traseului tehnologic de prelucrare mecani-* cd se calculedzd succesiv adaosurile intermediare de prelucrara pentru toate qpera£iile (fazele) de prelucrare ale fiecfirei suprafe^e; in continuare, plecind de la dimensiunile piesei finite §i luind in consider are adaosurile calculate se determine dimensiunile intermediare, ajungind pinfi la dimensiunile naninale ale semifabricatului brut tumat. Dimensiunile nominale || le semif abricatului t u m a t se prevSd cu abateri limits indicate in STAS-uri sau GOST-urile corespunz&toare.

Modul de aplicare a adaosului de prelucrare nominal pentru prima operable de prelucrare a suprafetelor exterioare, respectiv interioare §i de aplicare a abaterilor limits la dimensiunea nominal^ a semifabricatului este indicat in fig. 8.1.

Fig. 8.1 Schema de aplicare a adaosului nominal pentru prima operafcie de prelucrare a unui semifabricat tumat: a * suprafaM exterioarl cu adaos asimetric; I j tu- prafatl interioarl cu adaos asimetric

In fig. 8.1,a se observe c| adaosul de prelucrare nominal Ap1 , calculat pentru prima operable de prelucrare a suprafe- •fei exterioare, se aplicS in ccntinuarea dimensiunii nominale L1nool pentru prima opera^ie de prelucrare, adoptatA egali cu

274

Airoensiunea maxima QHMHDimensiunea nominal# a semifabricatului, pentru suprafet#

exterioare este:

unde: A i §i Aa sint abaterile limit# infer ioari, respectiv su- perioara la dimensiunea nominal# a semifabricatului brut, luate cu sesnnul algebric conform STAS 1592-85.

In mod similar, pentru prelucrarea unei suprafete interioare cu adaos asimetric (fig. 8.1,b), se obîn relatiiles

Pentru prelucrarea suprafetei interioare, adaosul de prelucrare nominal este aplicat prin mic§orarea dimensiunii nominale L1nom, adoptate egal# cu dimensiunea minim# L1a1n pentru prima operatie (fig. 8.1,b).

Valorile abater ilor limit# ale semifabricatelor tumate din font# §i oêl sint date dup# STAS 1592/1-85 §i STAS 1592/2- -85 in tabelele 8.1 ... 8.4, in functie de dimensiunile piesei §i de clasa da precizie la tumare. Pe desenul semifabricatului tumat este totdeauna specificat# clasa de precizie la tumare.

Criteriile informative de incadrare in clase de precizie a pieselor tumate sint date in tab. 8.5, dup# STAS. In tab. 8.6 sint date tolerantele dimensiunilor semifabricatelor tumate dip# GOST 26645-85, iar in tab. 8.7 - valorile recomandate ale claselor de precizie la tumare, dup# acela§i GOST.

Pentru calculul adaosului minim la prima operatie (faz#) de prelucrare a suprafetei considerate, m#rimile ||| S, tp care intervin in formula de calcul sint cele corespunz#toare semifabricatului brut tumat. Eroarea de instalare e, respectiv eroarea de verificare ev, se stabile§te dup# indicatiile din cap.l.

Adaosurile de prelucrare calculate nu includ adaosurile tehnologice de tumare, necesare pentru suplimentarea grosimii peretilor semifabricatului tumat, determinat# de oonditiile procesului tehnologic de tumare §i de cerinta simplific#rii o- peratiei de executie a formelor de tumare. Aceste adaosuri

j| Înom + ^plnom m *1nom ij plmln 3 I !

iar dimensiunile limit# ale semifabricatului sint

m ^‘•noo 1 1 | i

anax snora â*

(8.1)

(8.2)

(8.3)

(8.5)

(8.4)

wm (8.6)

275

tehrologiae de tumare se stabilesc da tehnologii aar« teaza tehnologia de tumare §1 se aplicS supliiMntar adaosurile de prelucrare propriu-zise, de la duneiaiunile nale ale semifalaricatului. Astfel, la piesele prevfizut* cu uri se va £ine seama de realizirii la tumjir% Inor gSuri cu diametre mici. Ddanetrele minim admiae ale glur L lor tumate, in oazul tumSrii in forme de amestec de fortagg au valorile din tab. 8.8. . 1 I H ^ L

GSurile prevSzute pe desenul piesei finite ou diametre m ' mici decit valorile din tab.8.8 nu vor fi executate la turnar® urmind sS fie obînute prin gfiurire in plin ai fcurghiul, in IB drul procesului tehnologic de prelucrare mecanicS. In practicj se admite deseori cS gSurile cu diametre mai mici decit 20 tn la producfria de masS, mai mici de 30 mm la producîa de aerit §i mai mici de 40 mm la producfcia individuals, in piese turnate in forme de amestec de nisip, sS fie obînute prin gSurire.

Valorile minime ale gSurilor, obînute la tumarea prin alte procedee sint urmStoarele:

1 la tumarea sub presiune 1- la tumarea cu modele u§or fuzibile 3 B- la tumarea in cochilS 5 JBjI la tumarea in forme-coji 8 mn.

Pentru extragerea fSrS dificultSî a modelului din forma pereîi modelului trebuie sS prezinte inclinaîi de formare pe pereîi perpendiculari pe planul de separable al formei de turnare, care determine existenâ unui adaos tehnologic suplimentar fa^S de adaosul de prelucrare.

In fig. 8.2 se dS un exenplu de aplicare a inclinaîilor de formare, in care haûrat se re- prezintS secîunea piesei finite, iar innegrit 1 inclinafci- ile de formare §i adaosurile de prelucrare A . Se observS cS pe I suprafata superioarS a serai fabricatului exists un adaos de I prelucrare mSrit fa^S de adaosul de pe faâ inferioarS, da- I toritS tendinfcei de acumulare aI defectelor spre pSr£ile de sus

| ale piesei in poziîa de tuma- Ire (vezi §i observatiile la tab. 8.10).

Inclinaîile de formare se aplicS dupS exemplul dat in fig. 8.3,a §i b, valorile inclinatiilor fiind prescrise in funcîe de inSlîmea modelului, conform tab. 8.9.

Fig. 8.2 Inclinatii de

formare pi adaosuri de pre-

lucrere

277

5 3

in I

S '5 5tttf W i n m

* i f f r B

Tabelul 8 .1 Abateri U n it a La diaensiunile pieselor turnate din font* (STAS 1992/1S 5 >

Dimensiunea noainale tn ’—

Abateri linita, ro

Clasa

deGabaritul maxim

fit piesei

I—0

IV

1

501...1200

1201...2600

2601...3800

Pina la 200

201...500

501...1200

1201...2600

+1,20-0,90

+1,40

‘ 1,00+1,50

- 1,10

+1,10-0,80

3 4

+1,30 +1,50-1,00 -1,10

+1,60 +1,80-1,10 -1,20

+1,80 +2,10-1,20 -1,40

+1,20 +1,40-0,90 -1,00

+1,20-0,90

+1,30

- 1,00

+1,50

- 1,10

+1,30

- 1,00

+1,50- 1,10

+1,80

- 1,20

+1,50- 1,10

+1,80- 1,20

+2,10-1,40

+1,80

- 1,20+2,10-1,40

+2,40

-1,60

8

+3,00- 2,00

+3,60-2,40

+2,10-1,40

+2,40

"1,60

+1,80- 1,20

+2,40-1,60

+3,00- 2,00

+3,00- 2,00+3,60|-2,40

+4,20-2,80

+4,20-2,80

+1,90

- 1,20+2,00-1,30

+2,40

-1,50

+2,10-1,40

+2,40

-1,60

+2,40-1,60

+3,00

- 2,00

+3,00-1,80

+3,60

-2,40

+3,60■ 2,20

+4,20-2,60

+4,80-3,20

+4,20-2,40

+4,80

-3,20

10

♦5,40-3,60

+5,40-3,60

+6,00-3,80

Tabelul 8.1 (continue.)

11 12 13

------------

+7,20-4,80

+9,60-6,40

| +12,0

I - 8,0

+7,20-4,80

5401...6300

+1,80

- 1,20+2,10-1,40

+2,40

-1,60

+3,00- 2,00

+3,60-2,40

+2,10-1,40

+2,40

-1,60

+3,00

- 2,00+3,60

-2,40

+4,20

-2,60

+4,20

-2,60

+4,80-3,20

+4,80

-3,20

+5,40

-3,60

+5,40-3,60

+7,20-4,80

+8,40 +10,8-5,50 I -7,20

+12,0

+6,00-4,00

♦8,40 +9,60 I +12,0-6,40-5,50

+ 1 5 , 0

- 10,0

Observe;, i i I A b a terile limit* dat. la clasele IV | V | precizie se referS la 5 d i - n a i - U a r

interioare, abaterile 1h plua devin abateri in .inua ar abater! I. fn ™2. In cazul pieselor turnate in forye executate prinjablcnere, valoarea * « t r i or 1 -----t ^ jnciii. *.

intre prodScator ,i beneficiar, fSr* a depe,i cu S M I

l I B *intre S S H W M J V

280

Tabelul 8.2 (continuare

gigg '_a0^iase^e Pr®c^z ® IV ?1 V abaterile limita maxi me pentru cotele functionate indicate in mod expras pa deaan cu m mai mici fate de valorile prevazute la clasa ?i diaensiunile respective.

clasele de precixie IV 9 i V am refer* la diaensiunile exterioare. In cazut d i m m n a i u n i H re, aofttanle in plus dev in ebeteri Tn minus, iar abatarila Tn ainua dev in dbateri fn plua.

8.3 P*rn U o r pi narvurflor pantru ptaaa turnat* d»«

Clas* da pracizia

Gabaritul maxim al piaaai

turnata,nun

Groatna a paratilor |ti narvurilor napraluorata, aai

tub 6 6.... 10 10..,20 20...30p(0... 50 50...80 BO-120

Abatari limit!, am

■ I

Ptnl la 30 ±0,2 10,3

30...60 10,3 10,3 ♦0,4

61...100 10,3 10,4 10,4 10,5

o rvi

o o 10,4 10,4 10,5 ♦0,6 IP ,7

201...500 10,4 10,5 +0,6 10,7 10,7

II

Pfni la 200 10,5 10,5 1P,6 iP,7 +0,8 11,0 11,2

201...500 10,5 10,6 10,7 ♦0,8 11,0 11,2 11,5

501...1200 10,6 10,7 ♦0,8 11,0 I 11,2 11,5 11,7

III

PinI la 200 P I 2P,6 10,7 ♦0,8 11,0 11,2 11,5

201...500 10,6 10,7 10,8 li,o 11,2 11,5 11,7

501...1200 10,7 10,8 11,0 11,2 11,5 11,7 12,0

1201...1800 10,8 11,0 11,2 11,6 11,7 12,0 12,5

IV

PtnA la 200 +0,6 10,7 10,8 11,0 11,2 11,5 11,7

201...500 10,7 10,8 11,0 11,2 11,5 11,7 12,0

501...1200 +0,8 11,0 11,2 11,5 11,7 12,0 12,2

1201...2600 11,0 11,2 11,5 g f l 12,0 12,2 12,5

2601...3800 11,2 11,5 11,7 12,0 12,2 12,5 13,0

PTni la 200 10,7 10,8 11,0 11,2 11,5 11,7 12,0

201...500 10,8 ;1 ,° 11,2 11,5 11,7 12,0 12,5

501...1200 1 M 11,2 11,5 11,7 12,0 12,5 13,0

V1201...2600 0 M 11,5 11,7 12,0 12,5 13,0 13,5

2601...5400 11/5 11,7 12,0 12,5 13,0 13,5 14,0

540,1... 6300 12,0 12,5 13,0 13,5 +4,0 14,5 15,0

281

■ p.r.*Uor 1 n.rvur<lor B p"“ H

, ,i 8.5 Indleatll privlnd fncadrarea tn oltN B H H M I I H Ifont* ft din ot*l (STAS 1592-85) ^ * * p , M *lor turner* dtn

cl»»* BCriterii informative da Incadrare

I

Piese mici de coopLexitate micfi si media,turnate prin procadee de precizia! (cu modele ufor fuzibile, forme ceramice, cu modele permananta ate.). 1

II

III

Piese mici de coopLexitate mare ;i piese mi j loci i turnate prin procedae' de precizie .

Piese mici fi mijlocii de serie mare fi de mas&, obtinute prin formare mecanici, turnare tn cochilii sau tn forme coji.

IV Piese de serie, mici fi mijlocii, obtinute prin formare mecanicfi pe mafini de formare fi piese turnate tn cochile.

I V Piese de serie mici, piese cu gabarit fi complexitate mare, turnate tn forme executate manual sau mecanic.

In fig. 8.3,a se observe c& inclinatia m£re§te grosimea peretelui pentru suprafeêle piesei care urmeazS a fi prelucrate prin a§chiere, in plus fa£& de adaosul de prelucrare propriu-zis. Inclinaîile de formare pentru suprafeêle care vor fi prelucrate prin a§chiere se aplica de la dimensiunile nominale ale semifabricatului.

Dac& piesa finite este de la inceput proiectata cu incli- n&ri constructive, desigur c3 nu se mai aplicS inclina£Li de fonnare.

Tabelul 8.6 T o U r - ^ u d ^ ^ U o r » . « j g | g g | | g | g S 2 5-85)

Clasa de precizie a dimensiunilor seaif abricate I or, dupa GOST

P t n a la 4

P a s t e 4 p i n e la 6

P e s t e 6 p i n a la 10



P e s t e 2 5 p i n a la 40

P e s t e 4 0 p i n e la 6 3

Pe s t e 6 3 p i n a la 100

Intervalele dimensiunilor nominate, mm

i i

28

5

Peste 250 pfna La 400

Peste 400 pfna la 630



P e s t e 1600 pfna la 2500

P e s t e 2500 pfna“la 4000

P e s t e 4000 pfna la 6300

P e s t e 6 3 0 0 p f n a la 10000

O b s e r v e d i: E s t e a d m i s a r e p e r t i z a r e a w m if abricatului s«ti«te

l l l i l M I --------------------------p e n t r u d i m e n s i u n i l e t u t u r o r c e l o r l a l t e g g R j g g

Tabelul 8.7 Class da prsolilt a dlaenelunllor aMlfaorianatw . prop ad— da turnare (GOST 26645-89)

Procedeul da turnare

Dimensiunea maxima de gabarit a sem i f abr i oatulu i1

mm

Tipul aatalului aau aliajuluf

Aliajo neferoase cu teaperatu* ra de topire sub 700°C

Aliaja naferoa- ae ou m ra de topire peste 700 C ; fonte oenufii

Fonti aa* laablli, fonti H liaei, ota I

Clasa de preoizia a dimensiunilor

I Turnarea sub pfni la 100 3T-5 3-6 4-7T| praaiuna peste 100 3-6 4-7T 5T-7

Turnare Tn forme pfni la 100 3-6 4-7T 5T-7ceramIce si cu mode I a upor fuzibile peste 100 4-7 5T-7 5-8

iTurnarea fn cochiliIla presiune joasi pfni la 100 4-9 5T-10 5-11Itn forme metal ice. peste 100 la 630 5T-10 5-11T 6-11turnare fn forme de peste 630 5-11T 6-11 7T-12nisip fntirite

Turnare fn forme deniaip fntirite,tur pfni la 630 6-11 7T-12 7-13Tnare oantrifugali. peste 630turnare fn forme pfni la 4000 7-12 8-13T 9T-13■crude fi uaoate de peate 4000 8-13T 9T-13 9-14Inisip-argili •

Observatie. Valorile mai mici al* claselor da pracizia sa raforl la semifabricate aiapla pi la condi(i1la productiei da masi, automatizate ; valorila mai marl - la piese coop li cat a pi la executie tn serie mici fi individual!; valorile medii se referi la sem if abr icata da complexitate media fi la conditiile productieI de aarie oecanizata.

Tabelul 8.8 Diaftetrele minima ale gaurilor brut turnate

Piaee turnate din fonti Piese turnate din otel

I Groaimea peretelui,

I “

Diametrul giurii turnate, mm

Groaimea peretelui, mm

Diametrul giuri1 turnate, mm

I 6...10 ■ 6...10 pfni le 40 25

20...30 10...15 40...60 30

40...50 12...18 paate 60 35...40

Obaervatie. Oetele din tabel se referi la giuri cu lungimea I < 5d.

Este n e o e s a r , p r i n u r m a r e , ca cSupft c a l c u l u l a n a l i t i c a l e d a o s u r i l o r 9 t

d i m e n s i u n i l o r s e m i f a b r i c a t u l u i , b & s e

efectueze modific&rile c o n s t r u c t i v e

oorespunz&toare ale c o n f i g u r a t i e i p i e sei sau s& se corecteze a l a o s u r i l e

calculate, seama de neceaitateaaplic&rii adaosurilor tehnologioe d e

tumare.Calitatea suprafetelor la semifa-

bricatele brut tumate este caracteri- zat& de parametrii §i S, indicant in tab. 8.10 §i 8.11.

Fig. 8.3 Schama aplicirii tnclinatiilor da formare: a • pa auprafata oara vor f4 pralucrata; b - pa auprafata cara rftmfn napralucrata

Tabalul 8.9 Inolinatii da for mar a ala aodalelor $i cut ii lor da niezuri, la turrmraa in fonae din aaaatao da nisip

ihiljiimaa h sau h 1 a

modelului, mm

Garnituri da modal din lamn Garnituri da modal matalica

fi fi' fi |

p?n! la 20 3° 3° 1°30‘ 3°

N O Ul O 1°30' 2°30* 1° 2°

50...100 1° 1°30' 0°45' I

100...300 0°45‘ 1° 0°30' 0°45*

300...800 0°30‘ 0°45' 0°20* * 0°30‘

800...2000 0°20‘ 0°30* -*

Obwrvatii. 1. Garniturilo da modal matalica stnt utilizate la productia da aaria mara pi da mas!, iar garniturila da modal din lamn aa foloaaac pantru produo* (la individual! pi da saria mic!.

2. Pantru narvurila da rigidizara a piaaai turnata aa iau ?nolin!ri da pin!

la 5 ... 8°.

1.10 Celltatee auprefetelor <«♦*), tn m , pentru Maif abr icata turnate ln •• Mit a e cfti foreare

j■eberltul mex1m al aemlfabrloa!tului turnit^

Hatertalul Hetoda de formere Ptnl la 500

Peate 500 ptnl la 1250

Peate 1250 ptnl la 3150

Peste 3150 ptnl la 6300

’Htt6300la10000

:ormare mecenicl cu modele metal Ice 400 600 800 B h •

Fonti Formere mecenicl cu modele din lemn 500 700 900 * (SI

Formare manual1 cu modele din lemn 600 8bo 1000 1500 200

Formare mecenicl cu modele metelice 300 500 700 - 1 1

Otel Formare mecenicl cu modele din lemn 400 600 800 - -

Formere manuall ou modele din lemn 500 700 900 1300 170

Formare mecenicl cu modele metalice 200 400 - | | - |

Hetale fialiajeneferoase

L --

Formere mecaniol cu modele din lemn 300 500 • - 1 • 9

Formere manuall cu modele din lemn 400 600 800 1100 • 1

Observatll. 1. Deoaroce defeotete da tipul incluziunilor da nisip, zgurl fi gaze au tendinta da ridicare spre plrtile da sus ale piesei, la sen if abricate la turnate Tn forme de amestec da formare pentru suprafetei# plana care in forma de turnere se efIfi tn pertea de sus, la suma (Rz+S) din tabel sa i- deugl: 0,5 ... 3 mm pentru semifabricate turnate din fonts fi 0,5 ... 4 mm pentru semifabricate turnate din otel. Valorile mai mici se ieu pentru dimensiuni nominale mici fi precizie de turnare mare, iar valorile ati mari pentru dimensiuni nominele mai mari fi precizie de turnere mei icl*

2. Pentru semifabrioatele turnate din elieje neferoeae, sume (R *S) •• va mflri numai In urmltoarele cezuri, cu velorile: - pentru aliaje neferoaat grele, turnate tn olasa III de preoizie, cu 0 , 2 ... 2 mm;" pentru aliaje neferoese ufoere turnate tn oleaa II de preoizie, cu 9|

0,5 mm;- pentru elieje neferoase ufoare turnate tn olaaa III de preoizie, cu 0,5 ... 1,5 mm.

Iêlul 0‘11 C«LItatac aupr>f«t«l fl protista dlBanatuntlor diilnula prin MLodi apaet •It di turnar*

Matoda n turnar*Traaptada

praolzfa 91 tn H pantru pi c*oa■ M

Fontl 0t*L Hatala B a" llaja nafar.

In cochili 05 cantrifugi 12...16 200 500 200 100

In form* cojl 11...14 100 260 160 100

Sub prasiuna 11...14 50 - - 100

Cu nodala upor * fuzibila 11...14 50 170 100 60

8.2 ABATERI SPATIALE L A S E M F A B R I C A T E TURNATE

In cazul semifabricatelor tumate de tip carcase, la prelucrarea gSurilor brute cu orientarea dupS suprafeê plane brute (fig. 8.4,a) abaterea spaîalS care se considers in calculul adaosului pentru prima operable de prelucrare a gSurii brute este:

( 8 , 7 )

urx3e: p x este deplasarea gSurii fa£S de poziîa nominalS , da-, toritS deplas&rii miezului in forma de tumare in plan orizontal §i in plan vertical, in procesiil de formare; Sh, — abaterea limits la dimensiunea nominalS care determine pozi£ia axei gSurii brute in plan vertical (dimensiunea h), respectiv la dimensiunea nominalS de poziîe a gSurii brute in plan orizontal (dimensiunea m).

Abaterile limits la dimensiunile de poziîe ale axei gSurii brute se iau din tab. 8.1 §i 8.2 dupS STAS, respectiv din tab. 8.6 dupS GOST, in funcîe de dimensiunea nominalS de pozitie a axei.

La prelucrarea unei suprafeê plane brute cu orientare dupS o gaurS brutS (fig. 8.4,b), abaterea spafrialS totals care se considers in calculul adaosului pentru prima operaîe de prelucrare a suprafeêi plane se determinS cu relatia:

n = /a 2 I T S (8.8)P v P def P d&pl

in care: pd#f este abaterea de la planitate a suprafeêi plane de prelucrat a semif abricatului (deformarea); p^f § A0 L, m , Si fiind valoarea specifics a abaterii in tm/im, iar L 1 dimensiu-

Fig. 8.4 Schena pentru prelucrarea pieselor de tip carcasfl: a ” prelucrariil orientarea (bazarea) dupfi suprafete plane; b * prelucrarea suprafetei plona rea (bazarea) dupS suprafata gSurii

nea maxima a suprafetei pentru care se calculeazci adaosul, in mm; t - deplasarea miezului care contureazS gaura bruta.

Deplasarea p . L a miezului in forma de t u m a r e se va lua 9 gala cu toleranta la dimensiunea nominal^ de la axa gSurii pina la suprafata de prelucrat (toleranta cotei h in cazul din fig.?8.4,b ), deci:

Pdepl A: (8.9)

abaterile A9 §i A f fiind abaterile limita ale dimensiunii h la tumare care se iau din tab. 8.1, 8.2 dupa STAS, respec± iV'|^H 8.6 dupa GOST. Este de menfcLanat ca orientarea dupS o gaur1 bruta este admisa numai pentru prima operatie de prclocr^^JI

La instalarea pieselor de tip carcasa pe o soprîlifg plana, opusa §i paraleia cu suprafata de prelu[~ rimea totaia a abater ilor spaîale pentru I prelucrat se exprima prin abaterea de la J rea):

P d e f = V L

;rat (fig* 8.5), m£K siiprafaâ planSjj de >lanitat£ (deforin&l

( 8 . 10)9

Fig. 8.5 Prolucrarea suprafetei plane ou a?ezarea pe o supra* fatS planS opusS suprafetei de prelucret

Valorile abaterii specif ice de la planitate A^, pentru semi fabricate tumate in I forme din amestec de formare (de nisip) sint:- pentru carcase Ac =* 0,3... 1,5 jm /m ;

- pentru piaci Ac ~ 2.. .3 /in/mm* i Pentru suprafetsle plane

se va considera : pdaf = AC*L, \snde L este B mensiunea maxima a placii, in mm. II

290,

Abaterile de la paralellsnul suprafetelor plane brute ale Bfwl fnliri /"nt**7 5 b tumate in forme de nisip sint 1/2 din tolerance la duneneiune.

m oazul pieselor de tipul oorpurilor de revolu£ie tumate cu gaurS, dacS pentru prelucrarea suprafetelor exterioare de revoluîe bazarea se face dupS suprafata gSurii brute, atunci abaterea spatialS care intervine in calculul adaosului pentru stprafetele exterioare de revolutie este deplasarea razei gSurii pax, produsS din cauza deplasSrii miezului din pozitia oo- rectS; deci in aoest caz p0 •= p^.

MSrimea deplasSrii axei gSurii p.„ la seroifabricatul bruteste:

P.x " * h - | j |

unde 6h este abaterea limits la grosimea peretelui semif abricatului tumat (vezi tab. 8.3 §i 8.4 Aipfl STAS).

La prelucrarea gSurii brute cu bazarea pe o suprafa^S de revolutie exterioarS (fig. 8.6), abaterile' spatiale care se considers la calculul adaosului pentru prima operaîe de prelucrare a gSurii sint: deplasarea axei pd = p , insumatS dupS regula rSdScinii patrate cu inclinarea axei gSurii Ay*l (vezi oteervaîa 2 la tab. 6.3, cap.6).

La prelucrarea suprafetelor frontale ale pieselor tumate de tipul oorpurilor de revolutie, abaterea spatiaLS a suprafe- £ei brute de prelucrat se prezintS sub forma deformSrii:P def = Ac*D. Abaterea spa£ialS specifics Ac se va lua in acest caz Ac = 0,7 ... 3 (m /im .

Valorile remanente ale abaterilor spatiale dupS diferitele operatii de prelucrare se determinS pe baza legii oopierii erorilor la o scarS de mic§orare, cu relatia (4.10), cap.4. Deplasarea remanents a axei gSurii dupS operafciile sucoesive de prelucrare a gSurii se va determina conform precizSrilor cuprinse in observatiile de la tab. 6.3, punctul 3.

Valorile remanente ale erorii de verificare || pentru diferitele operatii de prelucrare se pot determina cu relatia (7.11), cap. 7.

8.3 PRELUCRAREA MECANICA A SEMIFABRICATELCR TURNATE

Fig. 8.6 Abateri spatiale la corpuri de revolutie turnate

Parametrii de precizie a dimensiunilor §i de calitate a suprafeê- lor care intervin in calculul adaosului de prelucrare pentru diferitele qperaîi de prelucrare me- canicS a suprafetelor exterioare de revolutie §i a suprafetelor plane ale semifabricatelor turnate sint daî in tab. 8.12. Pentru prelucrarea gSurilor se va consulta tab. 6.1 din cap. 6.

8.4. EXEMPLU DE CAICUL

Pentru butucul din fa£3 de la un tractor (fig. 8.7) este necesar sS se calculeze adaosurile de prelucrare §i dimensiunile intermediare. Semifabricatul este tumat din fonts cenu$ie in clasa de precizie IV, STAS 1592-85, in farad din amestec de formare (nisip)»

Se considers o produc£ie de masd, de aceea prelucrarea piesei se execute pe ma§ini de mare productivitate: strung semiautomat cu 8 axe principale, agregat de g&urit vertical cu 7 posturi §i cu capete de g&urit multiaxe, marina de alezat find cu diamant orizontaia, bilateralfi, cu 4 axe principale. Procesul tehnologic de prelucrare mecanicfi este prezentat in tab. 8.13.

Operatiile de prelucrare 1, 2 fi 3, menîonate in tab.8.13 sint prezentate in fig. 8.8... 8.12. In fig. 8.8,a se prezinta schema de principiu a functionirii strungului semiautomat cu 8 axe principale, cu prelucrare succesiva, cu .indexare dubia, posturile 1 §i 2 fiind posturi de incdrcare (fixare, respectiv desprindere a semifabricatelor din mandrina pneumatic^).

Tatoetul I.U PvMvtrll obt irut i la prtluorarM —cinlol • wilfriirloattler turtwu

Prelucrarea Treapta de preetiteM 1

Intr-o slnguri fazi

I. STRUNJIRE | FREZARE j RABOTARE Turnare fn forae da aaesteo dp foraara a. foraara aeoanioi cu aodele aetalioe

11...12 32 30DegroMre 12 SO 50 1

Degropareb. foraere aeoenio! cu aodele din lean

14 100 100Semif ini sere 12 50

Co j irec. foraara aanueli cu modale din lean

16...17 320 300 IDegropere 14...15 250 240 ISemifinisare 11__ 12. 100 100 1

Finisared. pentru toate aetodele de foraara

10...11 25 25 1Netezire 7...9 5 5

Intr-o singuri faziTurnare fn cochili pi turnare centrifugal!

11 25 25 IDegropare 12 50 50 IFinisare 10 20 20Netezire 7...9 5 S

Intr-o singuri faziTurnare fn forae coji

10...11 25 25 IDegropare 11 20 20 1Finisare 10 10 10 1Netezire 7...9 5 5

Intr-o singuri faziTurnare cu aodele upor fuzibile

10 16 20Netezire 7...9 2,5 5 1

Intr-o singuri fazi

11.RECTIFICAREA SEMIFABRICATELOR TURNATE PRIN DIFERITE METOOE

7 5 10Degropare 8...9 10 20Finisare 6...8 5 15

Netezire 5...6 0,8' 1

Observatii. 1.Pantru pies© din fontfi cenupie, fonts raaleabUfi sau metale pi aliaja neferoase, mirimea S sa va exclude din relatia da calcul a adaosului da pralucrara, dupS prima operatie (fazi) da prelucrare a fiecirei supfafe- te. De aseinanea, dupfi tratanentul termic (cilire) al pieselor din otel, mfiriraea S se exclude din calculul adaosului.

2.Pantru prelucrarea suprafetelor plana, treptele de precizie din tabel corespund cazului cind se respect! dimensiunea fat! de o bazi da nisurare prelucrat!. Dac! pralucrarea suprafetelor plane se face cu respectaraa u- nei dimensiuni fat! de o bazi da nisurare brut!, toleranta diaenaiunii se deteroin! cu relatia:

T = — -----(a. 12)2

fn care: T este toleran(a la dimensiune pentru samifabricatul brut tur* nat; T - tolerant* la dimensiune dup! prelucrarea suprafetai plane oa~ re constituie baza de nisurare; T se ia conform treptei da praotila indicate fn tabel.

3.Pentru calculul adaosurilor de prelucrare ale giurilor din pieaale turnate se vor utilize indicat file din cap. 6.

293

latwlul 0.13 Prcmul lahnotogtc d» praluarara n c a n l d ■ buUfcwlui rot.it din f«(B

F«*l* operniiei

EE?liititl 1M*ifflb^icstulul# r*tp*Ctiv dcaprlndorea din Mir

dr \r\* pr-«uaanci

JL*rgir«« 8*uril f B i ,!’? , cu i«npn*rti disensiun i i ‘j? |5lrurjir»« (upr«t«?a-i 4>>0*i g, au nentlnarcQ diiwistuni i*2* 0.1 ----------

Danvra i i‘-'i >i tip|

utiuj

3.

{strung sem unite*M t CU 8 !*•principal® tip

1K282

2d4

t m u i fcta

B H H,, , g u m

1

PoitUl 5Strunjire frontal! a flan^ei ou reapectaraa dwmiiriiar I 28,5^0,25 ?i *154Strunjirea dagajirii *90.5*?** eu Ilf t e a da 3 aa, cu aentinerea diaanaiuni i 23+0,25 Strunjirea teyirif 3x30® |Strunjirea frontal! cu Bent inarea diaanaiunii 56*0,52

Poatul 7Llrgiree da finiaare a glurii $89, S’?'*2 Strunjiraa auprafetei +1504.U

Poatul 2Fixaraa seaifabricatului, respectiv daaprinderaa din aan- 1 drina pneuaaticl

. ■ 'VLirglraa gluri1 4>70,3<«'M cu aen(inerea diaanaiunii 29?'*

Poatul 6Strunjiraa degajlrii $7.2,5*£'40 cu lltiaae da 3 aa, cu nentinerea diaanaiunii 48+0,34Strunjiraa frontal! cu aentinerea diaanaiunii 26+0,52 Strunjiraa tapirii 3 x 30°Strunjiraa frontal! a flanpsi cu raapactaraa diaenaiunHor 25.°0.„ >i #138

Poatul 8llrgirea da finitara a giurii $7i,5*J'2*Strunjiraa suprafepoi 4)132^,Jt

2 Poatul 1Fixaraa semifabricatului, respectiv dsaprinderea acestula

Poatul 2Glurirea a 3 gluri «6,7 pe adtnoimea da 18 m , diapuaa pe oircunferinta ®92

Poatul 3Glurirea a 5 gluri AT/4®-1* atrlpunae, pe ciraaferinta 0175

Poatul 4 Llrgirea a 5 gluri 4>i7,8*o’”

Agregat de gAu* rit w t k i l cu 2b axa primi* pate pi aaal cu 7 posturi

2Poatul 5

top iron a 5 gluri 2 x 30°

Poatul 6 Alezarea a 5 gluri

Poatul 7

295

Tabelul 8.13

1 1n z y I

! 5

Axale prinoipale din at Inga :Alezarea finl a giurii 4»72^;m } cu reapactar*aa H terii da la coaxialitate 0,05 ourStrunjiraa frontali intarioari cu raapactaraa cotai 26+0,52 91 a condifciei da bitaia frontali maxim admiai da 0,05 nm

Axala principals din dreapta :Alazaraa f ini a giurii 472Zjj;8ix cu raspeotaraa aba- tarii da la coaxialitate 0,05 mmAlazaraa giurii #90 a ' 07 reapectarea cotai 4»32!i;0o pi a conditiei da bitaia radiali da 0,05 mm Strunjira frontali intarioari cu raapactaraa cotai <J>32*1|o< fi a conditiei da bitaia frontali maxim acini si 0,05 mm

Mafina da i t & M fin cu diaaant or izontal 1 bit*. Q cu 4 M prinoipale, tip 2706

4 Spilaraa piesei. Suflaraa suprafetelor interioare cu aer comprinat

-

5 Control final ’’'fn

1. Calculul adaosurilor de prelucrare §i al dimensiun^H intermediare pentru suprafata

Prelucr&rile succesive ale loca§ului pentru rulment in scqpul Qb^inerii cotei ^SQZ'o'qII mm sint urm3toarel%f§|

- ISrgirea de degrofare in operatia 1, postul 3r lSrgirea de finisare in operatia 1, postul 7;

- alezarea £in& cu cu£itul 3 (fig* 8.12) in operatilf|j, cu axele principale din dreapta.

a. adaosul pentru alezarea fin£ (operatia precedents! este ldrgirea de finisare):

= 40 /xm (tab. 6.1, cap. 6) ;S. 1 = 0 (pentru piese din fontk S se exclude

din calcul dupfi prima operatie de prelucrare);

Pi-1 I 0 ; /€j - 50 aoq (eroarea de fixare in cazul string]

gerii pe suprafa^ prelucrat^, intr-o mandrin& pneumatic#);

^imin « 2#40 1 2#50 1 180 I SToleranta operap.ei precedente (largire de finisare|, in

treapta 11 de precizie^ este T M = 220 tm (tab. 2.15, cap. 2). IDiametrul maxim al suprafetei finite este:

d jmay = 90 - 0,024 = 89,976 mm.Dimensiunea minima inainte de alezare finSl (dupS largirea

de finisare):

Se rotunje§te: = d,.i = 89,5 mm';i-im.x > 89»5 f 0,22 - 89,72 mm.

Operatia de l&rgire de finisare se execute la 4»89,5"o'22 nm.

« 89,976 I 0,180 - 0,220 « 89,576 mn.

b. Pentru ISrgirea de finisare (operaîa precedents est«* l&rgirea da dagro§tttre) E ■ I I I

Rti.1 - 50 im ; B{. - 0.

Abaterea spaîalfi remanents dupS ISrgirea de. degropare ee-tes

I I 0,05*p#f * (8.13)

in care psf este abaterea spaîalS a axei gSurii brute tumate, alcStuitS din deplasarea axei gaurii pax §i inclinarea axei g B urii brute A • 1:

' P a f^ P J + H y ' D * B E

Pe baza relafciei (8.11): pax | Sh, iar din tab. 8.3 se ab- £ine abaterea limits la grosimea peretelui semif abricatului turnat in clasa a IV-a de pecizie la tumare: fi = 1,0 ram.

Inclinarea specifics a axei gSurii brut tumate |f 1 3 ... ... 10 /nn/iran, iar lungimea gSurii prelucrate este 1 = 59 mm (fig. 8.8,b).

Asadar: Ay«l =■* 5*59 * 295 /an,Psf=v/l000i +295? = 1043 (8.15)

Eroarea de fixare pentru ISrgirea de finisare este:

efr«i2 = K*6fr.di + 6ind (ctoeervafcii 1 la tab. 1.33) (8.16)

Eroarea de fixare initials €frad1 in mandrina cu acîonare pneumatics este:

6frad1 “ 580 W *Deci: €frad2 = 0,06*580 + 50 « 85 /un;

2Aplain = 2 -50 + 2^52* + 85s <= 3 00 <a*17>

Pentru ISrgirea de degropare:+ S i-1 ff 4 0 0 J®1 8.10)

Pi-1 = Psf = 1043 1$*

efrad1 = 580 W *

Âr ,i„1„ = 2'400 +2^10432 + 5802 «3186 |jun (8.18)

Pentru a asigura o repartizare mai echi libratS a adaosului pentru posturile la care se executS ISrgirea de degropare §i ISrgirea de finisare se determinS adaosul minim total pentru ISrgire, apoi se repartizeazS 30% din adaosul total pentru lSr- girea de finisare §i restul de 70% pentru ISrgirea de degro§a- re.

297

S? W

<NjCi*1+1>0,LO'

Fig. 8.8 Operatia 1 da prelucrare a butucului rotii: a - schema da principiu a funcfci- onSrii strungului semiautonat cu 8 axe;b ■ fixarea semifabricatului la postul 1;c - prelucrarea la postul 3;d - prelucrarea la postul 5;e - prelucrarea la postul 7.

2Z1&&

Fig. 8.9 Oparatia 1 da pralucrara a butucului rotii: * ' ffxapaa ia1 nifabrlcatului la postul 2; b

praluoraraa la postul 4; c * pra* lucrf < aa la postul 6; d * praUr

crarfm la pottul 8

Fig. 8.10 Oparatia 2 eta pralucrara a butucului rotii: a - fixarea seaifabricatului la poitul 2; c - prelucrarea la

poatul 3

018*0,18

Fig. 8.11 Operatia 2 da preluorare a butucului rofii: a -- pralucrarea la postul 4; b -- prelucrarea la postul 5; o *- prelucrarea la postul 6;, d ~- prelucrarea la postul 7

Adaosul minim total gire: 300 + 3186 ■» 3486 /co., Pantru ISrgirea de finisare vine: 0,3*3,486 — 1,046 » 1 Pentru ISrgirea de degropare:

3,486 - 1 “ 2,486 mm.Toleranâ operaîei de lSrgir® de degropare, in treapta a I2~a

i-1 3 5 0 /an

V t t J

i-1max

de precizie, este:(tab. 2.15, cap. 2).Diametrul minim inainte de girea de finisare:

dM.icT89' 72 I 1 fi M 88,37 am Se rotunje§te:

d i-1»in 1 H I 88' 3 BIII = 88,3 + 0,35 | 88,65 nm

Gperafcia de ISrgire de degrosare I se executS la cota 088,3 0 H Dimensiunea nominalS a gSurii brut tumate va fi:snoffl ~ d 1»a# *7 ^ p 1nin **" ifg I I form rela ieo. (3.50)) (8.19)Abaterile limits la dimensiunilesemifabricatului tumat in clasaa IV-a de precizie au valorile:!!.1 3*°' mm (tab. 8.1).Deci : d ^ ^ f i S - 2,486 I 0,9*= 85,264 nuuSe rotunje§te: dsnoo = 85 mm.Pe desenul send, fabricatului tur-nat se inscrie cota 85-1,3

+0,9nm.

2. Calculul adaosurilqr tie prelucrare §i dimensiunilor intermediare pentru grosimea flan§ei 2 5 .q 5^ mm*Supra£eêle frontale ale flan§ei‘ se prelucreazS intr-o singurS fazS de strunjire pe fiecare fal l

8 .8 );- strunjirea fe£ei frontale D in operatia 1, postul 1 (fi9

3 0 0

rgire 12-a SO /um

lfir-

37 nm

mm

mmu r ± ±

(c a n -1.19)J nile

Lasa Le:

it1 Fig. 8.12 Operatia 3 de prelucrare pe marina de alezat fin cu diamant/ orizontalS, cu e

axe

R , i- i + ® i- i = 2 4 0 0 P Per- Abaterea spa^iala: pM = p^, = Ac*D (8.20)5ei Ac = 3 m / mm ; D = 210 mm ( d i n d e s e n u l

piesei, fig. 8.7), '?ei Pi-1 ~ 3*210 ~ 630 nm.jr1 ' ®|- Eroarea de fixate in direcfie axialS:|a_ £fax = 120 ^m (tab. 1.30, f i x a r e i n mandrina

' gneumaticS).A d a o s u l d e p r e l u c r a r e m in im s i m e t r i c ( h i l a t e r a l ) e s t e :

2Api mj = 2*2400 I 2(630 + 120) I 6300 B Dimensiunea nominal^ de tumare a flan§ei piesei:

h = h ■ + 2A . H, + IA I (8 .21)s nom %in ®>n 1 in' a 1

. ' - Abaterile limits la tumare in clasa a IV-a de precizie,pentru dimensiunea maxima de gabarit peste 200 ram fi pentru cea ®ai mare in&itime nominal^ a piesei tumate (130 mm, conform

- strunjirea feljfii frontale A In operatia 1, postul 6(fi/g. 6.9). I

Inainte de strunjire, female frontale sint desigur in «ta- jne bruta.

□in tab. 8.10 rezultS:S r a E f + S i-1 s 400 im .

Ccmsiderind ca la turnare flan^a piesei se aflS in partea de sus a formei, la valoarea din tabel se adaugS 2 mm (ofceerva- tia 1, tab. 8.10) adic&:H

301

fig. 8.7} sint: ' , mm (tab. 8.1).Iniltijnea mirdjna a flannel conform desenului da exeauti*

m - 25 - 0,52 - 24,48 mm.A§adar: h, no_ g 24,48 + 6,3 + 1,1 “ 31,88 mm.Se rotunje§te: n, nMI = 32 mm.La tumare, flan§a se realizeazS la cota de inaiy** '

32.] 3 ' mo.' Adaosul de prelucrare nominal, bi lateral este:

m | 32 - 25 | 7 mm.Pe fiecare fa'fa frantalS adaosul este: 7/2 “ 3,5 mm.Cota nominalS care trebuie realizatS la strunjirea

frontale D:25 + 3,5 p 28,5 mm.

In documentaîa tehnologicS se inscrie cota cu abater! limits tehnologice sub forma:

28,5+0,25 mm.

3. Calculul adaosurilor de prelucrare si dimensiunilor intermediare pentru prelucrarea gSurilor 018 | ' mm.

Pentru stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare & g3u- rilor pe agregatul de gSurire se utilizeazS tab. 6.2 din cap.6,

Fazele succesive de prelucrare a celor 5 gSuri 018 0 mm sint:

- gSurire 5 gSuri cu cap multiax (operaîa 2, postul 3);- ISrgire 5 gSuri (operafcLa 2, postul 4);- tefire 5 gluri 2x30° (qperaîa 2, postul 5);- alezare la cota finitS 5 gSuri (operaîa 2, postul 6).De remarcat cS pentru realizarea gSurilor 018 „ ' mm in

treapta de precizie 8...9 este suficientS o singurS alezare.a. Pentru faza de alezare (faza precedents 1 ISrgire de

finisare)Rj = 32 mn ; SM = 0 ; = 0 ;€ I — 50 pm (eroarea de indexare a inesei rotati

ve a agregatului);H ■ I 2(32 + 50) I 164 #an. '

Toleranâ fazei precedente de ISrgire in treapta 10 de precizie:

Tj., = 70 /an,Diametrul minim inainte de alezare este:

d,-., mjn | 18,035 I 0,164 | 0,7 = 17,801 mm.Se rotunje§te: dM min = dM nom - 17,8 mm.Diametrul maxim are valoarea:

d,-1«x-17f8 + 0 (0 7 - 1 7 f8 7 ^Faza de ISrgire se executS la cota 17,8 0 j mm.Diametrul nominal standardizat in STAS 8054/5-80 al ISrgi"

torului elicoidal cu coadS conicS, folosit pentru ISrgireainte de alezare este 17,75 mm, insS pentru cazul producîeimags se admite execufcia ISrgitoarplor la cote specials nestarr

datfdiis&te, oorespun&toara oerinfrelor tahnologioo.Adaosul nominal recalculat pentru alezare este:

**1 m m 18'° - 17'8 • ° '2 mm-

b. Pentru faza da lfirgire (faza precedents earte gtturirea):R* - 40 /an ; B^1. - 0 ;

( b y ' I ) 1

(observatia 1 la tab. 6.3).Deplasarea axei gfiurii CQ 1 20 tm.Incl inarea specifics, a axei gfturii A i 1,3 tm/im;

1 » 25 inra (din desenul piesei);

Pi-i = l / 2 o i + ( 1 , 3 - 2 5 ) 2 = 3 8 n m

Eroarea de fixare la ISrgires j«f rad2 = K » « f r-1 + 6 1 | 0,06*50 + 50 | 53 m i

ZApiMn = 2-40 + | | g 8 2 1 5 3 2 1 2 1 0 | |

Toleranta fazei precedents de gaurire In treapta 12 de precizie este = 180 tm.

Diametrul minim ihainte de ISrgire (la gfiurire):d i-l »in # 17'87 I 0,210 - 0,180 J 17,48 mm.

Se prevede gfiurirea cu burghie standardizate 017 mm, prin urmare gfiurirea se execute la cota 017 0 ' mm.

Adaosul nominal recalculat pentru operatia de lfirgire de-vine:

2Ap lirg « 17,8 - 17 - 0,8 mm.

Precizia ridicat# de pozifcie reciprocS. a suprafetelor fcu- tucului ro£±± se obtine prin prelucrarea in aceea^i operatie a suprafetelor respective §i prin orientarea (bazarea) corespun- zStoare a piesei de prelucrat. Astfel. coaxialitatea precis^ a •loca§urilor pentru rulmenti 090-0,959 ' mm §i 072_O#O51" ' mm, cu abaterea de la coaxialitate maxim adndsd de 0,05 ran, se asi- gurfi prin prelucrarea concomitentfi a acestor suprafefce pe marina de alezat fin-cu diamant, bilateral^, cu 4 axe principale, la o singurfi instalare a piesei de prelucrat. Orientarea piesei pe gulerul 0150 °.0 16 p §i pe fa£a frontal^ prelucratk D a flan§ei asigur& o b&taie radialfi minimi a s^rafetelor de prelucrat.

In ceea ce prive§te conditia de bfitaie frontalS. a fe^elor frontale B §i C, cu valoarea admisd de 0,05 mm, aceasta se res- ■ ropprin prelucrarea in aceea§i cperatie ?i prinderea acestor fete firantale, cu cutitele 5 §i respectiv 1 (vezi fig. 8.12).

Cap. 9 AQAGSURI DE PREUUCRARE INTERMEDIARE DUPA TABELE NCRMATIVE SI STAS-uri

Adaosurile de prelucrare intermediare sint adaosuri de prelucrare pe operatii (faze), necesare pentru compensarea erorilor de prelucrare generate la operaîa (faza) precedents de prelucrare a fiecSrei suprafeê. Suma adaosurilor intermediare pentru prelucrarea unei suprafeê date este egalS cu valoarea adaosului total de prelucrare pentru suprafaâ consideratS. 'j

Trebuie sa se in vedere ca determinarea adaosurilorintermediare, deci §i a adaosului total de prelucrare ca sumS a acestora, sS se efectueze dupS verificarea tehnologicitS£Li canstrucîei piesei §i a sendfabricatului §i dupS alegerea jus- tificatS din punct de vedere tehnico-econonic a semifabracas- tului.

Determinarea adaosurilor intermediare dupS tabele normative sau STAS-uri are o rSspindire largS la producîa individuals §i de serie micS, datoritS faptultai cS permite scurtarea duratei de preg&tire a fabricaîei, determinarea rapidS a dimensiunilor sendfabricatului §i a dimensiunilor pentru operat^Lile de prelucrare mecanicS. Dezavantajul metodei constS in caracterul' aproximativ al acesteia, ceea ce poate conduce in unele cazuri la un cansum mSrit de material sau la nierespectarea condiîilor de calitate a suprafetelor prelucrate.

In tabelele 9.1 ... 9.29 se dau valorile adaosurilor de prelucrare intermediare (pe operatii sau faze), rezultate in urma sistematizSrii datelor din uzinele constructoare de ma§ini §i recoiriandate pentru condiîi medii de fabricate.

La honuirea gSurilor adaosul de prelucrare depinde de abaterea de formS a gSurilor inainte de honuire fi de rugozitatea admisS a suprafefcei gSurilor dupS honuire. In tabelele 9.12 §i 9.13 se dau valorile adaosurilor de prelucrare pentru honuirea gSurilor.

Existenâ unor abateri de formS mari ale .gSurilor inainte de honuire impune necesitatea de a se executa mai multe operatii (faze) succesive de honuire.

Tabelul 9.1 Adaoauri dm p ra lu o rtrt la debitarea M aifabrioaulor din U * » , H

1mm fflm. r

I P T T

■ a1

-1

\*m 1 18 m\B

- - - - ■ m

Ml ~

Grosimea semifabricatului (diametrul, latura) mm

Lfitimea tSieturii B, in mm , la tftierea: \daosUlf

I P Hprelu~ 1 crarea 1 cap8tu~I lui/ mini

La ferSs- trfiu alternate v

La ferfis- strfiu circular

Cu cutit pe strung

Cu frezS ferfistrSu

' _________

Cu disc abraziv

0 1 2 3 4 6

Pini la 20 2 4 3 3 2Peste 20 la30 2 4 4,5 3 2 11Peste 30 la 50 2 4 4 4 2 2Peste 50 la 60 2 4 4 Z-:- 3

Peste 60 la 70 2 5 4"- ■■ :'d m '! 2Peste 70 la 100 2 6 5 ! 2 - • f J vPeste 100 la 150 2 6 ■ Z.SU

Observatii: 1* Lungimea de debitare a semifabricatului I este: l=l0*2\> ' S Lungimeapiesei finite). Pentru semifabricate debitate care nu se supon prelucrfl-

rii fefcelor frontale ale capetelor 1=Lq.

2e Lungimea de material consumatS pentru debitarea unei s i o g u r © piese: Lc =lQ+2Ap+B (B este Ifitimea sculei de tfiiere).

3. Lungimea de material consumatS pentru debitarea a n piese (decfi nu rftif^ ne rest de material):

4. La debitarea din bard pe strung universal sau strung rnvolvaf +2A +B)+l , unde I este lungimea restului de material, priRderea^ barei ?n mandrinfi la tSierea ultimului sen if ebr.icatj

Hnegaaar* pantru

■ H *=3045mm, pentru prinderea tn mandr ini* universalfi; I r 20-90 in bucfd elastics a strungului automat.

nm f an I ru || ?ndar^a :

5. L&timea cufcitului de retezat poate fi calculatfl apt o* imet^v B=0,6D mm, In care D este diametrul mater ialului de reteaatf -.MM

305

TabeluL 9.2 Adeeeuri de prelucrare total* pantru pl»* prelueraifce din KffigS I S traae (ptotru bare Indraptila)

Diametrul arborclui,

M i

Ole I laminat la oald

Adaoaul da preluorare pa diametru, tn rom, pantru raportul dint re lung?pi diametru :

Observatii. 1. Pantru barele din matala si aliaja neferoase valorile adaosurilor tabel© se vor fnmulti cu coeficientul 0,8...0,85.

2. Diametrul barei pantru arborli ?n trepte se va determina dupfi treapta ou diametrul cel mai Bare: la diametrul nominal finit al treptei cu sectiuns maxima se adaugi adaosul total din tabel, iar valoarea obtinuti se rotim* jeste ptni la diametrul cel mai apropiat, Conform STAS 333-87 (va2i tabe* lul 4.1, cap. 4) respectiv STAS 1800-80 (tabelul 4.2, cap4);

3. Pentru barele laminate nefndreptate, adaosul se va majora cu eirimea na- CesarS pentru compensarea curbirii de 5 mm/m pentru bare cu | >36mm, res pectiv de 10 mm/m pentru a <36mm.

Tabelul 9.3 Adaoauri da prelucrare pentru suprafe(e de revolutie exterioara ale arborilor expcutati din seaifabricata laminate matritate

r;Oiamatrulnominal

Procedeul de prelucrare a suprafetai

Adaosul pe diametru pentru lungimea arborelui, In

Ptni la 120

Peste 120 la 260

Peste 260 la 500

Peste 500 la 800

Peste 800 la 1250

Peste 1250 I - 2000

1

Peste30

Degropare si strunjire fntr-o fazi Semifinisare Finisare

1,3/1,1

0,45/0,450,25/0,20

1,7/-

0,5/-0,25/-

Peste 30

ptni la 50

Degropare si strunjire tntr-o fazi Semif inisare FinisareFini de netezire

1,3/1,1

0,45/0,450,25/0,200,13/0,12

Paste 50|Degropare pi strunjire fntr-o fazi

pfni la Semifinisare 80 Finisare

Fini de netezire

Paste 80

ptni la 120

Degropare pi strun- Jire fntr-o fazi Semif iniatra F in i seraFini da nate/ire

1,5/1,1

0,45/0,450,25/0,200,13/0,12

1,6/1,4

0,45/0,450,25/250,14/0,13

2,a/-

0,50/-0,30/-0,16/-

W ' , l

0,50/0,45 0,25/0,25 .0,16/0,12

1,7/1,5

0,50/0,450,30/0,250,14/0,13

1,9/1,3

0,50/0,45 0,25/0,25 0,15/1,13

1 2,3/2,1

0,50/0-,50 0,30/0,30 0,18/0,16

3,1/~

0,55/-0,35/-0,20/-

2, 1/1,7

0,50/0,500,30/0,25 0,16/0,14

2,6/2,3

0,50/0,500,30/0,300,18/0,17

5#4/*

0,55/-0,35/-0 ,20/-

H U } 9.3 toentinuaraj

paste 120

ptnft la 100

Dagropara si strunjire fntr-o fazi SemifInisara FinisareFinl da netezire

2 ,0/1,§

0,50/0,450,30/0,250,16/0,13

2,1/1,4

),50/0,45 C3,30/0,253,16/0,13

2,3/1,8

),50/0,45 0 3,30/0,25 C 3,17/0,15 C

2,7/2,1

,50/0,50 0 1,30/0,30 0 >,18/0,17 C

3,5/3,2

,6/0,55 0 ,35/0,3 0 >,21/0 ,2 0

*,&/-

,65/-,40/-,27/-

Pasta Degropare si strun 2,3/1,4 2,4/1,5 2,6/1 ,8 2,9/2,4 3,6/3,2 5,0/180 jire fntr-o fazi 9

pfni La Semif inisare 0,50/0,45 0,50/0,45 0,50/0,50 3,55/0,50 3,6/0,55 0,65/260 /0,65

Finisare 0,30/0,25 0,30/0,25 0,30/0,25 [3,30/0,30 0,35/0,3 0,40//0,40

Fini de netezire 0,17/0,13 0,17/0,14 0,18/0,15 0,19/0,17 0 ,22/0 ,2 0,27//0,26

Strunjirea semifabricatelor matritate

Degropare pi strun 1,5/1,4 1,9/- - — - -

Pin8 la jire fntr-o fazi18 Finisare 0,25/0,25 0,30/- - 3 - — • -

Fini de netezire 0,14/0,14 0,15/- — % — 1 | IPeste 18 Degropare pi strun 1,6/1,5 2 ,0/1 ,8 2,3/- _ - / - -

jire fntr-o fazipfna la Finisare 0,25/0,25 0,30/0,25 0,30/- - -

30 Fini de netezire 0,14/0,14 0,15/0,14 0,16/- - — — - -•

Paste 30 Degropare pi strun 1 ,8/1 ,7 2,3/2,0 3,0/2,7 3,5/- — ■ —jire fntr-o fazi

pfna la F inisare 0,30/0,25 0,30/0,30 0,30/0,30 0,35/- — -

50 Fini de netezire 0,15/0,15 0,16/0,15 0,19/0,17 0 ,21/ — 1 —

Paste 50 Degropare pi strun 2,2/2 ,0 2 ,9/2,6 3,4/2,9 *,2/3,6 5,0/- -

jire fntr-o fazipfni la Finisare 0,30/0,30 0,30/0,30 0,35/0,30 0,45/0,35 0,45/- -80 Fini de netezire 0,16/0,16 0,18/0,17 0,20/0,18 0 ,22/0 ,20 0,26/ — ..

Peste 80 Degropare pi strun 2 ,6/2,3 3,3/3,0 4,3/3,8 5,2/4,5 6,3/5,2 8 ,2/-jire fntr-o fazi

pfni la Finisare 0,30/0,30 0,30/0,30 0,40/0,35 0,45/0,4C 0,5/0,4! 0,62/-

120 Fini de netezire 0,17/0,17 0,19/0,18 0,23/0,21 0,26/0,24 0,3/0,2< 0,38/-

Paste Degropare pi strun 3,2/2,8 4,6/4,2 5,0/4,5 6,2/5,6 7,5/6,7 -

120 jire intr-o fazipfni la Finisare 0,35/0,30 0,40/0,30 0,45/0,40 0,50/0,45 0,6/0,5'> 1

180 Fini de netezire 0 ,20/0 ,2 0 0,24/0,22 0,25/0,23 0,30/0,7( 0,35/0,3 1 I

Observatii: 1. Valorile adaosurilor de prelucrare din tabel sint indicate: la numiritor pentru prinderea fntre vtrfuri; la nunitor pentru prinderea fn universal.

2. Adaosurile de prelucrare din tabel reprezmti adaosuri minima.

3. Valorile adaosurilor de prelucrare pentru suprafe£e conioe exterioare «e vor lua aceleapi ca pi pentru suprafe£ele cilindrioe exterioare, tn funcfie de diametrul maxim al suprafetei conice.

4. Adaosurile pentru strunjirea de finisare sfnt date fn oazul ofnd fnainte de strunjirea de finisare se executi strunjirea de degropare.

307

labc.tul 9,4 Adhosuri da prtluortra pantru strunjirea ffoteere fi rtctif iciraa afrr

fatalor frontal* plana ala arbor!lor, an

Diametrul treptei prelucrata d, dim

Lungimea totali i piesei Lj mm

Pfni la 18

Peste 18 la 50

Peste 50 la 120

Peste 120 la 250

Peste 250 la 500

Peste500

Adaosul de prelucrare A^, 1m

r ° 1 2 3 4 5 6

f Strunjirea de finisare frontali a capetelor $i treptelordupi strunjirea de degrosere

1 Pin! la 30 0,4 0,5 0,7 0 ,8 1/0 1,2I Peste 30 pfni la 50 0,5 0 ,6 0,7 0 ,8 1,0 1,21 Peste 50 pin! la 120 0 ,6 0,7 0 ,8 1,0 1,2 1,3I Peste 120 pfni la 250 0 ,7-0,8 0,8-0,9 1,0 1,0-1 ,2 1,2-1,4 1,4-1,5

Tolerance la lungiae, lastrunjirea de finisare, mm - 0 ,11 - 0,16 - 0,22 -0,29 -0,4 -0,5

Diametrul maxim al suprafe- Rectificarea suprafetelor frontaletei frontale rectificate, mm

I Pfna la 30 0 ,2 0,3 0,3 0,4 0,5 0,6I Peste 30 pfni la 50 0,3 0,3 0,4 0,4 0,5 0,6I Peste 50 pfni la 120 0,3 0,3 0,4 0,5 0 ,6 0,61 Peste 120 pfni la 250 0,4 0,4 0,5 0,5 0 ,6 0,7

■Abaterile la Lungime, la 0 0 0 0 0 0Iractificare, mm - 0,04 - 0,06 - 0,08 - 0 ,1 1 -0,15 - 0,20

Observatii. 1. Adaosul pentru strunjiraa frontal4 a capetelor dupfi debitarea laminate* lor este de 2 mm pentru 0 <50 mm, respectiv 3 m pentru # >50 an.

2. La prelucrarea pieselor Tn trepte, adaosul se va lua pentru fiecare treapta prelucrat! frontal, tn funcpe da diametrul d al treptei w S lungimea total! L a piesei.

3. Toleranfcele la lungime se stabilesc pentru lungimea misurati I. Da a*

308

wttplu.fc'tTr-eaault| ufiot plate cu lungtae total A L2KJ0 m&, I* *u*jc*)it*a# ' ri/

f in tear* a untr —ou lungimea l=4Q eftVvabaterVt* i n * t eWfc .

0 pi rs»p«ctiv *• 0,16 mm.

4. Pantru suprafatale frontal* ala oapatelor aa va pravadaa aeeaab-i valoefe • a adaosului, tn tunctie da diametrul d av oapetuUii cu *aot Sun* mat mar* fi da lungisee totalA I a piesei.

5. In oazul arbor i lor-pin ton, la reotificarea suprefeiei ~f conatituie baza de apezare si functional! adaosul D pi H H ar* I va da* pip | 0,05 ... 0,10 nun, deoarece tn oaz contrar sa poata ^produ^e I carea pozifiei petei da contact la eaanblerea final!.-

Tabalul 9.5 Adeosuri da prelucrara pe diaaatru pentru strunjirea de finisare a gluri* lor, dupl strunjiraa de dugrosare (pe strunguri nonsulu)

Diametrul nominel al gluri i, tn mm

Lungimea giurii, in mm

Peste25

Peste Peste Peste Peste Peste I25 le 63 la 100 la 160 le 250 I b

63 100 160 250 400

Paste 400 la 630

Peste 10 1,0 1/1 1/1Peste 10 'la 18 1/2 1,3 1,3 *• «*.- ■ — 1 v,# |Peste 18 la 30 1/3 1/3 1,4 1/4 —. - —

Peste 30 la 50 1/4 1/4 1,4 1/5 1/5 . - ■

Peste 50 la 80 1/5 1/6 1,6 1,7 1/8 1/9Peste 80 la 120 1/7 1/7 1/8 1,8 1,9 2,1Peste 120 la 180 1/9 1/9 1,9 2,0 2,1 2,2Peste 180 la 250 2/0 2,1 2,1 2,2 2,3 2,4Pesta 250 la 315 2,3 2,3 2,4 2,4 2,5

L id

Toleran t* Is diametrul inainte da at run] i jirea de! If iniserel 1 1 1 1 1 am

Adaosul de prelucrare pe diametru 2A ,"T'

0,150,18

j0,21,0,250,30

2,3 0,352,5 ;f 0,40» 0,46

a i0,52

Tabelul 9.6 Dinensiunila scuLelor la pralucrarea gSuri Lor in material pi''*, coofora preciziilor 7...8, pentru diaaetre de 3...50 sir.

Diametrul Diametrul, mm

prelucra- Burghiului DupS strun Lirgito- Alezorului Alezorului pentru

te, nun jirea cu rului pentru ga gaura cu prec tzia 71

Pr imul Al doilaa cutitul ura cu pre-i ---

burghiu burghiu cizia 8 Alazor dtf Alezorl

degro^ara If inis.I

0 1 2 3 4 5 8 T j

1 3 2,9 3 1 1

4 3/94

5 4,8 5 5

6 5,8 6 6

8 7/8 8 7 , 9 6 |

10 9.8—------ — 10 9 ,9 6 10 |

, 12 11.0 11,85 12 11,95 U I

13 12 0 12,85 13 12,95 1 1 1

14 13 0 13,85 14 13,95 U

15 14,0 ___________14,85 15

Me •.MM*«ai'KM»eai14,95 15

?»servet«

pffl 1 1

13,95 H1*,9* | 1ft19/94 * 2021f9%- 222J;94 2424,9* 2525,94 2*27,94 2829&3 303t,93 3234,93 3537,93 3839,93 : 4041,93 42 .44,93 I 4547,93 | 4849,93 1 50

1. In cazul folosirii unui stngur at ezor, adaosul da prelucrere repartizet |V» tabel alezorului de degropare pi alezorului de f inlsart rtvim unui t tngur alezor.

2. La giuri cu diametre pfni la 15 m i incluaiv, tn piese din fonti, nu B folosepte lirgitorul.

3. La disaetrete de 30 jn 32 aa, fn piese din fonti, giurirea 9 face cu un singur burgh iu cu diaaetrul da 28 respect iv 30 m «

4. Strunjirea interioeri cu cufftul ae poate eplice in locul lirgini, d» exeaplu dacl este necesari oorectarea pozifiei axel giurii da prelucrat.

I

Tabelul 9.9 Adaosuri da pelucrare pantru bropareo gturilor cilindrice

Diametrul giurii bropate,

ffaportul dintre lungimea de bropare pi diaaetru

Pfni le 1 Peste 1 pfni le 2 Peste 2 pfni la 3 | Paste 3mm

Adaosul pentru bropare pe dieaetru, m i

io.;.1818...3030...50

50...80

0,650,81,1

M *0,9 '

0,750,91,2

M e e > 1,0 }

0,751,0

1.3.,.1,0 *

J

0 ,7 1,1 1

e*\ 1.2 }

1.2 |

Observatii. 1. Adaosurile din tabel se refer! la giuri prelucrat* fnainte da bropare fn traapta 11 da precizia cu burghiu sau lirgitor, cu excepfJa ceiurilor indicate prin asteriscuri:

Adaosuri pentru giuri prelucrata inainte da bropare ou doui acule succesive, de exemplu giurire pi lirgire, giurire pi alezare.

*4)Adaosuri pentru giuri prelucrata inainte da bropare prin strunjire

vinterioari pe strunguri revolver.

310

£• • O 1 3

UM

a b e lu l 9 .7 Diaenaiunfte s c u le lo r la prelucrarea g a u r ilo r fo r ja te f i turnate conform p r e c iz iU o r 7 » l 8 , pentru d i w i r e 9 9150 99

Diametrul gaurii

*?:' Diametrul,, mm DiametrulV. t | Diametrul, mm

prelucre- Strunjirea de degro- Strunjirea Alezor Alezorgojrii prelucrat# Strunjirea de degro- Strunjirea Alezor de Alezor de

te, mm ?are de finiaa-PA

degrofare f inisarenant pi >

99 J pare de f inisare degrofare fini sere■ pfniru —-*-■——■—i—«-«—- pentru

Prime A doua alazaj H7 Prima A doua alezej H7strunjire strunjira sau H8 strunjire strunjire aeu H8

0 1 2 3 4 5 61 JB 8 9 10 m m

30 mm* 28 29,8 29,93 30 80 75 78 79,5 79,9 8032 — 30 31,7 31,93 32 82 77 80 •1,3 81,85 8235 33 34,7 34,93 35 85 8 80 83 84,85 938 36 37,7 37,93 38 88 83 86 87,3 87,85 8840 *—* 38 39,7 39,93 40 90 85 88 80,3 89,85 9042 • ' 40 41,7 41,93 42 92 1# 87 90 2 *f'5

91,85 9245 — 43 44,7 44,93 45 95 90 93 94,3 94,85 9548 — 46 47,7 47,93 48 98 95 8 96 97,3 | 97,85 9850 45 48 49,7 49,93 50 100 95 98 99,3 99,85 10052 47 50 51,5 51,92 52 105 100 103 104,3 104,8 10555 «k 51 53 54,5 54,92 55 110 105 108 109,3 109,8 11058 54 56 57,5 57,98 58 115 110 113 114,3 114,8 11560 56 58 59,5 59,92 60 120 115 118 119,3 119,8 12065 61 63 64,5 64,92 65 130 125 128 129,3 129,8 13068 64 66 67,5 67,9 68 135 130 133 134,5 134,8 13570 66 68 69,5 69,9 70 140 135 138 139,5 139,8 14072 68 70 71,5 71,9 72 145 140 143 » 144,3 144,8 14575 71 73 74,5 74,9 75 150 145 148 149,3 149,8 15078 74 76 77,5' 77,9 78 9

H L _ _

Observe*ii. 1. In cazul folosirii unui singur alezor, adaosul de prelucrare rapartizat 1n tab*I alazorului de degrofare ■ alezocv#li_da finisare ravine unui singur alezor.

2. Dectf adaosurile de preluorare pantru gaura turnata sint mari. prima s tru n jira da degrojer* 9 va execute Tn dwa * « i muite t r t o c r

Tab*luI 9.8. Adboaur i de prelucrare pentru rect if icarea auprafetelor c i I indr ice erter ioere (STAS 7D9S-B2)

'

t

t L i

A - adaos de prelucrare pe dieaet.ru A# - abater* auperioara la diaaetrul piesei finite d - diaaetrul notinil al piaaai finite dRin, <J|(J|x - diaMtfid linii respectiv a n i l al piutl f tnria D D - die*etrul ainia respect tv aaxta al p ia a a i ina-ri*

da r t o l H l o i r tTq - tolerant* la diaaetrul piaaai inainte da raetlftcare

(la strunjire)

Diametrul nominal al p iesei f i n i te d . am

Peste

Pfna la 30

1 3 0,25

3A6 0,25

6 10 0,25

10

»

10 0,25

30 0,30

50 0,30

wtb 0,35

Lunginea piaaei de rectif(cat L.

Peat* 80 la

120

Paata 120 la 180

Paata 180 la 250

Paata 250 la 400

Pasta 400 la 530

Pasta530 la Paata

1000 la1000 1600

Adaosul da prelucrara pe diaaatru A , aa (confora ftgurff)

T ol ar ania ItugH i .la dlaaa-itaiaa

Paata Paste (Peste lPaata Itrul p l a - M n a w11600 la 2500 l» 4000 1*16500 uliat tnatnlu 9|2^0^^W0^^63J ^«000 It* 9 rae|r«rtt>

til ioara If tear a

V V H

2 3 4 5 6 A 7 8 9

- - 1 * — 1: — — • : —

0,25 0/25 - ~ - — —

0,25 0,25 0,30 0,30 — - *

0/25 0,25 0,30 0,30 0,30 9/30 0,35 0,35

0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,35 0,35 j 0,45

0,30 0,30 0,30 0,30 0,35 0/35 0,45 0,45 I0/35 0/35 0/35 0,35 0,35 I 0,35 1 0,45 0,45 I

10

0.45

0,53

0 . 3 5 0,63

11 12

I 0,65 Ej

14

0,040

0.048 J

M M / m

W a rn

313

) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

BO 120 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40 0,45 0,45 0,45 0,55

11

0,65

Ii

0.65120 180 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,55

w

0,65 0,65180 250 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,55 0,65

r ^

0,65250 315 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,55 0,55 0,60 0,65 0,70 0,70315 400 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,65 0,70 0,70400 500 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,55 0,65 0,70 0,70

500 630 0,65 0,65 0,65 0,65 0,65 0,65 0,65 0,65 0,65 0,75 0,70 0,70

630 800 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75

800 1000 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75 0,80

*K% (eoRt\nuari)

O b a a rv& tii . 1. Valor H e adaosului d in tabel a© refer a la ractif icaraa pe WBpiiyf de rectificat exterior cu aau ffrK v irfu ri, I pieselornetretate te rm ic , cu axcaptia piaaalor cu pereti subtiri ;i a inalalor da rulaenti.

2 . Pantru p iesele cara afnt axpuaa a aa deforma datorita afactului teraic le cara sfnt supuse, foraa piesei sau a«tt-r i a l u l u i , adaosurile da prelucrare pot f i aajorata cu pfnlf la 50X. Aceeafi najorare se va eplica daca piaaele sint din product ie . . I I

3. Adaoaurila de pralucrara din tabel afht valabila cu oondi(ia ca bateia radial! a suprafetei ds rectificat sa I * p i- fees ca 1/3 din valoaraa respective a adaosului de prelucrare.

4. In cazul divizarii oparatiai da rectificare fn doue faze distincte , degropare f i finisere, se recoaenda 75 ... 891 din•daosul total pantru ractif icaraa da degropare pi restul edeosului pentru rectificarea de finisare. I

5. Diaaetrul oexin al auprefatai inainte de rectificare Dm-jX ae obtine fnsunfnd diaaetrul aaxia el piesei cu adeosul de pralucrara (A ^ ) atabilit conform tabelului pi cu toleranta le diaaetrul piesei fnainte ds rectificare H edica:

I d* . x i 1 11 I :

D iana tru l ca lcu l at ae rotunjapte fn plua din 0,05 tn 0,05 m .

u >

A

,f ib _ lU l ’ ‘ 10’ Acfeosur' * p re lu c ra re p e n tru r e c t i f ica re a s u p ra fe te lo r c i I indr ice in te r foere <«**>* STAS 7096-82)

Ap - adaos de prelucrare pe diaa*trt»

Aj - abaterea infer ioara la diaaetrul

f inite

d * diaaetrul noainal el gaurii finite

d|nn' dB9x - diaaetrul ainia, reapectiv Mntai

el gfurti finite

Daln' D«an I dienetrwl a i n i a , respect** aa*n

Inainte de r e c t i f icare

Tq'— tolerance la diaaetrul gSurii inaurte

rectif icare

I Murii f 'riteT , - totet-ernie va d iaaetru l geu

*

O i a o e ^ t r u L

nominal al geurii fini te d, m

Paste Pinala

Lunginea gaurii de rectificet

Pina la 18 Peste 18 la 30

Peste 50 le 50

Peste 50 la 80

Adaosul de prelucrere pe diaaetru A ,

■

- ------------------ --------------------------------------------- 1 j 5 1Peste 80 Paste 120 Peste *60 | Peste 250 I Paste H I H ■le 120 p le 180 I le 250 le 400 ! le ■ ■ de j

■ • — - 1 — ■■■ ■■ .. -|t>fimm

y1 conform 1 igurtt I

0,20

0 , 1 5

0,20

8

-T-~

10 I

— I

o jk *

o.o**

31

5

Cbaervati i. 1 . Valorila adaosurilor din tabel aa rafera la ractificaraa c i l in d r ic a intarioara a piaMlor natratat* tarmic, H It i e pieselor cu p e re ^ i s u b p r i in a la lo r de rulaanti*

2. Pentru pleaela cara sTnt axpuaa a aa daforaa datorita trataaantului taraic, formal piaaai sau eatartalutuf d m cara gfrrt axecutate, adaosurila din tabel aa pot aajora cu pinf Is 50%. Acaas*i najorara sa va aplica daca p*asala aNtv

product ie Individual S. M ■; , I3. Batata radialtf a auprafefcei da ractificat nu trabuia sa dapapeasca 1/3 din valoaraa raspectiva a adaoaulut ■

* .C0 i « * t r u l a in ta a l p taw t Snainta <*• ra c tif ie a ra <D_,_) •• <£T<na w w lnd dfn d > «a m »l ainta I p w l adaosul de prelucrere (A ) atabilit conform tabalului »i tolaranta la diamatrul piesei Tnatrrte ds racti »eara

D * i «L;_ B in i i n V td

« — — m fu n ia a te In ainus din 0,05 fn 0,05 HI

1 1 *«**»»%»w \ <» irtlierirt pantru itrunjlru (ntariocrl di flUnira ( cu dir

llaalnil B— i

Meterialul preluorat Tole*r>ntala dfaeatrvpantnipralu*

ai i&«r if. allaje nafaraaaa Babbit Bronx B fonti Otai

5 21 tnala Preele-

"bU!Final! H

bil*Ftnall Preale-

billFinal!

Adaos de prelucrare pe diaaetru, aa pracfdantlIT9.H

4 •: | 6 | 8 9

I M n l l a 30 0 , 2 0 ,1 0,3 0 ,1 0 ,2 0 ,1 0 ,2 0 ,1 0,05Paata J& la 90 o M 0,4 0 ,1 0,3 0 ,1 0 ,2 0 ,1 0,06Peate 50 la 60 Pasta 80 (a t20

r 0,4 * 0,t 0,5 0 ,1 0,3 0 ,1 0 ,2 0 ,1 o,or

0,4 041 0,5 0 ,1 0,3 0 ,1 0,3 0,1 o,osPaata 120 la 180 0,5 0,1 0,6 0 ,2 0 #4 0 ,1 0,3 0,1 0,10Paata 110 la 250 0,5 0,1 0,6 0 ,2 0,4 0 ,1 0,3 0 ,1 0,11Paata 250 le 315 o,s 0,1 0,6 0,2 0,4 0 ,1 0,3 0,1 0,13Paata 3t5

1 la 400 0.5 0,1 0,6 0,2 0,4 0 ,1 0,3 0 ,1 0,14j Paata 400 1 ia 500 0,1 0 ,6 0 ,2 0,5 0 ,2 0,4 0 ,1 0,15

Observatii. 1. Due4 itrun]ir«« inter ioari do netezire se f ece Intr-o singuri fui, firl dwizaree tn prelucraro prealabil! si f inalfi, adaosul se deteraift! prin tn»Ukarea valor ilor din tabel da la prelucrarea prealabil! >i final!. !

2. In cazul prelucririi gfiurilor de aere pracizia (cu toleranta da 10 ...• 1$ pa), adaosul pantru tracaraa final! da netezire nu va dapi?i 0,05

aa pa diaaetru.

Tabelul V\ 12 Adaosul d m pralucrara |i opvrati ila reonaandate la hanuirea giuri lor

Abaterea da fora! a

giurii m*- 1nta de hoou—

ire, t m

Rugozi t at a a aupraf ata i R inainte da honuire.

Operat ia (faza) de honuira

Adaosul pa operatie (fazi), i m

Abaterea da fora! a giurii dup! honuire,

m

Rugozita- tea supra* fetai dpi honuire,

M

O' 1 2 3 4 5

I 100... 150 3,2...6,3Prima A doua A traia

150...20020...3012...15

15...20 6...10 4.. .5

0,8...1,6 0,2... 0,4 0,1.-.0,2

so...so

1

Prima A doua A treia

80...120 15...25 8...12

s 10...185...93...4

0,8...1,6 0 ,2 . . .0,4 0,1...0,2

316

7abeLuL 9,13 Adaosuri * p re lu c ra re pentru honuirea gaurii or iji funcfie da pm

Parametrul de rugozitate Rfl/ pm Adaosul d* prelucrara

In a in te de honuire

2 . 5 . . . 1 0

1 .2 5 . . .5

0 ,3 2 . . .1 ,2 5

0 ,1 6 . . .0 ,6 3

0 ,0 8 . . .0 ,3 2

Dupe honuire

0 ,6 3 .. .2 ,5

0 ,32 ...1 ,25

0 ,1 6 ...0 ,6 3

0 ,08...0 ,32

0 ,0 4 ...0 ,1 6

Tabelul 9.12 (coritlitiv*)

Tabelul 9.14 Adeosuri pentru bro*area giurilor dreptunghiular* || cenalelor

iBrojarea giurilor dreptunghiulare (pitrate) Brojarea canalelor dreptunghiulare 1

I Dimensiunea Adaosul pe o Abaterea actel— Litimea cane- Adaosul pe taaterea adl

1 maxima a gi— laturi e si la prelu- lului, mo litimaa ca- nisi la prel

1 ur i i, ma dreptunghiului orarea Inainte nalului, ma lucraree t-j

ma de brojare(+). nainte de

QUi bropare, am

0 1 2 3 4 5

Da la 10 la De la 3 la18 0 ,8 0,18 6 0,4 0,12Peste 18 la Peste 6 la50 1,0 0,21 10 0 ,6 0,15Paste 30 la Peste 10 la50 1,2 0,25 18 0 ,8 0,18Paste 50 la Peste 18 la80 1,5 0,30 30 1 ,0 0,21Pest* 80 la Peste 30 la120 1 ,8 0,35 50 1 ,2 0,25

a

Tabelul 9.15 Adaosuri da prelucrare intermediare (pe faze) la prelucrarea suprafetelor plane prin frezare sau rabotare

Adaosul de prelucrara ( pe o fefci ), pentru dinensiunea ■axiai a suprafe(ei prelucrate, an

Ptnila50

Peste 50 la 120

Peste 120 la 260

Peste 260 la 500

Paste 500 la 800

Peste 800 la 1250

Peste 1250 la 2000

Pasta2000--3000

0 1 2 3 4 5 6 7 8

I Degroparea pieselor I turnate fn nisip :| - fn clasa III de preoi- 1 zie la turnare I - fn clasa IV de precf- | zie la turnare

0/9

1,0

1,1

1,2

1,5

M

2,2

2,3

3.1

3.2

4.5

4.6

7.0

7.1

10,0

11,0

Tdaelul t.tt (oattlnwrt)

0 I 2 3 .4 5 I 6 |7 r M

Saatfiniaare dupJ dagropereFiniaara dup 4 seaifini— sare

0,25

0,16

0,25

0,16

0,30

0,16

Hi0,30

j 0,16

0,35•

0,16

.

0,40

I 0,16

0,55 10,4.1

0 ,2 0 18,21 1 O

* Obsarvatii: 1. Dacl prelucrarea suprafetei plana aa face nuaai Tn doui fua, degro>are fi finisare, adaosul pantru faza da finisare ae vs stabili prin Inauaaraa valorilor din tabel, indicate pentru seaifiniaere fi finiaara.

2. Pentru rectificares suprafetelor plane, vezi tabelul 9.17.

Tabelul 9*16 Adaosuri da pralucrara intenaediare (pa faza) la prelucrarea auprafefcalar plana ala seaifabricatelor turnate prin metoda spaciala

Diaanaiunes maxia6 a suprafetei prelucrata, aa

F,sza Ptnl Peste Peste Peste j Peste I Peste Peste Pes-1de la 50 120 260 500 800 1250 ta

2000]pralucrara 50 la la la la la la la '

120 260 500 800 1250 2000 3150

Adaosul de prelucrare unilateral (pa o fati), aa

Degro$area pieselor:- turnate In cochili

0,7 0.8 1.01 1

2,2 3,1 4,6 7 A

- turnate in forma coji 0,5 0,6 0,8 1,4 1 2,0 2,9 --- I 1 1

turnata in forne obtinute cu modele u$or fuzibila

0,3 0,4 0,5 0,8 --- , —§ . — * I - 1

Semifinisare dupS degrofare

0,25 0,25 0,3 0,3 0,35 0,40 0,50 0 ,6 !

Finisare dupi

sasirf inisara0,16

unanaaMBBi

0,16 0,16 0,16 0,16 0,16 0 ,2 0 0 , 2

Observatie: Pentru rectificarea suprafatalor plana vazi tabalul 9.17

Tabelul 9.17 Adaosuri da prelucrara pontru rectif icarea s ^ r a f a ^ r p l „ ( ^

STAS 7097-82 1

“ eases de prelucrara

% “ •b*t»raa * S 9 ioara La diswna>ur»« piesei f in ite

^ ~ in s ljia e e nominate a piaaai f in ite

^ ■ in ' ^aax "" l^^ -t^a e a ainiaa, raapactiv aaxtaa a piaaai f in ite

^ a in ' Haax “ tn llt ja e e ainiaa, respectWmaxima inainta da ractificara

L, b - Lungimea, raapactiv latiaee pteaei ractif icat

- tolerance la diaenaiunea piasai Inainti da ra c t if ic a ra

- tolerance le Inaltiaee piaaai ra ctif I cate

+ -Inaltia ■ mala

I tei fin

>ea no— Lungimea suprefefcei da rect if icat L, sun

ite h. P?n£ la 80 Paste 80 la 180

Pasta 180 La 400

Paste 400 La 800

Paste 800 La 1600

Peate 1600 La 3200

j Peste Pinala

pe doua fataAdaosul da prelucrare A^ = ------------------ZT^' mm

( pa o singura fata )

420-------

1| 3 4 5 j 6 7 |

Tolerance Bugazitala 1natt%—1 tea au-

I I I Im putMi jpraf«t#i fnainte dennainte

| ractif ica-1 d i recti ra Th, ITWjf icar* t

8

Tabelul 9.17 (oontinuare)

U )I U( O

Observe^ii• 1- Valorile adaosurilor din tabel se refers la rectificarea plana a pieselor nel . re(i plani subtiri fi a inelelor de rulmenti.

ip, cu exoeptia pieselor cu pe-

2. Adaosurile de prelucrare din tabel pot f i majorate cu pfna la 25Z daca: a. piesele afnt unicate;b. piesele sfnt expose a se deforma datorite tratamentului termic, foraei sau materialului;c. latimea este mai mare de 4 . . .1 0 ori decft fnaltimea; cu pfnlS la 50X daca:

. ■& d. piesele au tl&timea mai mare de peste 10 ori decft fnaltimea. yDaca piesele reunesc conditiile a, b si c, majorarea procentuala a adaosului nu va depapi 501; daca pieaele re**wac cpnditi H e a, b pi d, majorarea procentuala a adaosului nu va depesi 75%.

3. In cazul pieselor cu suprafeta rectif icata care nu sfnt paralele se va lua pentru fnaltiaea h, diatanfca minima Tntre cele doua suprafeta rectificata.

I InaLtiw. maxima (H.„) a pi.ui tnaint. d. r.ctiflc.r. | obtin. ina-Tod P**"* ,inf“ ^ 9 g•adaosul de p re lu c ra re (A) si cu to lere nta la dimenaiunea pieaei fnainte de re ctifica re CTgJ.

Hmax I hmax* T

•zultatul celculului •• rotunjafte In plua d i n 0,05 fn 0,05

Tabelul 9.18 Adaosuri de prelucrare pentru razuire

C Jt oU >

Pest©

4000 la

6000

Diaaatrul

*/gaur i 1.

nun

Pfna la 60

Pa at* 60 la 180

P*at*180 la360

Gauri

Lungib*a gaurii. m

PTna la P*st* P*at*

100 100 la 200 la

200 300

Adaoa da pralucrar* p* diaastru

0,05

0,10

0,15

0,08 ft,W i

0,15

H f l ■ o,»

Tabalul 9.19 Adaosuri pantru lapulraa piurllcr

Dlanatrul giurii, BAdaosul pa diwatru, ^

Pfni la 500,010

Paata 50 pfni la 800,015

Pasta 60 pfni la 1200,020

Observet ia: Inainte da lepuire suprafata giurii trabOl* pr2l °']*t*traapta 6 da pracizia, cu rugozitataa R. a °'®*^9'2 a H B B formfl (ovalitate, oonioitate ate.) da oal nult 0,005 ... 0,01 m .

Tabelul 9.20 Adaosuri la da pralucrara fi caracterist icile bar a I or abraziva pantru I pranatazira (vibronatazira)

Rugozitataa R , /a Caracteristici la baral* abrazivaI ntiCrIfllUl

I piesei da pralucrat

Inainte da supranet'ez i ra

Dupisupranetezire

dapralucrara Haterialul

abrazivGranula-u 1

0 1 2 3 4 1 1 b \

1,25...5 0,63...1,25 1 0 ...2 0 8 - 6 91,25...5 0,32...0,63 15...25 carburS

da siliciu verde

4 1 l‘A l

0,63...2,5 0,32...0,63 6 . . . 1 0 N 40 1Fonti

0,63...2,5 0,16...0,32 8 . . . 1 2 Cv M 28 10,32...1,25 0,16...0,32 5 . . . . 8 M 20 10,32...1,25 0,08...0,16 6 . . . 1 0 H 14

— - ■- . 0,16...0,32 0,04...0,16 4 . . . . 6 H 10 11

I 0,08...0,32 0,04...0,08 4 . . . . 6 H 10 j, c|

I 0,08...0,16 0,02...0,08 3....4 M 7 3 jI 1,25..5 0,32...0,63 15...25

electro-corindon

3,4 90,63...2,5 0,32...0,63 6 . . . 1 0 4-H1Q jjfl

I 0,63...2,5 0,16...0,32 8 . . . 1 2nobit

En N40;N28 MI 0t«loil it

0,32...1,25 0,16...0,32 5 . . . 1 0 H28;N20 90,32...1,25 0,08...0,16 6 . . . 1 0 H 14 1

I 0,16...0,32 0,04...0,16 4 . . . . 6 H14;H10 HL--------- 0,16...0,32 0,04...0,08 4.. . . 6 H | 1 i,j |

324

TdMlwl 9.20 (oontlnuare)

0 \¥ 2 5 4 5 6 10,06...0,16 0,02...0,08 3....4 I H 7;H 5

0,08...0,16 0,01...0,04 4..».5 I B *' i1,25...5 0,63....1,25 10...20 8-6

1 M* °11,25...5 0,32...0,63 15...25 da atltoiu M 40 1 H, H

otel naoilit

0,63...2,5 0,32...0,63 6...10 Cv H40;M28 1l.m,n

0,63...2,5 0,16...0,32 8...12 H 20 1 L, M0,32...1,25 0,16...0,32 6....8 I 1 \ L, |

0,32...1,25 0,08...0,16 8 ...12 H 7 | K, l

Tabalul 9 .2 1 Adaosuri da. prelucrara tn vedarea dahturlrii da f ini mare prin frezara a rot i lor dint ate ciI indr ice

Hodulul, mm 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Adaos pe un flane A . mm

P

0,3 0,35 0,45 0,5 0,6 0,65 0,75 0,85 0,95 1 .0 1,1

Observatii: 1. Freza da degropare apohiazi definitiv fundul golului dintre dinfci, urmind ca la finisare si se apchieze material numai pe flancurHe dintilor.

2. Dacfi degroparea danturii se face tn ckxni traceri, prima trecare ds da* gropare sa executS cu adtncimea de 1,4 m, iar a doua tracers de degroM* re cu adtncimea da 0,7 m.

325

Tabalul *.22 rtnef—‘ d» iraoarl rwMundat pentru MrtaiirM au aulifraetf’«"1

Hodulul a

Hortezare Da la 10 De la 6 De la H

pin! la 6 pTni la 2,3 ptni I* 1,25< 1.*

Degrojar* 3 2 1

Finisare 2 1 i1 1

Tabelul 9.23 Adaosuri d» prelucrare pantru yavvruiraa rotllor dintato cilindrica

Modulul■#ihd

Diaaetrul ro(ii dintate, *■

Pfni le 50 Peate 50 la 100 Peste 100 la 200

Treapta de preoizie a denturii dupi STAS 6273-81

7 8 7 8 7 |

Adaosul de prelucrare pe un f lane A . mb

2 0,040 0,045 0,045 0,050 0,060 0,055

3 0,045 0,050 0,050 0,055 0,065 0,060

3,5 0,050 0,055 0,055 0,065 0,070 0,070

4 0,050 0,055 0,055 0,065 0,070 0,070

4,5 0,055 0,060 0,060 0,070 0,075 0,080

5 0,055 0,060 0,060 0,070 0,075 0,080

I 6 0,060 0,070 0,070 0,080 0,080 0,090

Obser va £ i i. 1. Inainte de peveruire, dintii se prelucreazi cu o subtiiere la pioiorul dintilor prin folosirea unor freze-metc cu profit de generare ou pro* tuberanti.

2. Se reconandi ca adeotul de prelucrare pe flancul dintilor aft se calcula* ze cu relatia: ‘

Ap»0.005 /ii, [/nm] .

326

r«b#lul 9.24 M a o w r i pantru finliarM danturii oonioa ou dint i ikaptl la r r i w U r M prin rulara

Hodilul ntarloT! aa

Adaos pa groslaas dintelui, aa

Hodulul exterior, aa

Adaos pa grosla dintelui, aa

Da la 2 la 3 0,5 Peste 12 la 16 HPasta 3 La 5 0,7 Peste 16 Is 25 1 ,6

Paata 5 la 7 0 ,8 Peate 25 la 30 1 ,®Pasta 7 la 10 1 ,0 Paste 30 2 ,0

Ppste 10 la 12 1 ,2

a

Tabelul 9.25 Adaosuri da pralucrara pantru frazaraa da finisara pi peveruirea danturii rotilor aelcate

Hodulul a, aaPtnl la 2

Paste 2 la

4

Paste 4 la 6

Peste 6 la

8

Paste 8 la 10

Paste 10 la

14

Peste 14 la

20

Adaos pentru frezarea de finiaara, nun 0,25

0,25 - - 0,4

0,4 |- 0,6

0,6 - * 0,8

0,8;- 1 1,0

1,0 | ■ 1,2

1,2 - - 1,5

Adaos pentru peveruira, mm 0,08

0,08 - | 0,15

0,15 1 - 0,20

0,c0 -- 0,25

0,25 1 - 0,30

0,30 - - 0,40

0,40--0,50

Observable. Adaosul este dat pa grosimea dintelui.

Tabelul 9.26 Adaosuri da prelucrare pantru dantura meLcului

______________________________________________________

Hodulul a, aa

Adaosul pa grosimea dintalui, aa

Pentru finisare, dupfi degropare Pantru rectificare aelc d l i t

PtnS la 2 0,7 0,2

I Peste 2 pfni la 4 0,7...1,4 0,2...0,4

I Pasta 4 pinfi la 6 1,4...2,0 0,4...0,6

327

Tabelul 9 .27 H S ? S “■.rtrH STcS’ cu I p‘*tr‘rm a ctanturi« e i u n -

ft-n° 1 H Q oonlol aau ■

SI SBfflH S ■ B fl

Tabalul 9.28 Adeoauri da prelucrara pentru rectif icareecanelurilor la arbori

B

i Caracte- ristica materia-

1 lului

0(el cementat - cSlit 0£el iabunitfltit inainte da cana- lare

j Lungimea do recti—

i f icat I,

Diametrul arborelui 0, aa

< 25 26...40 41...63 > 63 < 25 26...40 41...63 > 63

Adaosul da prelucrara pa un flanc, A^, mm

j <160 0,10...0,15

0,15...0,20

0,20...0,25

0,25...0,30

0,05...,0,10

0,10...0,15

0,13...0,20

0,20--0,25l

160...400 0,15...0,20

0,20...0,25

0,25...0,30

0,30...0,35

0,10...0,15

0,15...0,20

0,20../-0,25

0,251 M

328

c 1 2 3 4 s 6 I 7

400...1000 0,25...0,30

0,30...0.35

0,35..1 0,40

I 1 1 0,20...0,25

0,25... lo,3D- 0,30 1-0,35

>1000 jjji P I 0,35...0,40

I 0,45... 0,50

1H 1 ■| I

0,30... 0,40- 0,35 |-0,45

Observatif. 1 . Valorile adaosului din tabel reprezinti adaosul de pralucrara total pa un flano, cara sa repartizeezi pa faza astfal: - la f inisara sa Tndspir* teezi adaosul da pralucrara Tn funcpa da nualrul da treceri pi ds svsn- sul da pitrundere pa tracara;— la degropare sa Tndepirteazi rastul adaosului da pralucrara.

2. Adaosuri la da pralucrara pantru ractif icaraa canalurilor cu profit In

evolvents sa pot adopta orientativ oa la ractificaraa danturii oil in* dr ice Ctrfaalul 9.27).

Tabelul 9.29 Adaosuri da pralucrara pantru rectif icaraa alezajelor rot ilor dintata pi fusurllor arbor ilor - pinion dupi tratsnent termic

Diaaetrul nominal al suprafetei care formeazi ajustej,

mm

Adaos pe diametru pentru lungimea butucului rotii ( lungimea arborelui ), Tn am

PTni le 100 Peste 100 pTni la 400 Peste 400

PTni la 30

Peste 30 la 80

Peste 80 la 200

0,3...0,4

0,4...0,5

0,5...0,6

0,4...0,5

0,5...0,6

0,6...1,0

0,5... Ii 0,5...0,8

1,0... V,6

Qbserva(ii. 1. Pentru finisarea cu cutita a suprafetelor cu duritate mici, adaosul se mirepte de 2 ... 2,5 ori.

2. In cazul rotilor cu danturi cilitl superficial, valorile adaosurilor se iau conform limitelor infer ioare din tabel, iar pentru rdfci executate din oteluri inaIt aliate de cementare, confora I initelor superioare.

3. La calibrarea giuri lor canelate cu brope adaosul de prelucrare pantru diaaetrul suprafetelor de centrare se mirepte fatl de valorile din tabel cu 30 ... 501.

4. Adaosurile pentru finisarea suprafetelor frontale se previd In limitele de 0,5 ... 0,75^din valorile indicate Tn tabal.

Cap. 10 . rarrtiriir. RHSIMULUI CB ASCHHRE IA ffDVKTQ^

10.1 PRINCIPII SI NOTIUNI DE BAZA

Pentru ca a^chierea metalelor s& aibS loc sint necesav doua nugcgri: mi^carea principals de a$chiere §i m h

a vans. m i ^ c a r e a de avans poate fi executa^lprintr-o mi§care sau prin multe misccLri.

La strunjire, migcarea principals de a§chiere este p J B rea piesei, iar mi§carea de avans este mi§carea de transiat^" cu^itului. Strunjirea poate fi: exterioarS (fig. 10.1) si St I rioarS ( fig. 10.2). jw|

DEGROSARE FINISARE

S TRUNJIREA SUPRA FETEL OR CILINDRICE EXTERIOARE

FINISAREH DEGROSARE • PLANA 3 PLANA

Ujit

uj Qc

Fig. 10.1 CLasificarea strunjirilor oxterioara

330

Fig. 10.2. Clasificarca •trunjirilor fnt*rio«r«

10.2 ELEMENTS COMPCNEtfTE ALE RB3MHUI DE ASCHEBRE

Aceste elemente sint:a. adincimea de a§chiere t care este definite ca m&rimaa

tAiûlui principal aflat in contact cu piesa de prelucrat rm&- suratfi perpendicular pe planul de lucru;

b« viteza de a§chiere v care este definite ca viteza la un moment dat, in direcfcia mi§c3rii de a§chiere , a unui punct de a§chiere consider at pe tM$ul sculei;

c. avansul s care este determinat de nhioei in nm la o rotate a piesei sau sculei.

10.3 ERQFRIETATILE ASOnEIOARE SI DCMENIUL DE OTIIiIZARE A MATERIALELCR PETHRJ SCULE

Materialele utilizate pentru cxnfecticnarea pdrîi utile a cuîtelor de strung pot fi inpfirîte in patru grupe :

- oêluri pentru scule;- placufe din carburi metalioe dure;- materiale minaralo-ceramice;* diamante industriale.Din prima grupS fac parte oêlurile rapide §i cele slab

aliate (STAS 3611-80; STAS 7382-80) §i oêlurile carbon pentru scule ( STAS 1700-80 ).

Din a doua grup&, a carburilor metal ice, fac parte pl&- cuêle din carburS de wolfram cu cobalt §i pl&oifcele din carburi de titan §i de wolfram cu cobalt ( STAS 6373-86 §i STAS 6374-80).

331

Mater ialele min0ral.cycerami.O6 pentru scule au drept Oot>* stituient de baza oxidul de aluminiu.

ProprietSîle a^diletoture ale materi alului pentru scuXt sint definite prin rezistenfca sculei la un anumit region de a - chiere.

In general, calitaîle a^chietoare superioare ale materia* lelor pentru scule sint insoîte de o duritate ridicata §i de 0 buna re2isten£3 la uzur& §i stahilitate termicS. Un alt factor important, care determine domeniul de utilizare a diferitelotf materiale pentru scule este rezistenâ mecanicfi ( rezistenâ la incovoiere §1 rezilienâ mater ialului ). La prelucrarea prin a^chiere, in special la degropare, tSiûl sculei este supus la solicitSri dinamlce, din care cauzS sculele executate din material cu o rezisten££ necorespunzatoare vor fi sooase repede din funcfciune ( din cauza fSrimi^Srii tSiûlui).

Utilizarea sculelor din oêluri carbon pentru scule §i din orfceluri aliate pentru scule este limitatS la cazurile cind nu pot fi folosite couplet propriet&tile a§chietoare, mai ridicate ale altor materiale pentru scule.

Otelurile rapide pentru scule Rp4 ?i Rp3 au proprietifci' a§chietoare superioare crêlurilor carbon §i ofalurilor aliate pentru scule §i din aceastS cauzS sint ut.il izate la executareai cuîtelor profilate , a frezelor , a taro§elor etc.

PlScuêle din carburi metalice se utilizeazfi la confecfcio-4 narea a numeroase scule a§chietoare: cu£ite, freze, adincitoare etc. Aceste materiale i§i pierd oaiê®^«*••«ca3e lor roeca-nice , necesare a§chierii metalelor la 1000%....1100%, intimp oe oêlurile rapide i§i pierd caracteristidle mecanioe la 550°C.. .600%,iar oêlul carbon la 250%.

Practica a ar&tat o5 pl2cu£ele din carburi metalice pot fi folosite pentru oonfec£ionarea oricftror scule a$chietoar& si pentru prelucrarea unei mari varietdî de materiale.

Alegerea calitaîi piacuêlor din carburi metalioe dapinde. de natura prelucr5rii ( degropare , finisare) §i de materialufij care se preluareazS.

m STAS 6374-80 sint indicate grupele de utilizare a pl3- cuêlor dure, iar in STAS R 6704 - 63 este datS corespandenjja pl&cu£elor din carburi metalioR STAS cu cele standardizate in alte t^ri.

10.4 UZURA SI d u r a b h h a t e a sculei aschietqare I

In tirapul a§chierii metalelor, suprafeêle sculei archie* toare care vin in contact cu piesa sau cu'a^chia care se degaj4 sint supuse unui proces de uzurfi. Cind uzura atinge o anumiti- mSrime, scula trebuie reascutitS. MSritnaa uzurii admisibile a sculei a$chietoare se nunve te limits da uzurA §i se noteazi cu ha .

332

In tabelul 10.1 este datft uzura urtmiKihllfl ha mfisuratA pe fa£a de alezare a cu^itelor de strung pentru dagrogare 9! semifinisare.

Tatalul 10.1 Uzura v kiiibilX a cu(iUlor da strung pantru dagro f w m a « l f inisara

Hatarialulpralucrat

Rugozitataa suprafetei prelucrata, pa

Hatarialul plrtii apohietoare

Hlriaea uiurii 1

1 j “i I

Otaluri auste- 400 100 Otal rapid 1,5 . . 2nitice ?i 200 50 Carburi metal ice 0 ,6 .. 0 ,8inoxidabtie 100 25 Opal rapid 0 ,8 .. 1 ,0

50 12,5 Carburi aetalice 0,4 ... 0 ,6

Oteluri car* 400 100 Otal rapid 1,5 ... 2 ,0bon ?i fonta 200 50 Carburi natalica 1 ,0 ...1,4 1maleabila 100 25 Otal rapid 0 ,8 . . . T ,0

50 12,5 Carburi natalica 0,4 ... 0 ,6

400 100 Otal rapid 3,0 ... 4,0Fonta 200 50 Carburi natalica 0 ,8 ... 1 ,0cenup1i 100 25 Otal rapid ... 2 ,0

50 12,5 Carburi aetalice 0 ,6 ... 0 ,8

In tabelul 10.2 este datS. uzura aflmislhiia a cufcLtelor de strung pentru finisare.

Perioada de funcfcionare a sculei, de la inceputul folosirii ei pina la atingerea unei uzuri egale cu limita de uzur&, se nume^te durabil itate.

Tabelul 10.2 Uzura adiiaibili a cutitelor de strung pantru f inisara

I Hatarialul pralucrat Rugozitataa suprafetei prelucrata. HSrinea uzuri i , bur

> Rz Ra

0(eluri austanitica pi inoxidabila 25 6,3 0,2

Oteluri pi font©naleabi La 12,5 3,2 ° ' 1

f Numai o suprafatiFonta canupii 6,3 1,6 - lustruiti, firl uzuri

vizibili

In timpul praluoririi prin a^chiere diferitele Blvnvit _ •la siatomului piasa-sculS-maînS-unealtS se deformsazA H h tic. DacS forta da ajchiera ?i rigiditatea sint ccnatanta, H curaul pralucr&rli suprafat®i oansiderate, nu apar abater! 9| formS ala suprafetei.De nulte ori rigiditatea sistanului varla- z& in curaul pralucrSrii suprafeêi. Studiindu-se efectal* variable! rigiditstii in timpul prelucrSrii s-au putut trag* urmStoarele oonoluzil:

- variable macrogeometriei suprafeêi la prelucrarea intra virfuri, definitS ca diferenâ dintre diametrul maxim §i miniia, nu depinde practic de oompanenta tangentialS a formei ^ a^chiara FJf cl de oonponenta radial5 Fy;

- diferenâ dintre diametrele maxim §i minim este egali cu dublul s&geîi de incovoiere maxime, care ia na tere sub acfiu- nea campcnentei radiale a ap&sSrii de a§chiere. Pentru ca abaterile diinansiunli suprafefcei si se gfiseascS intre limitele cia- pului de tolar an^S trebulesc satisfScute condi foile;

2 fy < T sau fy < 0,5 T , (10.1)

unde T este mSriroea cinpului de toleran^S, iar fy - sSgeata ma- xitnS da tor its ccoponentei racliale.

Deoarece abaterile care apar in urma prelucrSrii nu sint generate numai de incovoierea piesei, dublul sdgeîi de ina>- voiere datoritS ccnponentei radiale nu trebuie sS depa§eascS 0,5 T, adicS :

fy < 0,25 T (10.2)

lo.s. c jk L m m si resciziA suprafetet prujjcrm*

10.6. STRUNJIREA EXTERIQARA SI H7TERIOARA

10.6.1. Alegerea sculei. Industria ccnstructoare de ma§ini folose§te in marea majoritate a lucrSrilor de strunjire, cu£ite prevSzute cu plScuê din carburi metalioe , exceptie fScind strunjirea unor profile sau a unor aliaje speciale.

Valorile admisibile ale uzurii sint date in tabelele 10.1 §i 10.2.

Stabilirea limitelor de uzurS trebuie sS £inS seama de faptul cS prin cre^terea uzurii cuîtului se m5re§te valoarea oompanentei radiale a formei de a§chiere, care determinS abaterile de formS ale suprafeêi de prelucrat. Difi aceastS cauz3,la prelucrarea unor piese nerigide, cind sSgeata de incovoiere a piesei determinS precizia de prelucrare, trebuie considerate valori ale uzurii cu^ltului mai mici decit cele reoomandate pentru strunjirea de degropare.

334

Pentru cuîtale da strung gi raboteza valarila durabdJLitA- H _1 eocriomioe (T ) , in minuta, sint data In tabelul 10.3.

Tabalul 10.3 ValortUi Nonoiloa pantru out I tala a U u <Q rdbataaSîln

Bao(iunaa outltulul Hatarialul da praluorat

Rotun-dl

PItratl D rap tun- ghlularl

0(al pi fonti aalaablli Font! oanupla

0(al rapid Carburi Mtalloa Otal rapid Carburi Mtalloa

Durabllltataa T, In Rln

68

10

6x68x8

10x10

6x48x5

10x630 45 45 60 1

12 12x12 12x8 45 6060 90

16 16x16 16x1060 90

2532

25x2532x32

25x1632x20 90 120

405063

40x4050x5063x63

40x2550x3263x40

75 120 105

I 150 I

Standardele pentru cufcitele de strung sint urmatoarele: STAS 351-86; STAS 352-86; STAS 353-86; STAS 354-86; STAS 355 -86; STAS 356-86; S T M 357-86; STAS 359-86; STAS 6311-80; STAS 6312-80; STAS 6313-80; STAS 6374. • .6385-80.

Alegerea materialului pSr£ii active a cuîtului, pentru realizarea unei prelucrari in condiîi date, se face in funcîe de natura §i prapriet&île fizico-mecanice ale materialului semifabricatului . Materialul p3r£Li active poate fi oêl carbon pentru scule, afel aliat pentru scule, o£el rapid, carburi metalice materiale mineralo-ceramice § i diamante industriale.

0 rdspindire foarte larg& o au cuîtele annate cu placuê din carburi metal ice, care pot fi alese din STAS 6374-6385/80.

Domeniile de utilizare a a§chierii cu scule prevdzute cu plScuê din carburi raetalice sint date in tabelul 10.4.

Parametrii gecraetrici ai p&r£Li 4a§chietoare a cutitelor sint reocmandaî in STAS R 6375-85 §i STAS 350-82* Unele reco- mandfiri concrete privind alegerea parametrilor gecmetrici ai cutitelor cu pMcuê din carburi metalice, in funcîe de oonditiile de lucru sint prezentate in tabelul 10.5 § t tabelul 10.6

335

Tabelul 10,4. 0-.nl I U <*• utllla*r* • pl»«rt»lor -In Mrtwrl m . l l o .

Siabotul plloutel

utlUzarea, v#a,t

■-- > Deacreptera tenacitft(H plicutel —>—-> Cr«|t« durltatea plioultl —»

50 X 20H

01

-> Deacrepte

Apohh

Strunjire

Mater f ate prelucrata

---> Deacrepte

-> Crapta

Cu fntreruperl

Cu Inoluzlunl Firi IncluzlunlConttnui

0a degropare De finiaara

Ut itizare

Apchlera

Oteluri cu rezia- tentS aclzutfl

Otalurl Laminate pi turnate in piese

Oteluripantruautomata

Strunjire

Hateriate prelucrata

Continui

Oteluriforjate

Fonte maleabite

Cu tn- trarupari pi incluziuni

Continui

Oe degropare De finisare

0(eluri pentru automate pi oteluri cu rezistenta scazuta

Oteluri laminate pi turnate fn piese * 1

Oteluri refractare

Oteluri aliate cu Mn

Oteluri austenitice

Oteluriinoxida-bite

Fonte cenupii

Fontemaleabite

Fonte aliate

Fonte cu graf it nodular

Neferoase

336

Tabalul 10.4 (aent(nutra)

Simbolul piAcutei

utflizarea, v,»,t

Afchit

Strunjira

~> Deacreptere tenealtitti plieutat -> Crepte durttatea plAou(al

50

Materialeprelucrata

40 30 20

Cu Intreruperl

Cu incluziuni FIrl Incluziuni

Oe degropare

Fonta cenupit cu duritate a i d

Oteluri cu reziatenta aolzuti

Neferoase cu duritate mici

Nenetalice cu duritate nicl

Tabelul 10.5 ParaMtri geometrici at p&rtii apchietoare pentru cutitele cu pllcute din carburi Mtalict

Forma suprafe(ei de degajare

I.Suprafa£fi de degajare pozitiv4“ planS

11 .Supraf a?.4 de degajare pozitivi- planS.a.facets m - gustfi nega tiv3.

111.Suprafatfi de degajare

pozitivi- curbiIinie. b.fatetfi m -

gusti nega' tivA

elul ascutiri i

DomeniuL de utilizare | Kodul de Indepirtare §apchiei

Prelucrarea fontei cenupi i,a bronzului pi a aItor eateriale casante

Folosirea unor nijloacel suplieentare pentru ?n-| depirtarea apchiei nu sfnt necesare

Prelucrarea ot«lului. turnat R <800 N/nn de asemenea cu R. >800■

>’N/mis in conditn- le unui si stem tehnologic cu o slabS rigiditate .Prelucrarea fontei. cenupii pi a fontei naleebile

La prelucrarea otelului] pentru evacuarea apchiilor nu se cere folosirea sfSrimStoru- lui de apchii

Prelucrarea de semi* finisare a otelului cu R < 800 N/ nm

favorizeazl rfisucirea pi sfftrma- rea apchiilor

Nu se folosesc sfArina- toere de apchii

J

Tabelul lu.s iconnnuara)

Tipul

IV. Supraf SrcS da degajare negativl plan!

a.fafetl lata

Falul aaoutirii

Forma suprafetei da di ja Jara

IV.Suprafa(8 da dagajara nagat ivi- plani.

b. farefafceta

V.Suprafata de degajare negatuiv- curbilinie.

Domeniul de utilIzare

Preluorarea otelului.■ > 800 | / Iacu

In oonditiile unui sistem tehnologic cuo buna rigiditate |p stabilitate la vibre-B

Hodul da Indepartare • apchiei

Pantru evacuarea afohHlor este naoe- sari folosirea sflrlaa torului da apohll smj aaoutiree cu 9 B I corespunzatoare

Prelucrarea otelului cu R > 800 N /aa In conditlile unui aiatea tehnologic cu rigiditate bunl,pre* lucrere cu socuri^e* daosuri neuniforae de prelucrere la de* grosare.

Prelucrarea otelului cu Rm < 800 N / am clnd este necesarft rlsucirea 5 i sfirima- rea a?ehi ilory

Pentru evaouarea sjchi ilor este neoesara folo sirea sfirlaatorului da aschii sau ascutirea cu L |i Y corespunzl- toare.

Nu se folosesc sfSrla&toare de aschii

Tabelul 10.6 Valorile recoaendate ale unghiurilor da e?ezare, degajare, de atac principal, da atac secundar 91 a oelui da inclinare al tlijului principal, pantru cutitele cu plfcute din carburi aatalice

A.Alegerea unghiurilor de alezare 51 degajare

a0 Y°

Nr.Hatarialul de prelucrat

Avansul, aa/rot

Falul suprafetei de degajara

crt.< 0,3 > 0,3 I 11 111 IV V

1.Oteluri carbon de constructii?i aliate

R <1100 N/aa2 a

12 8 15 15 15 -5 ■5

2. R_ >1100 N/aa2 m

12 8 - - - -1 0 -10

I 3‘ Fonte cenupiiHB < 220 10 6 12 12 - 9

4. HB > 220 10 648 8 m-'A 9

5. Fonte maleabile HB 140 .. 150 12 8 15 15 31 I

6. Aliaje neferoase 10 6 10 10 " - j *4 9

338

Tabalul 10.6 (ecntlnuara)

I. Unghiul de ateo principal

o1 ConditHle da luoru |

10...30 La pralucraraa piaaalor tn conditille unui aiatea tahnologio rigid cu 1 adlnciai da apohitr* raduaa. 1

45 La pralucriri In condititle unui aiatea tehnologic aufioiant da rigid 1

60...75 La pralucriri cu focuri pi In conditiile unui aiatea tahnclogio cu rigidftata atoi.

00...90 La pralucrirlla arborilor lungi aubtiri 9I la pralucriri cu mai aulte cut i . 1

C. Unghiul de atao aecundar

„ o *1 Conditiile da luoru

0... 5 Pantru pralucriri da finisara. Valorila aari sa alag pantru valori Bari alal razal la vTrful cutitului

5...10 Pantru pralucraraa da finiaara ?i s e m i finisare a pieselor rigida firi pitrundaraa rapida a cutitului.

15...30 Pantru pralucraraa da degropare a piaaalor cu rigiditata reduai, firi pitrundaraa rapida a cutitului. Pantru pralucraraa piaaalor rigida pi cu 1 pitrundaraa rapidi a cutitului.

30...45 Pantru pralucraraa da degrdpare a pieselor cu rigiditata radusi pi cu pitrundaraa rapidi a cutitului.

D. Unghiul da tnclinare al tiipului principal

1 ° *1

Conditiila da lucru

0... 5 La pralucraraa piaaalor cu adaos uniofora, firi pocuri , pantru materiale dura î Tn scopul avacuirii comode a apchiilor 1

1 0 . . . 1 2 La pralucraraa cu unghiuri da dagajara negative, y ( 5°," 10°),unghiul x=75° condifii grele da lucru 91 Tn scopul sfirTairii apchiilor

20...30 La pralucraraa piaselor cu adaos neunifora, apchiere cu intreruperi, conditii grele da lucru pi evacuara coaoda a apchiilor.

10.6 • 2.Alegerea friinciinii de a§chiere.In majoritatea cazurilor, adaosul pentru prelucrarea de degropare se indep&r- te&zcL intr-o singuri treoere deoarece in construc£ia moderns de ma§ini sint adaosuri relativ mici.

In cazul strunjirii de finisare si aplicfi aceea§i recomandare, îniniu-se cont c& dupd prelucrarea de finisare suprafaâ trebuie s3 aihd o rugozitate egalS cu cea indicate pe desenul de execuîe al piesei respective.

339

2

Fentru adaosuri asimetrice adincimea de a^chiare "t" H va calcula cu relatia :

calcula cu relatia:

(10.3)

in care A este adaosul de prelucrare.

10.6.3. Alegerea avansului. In cazul lucr3rilor de strun- ' jire, valoarea avansului depinde de :

- rezistervâ corpului cuîtului;- rezistenâ plficu^^ din carburi metalice;- eforturile admise de mecanismele de avans ale ma§inii-u- 13

nelte;1 roomentul de torsiune admis de mecanismul mi§Cclrii prin

cipale a mafinii-unelte;1- rigdditatea piesei de prelucrat, a 551anii-unelte §i a

dispozitivelor;- precizia prescrisS piesei;I calitatea suprafetei prelucrate.

Primii patru factor! influenêazS alegerea avansului in special la prelucrarea de degrogare, iar ultimii doi la prelu- "f crarea de semifinisare §£ finisare.

Rigiditatea piesei, a ma§inii-unelte §i a dispozitivelor influenêazfi alegerea avansului atit in cazul strunjirii de degrofare, cit §i la cea de finisare.

Valorile avansurilor pentru diferite tipuri de strunjiri sint date in tabelele 10.7 pinS la 10.14.

Avansul pentru strunjirea de degrofare, ales din tabele, va fcrebui verificat.

a. Verificarea avansului din punct de vedere al rezisten- teicorpului cufcitului. In cadrul acestei verificSri se va neglija acfciunea forêlor Fx §i Fy, luindu-se in calcul numai acfciunea forêi principale de a^chiere F2.

340

1

341

is s

Tabelul 10.7 Avanauri pentru strunjire a txterioari da dsgro?ar« cu cutite din otel rapid sau ansate cu placuf* din carturi aetalice

Hatarialul de pralucrat

Diametrul piesei, mm

Cutite armata cu placuta din carburi metalice Cutite din otel rapid

Adincimea de apcMere t, mm

Pfna la 3 Pasta 3 pina la 5

Paste 5 pina la 8

Pasta 8 pina la 12

Pasta 12 Plni la 3 Pasta 3 p?n& la 5

Paata 5 pfrii la 81

Avamsul s, mm/rot

Pina la 20 0,3...0.4 m a* , 0,3...0,4 as I

Oteluri carbon peste 20 . . . 40 0,4...0,5 0,3...0,4 • ■ ' 10 I “ 0,4...0,6 Bpl" 1

fi oteluri eliate peste 40 . . . 60 0,5...0,9 0,4...0,8 0,3...0,7 ' «*- 0,6...0,8 0,5...0,8 0,4...0,6 1pentru constructii peste 60 ...100 0,6...1,2 0,5...1,1 0,5...0,9 0,4...0,8 - 0,7...1,1 0,6...1,0 0,6...0,9 Ide aa?ini. peste100 ...400 0,8...1,2 0,7...1,0 0,6...0,8 0,5...0,6 0,7...1,1 0,6...1,0 0,6...0,9

peste400 ...600 1,2...1,4 1,0...1,2 0,8...1,0 0,6...0,9 0,4...0,6 1,2...1,4 1,1...1,4 1,0...1,2 Ipeste600 . .1000 1,2...1,5 1,1...1,5 0,9...1,2 0,8...1,0 0,7...0,8 ' • 1peste1000..2500 1,3...2,0 1,3...1,8 1,2...1,6 1,1...1,5 1,0...1,5 m M$[ J

Peste 20... 40 0,4...0,5 - • - -■ 0,4...0,5 «e

Fonti si eliaje peste 40... 60 0,6...0,9 0,5...0,8 0,4...0,7 4.1 0,6...0,9 01,5...0,8 0,4...0,7de cupru. peste 60...100 0,8...1,4 0,7...1,2 0,6...1,0 0,5...0,9 0,8...1,4 Q,7...1,2 0,6...1,0

peste 100...400 1,0...1,4 1,0...1,2 0,8...1,0 0,6...0,8 »• 1,0...1,4 1,0...1,2 m . . i , opeste 400...600 1,2...1,8 ; 1,2...1,6 1,0...1,3 0,9... 1,1 0,7...0,9 1,2...1,8 1,2...1,6 1H Bpeste 600..1000 1,5.. .2,0* 1,2...1,8 1,0...1,4 0,8...1,0 1,0...1,2 0,5...2,0 1,2...1,8 1,0 . . .1 ,4peste 1000..2500 1,6...2,4 1,6...2,0 1,4...1,8 1,3...1,7 1,2...1,7 5

Qbsarvstii. 1. Valorita mai eari ala avensurilor sa vor lua pantru adtnciai mici si pantru pralucraraa aatericlelor cu rezistanta aica, iar va lo rile mai mici ae vor lua pentru edfnciai mari jn pentru prelucrarea aaterialalor cu reziatenta aare.

2. La prelucrarea suprafetelor intrerupte valorile avanaurilor din tabel aa micsoreaze prin fnaultiree cu. coeficientulI i 0,75 . . . 0,85.

T a b e lu l 10.8 Avensuri pantru s tru n j ire a i t a r io a r i de dtgroM rc pa strunguri noraala ?i strunguri revolver cu cuiite din otel r*>id uuaraata cu pi acute din carburi total ice

D im ensiunile sec- t iu n i i o u t i t u l u i , sau s u p o rtu lu i p e n tru s t r u n j ir e a

ite r io a ra

Diam etrul s e c \ iu n ii rotunde a c u t i t u l u i

Sectiunea

I c u t i t u l u i

p r is a e t ic

10

12162 0

253040

40x40

60x60

75x75

Lung i - mea fn console a cu t i " t e l o r , m m

506080

100125150200

150

300

150

300

300500800

Materialul de prelucrat

O te lu ri laminate ?i oteluri turnate Font! j i aliaje da eupru

Adtnciaea de apchiere t, nm pine la

2 3 5 8 = 1 8 1 i 1e

Avansol a

0,08 0 , 1 0

0 ,1 0 ...0 ,2 0

0 ,1 5 . . .0 ,3 0 0 ,2 5 . . .0 ,5 0 0 ,4 0 . . .0 ,7 0

0,08 0,15

0 ,1 5 .. .0 ,2 5 0 ,1 5 .. .0 ,4 0 0 ,2 0 .. .0 ,5 0 0 ,2 5 .. .0 ,6 0

0 ,1 0 .. .0 ,6 0

0 ,4 0 .. .0 ,7 0

0 ,9 0 . . .1 ,2

0 , 7 . . . 1,0

0 ,9 0 . . .1 ,3 0 ,7 0 . . .1 ,0

0,10 0 ,1 0 ...0 ,1 2

0 ,1 2 ...0 ,2 0

0 ,1 2 .. .0 ,3 0 0 ,1 5 .. .0 ,4 0

0 ,5 0 .. .0 ,7 0

0 ,3 0 .. .0 ,6 0

an/rot

0,12...0 ,16 0 ,12. . . 0,2 0,20...0 ,30 0,30...0 ,40 0,40...0 ,60 0 ,50...0 ,80

0 ,8 0 .. .1 ,0

0 ,5 0 .. .0 ,8 0

0 ,8 0 .. .1 ,1 0 ,6 0 .. .0 ,9 0 0 ,4 0 .. .0 ,7 0

0,12...0,150,15...0,251 0,10...0,18 0,25...0,35 0,12...0,25 0,30...0,50 0,25...0,35 0,40...0,60 0,25...0,45 0,60...0,80 0,30...0,60

0 ,6 0 ...0 ,8 0

0 ,4 0 ...0 ,7 0

0 ,7 0 ...0 ,9 0 0 ,5 0 ...0 ,7 0

0,70...1 ,2

0 ,60 ...0 ,9

0,5 ...0 ,9

0 ,4 . . . 0,7

1 ,0 ...1 ,5

0 ,9 .. .1 ,2

1 ,1...1 ,6

0 ,8 ...1 ,2

0,7...0 ,9

0 ,9 ...1 ,3 0,7...1 ,1 0 ,6 . . .0,8

0,4...0,5

0,3...0,7

J

0,7...1,0 0,6 ...0,8

Observatii- 1.Valorile mai mari ale avansurilor se vor lua pentru adtnciai aici M pentru prelucrarea aaterialalor cu rexistant* ■inicS,iar valorile mai mici ae vor lua pmntru sdinciai aari pentru prelucrarea aaterfalelor cu rexnten^a ■

2 . La p ra lu cra re a suprafetelor fntrerupte v a lo r i le avanaurflior din tabel se micformazm prin fnaulttrea cu ooeficientmK I 0 , 7 5 . . . 85.

343

2 . La p ra lu c ra ra a s u p ra fe te lo r fn tre ru p te v a lo r i la a v a n s u rilio r d in tabel se mic?oreaia p rin fnmulp'rea eu coef icier K = 0,75... 85.

t

Tabelul 10.9 Avansuri pentru s tru n jire a Ita r io a ra 91 exterioanfc de degropare cu c u tite din otel rapid sau areata cu plaouta d c a rb u r i a e ta lic e ,p e strunguri Carusal

Lungimea Tn console a cu- £itului pen-

1 tru strunjirea interioara de degro- ?are, mm, pTnS la:

Haterialul de prelucrat

Ofcel I ami net si ofcel tumat Font a

nr?nciaea de epchiere t, am, plna la :

3 5 8 12 20 3I 5 ' 8 12 I I

Avansul s, am/rot

200

300

500 d f e

| : x. 700

1.3...1.7

1.2...1.4

1.0...1.2

0,8...1,0

1.2...1.5

1.0...1.3

0,9...1,1

0,7...0,8

1,1...1,5

0,9...1,1

0,7...0,9

0,5...0,6

0,9...1,2

0,8...1,0

0,6...0,7

0,8...1,0

0,6...0,8

0,5...0,6

1.5...2.0

1.4...1.8

1.2...1.6

1,0...1,4

1.4...2.0

1.2...1.7

1.1...1.5

0,9...1,2

1 ,2 ...1 ,6

1 ,0 . . .1 ,3

0 ,8 . . .1 ,1

0 ,7 . . .0 ,9

1 ,0 .. .1 ,4

0 ,8 .. .1 ,1

0 ,7 . . .0 ,9

(4T V

0,9...

0,7.. 1

0,6. ..C

O b s e rv a t i i : 1.Valorile mai mari ale avansuri lor se vor lua pentru edincimi mici *i pentru prelucrarea aaterialelor cu rezistanta aa1 mica.cele mici se vor lua pantru adfnciai aari ?i pentru prelucrarea aaterialelor cu rezistenja eare.

2.La prelucrarea suprafetelor tntrerupte valorile avansurilor din tabel se BicjoreezS prin lnauliire cu coeficieI = 0 , 7 5 . . .0 ,8 5 .

Tabelul 10.10 Avanaur i pentru at run j irea iter ioari da degropare cu cutite fixate 1n bare portoutit de tip coneola

Lungieea b a re i , port* acula tn console,

n m

Adtncinea

de

a?chiere

t_,mm

Hatarialul de prelucrat

Otal Fonta

Diaaetrul iixului port-acula, am

80 110 150 200 300 80 110 150200

30° I

Avansul s, arc/rot

5 0,6 -0,8 0,7-0,9 m 0,8 -1,0 1,0 -1,2 S m

300 8 0,5 -0,65 0,6-0,75 - - - 0,7 -0,8 0,8 -1,0 ft §IP ai-12 0,4 -0,52 0,5-0,62 • • m 0,5 -0,65 0,6 -0,8

5 0,5 -0,7 ► 0,6 -0,9 0,8 -1,0 ? • -i. ....... , 10,7 -0,85 0,8 -1,0 1,2 -1,5 • • 1 1

500 8 0,4 -0,5 0,5 -0,65 0,8 -0,9 - * 0,6 -0,7 0,7 -0,85 1,0 -1,2 -12 0,3 -0,45 0,4 -0,55 0,6 -0,75 • • 0,4 -o,55 0,6 -0,7 0,8 -0,95 m

5 0,4 -0,6 0,5 -0,7 0,75-0,95 0,9 -1,25 0,6 -0,75 0,6 -0,95 1,05-1,38 1,2 "1,56 |800 8 0,35-0,5 0,4 -0,6 0,7 -0,85 0,8 -1,0 • 0,5 -0,6 0,5 -0,75 0,9 -1,10 1,0 -1,29 w

12 0,3 -0,4 0,3 -0,5 0,55-0,70 0,6 -0,8 • - 0,4 -0,5 0,4 -0,60 0,7 -o,87 0,7-1,0 j ■ 2

5 - ' - . 0,7 -0,9 0,9 - 1,5 1,2 -1,6 m B • 0,9 -1f25 1,1 *1,161000 8 - - • 0,6 -0,8 0,75-0,92 0,9 -1,2 J m \ 0,8 -1,0 0,95-1,22 1,2-1,5 I

12 • • 0,5 -0,7 0,55-0,75 0,7 -1,0 - M 0,6 -0,8 0,75-0,95 |1,<fc1,25

5 *■ 0,6 -0,8 0,8 - 1,1 1,1 -1,4 — 0,8 -1,1 1,0 -1,37 1,0" 1r71500 8 • • 0,5 -0,7 0,7 - 0,84 0,8 -1,1 Ml * 0,6 -0,9 0,9 -1,15 0,9-1,4

12 ♦ • 0,4 -0,6 0,5 - 0,7 0,6 -0,9 • 0,5 -0,7 0,8 -0,9 p^-1,2

5 ; ' . m af ' 0,7 -1,0 1,0 -1,3 m m 0 ,9 B H €,8-1,22000 8 ** * - 0,5 -0,8 0,7-1,05 | 0,8 -1,1 0^1,3

12 •* m 0,3 -0,65 0,5-0,9 • IS1 * SB 0,7 -0,85 0,6-1,1

Obaervetif.1.Le prelucrarea cu bare port~acula rezeaatX pe dou& raazeme,de aieeenea la prelucrarea aliajalor neferoase,valarileavanaului din tabel ae aireac cu 30...40X. 2. La aolicitarile cu pocuri, valor lie avansului din tabel ae aicforeaxl cu 20K

3.Le prelucreree otelului fi fonte i cu cutite cu plScute. dure ae edopttt veloa^ee infmri oarl a avanaului.4.Valorile eeri ale avanaului ae ieu la prelucreree otelului cu Rm < 600 N/am fi a fontei cu HB < 100,cu cutite din ■

B h H h H Hrapid.

Tabelul 10.11 AvanaurI pantru allaj* cu eutlta prevlsute ou pi lout a ■ in v a lo -a tra il

Tipul Nate- Unghiul AdTnciaea Avenaul Plloute epoMetoare Meterileul

prelu* erirl1

rielul da pre-luerat

prInoi- pal, I greda

apchiarea,

aa/rot Forae laze da recorda' re e vlrfului

Feuti j plioutet

Dagro-Mr*

Font A 75° aax.60,40,50,6

Pitreti aau roa- b i d

1,21,6i A

0,2x20°0,4x20°0,4x20°

Metertal ox ido-cara- aio(AljOj)

Otel 75° aex.50,30,40,5

1 ,2I Ii,*

0,2x20°0,4x20°0,4x20°

Semif i- nisare

Font! 75° 0,5 ... 10.20,30,4

Pitratl sau tri- unghiu-

0 ,81 ,21 ,6

Materiel oxido-cera- aio ( A U O 3 )

Otel 75° 0,5 ... 10,20,30,4

1 .21 .2 1 ,6

Finisare

Font!

fiotel

75° 0,30 ,10,150,2

Pitreti sau tri- unghiu- lari

. ..

0 , 80 ,81 ,2

0,05x20°Meteriel oxido-cere-

♦TiC;

Al2°3+MC) 1

Observatii: T.La operatia da degropare se utflizeezi ratafia dintre avans si raza da vtrf a plicutei s = (0,3 ... 0,5)r. 2. La operatia da finisare, pentru a se obtine rugozitete corespunzStoare, sa utilizeezi relatia dintre avans 91 raza de virf e plicutai s = (0,08 ... 0,1)r.

Tabelul 10.12 Coef icienti de corectie ai avansului functia da razistenta la rt^sara a aaterialului de prelucrat

2Rra/ N/ram , pentru Bate- rialul de prelucrat

PTni la 500 500 ... 700 700 ... 900 900 .. 1100

Coefioientul de corectia 0,7 0,75 1 ,0 1,25

Tabelul 10.13 Avanauri pantru strunjiraa de dagrosara oxterioari fi interioari a aliajalor de aluiiniu, aa/rot

Caracterul seaifa-

br icatului sau piasai

Strunjirea exterioari Strunjiraa interioari

Adinciaea de apchiere t, ■IB Adinciaea de aschiara t,an

PTni la 2 2,5 .. 5 5,5..8,0 8,5..12 Pint la 2 2,5..5 5,5 I 10

Rigid Mar igid

1...1,5 0,5..0,8

0,7...1,0 0,4...0,5

0,5..0,8 0,2..0,4

0,3..0,6 0,1..0,3

0,8..1,0 0,6..0,8

0,5..0,8 0,6..0,6

0,4...0,6 I 0,3...0,5 J

Tsbelul 10.14 Avenaul p-«tru sin* j ire. * <bBro>a~ “ hj» . p o h U w .supl laantark ( H -0°), M B S B pl**t» dln " rhurl ■*t«l««a

UngMul de itao prinalpal

Diaaetrulpiesei,eapfni la

» 45° X | 90°

HtUriilulSect iunaacorpuluicuptului

Adlnciaea de apchie re t, aa, pina la

3 5 3. 5

Avansu 1 s, aa/rot

Otel carbon de cat it ate ofcel aliat pantru con* struct ii ds aa? ini

16 x 254060

100 si aai aara

1,0...1.21.4...1.5

1.8...2.0

1,0...1,2

1,3...1,5

1,0...1,21.2...1.4

1.4...1.6

1,0...1,2

1,0...1,4

20 x 304060

100 pi aai aara

1,0...1,21.4...1.5

1.8...2.5

1,0...1,2

1,4...2,0

1,0...1,21.2...1.4

1.2...1.8

1.0...1,2

1,0...1,4

25 x 40 pi aai aaro

60100 pi aai

aara

1.4...1.8

2.0...3.0

1,2...1,6

1,6...2,5

1.0...1.4

1.2...2.0

0,8...1,2

1,0...1,5

p p 16 x 254060

100 pi aai aara

1,0- .1,41.4...1.8

2.0...2.4

1.0...1.4*

1.5...2.0

1,0...1,21.2...1.5

1.5...2.0

1,0...1,2

1,0...1,4

Fonti

L

20 x 304060

100 aai

aara

1.0...1.41.5...1.8

2.0...2.8

1.0...1.4

1.5...2.5

1,0...1,21.2...1.5

1.5...2.2

1,0...1,2

1,0...1,5

?25 x 40 i aai Bare

60100 pi aai

Bara

1.5...2.0

2.0...3.5

1.2...1.5

1.6...3.0

1,2...1,6

1,5...2,5

1,0...1,2

1,2...1,5-

Pentru cuîtele cu corp de secfciune dreptunghiularai din oondiîa de rezisten£3 la incovoiere, se obfine relatia:

F2 = ----------- [N], (10.5)6 L

In care Ra- este efortul unitar admisibil la incovoiere al materialului din care este CGnfecficnat corpul cutitului,in ti/nm ; b - lfffrimea secfiunii cufcLtului, in mm; h - mSîwea secfiunii cuîtului, in mm; L -lungimea in console a cuîtului, in nm. Se reoomandfl L = l,5h.

Pentru cu£itele cu corp de secîune circular A, din aoe- leaî condiîi, se obtine:

♦ 1 ,2

•1,4

• 1,2

•1,4

• 1,2

•1,5

1,2

1.4

1,2

1,5

1,2

1,5

. din

5)

d3 R_

32 L[N]! (10.6)

in care d este diametrul sec£iunii drculare a oorpulul cu JL- tului.

For£a principals de a§chiere se determine cu urmatoarea relatie:

X1 H n iHB (10.7)

in care este un coef icient in funcfcie de materialul de prelucrat de materialul sculei a^chietoare (tabelul 10.15);t i adincimea de a§chiere, in mm ; s - avansul de a§chiere, in mm/rot; x1# y, - exponential adfnfHm-H §i avansului die ayhiere (tabelul 10.21); HB - duritatea materialului de prelucrat; n, 1 exponential duriâtii mater ialului de prelucrat (tabelul 10.22).

Tabalul 10.15 Valorila coeficientilor si Cg

Tipul cutitului

Materialul plrti i aschietoare a cut i tulu i

Durita*- Materialul da prelucrat

ter ialului

Otel, otel aliat,alueiniu si aliaje da aluainiu

Fonti si cupru

aliaje da

de pre lucrat HB

C4 | C4 |

Cutit Otel rapid si < 170 279,0 0,027 63,5 1,3normal carburi aeta~

lice> 170 35,7 0,027 51,4 0,45

Cutit pontru cane Ia-

0(el rapid si carburi aeta-

< 170 344,2 0,031 88,2 1,2

ra si pete- zare

lice > 170 44,2 0,031 88,2 1,2

Bgalind intre ele pSrîle din dreapta ale relafiilar (10.5) §i (10.6) cu (10.7) §i determinind pe MsM, se va ota ine:

- pentru cuîte cu carp de secîune dreptunghiularf (figura 10.3):

b al d / i n imea ilui,

aoe-

Fig. 10.3. Distanta in consol! a cutilului

347

8 e t**[mm/rot] I (10.8)

In cares h/L este raportul dintre inaltimea cutitulul fei lunji- mea In ccnsolS a cu^tului; cind se lucreazS cu cubits de strung normale p da planat aoest raport are valoaraa h/L 1 1,00 . . . 0,5;

- pentru cuîte cu corp de secp.une circulars: H

■ Ji 3=

O.ld3CiIi.tXlHBni [nm/rot jfflj (10.9)

DacS se adopts pentru R.- vaioarea R01 = 200 relaîile (10.8) §1(10.9) vor lua forma:

- pentru cu£ite de secfclune dreptunghiularS: M

a=3,33 hb(4)

Li±_ .{nm/rot], (10.10)

- pentru cuîte cu corp de sec£Lune circulars:

m V 20cPCtLt 1HB 1 [ mm/rot], (10.111'

Valorl ale avansurilor obfcimite din forinulele (jiO.lO) §i (10.11) vor trebui sS fie mai marl decit cele recomardate in tabele.

b. Verif icarea avansului din punct de vedere al rezisben^ êl plapuêi din alia dur. In cazul strunjirii otelului necfi- lit, cu cufite cu unghi de atac principal x = 45° , aceastS verificare se va face cu forraulele :

8,3 C1'8 ‘s = ---------- , pentru R, > 600 [ N/mm? (10.13)

t ' R,

348 I

In care: C este grosimea plAcuôi din carburi metalioe, In jiin ; Rn a rezisten^ de rupere la tracîune a materlalulul de prelucrat:, in daN/mm ; t - de afchiere.mm.

Pentru alte valori ale unghiului de atac principal valorile avansurilor calculate cu formulele (10.12) si (10.13) trebuie amplificate cu expreaia:

U , / X

(---) ', (10.14)sin x

uraie: X, = 0,7 cind R, > 600 | N/mm2 ] ;

X, = 0,87 cind R, £ 600 [ N/mm2 ] .

Pentru prelucrarea fcntei , avansurile calculate cu formu- ' lele (10.12) (10.13) se mSresc prin inmulfirea cu urmatoriicsoeficienti de corecîe Ca :

Fonta moale HB - 150 ... 170 ! Cs | 3,2 ;Fonta cu duritate mi j lode HB = 180 ... 200 , Cs = 2,7 ;Fcnta durS HB = 210 ... 230 , C5 = 2,4.

c. Veri f ica rea din punct de vedere al forêi arihrise de re-zistesrfa mecanisnului de avans. Aceasta verificare se face can- parind oomponenta axiaia a apasarii de a^chiere cu forâ admisa de mecanismul de avans, trecuta de obicei in cartea ma§inii -u- nelte.

In cazul in care marimea forêi admisa de mecanismul deavans nu este trecuta in cartea ma§inii-unelte, ea se determinadin mndiîa de rezisten^S la incovoiere a dintelui pinionulvii cremalierei ( in cazul in care cSruciorul prime^te mi§carea de avans prin cuplul cinematic pinion-cremaliera ) sau din calculul §urubului conducator la incovoiere longitudinal a §i a piu- lifcei la presiune specifics ( in cazul in care cSruciorul pri- mefte mifcarea de la cuplul cinematic furub conducator-piuli'ta)

Cazul transmisiei mifcdrii de avcflns prin intenrodiul cu- plului cinematic pinion - cremaliera este folosit la obfcinerea mi§c3rii de avans la strunjirea longitudinaia. In fig. 10.4 este data schema forêlor ce actianeazfi asupra saniei longitudinale.

Fig-10-* Soh«» for^lor o* witlon* longitudinal*

Forta Q ce act±aneaz£ asupra saniei longitudinale esta data de relatia:

Q = F„ + ( F, + Fy ) H [ N ] (10.15)

Punind oonditia Q < F (forfca tangential^ pe care o poate suporta dintele pinionului) se cibfcine:

F„ + M ( F, + F ) < Ft (10.16)

Luind n = 0,1; Fy = 0,4 F2 si Fx = 0,2 Fz rezultS:

X1 $ YiQ = 0,34 F2 = 0,34 C4 t HB s < Ft (10.17)

adicS:

ns=

0,34 C ^Lt^H B "1 [nm/rot], (10.18)

Calculul formei tangen^iale pe care o poate suporta dintele se face cu relatia:

Ft = tc m b y Raj (10.19)

unde m este modulul pinionului cremalierei, in mm; y | coeficient de formS al dintelui, ale carui valori sint date in tabelul 10.16; b - IStinvea dintelui pinionului, in mm; Rtj I rezistan^a admisibilS la incovoiere a mater ialului pinionului in N/mm .

350

Tabelul 10.16 Valoril* ooaf lofantului da forma a dfintalu! "y" din relatia <10.191

Nualrul da dinti z

y Nvaiirul da y j

a - 20° 5 * 15°dinti z

B 1 1 o « ■ 15° |

14 0,088 0,075 30 0,114 0,101 l15 0,092 0,078 34 0,118 0,10416 0,094 0,081 38 0,122 0,106 I17 0,096 0,084 43 0,126 0,108 I16 0,098 0,086 50 0,0130 0,110 f19 0,100 0,088 60 0,134 0,113 I20 0,102 0,090 75 0,138 0,11521 0,104 0,092 100 0,142 0,11723 0,106 0,094 150 0,146 0,11925 0,108 0,097 300 0,150 0,12227 0,111 0,099 paste 300 0,154 0,124

d . Verif icarea avansului d i n p u n c t d e v e d e re al rigidit£- tii piesei. AceastxL verificare se face numai p e n tru p ie s e lungi L/D > 7.

In calcule se va £ine seama de sSqeata. de incovoiere a piesei sub acîunea componentei radiale Fy §i a celei tangen£i- ale Fz a apasdrii de a§chiere.

Conponenta tangen£ial& Fz se determine cu formula (10.7), iar componenta radialS Fy se va determina cu formula:

E f e Fy = Cg t 'HB112 sY2 [ N ] (10.20)

Coeficienîi C4 si Cj sint valabili numai pentru oandiîi- le date in tabelul 10.17; de eventualele modificSri se £ine seama inmul'firxi valorile C4 §i din tabel cu coef icienfcii de corec£ie K15 ... K19.

Prin coeficientul K15 se %ine seama de influenza proprie- t&îlor materialului de prelucrat.

Pentru o£el laminat la cald, recqpt, normalizat §i tratat termic ( imbunatatit) K15 = lf0 . Pentru aluminiu §i siluminiji K15 = 0,20. Pentru duraluminiu, cu = 160 ... 340 N/nm !K15 = 0,15 ... 0,4, iar pentru §|j > 350 N/mm , K« I 0,55.

Prin coeficientul se %ine seama de influenza unghiului de atac principal (tabelul 10.17).

Tabelul 10.17 Valorfie oaef lolentulul *16

Unghlul da Otel S upoare Fonti H all*J* de oupru ">m~mateo prtri' — | " 11 1-1 ■ I ■ ■ U—■ ' mi

otpal, gradi I Fy 1 - vCoaf ioiantul K16

50 1,08 1,63 1,05 1,231,00 1,00 1,00 1,00

60 ! 0,98 0,71 0,96 0,8775 1,03 0,54 0,91 0,7790 1,08 0,44 0,92 0,70

U H

Prin coeficientul K17 se ^ine seama de influenza razei R 9 virfului cu£itului. Valorile coeficientului IC,7 se determine cu expresiile din tabelul 10.18.

Prin coeficientul K 18 se tine seama de influenza unghiuiui de degajare (tabelul 10.19)

Prin coeficientul K19 se tine seama de influenza mSriaii uzurii (tabelul 10.20).

Tabalul 10.18 Expreaiile pantru calculul coaf iciantului

Hatarialul 0(al carbon obipnuit, otel car Fonti si aliaja de cuprusupua bon da calitata o(al aliat.praluorArf1 aluainiu, aliaja da nagnezlu

F F F,z y z Y

K17 1 <'-/250/1 (r/2)0 '3 (r/2)0 '07 (r/2)0'2

Observatie. r este raza la vfrf a cutituLui, mm.

Tabalul 10.19 Valor ila coaf Iciantului

1 Componente I fortei da I apchlere

Abaterea alrinii unghiului da dagajara j , grade

-8 -6 -4 -2 0 ♦2 ♦4 J ♦e

11,101,40

1,0751,30

1,051,20

1,0251,10

1,01,0

0,9750,93

0,950,85

0,9250,78

0,900,72

Tabalul 10.20 Valorila coeficientului ^

I Componenta

1 fortei da

0L , 0LC, Otel aliat pi fonti naleabili

Fonti cenupie

Mirimea uzurii hfl, mm, pe fate de apfzare cutitului

1 apchlere 0 0,5 1,0 1/5 2,0 0 1,0 2,0 3,0

I u

I______ i L - 1 1 1 1

0,930,52

0,960,65

0,980,82

1,0

1,0

0,810,33

loo

lag 0,83

0,58

ipl 1

i°° M

352

ax r ac u

liului

iSrimii

In tabelul 10.21 sint dote valorile exponen&Llor xr, yt , x y2, iar in tabelul 10.22 sint date valorile pentru expcnen- pjL §i ^ 2*

Tabelul 10.21 Valorile exponentHor x^f y1

Materialul de preluorat

Tipul cutitelor Otel, otel eliet, | de Fonte ai aliaje da oupruaagnaziu, aluainiu

X1 *i *2 *2 X1 *1 I *2

Cut it nornel 1,0 0,75 0,9 0,75 1,0 0,75 0,9 0,75Cut^ P*ntru cane t a r egi retezare 1,0 1,0 1,2 1,75 1,0 1,0 1,2 0,75

Tabelul 10.22 Valorila exponent!lor

Tipul sculei a;chietoare

Tipul aaterialului de prelucrat

Duritatea aatarialului da prelucrat

n1 n2

Otal carbon obiynuit, otel carbon de calitata oteluri aliate

HB 4 170 0,35 2,1

Toate tipurila da cutite

HB > 170 0,35 2,0

Fdntfi Toati gaaa da durititi 0,55 1,3

Rigiditatea piesei de prelucrat are o influent deosebit& asupra alegerii avansului. Incovoierea piesei in direcfcia rezultantei componentelor tangential §i radial3. a ap&sSrii de a§chiere poate duce la vibratii inadmisibile, iar incovoierea piesei in direc^ia oonponentei radiale Fy, duce la abateri de formS geometries a piesei •

In cazul strunjirii, sdgeata maxima de incovoiere a piesei se determina cu formulele:

- pentru prinderea intre virfuri:

f = —— - [ mm ] (10.21)48 E I

- pentru prinderea in universal §i virful pSpu§ii mobile:

l 3 . - j l s Bf - ----— [ rant ] (10.22)

96 E I

353

- ptaiuru pniuuvn

Ff - ----- [ nm ] (10.23)

3 E I

In relaîile de »"**t sus s-au f4cut notaîile: f—sSgeata B inoovoiere, in m ; L - lungimea piesei jare se prelucreazA, in ran; E - modulul de elasticitate, in N/mm ; I -mcoientul de iner> frjp al secîunii piesei, I = 0,05 D I ran ; D -diametrul piese! de prelucrat, in ran; F - for£a rezultantS, abtinutd prin ccofiu- nerea ocsnpanentei tangentiale §i radiale a apffsfirl i la a^chiera (la strunjirea de degrofare) sau numai forâ radialfi de a§chiere (la strunjirea de finisare).

Avansul ales trebuie s3 respecte urmatoarele condiîi:1 sSgeata ds incovoiere a piesei in di rocfri a componentei

radiale a apas&rii de a§chiere nu trebuie sfi dep3§easc3 0,25 din cimpul de toleranta pentru prelucrarea piesei, la strunjirea de finisare;

- sSgeata de incovoiere a piesei in direcîa rezultanti oomponentelor Fz §i F ale apfeSrii de a^chiere trebuie s£ fie, in funcîe de stahi 1 itatea la vibraîi a sisteraului §i de ccndi'tiile tehnice pentru prelucrarea piesei, intre limitele 0,2 -0,4 ran, in cazul strunjirii de degrofare §i semif inisare.

Verif icarea avansului dup3 sSgeata de incovoiere in direc- îa rezultantei cxmponentelor Fz §i Fy ale aj&siiii d de a^chiere se face in cazul strunjirilor de degrofare fi semif inisare.

Rezultanta se determine cu formula:

F - V (Ps)2 + (Py)2 [ N ] (10.25)

Pentru calcule aproximative se poate lua cu o precizie sufucienta pentru practicfi:

F - 1,1 Fz [ N ] (10.26)

Xntroducind in expresiile (10.21), (10.22), (10.23) valoarea fortei §i £inind cont de recomandSrile de mai sus referitoare la valoarea sagefcii, se ab£in o serie de ecuaîi, care se vor rezolva in raport cu s. 1

In tabelul 10.23 sint date expresiile lui s obtinute In urroa rezolvfirii sistemelor de ecuaîi.

Tabalul 10.23 Expraaiila avanaurilor In funatla da rtgidllataa piaaai

e. Verificarea rinKiniin moment de torsiune admis de meca— nisraul mi§c3rii principale a m a y ni-i-nm*!to| Aceasta verificare se face numai pentru sec£Luni mari ale apchiei, cu formula:

Fz D2 - ---------- [ N m ] (10.26)

1000

in care: D este diametrul de a§chiere, in mu; Fz * ccrapcnenta Fz a formei de a§chiere,in N.

Dublul moment de torsiune, calculat cu formula (10.26) trebuie s& nu depd q c s Sl valoarea dublului moment de torsiune ce poate fi realizat la ma§ina-unealt& respective, care se determine cu relatia:

19500 N. rj2 Mj a --------:----- I N m ] (10.27)

n

in care : NH este puterea motorului ma§inii-unelte , in kW ; n - tura^ia arborelui principal , in rot/min ; | - randamentul maginii-unelte (0,85*0,95).

Verificarea dublului moment de torsiune admis de meoanis- mul mi^c&rii principale se va face dup& calcularea vitozei da a^chiere §i deci dupd adoptarea turafiei pentru arborele principal.

Avansul alas pentru strunjirea da finisare se verifXr* 3- oolitatea prescrisA suprafetei preluarata este ;

principal care deterrainA mSrijnea avansului la ■trunjii^^r*r'4 nisare. Valoarea avansului in func^ie de rugozitataa da *1*^' fata p re s c r ls d , se determine cu formula:

S6Cj j R , r | m ] U 0 i28)

in care s este un coeficient ce depinde de unghiul de principal x t ©5/ e6-expanent al rugozit&tii §i al razei oordare la virf a sculei ; Ra - rugozitatea,in /xm ; r - raza I vi r f ,in inm.

Valorile coeficientului CjR §i ale exponentilor e5 e sint date in tabelul 10*24.

Tabalul 10.24 Valor ila coeficientului exponentilor e^ pi 51

Unghiul de atac principal | ( unghiul da atao aecundar j

CSR *5a

|

45°<45°> 0,0909 0,487 0,528

70°(20°) 0,0899 0,509 0,463 1

90°(5°) 0,0893 0,597 0,297

abelul 10.25 Formulate pantru determinarea avansului In func£ie da rigiditatea pieai

Procadaul da prindere a piesei

Falul prelucririi

Strunjira da finisara

Expraaiila da calcul ala avansului

1 Intro vfrfurf , „ ? / “•“ ' . * » If 1VI In universal I pi vfrful pipu- 1 pii mobji«

. . ? / _ . * • * H 1ii i f f p f e . slsl _I in unlvera&L M \ f °'15 E ! • * ° ( ° ) I mm/rot I JV 1 i 18 I §■

356

Din cartea niaînii-unal te, se va aleg* avansul imdiat iiv* ferior oalui calculat cu formula 10.28.

La strunjirea de finisare a pieselor lungi ( L/D > 7 ) m face §i verificarea avansului din punct de vedere al riglditA- £ii piesei . Pentru verificare se aplicA fonnulele (10.21), (10.22), (10.23) in care se va inlocui valoarea lui F cu H

In tabelul 10.25 sint date expresiile lui s.In practica proiectSrii proceselor tehnologioe, pentru

strunjirea de finisare se folosesc 9 normative pentru alegera avansului in func£ie de calitatea suprafetelor prelucrate sau in funcîe de precizia impusa ri-imfingimrH respective. In tabelele 10.26 §i 10.27 sint date valorile avansului, pentru strunjirea de finisare, in funcfcie de calitatea impusA suprafeêi de prelucrat.

In tabelul 10.27 sint date avansurile pentru strunjirea interioarfi de finisare, in funcfcie de clasa de precizie inpusft alezajului de prelucrat.

■In tabelul 10.28 sint date valorile avansurilor pentru

strunjirea de finisare a aliajelor de aluminiu, in funcîe de calitatea suprafeêi .

Tabelul 10.26 Avanaul s aaxia adiis da rugozitataa aqprafatai

Unghiurile da atac ala cu*itului

Rugozitataa suprafaêi

V *

Raza la vlrf r, aa

0,5 1.0 1,5 2,0 2,5 3,0

1/6 0,07 . 0,11 0,14 0,16 0,18 0,20X = 45° 3,2 0,11 0,16 0,19 0,23 0,25 0,28

6,3 0,15 0,22 0,27 0,32 0,36 0,39

XiB 45° 12,5 0,21 0,31 0,38 0,44 0,50 0,5525 0,30 0,43 0,53 0,62 0,70 0,7750 0,42 0,61 I | 0,75 0,88 0,99 1,09

1,6 0,08 0,11 0,13 0,15 0,17 0,18

X = 45° 3,2 0,11 0,16 0,19 0,22 0,24 0,276,3 0,16 0,22 0,27 0,31 0,35 0,38

X«= 45° 12,5 0,23 0,32 0,39 0,44 0,49 0,54

25 0,33 0,46 0,55 0,63 0,70 0,7650 0,47 0,65 0,79 0,90 1,00 1,09

1,6 0,09 0,11 0,13 * 0,14 0,15 0,16

l ‘ 45° 3,2 0,14 0,17 0,20 0,21 0,23 0,246,3 0,21 0,26 0,30 0,32 0,35 0,37

*5° 12,5 0,32 0,40 0,45 0,49 0,52 0,55" I

25 0,49 0,61 0,68 0,74 0,80 0,84

50 0,79 0,92 1,04 1,13 1,21 1,27

357

__ H E R ■ tru n j l r « i In te r io a r i da f u i

Ta b a lu l 10.27 V a ^ J * ^ ^ E T o u p l* * * * **• -BM °U* lt # °**1 r * l3

Rugoi 1 tataa u p r « f « ( a l prelu c r a t a 1 j aa

Hatarialul da

pralucrat

Avenaul a,aa/rot, pentr a outttulut, r

u rasa la virf

0,5 1,0 1,5 l|

a*

3,2Otel

Font! pi eli* aja d a ct*>ru

0,4...0,55

0,25...0,40

0,55...0,65

0,40.I.0,50

0,65...0,70 I

0,50

1,6Otal

Fonti pi a l i aja da cupru

0,20...0,30

0,15...0,25

0,30...0,45

0,20..~.0,AO

0,35...0,50

0,30...0,50

0/8Otal

Fonti pi ali*

aja da cupru

0,11...0,18

0,10...0,15

0,14...0,24

0,14...0,20

0,16...0,28

0,15...0,30

Tabalul 10.28 Avanaur I pantru atrunjlraa da finiaara. Intar ioari fi axtarioari a al iajalor da aluainiu

I AdTnciaaa da apchiara< 5 < 3 < 1

Raza da vTrf a % cutitului r,aa > 2 * 1,5 > 1,0 0,5...1,0

Much is supli* nentari dt

apchisra X f0°

I Rugozitataa suprafetei 1 da pralucrat Rfl, fm 25 12,5 6,3 3,2 1,6 6,3-3,2

I Material 1 da pre- I lucrat

Tipul prelu- erar i i Avansul s, mm/rot

I AluainiuStrunjire exterioari Strunjira in* terioari

0,4-0,7

0,3-0,6

0,2-0,4

0,1-0,3

0,1-0,15

0,06-0,1

0,06-0,10

0,04-0,05

0,05-0,06

0,03-0,04

0,5*0,8

I Duratu- 1 ainiu

Strunjire ex* terioari Strunjira inter ioari

0,6-0,9

0,5-0,8

0,3-0,6

0,2-0,5

0,25-0,3

0,2-0,25

0,12-tt,15

0,07-0,10

0,07-0,10

0,05-0,06

0,6*0,1

10.7. DETERMINAREA VTTEZEI DE ASCHIERE

In cazul strunjirii longitudinale, viteza da a§chiere poate fi exprimatA cu relatia:

Iv B ----------------- [m/min] (10.29)S i Yv HB n

j| t s — |1 200

in care: Cv este un coeficient care depinde de caracteristidle materialului care se prelucreazd §i ale roaterialului scailei a§- chietoare (tabelul 10.30) ; T - durabilitatea sculei a§cfaietoa- re, in min. (tabelul 10.3) ; m - expanentul duratailit&tii (tabelul 10.29) ; t - adindmea de a§chiere, in ran ; s - avansul de a§chiere, in mm/rot; KB - duritatea roaterialului de prelucrat, in unita£L Brinell; yv - exponentii ariindmii dea§chiere, avansului (tabelul 10.30); n I expcrientul durit&îiroaterialului supus prelucrarii; k- .. - diferiî coeficienticare £in cont de condiîile diferite de lucru in comparable cu cele considerate.

Tabelul 10.29 Valorile exponantuluf durabilitatif ■

iHaterialul da prelucrat Tipul sculei

Hatarialul pirtii apchietoare

Carburi aatalice

Grupe da utilizare K

Grupa da utilizare P

Cut ft normal, cut i t da atrun- jit plan, cutit da strunjit interior

cu ricire 0,125 0,15 0,125

Otal pifonti■aleabili

firl ricire 0,25 0,15 -

Cutit da canelat pi retezet

cu ricire 0,25 0,15 -

firi ricire 0,2 0,15

Fonti

Cutit noraal, cutit da strunjit plan, out it da strunjit interior

firi ricire o.t

4

0,2

ni

Cutit da canelat pi retazat

flri ricire 0,15 0,2 -

Tabelul 10.29 (ocntinuan1,

iMalerialulCondifi ila

Hatarialul pirtit epcMetoara

Id* preluerat Tipul soulei

Otel rapidCarburi ■atalioa

Grupa da utHtzara |

Grupa de utilizara I

I Al iaje da 1 oupru

Cut ite da toata tipurila

cu pi firi ricire 0,15 0,2

I Aliaje da I aluainlu pt 1 aagnaziu

Cutite da toata tipurila

cu pi firi ricire 0,3 0,3 9

I Aliaja I raziatante 1 la taape-

Cut it noraal

Prelucrarediscontinui 0,19 - 9 9

Prelucrarecontinui s . 0,15 0,29

Cutit da ratazat

Prelucrarecontinui - 0,33 0,33

1 Aliaja da 1 titan cu 1 ^ - 100 1 N/nwr

Cut it normal

Pralucrara continui s»0,08...0,4 ■■/rot pi t® 1 ... 4 M

- 0,33 9

Tabelul 10.30 Valorile coef icientului Cy |i ale exponantilor fi Yy

I Materialul j pirtii 1 apchietoare I a sculei

Materialul da prelucrat

Avansul s, fn

Condi t H da prelucrare

■m/rot Cu ricire Firi ricira

Cv xv Cv

I Otel, aliaje da Al pf Mg

s < 0,25 s > 0,25

96,260,8

1 o

o

1 K

W 0,330,66

52,542,0

0,250,25

0,500,66

j 0(el rapid I pantru scule

Font! MleabUl s « 0,25 s > 0,25

55,4*7,4

0,200,20

0,250,50

42,6*4,5

0,200,20

0,400,40

Font! cenupia pi aliaje da cupru

Sen if i- nisare - - . 34,2 0,15 0,30

I-------------- Degropare - - r'» *■ 32,4 0,15 0,40

360

Tabalul 10.30 (continuere)

Mater lalul P*rtll apchietoare

Materialul da Avanaul Condlttl de prelucrara

aa/rot Cu riolre FArft rioire |

1 *v 1 cv \V ”l

Aliaje reziatente la teaperaturi

Diacontl-nuu

20,5 0,15 0,45 I 1 1 1 • $2 j

I

metalica din grupa de uti* lizare KAO

Fonte pi aliaje de oupru

§ 1 0,3 a I 0,3

133123

0,220,22

0,400,50

126112

0,220,22

0,400,50

Aliaje reziatente le teaperatirA

a 1 0,3 a > 0,3

10274,6

0,250,25

0,691,50

• 1 -

Carburi aetalice din grupa de ut i- lizare P10

Aliaje de titanR a 1000 N/na ffi

8*0,08..| ... Maa/rot

* 'ft I n 0,06 0,3

Ofcel, aliaje de Al pi Mg

s < 0,3 a - 0,3.. ..0,75 a > 0,75

257

294285

0,18

0,180,18

0,20

0,350,45

242

267259

0,18

0,180,18

0,20

0,350,45

Aliaje reziatente la teoperaturi

Strunj ire continui - — ......

- - 190 | 0,20 0,25

Valorile expanentului n §i ale coefiden^ilor kl. .k9 sint date mai jos.

Valorile exponentului durit&tii mater ialului de prelucrat n sint ura&toarele:

- pentru o£el carbon cu HB £ 130 n = 1,0- pentru o£el carbon cu HB > 130 n = 1,75- pentru o£el aliat, fonts §i aliaje de Cu n S 1,5- pentru oteluri refractare n = 0.Prin coeficientul k1 se tine seama de influenza sectiunii

transversale a cufitului :

I q Ik, = ( ---- ). , (10.30)

20x30

2in care s q este suprafa^a sectiunii transversale, in mm ; I - coeficientul in funcfcie de materialul prelucrat. Pentru o£el | = 0,08 iar pentru fonts §i pentru neferoase | = 0,04.

Prin coeficientul 3^ se tins seama de influenza unghiului de atac principal:

4 5 p

3% - ( ---) | (10.31)

X

361

In care: p - este un exponent in funcîe de natural materialu^ de prelucrat. Pentru o£el I aluminiu §i aliaje de magneziu H H lucrate cu scule din o£el rapid p 3 0 ,6 , iar pentru cele prei^ crate cu carburi metal ice grupa de utilizare P §i M , p =* 0,3 Pentru prelucrarea fantei cu scule din o£el rapid a tutur^l metalelor cu carburi metalice din grupa de utilizare K I 1 1 0,45.

P r in c o e f ic ie n tu l k 3 se £ in e seama de in f lu e n z a u n g h iu l^ t A i^ u lu i secundar | ! :

a ° '09k 3 - ( ---------- ) r p e n tru % , * 0 (10,32)

X 1

I n c a re : a = 10 p e n tru s c u le d in o £ e l ra p id § i a 1 15 pentrus c u le a nn a te cu p ld c u ê d u re .

P r in c o e f ic ie n t u l k 4 se £ in e seama de in f lu e n z a ra z e i <Je ra c o rd a re a v i r f u l u i c u £ it u lu i :

r /1K = ( — ) ' (10.33)

2

in care : /i este un exponent funcfcie de tipul p r e lu c r a r i i § i ds materialul de prelucrat . Pentru prelucrarea d e degro§ are ^ I 0,1 ; pentru prelucrarea de finisare a otelului §i a a lia je lo r de aluminiu §i magneziu /z = 0,2; pentru prelucrarea d e fin is a re a fontei §i a aliajelor de cupru, fi = 0,08.

Prin coeficientul (tabelul 10.31) se %in& seama de in fluenza materialului din care este ccnfecîcnatd p a rte a a rc h ie - toare a sculei.

Tabelul 10.31 Valorilt coeficiantului

1 Materialul de prelucrat Materialul p&rfii apchietoere a sculei

Valoarea coeficientului

k5

Toate materialele Otal rapid 1,0

Fonts pi materiale K40 0,83dura K30 1,00

K10 1,32

P30 0,7P20 0,85

Prelucrarea otelului P10 1,0I P01 1,5 ___

362

Prin coeficientul k* ( tabelul 10.32) se ne seama de materialul de prelucrat.

Tabelul 10.32 Velorile coef iciantului raj


--------------Valorile coefl- otentulul

Otel carbon : continut da C < 0,6X continut da C > 0,6X

1,00,85

Otel pentru autonate 1,2

Otel aliat cu Cr; otal Cr-Ni; otel Cr-V; otel Cr-Ni-V; otel aliat cu Ni; otel Ni-Mo; otel Cr-N1_Mo; otel Cr-Mo-V; otel allat cu Ho; otel Cr-Mo;otel Cr-Hl-Ko.

1,1

Otel Mn; otel Cr-Kn; otel Cr-Mn-Mo; otel Cr-Hn*Ti; otel Cr~Si; otel Cr-Si-Mo; otel Cr-Ni-W; otel Cr-Mo-Al; otel Cr-Al 0,9

Otel aliat cu Cr pi U 0,75

Otel rapid de soule,slab pi Tnalt aliat, otel da supape pi otel inoxidabil 0,65

Fontd cenupie,fonti maleabilS pi aliaje de cupru 1,0

Aluminu pi siluonniU 5,0

Duralurainiu: R_ * 250 X/mi^ R” = 350 N/auaf R" > 350 U/mr ■

6,05.04.0

Electron Rn = 160 N/mro 6,5

Prin coeficientul 3 se £ine seama de moriul de obtinere a semifabricatelor :

- pentru materiale laminate la rece k =* 1,12- pentru materiale laminate la cald, normal a zate §i

tratate termic (imbunata^ite) " k 7 = 1,0- pentru materiale recoapte *= 0,9Prin coeficientul kg se %ine seama de starea stratului

superficial al semif abricatului:- pentru o£el fara tender

*8 = 1 / 0- pentru o£el cu funder

kg = 0,9- pentru f cnta cu crusta

kg = 1 , 0

- pentru fonta cu crusta cu duritatea HB = 160^8 53 0 / 7 , j

- pentru fonta cu crusta cu duritatea HB = 160 . . . 200^ = 0 ,8

- pentru fonta cu crusta cu duritatea HB > 200kg « 0,9

363

Prin coaficiantul k* sa ^ine seama de forma degajare:

- pentru forma planA k,- pentru forma oancavi - «I pentru fa£a de degajare cu fa$et& ■ I H1 pentru formft planA cu unghi da degajare negativ

(y ** -5 111 *“10°) §i « I a 5 111 12 H I I I

Tabelul 10.33 Co«f(ciin(H d> corectle mi vitoal dm i»chiir« la atrunjirea inurj.

j Diaaetrul giurii oara aa i strunjepte,Ba,pTni la: 50 70 150 250 300

| Coeficientul da coreotie 0,70 0,75 0,80 0,85 0,90

<00

1,0

In cazul strunjirii suprafetelor interioare viteza de H chiere se reduce , coeficien^ii de oorecfcie fiind day. 8 tabelul 10.33.

In cazul strunjirii frcntale (planare) (tabelul 10.34),vi* teza de a§chiere variazd intre vBax §i vBin . Pentru calculul regimului de a§chiere se ia valoarea maxiima a vitezei de a$» chiere, in cazul cind 0,8 < d/D < 1.

In cazul cind 0 < d/t) < 0,8 , coeficien£ii de corecfcieai vitezei de a^chiere se determine din tabelul 10.34 in funcfift de schema de lucru a. cufcLtului (fig. 10.5).

Tabelul 10.34 Coaffcientii da corectie al vitazai da aidiiart la strunjirea frontali

Raportul dintre diaroetr minim pi cel aa:

d/D

— .... — ■■■■— -Tipul cutitului

Cutit normal dreptCfig.10.5,a)

Cu(it normal ?nco~ voiat (fig.10.5,b)

Cutit de planat (fig.10.5,c)

Cut it * S S (f i9.10.5,d)

l — ------------- ------------------- ----------Valorile ungiului da atac principal pi secundar

n -----------------X = 45°ly - 10°

X 3 X t * 45° x 1 10°... 15°S i ioo°

r=100°...'1

Valorile coaficientilor de corecfie ______!

1/431/301,1851,091,045

1/421,191,0951,010,975

“1,831,701,561,451,39

1.'*

o,#>0,88 0,*^ 1

364

Fig. 10.5. Metode de prelucrare a suprafetelor frontale

Puterea efectivfi la strunjire se calculeazfi cu relatia Na = Fj v/ 6000 [kW], in care forâ principals F, se ia in daN, iar v - in m/min.

10.8. REEIMURI DE ASCHIERE UTUJZIND PLAOJTE MINERALD - CERAMICE

Datorita caracteristicilor fizice, ca duritate ridicata la cald, rezistenâ mare la uzura, stabilitate chimica , cufcitele cu plficuê mineralo-oeramice din oxid de aluminiu permit utilizarea la strunjirea fantelor §i oêlurilor a unor viteze de a§- chiere mai mari decit cele folosite la scule armate cu piacufce din carburi metalice. PlScuêle ceramice se utilizeazS la a§- chierea metal el or aproxiioativ din anul 1957.

Avantajele sculelor cu plScuê din oxid de aluminiu sint: duritate superioarfi metalelor §i unor carburi, rezistenâ meca- nicS a oxidului de aluminiu sinterizat rSmine nemodificata la temperaturi ridicate, alumina, este complet stabiia la coroziune §i mai ales la oxidare, metalele umezesc pu£in suprafaâ alumi- nei s interizate §i din acest motiv nu pot forma o faza mixta oxid-metal intre muchia eujchietoare §i metalul prelucrat, coeficient de frecare redus intre piesa de prelucrat §i placufca ceramica, oeea ce face ca durabilitatea acestora sa fie mai mare, iar consumul de 6nergie mai mic cu cca.‘ 20% . Ia avantajele tehnice enumerate se adauga fi eficienâ econanica sporita, deoarece costul piacuêlor din oxid de aluminiu este mult mai redus decit al celor din aliaje dure.

Ca deasavantaje ale utllizaril placufcelor ceramice din AljOj se mentianeazS : neoesitatea ca granulaîa roaterialului ceramic s& fie micA ?i uniform* ! prelucrarea b& se facft £&r& ôcuri mecanice I plScufele trebuie fixate putemic In suport pentru a se prelucra microvariatiile dimensicnale ale piesei; unghiurile de degajare ale sculelor se aleg astfel inclt H transforme forfcele active, pe cit posibil in oompresiune, deoarece rezisten£a la incovoiere a roaterialului piacufcei este mica.

Principal ele caracteristici fizico-mecanice ale unor roate- riale pentru scule sint prezentate in tabelul 10.35.

Tabelul 10.35 Caracteriaticfla unor aattrlaU pentru eoule

j CaracteristicaNicrolit

corindonloAliaje dure Otel

rapidVK80 T15K6 T60K6

Duritatea Rockwell A Reziatenta la Incovoiere (N/mm1 Rezittenta la coopresiune (N/aa ) Tenacitatee la ropu (^C),Greutatea specificl(g/ca )Conductivitatea tannic! (caI /ca.s°C) Coeficientul da dilatatle teraici

x 10'(°C) 200 ... 800 °C

93450

50001200

3,960,042

85

881300330085014,40,14

60

901100400085011,10,065

50

91900

40009008

83370038006008,80,05

Plficufcele a§chietoare ceramice se fabrics fie dintr-un amestec de o d d de aluminiu Zr02 , MgO etc. supus sinterizSrii, fie din cermeî (care sint materiale ceramice sinterizate, con- stituite dintr-o fazS formats din carburS metalicS §i una ceramics ) sau din nitrur& de siliciu (SijN4) §i amestec cu oxid de ziconiu, aluminiu sau itriu.

Din prima grupS, obtinuta prin sinterizarea amestecurilor de A1203 , Zr02 , MgO etc., fac parte plScuêles TM-332; VO-13; VS-75 (URSS) ; SN.56; SN.60; SN.80 ; Widalox D , AC 5 (R.F.G.); GC 620 (Suedia) ; LXA; W80; CX3; Cl ; NPC-M1; (Japonia) ; DISAL 100; DISAL 210/220 (Cehoslovacia); V-34; V-44; K060 (SUA).

Din grupa a doua, obtinuta prin sinterizarea amestecurilor formate din A1203, Zr02 §i carburi de titan, wolfram etc., fac parte piacufcele : CMT-20 (cortinit); V-3; VOK-63 (0R9S); Wido- lax - R ; SHT-1; SH-1; SH-20; GC-650; (Suedia) s DC-21; NB 905; NB90M; HC-2; NPC-A2 (Japlonia); DISAL 300 (CEHOSLOVACIA); V-32; Ger Max 460 K090 (SUA).

Tabelul 10.36 Kacooandari pantru alagaraa t ip u l u i de p ia cu ta a in e ra lo f ceraaica

1 M ateria lu l p re lu cra t

Duritatea Harca pi Scutei recomandate pentru prelucrare

de sem ifinisare de f in is a re Fin4

Fontacenupie HB 1 4 3 . . .HB 289 VO-13; tfS; TM - 332. V 0 -13; VS; TM - 332. VO-13; VS; TM - 332

Fonta I b a I I a

HB 1 6 3 . . .HB 269 V -3 ; V 0 -1 3 ; VS. VS; V 0-13; V -3 VD-t3; VSI HGICQU1lO

HB 1 7 0 . . .HB 369 VS; V -3 ; V 0 -13 V -3 ; s i l i n i t - R ; VS; VO-13 VS; V-3; VO-13 JJ3

Fonta dura HB 4 0 0 . . . HB 650 V0K-60; c o r t i n i t ; V-3 V0K-60; c o r t i n i t ; V - 3 VOK-60; c o r t i n i t ; V-3

©feel uz general pen-

1 t r u cons tru c t i i

I STAS 500/2-I 80

HB 1 6 0 . . .HB 229 V 0 -13; VS; TM - 332 VO-13; VS; TM - 332 VO-13; VS; TM I 332

1 O te lu r i a l ia te HB 1 7 9 . . .HB 229 V 0 -13; VS; TM - 332 VO-13; VS; TM - 332 VO-13; VS; TM [ 332

O te lu r i carbon de c a l ita te STAS 880-80

aHB 2 2 9 . . . HB 380 V -3 ; V0K-60; VS; VO-13 VS; VO-13; V0K-60; s i l i n i t I R VS; VO-13; Vac-60; s i l i n i t j

O te lu ride

ceaentare

HRC 36...HRC 48 V0K-60; c o r t i n i t V0K-60; V -3 ; c o r t in i t V0K-60; V-3; c o r t in i t

HRC 48...HRC 56 c o r t i n i t ; VOK-6O V0K-60; V-3; c o r t in i t VQK-60; c o r t in i t

HRC 57...HRC 64 V0K-60; c o r t i n i t ; V -3 ; VOK-71 V0K-60; V-3; c o r t i n i t ; VOC-71 VOK-6O; V -3 ; VOC-71; c o r t in it

A l ia je de cupru

HB 60... HB 120 V -3 ; c o r t i n i t V-3; c o r t in i t V -3 ; c o r t in it

I A l ia je de 1 nichel • S i l i n i t - R; c o r t in i t S i l i n i t - R; c o r t in i t S i l i n i t j R; c o r t in i t

Din grupa a treia , abfcLnutA prin sinteriaarea lor din nitrurfl de silidu (SijNJ , oxid de zirooniu , itriu, oxid de aluminiu fac parte pltoutele a 8ilinit-R (u^c? SL-10 0 (R.F.G.); cc 680 (Suedia); Chion 3000; Quantum 5oooVj (SUA); SX4; SP4 (Japcnia).

Reconareiarile privind alegerea pldcuêlor mineralo-cerami oe fabricate in URSS sint date in tabelul 10.36.

Principalele forme ale plScufcelor corindonioe zcnovitovnl sint prezentate in fig. 10.6. Alegerea formei pl&cu£ei se in funcîe de tipul preluerSrii, capacitatea de funckicj^ fiind apreciatd prin puncte, conform indicaîilor din tabelul 10.37. Parametrii geometrici ai tSi§ului §i regimil de lucry^ , cu£Lte annate cu plScuê ceramice sint daî in tabelul 10.30

I «

l _ L » JR l H i

i n i

I tm - I

< 3

l o 42 O H bbi

M i iî

i s

<

LLJajj

7

1 I I^J

8 d rm

10

Fig. 10.6. Forae de plicute apchietoare corindonice

Tabelul 10.37 Aiegera foraei pllcutti aineralo-ceraaice

Tipul prelucrlrii

Forma pi Scutei

Triun-ghiulara

Pitrati Roabici Rotund!

Capacitatea de functionare

Strunjire fini 5 5 5 4 |Strunjire de finisare: ~ firi pocuri 5 5 5 4

- cu pocuri 2 4 3 5Strunjire de semifinisare 3 5 4 4

La a^chierea cu scule annate cu pl&cuê ceramice, ma$ina- unealtxL trebuie sa fie rigidS pentru a inl&tura influenza defa- vorabilS mult mai putemicS in acest caz a v ib ra ^ iilo r , sfi aibA posibilitatea realizSrii unor turaîi ridicate corespunaitoar* I vitezelor de a§chiere recomandate § i s3 dispunS de o, putar* suficientS a motorului de acîonare.

368

V*s-e

*iU

U e

IflLui

cu

Tabelul 10.38 lagliuri eta Mohftrt pi parattrii •fchicra ou utarlal* ocraioi

itrie l a i sculei perttru

Materialulprelucrat

I (N/aa2) sau HB

Avansul s aa/rot

Viteza ds ayefaiere v, a/a in

llnghiurl(trade)

later ialul apch istor

degrofare fInisara

0}al construojll Rn-400..1200 0,05..0,4 550...200 700..260 5...8 -5...12 ox id ds Al

Otal oalit 60 HRC 0,05. .0,4 100 I n 5...6 -5...0 carast

Fonti oenufte 180..250 HB 0,08..0,8 450...260 700..450 5...6 -5...0 oxid de Al

Fonti durl ptnl la 500 HB 0,08..0,6 250...50 350...50 5...6 -5 oeraet

Bronx peste 80 HB 0,05..0,2 • 400..600 5...8 0..., oxid de Al

Mstarlals plastics - ■ 0,1...0,5 - 200..400 5...8 0...1 oxid ds Al 1 -

Pl&cuêle a§chietoar© din o d d de aluminiu sint produse in mod obi§nuit in diferite Xori, sub diferite denuniri ca: Tta-332 (URSS); SPK si Widalox (RFG); Ceroc (Franta); Sintox (Anglia); STUPALOX (8UA) etc.

In tabelele 10.39 ... 10.41 sint dafci parametrii reginolui de a§chiere reoomanda£i pentru pljfcraitftle fabricate de firroa Norton pentru plScuêle SPK (RDG) §i reêctiv pentru pltoiêle

| fabricate in URSS. In cazul prelucrarii cu pLdcuê nineralo-oeramice alegerea vitezei de a^chiere este nai pu£in dependents de natura operaîei de degrofare sau finisare decit in cazul lutilizfirii altor materiale pentru partea a§chietoare a sculei.

Viteza de a§chiere este in p r i m l rind o funcîe de propriet^tile fizico-mecanice ale materialului de a^chiat.

In tabelele 10.42 ... 10.45 se dau vitezele de a^chiere recoinardate pentru prelucrarea fontelor si aêlurilor cu plS- cutê din materiale oxido-cerandce (A1203) §i cartddo-oeramioe (A1203 + WC) , f&r& rScire.

Tebelul 10.39 Regiiuri de apchlere la strunjire ou acula prevazuta cu plSout* corindonioa (dupS f inaa Horton)

Materialul pralucrat 'Viteza da apchlere v, m/nin

Avansul a, as/rot Adlnciasa da a^chiera t, |fp

Bronx 195 0,25 3,18

Fonti 90 0,25 3,W

100 0,25 3, 1a75 0,2 3.18180 0,2 4,6

Otal SAE 4140 285 0,2 3,18270 0,3 6,35460 0,3 3,18

44 . vol. t 369

Tabalul TO. 40 tag tar I m M B n atrunj <raa nu n u n ptioit* nrindnlM ttyi MC

*alulpraluorirt

1 Avanaul J a, M/rot

1 ArfYnotaaa t . Ml Forma pi Acutaf laia vtrfuluf

Oigrofart I 0,3...0,6 3,6 (M X . It)patrit 1 roab 75° roab 80° carc

i,2 I M ;2,0; 2,5; 3,0

I

P l n l u r M I 0,2...0,4 CCA. 1,0p s t n t triunghl vaparaa caro

0,8 I 1,2; 1,6; 0,2x20°

StrunJ fra I firm

0,1...0^ CC4. 1,0 triunghlpltTAt

0,4; 0,8; 1,2

0,09x20°

Tibtlul 10.42 Vlu» da apcfciara rtocaanchta la atrunjiraa font# lor ou MtcriiU ok I da * OiTMiot ( Alj Oj)

1 Motarialul da pratuorat Our itataa HBVitaza da apchiara

Dagropara Finitara

150 450 700Font# oanupia 200 350 550

250 275 450

I Font! ou grafit 300 200 350J nodular 350 150 250

400 100 175450 75 125

Fonta dura 500 50 75550 30 50600 20 30

Vitezele de a^chiere din tabelul 10.45 , vor fi amp! if icate de coefidentii de corecfie care %in ccnt de durahilitateil sculei (Ky), de tipul prelucrSrii (K^J si de probabilitabM lucrului fSirS. defecte in prelucrfiri pe magini unelte automatizate sau cu comanda numerica (Kd) :

v - VT* ^ V Kd (10.34)

Valorile coeficienfcilar de oorec ie sint date in tabelela 10.46 §i 10.47. Fortele de ayhiere la strunjirea cu pltoi e mineralo-ceramice se determinS cu relatia:

P ' - r * f - 'r x .y .x C r **T»* 4cPMtyttc s (10.35)

Valorile coeficien^ilor cr^ytM fi a expcnen^ilor x FXtYli

y Fxyt sint date in tabelul 10.48

370

S t r u n j i r e de f i n i sere

S t r u n j i r e de semi f in is a re

S t r u n j i r e de f in i sere

S t r u n j i r e de semi f in is e re

S tr u n j i r e de f in i sere

S t r u n j i r e de semi f in is e re

S t r u n j i r esere

S t r u n j i r e f in is e re

T a b e lu l 10.41 R e g in u ri da apchlere la s tru n jire a cu p lic u te eineralo-cerMrice fabricate iin tosta U.ft.S.S

H a t e r ia lu l p r e lu c r a t

T ip u l p r e l u c r a r i i T ip u l plaSu£ei Parametrii ragiaului da aschiara

v . m/nin a. nun/nin

Fonta c e - nupie HB 170 . . .

240

Fonta Bale abi la HB 180 . . .

270

FontaduraHB 4 0 0 . . .

650

O te l de uz general

p e n tru cons t r u c t i i STAS 500/2- 80;HB 229

S o 7 * 8 7

is ia i j Tipul p r e lu c r ir ii I p r « l g c r « T tpul plkutt

l ^ i r a M l r U < b i m M m

| O te l carbon dm c a l i t a - te HB 229 . . . 380

§■------------ ---------------

c . -------------------------- 1S t r u n j i r e de f i n i sare

— ------------------------- -------------------------

V O -13; v a c -6 0 ; V W -6 3 ; VOK-71 900 . . . TOO

M1 nqi^ in

0*10 *>. o .io| S t r u n j i r e de seiai- | f i n i sere OUT-20 ----------------------------

200 . . . S00 -| ' i 0,1& t ' t j|

O t e l u r i c S - l i t e cu HfcC 3 6 . . .

I . . . 4 8

S t r u n j i r e de f i n i sare

V 0K-60; V0K-63; VOK-71; 0NT-20

100 . . . 300 ] 0,01 I I 0,11 I

S t r u n j i r e de semi- f i n i s a r e 70 . . . 180 | o , i „ , o #n

I HRC 4 8 . . . 5 7 S t r u n j i r e de f i n i sare 60 . . . 150 0,05.%. 0,12

I HRC 5 7 . . . 6 4 S t r u n j i r e de f i n i sare ** O 0 0 0 © 0 ,04 . . .0 ,1 5

Tibtlul 10.43 V t t e M r M o n n i t t a la strunjiraa otelului ou M t w U U n t A r r oaranioe (Al^Oj)

M a t e r i a l u l da preluorat Duritatea HRCRazistanta Vitaza de atohiere v,a/atn 1

rupare n_ H/aaz " Degropara Finisare 1

9 W O 550 700 IE M c a r b o n |i oteluri - 6b0 400 550de ceaentara - 800 300 400

1000 250 350

- 1100 230 300Oteluri de imbunetetire - 1200 200 260

• 1300 180 230

Oteluri de nitrurara 45 1400 160 200 145 1500 140 180

Oteluri ternorazistanta 50 - 100 100

55 & 80 I 80Oteluri rapida 60 1'' 50 50

65. . . ' ..... i

30

Tabelul 10.44 Vitaza da apchiera recoaandate la strunjiraa fontei si otelului cu pi Scuta cartoido-oaraaioa (Al2°3 I

Materialul da pralucrat Duritatea HBRezistenta Viteza da apchiere v,n/Bin

N/m Degrosare Finisare

Fonts cenusie cu grafit 200 - 200 ... 350 300 ... 350laaelar 200 150 ... 300 200 ... 400

Fonts dura 250 ... 400 - 100 ... 250 150 1.. 250400 ... 600 • * 60 .1 200

Fonts maleabi.la 160 ... 280 - 200 ... 300 250 ... 400 I

Fonts cu grafit nodular 280 ... 4000 - 110 ... 200 150 ...300 1

Oteluri da uz general - 500 ... 600 220 ... 350 270 .. 450pentru constructi i si - 600 ... 700 180 ... 300 220 .. 400oteluri carbon de calitate

700 ... 800 160 ... 270 200 .. 360

Otel turnat - 400 ... 600 150 ... 250 180 ... 360• 500 ... 850 90 ... 160 130 ... 200

200 ... 280 - 200 ... 300 250 ... 400Ota I si let 280 ... 400 - 120 ... 230 160 ... 300

400 ... 500 ■ j 120 ... 200

Otel cat it 50...60 HRC i* - 100 H 150

u >ii•t*

Tabelul 10.45 Vite z e d e e?chiere recoaandate la strunjirea otelului *i a fontei cu plfcute aineralo-ceraaice Barca VCK60 E V-3 IUMS)

A dfnciaea de a?chiere,

t # mm

Dur ita te a HRC

Avansul de a?chiere s , Btn/rot

0,05 0,08 0,1 0,12 0,15 0,2 0,25 0,3 | 0,35 | 0,4 } 0 , « |

Viteza de a^chiere v, a/Bin

A. P re lu cra re a o t e l u r i l o r n e c a lite cu HB 179 ... 260 (T | 50 aim)

< 0,5 -s 720-750 • 640-500 580-455 545-425 510-400 I 480-380 I 460-360 I

0,5 ... 1,0 - 560-440 - 500-390 450-360 425-300 400-310 375-295 360-2801,0 ... 1,5 - g 485-380 - • 430-340 390-310 365-290 345-270 325-255 I 315-245 J -

1,5 ... 2, 5 • 435-340 - 390-300 355-280 330-280 310-245 I 290-255 280-220 J -

B. P re lu c ra re a o t e l u r i l o r c a l i t e cu placute VOK 60 (T = 50 m in .)

I 0 , 5 ... 1,0 • • m m •a330-310 I 310-290 280-260 m . .

1,0 ... 1,5 2 5 . . . 4 0 - • - 380-310 320-300 300-280 280-260 1 j§| 1 • B1/5 ... 2 , 5 ■ • • 330-310 210-290 290-260 - 119 - Ijdl

I 0 , 5 ... 1,0 4 0 . . . 5 0 - • 260-240 230-210 190-170 | -1 i n 1 i 111/ 0 ... 1,5

270-260 230-210 290-170 - - © 1

0,1 ... 0 , 3 A 7 m m

5 0 . . . 6 5 - 140-120 120-100 90- 70 § 8 I 1 _ ^ . 9

• • . 0 , 5 140-120 120-100 90- 70 • • • -

i 1- k»

C. Prelucrarea fontei cu HB 169 222 (T - 100 ain)

1 0 ,5 644-504 599-469 IB bS I § | 1 «0 lu -vUS-1 * 519-407 486-380 I§ P I v s l 1 1 370-300 / 367-283

\ V S B M B s 333-261 I 316-243 /- 305-239 | 294-230 /

553-433 452-353[ 350-280 305-239 277- 2IT

491-385 / 463-363 40 7 -318- 3 6 2 '2 8 3

1 3 2 2 -2 5 2 / 282-221 2 8 2 -2 2 1 / 266-208 2AS- 190 / 213- 168

1429-336 322-252 260-203 237- 185 T9*’ 133

-318b ? r 1249]

183 j2D9-m tr

tabalul 10.46 Coaflctantl da ooraotla al vfinal In funetla da durabllitata I I I funotfa d» tipul pralucriri I t .

HS

Natarialulpraluorat

Ourabi11tataa T, aln.

20 20 40 50 100 \ 120 1

A.Coaficlantul da coraotia K*

Otel HB 179..260 1,4 1,55 1,2 1 .0 0,67 0,6 1

Fonta 2,0 1,5 1,4 1,3 1 ,0 °'7 R

B.CoafIclantul da coractie | 81 |

Fa lui pralucririi. ’ '■<

StrUnjirS D ^ o‘51 S W P I0:5’.: :o>0,7 ...1,0

1,35 H |1 ,2 5 n1,05 1

Strunjire intarioari : d 1 75 aa d > 75 aa

0,85

1»° 1

Tabalul 10.47 CoafioiantH da coractia al vitaxai da apchiara In funcfcie de, prctabill" tataa pralucriri! firi dafactiuni (1C.)

v, m/min

Probabilitatea lucrului fSrS dafactiuni, XI

nlvVr lilUl

prelucrat 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1

Coeficientul de coreotie

200 ... 350Otel HB 179..250 1,0 0,97 0,94 0,91 0,86 1

Fonti 1,0 0,89 0,77 0,63 0,43 1

350 ... 450Otel HB 179..260 1,0 0,94 0,87 0,79 0,77 j

Fonts 1,0 9,90 0,80 0,67 0,59 I

450Otel HB 169..260 1,0 0,92 0,89 0,72 0,66 1

Fonts 1,0 0,94 0,87 0,80 0,69 1

rv*tM. Acaat coaf icient se ia in considerate numai la praluoraraa pa Mfini § un* alta automatisata pi ou coaiandi numerioS.

TiNiul 10.41 ValoriI. coafteianttlor L »V «l« • ^ p o n m t H o r nf • Vf •^ a,yf* *,y,* *.V,t

at ooaponan tator for(«l da apchiere

Componenta fortal da apah fare

i*,y,* *,y,»

E3*,y,«

1 121 1,1 0,3

1 200 0,7 0,6

I 262 0,8 0,75

10.9 REEMJRI DE ASOHERE PENIRU ALIAJE NEFEROASE

In cazul prelucrarii aliajelor neferoase cu cutite obi^nuite calculul forfcelor de a§chiere este mai dificil din cauza lipsei coeficien^ilor ce intervin in formulele de calcul.

Din acest motiv, in practice, se folosesc tabele cu regimuri de a^chiere (tabelele 10.49 ... 1.51).

Tabalul 10.49 Regiauri da apchiere pantru prelucrarea pieselor din aluainiu R = 200... 300 M/a* fi

Oenuairea o- paraxial pi a sculei

Adtncrmoa da apchiera t, aa

Valorile avaaaului s, nun/rot

0,06 0,08 0,1 0,15 0,2 0,25 0,3 || 0,5

Viteza de apchiere v ( a/ain

Strunjire ex* 0,5 376 343 318 287 252 234 208 175 _terioari ou 1,0 317 287 267 234 212 198 175 146 .cu(it normal. 1,5 287 250 242 212 192 178 158 132 _din otel ra 2,0 266 242 226 196 178 166 144 123 105pid cu sect i" 3,0 241 219 206 177 162 150 133 111 95unea 16x16 nun | 4,0 223 203 188 165 150 140 124 104 88

Tabelul 10.50 Regiauri da aychiere pentru prelucrarea pieselor din a I aai R# = 200...300 H/tT

Denun irea operatiei pi a sculei

Adincimea de apchf* ere t, aa

Valorile avaasului s, mm/rot

0,06 0,08 0,1 0,15 0,2 0,25 0,3 0,4 0,5

Viteza de apohiere v, m/nin

Strunjire ex-. 0,5 104 96 90 79 73 ‘ 68 70 68 ■ 'aterioari ou 1,0 93 88 81 71 66 61 63 56 •cutit norma^ 1,5 88 82 76 67 62 58 59 53din otel re* I 2,0 84 78 73 64 59 55 57 51 46pid cu wet f- 3,0 79 74 69 60 56 52 53 48 43unea 16x16 aai 4,0 76 71 66 58 53 50 51 46 42

rabaiul 10.51 Kegtaurt * apchlere pantru prtluoMrtt pleaeler din brans cm

Danuaim oparatlet at S sculei

Strunjire extarioari cu out ft normal din o el rapid cu aec(i unea 16x16 n

Adinolaada*fchler<

0,5It®1,52,03.04.0

Valorila avaaaulut H aa/rot

p.'ll j O.Z j 0,24

Viteza da apohtere

n o,4 0.5

■/■in

10.10 STRUNJIREA CANALED3R SI RETEZAREA

10.10.1. Adincimea de agdrriere.In cazul canelSrii §i retezdrii adincimea de a§chiere este egalS. cu ldîmea tdiûlui cuîtului.

P 10.10.2. Alegerea avansului. Pentru strunjirea cana-lelor §i pentru retezare se lolosesc cuîte din oêl rapid sau arnvate cu plScuê din carburi metalice conform STAS 6311-80 f STAS 6383-80, STAS 353-86 §i STAS 354-67.

Valorile avansurilor pentru strunjirea canalelor §i pentru retezare sint date in tabelul 10.52.

Tabelul 10.52 Avartsuri pentru canelara pi retezare

Tipul

napinii

unelte

Diaaetrul de

prelucrat,

ma

Lungimea

tiipului

cutitului.

In mm


Oteluri carbon

de calitate pi

otaluri aliate

Otaluri turnate

Fonti,aliaja

de cupru pi

aluainiu

0 1 2 3 4 5

. 20-30 3 0,08 >,0,12 0,06 - 0,10 0,11 | 0,16

Strung 40-60 3 - 5 0,12 - 0,18 0,10 - 0,16 0,16 | 0,24

60-100 5 - 8 0,18 - 0,25 0,16 - 0,23 0,24 | 0,38

normal 100-150 6 -10 0,20 1 0,30 0,18 | 0,26 0,30 1 0,4(|

150-200 10 -15 0,30 - 0,40 0,28 - 0,36 0,40 | 0,5!

Tabalul 10.92 (contlnuara)

'm

0 1 2 3 4 | 5 f

StrungCarusaL

PTni La 2500 Paste 2500

1 0 - 1 5 15 | 20

0,40 S 0,55 0,60 - 0,70

0,35 J 0,45 0,45 S 0,60

0,55 I 0,65 0,60 | 0,70

Map ini da

alezat

80-150200*300500-7501000

-0,12 § 0,20 0,14 | 0,24 0,18 - 0,32 0,22 - 0,34

0,07 - 0,16 0,10 - 0,18 0,12 - 0,24 0,14 - 0,26

0,12 8 0,25 0,22 3 0,40 0,28 9 0,55 0,35 - 0,60

*11

10.10.3. Calculul vitezei de ayhiere. Formula de calcul a vitezei de a§chiere pentru retezare §i canelare este:

v =“v2

y, HB nT* s (---)

i 200

k, kj k10 11 12 (10.36)

in care: T este durabilitatea sculei a^chietoare, in min. (tabelul 10.3); Cv2 - coeficient ce depiitie de caracteristi ci leM materialului care se prelucreazS §i ale materialului sculei a§- chietoare (tabelul 10.53); m - expanentul durabilitSîi (tabelul 10.29); s 1 avansul de a§chieref in mm/rot; y, - exponent pentru avans (tabelul 10.53); HB I duritatea Brinel! a materialului de prelucrat; n - exponentul durit&îi, cu acelea§i valori ca la strunjirea longitudinals; k1 se determine cu formula (10.30); p se alege conform tabelului 10.31; k^ - se alege conform tabelului 10.32; k7 - se adepts dupS indicaîile de la strunjirea longitudinals; k10 I coeficientul prin care se £ine seama de variaîa vitezei de a§chiere la canelare §i retezare, are urmatoarele valori:

D - d1,0 pentru -= 1 ,0 :

k10 - 0,97 . . . 0,93 pentru

k1D “ 0,86 . . . 0,89 pentru

D - d

D

D - d

D

0,25 ... 0,5;

0,05 ... 0,1)

378

t ,<x>eficijentul 0811:0 36 tine seama de adincimea canalului S I r e t e z a r e § i o a n e l a r e :

10 0,02*11 — (---) (10.37)

h

I I fiirxi adincimea canalului, 'in nm.|j -coef icientul prin care se Vine seama da tipul ma§inii-unel- tesî2 1 1,0 pentru ma§ini cu mi^care principal^ de ratable.

pentru retezarea §i canelarea pieselor din fcranz, alam& §i fax aluminiu, regimurile de a^chiere sint date in tabelele 10.54 ... 10.56.

fabelul 10.53 Valorila coaficiantului fi ala exponentului

Materialul sculei Materialul de prelucrat

Tipul prelucririi

Cu ricire Firi ricire 1

Cv2 *2 Cv2 y2 1

O el rapid

Otel,aliaje de Al si Mg

Fonts cenupie si aliaje

de Cu

21.8 0,66

20,3 0,40 1

Carburi metal ice din grupa de uti~ lizare P10

Otel,aliaje de Al,Mg 72,8 0,35 54,2 0,35 1

Carburi metal ice din grupa de uti" lizare K40

Aliaje de Al si Mg

Fonts si aliaje de Cu

66,0 0,50 59.8

36.9

0,50 I

0,40 I

10.11. STRUNJIREA FR0FIIATA

Regimurile de a§chiere pentru strunjirea profilatft pentru citeva materiale mai des intilnite in aDnstrucîa de ma§ini sint date in tabelele 10.57 ... 10.60.

Viteza de a§chiere rezultatd din tabelele 10.57 ... 10.59 va fi amplificata cu valorile coeficientului de corecîe date in tabelul 10.61.

Tabelul 10.54 Begiaul de a^chiere pentru retezarea pi cane I area pieselor din bronz cu HB > 110

I Materialul

1 sculei

Elementele

regimului de

apehiere

Diametrul .*'•

3 4 5 6 8 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80

Cutit din otel rapid cu sectiunea de 16x16 nun p lungimea t&ipului

1-2 mm

s, mm/rot

v, m/min

n, rot/min

0,018 0,023 0,027 0,030 0,040

91

3510

0,045

87

2760

0,060

77

1630

0,060

77

1225

0,065

75

953

0,065

75

794

0,065

75

595

0,070

73

464

0,075

71

377

0,075

*1

323

0,075

71

283

Tabelul 10.55 Regiaul de apchlere pentru retezarea f i carte I area pieselor din alaea = 350 ... 550 N/i

Tabalul 10.56 Bag feu I de •pchiere pentru retezarea f i canelarea p ieselor d in alaaa R| = 200 . . . 300 N/

381

T a b e l u l 1 0 . 5 6 f f e g i a u l d o a ? c h i e r e p e n t r u r e t e z a r e a f i c a n e l a r e a p i e s e l o r d i n a i m = 2 0 0 . . . 3 0 0 H / a a 2

M a te r ia lu ls c u le i

E lem entelere g im u lu ia f c h ie r e

Diam etrul de p re lu c ra t § nun

3 4 5 6 8 10 15 20 25 30 40 50 60 70 a o l

C u t i t d ino te l ra p id cu se ctiu n e a

s , mm/rot 0 ,0 2 0 0 ,025 0 ,030 0,035 0,045 0,045 0,065 0,065 0,070 0,070 0,075 0,060 0,085 0,085 0,085

de 16x16 mm f i lungimea

v , m/min * ' ■ m • • • • 190 190 182 182 182 167 159 159 1591

t t f i f u lu i 1 -2 mm

n , ro t/ m in 4050 3120 2320 1910 1450 1062 843 723 6331

T a b e lu l 1 0 .57 R e g ia u r i de a f c h ie r e p e n tru a t r u r i j i r e a p r o f i l a t a a p ie s e lo r d in alaaS cu R - S O . . . 450 N/i

Denumirea o p e r a t ie i sau a s c u le i

E lem entelere g im u lu i

dea s c h ie re Latimeo t a i f u l u i B, m

0,01856

1190

0,04050

1060

0,01860

1910

0 ,0 1 764

4070

mm/rotm/m in

n , ro t/m in

Scule p ro f i l a t a d in o te l r a p id

mm/rot m/m in

ro t/ m in

Diametrul de p re lu cra t D, nm

abelul 10.58 Regimiri de apchiere pentru strunjirea prof ilata a pieselor din alaaa cu = 200 ... 300 M/*i2

Diametrul de prelucrat D, mm

10 15 20 30 40

Ufciaea t&ipului B, am

10 10 15 10 15 20 10 15 20 25 10 15 20 25 10 15 20 25

s. M/rot 0,017 0,03 0,018 0,04 0,024 0,018 0,048 0,03 0,022 0,015 0,065 0,038 0,028 0,020 0,083 0,047 0,034 0,022

v, m/min - 105 116 98 100 107 92 95 96 104 84 90 91 92 79 84 86 90

n, rot/min - 3340 3690 2080 120 2270 1460 1510 1525 1650 890 953 965

.

975 628 670 685 715

Scula prof i la ta din otel rapid

Diaaetrul de prelucrat D, ■■

50 60 75 100

L&tift*a t a i ju lu i B, ira

1 0

s

n, rot/min

15 20 25 10 15 20 25 10 15

0,052 0,039 0,024 0,015 0,061 0,043 . 0,025 0,125 0,0782 84 88 72 79 80 88 70 76512 535 560 382 420 425 467 297 323

2 0 25

0,048 0,027 79 87335 370

10 15 20

O s o 3 0,083 0,0684 73 75204 232 238

25

IHBBl

Tabelul 10.59 Regiauri de a^chiere pentru strunjirea prof ilata a pieselor din a l a a cu L = HB > 110

UCDu >

I

wm

Tabalul 10.60 Bagimuri da aachi

I

Danua i raa

| o p a ra tia i

•au a

sculei

Scula prof i l a t i d in o ta I ra p id

ara pantru a tru n jira a prof U a tS a piaaalor din a l « 2 ou R - 600 . . . 700 n/m2

Elamantala

ragimului

da

apohiara

i a 'i

Diamatrul da pralucrat D, mm

5 10 15 20 ^ 30 40

Litimea t l ip iJ lu i B, nm

a , nm/rot

v , a/nin

n , rot/m in

a # mm/rot v , m/min n , rot/mln

10

0,017

47

2980

10

0,03

39

1210

15

0,018

44

1400

10

0,04

36

764

15

0,024

38

807

2 0

0,018

41

870

1 0

0,048

34

540

15

0,03

37

589

2 0

0,022

39

520

25

0,016

37

589

10 15

0,065 0,038

35 36

2 0 25 10

350 382

0,028

35

372

0,020

34

261

3,083

29

251

15 20 25

D ,04710,03410,02:

31

254 I 262 1 246

Diamatrul da praluorat D, mm

50 60 UH 75 - jPi 100 1

L l t i i naa tV ip u lu i B, nm

0,1 28

178

0,05230

191

0,03931

197

0,02431

197

0,01527

143

0,06129

154

0,04330

139

0,02531

165

0,12526

110

0,0728

119

0,04829

123

0,02730

127

0,0172477

0,0732613

f

Hi

0wmtas

T abelul 10.61 Cotfktmtl de cor• 0 ( 1 * pantru vitau ds Mohlara La atrun]iraua prof tlatft • pi •■•lor din aliaja neferoase

Materiala Bronaur] Alsaa Aliaja da aluminiu

HB 70 90 120 40 80 120 40 60 90 | 110 120

D 1,25 1,0 0,85 1 n 1,0 0 ,7 1,52 1,32 1 ,o lo ,86 0,72

10.12 PRELIX3RAREA FTLEHELOR PRIN STOUNJIRE

10.12.1. Dimensiunile r&m fatarinatului p e n t r u f i l e - tare, sint date in tabelele 10.62, 10.63 §i 10.64 in c a z u l prelucrarii filetelor exterioare iar in tabelele 10.65 §i 10.66 pentru strunjirea filetelor interioare .

10.12.2. NumSrul treoerilar pentru filetare in func- £ie de profilul §i diametrul filetului §i de di recfcla avansului cu^itului fat# de axa piesei, este dat in tabelele 10.67 §i 10.68.

Tabelul 10.62 Diaonsiunite tijal la prelucrarea filetelor aetrice prin strunjire sau frezare

Diametrul nominal

Normal (STAS 510-74)

Fir (STAS 510-74)

Diametrul exterior (maxim d - T. ; minim d • T3) Ial a il af • al • i % #4 iffim cAl T ilOiUlUl vj # 111 III

T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2 I

A B c I

20-22 0,14 0,28 0,14 0,28 0,07 0,21 0,07 3 122-27 0,14 0,28 0,14 0,28 0,08 0,25 0,07 3,21127-30 0,14 0,28 0,14 0,28 0,08 0,25 ' | - 130-33 - • - • 0,14 0,28 0,08 0,25 0,08 0,25133-48 0,17 0,34 0,17 0,34 0,10 0,30 0,08 0,25148-52 - • 0,17 0,34 0,10 0,30 0,08 0,25152-56 0,20 0,40 - - - ■ - -56-80 0,20 0,40 0,20 0,40 0,12 0,35 0,10 0,3080-85 - - 0,20 0,40 0,12 0,35 - ' 385-120 0,23 0,46 0,20 0,40 0,12 0,35 0,12 0,35

125-180 0,26 0,52 0,20 0,40 0,13 0,40 0,12 0.35180-185 - ! - « - 0,13 0,40 0,12 0,35185-200 0,30 0,60 0,23 0,46 0,13 0,40 0.12 0,35200-250 0,30 0,60 0,23 0,46 0,13 0,40 -250-265 - • 0,23 0,46 0,13 0,40 • *265-300 0,34 0,68 0,23 0,46 0,13 0,40 * I -300-360 0,34 0,68 0,23 0,46 - - - -360-400 0,38 0,76 0,23 0,46 - - j •400-600 0,38 0,76 • • ■ • ''V' { B

toaarvatii. Abaterile pentru tlja de preluorare a filetului ae vor lua tn funope I pas, p m n d oont de STAS 510-74 pentru filet metric fin. Pentru un anumit

diametru exterior al fiietului se iau abaterile din olasa normal gg cazul valor 1lor maxima I pasulut; din Qrupa A pantru a doua valoara a paranatru* lui p.a.n.d.Exemplu: Tn STAS 510-74 pantru diametrul exterior d 3 24 mm, aa dau pantru paa urmitoarele valori (Tn dreptul clrora s-eu treout rubrioila din oara aa iau abaterile):a p | 2 ma - din tabelul 10.62 se iau abaterile de la rubrioa “Normal11;I p I 1,5 mo | abaterile se iau din rubrioa A;1 p | 1,0 mm | abaterile se iau din rubrioa 8;- | | 0,75mm i abaterile se iau din rubrioa C;

Tabelul 10.63 Dimensiunile tijai la prelucrarea filatalor prin atrunjira aau frezare pa (evi cilindrica

Diametrul Diametrul Abaterea Diametrul Diamet,rul Abatereaf iletului la strunjirea la diametrul fiietului Tn la strunjiraa la diamatrulfn toli exterioarfi,mm exterior, mo toll exterioari,mm exterior,mm

1/8 9,48 -0,10 13/8 43,98 -0,171/4 12,86 -0,12 1 1/2 47,37 -0,173/8 16,36 -0,12 1 3/4 53,34 -0,201/2 20,64 -0,12 2 59,21 -0,205/8 22,61 -0,14 2 1/4 65,33 -0,203/4 26,11 -0,14 2 1/2 74,74 -0,207/8 29,88 -0,14 2 3/4 81,12 -0,201 32,92 -0,17 3 91,42 -0,20

1 1/8 37,55 -0,17 3 1/4 93,56 -0,241 1/4 41,53 -0,17 3 1/2 99,91 -0,24

Tabelul 10.64 Dimensiunile tijai la pralucraraa filetelor trapezoidala prin strunjire sau frazara

Diametrul

fiietului,

mm

I1

Abaterea la diametrul de

strunjire exterioarS , . mm Diamatrul

filatului ,

nun

Abaterea la diametrul de

strunjire extarioari, mm

Clasa de precizie Clasa de precizie

M«ritS Normals FinS MSritS Normals FinS

- - 0,10 - 0>06 55 - 80 - 0,40 - 0,20 - 0,12

12-14 - * 0,12 - 0,07 85 - 120 $ - 0,4£ - 0,23 - 0,14

16-18 V/i' - 0,12 - 0,07 125 - 180 - 0,53 - 0,26 - 0,16

20 - I 0,14 - 0,084 185 - 260 - 0,60 - 0,30 - 0,185

22-30 -0,28 - 0,14 -0,084 270 - 300 - 0,68 - 0,34 - 0,215

32-50 -0,34 - 0,17 - 0,10* {$

I

I

N O ' 5 ' U i U ' ^ ^ u iflB ouioifloi'o 5-wi O O - i ' N C J O O - M U Or*cc

u , f ' t i' V * w u i i \ ) r o r\j ro i'-ocnwfiBNOO'f'rvJOCDO^

BO

♦ ♦ + *♦♦+♦ + ♦ + + + + o o o o o o o o o o o o o oocD»(h5tuiyiu«ui^ X ' W o o o o o o o o o o o o o o

3B$

©ce

O U K U N N 0 > ^ O 9 ' » > U < * ' 0 N 0 ' ^ N > * « N

9a

■f + «- + * + + + + + + + + + + + + + + + O O O O O O O O 0.0 o o o o o o o o o oS U l X ' ^ ^ ^ U W W W r v J N N W N W N - * ^ - *

O O O O O O O O O U I U I U I U I O O O U I U I U I

c3

0 ' _ . S N N - » N W ' O N & ' l ' N O ( J 3 ^ f ' N O O O

9ftTC

gs

+ ♦ + + ♦ * + + + + ♦ + + + + ♦ ♦ + + + O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O

o o v v n i n ^ u i i n u i u i o o o o o o o o o o

3S

ir

Tabelul 10.66

Disensiunile giurilor

la prelucrarea

f iletelor

trapezoidala pentru

strun-' Jlraa

interioari

— -----------------------------------

\ s \ s s v \ oo oo ro co ts cd

** m ■ spnO Jt C O

c •* I. a

ro ro ro00 4S o 00 Ul - » 00 UU-0<OMODO>

"• — m rt kr 3 r t T o

* « - i C —• i b 13 - i 9 m 1 ■

3 a o - » ia *i

a

+ + ♦ ♦ + + ♦ o o o o o o o|\> ruoa oo ** *>• «* x- w

1 1 9 rt

e5* 1ea

11 1/8

1 1/4

1 3/8

1 1/2

1 3/4

2 r— r*Y* • T OO rt' c — *P M ja a — *- a

c -* a

UIUI«>^MUU O' -* UJ -* -O O■ O O O O - N M U I

i — af t 3 r* r t O * rt "i £J

a c C a a -i 3 3 B § — a o — s i i a *i a

a

+ ♦ ♦ + ♦ + + o o o o o o o^ ^ u u u w w O O i ' i '

i i 1

eaaa

U U I U N N Ni _* _» 04 - » —»

S S N S Sro p jfg iu ife

r— rta g s

S» rt C SP H §§ 1c |§ e

^ ( O O B S N O ;S - > U l f l 0 N Nui ru se oo ill «ou i D O O U i i n

it — u rta* a i* 2 c ■ £ rt 9 C Egj

a c 1 i 3 § ■ §1 I 1 i §

i i+ + + ♦ + + o o o o o o e M $

s • se

Tabelul

10.65 Dlaenai

unll

e giurilor

la strunjirea

intarloari pentru

eMeoutarea filete-

lor la

tevl

Tabelul 10.68 Hwlrul d> trtotri la atrunjlraa f ilatalor aatrio* pi tripraoidila ou eu~ tita din ot«l rapid


Tipulfilatului

Pasul f iletului ,nun

0(el carbon de struct!|

con* Otel aliet de oon* struotii fi opel

turnat

Fonti, bronz

Filet exterior

Filet interior

Filet exterior

Filet interior

Filet exterior

Fflet 1 interIo

Numir de treceri pentru operetiai:

D F D F D F D F 0 F D F

Metric

1,25 - 1,5 1,75

2.0 1 3,0 3,5 1 4,55.0 - 5,5

6,0

45678 9

2334 4 4

56 7 91012

33445 5

56 7 9 10 12

3445 5 5

679111214

4456 7 7

456 6 6 6

23334 4

56 778 8

333345

| Trapezoidal

4.06.0 8,010,012,016,020,0

10121418212835

799 10 1010 10 - -

121417212533

8 10 10 12 12 . 12 12

12141722253342

8101012121212

15172026303949

10121214141414

891114172228

6778 8 8 8

9101317192835

78 810101010

Observafcii:1.NumSrul de trecari din tabal este recomandat pantru prelucrarea filetelor netrice de clasa 3-a de precizie fi pentru filete trapezoidale de precizie ■edie.La prelucrare* filetelor metrice de clasa a 2-a de precizie pi filete trapezoidale precise, pe llngl numSrul de treceri indicat in tabel sa iau suplimentar 2-3 treceri de finisare la viteza de 4 m/min.

2.NumSrul de treceri pentru prelucrarea filatului trapezoidal este calculat pentru filete cu un singur inceput. La prelucrarea filetelor cu aai nulte inceputuri,numarul de treceri recomandat Tn tabel se aSrefte cu 1-2 treceri pentru fiecare Tnceput al filatului.

10.12.3. Determinarea avansului. La filetare, avansul longitudinal al cu£itului este egal cu pasul filetului*

Avansul transversal se stabile^te in funcîe de pasul filetului triunghiular; pentru filete cu pasul p < 2,5 mm avansul de p&trundere (transversal) are direcîe perpeixlicularcL pe axa semifabricatului atit pentru trecerile de degro§are cit §i pentru cele de finisare, iar pantru p > 2,5 mm trecerile de degro- §are se realizeazd cu avansul pe direcîa flan cului filetului,iar trecerile de finisare cu avans perpendicular pe axa semifabricatului, figura 10.7.

M&rimea avansului transversal se stabile§te in funcfie de iniltimea filetului §i numSrul de treceri recomaixlate. Pentru finisare avansul transversal se alege jumatate din avansul transversal pentru trecerile de degrofare.

La prelucrSrile de degrofare dup& fiecare trecere longitudinals, pe lingS deplasarea in direcîe perpendicular^ pe axS,

386

Fig.10.7 Diracfcia da avans a cutitului s a-perpendioulari pa axa seaifabricatului;b-1n directia flancului f iLatului

Tabalul 10.67 Hialrul da treceri la-strunjiraa filetelor Mtrica fi trapazoidala cu cu Jit# prevazute cu pi Scuta din carburi metal ica

Pasul Materialul de perlucrat

lui,mm Otel carbon de construct)i si aliat Fonts

Filet metric exte Filet trapezoidal Filet metric exte Filet trapezoirior rior dal

NumSrul de treceri pentru operatia

D F D F 0 F 0 F

P 2 2 - -• -2,0 2 2 - - 2 2 * *3 -3,0 3 2 5 3 3 2 4 34,0 4 2 6 3 4 2 5 35,0 5 2 7 4 4 2 6 46,0 6 2 3 4 5 2 7 48,0 ■ - 10 5 - 1 . 9 410,0 - - 12 6 - - 10 512,0 - 14 6 . - • - 12 516,0 18 6 - - 14 5

Observatii: 1.D simbolizeazS degro?area,iar F finisarea;2.NumSrul de traceri din tabel este valabil pentru prelucrarea filetelor de clasa 3-a de precizie. La prelucrarea filetelor de precizie mai ridicata, pe IfngS numSrul de treceri indicat in tabel, se adopts suplinentar:- pentru filetele de clasa a 2-a , 1"2 treceri de finisare; • pentru filetele de clasa 1~a, 2-3 treceri de finisare.

3.La prelucrarea filetelor metrice interioare numSrul trecerilor da degropare se mSreste cu 1-2 treceri.

4.La prelucrarea filetelor In otal se folosesc plScufce T15K6, iar fn fonts VK8.

cu^itul mai are o deplasare in sens axial, astfel: - pentru filete pe piese necdlite 0,12 ... 0.15 [mm]- pentru filete pe piese cSlite cu R, « 1050-1250 [N/mm2]

0,05 ... 0.08 [mm]| pentru filete pe piese c&lite cu R^ > 1250 [N/mm2]

0,03 •.. 0.05- [mm]

389

10.12.4. Deterninarea vitezei de agchiaro. Pentru prelucrarea filetelor triunghiulare ?i trapezoidale cu cutite din o£al rapid, se folose^te relatia:

v | -------------- [m/min] (10.38)T" 1 py

pentru care ooeficienfcii §i expanenfcii sint explica^i in relafriile din tabelul 10.69.

Tabalul 10.69 Viteza ds apchiere la filetarea otelului OLC 45 cu cutit din of:el rapid

Tipul

file-

tului

Pasul

file-

tului

S 2,5

Tri-

un-

ghiu*

ler

> 2,5

Felul trecerii

Treceri de degropare pi finisare

Treceri de degropare

Tra-

pe-

zo-

idal> 4,0

Treceri de finisere


pi finisare ,


Treceri de finisare

Scheme f iletlr i i Formula vitezei de

apchiere

14,8v = T0,11 p0,3 t0,7

30v = T0,08 0,25 <0,4

41,8

t0,13 0,3 t0,45

18,8v =

t0,18 t0,7

V *

32,6

t0,14 0,2 t0/6

47,8

T0,18 to7T

Pentru prelucrArea filetelor cu scule cu plAcufce din carburi nstalice;

I pe piese din o^el nec&lit, - 550 ... 850 [ N/mn |

I 1 i0'23I 1 --- I1---------------------r-r- fl [m/min]; (10.39)

x ' p0'3

- pe piese din o£el cSlit, = 1150 ... 1450 [ N/mm2 I

| i0'97v = ---------------- [m/min]; (10.40)

rjfl#08 0,*1 L '

in care: este un coeficient care depinde de natura materialului §i semifabricatului, - coeficient de corecfcie; i - numSrul de treceri, T - durabilitatea cutitului, min; p - pasul filetului, mm;t - adincimea de a§chiere, mm;x, y, m -expcoenti.

Coeficientp-i Cv din relatia 10.39 §i 10.40 sint da*fi in tabelul 10.70.

Tabalul 10.70 Coeficientul Cy la filetarea cu cutite prevazute cu pl&cute din carburi ■etalice

grupa de oteluri care se prelucreazi

Rezistentela

rupere Ra ,

H/ Rim2

Tipul plicutei

P10 P01.4

Otel carbon, otel cu cron,cu cron - 650 352nichel pi cu crom-siliciu-mangan, 750 286 ' 343,2necftlite 850 237 271,0

Otel carbon, otel cu cron pi crom ■nichel^ cfilite 1150 181,5 261,0

Otel cu crom’ailiciu~mengan(cromansil)1150 242 122

1450 348,5 175

%s»rvatia. Pantru filete interioare, ptni la diametrul de 100 nm, ca urnare a oondi1* tiilor Inriutitite de formare a apchiilor, viteza de apohiere ae reduce cu 15 - 20% fn comparatie ou valoarea rezultetfi ou relattUe din tabelul 10.69

391

In cazul £n care conditiile de lucru sint schiiribata, la prelucrarea filetelor cu cu£ite prevazute cu plAcuê din carbu-* ri viteza de a§chiere stability cu relafriile (10.39 H10.40) se oorecteaz& cu ooeficienfcli de corectie din tabelul 10.71

Tabelul 10.71 Coeficianti 8 coractie ai vftezei 5 apchiera In cazul preluorirtl f|- latalor aetr ice cu scule prevSzute cu plScute dura

1.Pantru otel carbon da constructii,ofal cu cro«-silioiu-«angan,otel turnat,

piese turnata din otel

PIScuta P10(T15K6) Plficuta P01.4 (T15K6T)

Coaficient 1,0 Coeficient 1,25

Durabilitatea sculei T, Bin. 20 30 45 60 90 100

Coeficienti 1,25 1,15 1,06 1,0 0,92 0,87

Uzura sculei pe fata da alezare,ma 0,35 0,5 0,8 1,0 1,2

Coef icienti 0,5 0,73 1/0 1,17 1,3

2.Pentru fonts cenuîe

Natura aliajului dur KAO K30 VK3 K01 K30

Coef icienti 0,83 1,0 1.14 1,20 1,25

Durabilitatea sculei T, min. 20 30 45 60 90 120

Coef icienti 1,45 1,27 1,1 1,0 0,87 0,79

Uzura sculei pe fata de alezare,auB °'5 0,8 1.0 1,2 1,5

Coeficienti 0,62 0,85 1,0 1,1 1,35

Coeficientul se stabile§te cu relafia:

\ Kv = K. K.s Kp (10.41)

in care K_ este coeficientul care îne seama de natura materialului de prelucrat gi se determina cu relaîile:

- pentru o£el: 750 nK B = K 1 ( ------) (10.42)

- pentru fcnt£ cenufle:190 n* -

K, - ( -----) (10.43)HB

392

- pantru footd maleabild:150

K . - (-----)HB

(10.44)

In care coeficientul K 1 care caracterizeazfi g ru p a o t e lu lu i B exponential i\ sint da^i in tabelul 10.72.

Coeficientul 1 5 £ine seama de natura materialului p & r ^ ii agchietoare a sculei §i este prezentat in tabelul 10.73.

Tabalul 1 0 . 7 2 C o t f i e i M t u l fi exponential d i n r e l i t i i l e CIO.4 2 ) | (10.43) ;(10.44)

Hatarialul de prelucrat

ltj,fn functie de aaterialul n cutitulul t

le prelucrarea cu cuti"i

din otel rapid din aliaje c dure

in otel rapid din aliaje dure

Otel : carbon ( C l 0,6X )

pentru Rn, N/u : < 450 1,0 1,0 -1,0 1

450-550 I i 1,0 1,75 1

> 550 1,0 1,0 1,75 1---- ----—

Otel carbon cu prelucrabili- I

tate prin apchiere ridicat5

pi Inalti 1,2 1,1 1,75 1

- opel aliat cu croa 0,85 0,95 1,75'

- otel carbon(C > 0,6%) 0,8 0,9 1,5’

I otel aliat Cr-Ni, Cr-Ho

si Cr-Mn 0,7 0,8 1,25 1

■ otel aliat Cr-Si,

Cr-Si-Mn, Cr-Ni-Mo,

Cr-Ni-Al, Cr-Vn 0,85 0,8 1,25 1

* otel aliat cu nangan 0,75 0,9 1,5 1

■ o(el 'aliat Cr~Ni~W 0,8 0,85 1,25 1

■ otel aliat Cr-Ho, Cr-Al 0,8 0,85 1,25 |" otel aliat Cr-Ni-Vn 0,75 0,85 1,25 1| otel rapid 0,6 0,7 0,25 1‘ font! cenupie - 1,7 1,25’ fonti naleabili 1,7 1,25

in h h h I393

Tabelul TO.73 Coeficientul da coreo|ie | H din relatia (10.41)

Materialul

da

prelucrat

Coeficientul Tn funcfcie da materialul pirtii a?ohietoare a aculei

0L,0LC P40 P30 P20 P10 P01.4 K40

0,35 0,65 0,80 1,0 w 0,4

Oteluri rezistente la coroziune pi refractare

K40 P30 P10

1,0 1,4 1,9

Ofel allat

HRC 3 5 .. .5 0 HRC 51...60

P10 P01.4 K30 K40 K30 K40

1,0 1,25 0,8 5 0,83 0,92 0,74

FontA cenu- ?ie fi

I raaleabiIS

K40 K30 K20 IC01 K01

0 ,8 3 1,0 1,1 1 20 1,12

0£el,fontfi, Otel rapid K20 K30

aliaje de aluniniu

1,0 2,5 2,7

. _

Coeficientul K_ tine seama de metoda de prelucrare a filetului §i are valoarea 1,0, dac& operaîile de degropare §i de fin isare se fac cu scule diferite valoarea 0,75, dacS cele dou& operatii se fac cu acela§i cuît.

Pentru durabilitatea sculelor se recanandS valorile:- cuîte radiale din o£el rapid T — 80 min.- cu£ite radiale cu pl&cut& P10 T = 10 min,- cuîte trapezoidale din o£el rapid T = 70 min.

10.12.5. Verificarea turafiei se face cu relatia:

i

n « --------- [rot/min] (10.45)P T K ,

in care 1 este lungimea canalului de ie§ire f, sau lungimo^ p & “tii pierdute y, fig. 10.8.

f%*i M . H

DepSîrea sculei se stabile§t<s cm relatia:

y ** H ctg a [oat] (Hi.46)

in care H este in&l^-imaa fiietului, mi; p - pasui fir Kj - nuaSrul de inceputuri ala fiietului; t - tiasxii pentru re- tragecea cu£itului fi schiabarea sensului de rocaîe, pentru care se recctaandi:

- pentru filete cu p S 3 nm t = 0.015- pentru filete cu p > 3 inn t — 0,02 ■ml

10.12.6. Detarminarea putarii. Pentru puterea nece-sarS, atunci cind se prelucreazA filete cu scule prevdzute cu scule din carburi metalioe, se reoomand& relapile:

I filetarea otelului:

N | 24,2 10*3 p1,r V i‘t,n It, [kM]; (10.47)

- filetarea fontei:

a | 16,8 IQ'3 pM vi'0'a K, [W], (10.48)

in care iC este un coeficient al puterii, funcîe de duritateaaaterialului fi se stabile§te cu relaîile:

- filetarea otelului:

R, 0,75K„ = {----) ; (10.49)

750

i filetarea fontei:

HB 0,16\ = (----) ; (10.50)

190

395

In cara R, este rezistanfca la rupere, iar HB duritotaa Brinell pentru materialul care se preluareazS.

10.13. RB3IMURI DE ASCHIERE IA PRELUCRAREA PE STRLttJ- GURI UNIVERSALE GRELE

Prelucrarea pe ma§ini-unelte grele ,care au diametrul maxim de prelucrat deasupra patului mai mare de 1000 mm prezinti o serie de particularitfiti referitoare la: dimensiunile §i greutatea piesei, oonstrucîa sculei a§chietoare, mSrimea fortelor de a chiere, stabilitatea la v ib r a t i i a sistemului tehnologic MLTOS, r ig id ita te a p ie s e i e tc . In cele ce urm eazS se prezintfi r e la ^ ii le recom andate in lit e r a t u r e de s p e c ia lita te /121/ pentru determ inarea p a ra m e trilo r re g im u lu i de a § c h ie re la preluc ra re a pe s tru n g u ri g re le , c i t § i re g ira u ri s in te t iz a te in tabele in funcfcie de d ia m e tru l maxim p o s ib il de p re lu c ra t pe un a- num it s tru n g . R e g im u rile de a § ch ie re p re ze n ta te c u p rin d princi- p a le le o p e ra ^ ii e fe ctu a te pe s tru n g u rile de a o e st t i p : strunjire a e x te rio a rS cu avans lo n g itu d in a l, s tr u n jire a fra n ta lS §i s tru n jire a in te rio a r3 .

Succesiunea a le g e r ii s c u le i a § ch ie to a re § i a re g iirtu rilo r de a ^ch ie re e ste d a ta in schema b lo c d in f ig . 1 0 .9 .

Se recomandS ca pe baza a n a liz e i d e s e n u lu i de e x e cu îe a l p ie s e i sS se s ta b ile a s cS a t i t r ig id it a t e a c i t § i d im e n s iu n ile de g a b a rit a le a ce s to ra , precum § i c a r a c t e r is t ic ile re a le a le s tru n g u lu i pe ca re urmeazS a se executa p re lu c ra re a .D e asemenea d in desenul de execufcie sau d in stan dards se s ta b ile s c p ro p rie - t a ^ ile m a te ria lu lu i de p re lu c ra t, p re c iz ia n e ce sa rfi, ru g o z ita - te a § i a lte c e rin ê p e n tru p ie s a supusS p r e lu c r a r ii .

R e gim u rile de a ^ch ie re recom andate in p re ze n ta lu c ra re a - s ig u rS p re lu c ra re a p ie s e lo r in c a n d i^ iile c o s tu lu i m inim a l o- p e ra ^ ie i. DacS o p e ra tia considerate! c a n s titu ie un " lo c irrpjst" in p ro d u c tie , se recomand& in te n s if ic a re a re g im u rilo r de a § c h i- e re in scopul m S r ir ii p ro d u c tiv itf i£ L i.

1 0 .1 3 .1 . A le ge re a s c u le i a § c h ie to a re . T ip u l cuîtu- l u i se determ ine £ in in d seama de c a ra c te ru l fa z e i sau operaîei te h n o lo g ic e , pe baza re co m a n d a rilo r d in ta b e lu l 10 .74.

V a ria n ta c o n s tru c tiv e a c u ^ itu lu i cu fix a re a mecanicd a p lS c u ^ e i, l ip i t S sau cu case te f ix a te pe q o rp u l cuîtului, se a le ge d in ta b e lu l 10.75 in fu n c ^ ie de o p e ra tie , rigiditatea s is te m u lu i MUSDP | | sta re a s u p ra fe te i s e m ifa b ric a tu lu i.

La a le ge re a v a ria n te i c o n s tru c tiv e a c u fc itu lu i d in tabelul 10.75 se v o r avea in vedere urm atoa rele p r in c ip i i :

- la s tru n jire a in c o n d i^ li d e o s e b it de grele, se aleg c o n s tru c ^ ii fSr& a le z a j p e n tru f ix a re ;

| se recanarxia c o n s tru c tii cu elem ents da sprijin, care au

ANALIZA CONDI Til LOR SI SCOPUL PRELUCRARU

H fora a , d i a e n s i u n i l e , r i g i d i t a t e a p i a a a i

2. C a r a c t e r f s t i c i l e t e h n i c e m r i g i d i t a t e a s t r u n g u l u l

3 . P r o p r i e t i t i l e a a t e r i a l u l u i t e a i f a b r i c a t u l u i

4 . P r e c i z i a r u g o z i t a t a a s u p r a f e t e i p i e s e i

5 . C e r i n t e p e n t r u p r o d u c t i v i t a t e

U . ALEGEREA SCULEI SI A PARAHETRILOR ACESTEIA

1 . Tipul cutitului2. Partea apchietoare3. Caseta port-sculi ?i fixaraa ei4. Corpul cutitului pi fixarea acestuia5. Materialul pSr£ii apchietoare6. Geoaetria pfirtii aschietoare

1. AdTnciaea de apchiere, t2. Verif icare:

t £ W

3. Avansul s sau Sg

4. Verif icare I F , < I Cz z aax

5. Viteza de a?chiere v corectarea vitezei6. Turatia n7. Verif icarea n * nmax pentru o8. .Viteza de avans9. Verificarea

10. Verificarea " a c S V u .

Fig. 10.9. Scheaa bloc pentru determinarea regiaurilor de a?chiere la strunjirea pe strungurile grele

o rigiditate ridicata la teniperaturile mari dezvoltate in prooesul de a§chiere;

- variantele constructive s& asigure pozitionarea sigurcS. a piacu£ei din carburi metalioe, atit pe suprafaâ de sprijin, cit §i pe suprafaâ de limitare in sens radial;

- sS se asigure rapiditatea inlocuirii pl&cu£ei uzate.In tabelul 10.76. se dau reooroandari pentru alegerea va-

riantelor constructive ale cutitelor asamhlate, iar in tabelul 10.77,, pentru alegerea materialului pSrfcLi a^chietoare.

Pararoetrii geometrici ai parîi a^chietoare a cutitelor sint prezentaî in fig .10.10 , iar valorile reoomandate pentru aoe?tia sint date in tabelul 10.78.

Tabalul 10.74 Alasaraatipulul ‘*rtltulu*

1 fun*1. g f*lUl Pr*lUErirH «•»!)

396

Tabalul 10.74 (oonttnuara)

Tabelul 10.74 (contlnuare)

10.13.2. Alegerea aflinrcimii de a^dhiere. Adincimea de a§chiere in cazul strunjirii pe strunguri grele se alege infunc^ie de adaosul de prelucrare respectind impusSprivind stabilitatea la vibra£ii:

z ttnax < C t D [ram] (10.50)

in care: D este diametrul maxim posibil a fi prelucrat pestrungul respectiv, in mm; zt - coeficientul, respectiv exponential adincimii de a§chiere.

Valorile coeficientului Ct §L ale exponentului zt in functie de diametrul D sint date in tabelul 10.79.

11 10.10. Parametri1 geometric! I cutitelor pentru strunjirea exterioari, frontali |

interioari tn cazul preluoririi pe ma>ini-unelte grele

BMWval. | — 401

T*.tut 10.73 V T l « t . oanatruotlva * - * < « — M — pr*— -

-----------------------------B --------------------B HTipul eonrtructlv >L pirjH .»ohUto*r. »1 ««*il * f,« r» g PHeut.1

Tip 5 Tip 6


Obsarvatia: H * Iniltimaa aactiunii cutitului.

10.13.3. Alegerea avansului de a§chiere. In cazul strunjirii pe struragurile grele valoarea avansului se calculea- zS in func^ie de tipul prelucrSrii cu rela^iile:

- pentru strunjirea de degropare §i semif inisare:

Z sC s D

s = -------- ----- [mm/rot] (10.52)o #4.t o,35 ]

in care:D este diametrul maxim posibil a fi prelucrat pe strungul respectiv (parametru al ma§ inii-unelte) , in mm; C a, z 8 -coef icient §i respectiv exponentul avansului de a^chiere pe strunguri grele, date in tabelul 10.80;% -unghiul de atac principal, in grade; t- adincimea de a^chiere, in mm;

C a a a t a ft f i x a r a a lor

P a n t r u H ■ 80 mm

Pantru H = 50 mm ffj H | 63 mm

Tipul |Tipul 1

403

Ta b e lu l 10.76 V a r ia n te c o n s tru c t iv e de c u t i t asamblate prapuse pentru strunguri g re le

S tru n j ire degropare

T ip u l conform

ta b e l 10.75

Modul de

f ix a r e a

p iS c u te i

F ix a remecanicS

are a le z a j

cu a le z a j

L i p i r e

Forma

cu a d in c itu re p e n tru b rid a

Raportul

d in tre h pi b

In a lt imeo

p le c u te i h mm

Domeniu de fo ld s ire : + t ip u l recomandat; (+ ) tip u l adii

cu a le z a j

s ia cu ta fS ra

a le z e j

1 2 - 1 5

1 6 - 1 2

R ig id ita te a normala *a sistemului HUSDP ?i epchterecontinue

Strunj ire ,d e - gropare t=15- 45 mm ,8=0,8-3 mm/rot

S tru n jire ,d e - gropere si se- m ifinisere t= 4-15mm,s=0#5- 1,5 rom/rot

R ig id ita te scazuta a sistemului HUSDP si apchieradiscontinue

S tru n jire ,d e gropare,semi

f in isere

1 4 - 2 0

1 8 - 2 2

1 0 - 1 2 * * *

S trunjire / ini sare t -1 -5 ae s=0.2-0.6e«/ro

S tru n jire , f inisere

O b s a r v a t i i : | R i g i d i t a t e a este normala p entru p iese cu L/D < 8 j|■* Se u t i l i z e a z S tn ca zu l 1n care pe strung se apl ica tn ace Ia ?i timp j i s t r u n ji re a cu t>15 mm*** In c a z u l f o l o s i r i i numai p entru s t r u n j i r e a de f i n i s a r e | h | 6 -8 mml.loate plicutele cu fixare mecanica se apeeza pe placute de reazam : pentru h > 14 mm,din o f * I m acvlm cmlit , (•/-

h<1A H ' din cerburi metalica.

409

Tabelul 1 0 . 7 7 Materialul pfir({j apchfetoare a cutitelor

O b s e r v e p e : G ru p e le de u t i l i z a r e

Tabalul 10.78 Valor!!• par—ateftor esaeetrtol

Duritatee HB a o(alului pralucrat

Oparafta

Grupa de ascuf ire

, grade f grade , grade

270

Degropare

H = 40 mai H | 50 no H » 63 m i H = 80 bud

1)

H b 40 bub H = 50 BMD H * 63 nm H = 80 nun

H * 40 mm H = 50 mm H = 63 an H = 80 bud

0,01,01,21.4

7080

110120

1,21.5 2,02.5

Retezare

II

615-5

0,60,71,81,0

6067080

100

0,71,51,01,2

Finisare

III

2)

0,50,50,60.6

40455060

1,21,52,02,0

fttrunjIre Iinali

IV

40101010

0,81,01,21.4

Degropere

Ejt tniaere

Observe !!: 1. Pentru grupa de escutire I ae reooaandl oombinarea fetal de degajare curbiI ini i cu afirmare de apohii (la avanauri aioi apohia eate sfirlaatl de acobitura d pe fata da degajare, la avanaur! Bar I * de aflrlaitorul de apchii aplicat).

2. Pentru grupa de ascutire III ae reoooandi fata de degajare ou acobiturl sau planS cu afirTaator da apchii.

3. Pentru celelalte grupa de aacutire auprefata de degejare eate plan!.

Tabelul 10.79 Valorile coeficientului pi ala exponen tului din rala^fa (10.51)

Diaaetrul maxim posibil a fi pralucrat pe strunguri D, mm | |

D = 1000 0,6 0,51250 < 0 < 2500 4 0,9 0,5

0 > 2500 2250 -0,5

Tabelul 10.80 Valorila coeficientului C# pi ala exponentului din relatia (10.52)

Diametrul maxim poaibil a fi pralucrat pe strung,

0, mm

Tipul cutitului conform tabelului

10.56 C.

D ■ 1000 6 14 10*12500 > D i 1250 5 195 IO”'3 _

D 2 2500 ■ 2350

0,60,6EH

406

P. n,s gg C$p v r R, ' [iran/rot], (10.53)

in care: CgF, ps, SJ reprezint# coeficientul §i respectiv expo- nenîi avansului de a§chiere, da£i in tabelul 10.81;

I pentru strunjirea de finisare:

Tabalul 10.81 Valorilo coeficientului C«p 91 al* exponentilor p9 >> n # din relatia (10.53) pentru strunjiraa as flnisars

Rugozitataa suprofepsi

pralucrata

CSF Ps ns

Ra a 10 ... 5 /on

Rfl = 5 . .2,6 /in

8 ID-

24 10*3

0

0,33

0,45

0,35 '

Unghiul de atac

principal x°

R>a a 0,63 ... 0.32 fat X * 5° 24 10* 3 0,33 0 ,2

X *10°...15° 145 10*3 0,4 0,35

Rj -rugozifcatea suprafeêi prelucrate,in mm; r - raza de racordare la virf a cu£itului,in mm;v - viteza de a§chiere,in m/min;

- pentru retezare, oanelare:

z x D 3 a,3 5 »in “s = CSR D b (------) [mm/rot], (10.54)

dp - J Min care:b - este l&fimea cuîtului folosit, in mm; D . - diametrul final, in mm; D | diametrul piesei de prelucrat, in mm; csr/ \t z., q - reprezinta coeficientul avansului, respectiv fcxponenfii acestuia, daî in tabelul 10.82.

407

Tabalul 10.82 Valorila coaf icianp lor H fl al* axponantUor I , B H q H (10.54) la ratazara fi canalara

Diamatrul sax in poitbfl de pralucrat pa strung D, nun

Llpaaa cutitulul b, fn mmm

0 • / D a m p CSR H

2500 > D 1 1000

15 > b | 10 BjjNBt S 0 ,3> 0 3 min p '

115 10'* 135 10"5

0,60,6

0,50,5

40 > b » 15 3 H 1 0 ,3. a m ,_p _' _ Dm{r,/Dl' > 0,3 min p '

195 10'^ 235 10°

0,60,6

s0,3

0 > 2500

I

15 > b | 10 1 0,3Dm | P Di i 0,3 min p '

14.517.5

-0,6-0,6

0,50,5

40 > b > 15 D„, /D^ < 0,3

C l > p > °'3

25.030.0

-0,6-0,6

0,30,3

Avansurile calculate cu relaîile (10.52), (10.53) §i (10.54) vor fi corectate in functpe de conditiile concrete de lucru prin aroplificarea cu urm&torii coeficienfi de corecfie:

- coeficientul de corecîe in funcîe de duritatea materialului de prelucrat:

a. pentru strunjire de degropare:

2 1 0 n s

^ = ( — -) | * (10.55)HB

in care: ns = 0,5 pentru HB < 210 §i ns = 0,8 pentru HB > 210;b. pentru strunjirea de finisare:

HB 0,8k '1s - ( — ) , (10.56)

210

c. pentru retezare:180 n

k"1a = (-- 1 , (10.57)HB

in care: n = 0,45 pentru HB < 180 §i ns‘ = 0,8 pentru HB > 180;- coeficientul de corecfcie in funcfie de rezisten£a la

covoiere a materialului plScutei pentru strunjirea de degro§a~ re, semif inisare Si retezare:

JCj, « 5 10'7 | L 1 (10.35) ,

408

Jn oare: este rezisten£a adm.ifiibl3.ft Xa incovoiere a plficu-H din oaxixiri metalice, in N/mm ;

— coeficient d e corecîe in func£ie de u n g h iu l d i a ta c principal*

*3. I 1 | J (10-59)

P care: C3 §i x# sint coeficientul respectiv expanantul unghiului de atac principal §i sint daî in tabelul 10.83;

T a b a l u l 10.83 V a l o r i l e c o e f i c i e n t u l u i C# pi a l e exponen t u l u i X# d i n r e l i t i a ( 10.59)

Rigiditatea sistetoului HUPSDC a i

norma14 17,5 0,7

scizuti 5 0,4

- coeficientul de corectpe ce depirrie de raportul dintre diametrele maxim al piesei de prelucrat DBax piMa §i diametrul maxim posibil de prelucrat pe strung DM)< JB U : *

I I X . p l t M 0 2k4a # 1,1 (------- ----- — ) °'2 , (10.60)

^max.a.u.

I coeficientul de corecîe in funcîe de raportul d i n t r e grosimea h a pl&cu£ei §i hd - grosimea optima a acesteia:

h 0,5*5, = (— ) , (10.61)

h o

Valorile de corecfcie in funcfcie de dimensiunile sectiunii corpului cu£itului B §i H;

H | 0,075 (B-H)0'3 , (10.62)

1 coeficientul de corectie la retezare-canelare i n f u n c ^ i e d e lungimea maxim# Lâx a semifabricatului:

ûax n l ' * fi^ ='2,5 (---:— ) /, (10.63)

D_.yBAX

i n c a r e : L ^ _ a x e s t e l u n g i m e a m a x i m a a s e m i f a b r i c a t u l u i ; D a a x - d i a j n e t r u l m a S a m a l a c e s t u i a .

409

Dupa determinarea avansului de a$chiere, rezultat prin I losirea rela£iilor 10*53 §i 10.54 se va calcula avansul

srMl cu relatia:

sr..i I 1 I [ran/rot] (10.64)

in care: s este valoarea avansului oibtinuta cu relatia (10.52) sau (10.64); - coeficientul de oorec£ie al avansului:

K = k is k2s k 3s k*. 3%s k*, k7= (10,65)

Din gama de avansuri a ma§ inii-unelte se va adopta valoarea imediat inferioarS celei obtinute cu relatia (10.64).

10.13.4. Determinarea vitezei d e apchlere* Viteza<fe a§chiere in cazul strunjirii longitudinale de degrofare §i ffc. nisare pe strunguri grele se calculeazS cu relatia:

v = [ro/min] ( 10.66)

T* t'0,1

in care:Cy este un coeficient care depinde la strunjirea de ctegro§are §i de finisare de avansul de lucru (tabelul 10.84); m, y v - expanen^ii durabilit3£ii §i ai avansului (tabelul 10,84).

Tabelul 10.84Valorile coeficientului C pi ale exponentilor a pi y din relatia (10.66)

Tipul prelucririi Grupa de utilizare a carburii netalice

Cv a I '

Strunjire de 0,2 < s< 0,4 455 0,33 0,2 1f inisere P10 0,4 < s< 1,0 275 0,25 o,«

Strunjire de 0,4 < s< 1,0 220 0,25 0>degropere P30 1,0 < s< 3,0 230 0,25 0,6

In cazul canelSrii-retezSrii viteza de a^chiere se calcu- leazS cu relatia:

n 25 , 0 1Tr' b ' s (------1

D

[ m / m i n ](10.67)

Ii

In cares Gy este un coeficdent oe depinde de avansul de lucru (tabelul 10.85); b-l&îinea apchiei, in nm; DBin-diaiaBtrul minim al suprafeêi prelucrate, in nm; D-diametrul piesei, in nm; yv- expGTMsntului avansului de lucru (tabelul 10.85).

Tabalul 10.85 Valorila coaf lolantulul Cv yl ala axponantulul yw din ralatia (10.67)

Avansul da luoru a|aa/rot Cv

s 5 0 ,2 150 0,4

s > 0 ,2 90 0,75

Vitezele calculate cu relaîile (10.66) §i (10.67) vor fi corectate in funcîe de conditiile concrete de lucru prin ara- plificarea cu urm&torii coeficienî de oorecîe:

- coeficientul de corecîe in funcîe de duritatea materialului de prelucrat;

a. pentru strunjirea de degropare §i finisare:

]r — t 2 1 0 \ n*Vl H B ( 10. 68)

in care: = 1,1 pentru HB £ 210 §i r\, * 1,5 pentru HB > 210;b. pentru retezare:

Jc = (210H B (10.69)

in care: iv = 1,8 pentru toate valorile durit3£ii;

- coeficientul de oorec£ie in funcîe de duritatea pl&cu- êi din material dur, atit pentru strunjire de degropare cit |I pentru finisare sau retezare, se determine cu relatia:

J c ^ ^ l S ’ l O ’39 •HRA20(10.70)

in care: HRA - reprezint# duritatea plScuêi din material dur in unit^î Rockwel A ;

kv - coeficientul de corec£ie func£ie de unghiul de atac principal, % •

7 vk X-x,vk (10.71)

411

■ (

V a lo r ile c o e f ic io n t u lu i Cvk ? i a le e xp a n a rx tu lu i ^ d a te in ta b e lu l 1 0 .8 6 .

Tabelul 10.B6 Valor i l e coeficientului Cyk pi ila e x p o n e n t u l u i dfn relatia (10.^)

ISIgiditatea sistenului HUPSD Cvk IH ■I normals 4,25 0,35

j scfizuta n 0,15

Observable. % se ia fn radiani.

- c o e f ic ie n t u l de c o re c £ ie i n f u n c ^ ie d e d im e n s iu n ile ^ g a b a r it a le p ie s e i § i c e le maxime /p o s i b i l a f i p re lu c ra te pe m a fin a -u n e a lta :

^v-/=CW ‘ ( n " ^ \ n (10.72)înax.p

in care: Iâx este lungimea piesei de prelucrat, i n mm; DB - diametrul maxim al piesei supuse ptelucrarii, i n mm; C ^ , 1 1 coeficientul respectiv exponential coeficientului d e corecîe 3^4, da-fi in tabelul 10,87.

Tabelul 10.87 Valorile coeficientului Cy^ pi ale exponentului 9 din relatia (10.72)

I Tipul prelucrarii^wax.p

°VD *

^max.du

0,1 4,0 0,75Strunjire exterioari 0,2 3,3 0,65

0,3 2,6 I S0,4 2,4 0,45

Observatie. 0Bax mu este diametrul maxim posibil de prelucrat pe mapina-unealti.

Viteza de a§chiere, utilizata pentru calculul turaîei, este determinate cu relatia:

vn = v Ky [m/min] (10.73)

in care: v - valorile vitezei de a§chiere obtinute c u r e l a t i i l * (10.66) sau (10.67); \ - coeficientul total de c o r e c t i © al vitezei:

Kv = *v1 *v2 K i K , , 1 9

412

T u r a t ia p ie s e i p e n tru p re lu c ra re a d la m B tru lu i D se dgtcoc^ înA cu r e l a t ia :

1000 V.n [rat/ndn] (10.75)

l ete

3 ePe

jn care: vn este viteza de a$chiere calculate cu r e la t ia (10.73); D I diametrul suprafeêi prelucrate, in ma.

Ia adqptarea turaîei de lucru din gama de turafcii a m a- cinii-unelte se va ||||| cant de faptul cS aceasta nu trebuie sSL £ep3§easc& valoarea admlsfl pentru metoda utilizata de fixare a piesei cu masa G, kg. Valoarea n ^ adraisS pentru masa G a piesei, se determine din fig. 10.11.

).72)

I p "■*I n &r°tie

Fig. 10. 11. "Turatia adnisi n, In functie de oaae piasai Q: 1" prinderea tntra virfuri fi prinderea tn universal jp vtrful pipufii mobile; 2- prinderea tn universal fi luneti de tip deschis

10.13.5. Detenninarea cxxnponentelor farêlor de a§- chiere F?, Fy §i Fx in cazul prelucxSrii pe strungurx grele.

La prelucrarea oêlurilor moi, cu secîuni de a§chii foarte mari, in special dacfi se lucreazS simultan cu mai multe cutite montate pe acela§i suport de lucru al strungului, se verified dacS suma componentelor tangenfciale ale formei de a^chiere I F2 care actianeaza pe un suport nu dep3§e§te valoarea limit#I Fz max admis£ de strung.

Corapanentele formei de a^chiere Fz, F §i Fx se determini cu relaîile:

Fa ■ 10 Q 5 t [N] (10.76)

413

I | 10 i 1 H (10.77)

F„ - 10 Fz Kx [N] (10.78)

u n d e : Q e s t e v a l o a r e a f o r t e i d e a ^ c h i e r e s p e c i f i c s , i n p B S in funcfcie de avansul s §i de duritatea HB a materialy]^ de prelucrat in tabelul 10.88; s I avansul de lucru adoptat gfl garoa de avansuri a ma§inii-unelte; 1C si i|jj 1 coeficien£ii B | ponentelor radial# §i respectiv axial# ale fortei de a§chier* da£i in funcfie de raportul s/t, r/t §i de avansul s (m/tot)1

in tabelul 10.88. Valorile calculate ale fortelor F2, Fy H ■vor fi oorectate cu coeficien£ii de corectie pentru unghiul** §i uzura ha (v. tabelul 10.88).

Suma canpcnentelor tangenfciale i F2 va f i utilizat# pentru verificarea dac# momentul de torsiune nu dep#§e§te mcmentm de torsiune maxim M,. IIX admis de strung,aat in cartea ma§inii- unelte. •'

Suma camponentelor axiale Z Fx va fi utilizat# pentru verificarea din punct de vedere al fortei admise de mecanisanul m

avans al raa§inii-unelte.Suma componentelor radiale Z F va fi utilizat# la verifi

carea din punct de vedere al rigidit#£ii piesei.

Tabelul 10.88 Coaponentele fortei de apchlere

Forpa da apchiara

Coaficianfci da coractia pantru unghiul y

- 18° 0° 10° 20°

F 1,22 1,11 |1,0 0,911,19 1,13 1,0 0,95

' | 2,08 1,47 1.0 0,68

Tabalul 10.68 (oontlnuara)

Q a fda N/mm 2]D.ur.)n.r.. fort.1 d. .►ehl.r. .piffle, Q

Forpa da afchiara

Coaf ician(i pantru uzura fa£ai da anzara h

Nomograaa pantru coaficiantii K fi HL* y

Tabelul 10.68 (oantinuara) 1Deterainarea fortai de apchiara specifloa Q

1 | [da N / m m ? ]

0,1 Qfa 0)8 0?0?0/> 0,5 Ofi 0j8 1,0 § Ifi slmm/rot]

\

Forfa de apchiera

Coafician(i pantru uzura fatai da apazara hfl , DUB

0,5 1,0 1,5

ftz 1,05 1,10 1,15 ;

Fy ' Fx 1,20 1,50 1,80

416

Cap. 11 REB3HURI DE ASCEQRE IA ERHUOORHk PB S1SUKUKI SEMAUTCHATE MUUnCOTrTE

11.1 CCNSIDERATH GQIEKALE

RecomandSrile incluse In acest capitol se vor refer! la prelucrarea pe acele strunguri monoaxe semiautomate care sint Uevazute cu doud sau mai raulte sfinii, cu posibilitflti de ironware pe fiecare sanie a cel pu£in dou4 cu£ite. Se intilnesc mai frecvent strunguri mcnoaxe dotate cu dou£ sfinii portcu^ite; una cu posibilitate de avans transversal, iar cealaltS cu avans transversal §i longitudinal.

Se p o a te c a n s ta ta cS to a te sculele a?chietoare, indiferent de san ia pe c a re s in t d is p u s e , v o r lu c r a la o aceeagi turafcie a a rb o re lu i p r in c ip a l ; to to d a t& , s c u le le d is p u s e pe o aoeeagi sanie § i a f la te s im u lta n in lu c r u se v o r d e p la sa cu o aceea§i vi- favX de a va n s . Se im pune u n e o ri C o n d i a ca v it e z e le de avans ale d if e r i t e lo r s S n ii s3 se a f le in t r -u n anum it r a p o rt u n a fa£& de c e a la lta . I n c a z u l p r e lu c r S r ii pe s tru n g u r i se m ia u ta n a te monoaxe cu s S n ii m u lt ic u ^ it e , ca de a lt f e l f i la p re lu c ra re a pe a lte c a te g o r ii d e m a § in i-u n e lte sem iautom ate § i a u to m a te , e t a - pele de p ro ie c ta re a re g im u lu i de a $ c h ie re in t e r f e r e c u c e le de p ro ie c ta re a re g ia j u l u i § i cu c e le de norm are a p r e lu c r S r i i , datele d in p re z e n tu l s u b c a p ito l re le v in d cu p re c S d e re a s p e c te le legate de s t a b il i r e a p a ra m e trilo r re g im u lu i de a § c h ie re .

11.2 EEAPELE DE PROIECTARE1 . S t a b ilir e a schem e! d e p re lu c ra re

Se c o n s id e rs cd schema d e p re lu c ra re e s te o re p re z e n ta re g ra ficS c o r espuruzatoare p o z i^ ie i f in a le ( l a s f i r ^ i t u l c u r s e lo r de lu c ru ) a s c u le lo r a § c h ie to a re . I n t r -o asemenea schemS d e p re lu c ra re , s e m if a b r ic a t u l v a f i p re z e n ta t a§a cum a ra tA la s f ir § itu l f a z e lo r re s p e c tiv e .

Num Srul d e s c u le a § c h ie to a re f ig u r a te p e schema d e p re lu crare tre b u ie sS c o in c id e in p r in c ip iu c u n um S rul s u p ra fe te lo r p re lu cra te la o p e ra tia re s p e c tiv e . Nu se e x c lu d e in s S p o s i b i l i - tatea ca una sau m ai ra u lte s c u le a § c h ie to a re sS a c ^ io n e ze a s u - Pra raai m u lto r s u p ra fe ^ e , ceea ce v a d e te rm in a o re d u c e rs a numfirului t o t a l d e s c u le a $ c h ie to a re . E s te de asemenea p o s ih il

ca o a o eea $i s u p ra C a 'fi sA f ie a b tin u tA p r in p a r t ic ip a r e a g mai m ai t o r s c u le . Se a cc e p ts re a liz a re a u n o r p o r t iu n i a la a o a la ia g i suprafefce c o n tin u e d e c A tre n a l m u lte s c u le , dacA a o e a stS s u - p ra fa tA va f l supusA u lt e r io r § i a lt o r p r e lu c r a r i, e v it in d u -s a a s tf e l a p a ri^ x a u n o r r i z u r i in e la r e la in te r s e c ^ ia s u p ra fe te lo r I p re lu c ra ta cu s c u le s e p a ra te ( ap r ec i in d u -a e c a f i in d fo a rte I d i f i d l A , de e x e n p lu , o asemenea r e g la re a s c u le lo r a g ch ie rto o re la dim ensiunea de lu c r u , i n c i t sA r e z u lt e o c o n t in u it a t e p e rfe c ts a s u p ra fe te lo r p r e lu c r a t a ).

2 . A le g e re a B w y in ii-u n e lte P e n tru o a le g e re ra t io n a lA a m a ^ in ii -u n e lt e , s e im pune

lu a re a in c o n s id e ra re a u n o r f a c t o r ! te h n ic o -e c o n o m ic i, exon s in t c e i p r iv in d form a § i d im e n s iu n ile s e m if a h r ic a t u lu i, form a $ i d im e n s iu n ile s u p ra fe te lo r d e p r e lu c r a t , c c n d i t i i l e te h n ic e de c a lit a t e im puse p ie s e i p r e lu c r a t e , v o lu m u l p r o d u c ^ ie i, m a ^ i- n ile -u n e lt e d is p o n ib ile in s e c £ ia d e p r e lu c r A r i m e ca n ice e t c .

3 . stabilirea mBtxxiei de instalare a o-irifahrdfatiiiirt La rezolvarea acestei etape, se tine cont de forma sa de

dimensiunile semifabricatului, de tipul ma§inii-unelte stabilite anterior. In principiu, semifabricatele pot f i instalate intre virfuri, pe domuri sau/§i in dispozitive de tip mandri-

! nA. In cazul semifabricatelor caracterizate pr intr-o rigiditate scazutA, se va acorda aten ie unei sprijiniri suplimentare, folosind una sau mai multe lunete. Intrucit momentele de rota^ie atincj valori relativ mari, se va prefera antrenarea in mi§care a semifabricatelor cu ajutorul dispozitivelor de tip mandrinA.

4. Stabilirea sculelor ayhietoare, a dispozitivelor $i veri ficatoarelor

In cadrul acestei etape, se stabilesc tipul §i caracteristicile dimensionale ale sculelor, parametrii gecmetrid §i constructivi, precum §i materia] ele pSrtilor active ale sculelor. In general, principiile de alegere a sculelor a^chietoare de la prelucrarea cu o singurA sculA (pe ma§ini-unelte universale) rAmin valabile §i in aoest caz. Afirmatii similare se pot formula s-fi in legAturA cu dispozitivele §i verif icatoarele

I ce vor f i utilizate.5. Stabilirea modului de instalare a srailelor

Instalarea sculelor se poate efectua in suporturi portscu-le normale (pentru una sau douA scule a^chietoare) §i in suporturi speciale (prevAzute cu locafuri pentru 3...15 scule). Mo- dul de instalare va trebui sA indeplineascA oerinfcele unei

I orientAri corecte a sculei, ale unei reglAri oomode a sculei laI dimensiunea de lucru §i ale unei fixAri suficient de rigide aI sculei.

6. Stabilirea valorilor adindmilor de a§cfaiereLa strunjirea longitudinal A, adincimea de a^chiere se can-

I siderA egalA cu marimea adaosului de prelucrare pe razA, adaosI indepArtat intr-o singurA trecere la faza respective. La

strunjirea frcntalA, nrtfncintfvi da a§chiere va o o re cp u n d a m i- r i r a i i adaosului d e prelucrare, fiind deed. e g a ia c u d ife re rx ta d in t r e lu n g im e a i n i t i a l s ? i oaa finals a ootai d a r a f e r in ^ A p e n tru s u p ra fa ta p r e lu c r a t A . I n cazul prelucririi c u avans t ra n s v e rs a l a s u p r a f e te lo r p r o f i la t e § i a c a n a lelor anplasate pe s u p ra fe ^ e le c i l i n d r ic e , a d in cim e a d e a $ c h ia re se oonsidarS e g a lS c u IS tim e a p & r t i i a c t iv e a c u t i t u l u i , m A s u ra ti i n lungul a x e i d e r o t a t i e a p ie s e i . In s it u a ^ ia I n c a re a d in c im e a de a?- c h ie re e s te v a r ia b i lS c o n tin u u § i I n a c e la ^ i s e n s , p e n tru unele c a lc u le , s e p o a te lu a in c o n s id e r a re o a d in c im e m e d ia :

t - [mb] (11*1)2

DacS a d a o s u rile d e p re lu c r a r e au v a lo r i m a r i, s t a b i l i r e a a d in c im ii d e a $ c h ie re o o re s p u n zS to a re f ie c f ir e i t r e c e r i s e p o a te r e a liz a p e b a za re O a n a n d S rilo r e x is te n te l a p re lu c ra r e a c u o s in g u rS s c u lS .

7 . S t a b i l i r e a a v a n s u r ilo r d e lu c r uF a c t o r i i d e c a re s e t in e c a n t l a s t a b il i r e a m S rim ii a v a n

s u lu i d e lu c r u s i n t : t i p u l § i c a r a c te r u l p r e lu c r S r i i (d e g ro § a - r e , s e m if in is a r e , f i n is a r e ) , r ig id it a t e a s e m if a b r ic a t u lu i § i a s is te m u lu i d e f ix a r e a a c e s tu ia , c e r in t e le d e p r e c iz i e f i d e ru g o z it a t e a s u p r a f e te lo r d e o b t in u t , n u m S ru l § i p o z i gi a s c u le - lo r a f la t e s im u lta n i n lu c r u , r ig id it a t e a s c u le i § i a s is te m u l u i e i d e p r in d e r e , n a tu ra m a t e r ia lu lu i semi f a b r ic at u l u i , m f ir i- mea a d in c im ii d e a ^ c h ie re . P e n tru s t a b il i r e a m ari,m i i a v a n s u r i- lo r d e c a lc u l l a p re lu c ra r e a p e s t r u n g u r i m onoaxe r a u l t ic u t it e , se p o t f o lo s i re c o m a n d a rile c u p rin s e in t a b e lu l 1 1 . 1 . A tu n c i c in d s t r u n g u l d is p u n e d e a v a n s u ri c u v a lo r i f ix e , e s te e v id e n t c3 m firim ea a v a n s u lu i a d o p ta t ( i n c o n fo n n ita te c u re c c m a n d S rile d in ta b e le sa u p e b a za u n o r c a lc u le ) v a tre fc u i s i c o re s p u n d S u n e ia d in t r e a c e s te v a l o r i .

8 . V e r if ic a r e a mSrHmi j a v a n s u r iia rF o lo s in d r e l a t i i l e c u n o s c u te d e l a p re lu c ra r e a c u o s in g u

r i s c u lS , s e c a lc u le a z £ m & rim ile f o r t e lo r d e a ^ c h ie r e , f i i n d p o s ib iia , c a a t a r e , r e a liz a r e a u n o r v e r i f i c 4 r i s p e c if ic e (d in p u n c tu l d e v e d e re a l s o l i c i t d r i i c o r p u lu i s c u le i , a l r e z is t e n - t e i p lS c u t e i d in c a r b u r i m e ta lio e , a l f o r t e i a d m ise d e m e ca - n ism u l d e a va n s e t c . ) .

A tu n c i c in d v a lo a re a f o r t e i e f e c t iv e g e n e ra te d e d e p la s a - re a cu a v a n s u l a d o p ta t e s te m ai m are c ^ s c it v a lo a re a f o r t e i ad m ise de c r i t e r i u l d e v e r i f ic a r e c a n s id e r a t , se v o r s tu d ia p o s i - b i l i t A t i l e d e e v it a r e a u n e i asem enea s i t u a t i i . A s t f e l , d a c S fo rta t o t a ls d e a va n s e s te m ai m are d e c it f o r t a a d m isS d e m e - can ism ul d e a v a n s , s e v o r exam ina m a i i n t i i p o s i b i l i t S t i l e u n e i

422

Tabelul 11.1 (cantinuere)

3* Coeficienti de coractia ai avansurilor ds dagropare

Hatarialul partii active a aculai apchiatoare

Hatarialul ds pralucrat

Otal cu duritataa HB, pina la: Fonta cenupie cu duritataa HB, ptni la:

Fonta aaleabfla ou duritataa HB, pina la:

125 156 187 215 248 >248 160 220 280 120 150 l 180

Coeficientul da coractie------ -------- .

Rp3,Rp4 . 1 ,20 1,10 1,05 1,00 0 ,90 0,80 1 , » 1,10 1,00 1,40 I 1,30 1,20 1

P05 0 ,8 0 0 ,75 0 ,70 0 ,65 0,60 0 ,45 - - ■ - .

P10 0 ,9 0 0 ,8 7 0 ,80 0 ,72 0 ,66 0 ,55 - * - |

P30 1,00 1,00 0 ,90 0 ,80 0 ,72 0,65 . Ml V ' 9 H 1

K30, ICAO 1,20 1 ,10 1 ,05 1,00 0 ,90 0 ,80 1,30 1,10 1,00 1,401,30

1^0

ObservetH: 1) Valori I* avanaur ilor din tabal aa alag In functia da rigiditataa sistaaului tahnologic. Pantru sistaas tehnologicecu rigiditata ridicata, sa alag valori aari ala avansurilor; pantru sistaas tehnologic* cu rigiditate aadie, sa adopta valori aedli ala avansurilor, iar pantru sisteae tahnologic* cu rigiditate redusa, m slag valori aici ala avansurilor; 2) Avansurila raala pot fi valoric sub oala tabelata, daca sint liaitate ds conditii star* s suprafetei sau de aLta rastrictii practice; 3) In tabal, duritipla Brinell ale font* I or ■ otelur ilor ■ axpriaate In daN/ca .

«pr».«.

In d*N/ca£.

$ l»

“ Brin.U

"T

1”

B S

»fo

nt.lor

g?

ot.lur

ilor

,!

„t

m o d if ic S ri a schem ei d s p re lu c ra re , de exem plu p r in t r -o a ltA re p a rtia a re a f a z e lo r de p re lu c ra re f i num ai dacfi a c e s t lu c ru nu e s te p o s ib i l , se v a prooada la o m ic§ o ra re o o re sp u n zS to a r* a a v a n s u r ilo r . D a t o r it i e x is te n ^ e i s im u lta n e In lu c ru a m ai n u lto r s c u le a ^ c h ie to a re , s t a b ilir e a m S rim ilo r s o l ic i t o r i l o r c re a te de mi .?carea de avans in d if e r i t e ccm ponente a le s iste m u lu i te h n o lo g ic , in ve d e re a v e r i f i a S r i i c o r e c t it u d in ii avansul u i a d o p ta t, e s te m ai d i f i c i l i d e c it la p re lu c ra re a cu o s in - gura s c u ld ? i pre su p u n e lu a re a in c o n s id e r a re a u n o r scheme m ai ocm plexe d e lu c r u . De exem plu, r e l a ^ i i p e n tru v e r if ic a r e a avans u lu i d in p u n c tu l d e ve d e re a l d e fo r m a f iilo r a d m is ib ile la p r o lu c ra re a cu m ai m u lte c u t it e a u n u i s e m ifa b ric a t f ix a t in t r -u n d is p o z it iv d e t i p m andrin fi s in t p re ze n ta te in subcap i t o lu l 13.2.8, a s t f e l d e s itu a f c ii in t iln in d u -s e m ai f re c v e n t in c a z u l s t r u n g u r ilo r r e v o lv e r autom ate ? i sem iautom ate.

D aca f o r t e le d e avans in re g is tre a z 3 o v a r ia b le in t r e a n u - m ite l im it e , c a urm are a m o d if ic d r ii a d ln c im ii de a § c h ie re , se va lu a in c o n s id e r a re s it u a ^ ia c o re sp u n zS to a re f o r t e i maxime de a vans.

9 . C a lc u lu l lu n g in d JL o r c u r s e lo r d e lu c r uP e n tru u n a n u m it in t e r v a l de tim p , in c a d ru l u n u i c ic lu de

lu c r u , d i f e r i t e le s c u le se p o t a f la in t r -u n a d in u rm a to a re le s t & r i:

a ) R e p a o s,d a cS s c u la nu e fe c tu e a za n i c i u n f e l d e m i§ c a re ;b ) M ifc a re d e a p ro p ie re sau de re tra g e re in r a p o r t c u se

m if a b r ic a t u l, e fe c tu a ta cu o v it e z a s u f ic ie n t d e m a re , c o r e s - p u n zS to a re a v a n s u lu i r a p id ;

c ) M i§ c a re d e lu c r u , c u o v it e z a c o re s p u n za to a re a v a n s u lu i de lu c r u , c in d s c u le le se d e p la s e a za r e l a t iv le n t , a s ig u r in d in d e p & rta re a a d a o s u lu i d e p re lu c ra r e . Im g u e a c u r s e i d e lu c r u

. e ste d e c i m arim ea d is ta n ^ e i p a r c u rs e d e s c u ia c u v it e z a a - d e cva tS a v a n s u lu i d e lu c r u .

In c a z u l g e n e r a l, e x p re s ia lu n g im ii l oj a c u r s e i d e lu c r u la o fa z a o a re c a re i e s te d e fo rm a :

h i = l si + lpi + + ld« [“ I <11-2)in c a re l ?j e s te lu n g im e a d is ta n $ e i d e s ig u ra n £ & , p e n tru e v i t a - re a d o c m r i i s c u le i d e s e m ifa b ric a t , l a s f i r ^ i t u l m i^ c S r i i df a p ro p ie re c u a va n s r a p id ; | lu n g im e a d e p & tru n d e re , c o re s p u n za to a re a c e le i d is ta n c e p a rc u rs e d e m u ch ia a ^ c h ie to a re < s c u le i, d u p a o a n u m ita d ir e c ^ ie , c u o v it e z a e g a ia c u v it e z a d avans d e lu c r u , d in ircm e n tu l c o n ta c tu lu i e f e c t iv in t r e mnnhi a fc h ie to a re § i s e m ifa b ric a t f i p in a in m oraentul i n c a re m uchi a § c h ie to a re a s c u le i e fe c tu e a z a p re lu c ra r e a c u in tre a g a a d in c i me de a f c h ie r e ; 1 , - lu n g im e a d is ta n £ e i d e a g c h ie re e f e c t iv (dupa d e s e n u l p ie s e i) - lu n g im e a d is ta n $ e i d e d e p g g ire .

C ite v a re c o m a n d S ri p e n tru c a lc u lu l sa u p e n tru s t a b ilir *

423

424

Tabalul 11.2 NariiHt ooapanentalor lung iai lor curaelor de lucru pentru unela pralucrerl reelizata pa atnwffa'i _____________ aonoaxa cu ginii a » l t < c u t i U ^ _ ^ ^ ^ M

Tabalul 11.2 leantinuerel

Falul pralucriri i

Strunjire lon- gitudinala axtarioara (cel- cut aaparat al lungiaii cursei de lucru)

Conditi ide prelucrere

Schite prelucrarii

Cu ieyire Iibera a cutitului

l a * I d e s e n

Coaponentele lungiaii cursei de lucru, in aa Qbaarvat jI

PTna la un prag

j kL_- pro*«cti*

tSifuiih prar-

J efpal p* aw j d* rati(u

426

Strum]ire piana (calcul aeparat al lungiaiicursei da lucru)

Strunjire longitudinal a a arboritor

Strunjire plana a arbor ilor

Pina la o treapta cilindrica

a)Pentru fiecare treapta cite un cut itb)Lungiaea de aiguranta par* cursa dupa o directia obiica

Pentru fiecare ai4 >rafa(a cite un cut it

t

f~ l a

A l \--------

V '

I

I

m

Tab.lui 11.2 339 D

i M u l 1 1 . 2

a) Cu divizarea treptei da lungiae aaxiaa

b) Lungiaea da sigurante par- curse dupa o directia cblica

labtlul M . 2 loaniiiuiri)

I-pozitfa tni* (tali a cut fur lui A;11 - incaputul strun] tril low gltudinala;jlll’pozitia fl jnala a c* 4 itului A; n-naarul B cu^ita cara prelucroazi traspta d» gtaa aaxteS

t — ♦

tg 0

♦ (2...5)

conponentelor lungimil cursei de lucru a ln t c u p r in s e In t a b e le - le 11.2 ?i 13.9. Intrucit unele dintre mflrimile c o ra p a n e n ta la r curs e l or de lucru pot lua valori Intre anumite limite, e s te p o - s i b i i a a d o p ta re a u n e i valori intregi a lungimii cursei da lu c r u , f a c i l i t in d u -s e a t i t unele calcule ultarioare, cit gi re- g la r e a p r o p r iu -z is a a m a g in ii -u n e lt e .

10. C a lc u lu l l u n g i n i l a r c u r s e la r d e a g c h ie r e C u n o s c in d u -s e m f ir im ile c a n p o n e n te lo r lu n g im ii c u r s e i de

lu c r u , p o a te f i d e te rm in a te lu n g im e a c u r s e i d e a § c h ie r e , p r in a o e a s ta in t e le g in d u -s e a ce a p o r t iu n e a c u r s e i d e lu c r u i n c a - d r u l c S r e ia s c u la c a n t r ib u ie e f e c t iv l a in d e p g rta re a d e m ater i a l s u b fo rm 5 d e a § c h i i.

lu n g im e a 1 ^ , a c u r s e i d e a g c h ie re l a o f a z a oar e c a re i se v a d e te rm in a c a a t a r e p r i n lu a r e a i n c o n s id e r a re a lu n g im ii d is t a n c e ! d e p a tru n d e re I p , , a lu n g im ii d e a g c h ie r e l a( (u n e o r i) a lu n g im ii d is t a n t e i d e d e p a § ire l d j . U lt im a o o n p o -

n e n ta ( l d i ) s e v a lu a i n c o n s id e r a re n u m a i a t u n c i c in d d is t a n t a d e d e p a $ ire e s te p a rc u rs a d e c u t i t c u I n ia t u r a r e d e a p c h ii, n e f i in d d e c i v o rb a d e s p re o ie g i r e l ib e r a a c u £ i t u lu i :

leal = V + + Id. I®] (U-V

1 1 . C a lc u lu l iu n S r u ln i d e r o t a $ i i a le a r b o r e lu i p r in c ip a l p e n tr u c u r s e le d e lu c r u

P e n tru c a lc u lu l n u m S ru lu i r e a l Nr i d e r o t a t i i a le a rb o re l u i p r in c ip a l , a f e r e n t f ie c S r e ia d in t r e f a z e le i , s e v a f o lo s i r e l a t ia :

lc.N rj = — [ r o t ] ( 1 1 . 4 )

s.

l c i f i i n d lu n g im e a c u r s e i d e lu c r u , i n nm , i a r s , - a v a n s u l 5 lu c r u , i n m m /ro t.

D a ca s e v a lu c r a s u c c e s iv c u d o u a sa u m a i m u lte a v a n s u ri I d e lu c r u d i f e r i t e , n fim a ru l t o t a l d e r o t a t i i a le a r b o r e lu i p r i n - I c ip a l p e n tru a ce a s a n ie s e v a c a lc u la p r i n in s u m a re a n u m e re lo r d e r o t a t i i c o re s p u n z a to a re p o r t iu n i lo r p a rc u rs e c u a v a n s u ri de lu c r u d is t in c t e .

I n c a z u l s t r u n g u r ilo r s e m ia u ta n a te m u lt i c u t i t e l a c a re t o a te s S n i i le lu c re a z a s im u lta n , n u m a ru l d e r o t a t i i d e lu c r u a le a r b o r e lu i p r in c ip a l , a fe re n t o p e r a t ie i te h n o lo g ic e , s e s t a - b i le § t e c a f i i n d c e l m a i m are d in t r e n u m e re le d e r o t a t i i s t a b i- l i t e p e n tr u f ie c a r e s a n ie . A c e s t num Sr d e r q t a t i i e x e r d t a o in f lu e n t a d e te rm in a n ta a s u p ra d u r a t e i c i c l u l u i d e lu c r u , avind c a r a c t e r l i m i t a t i v § i n o t in d u -s e c a a ta r e c u N r l ja .

I n c a z u l m e n tio n a t a n t e r io r ( l a lu c r u l s im u lta n c u to a te s a n i i l e ) , s e c c n s ta ta u n e o r i e x is te n ta u n o r . d if e r e n t e m a ri in t r e n u m e re le d e r o t a t i i a le a r b o r e lu i p r in c ip a l p e n tru

428

| ie c a re s a n ie i n p a r t e .R e d u ce re a n u m firu lu i l l m l t a t l v d e r o t a t i i Mr H p o a te f i

o t^ ir iu ta i n t r - o a s t f e l d a s it u a t ie in t r -u n u l d in u rm & to a re le moduri!

a ) P r in m S rire a n u n va ru lu i d e s c u le u t i l i z a t a la p r e lu c r a re a s u p r a f e te lo r c a re s o l ic i t # t im p i m a ri d e lu c r u ;

b ) P r i n t r -o m o d if ic a re a r e p a r t iz S r i i s c u le lo r a ^ c h ie to a re pe s S n i i , u rm 3 rin d u -s e d im in u a re a in c S r c S r i i s 5 n i i lo r m a i s o l i - c it a t e § i c r e f t e r e a in c S r c S r i i s S n i i lo r m a i p u t in s o l ic i t a t e .

D acS s S n i i le lu c re a z S s u c c e s iv , f o lo s in d u -s e in s & o s i n - gu rfi t u r a t ie la n i v e lu l a r b o r e lu i p r in c ip a l a l s t r u n g u lu i a u to m at, n u m S ru l t o t a l r e a l d e r o t a t i i Nrt se d e te rm in S p r in in s u marea n u m e re lo r d e r o t a t i i a fe re n te f ie c S r e i f a z e , e x e c u ta te d e c S tre f ie c a r e s a n ie s

N yj f . [ r o t ] ' . ( 1 1 . 5 )

A tu n c i c in d o a n u m itS s e c v e n tS s e e x e c u tS s im u lta n d e c S - t r e douS s S n i i , l a c a lc u lu l n u m S ru lu i t o t a l d e r o t a t i i a le a r b o r e lu i p r in c ip a l s e v a lu a in c o n s id e ra re nu m a i n u m S ru l c e l m ai m are d in t r e c e le douS num ere d e r o t a t i i a fe re n te s S n i i lo r in c a u zS .

1 2 . C a lc u lu l n u m S ru lu i d e r o t a t i i a le a r t o r e lu i p r in c ip a l p e n tr u c u r s e le d e a § c h ie re

I n c a d r u l u n e i fa z e o a re c a re i , n u m S ru l d e r o t a t i i N si a le a r b o r e l u i p r in c ip a l p e n tru c u rs a d e a § c h ie re s e c a lc u le a z S p e baza r a p o r t u lu i in t r e lu n g im e a c u r s e i d e a § c h ie re 1 ^ l a ao ea fa zS i , i n mm, § i a v a n s u l d e lu c r u s { l a re s p e c t iv a fa z S i , in m m /ro t:

N aj = [ r o t ] ( 1 1 . 6 )

si

1 3 . f a l n i l i i l o o e f ic ie n t i 1 o r t i n p i l o r d e a ^ c h ie reja C o e f ic ie n t u l t i n p u lu i d e a § c h ie re t { s e d e te rm in S p e n tr u

Iie c a re fa z S 1 f o lo s in d r e l a t ia : ■

N.iT i I --- IS

i max

in c a re N a1 e s te n u m S ru l d e r o t a t i i a le a r b o r e lu i p r in c ip a l p e n tru c u rs a d e a f c h ie r e la fa z a i , i n r o t , i a r N r i - num Srul m axim d e r o t a t i i a le a r b o r e lu i p r in c ip a l , d in t r e c e le a fe re n te d i f e r i t e l o r s c u le c a re lu c re a z S s im u lta n l a fa z a i , in r o t .

Se , p o a te d e te rm in a v a lo a re a c o e f ic ie n t u lu i t i i r p u lu i d e

( 1 1 . 7 )

*«ii 111T, - -------- (11.8)

1cl max

lMi fiirri luragimea cursei de a§chiere, in mm, iar 10« - lungimea maxima a cursei de lucru executate simultan la faza if in mm.

14. stabilirea ccnventicnal-eacnc«i-oe ale sculelor a§cbietoare

La prelucrarea mecanica cu o singurS scuia a chietoara, pe ma§ini-unelte universale, durabilitatea economics poate fi determinate relativ siraplu fi se elaboreazS ca atare normative cu durabilitati econcmice medii, specif ice diferitelor metode de prelucrare mecanicS.

La prelucrarea pe ma§ini-unelte automate fi semiautcmata I cu mai multe cutite simultan, nu se pot realiza asemenea normative, deoareoe influenza diferi^ilor factori asiipra valorii du- rabilitStii optime este mult mai pranuntatS. Totufi, pentru a facilita proiectarea regimurilor de afchiere la prelucrarea cu mai multe scule simultan, s-au intoanit normative cu durabili- tSti economice medii, valabile pentru situatia cind respective- le scule ar lucra independent, firi a se ine deci seama de numirul de scule ce lucreazS simultan. Intrucit o astfel de durabilitate economics medie nu asigurS o prelucrare economics, atunci cind se lucreazS cu mai multe scule simultan, ea mai este numitS fi dumhilitate conventional- econoqicS, notindu-se cu T__u.conv

In acest sens, pentru stabilirea durabilitatilor conven- tianal-eccnomice T ., pot fi desigur folosite recomandarilej| referitoare la prelucrarea cu o singurS sculS; in mod orienta- I tiv, se pot utiliza datele menticnate in tabelul 1 1.3.

15. Calculul riurafri 1 it&tilor sculelor, exprimate in timpi efectivi de agchiere

Durabilitatea exprimatS prin timpul efectiv de a§chiere al fiecarei scule se determina cu ajutorul relatiei:

Ti = T(-Tconv I (H.9J

in care t { este coeficientul timpului d e a f c h ie r e l a faza i ?i 7oonv f ~ durabilitatea conventional-ecanomica a s c u le i a§chietoare, pentru faza i, in min.

16. Stabilirea d ia m e tx e la r d e aalculIn calitate de diametre ce vor fi folosite pentru

unele calcule ulterioare (Do)), se vor cansidera diametrel# caracteristice suprafetelor exterioare ale semifabrioatului,

a f c h ie r e t, cu a j u t o r u l r e l a t i e i :

430 ■af

p a n tru p ra lu c ra ra * s u p ra f* t* lo r • x ta rlo o ra , d ia m e tra l* s u p ra fe te lo r f in a ia B p a n tru p ra lu c ra ra * s u p ra f«t* lo r in ta r io a r a f i {jia m B tre le m axim a, In c a z u l 8 f ro n ta l* aau o o n io * .

1 7 . C a lQ i l u l r y o r t u lu i D „ , ln/Do| a l d ia a a tr a la r

Se c a lc u le a z a a c e s t ra p o rt num ai p a n tru fa z e le da s t r u n - j i r e f re n ta ls f i s t r u n jir e o o n ia i. Cunoagteraa r a p o rtu lu i 1 SSil 1 e s te necesartt a tu n c i c in d se fo lo s e s c c o e ffic ie n t! 3e' c o re c p a a v it e z e i de a g c h ie re , da re g u ia | de d e -te rm in a re a v it e z e i de a fc h ie re f i in d v a la b ile p e n tru s t r u n ji rea lo n g itu d in a l& .

1 8 . D e te rm in a re a v ite e za i da a s c h ia reP e n tru d e te rm in a re a v it e z e i de a $ c h ie re se a peleazft la

r e l a t i i le f o lo s it e In c a z u l p r e lu c r & r ii cu o s in g u rA s c u ia , d a r lu in d u -s e in o a n s id e ra re d u r a b ilita te a c o n v e n tio n a l - econcm icft T . . I n lip s a u n o r r e l a t i i co re sp u n zfito a re de c a lc u l, se p o t fo To s i e v id e n t § i v a lo r i a le v it e z e i de a $ c h i e re ta b e l at e f i caconvandate p e n tru d i f e r i t e onnri-lfrH de lu c r u , ra p o rta te , d e - s ig u r , la o anum ita d u r a b il it a t e o o n v e n tio n a l-e o c n c n d o i ^oonwl*

1 9 . S t a b ilir e a t u r a ^ i i lo r co n ve n tic n a l-e o c n c n a o e a le a rb o re lu i p r in c ip a l

P e n tru f ie c a re fa za de p re lu c ra re , se d e te rm in e v a lo a re a t u r a t ie i c o n v e n tio n a l - econom ice a a rb o re lu i p r in c ip a l n ^

1000 • vi " ------------------- 1 1 1 [ro t/ ta in ] ( 1 1 . 1 0 )

* I Dc,

in c a re v , e s te v it e z a o a n v e n tic n a l-e o o n o n ic i la fa z a i , in m/tain, i a r Dcj - d ia m e tru l de c a lc u l, in mm.

S c u la a fc h ie to a re p e n tru c a re re z u lta t u r a t ia c o n v e n tio n a l - econom ics cea m ai red usA se num efte s c u lS l im it a t iv S d in p u n ctu l de ve d e re a l v i t e z e i de a $ c h ie re . E s te de d o r it c a t u - r a t i i le c o n v e n tio n a l-e c c n c rn ic e a le a rb o re lu i p r in c ip a l , p e n tru s c u le le c a re lu c re a z S s im u lta n , sA f ie c i t m ai a p rq p ia te c a v a lo a re ; a ce a stS c o ra a itie nu e s te in d e p lin it a , se p o a te r e - curge e v e n tu a l la o schim bare a m a te ria lu lu i p S r t i i a c t iv e a s c u le i a fc h ie to a re . De e x e n p lu , la p ie s e le in t r e p t e , s u p ra fe - te le cu d ia m e tre m a ri se p o t p re lu c ra cu a ju t o r u l u n o r c u t it e cu p lfic u te d in c a r b u r i m e ta lic e , ia r c e le cu d ia m e tre m ic i, cu a ju to ru l u n o r c u t it e d in o t e l ra p id .

2 0 . G a lc u lm v a lo r i lo r c o e f ir ie n t i 1 or e x p o n e n tia l! a i v it e z e lo r r e la t iv e

P e n tru s c u le le a $ c h ie to a re c a re lu o re a za la t u r a t i i conve n tio n a l -e conom ice ce dep4§esc t u r a t ia c o n v e n tic n a l-e c o n a n io S a s c u le i lim it a t iv e c u mad p u t in de 50% la p re lu c ra re a o t e lu lu i

cu m ai p u t in de 80% la p re lu c ra re a f o n t e i, se d e te rm in a v a lo r ile o o e f ic ie n t ilo r e x p o n e n tia l! a i v it e z e lo r r e la t iv e .

431

Tabalul 11.3 Valeri Mdil pantru durabilitatea coneenHeml•mfnmtmIni Tn|>|

A. Prelucrarea eu cutite pa toata tipurila da Mplnf-tfalU

Tipul ou(Itului Materialul pirtil epchletoare

Meter la preUi

Otel

lui de iorat

Fonta

earn # lln

Cutite normal* de atrunjlt exterior, cutite de atrunjlt plan

Rp3,Rp4 P05 ,P10 ,P20,P30 ,K30 ,IC40

4090

5030

Cutite pentru strunjit canal*, de retezat >1 prof Hat

Rp3,Rp4 P05,P10,P20,P30,K30,K40

2030

9090

Cut He prof 1 late Rp3,Rp4 30

B. Pralucrara naoanici cu burghie, adlncitoare 9! scule de f i I at at

Costul Mjinif unei tat

Tipul sculeiMaterialul

Diametrulmm

Scizut sau aediu RidicatpArt11

a?chietoare Materialul de prelucrat

Otel Fonts Otel Fonti

convJ •in

I 01 2 3 4 5 |

Burghie elicoidale

Rp3Rp3Rp3KAO

10-2021*4041-6010-20

153060

25501508

153050

25501008

Rp3 25-40 25 75 20 60

AdincitoareP30KAO

20-40 40 20 25 15

P30.. KAO

41-80 60 30 40 20

I Piepteni de f 1Ittat - - 110 - .

Tarozi • • - 90

Filiare rotund* • • 90 - „ • I

A30_

IC. Preluorarea aecaniol prin frezare

H iplrtIj

H s latnarA

Diaaetrul frezat 0, an

Tipul frezai 50 75 100 I 150 | 200 j 300 *00 | 300 I

DurabiIiiatea conventional-econoaitcl *corw la1n|

Fraze frontal* II disc 100 120 130 170 250 I 300 I 400 I 500 J

Otalrapid

Fraze da crestat ;i dabitat

80 90 100 110 120H

*

Fraza oil indrice 100 170 280 400 ' SQ ■ *951 j 11 n

Froze seairotunda 60 80 100

Fraza unghiulara 100 150 170

Carburi metal1ca

Fraze frontale ?i ciIindro-frontale

90 120 200 300 500 600 800

Fraze disc cu cu trai tii;uri

’ | 130 160 200 300 » 'f

Valorile z { ale acestor coeficien£i exponential! ai vitezelor relative sint egale cu inversele valorilor exponentilor durabilit^tii din relatia de determinare a vitezelor de a§ciiiere:

1Zj = — * (11.11)

m i

Pentru stabilirea valorilor ooeficientilor exponenîali ai vitezelor relative, se pot folosi datele din tabelul 11.4.

21. Determinarea mSrimilor auxUiare Rezolvarea acestei etape se efectueaza de obicei numai

pentru acele faze de prelucrare pentru care s-au stabilit anterior coeficienfii exjpanentiali z i ai vitezelor relative (adic& pentru acele faze in cazul cdrora turatia conventional-ecanomi- cSl iônv . dep5§e§te turatia sculei limitative ntonv cu cel mult 50% la prelucrarea otelului §i cu oel mult 80% la prelucrarea fontei). In continuare, se determine a§a-numitele ra&rimi auxiliare Wnj, cu ajutorul relaîei:

*

1000 • z 1

W „ 4 - ( --------- j ‘ ( 1 1 . 1 2 )

in cara t este tura^ia O G n v m ( i o n a l - e o a n a n l o & l a f a z a 1 ,in rot/rain.

A b o rd a re a p ro h le m a i p o a te e v d d e n ^ ia u n u i din u rm & to a re le t r e l c a z u r i:

a. Atunci cind pentru toate fazele in discufcie existA o a- ceea§i valoare a coeficien^ilor exponential i j al vitezelar relative, calculele se efectueazS cu rela£ia de mai sus. Se dete rm in e a p o i suma m&rimilor auxiliare W , §i, plecind de la a o e a s ta , se calculeazfi turafcia economica de lucru, comuna

Tabelul 11.4 Valori aedii ale coef icient i lor exponential! al viteaelor relative de apchiere, Tn report ou natura materialului seaif abricatului I ou tipul aculei apchietoare pi cu natura aaterialului pfirti i activa a sculei

Materialul pirtii apohletoere

Materialulde

nf»A 1 iiAPit

Felul acute! epohletoare Rp3,Rp4 P05,P10,P20,P30

K30,K40

prviuvrav

Coefioientul exponential z

0 1 2 3 4

Cutita noraala, da atrunjlt plan, da atrunjlt Interior

a 5 -

Cutite de eanalat #1 retezat 4 5Cutita profilata Burghia

3,335

•

Adincitoare 3,33 4Otal Alasoara 2,5 1,5

Froze frontale 5 5Fraza disc 5 3Fraza oil indrica 3Fraza de filatat 2 •Fraza male niodul pi de oanelat 2,5 -

FontaCutita norfflale, de atrunjlt plan, de strunjit interior

8 - 5

■aleabili Cutita de eanalat pi ratazat 4 _Burghia pi adincitoare 8 '2.5Alazoare 3,33

Cutita noraala, de strunjit plan, da strunjit interior

10 - 5

Cutita de eanalat pi ratazat 6,67 m 5Fonti Burghia pi adfneitoare 8 « m 2.5

•cenupie Alazoare 3,33 m 2Fraza frontale 8 m 4Fraza diso 8 mFraza ollindriea 4

1Fraza oelo oodul pi da filatat 3,33 * & ‘I

434

Tabalul 11,4 (oontlnuara)

0 1 2 1 4

Cutit* dm or to# fal, axolualv 1ALIaJ* cala prof Ilata # -SS cupru Burghia fi adfncitoara B i m

Alazoara 3,33 • • m

Ali«J«p aluminiu

Cutite da orioa fal, axclusiv cala profilata

3,33 H 1

pentru to a te s c u le le a § c h ie to a re :

^coin*-®—|1 | [rot/min] (11.13)

B 11 ib. Dacfi pentru toate fa z e le a n a liz a te se c a n s ta ta

1 existenâ a doufi valori distinct©, z 1 §i as*,, a le c o e f ip ie n t ilo r- exponantiali ai vitezelor relative, pentru s t a b ilir e a t u r a ^ ie i

economice comune se poate aplica o metoda s iir p lif ic a t A , e x p u si in oontinuare.

Se stabilesc mai intii turaîile conventional-ecancniioe cele mai mici, aferente fiec&reia dintre cele dou4 v a lo r i d i s - tincte ale coeficientului exponential. Luindu-se apoi in c a n s i- derare numai cele dou& turatii conventional-economice (cele m ai softzute dintre cele calculate pentru fiecare valoare a coeficientului exponential z i ) , este posibil sfi se constate c& una dintre ele o dep3§e§te pe cealaltA cu mai mult de 50% sau cS valoarea unuia dintre coeficienîi exponential! o depaê^te pe a celuilalt coeficient exponential cu mai putin de 100%; intr-o astfel de situaîe, calculul mdrimilor auxiliare se face bcnsiderind o valoare comund a coeficientului exponential zf §i anume acea valoare corespunzatoare turatiei convent ional-economice celei mai mici. Dac& ins£ una dintre cele dou& turatii Qonventional-econoinice cu valorile cele mai scdzute (fiecare aferent£ cite unei valori a coeficientului exponential al vitezei relative) o dep3§e§te pe cealaltS cu mai putin de 50% §i totodatA atunci cind valorile coeficientilor exponential i se aflS intr-un raport mai mare decit 2:1, se calculeazS m&rimile auxiliare Wni cu relatia (11.12) pentru fiecare fazfi de prelucrare, utilizindu-se succesiv fiecare ‘coeficient e x p o n e n tia l (zy §i z2 ) §i se vor determina sumele distincte ale m S rim ilo r auxiliare pentru fidcare coeficient Zj. Se vor refine § i se v o r inscrie eventual in documentul tehnologic (de e xe n p lu , in fi$a Pfintru calculul regimurilor de a§chiere - ta b e lu l 11.6), sub

435 I

c o m a d e r r a c t ie : ia n u m a ra to r suma swaj a vaj.a ir.i_i.a r v a n m u e v a u x il ia r e , c a lc u la t e p e n tru v a lo a re a oaa m a i m ic a d in t r e H d o i o o e f ic ie n t i e x p o n e n tia li z 1 f i z 2, i a r la n u m ito r - aceeaî sum a, c a lc u la t e p e n tru v a lo a re a oaa m a i m are d in t r e c e i d o i M l a f ic ie n t i e x p c n e n ^ ia li.

c. Daci p e n tru f a z e le a n a liz a te e x is t s t r e i v a lo r i d ig - tincte ale ooeficientilor e x p o n e n ^ ia li a i v i t e z e lo r re la t iv * z1 a z2 1 Z j , stabilirea turatiei c o n v e n tio n a l-e c a n a tiic e canune se poate efectua printr-o unificare prealabilS a c o e fic ie n fc ilo fe i exponential! cu valori mai apropiate. Stabilirea g r a d u lu i 'de apropiere se realizeazS prin calculul raportului intre v a lo r ile vecine ale ooeficientilor exponential! dispufi in o rd in e eras* cfitoare. In continuare, se stabilesc cele mai mici turaîi ccn- ven'tianal-economice pentru fazele ale c&ror ooeficienti exponential! sint susceptibili de unificare fi se a d o p ts d rq p t valoare unificata coeficientul exponential z ; aferent celei mai mici turaîi conventional-econanice. Se continue apoi calculul ca fi in cazul punctului precedent (b), cind existau numai doua valori diferite ale ooeficientilor exponentiali ai vitezelor relative.

22. StatriJirea turatiei de oalcul Citeva elemente privind determinarea turatiei de calcul au

fost deja prezentate in cadrul punctului 21. A§a cum s-a mai mentionat, pot exista douS situatii:

a. Daca sculele apchietoare au aceeafi valoare a coeficientului exponential al vitezei relative, se recurge la calculul sumei mSrimilor auxiliare 231. aferente sculelor fi apoi, apelind la relatia (11.13), se determina turatia comuna cores- punzStoare sumei respective; aceasta va fi turatia economics a arborelui principal;

b. In cazul in care sculele apchietoare sint caracterizal te prin douS valori distincte ale coeficientilor exponentiali ai vitezelor relative (ceea ce conduce la obtinerea a doua sume diferite ale valorilor mSrimilor auxiliare, sume retinute sau consannate in documentul tehnologic sub forma de fraefcie) j pe baza relatiei (11.13), se determina turatiile arborelui principal, atit pentru valoarea inscrisa la numarator, cit fi pentru cea de la numitor. Se calculeaza apoi media oelor doua turatii, aoeasta considerindu-se drept turatie econanica de calcul.

23. Determinarea turatiei reale a arborelui principal Daca turatia de calcul coincide cu una dintre turatiile

realizabile pe mafina-unealta, aoeasta va fi fi turatia reaia a arborelui principal (n^). Atunci cind turatia de calcul nu este identica cu nici una dintre turatiile oferite de mafina- unealta, se recurge la adoptarea turatiei imediat inferioare.0 exceptie de la aoeasta indicatie o constituie cazul in care gradul de incircare al mafinii-unelte este foarte mare; se

*coeptA in aoest caz adcptarea, In calitate de turafcLe reaia, a tura£iei imediat superioare din gama da turafii ale ma$i- nii-unelte, respectarea oanditiei ca aoeasta sa nu dep&jeas-

cu mai mult de 20% turafla de calcul.24. Oilculul vitezei effective de a§chiereIn report cu turaîa reaia a arborelui principal ?i

hjjiird coat de diametrul de calcul Doi, se calculeazS viteza e- gctivS de a§chiere v^.:

*-Dor»Vuv * fi " ---------------------------- [m / m in ] ( 1 1 - 1 4 )

1000

25. Verificarea puteriiCunoscindu-se marimea conpanentei Fz a fortei de a^chiere

(in N) ?i valoarea vitezei efective v ~ de a§chiere (in m/min)# poate fi calculate puterea solicitatS de procesul de a§chiere la prelucrarea cu fiecare sculd:

Nai - -F-- -V#f< [kW] (11.15)6000

Prin insumarea valorilor puterilor de a§chiere corespunzatoare fiecdreia dintre sculele care lucreaza simultan , se determine putere a totals absorbita N t, care se va compara cu puterea a ma§inii-unelte, disponihiia la nivelul arboreluiprincipal, aoeasta din urma stabilindu-se prin luarea in oonsiderare a puterii nominale Nn a electrorootorului ma§inii-u- nelte §i a randamentului 17 al transmisiei:

Nmu " (H.16)

Va trebui ca puterea totals Nat solicitata de procesul de a§chiere sa fie mai mica decit.puterea a ma§inii-unelte; in caz oontrar, se va recurge la o modificare a repartizarii fazelor de prelucrare, la o m&rire a puterii electrorootorului sau la o diminuare a turaîei arborelui principal.

26. Calculul rapartului intre tura£La efectivS a arborelui principal §i turafcia cxariventional-eco- DGBLCS

Valoarea acestui raport se determine pentru fiecare faza H prelucrare, cu ajutorul relaîeis

Kvi - ------ (11.17)^conv i

437

in core este turatxa reaia a n m m n a . « B i n | rot/tain 91 n0lvtv t - turatia conventional - ecanamici pentru? fazk oarecare x.

27. Determinarea valorilor ooeficientilor de oq^ tie ai AirwHii-stJUHinr eoanlflB

Cunoscindu-se valoarea raportului g M din tabelul 11.3 determinS coeficientul de corectie M al durnhi 1 it&tii ecc**>. mice.

28. Durahilitatea de calcul a sculelar nTrtvi ntnai^ In soopul evaluftrii duratei de utilizare a fiecarei acult

a§chietoare §i al estimflrii consumului de scule, este neoesarf determinarea a§a - numitei durabilitdti de calcul To»io r In acest scop, se va folosi relatia:

T0.ic i " *ri Toonv | [min] (11,18)

atunci cind raportul VLi (dintre turatia efectivfi n ^ a arborelui principal §i turatia conventianid'ecQncndcd 1 f) este subunitar §i relatia:

Tconv iT e.lc 1 ---------- S <U -19)

KTi

pentru situatia cind raportul Kvi are valori supraunitare.

Tabelul 11.5 Valorile coaf iciontului IC» do corectie a durabilit&fii relative

Coeficientul r do corectie a vitezei do a$ohie-

Coeficientul exponential al vitezei relative, z

10 8 6/67 5 4 3/33 2,5 2 1,5rm, pina ia: .

Cro#- I toro

Descre?-toro

j i vjo i/vi fw y iv a M il i % i i(descroftore sou crejtere)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

j 1,00 1,03 1,06 1,09 1,12

I 1,16 1,20 1,25

i 1/30 I 1/34

1,38 1/42 1,45

I ..iff -

1,000,980,950,920,900,880,850,800,780,760,740,720,700,68

1,001/341,802,403.24.2 5,710,013,41824324257

1,001/251,602,002,53,24,06,48,810,012,5162025

1,001,211,481,782/142,73.34.4 5,9 7,0 8/6 10 12 15

1,001,161,341,551,802,12.43.23.74.3 4,95.76.57.6

1,001,121,251,421/601,802,02.5

2*8 ,3,23.64.0 4,55.0

1,00 1,10 1,22 1,33

, 1,461.65 1,82 2,10 2,402.65 2,9 3,2 3,5 3/9

1,001,081,161.24 1,33 1,45 1,57 1,75 1,93 2/082.25 2,40 2,50 2,83

1,001,061,121,201.25 1,34 1,42 1,60 1,70 1,80 1,90 2,00 2,102.25

1,001,0*f iH i1111111,40111If11

J

Tabelul 11,5 (oontinuare)

ru nill1,651,701,751,801,851,90112,002,50

0 ,650 ,6 30 ,620 ,600 ,5 80 ,5 60,550 ,5 30 ,520 ,5 00 ,40

32405064

19232934425062

5 6 | 8 9 10

8 ,8 5 ,7 4 ,3 3,0 2 ,4 1,9310,0 6 ,4 3,2 2,5 2,0011,6 7 ,2 5 ,3 3 ,5 2 ,7 2,1213,4 8,0 5 ,8 3 ,8 2 ,8 2 ,215,5 9 ,0 6 ,5 4 ,0 3,0 2 ,318 10,0 7,1 4 ,3 3 ,2 2 ,421 11,2 7 ,8 4 ,7 i|§ 2,524 | 12,5 8 ,5 5 ,0 3 ,6 2 ,628 11 9 ,3 5 ,3 3 ,8 2 ,732 16 10 5 ,7

104,0 2 ,8

■ 40 21 n m

Verif icarea utilizer ii c o re c te a u n e ia d in t r e c e le d o u I r e l a ^ i i anter ioare este legate de c u n o a ^ te re a f a p t u lu i c 1 p r in mic§orarea turaîei (deci a vitezei de a§chiere), a re le x : o cre?tere a durabilitfitii §i invers, adica la c re ^ te re a t u r a - ■fiei, dur abil itatea sculei a^chietoare va in r e g is t r a o s c S d e re .

Daca o aceea§i scuia a§chietoare e s te f o lo s it a l a m a i multe faze succesive de prelucrare, dur a b i l it a t e a d e c a lc u l ©•ic se determine cu ajutorul relatiei:

calc [min] ( 11. 20)

+ •.« +alo 1 calc 2 calc n

in care T lc ,, Tc,.e 2,..., Tc,lo „ sint durabilitatile de ealeu- ale sculei pentru fiecare dintre fazele realizate succesiv, durabilita£i determinate anterior pe baza relaîilor (11.18 ) sau (11.19).

29. Calculul raportului in t r e d u r a b il it a t e aunei scule oarecare §i d u r a b il i t a t e a s c u le i limitative

Raportul Kdi intre durabilitatea T i a fiecSreia dintre sculele utilizate simultan §i durabi litatea TMlc -in a sculei limitative este dat de relatia:

Kdi Icalc t

*calc min

(11.21)

Durabilitatea de calcul minima corespurde in general scu- pentru care s-a stabilit anterior turaîa conventional-eco-

ncmicA cea mai redusa, dar, daca valorile coeficientilor

439

e x p o n e n tia l! a i v it a o a lo r r e la t iv e s i n t d i f e r i t e , e s te o a a o e a s ta a f irm a t ia s i nu m ai f i e v a la b ilS .

E s te e v id e n t cA p e n tru s c u le le l i m it a t i v e , Kd - 1 .

1 1 .3 EXEMPLU D E C M X U L A L PARAMETERHOR ■ASCH IER E LA PRELUCRAREA P E UN STRUNG SfflOAintDM AT M JL T IC U T IT E

Se c o n s id e r^ a f i necesar e o b ^ in e re a p ie s e i c u dim enaiunu le in d ic a t e in f ig u r a 1 1 . 1 . Form a § i d im e n s iu n ile s e m ifa h ria l t u l u i u t i l i z a t p e n tru o b tin e re a p ie s e i d in f ig u r a 11.1 M H o b s e rv a te in f ig u r a 1 1 . 2 .

1 . S t a b i l i r e a I d e p r e lu c r a r e ^ ^ ^ H

L a s t a b i l i r e a schem ei Ip r e lu c r a r e s -a u a v u t in vedere p o s ib i l i t & £ i le s t r u n g u r ila H s e - m ia u to m a te m onoaxe m u ltic u tite d in d o ta re a s e c t ie i .

Pe s a n ia lo n g it u d in a lf i se v o r m cnta dou& c u t i t e (N t § i 3 fj| c u a ju t o r u l c S r o ra s e v o r p re - lu c r a s u p r a fe ^ e le c i lin d r ic S je x - t e r io a r e , i n t im p c e dou£ d in tre s u p ra fe fc e le f r o n t a le s e v o r cb - t in e c u a ju t o r u l a douS c u tite I

I ( N 1 § i H2 ) m o n ta te p e sania I t r a n s v e r s a l^ ( f i g u r a 1 1 . 3 ) .

2 . A le g e re a nayim* inmplti* J

P re lu c ra r e a v a a v e a lo c pe un s tr u n g s e m ia u ta n a t manoax t ip

| 1 A 7 4 0 , p re v S z u t c u d o u £ s S n ii m u lt ic u t it e , c u p o s ib ilita te a o b t i n e r i i u n o r t u r a t i i cuprin sft I

i n t r e 56 § i 710 ro t/ m in , p e n tru o gam£ d e a v a n s u r i lo n g itu d in a - le d e 0 , 1 2 5 . . . 0 , 8 m m /ro t.

3 . S t a b i l i r e a m e to d e i d e in s t a la r e a s e m if a tr i- c a t u lu i

P e n tru in s t a la r e a s e m if a b r ic a t u lu i, s e v o r f o lo s i un d o rn c u g & u r i d e c e n t r a r e , v i r f r o t a t iv l a c a p S tu l d in dreapta# I v i r f f i x ro o n ta t i n a rb o re le p r in c ip a l a l ‘s t r u n g u lu i § i in im fi de a n tre n a re l a c a p S tu l d in s t in g a . I n c a l i t a t e d e su p ra fe t© |H o r ie n t a r e , s e v o r u t i l i z a s u p ra fa ta f r e n t a ls a d e g a jf ir ii S 3p a r te a s t in g S § i s u p ra fa td g S u r i i a x ia le , a m b e le su p ra fe t*f i i n d p r e lu c r a t e a n t e r io r .

Material: 0L 50 15X45 500-80

F ig . 11.1 FortM unaiinterraediarS piese, tn vederea obtinerii unei ro£f dinfate

3 208

Fig 11.2 SMifabricat pentru obpnerea piesei din fig. 11.1

4. Stabilirea •oulalor ayhixjtoara

Din analisa schawl da prel**crare, se ooratatA posibil Ltatea foloeirii a patru cutite prev&zuta cu plicuta din carburi metalioe tip P20 ( Ml, - ouît drept pentru degropare; M2 - outit^^™ teral dreapta; N. - cuît frontal stinga §i n4 B cuît frontal dreapta) I

Toate crtitale au sec^lunea cozii de 32 x 32 | | I

5. Stabilirea anrfcilui de instalare a sculelor

SSniile strungului soniautccnat sint prevfizute cu suporturi portscule avind locaijuri pentru instalarea unor cutite dispunind de oozi prismatioe, fixarea acestora efectuindu-se cu §uru-

■buri.6. Stabilirea ftiinrrimiloar

de agchiere Se apreciazfl a fi posibilfl

inl&turarea adaosului de prelu- ■crare intr-o singurd trecere, oeea

Ice presupune ©galitatea adincimi- llor de a§chiere cu m&rimile adaosurilor de prelucrare pe direcfcLi- le respective: o exceptie o constitute faza nr. 2, la care aiici- mea de a§chiere inregistreazfl o variable de la (160 - 150)/2 = 5 1 |t2MX =(166 - 150)/2 = 8]

A i nran la:

ram.

208 - 200

^9* 11.3 Schama da prelucrare

*

t x =

t , =

^ 2 max * ^ 2 min

26,5 mm;

74 - 70 = 4 mm;

34 - 30 =» 4 mm.

8 + 5

2

441

Valorile determinate ale parametrilor regimului da H H „ re, preaum fi alte condit-ii de lucru, sint treoite In formula rul pentru calculul regimurilor de ag chi ere (tabelul 11.6),

7. Stabilirea avansurilor de calcul Este nacesarA s ta b ilire a a numai doua v a lo r i ale avanauri-

l o r , tin in d oant de fa p tu l ca scu le le s in t m ontate In tarriwn pe |iecare d in ce le doua s in i i . Alegerea p ro p riu -z is a a valorilo r a va n su rilo r se efectueazS pe baza d a te lo r d in ta b e lu l 11.

81 p H § 0,30 mm/rot;

s3 - s4 = 0,40 mm rot.

8. Verificarea avansurilor Verificarea oorectitudinii stabilirii avansurilor de lucru

se poate realize utilizindu-se relaîile de la prelucrarea cu o singurS scuia. Astfel, pentru verificarea avansului din punctul de vedere al rezistenêi corpului cutîtului, se va lua in consider are mai intii situaîa cuîtului N2, pentru care adincimea de afchiere va ajunge la un moment dat la o valoare maxims t , „ - *■ 8 mm;

=yy.33,

Ct't ‘ 'HB ‘ ‘k 15' k 1 6'icX7' k l a ' k i9

33, 3‘32-32‘0, 535,7 •81-190°'75<1 , 0-1, 01 -0, 87 -0,9 -0,96

= 1,77 mm/rot > sadopt = 0,3 mm/rot.

Pentru celelalte cutite din set, solicitarea corpului cutitului va fi mai redusS, datoritS valorilor mai nrjrrj ale adincimilor de a§chiere, deci cu atit mai mult corpurile cutitelor vor rezista la solicitarile create de mi§carea de avans.

Verificarea avansului din punctul de vedere al rezistenfcei piacuêi din carburi metalice se va efectua de asemenea pentru situaîa celei mai mari solicitari, adica atunci cini aHinHmna de apchiere are o valoare t,.v = 8 mm:

8,3-C1'8 8,3-81'8t i p 1 ipi--- I Y 3 ---- = 3,54 mm/rot > sadopV | 0,3 mm/rot.

t ' 'Bj, 8 ' -53

Se constata ca valorile adoptate pentru avansurile da lucru indeplinesc conditiile de rezistenfa a corpului cuîtului fi a piacu£ei din carburi metalice.

442

9. calculul lutqlaUor ouraalar <Ja lucru Valorile lungimilor cursolor de lucru m dat&rmin& prin

liiar®* in ocnaldarar* a companantalor acestor»:

208 - 200M 1 1., | lp, | 1.1 | 1„1 I (0,5...2) | ------- Ctg 70° |

I 3 8 + (1...5) * 45mm;166 - 150 ■■■

lo2 * 1.2 + p + * * | M | (0,5...2) I ------- ctg 90 j

+ 40 + 0 = 42 mm;

I 1 1 .J + l p3 + 1.3 + Id J “ ( 0 , 5 . . . 2 ) I I I I 1

208 - 170+ —|---- + (0 ,5 ...2 ) » 21 non;

2

208 I 150

le* I 1.4 1 lp* + 1.4 + 1*4 - (0,5...2) I I tg I I ---- 1--- |

+ 0-31 mm.

1 0. C a lc u lu l lu n g is d la r c u rs e lo r de lu c ru lungim ea c u rs e i de a § ch ie re l ol( la o fazS o arecare i se

cb ine prin insumarea lungimii de pStrundere L, ?i a lu n g im ii de a§chiere lai. Pentru cele patru faze considerate, lu n g im ile ourselor de a§chiere vor avea deci valorile:

1C01 = Ipi + 1.1 = 1/45 + 38 1 39,45 mm;

l0a2 = 1P2 + 1.2 - o + 40 = 40 mm;1«3 “ lp2 + 1.3 = 0 + 19 = 19 nun;lCfl4 = lp4 + 1.4 = 0 + 29 - 29 mm.

1 1 . Calculul numSrului de rotatii ale aiixxrelui principal pentru cursele de lucru

NumSrul de rotatii ale arborelui principal se determine ca report intre lungimea lcj a cursei de lucru §i ririim avansului de calcul Sj pentru fiecare dintre fazele i:

l<jiNr1 = — = — ■= 150 rot; s, 0,3

443

^cJ 21—— ® -- ■*

s3 0,4

1 31— aa -- ca

*4 0,4

w I ---- « — “53 rot;

78 rot.

M _ 3 9,4 5

S1 0 , 5

ca2 40

S 2 0 , 3

^ca3 19

S 3 0 , 4

I H* O'

o 1 **

II

29

S 4 0 , 4

12. C a lc u lu l n u m a ru lu i d e r o t a t i i a le a rb o re lu i p r in c ip a l p e n tru c u rs e le d e a g c h ie tc

In acest caz, numSrul de rotatii a le a r b o r e lu i p rin c ip a l se determine prin luarea in consider are a lu n g im ii 1 |cursei de a^chiere §i a mSrimii avansului s,:

N . , , ----------- I 132 r o t ;

N„3 =

N.,* =

1 3 . C a lc u lu l n r a f i rrip n ^-i 1 nr- t im p ilo r d e a^chiere | C a lc u lu l o o e f ic ie n t ilo r t im p ilo r d e a § c h ie re s e va efectua

a v in d u -s e in ve d e re ra p o a rte le in t r e n u m e re le d e rotatii ffl| a le a r b o re lu i p r in c ip a l p e n tru c u r s e le d e a § c h ie re la fie c a re fa z a i § i nu m S ru l maxim d e r o t a t i i N . , d e te rm in a te *a n t e r io r :

r1

132--- = 0,88;150 'm i

•?2 133

150i 0,886;

444

,N »»3

N r1

N.,4t 4 ----------- ---

Nr114. Stabilirea durahi 1 itaîlor ocxwenl^cnal-ecx)'

ncmiceValorile medii ale d u ra b ilita tilo r converitianal-eccncinioe

centra sculele a^chietoare u tiliza te se stabilesc pe baza date- |§| din tabelul 11.3:

^convl *^conv2 — *^conv3 = *^conv4 ** ^ min.

15. Calculul d u ra b ilit& tilo r sculelor, exprimate In tvimpi ef e c tiv i de a§c±riere

Prin luarea in considerare a va lo rilo r t - ale co e fic ie n tilor tim pilor de a§chiere § i a durahilit&fcilor cx^ventional-economice T conv ,, se determina d u ra b ilitd tile :

*1 “ ^-Tconv1 * 0,88-30 I 26,4 min;

T2 » T2-Tconv2 » 0,886*30 - 26,58 min;

T 3 = T3,Tconv3 1 0,320 30 = 9,6 min;

T 4 = V T conv4 i 0,486.30 =**14,58 min.

16. Stabilirea diametrelor de c a l c u lDin schema de prelucrare se poate observa c& diametrele de

calcul coincid cu diametrele sendfabricatului la nivelul sec-tiunilor respective. Vcm avea a§adar:

Dc1 = 208 mm pentru cuîtul N t;

Dc2 = 166 mm pentru cuîtul N2;

Dc3 = Dc4 = 208 mm pentru cuîtele N 3 ? i H 4.

17. Calculul raportului Dpi B5n/Dci sax al diametrelor Raportul Dcj Bin/Dci Mx se determine pentru fazele de strun

jire transversal^:-Faza la care lucreazS cutitul N3:

445

170

D.S »•« 208

-Faza la care lucrearf cutitul »**

150

»in/ o40 ,7 2 .

208

1 8 . D e te rm in a re a v it e s s e i d e e „ . „de a§chiere pentru cu^xtale H,, »2, | | | | i |“l ^ S T i o W t * la prelucrarea cu o songurf g |

(relatia 10.29 din cap. 10):v M _______■k1 -k 2 -k 3- k t -k 5 -k i - k i - k l ‘k i =1 Tm.tx..gy*.(J2L)n

T c 200

242 32-32

ao0'125 0'18 ^ 0,20, (190/200)1'75 20-30

45

70

)0,08. ? __ jO,J

15 0,5( — )°'09-(---)0,1-0,85-1,0-0,9-1,0-1,0 i 101,8 m/min;20 2

242 9 0

- —---------- * — ------------- -1,043-(--- )0'3-30 ' • 6,5°'18 • 0,30'20• (190/200)1 ,re 70

15 0,5•(---)°'“ (--- )°'1-0,85-1,0-0,9-1,0-1,0 = 128,9 m/min;

5 2

242 90

3O°',25.40'18-O,40'20-(190/200)— -1,043- (---)M,

70

15 0,5,0 ,0 9 .| ' .n 3

5 ! "I -T'^0,1‘0,85'1'0'0»9’1»0'1»0-0,845 =

= 112,3 m/min;

v 4 “ 112,3 m/min.

44fi

19. Stabilirea turayHor ocnvsnîflnnl-eoaYwioa Valorllo turaîilar oanverîonfll-Qcancinice aa determina

I H R in oonslderare diametrele de HWBBa D„t si vitezele da Effig—- calculate anterior:

1000-V, 1000-101,8r W i i ---1— fi B--------- | 155,78 rot/min;

n corv2 i --------------- | --------------------- I 247,16 ro t/m in ;i r -166

1000-Vj 1000-112,3r W j I ------ I ---------- I 171,85 rot/min;

ir-Dc1 x- 208

1000 -Vj 1000-101,8

*-d c2 IT-166

1000-v3 1000-112,3

w D | ff-208

1000-vt 1000-112,3

w D c4 W-208171,85 ro t/ m in .

20. CftTrail.ul v a lo r i la r coef ic ie n \ -i lor expanenîflli A§a cum s -a p u tu t c o n s ta ta , e xp cn e n tu l m a l d u r a b i l it a ^ i i ,

f o lo s lt la c a lc u lu l v i t e z e i de a § c h ie re , a re o v a lo a re unicSL:I | 0,125. n .

In a c e s te c o n d i^ ii , c o e f ic ie n tu l e x p o n e n tia l a l v i t e z e i de a ^ch ie re v a f i :

iz -----------------8 .

m

2 1 . D e te rm in a re a a a r i mi l o r a u x ilia r eD in t r e t u r a t i i l e c a lc u la t e , se o b s e rvfi c S cea m ai s c f iz u t i

oorespunde s c u le i N , ( i \_ulu1 “ 1 5 5 ,7 8 r o t / m in ); u rm S to a re le t u - r a t i i c a re d e p fi§ e sc c u m a i p u t in d e 50% t u r a t ia m in im i c o r e s - pund s c u le lo r M3 § i N4 ( n ^ ^ = = 1 7 1 ,8 5 r o t / m in ). M & rim i-le a u x ilia r e a fe re n te f t e c S r e ia d in t r e a c e s te t u r a t i i co n ve n tio n a l-e o o n c m ic e v o r f i :

1000 z , 1000 8 1I I | ( ------------ ) = ( - | - 0 ,2 8 8 3 -1 0 7 ;

Hconvl 155'78

1000 Z j 1000 M e

wn3 wmmm ------ > = 1 ------- I 1 o , i 3 i 4 - i o 7 .* W v 3 1 7 1 <85

447

22. Detenainatea turo£Lei da calcul Suma mfirimilor auxiliare pentru turatiile care dep&qesc cu

oal mult 50% turaîa mim’mA va fi:

|Mn| I 0,2883-107 | 0,1314*10* g 0,4197-10T.

Turafia comunS va fi a$adar:

1000 1000n.COit 1/xi

(ZWni)’ (0,4197-107)0'125148,6 rot/min.

23. Dstenninarea turafriei reale a arborelui principal Turatia imediat inferioarS turatiei reieîte din calcul

(!!_ 1 148,6 rot/min) este =» 140 rot/min.24. Calculul vitezei efective de a^chiere

Se determine vitezele maxime de a§chiere pentru fiecare din dele 4 cutite:

^'Dor1 JT-208-140

ef2

1000 1000

JT-D^-n^ 7T166-140

1000 1000

= 91,48 rot/min;

73,01 rot/min;

Hi i v.f4 "7r‘De3,n«i * 208-140

1000 1000= 91,48 rot/tain.

25- Verificarea puterii

Valorile puterilor de afchiere csorespunzStoare fiecSrui

cuît vor fi:

N l =_ F z l ' v e f l _ *‘S1 *‘15‘16'^T7'^1B‘19' V e f l _

6000 6000

3 /57-41-0,3°'75-(l90)°'75-l/0-l,01-0,87-0,9-0,96-91,48

6000= 3,42 kW;

3,57-8-0,30,75-1900,75-1,0-1,08-0,87-0,90-0,96-73,01~ ‘ --- ----- ——---1— __ |

6000=5,84 kW;

■I H 9 OB'0,»7'0,9 0,06B B .

•u * — ..... . — „ -------- -— . _ .... •AOQO9 R ,M kN.

RltorM tot*I* afaao*bit* v* tit

**.« * ‘ H,1 ■* + N.» * N.* * 3 . « ♦ B .M * 4,S3 + 4,33 -

1 ia,as *w.

I . i\ju>r>v\ nwv i nii-unalt • i

- 0,6-24 - 1 9 ,a WH.

Sa o b M r v i oft M4t < N ^ .

26. Calculul roportului Intro turaVla afectivft a arborelui principal ijl tiira ia oawanti annl-eao-ncMi.dk

Ss o a lc u le a z & a c e s t ra p o rt p a n tru f ie c a r e d in a e le 4 ; cubits:

rv, 140--------- ------ - 0,898;

nB«wi 155,78

nmu K O------- « ------- ** 0,566;

* W 2^7,16

«»u W OK.J - 1 4 - ---- - ------- - 0,814.

neonvJ 171,85

2 7 . Dstenrin&roa valorilor ooeficient-1 lor de oorecîe a durabilit&£ii eooncnine

Valorile coeficienîlor de corectie ai durabilitflîlor e- oononice se stabilesc pe baza datelor din tabelul 11.5:

- P e n tru K v1 ■* 0,898, KT1 “ 2,57;- Pentru ■ 0,566, KT2 > 64;- Bentru - K < - 0,814, Kn - KJ4 - 5,72.

28. DurabilitStile ds calcul ale sculelor ayhietoare detantdnfi durabilit&tils de calcul ‘pentru fiecare din

cele 4 cutite:

e«lo1 " Kj^‘Tconv1 “ 2,57■ 30 “ 77,1 min;

449

Tabelul 11.6 Fi§& pentru calculul regimurilor de a§chiere

i n i ( a t e a : ntreprinderea de pompe

|S e c ( I a IPrelucrftri Imecanice

Fi§a pentru calculul regimurllor de a§chlere

OeoumireffczA

Sculft a § chi etoare

Strunjit longitudinal 0 (208- 220)x38

Strunjit longitudinal 0 (166- 150) x26

C u t 11 32x32 cu plAcu(fi din car- "buri metalice 020

a £I g‘S'S<5 a <

bo £

*v -VF 3B c.u„ 3

V)a.i

■u«/>c ga C_

LJ

C u 11 t 32x32

6,5

0.3

03

45

42

•c _o g

39.45

40

Tip strung semiautomat monoax multicu(ite

Model 1A730

Condi(ii de rftdre: Art

Denumire: roatA din|atft

Tip semlfabricat: Forjat in o a tr l )!

Nr. desen: 70.019.000

Nr. desen ansamblu: 70.019.000

B c e z

150

140

'•C,b a 8?

132

133

10

0,88

0,886

.£ > e

£u g

'.3 Ee 2a Srs sa <y

30

30

Oi£.e fi e

I *io

12

26,4

26^8

■9

13

208

166

g

#ceo

14 15

101*8

128,9

cCJ.va

16

S 3

155,73

247,16

17

Material: OLSO

Stare: aonnallxal

31

Ix C

n31

18

0,2883

■167

19

91,48

73 1

20

0,H98

21

2*57

■

O O

> i

51 1 1

77.


in

- H M f | 5 , 7 2 -3 0 - 171,6 m in .

29. C a lc u lu l ra q p a rtu lu i in t r e A jr a h il ita te a fia o ire d . s c u le f i d u r a b ilita te a s c u le i l im it a t iv e

R a p o rtu l va f i :

___________________T - , 1 77,111;

77,1

1920= 2 4 ,9 0 ;

77 ,1

m 171,6

calc *1n 77,1= 2,22.

D if e r it e le v a lo r i re z u lta te in urma r e z o lv S r i i e ta p e lo r de c a lc u l a l p a ra m e trilo r re g im u lu i de a $ c h ie re au f o s t t re c u te in ta b e lu l 1 1 .6 .

I

Cap. 12 RBGMltr DE ASCHXKRB IA H S U X S N R A HE STRUNGURI H I H U E

1 2 .1 N D TU JN I GENERALE FRIVXND PRELUCRAREA PE S TW JN X R I M U O IA X E

D eoarece s in t . m a § in i-u n e lte cam plexe | i de m are p r o d u c t i- v it a t e , s t r u n g u r ile autom ate m u ltia x e se reoanandcL a f i u t i l i z a - te num ai la p re lu c a re a p ie s e lo r In p ro d u c ^ ia d e s e r ie m are | i de m asa. Pe s t r u n g u r ile m u ltia x e p o t f i p re lu c ra ta s e s n ifa b ric a - te sub form S d e b a r3 ,c u d ia m e tru l c u p rin s in t r e 16 § i 60 mm sau £eav3 d e d ia m e tre c u p rin s e in t r e 80 § i 125 nm.

U n e le o c n s t r u c ^ ii d e s t r u n g u r i p o t f i d o ta te c u d i s p o z i t i - ve de a lim e n ta re a utom ata § i d e p rin d e re a semi fa h ric a t e lo r su b formS de b u c S ^ i ( f o r j a t e , tu m a te sau m a t r it a t e ). I n fu n c ^ ie d e modal d e a lim e n ta re c u s e m ifa b ric a te , s t r u n g u r ile m u ltia x e p o t f i cu d c l u autom at (d a c S a lim e n ta re a c u s e m ifa b ric a te s e fa c e a u ta n a t) § i s e m ia u to m a te fa tu n c i c in d p e n tru a lim e n ta re e s te n e - cesar3 in t e r v e n ^ ia m u n c it o r u lu i).

S t r u n g u r ile m u ltia x e p o t r e a liz a p re lu c ra re a p ie s e lo r dupS u rm a to a re le p r in c d p i i : p re lu c ra re a s u c o e s iv a , p re lu c ra r e a in p a ra le l § i p re lu c ra r e a p a r a le l-s u c c e s iv S .

I S t r u n g u r ile c u p r e lu c r a r e s u o o e s iv S a lc f itu ie s c m area m a - jo r it a t e a s t r u n g u r ilo r m u lt ia x e , c e e x e c u te p ie s e d in b a rd sa u d in s e m ifa b ric a te su b fo rm a d e buca tp . ; in d if e r e n t d e n u m S ru l ay p I n r p r in c ip a le (p a t r u , §a se sa u o p t ) , p r in c ip iu l s u c c e s iv d e p re lu c ra re im pune tre c e re a s u c c e s iv S a s e m if a b r ic a t u lu i p r in p o s tu r ile f ix e d e p r e lu c a r e , a s t f e l c i l a r o t a £ ia c c m p le ta a ta m b u ru lu i c u a r b o r i p r in c ip a l i e s te o b ^ in u tS o p ie s a .

’ C c n s t r u c t iv , s t r u n g u r ile m u ltia x e o r iz c n t a le ( f i g . 1 2 . 1 . ) se canpun d in t r -u n b a t iu 1 p e c a re s in t a § e za te b lo c u r i le 2 § i3 , in c a re s e g S s e s c s is te m e le d e ccroanda § i a c £ ic n a re a le s tr u n g u lu i. f t r b o r i i p r i n c ip a l i ( i n num Sr d e 4 ,6 § i 8 ) s i n t m c n - ta ^ i in t r -u n ta m b u r u n ic T ap. I n t im p u l p r e lu c r a r ii ,t a m b u r u l c u a rb o ri p r i n c ip a l i e s te im o b il , r o t in d u -s e n um ai a r b o r i i p r in c ip a li , c u a c e e a § i t u r a ^ ie i n j u r u l a x e lo r p r c p r i i ; s e m ifa b ric a te le su b fo rm a d e b a rd s i n t s u s £ in u te d e d is p o z it iv e le d e g h i - dare a le b a r e lo r D b . D a ca s i n t u t i l i z a t e s e m ifa b ric a te d in b u - c 3 (i , lo c u l l o r e s te lu a t d e s is te m e le d e a lim e n ta re a u to m a ta

453

STi

a

Fig.12.1. Ela«antala component* principal# ale atrungupifc^ aultiaxa a - vadara ganarala; b - taaburul portaxa la strungul cu 8 axa; c - taaburul port axa la strungul cu 4 axa; d j taaburul portaxa

la strungul cu 6 axa

f i r c t a z a t , c u m a i m u lt i a r b o r i p r i n c i p a l l .m t r u c i t s t r u n g u r lle m u ltia x e a u p r e lu c r a r e i n p a r a le l s in t

in num &r f o a r te re d u s , I n lu c r a r e n u s e f a c r e f e r i r i l a p r e lu - I c ra re a p ie s e lo r p e a c e s te m a f in i.

S t r u n g u r lle ■ i i H m w c u p r e lu c r a r e m ix ta p e r m it p r e lu c r a - re a p ie s e lo r d e o o o ip le x ita te m e d ie .M e to d a d e p r e lu c r a r e e s te cte f a p t | v a r ia n t ^ a p r e l u c r i r i i s u c c e s iv e ; l a r o t i r e a a i u n pas | ta m b u ru lu i c u axe p r in c ip a le s e obta in d o u a s a u t r e i p ie s e In lo c d e u n a . Cu a lt e c u v in t e , m etoda m ix ta d e p r e lu c r a r e c a n s ti I in e x e c u ta re a i n p a r a le l a d o u a sa u t r e i p ie s e d u p a m e to d a s u e - I o fesiva p e s t r u n g u r ile m u ltia x e a u to m a te . S p re e x a n p lu l a s t r u n - I g u l cu 8 axe p r in c ip a le d in f ig u r a 12. 1 .d , in c d r c a r e a s e m ifa - I b r ic a t u lu i s e fa c e s im u lta n l a a r b o r i i 1 f i 2 . I n a c e s t c a z , in - I d e x a re a n u se fa c e c u u n p a s ,c i c u d o i p a f i u n g h iu la r i .D e d a ta a o e a s ta , l a f ie c a r e in d e x a re r e z u lt a d o u a p ie s e i n lo c d e u n a .

Se p o a te m e n ^icn a c S d e c e le m a i m u lte o r i , p ie s e le ce se p re lu c re a z a p r in p ro c e d e u l m ix t s i n t id e n t ic e , d a r p o t f i e x e - '■ c u ta te f i p ie s e d i f e r i t e c a fo rm a f i d im e n s iu n i.

S is te m e le d e com andS a le s t r u n g u r i lo r m u lt ia x e d if e r a de la u n t i p c c n s t r u c t iv l a a l t u l . L a m o d e le le m ai v e c h i s i n t f o lo s it e s e t u r i d e cam e s c h im b a b ile ; p e n tr u p r e lu c r a r e a u n e i p ie - v s e , i n fu n c ^ ie d e lu n g im e a d e c u rs a n e c e s a rS , s e a le g e cam a p o - t r i v i t a .

E x is ta s t r u n g u r i d o ta te c u cam e u n iv e r s a le c a r e r3 m in n e - s c h im b a te . lu n g im e a c u r s e lo r d e lu c r u s e r e a liz e a z d p r i n m o d i- ] f ic a re a r a p o r t u lu i d e t r a n a n it e r e a m e c a n is m e lo r c e le a g d cam e- i le d e o rg a n e le d e e x e c u t e .

I n c o n tm u a re s e p r e z in t a m e to d ic a p r o i e c t a r i i re g im u lu i d e a f c h ie r e l a a o e s t u lt im t i p d e s t r u n g u r i .

I n f ig u r a c a re u rm e a za s e p r e z in t a s c h if a p r in c ip a l e lo r e - le m e n te a le s t r u n g u r ilo r m u lt ia x e .

1 2 . 2 E1APELE D E CALCUL A L R B 3IM U R ILC R D E A S C H IER E I

P a n tru d e te rm in a re a r e g im u r ilo r d e a f c h ie r e l a p r e lu c r a r i - | le p e s t r u n g u r ile m u lt ia x e s i n t n e c e s a re u rm a to a re le d a te i n i - £ ia le :d e s e n u l d e e x e c u t e a l p ie s e i,s u o c e s iu n e a f a z e lo r d e p re lu c r a r e , m arim ea a d a o s u r ilo r d e p r e lu c r a r e p e f ie c a r e fa z a in p a r t e , m a t e r ia lu l p ie s e i f i p r o p r i e t a t i le m e c a n ic e a le a o e s tu ia 1 , c e r in f e d e p r e c iz ie f i d e r u g o z it a t e a s u p r a f e £ e lo r .

C a lc u lu l r e g im u r ilo r d e a f c h ie r e p e n t r u p r e l u c r £ r i l e o e se d e s fa fo a ra p e s t r u n g u r ile m u lt ia x e im p u n e p a r c u rg e re a e ta p e lo r j c e v o r f i p re z e n ta te i n o c n t in u a r e .

1 2 . 2 . 1 A le g e re a s t r u n g u lu i a u to m a t A le g e re a m a f in ii ■ -u n e lt e s e fa c e p e b a za u r m S t o r ilo r f a c t o r i te h n ic o -e c x m a n ic i!

forma dimensiunile sendfafcricatului, forma 9! dimensiunile su prafefcelor de prelucrat, oondiîile tehnice de calitate inpuse piesei, volumul producîei , maînile disponihile In secfcLa da prelucrare.

A§a dupa cum s-a arStat, exists strunguri nultiaxe ce permit prelucrarea pieselor din barS §i strunguri oe au in dotare sisteroe de alimentare cu semifabricate in buc&ti. A$adar, in func£ie de tipul semifahricatului se va alege §i tipul strungu-

I Deoarece fiecare tip de strung multiax are o dimensiune diametralS maximS a semifabricatului ce poate fi prins in dispozitivul de prindere , este lesne de inêles cS §i acest para- jnetru al semifabricatului. va hotSri tipul strungului.

Semifabricatele sub formS de barS sau eava sint orientate §i fixate in dispozitive cu buc§S elasticS , avansarea lor fS- cindu-se pinS la opritor. Semifabricatele sub formS de lxtcSî sint prinse in oansolS in mandrine cu trei bacuri sau , dacS au rigiditate scazutS, in mandrinS §i virf.

Forma §i dimensiunile piesei influen£eazS asupra unei ale- geri corecte a ma§inii-unelte. Pentru piesele de ccnplexitate ridicatS se vor alege strunguri cu prelucrare sucoesivS; dacS oanplexitatea este de nivel mediu, atunci se pot alege ma§ini- unelte ce func£ianeazS dupS principiul mixt de prelucrare. In sfir§it, piesele simple pot fi prelucrate pe strunguri multiaxe cu prelucrare in paralel.

12.2.2 Stabilirea succesiunii fazelar de prelucraraProiectarea tehnologiei de prelucrare pe strungurile mul-

tiaxe automate cu prelucrare sucoesivS sau mixtS se face £i- nind seama de urmatoarele recomandSri:

- se va urmSri o incarcare uniforms a axelor principale ale strungului prin impunerea unor tiirpi de prelucrare,pe posturi, aproximativi egali prin utilizarea acelora§i regimiri de a^chiere. In acest caz for£ele de a§chiere sint uniforme §i deci sculele se vor uza in mod egal;

- fazele de degrofare sS se execute la primele posturi iar cele de finisare -la ultimele posturi. In cazul in care strungul are posturi cu rigiditate diferite , se recoroandS ca degro^Srile sS se execute la posturile cu rigiditatea maximal;

- suprafeêle exterioare se vor executa cu scule fixate in sania longitudinals centrals sau pe cele transversale.

- gSurile axiale se execute cu scule fixate pe sania longitudinals (direct sau in dispozitive speciale), iar gSurile transversale - cu dispozitive montate pe sSniile transversale;

- filetele se executS cu tarozi, filiere,capete de fi- tetat montate pe sania longitudinals sau cu ajutorul cufcitelor H I rolelor de rulat filete, montate pe sSniile transversale;

- strunjirea longitudinals se va executa pe cit posi- H cu ajutorul cuîtelor tangenîale;

la s ta b ilir e a s u c o e s iu n ii fa z e lo r de p re lu c ra re se va Iseama f i de re o o n a n d irile d in li t e r a t u r e de s p e c ia l!ta te /27//59/ , /7 3 /. ■

1 2 .2 .3 A le g e re a s o u lR ln r ,r t ia rrw iit iv e la r f i v e riC ic a - In g e n e ra l p r in c ip i i le a le g e r ii s c u le lo r a ^ch ie to a r* I

p e n tru a f i u t i liz a t e la p re lu c ra re a pe s tr u n g u r ile automata ra u ltia x s in t a c e le a § i ca la p re lu c ra re a pe s tr u n g u r ile mcnoax.De o b ic e i, s c u le le p e n tru p re lu c ra re a pe a s t f e l de m a fin i s in t executate d in ofcel r a p id ; in m onentul de fa£& e x is ts te n d in ta f o lo s ir ii t o t m ai la r g i a s c u le lo r ann ate cu p lS c u te d u re .

In t r u c it in m a jo rita te a c a z u r ilo r , pe s t r u n g u r ile m ultiaxe s in t p re lu c ra te p ie s e de m are c a n p le x ita te , in m u lte s it u a ^ ii se re cu rge la executarea de s c u le s p e c ia le p r o f ila t e o on bin ate , ca re s1 p e rm its re a liz a re a s im u lta n fl a m ai m u lto r suprafefce. Se poate a firm a c 3 , pe lin g S s c u le le sta n d a rd iz a t e s in t fo lo s ite f i s c u le s p e c ia le .

D is p o z it iv e le p o rts c u le au r o lu l d e a o r ie n ta §i f ix a scu - la in vederea p r e lu c r ir i i .F ir m e le p ro d u cfito a re d e s tru n g u r i pun la d is p o z i^ ie u t i 1 i z a to r u lu i o s e r ie in tre a g S de d is p o z it iv e a - nex£ de f ix a re a s c u le lo r , a t i t pe s S n iile tra n s v e rs a le , c i t § i pe s a n ia lo n g itu d in a ls c e n tra ls .. In ra p o rt d e n e c e s itS ^ i, se vor a le ge d is p o z it iv e le neoesare , in d ic a te in c a rte a te h n ic a a s tru n g u lu i a le s . Deasemenea, p o t f i u t i l i z a t e d is p o z it iv e p a i- t r u d if e r it e p r e lu c r S r i s p e c ia le cu n a r f i : f re z a r e ro ta tiv S ,s t r u n jir e s fe r ic S sau c c n ic S ,f re z a re p la n t , f re z a re a u n o r c re s - t a t u r i , p r e lu c r a r i de g S u ri c u d is p o z it iv e m u ltia x e , p re lu c ra re a p o lig c n a ia , g S u rire tra n s v e rs a ls , c o p ie re h id r a u lic S , s tr u n jire e x o e n tric a , f i le t a r e " dupa umSr " c u a ju t o r u l u n u i cu fcit a c - t io n a t de u n d is p o z it iv a d e cva t sau f i le t a r e p r in deform are I p la s t ic s . In c a lit a t e d e v e r i f ic a to a re se p o t a le g e in stru m e n ts 1 d in c a te g o ria c e lo r u n iv e rs a le ( fu b le re sa u c h ia r m ic ro m e tre ), sau d in c a te g o ria c e lo r s p e c ia le ( c a l ib r e , fa b lo a n e e t c ) .

1 2 . 2 .4 C a lc u lu l l r o g i a i i c u r s e lo r d e lu c r u Lungimea j c u rs e lo r de lu c r u tre b o ie d e te rm in a ta c i t m a i o o r e c t, deoareoe j ea in f lu e n ^ e a z i a t i t a su p ra p r o d u c t iv it a t i i c i t f i a su p ra d u ra - b i l i t a £ i i s c u le lo r .

L a e la b o ra re a s u c o e s iu n ii f a z e lo r d e p re lu c ra r e e s te nece- s a r a se se p a ra c u rs e le de lu c r u e fe c tu a te d e c & tre s c u le le fi* x a te pe s a n ia lo n g itu d in a l a d e c u rs e le s c u le lo r m crrtate pe sS - n i i l e tra n s v e rs a le . Deasemenea, se v o r a n a liz a s e p a ra t f i a i r - ; s e le r e a liz a t e de c a tre s c u le le a c ^ ic r a te in d e p e n d e n t, p r in in* te rm e d iu l d is p o z i t iv e lo r s p e c ia le . C a lc u lu l lu n g im ii c u rs e lo r de lu c r u se fa c e in funcfcie d e d a te le d in d e s e n u l d e e x e c u te a l p ie s e i f i de s c h it e le de p re lu c ra re la f ie c a re p o s t de lu c ru in p a r te ; R e la tia de c a lc u l e s te :

loi - V + U + + h (12.1)

458

In c a re B e s te lu n gim e a de p ra lu c ra ra la f « M i , nm; n e s te lm g ia e e c u r s e i capLite da a p ra p le re , nm; 1 , e s te lungim ea de in t r a r e I n a p c h le re cu avans d e lu c r u , n m ;l2 e s te lungim ea d e - p f t j i r i i d e c S tr e s cu IS . a s u p ra fe te i p re lu c ra ta , nm.

c a lc u lu l se v a e fe c tu a In o a n fce m ita te cu d a te le d in ta b e le le U . 2 . i i 1 3 . 9 .

In u n e le s it u a t i i ,a § a dupS a m se va p u te a dbserva In o c r - t ir u a r e ,v a f i neo e sa rS o re n a lc u la re a lu n g im ii c u rs e i de lu c ru in fu n c ^ ie d e m S ria e a a v a n s u lu i a d o p ta t § i de num Srul de r o t a - r i i a l a rb a r i lo r p r in c ip a l i . R s c a lc u la re a a re d re p t scop e fe c - tu a re a u n u i r e g la j o o re sp u n zS to r a l s tru n g u lu i.

1 2 . 2 . 5 A le g e re a p re lim in a ry a p a ra m e trilo r de lu c ru A d in d a e a d e a ^ c h ie re e s te ia pusS de marimea a d a o s u lu i de p re lu c ra r e , c a re p o a te f i re p a rtiz a tS a t i t pe fa za de d e g ro § a - re c i t § i p e ce a d e f in is a r e . Se reocnandS ca fa za de d e g ro § a - re sa s e e x e c u te la p rim e le post u r i de lu c ru a le s tru n g u lu i a u - tc a a t , i a r c e le d e f in is a r e la u rm a to a re le p o s tu r i.

G S u r ile c u lu n g im e a m ai m are de c ir c a 4 . .6 o r i marim ea d i - a * e t r u lu i, s e v c r p re lu c ra d in nwi m u lte fa ze ( la mai m u lte post u r i ) , p r in d iv iz a r e a lu n g im ii.P re lu c ra re a u n e i g S u ri se v a fa ce cu u n b u rg h iu c u d ia a e tr u l m i m in d e c it d ia m e tru l f in a l a l g S u r i i, 1 4 s in d u -s e u n adaos de p re lu c ra re p e n tru fa z e le f in a le de f in is a r e a g S u r i i . P e n tru a s ig u ra re a u n e i p r e c iz i i de p re lu c ra re r id ic a t S s e v a avea in ve d e re ca d iv iz a re a a d a o s u lu i de p re lu c ra re sS s e e x e cu te § i la p r e lu c r S r ile e x te rio a re .

0 e v a lu a te c o re c ta a a v a n s u lu i de lv ic ru im p lie s m ai i n t i io a le g e re p re lim in a rS a sa § i a p o i d e te rm in a re a a v a n s u lu i r e a l u t i l i z a t la p r e lu c r a r e .

A le g e re a a v a n s u lu i p r e lim in a r fs ^ ) se fa ce d in ta b e le pent r u f ie c a re fs*?A d e lu c r u in p a rte . In ta b e le le 1 2 .1 . . . 1 2 .6 s in t d a te re c c a a n d S ri p e n tru a le g e re a a v a n s u rilo r .

T re b u ie a e n ^ ic n a t cS a va n su l s c u le lo r la s tr u n g u r ile m ultia x e e s te z e a liz a t in e x d u s iv it a t e p r in in te rm e d iu l cam elor a i c S ro r ta c fa e ^i a c ^ ic n e a zS u n s iste m de p i r g h i i , ce au tin a n u - a it ra p c rt d e tr a n s a ite r e a m i^ c S r ii.

La s t r u n g u r ile autom ate m u lti axe s c u le le c a re p re lu c re a zS p ie s e le in d ir e c £ ie p a ra le lS cu axa lo r ,, s in t m ontate pe s u p o r- t u r i p o rts c u le a n p la s a te pe un s u p a rt (s a n ie ) c e n tra l. A va n su l u r ic a l a c e s tu i s u p a rt e s te a s ig u ra t p r in in te rm e d iu l u n e i came f i a l w a r m ecanism e c u p i r g h i i . D in a o e st m o tiv , d e § i p e n tru fie c a re s c u IS d e pe s a n ia c e n tra ls s -a u a d o p fa t i n i t i a l d i f e r i te v a lo r i d in ta b e le , v a f i n e ce sa r a se u t i l i z a un avans u n ic . Pantru u lt e r io a r e se c c n s id e rS avans p re lim in a r c e l■ai a ic avans a d c p ta t p e n tru s c u le le a f la te pe sa n ia lo n g itu d in a ls . A o e st avans e s te d e n im it § i avans l im it a t iv ( s lia ) .

Tab*lui 12.1.Avanaur 1 raooaandeta pantru atrunjtri longitudinal* H rataalrl

A. Itrunjiri longitudinal*"

Diaaetrul

Lungimea piesei \ ■■Adfnciaea

inttiel al de sub 20 21...30 31...45 46.-.60 pest* 60■aaifsbrioatului afchiere

m m Avansul da lucru , aa/rot

6 1/5 0,05 • | * •1-5

8 2,0 0,10 0,05 - * ■ 1

10 2,5 0,15 0,10 0,05 ■ 1 1

12 2,5 0,20 0,15 0,10 0,05 114 2,5 0,25 0,20 0,15 0,10 0,05

16 2,5 0,30 0,25 0,20 0,15 0,08

18 2,5 0,33 0,28 0,25 0,20 0,12

20 2,5 0,35 0,30 0,28 0,25 0,18

24 2,5 0,38 0,35 0,30 0,28 0,22

28 2,5 0,40 0,38 0,30 0,30 0,25

32 2,5 0,42 0,40 0,35 0,33 0,28

36 2,5 0,45 0,42 0,38 0,35 0,30

40 2,5 0,50 0,45 0,40 0,38 0,33

45 2,5 0,55 0,48 0,42 0,40 0,35

50 2,5 0,58 0,50 0,45 0,42 0,38

60 2,5 0,62 0,55 0,50 0,45 0,40

70 2,5 0,65 0,58 0,52 0,48 0,42

80 2,5 0,70 0,62 0,55 0,50 0,45

Coaf iclantul da cor act ia a avansului tn functie da raportul dintra adincimea da afchiere raali f i caa din tabal

Raportul dintra edinciaea real! fi cea din tabal

0,2 0,5 0,8 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

Coeficientul de corectie 1,35 1,16 1,05 1,00 0,89 0,81 0,76 0,72

Coaficiantul da coractia a avansului in functie da aaterialul ca sa pralucraazl

Hatarialul da pralucrat

Coaficiantul da coractia

Otel de constructii

1,0

Otel pen* tru rulaenti

0.5

AI ami

1.0

Duraluainiu

sub 1,5

B. Retezlri canalIri transversele

I Diaaetrul

barei,

an

Materielul ce se prelucreazi

Otel de constructii

Otel pentru rulaenti

Alaafi Ouraluiiniu 1

Adincimea (litiraea) de afchiere,mm

3 5 3 5 34 i 5 3 5

Avansul de lucru,aa/rot.

0 1 2 3 4 5 6 7 8

68 o

o%-*o

O oo 0,05 -

0,080,040,05

0,030,04

0,080,10

0,050,08

0,120,15

0,08

0,12_

460

Tabelul 12.1 (oontlnuara)

0 1 2 3 5 B 6 I * 7 1

10 0 , 1 2 0 , 1 0 0 , 0 6 I 0 , 0 5 0 , 1 2 0 , 1 0 0 , 1 8 0,1 5

- 1 2 0 , 1 4 0 , 1 2 0 , 0 8 0 , 0 6 0 , 1 4 0 , 1 2 0 ,2 0 0 , 1 8

15 0 , 1 6 0 , 1 4 0 , 1 2 0 , 0 8 0 , 1 6 0 , 1 4 0 , 2 2 0 ,2 0paita 20 0 , 1 6 | 0 , 1 6 ; 0 , 1 2 0 , 0 8 0 , 1 6 0 , 1 6 0 , 2 4 0 , 2 2

Obwrvatia. Pantru Ifttiai ala cutttulul aai mar) ca 5 aa a# adopt! un avana ca la prof tiara.

Tabalul 12.2. Raeaaandfri pantru avanaurila aoulalor da prof Hat

pralucrara firi rolA da sprijin pralucrara cu roll da spjin

A. Pralucrara firi rola da sprijin

Distanta a pantru a=10 pantru a=20

Lltiaaa da tfcHiara b, aa, ptni la:

Diaaatrul D , aa

10 14 16 20

0,100 0,100 0,1000,050 0,090 0,1000,030 0,050 0,1000,020 0,030 0,090

- 0,020 0,040. - - 0,020

- - ■:

>25

1520253040506070

0,0550 ,0 3 50,020

0,1000,0650,0400,020

0,1000,1000,0750,0450,020

0,1000,1000,1000,0800,0300,020

0,1000,1000,1000,1000,0800,0400,020

0,100 0,100 0‘, 100 0,100 0,100 0,100 0,050 0,025

0,020 0,0500,025

0,1000,1000,1000,1000,0800,0500,0250,020

B. Pralucrara firi roll da sprijin (Tn func(ia da diaaatrul d da pralucrara)

5 6 7 8 9 10 11 14 16

*4> 15 0,020 0,025 0,045 0,065 0,100 0,100 0,100 0,100.....

0,10020 0,020 0,025 0,035 0,035 0,035 *0,075 0,100 0,10025 * - - 0,020 0,025 0,030 0,045 0,085 0,100 0,10030 . u ■'fjSL 0,020 0,020 0,030 0,055 0,095 0,10040 • - * - - 0,020 0,030 0,045 0,07550 - - - - 0,020 0,030 0,04560 • - - A - 0,020 0,03070 • * . ; * V-.v • • * ;• > ■ 0,020

461

Tabalul 12.2 (oontiru«rS)

C. P r a l u c r a r a o u rol l da a p r i j l n

( In f u n c t i a d a d i a M t r u l d pi l u n g i M a ■ )

L l t i a a a b da

a pchi a r a Tn ■a, ptni la:

D i a M t r u l d

| 6 7 8 9 10 P « t a 12

i. L u n g i M a a a u b 20 M

15 0,025 0,040 0,060 0,080 0,100 0,100 0,10020 0,020 0,030 0,040 0,055 0,055 0,090 0,10025 0,025 0,030 0,045 0,060 0,075 0,10030 0,020 0,025 0,035 0,045 0,060 0,09040 0,020 0,025 0,035 0,045 0,04550 - 0,020 0,025 0,035 0,05060 - - - 0,020 0,030 0,04070 - - • 0,020 0,025 0,035

b. L u n g i M a a fntra 20 || 40 a a

15 0,020 0,040 0,060 0,080 0,100 0,100 0,10020 ' - 0,020 0,055 0,055* 0,075 0,090 0,10025 4 - 0,025 0,040 0,060 0,075 0,10030 - - 0,020 0,030 0,045 0,060 0,09040 it . - 0,020 0,030 0,040 0,05550 - - - - 0,020 1 0,030 0,05060 - - - - - 0,020 0,04070 Bps?** - - - ■ 0,020 0,030

12.2.6 Determinarea iunSrului de rotatii a le a x e lo r principale pentru mgcfirile de lucru Pentru determinarea avansului efectiv se calculeazS in etapa urmStoare , numSrul de rotatii ale axelor principale. Pentru fiecare tip de s a n ie se dau expresiile :

a) Pentru prelucrSrile cu scule aflate pe sania longitudinals, numSrul de rotatii se calculeazS cu relatia:

lc maxN f = ----------- [rot] , (12.2)

*u.

in care 1 IIX este lungimea cursei de lucru cu valoarea oea mai mare (de la sculele aflate pe sania longitudinals ), mm; s UB este avansul limitativ (avansul minim adaptat), nm/rot.

Lungimea maximS a cursei de lucru se va adopta i n fu n c fie de fazele realizate de cStre sculele montate pe suporturi f ix e aflate pe sania longitudinals.

In cazul in care este necesar a se realiza o lu n g im e mai mare a cursei, sculele pot primi o migcare de a va n s s u p lim e n ta - rS printr-un sistem de ocmandS §i de acfcionare amHiiar p r in camS;

462

TabaLuL

12.3.

Iiwariri

pantru

alagaraa

avanaului

la

oparatii

da

glurlra

m » I IV w|a r

.*>■o >u >

Diamatrul burghiuluiHatar ialul

prelucrat

Avansul 1 am/rot

Otel pentru automate ( AUT 12 , AUT 20 )

Alamo

Otel de calitate OLC 15 ; OLC 20 ; a C 30 : OLC 35

Otel OL 50 15Cr08 20Cr08

0t«l 35Cr10

Otel 40Cr10

Otel pentru rulmenti

Duraluminiu

avensului tn functi* da adincimea glurii

Adincimea gaurii In functie de diametru

Coeficientul de corecti#

tul 12 .5 . lacau n d ir i pantru alagiraa avansului la apmrm%.\\ da g h rtra

Tabelul 12.4. Avanairf pantru aparatli B lIrgira,n»/rot

D i a M t r u l l l r g i t o r u l u

s u b 10 10...15 15...20 20 . . . 2 5 2 5 . . . 3 0 p a s t a 30

Firi pralucrara frontali 0,30 0,40 0,45 0,50 0 , 6 0 0,75

Cu pralucrara frontali 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40 0,50

Tabalul 12.5. Avansuri pantru oparatii da alazara^M/rot

Hatarialul DiaMtrul alezorului ,aa

pralucrat 1 5 8 10 15 30 25 30 40 50

0(al carbon Otal sliat:15Cr08

20Cr08Alaal

0,15 0,25 0,35 0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 1,0 1,2

Otal aliat:35Cr08 40Cr08

0(al pantrurulMnt i

Duraluiiniu

0,10 0,15 0,25 0,35 0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 1,0

Tabalul 12.6. Avansuri racoatandata pantru oparatii de tapira, am/rot


Scula cu cara sa pralucraazl

Cu(it Burghiu Llrgitor Adincitorconic

OtalAliaja da cupru Aliaja da aluainiu

0,05.I.0,10 0,05...0,10 0,08...0,15

0,12...0,30 0,12...0,30 0,15...0,40

0,20...0,40 0,20...0,40 0,30...0,50

0,02...0,04 0,02...0,04 0,03...0,05

b ) P e n tru s c u le le a f la t e p e s S n i i le t ra n s v e rs a le d e r o t a t i i a le a x e lo r v a f i d a t d e e x p re s ia :

itN| = ----------------- [ r o t ] ,

s i -

in care lci r e p r e z i n t a lungimea curselor par curse de aflate pe sdniile transversale, mm; s, este avansul pentru aoeste scule, mm/rot.

, numSrul

( 1 2 . 3 )

s c u l e l ea d o p t a t

p e n tru s S n iile tra n s v e rs a le c i t g i p e n tru s a n ia lo n g itu d in a ls , d in c a rte a te h n ic S a s tru n g u lu i m u ltia x e sa ado pts n u m iru l de r o t a t i i d e v a lo a re a p ro p ia tS de N , , n o ta t N , c a re p o a te f i r e a liz a t d e o & tre rnaslna cu a ju to ru l la n t u r i lo r c iru s n a tic e , a tu n c i c in d a rb o re le d e ccmandS se ro te g te cu un u n g h i de 360°.D in a c e le a ? i ta b e le se e x tra g e g i n u m iru l de d i n t l a i r o t i lo r de schim b ( e , f , g § i £ ) , ne ce sa re a s ig u r f ir ii n u m firu lu i de ro t a t i i % ■

1 2 . 2 . 7 D e te rm in a re a a v a n s u lu i e f e c t iv A va n su l e fa c— t i v p e n tru f ie c a re f a z i in p a rte se s ta b ile g rte pe b a za n o i i v a lo r i a n u m S ru lu i d e r o t a t i i N :

- P e n tru s a n ia lo n g itu d in a ls a va n su l e f e c t iv s af e s te eg a l cu a v a n s u l p r e lim in a r ;

I D e o a re ce e s te , de re g u lS , d i f e r i t de N , c a lc u l a t cu r e la t ia 1 2 .2 . § i in t r u c i t e s te n e ce sa r a se re s p e c ta e g a li - ta te a a v a n s u r ilo r ( e f e c t iv § i c e l prelindnar ), se im pune r e - c a lc u la re a lu n g im ii c u r s e lo r de lu c ru la s c u le le a f la t e p e s u - p o r t u r ile d e p e s a n ia lo n g itu d in a ls , p e n tru e fe c tu a re a r e g ia ju - l u i ;

I P e n tru s S n ii le tra n s v e rs a le ,a v a n s u l e f e c t iv s ef poate f i c a lc u la t p r in f o lo s ir e a r e l a t ie i :

' hi ■. Is ef = -------------- [n m / r o t ] , ( 1 2 . 4 )

n -p

Recalcularea avansului pentru sSniile transversale se fa c e cu scopul de a observa apropierea sau distan$area v a lo r i l o r a b - tinute, de cele ale avansului preliminar adoptat. DacS d if e r e n - tele sint mari, atunci pentru sSniile transversale este in d ic a t | se recalcula nu avansul ci lungimea cursei de lucru,c u s c o p u l de a se efectua un reglaj corespunzStor al supartului p o r ts c u lS . In acest caz se va utiliza expresia:

lci = spr*N«p [nm]' (12*5)

in care spr reprezintS avansul preliminar adoptat d in ta b e le in mm/rot.

1 2 . 2 . 8 C a lc u lu l t u r a f c illo r a x e lo r p r in c ip a le A§a dupS cum s -a mai a r S t a t , s t r u n g u r ile m u ltia x e cu p re lu c ra r e s u c - oesivfi sau m ix tS au a c e e a ^ i t u r a ^ ie la a rfe o rii p r in c ip a l i . Cu alte c u v in te , a le g e re a turatiei de lu c r u a a r b o r i lo r p r in c ip a l i devine o problems e s e n ^ ia lS a t i t p e n tru asigurarea u n e i p ro d u c - t iv l t s ^ i m axim e, c i t § i a u n e i d u r a b i l it S ^ i c o re s p u n zS to a re a b itu ro r s c u le lo r .

Turayiila arbor ilor principali dapind da vitazal* H chiara ala fiecirei faze da luoru ?i de diamstrala suprafat ip,. ce se execute la reopectivsle faze. Pentru calculul tura iilar din tabelele 12.7... 12.10 se aleg vitezele da agchiar* v, ' pantru fiecare sculi, in funcîe de avansul de lucru, dimnatrui piesei/ adincimea de apchlere, etc.

Tura^La axului principal la faza i se calculeazS cu rala ia :

1000.vtibn, ----------- [rot/min], (12.6)

dt

in care d( reprezinta diametrul suprafetei ce se prelucreazi la faza i, mm.

Intrucit toate axele principale trebuie sS albe aceeagi turafcLe, in func£ie de cea mai mici turaîe calculate ( cu exceptia fazelor realizate cu dispozitive ce oferS mi$cSri de rota£ie suplimentare: giurire rapida, filetare, alezare), se alege din cartea ma§inii turaîa cea mai aprcpiatS. AceastS turatie se nume§te turaîe limitativfi ( nlla ) .Se exclud din anali- zS turaîile calculate pentru fazele executate cu ajutorul dispozitivelor care imprimi mifcSri suplimentare sculelor respective ( gSuriri, filetiri, adinciri, alezSri etc).

Din cartea ma§inii se adopts turaîa cea mai micS sau cel mult egalfi cu turaîa limitative ( n„ ). Se alege totodatS gi numSrul de din£i ai roîlor de schimb a, b, c §1 d ce realizea- zS turaîa respectivS.

12.2.9 CaJnul.ul vitezelor efective Vitezele efective de lucru pot fi obtinute pe baza turatiei axelor principale n ,:

df‘n*Pv#f --------- [m/min], (12.7)

1000

12.2.10 Calculul turafriilar pentru sculele cu si?* cSri suplimentare Pentru obtinerea unor viteze optime , in u- nele cazuri, la prelucrarea diferitelor supraferfce interioare, sculele vor trebui sS aibe mi§cSri suplimentare. In vedeiea a- sigurctrii unei viteze de a§chiere optime, la .prelucrarea gaurilor cu diametru mic, este insuficientS tura£ia arborelui principal adoptata. In asemenea situaîi se recxmandS utilizarea u- nui dispozitiv auxiliar de gaurire rapidS, la care portturghiul se rote$te in sens invers sensului de rotaîe a arborelui prin' cipal. In asemenea cazuri, aâdar, este neoesar a se determine un coeficient de multiplicare a turaîei arborelui prindp®!

(ja t d e e x p re s ia :

(12.8)

unde n , e s te t u r a t i a r e ie ^ i t S d in c a lc u lu l efectuat pe baza v i t e z e i d e a f c h ie r e e ca n o m ice ( re ccm a n d a te in tabele ) la faza ce n e c e s itS r o t a t ie s u p lim e n ta rf i.

D in c a r te a te h n ic S a a u ta n a tu lu i m u lt ia x e , s e a le g e u n co e f ic ie n t a l r o t a ^ ie i s u p lim e n ta re K ' , a p ro p ia t c u c e l a b ^ i -n u t c u r e l a t ia ( 1 2 . 8 ) sa u c e l m u lt e g a l. Se n o te a zS to to d a tS § i n u m S ru l d e d i n t i a i r o ^ i i d e sch im b z ( d in la n ^ u l c in e m a tic core s p u n z & to r.

Se c a lc u le a z S a p o i t u r a t ia e f e c t iv S a s c u le i:

n ,f - n ^ K ' r i [r o t / m in ], ( 1 2 . 9 )

E x is t s p r e lu c r S r i cum a r f i : a le z a r e a , f i le t a r e a , a d in c i - r e a , I S r g i r e a , l a c a re e s te n e o e s a r s S s e u t i l i z e z e t u r a t i i m ai m ic i d e c it a le a l t e r fa z e § i d e c i m a i m ic i d e c it a le a r b o r e lu i p r in c ip a l . L a asem enea p r e lu c r S r i c o e f ic ie n t u l r o t a £ ie i sup l i - m e n ta re K r i 1 c a lc u la t c u r e l a t ia ( 1 2 . 8 ) , v a f i s u b u n ita r . M ic - § o ra re a t u r a t i e i p o r t s c u le i d is p o z it iv u lu i a re lo c p r in r o t ir e a a c e s te ia i n a c e la ^ i s e n s c u s e n s u l d e r e t i r e a a x u lu i p r in c ip a l . A § a d a r, i n asem enea s i t u a t i i , i n lo c s S s e adune t u r a t i i l e p ie s e i , r e s p e c t iv a le s c u le i , e le s e s c a d . S i l a a s t f e l d e p r e lu c r S r i s e a le g e d in c a r te a te h n ic S o v a lo a re K ' r I e g a lS sa u a - ro p ia tS c u c e a c a lc u la t e c u r e l a t ia ( 1 2 . 8 ) . Se n o te a zS deasem enea § i n u m S ru l d e d i n t i a i r o ^ i l o r d e sch im b z , .

P e n tru f a z e le d e f i le t a r e t r e b u ie a v u te in v e d e re c e le d o uS d e p la s S r i a le s c u le i ( m ifc a re a d e a f c h ie re § i m i§ c a re a d e r e v e n i r e ) ; d e c i p r e lu c r a r e a f i l e t e l o r im p lie s c a lc u la r e a c o e f i - c ie n t u lu i K a t i t p e n tr u f a z e le d e f i le t a r e p r o p r iu -z is S , c i t

p e n tru c e le d e r e t r a g e r e a s c u le i. T u r a t ia c u c a re s e fa c e re tra g e re a s c u le i d e p e p ie s S f i in d m a i m are , o o e f ic ie n t u l d e re tra g e re K r i v a f i m a i m are i n a c e s t c a z .

P e n tru e v it a r e a s u p r a s o l ic i t S r i i s c u le lo r d e f i l e t a t i n m om entul c u p l S r i i c u p la je lo r e le c tro m a g n e tic s , s e recom andS c a d ife re n ^ a d in t r e v i t e z a d e d e § u ru b a re a s c u le i f i c e a d e f i l e ta re s S n u d e p S g e a scS 0 , 5 . . . 1 , 0 m /m in.

I n u n e le s i t u a t i i , c o e f ic ie n t u l r o t a ^ ie i s u p lim e n ta re K ' r# se d b tin e p r i n u t i l i z a r e a u n o r r e l a f i i d e d e p e n d e n ts in t r e a - c e s ta § i r a p o r t u l d e tra n s m ite r e a mi y S r i i p r in l i r a c u r o t i de s c h im b , n e c e s a rS r e a l i z S r i i m i^ c S r ilo r s u p lim e n ta re ; r e l a t i - i l e d e c a lc u l a le c o e f ic ie n t u lu i K ' ra d e p in d d e sch e m e le c in e - m a tice a le f ie c S r u i s tr u n g ? i s e g fis e s c i n c S r t i l e te h n ic e re s p e c t iv e .

467

468

(AIJT#1P ?! recoaandato pantru strunjirea oteluri lor pentru out12 »i AUT 20 ) cu scule din otel rapid -

onate

A. Strunjirea cu cutite tangentiale

Adincimea de apchiere , mm pfna la :

Avansul da lucru - an/rot

sub 0,10 0,12 0,14 0,16 0,18 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50 I 0,60 I 0,70 | 0,80

Viteza de apchiere , mm/rot

62 60 57 56 54 53 50 48 46 44 42 41 38 37 3558 56 54 52 51 50 47 45 43 41 40 38 36 34 3356 54 51 50 49 48 45 43 41 39 37 36 34 33 3254 52 50 48 47 46 44 42 40 38 36 35 33 32 3152 50 49 47 46 45 43 41 38 36 35 34 32 31 3049 47 46 45 44 43 39 37 36 34 33 32 31 30 1 2 948 46 45 44 43 42 38 36 35 33 32 30 2 0 29 2846 45 44 43 42 41 37 35 34 32 31 30 29 28 Z744 43 42 41 40 39 35 33 32 31 30 28 27

I 2 6 1 2 5

B. Strunjire profilat!

Avansul da lucru , M/rot

sub0,03 0,035 0,040 0,045 0,050 0,055 0,060 0,065 0,070 0,075 0,080 0,085 0,090 0,100 0 , 1 1 0 jo, 1 2 0 jo, 140

Viteza de apchlere , m/min

1 73 70 i 67 65 61 58 | 56 54 52 | 50 j 49 | 48 47 | 44i 4 1 1 40 i 3 7 '

Observatie. Viteza din tabel sa va corecta aatfel: pantru scule cu prof11 complex pi adinc viteza se va Inmult i cu un coeficient da valoare K=0,85 ;pentru prelucrarea da finisare ( pentru uzare minima a sculei ), K = 0,80.

C. Retezare

Avarvsui, mm/rot 0,040

Viteza da mtchiere v ™

0,050 0,060 0,070 0,080 0,090 0,100 0,110

41

469

Tabelul \2 .7 (continuara)

C o e f ic ie n t i i de corecfcie a v ite z e i da afchiere la o p e ra tii da ratazara 91 s t r u n j i r e p ro f i la ta f i canalara In functie da materialul cara sa prelucreaza

M a te ria lu lp re lu c ra t

AUT 12 AUT 20

OLC 15 OLC 20 OLC 30 OLC 35 OLC 40

OLC 45 0L 52 15Cr08 20Cr08 35Cr10 40Cr10 RUL I

Dur it.atea B rine LI 150..235 135..200 150..210 170..230 170..230 190..240 150..210 150..220 170..230 170..240 190..270 170..230

Coef i - c ie n t da co* re c t ie

Scule p r o f i la t a 1,00 0,60 0,65 0,65 0,60 0,55 0,65 0,70 0,75 0,55 0,502

0,30

Scule da cane* la t f i ra te za t 1,00 0,75 0,80 0,80 0,75 0,70 0,80 0,80 0,80 0,65 0,60 0,70

Coeficienfcii da coractia a v ita za i da afchiere la o p e ra t i i da ra ta z a ra , s t r u n j i r a prof i l at fi f i canal are tn functie da durabilitatea sculei

ID u r a b il ita te e s c u le i , [ i n Minute de a fch ie re

30 60 100 120 180 240 3D0 ■

C o e f i - Scule p r o f i la t a 1,27 1,11 1,00 0,96 0,89 0,85 0,80c ie n t de oo* re c t ie9

■hScule de oane- la t f i re te za t 1,41 1,15

00% 0,95 0,84 ° '77 Ji 1 o & M

C o e fic ie n ti da coreotie a v ite ze i da afchiere tn fu n c tie da diaaetrul samifabricatului

D ia a e tru l aeti i f a b r ic a tu lu i ptna la 12 mm 13*.

| C o e f ic ie n tu l da c o ra c t ie 0 ,80 0,90 ■ ■

peate IB

1,00

Observaj ia . Daca p ra lu cra ra a sa face ou scule armate cu placute dure I v ite za a# poate aari da ptlil

o

T-belul 12.8. Vitaa *rtrraniiLa pentru strunjiree slitjelor ntfaroua cu scute din o (* i rapid

A. S trunjira cu cutite tangentisle

Adfncitea

da

Avanaul de lucru , aa/rot

apchiere0,050 0,060 0,070 0,080 o

o ;

«a —*

U 0,120 0,140 0,160 0,180|0,200| 0,250 0,300 0,350 | | p 0,450 <),500 C),600|CI,7Do|m

nm Vitaza da apchiere v -jqq pantru prelucrarea duraluminiului , ■/■in

0,5 223 216 210 196 190 182 170 162 154 148 140 126 122 116 110 9 r m Lj $ I1,0 208 193 185 177 170 162 153 144 138 132 126 116 110 104 98 94 90 85 80 |2/0 187 174 165 158 150 145 137 128 124 118 112 105 97 95 88 84 80 76 723,0 176 163 156 148 142 137 128 120 116 110 105 97 90 87 83 80 77 72 674,0 167 156 148 140 136 130 123 116 110 106 102 93 87 83 80 76 72 68 655,0 162 150 143 137 130 125 118 112 107 103 100 90 85 80 76 74 70 65 626,0 157 146 139 133 127 122 115 110 104 100 % 88 82 78 74 70 67 64 618,0 150 140 132 126 122 116 110 104 98 95 90 84 78 74 70 67 65 60 58

Vitaza da apchiere >r100 ' pentru prelucrarea alaMii , i i '■in

0,5 130 125 120 116 112 110 105 100 96 94 92 87 84 80 76 £ foLij? 29 1 B ~1,0 122 116 113 108 104 102 98 94 90 88 86 80 78 75 73 70 68 65 S i2,0 115 110 106 101 98 95 91 87 84 82 80 76 72 70 68 66 65 61 93,0 110 104 102 98 94 92 87 84 82 80 77 73 70 67 64 62 61 58 - -

4,0 106 100 98 94 92 88 84 82 80 77 75 71 68 65 62 61 59 57 § 15,0 104 98 96 92 90 87 83 80 77 75 73 70 67 63 61 60 58 56 •6,0 102 96 94 90 87 86 82 78 76 74 72 68 65 62 60 59 57 55 -8 ,0 108 93 91 87 84 83 80 76 74 72 70 65 63 60 58 57 55 53 •

B. S tru n jira p r o f i la t i

H ataria lu lda

pralucrat

Avanaul da lucru , am/rot

Tabelul 12.B (continuirt)

M a te r ia lu l Avansul da lucru I aa/rot

p re lu c r a t

C o e fic ie n ti de corectie a v ite z e i de afchiere Tn functie de du ra b ilita te a sculei

Scule de caneIatCoef ic ie n tu l da c o ra c t ie Scule p r o f i la t a

f i de eanalat

1 - C o r f i e i m t H d . c o r .c t t e pentru r . t . z . r . »• adopt! d in t » b . l u l 12.7

cu . c u l . cu p l « u t « d u r . , v i t . z . » P « t . M r i

if#T«b.lul W.». V l t . » * W * ' * ™ I**1™ & & ■ i H I H jo, • otalurilor pantru automat* (MIT 12 pi » i I

Avansul , mm/rot

Diaftetrut 0,10 0,12 0,14 0,16|0,18|0,20|0,22|0,24|0,28|0,50|0^

sa Vitaza S afoh iara , ■/■tn

| 30 23 19 16 14 12 - - - - - - -

I 36 27 22 19 17 15 14 - - - a 1 •

I 40 30 24 21 19 17 15 14 - - - • •

5 43 33 27 23 20 18 17 16 n 13 - • •

6 46 35 29 25 22 20 18 17 15 14 13 m •

B 40 32 28 24 22 20 19 17 16 15 14 13

10 • 44 35 30 27 24 22 20 19 18 17 15 14 12

12 \ . 47 38 33 29 26 24 22 20 19 18 16 15 13

14 . - 35 3*i 28 25 23 22 21 19 18 17 16

16 - ; 37 32 29 27 24 23 22 21 20 19 17

18 : | • *- ® 38 33 30 28 25 24 23 22 21 20 18

20 - - - 40 35 31 29 26 25 24 23 22 21 19

25 - 44 39 34 32 29 27 26 25 24 23 2130 - - 46 42 36 34 31 30 28 26 25 24 22

35 - -’

48 43 38 35 33 31 29 28-

26 25 23

Coef icienti i da coractia a vitazai da afchiere in functie de Materialul prelucrat

Materialulprelucrat

AUT 12 AUT 20

OLC 15 OL C 20 OLC 30 OLC 35 OLC 40

OLC 45

Duritate HB 150..235 135..200 150..210 170..230 170..230 190..230

Coeficientul de corectia

1,00 0,90 0,90 0,85 0,80 0,75

Materialulprelucrat

0L 52 15Cr08 20Cr08 35Cr10 40Cr10 RUL 45

Duritate HB 150..210 150..220 170..230 170..240 190..270 . 170..230

Coeficientul de corect ie

0,85 0,85

-

0,85

.

0,75 0,70 0,40

Coaf icient ii de corectia in functie da adincimea gSurii prelucrate

Adincimea functie de diametru 2d 3d 4d 5d 6d 8d 10d

Coeficientul de corectia 1,00 0,90 0,80 0,70 0,65 0,60 0,50

Coaficientii de coractia in functie de durabilitatea burghiului

Durabilitatea , min de afchiere 30 60 100 120 180 240 300

Coeficientul de coractia 1,27 1,09 1,00 0,96 0,89 0,85 0,80

Observati» : Pantru cantruira, viteza da afchiere sa adopti ca la glurira.

472

£

Tabalul 12.10. Vftaza d» ayohttra la giurtraa |i o a n t r u i r M aliajelor nafaroaaa

£*•' JU


4*-J

Diam etrul b u r g h iu lu i

mm

Avansul de lucru , mm/rot

0 ,0 4 0 ,0 6 0,08 0,10 0,12 0,14 0,16 . 0,18 0,20 0,22 | 0,25 | 0,28 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50 1

V ite ze de a^chiere n/nin9 — I

1 115 87 70 60 53 46^ 43 40 37 35 33 m m • I — 14-g- 128 97 78 66 60 53 48 45 40 38 36 35 m }*• Sg| 1 - iii I5 140 105 85 73 65 58 53 50 45 42 40 38 36 34 *'''■* S >6 • 115 90 80 70 63 57 53 48 46 43 40 39 36 35 9 18 m 125 105 90 78 70 63 60 55 50 48 46 44 40 38 36

10 fe 140 112 96 85 75 70 65 58 56 53 50 48 44 42 40 3712 • 150 122 105 93 83 75 70 64 60 57 54 51 48 45 42 39 114 B — - 110 97 86 77 72 ’ 68 64 60 58 55 50 48 45 42 116 - m 115 100 90 80 77 71 67 64 61 58 54 50 48 45 I18 - , ,»* . 120 105 95 88 80 75 70 66 64 61 57 53 50 4720 — .• - - 125 110 100 92 84 78 74 70 67 64 58 55 52 50 125 - - • • 140 123 110 105 93 86 82 77 73 70 65 60 57 54 I30 1 - • 150 130 120 110 100 92 87 82 78 75 70 65 60 58

p este 30 • ► - 158 140 130 120 106 100 94 88 84 80 75 70 65 62

D u r a b i l i t a t e a s c u l e i , in minute de a ?ch ie re

sculeifu n c t ie de d u r a b il ita te aC o e f ic le n t i de de ascnierec o r e c t i © v it e z e i in

C o e f ic ie n t u l de c o r e c t ie

O b se rva b le : Coef i c i e n f H de c o r e c t ie in f u n c t i# d® adincimea de g i u r i r e se edopte fo lo s fn d detele d in ta b e lu l 12.9

1 2 .2 .1 1 Rwinihii vitezei efectiv® fl wmiînr cu cJiri suplimentare Polosind valorile turaîilar efective (n>() ale sculelor cu migciri suplimentare, pot fi calculate vitezeie efective ale aoestora:

di*n»iv.f g --------- - [m/tain], (1 2 .10 )1000

1 2 .2 .1 2 Cnlnulul avansului efectiv pentru sail fide ou joj cSri suplimaitare Folosind valorile ooeficientului K' , pot fi calculate avansurile efective ale sculelor cu migrated, suplimentare:

s.f = ----1---- [nm/rot], (1 2 .1 1 )V K ’ r .

in care lci este lungimea cyrsei de lucru la faza ocnsideratS un; N este numSrul de rotatii ale axelor principale, la faza oonsixferata; K'rs este coeficientul rotafiei suplimentare, realizat de automat cu a jutorul lanûlui cinematic de ratable su- plimentarS a sculei din dispozitivul auxiliar.

12.2.13 Verificarea regimului de afchiere la prelucrarea pe strunguri multiaxe, datoritS numSrului mare de scule afchietoare care lucreazS simultan , se impune verificarea puterii data de ma§ina-unealtS NM in raport cu puterea necesa-■ I . . .Puterea necesarS Nneo se determinS prin insumarea puterilor calculate pentru fiecare fazS de lucru in parte. Verificarea impune satisfacerea conditiei:

Nnec < NBU*n , (12.12-)in care N>u este puterea motorului electric de antrenare, kH;| este randamentul transmisiei ( n = 0,75).

DacS se £ine seama cS motorul electric al strungului poate fi incarcat mai mult cu pinS la 20% pe perioade scurte de tirap, relatia de verificare devine:

Nnec < l,2*Nou‘rj , (12.13)12.2.14 ELabcararea fi§ei de balcul al regimlui de

Ofchiere Fi§a de calcul este un document tehnologic care par- mite inregistrarea rezultatelor abtinute in unna calculirii parametrilor de lucru. Ufa exemplu de fi§3 de calcul este prezentat in tabelul 12.16.

475

12.3. EXEMPLU DE CALCUL

Pentru prelucrarea piesei din figura 12.2. se care efectuarea calculului parametrilor regimului de a^chiere I gtiind ca programul anual este de 20.000 buc&ti.

Din analiza desenului de execuîe se dRduoe faptul c4 fazele cele rnal importante pentru prelucrare sint cele de profi- lare exterioari §i de prelucrfiri interioare cu scule care igi transmit dimensiunea. Materialul piesei are o prelucrabilitate bun& pe strunguri automate.

12.3.1 Alegerea t.ipului de autcnat Din analiza desenulu^ de execu£ie a piesei se observd c& reducîa face parte din categoria pieselor cu rigiditate sporita, avind lungimea mic& B diametrul de pind la de doud ori lungimea. Precizia relativ mare §i rugoz itatea pot fi asigurate pe un strung multiaxe, in candiîile asigurSrii §i a unei productivity^ ridicate. Pentru prelucrare poate fi adoptat un strung cu prelucrare sue- cesivS, cu 6 axe principale, tip 1B265( URSS) ,care permite prelucrarea pieselor din semifabricate de tip bard.

Ellll

Fig.12.2. D«a«nul pieani U ax.mplul oonatdarat

fectu- ind o1

M fa-sre i§i Litate

laliza I par- igimea La re- nulti- Lcate. | suc- 5 pre-

12 • 3 • 2 Stabilirea a m n a ffii^ i fazelor de prelucrare Avind in vedere posibilit&île strungului autanat,s-a ocn-

ceput o succesiune a fazelor de lucru care respectfl reoamandA- file date anterior. Din tabelul 12.11, In care se prezintA suo~ oe&iunea, se poate observa cA prelucrArile de degropare s-an impus a se exeoita la p rimele trei posturi de lucru.Deasemenea, s-a divizat gAurirea cu burghiul de 024 9 in douA faze distin-

j (^24 §i 023,8 mn) cu ISsarea unui adaos de prelucrare pentru faza de semifinisare( ISrgire) §i cea de finisare (alezare 11

GSurirea la postul II se face cu burghiul avind diametrul cu 0,2 nm mai mic, pentru a se evita frecarea sculei de supra- faâ gSurii care se executS la primul post , care poate apSrea din cauza necoaxialitSîi sculei cu gaura executatA initial. L^rgitorul utilizat la postul IV realizeazS semif ini sarea inainte de alezare §i inlSturS treapta formats datoritA folosirii burghielor cu diametre diferite.

Tabelul 12.11 Succesiunea faz* I or da pr*lucrar« (pantru axanplul oonaidarat)

iii

Tabelul 12.11 (oontiftuara)

Nr.fasti

Denuairaa fazal Sania oara lucreazl Postul Soheaa da praluorar

9. Alazara #24,5x70 sania longitudinal!

V

10. Strunjira profilati sania transvaraall 5

11. Tarodara M16x38,3 aanfa longitudinal!

VI-

12. Ratazara sania transveraal! 6

§ p L

Fazele de strunjire profilatS care asigurS precdzii ridi- te s-au prevSzut a se executa spre sfir§itul traseului tehnologic. DatoritS lungimilor de cursS mari, la fazele de ISrgire alezare se vor folosi dispozitive care asigurS sculelor un a- vans independent.In acest mod se poate pSstra o lungime de cur- sS relativ micS pentru sania longitudinals centrals, de care depinde productivitatea de prelucrare.

12.3.3 Alegerea sculelor , dispocitivelor §i verificatoarelor La prelucrarea reducfclei sint folosite atit scule profilate, cit §i scule standardizate.

Astfel pentru fazele de prelucrare a gSurilor axiale s-au ales: un burghiu canbinat cu te§itor, douS burghie elicoidale- dreapta STAS 4566-87/Rp3, cu diametrele de 23,8 §i 13,8 mn , un ISrgitor elicoidal STAS 4141-89/Fp3, un alezor 024,5 STAS 1265- 87/Rp3 §i un tarod de ma§ inS-dreapta M16xl,5 STAS 7447-86/Rp3.

Sculele sint montate in portscule adecvate alese din setul de portscule al strungului.

Verificatoarele necesare efectuSrii regiajului ma§inii §i controlului final sint din categoria celor universale ( §ubler 150 x 0,1 STAS 1373-88, microroetru de exterior 25 ... 50 STAS 1374-88). Pentru controlul suprafetei interioare alezate poate fi utilizat un calibru tampan abi§nuit, T-NT STAS 2981/1-89, iar pentru controlul filetului este recomandat un calibru tampan filetat cu coadS canicS STAS 4136-89.

478

(cst alese diapoz itive auxiliare aflate in dotarea strungului 1B265 X 6K.

Astfel, pentru g&urirea cu burghiu de diametru 13,8 ran s-a jj.es un dispozitiv de gSurire 3 5a J pentru fazele de ISrgire ( (#24,45 ran) fi alezare s-au ales dispozitive ce au avansuri independents; deasem en ea, la filetare a fost ales un dispozitiv adecvat operaîei.

12.3.4 Stabilirea lungimii curselor de lucru Luind In considerable datele din tabelele 11.2 fi 13.9, s-au calculat lungimile curselor de lucru, atit pentru sculele mcntate pe sania longitudinals oentralS , cit fi pentru cele de pe sSniile transversale; rezultatele sint prezentate in tabelul 12.16.

Din analiza datelor aflate in tabelul 12.16 se dbservS cS, exceptind fazele de ISrgire fi alezare,la care o parte din cursa de lucru poate fi realizatS fi de cStre dispozitivele auxiliare, cea mai mare valoare a cursei este de 42,5 ran.

Se considers cS tef irea de la inceputul gSurii oentrale poate favoriza reduoerea lungimii cursei la faza de filtare cu 2,5 ran; in aoest caz, prelucrarea se realizeazS in bune ocndi- îi chiar dacS lungimea cursei saniei centrale este de 42,5 ran.

12.3.5 Alegerea preliminarft a parametrilar de lucruPentru stabilirea adincimilor de afchiere s-a £inut seama de reocmandSrile in aoest sens: pentru prelucrSrile exterioare cit §i pentru cele interioare s-a aplicat metoda divizSrii adaosului de prelucrare pentru a se asigura o reducere a forêlor de afchiere fi o egalizare a eforturilor la fiecare post de lucru. Valorile de afchiere sint indicate in tabelul 12.16.

Alegerea preliminarS a avansului s-a efectuat pe baza datelor indicate in tabelele 12.1...12.6. Se constats cS avansul limitativ este s = 0,15 ran/rot, reccnandat pentru alezare,ce se executS la postul V.

"12.3.6 Determinarea naSrului de rotatii ale axelor principale pentru m^cSrile de lucru Pentru fazele realizate cu sculele pe sania longitudinals , numSrul de rotatii s-a calculat cu relatia (12.2):

lo..x 111N, = --------| ------ | 283,3 [rot] .su. °'154

Pentru sSniile transversale, numSrul de rotatii s-a deter- ■inat cu relatia (12.3):

479

N0,045

133,33 rot n— -i 160 rot

0,025

iu

HR 1

0,045133,33 rot

0,045

N v "

Nv, |

— - 200 rot0,045

14,5

0,080181,2 rot

Se observe! cS numeral de rotatii maxim este cel calculat pentru sculele aflate pe sania longitudinals (NBax 1 283,3 rot).

Din tabelul 12.12 aflat in cartea tehnicS a strungului autanat, se considers cS prin lanûl cinematic se pot obfrine douS valori aprqpiate de §i anume: N«p « 271 §i NAP | 303 rot. Pentru asigurarea unui proces tehnologic adecvat se alege a doua valoare: = 303 rot, realizabile cu roîle de sdiimb:e = 24 dittfci, f = 40 dinî, g - 47 dinî §i h 1 30 dinî.

In tabelul 12.12. se prezintS numerele de schimb ale ro£i- lor de schimb, precum §i numSrul de rotatii ale axului principal, pentru strungul automat cu 6 axe tip 1B265- 6K (URSS).

Tabelul 12.12. Nunarul de rotatii N alt axului principal pi nuaarul da dinfi ai rot ilor dintata corespunzitoare la strungul autoaat cu 6 axa tip 1B265-6IC(URSS)

Rofci dintata NumSrul de dinfi ai rotilor de schimb

9/1 = 24/40 9/1 = 40/24

NumSrul de rotatii ale axului principal 9 h

747 267 30 47632 228 33 44569 205 35 42513 184 37 40461 166 39 38438 158 40 37395 142 42 35355 128 44 35303 109 47 30271 97 49 28

12.3.7 Determinarea avansului efectiv LJtilizind numSrul de rotatii ales din cartea tehnicS a maînii, s-a calculat avansul efectiv pentru fiecare fazS in parte, cu relatia (12.4). Datele obtinute sint prezentate in tabelul 12.16.

Se poate observa cS la sSniile transversale avansul efectiv rezultS cu valori foarte mici in raport cu cel preliminar:

**

U

-X5 W

Jb.

n ■ ra iu303

0 ,0 1 9 8 m m /rot < 0 ,0 4 5 m n / ro t

Din aoest motiv a fost necesarA recalcularea lungiaii cursei de lucru la sSniile transversale de la posturile I, II, III cit §i la sania longitudinal A, folosind relatia (12.5). Valori- le obînute in urma calculului sint prezentate sintetic in tabelul 12.16. Noile lungimi ale curselor vor fi utile In procesul reglArii strungului pentru prelucrare.

12.3.8 Calculul turaîilor axelor principale Mai intii s-au adoptat vitezele de afchiere pentru fiecare fazA in parte, folosind tabelele 12.7 §i 12.9. Valorile alese sint arA- tate in tabelul 12.16. Folosind relatia (12.6) I s-au calculat turatiile axelor principale, redate in aoela§i tabel. Analizind valorile turaîilor pentru fazele realizate cu scule ce nu au mi§care de rotafcie suplimentar A , se abservA cA cea mai micA tu- raîe este la faza ce utilizeazA burghiul combinat cu tegitor (a, i 259,8 rot/min).

Din cartea tehnicA a strungului reiese cA, folosind roîle de schimb a = 22 dinti, b = 63 dinti, c =■ dinti/ se dbfcine turatia nAP = 252 rot/tain ,| de

47 dinti #§ d = 41 turaîB apropiatA

calculatA, dar mai micA (vezi tabelul 12.13).

Tabelul 12.13 Tura£i lie axelor principale n fi numerele da dinti ai ro(ilor da schimb da la strungul tip 1B265-6C (IASS)

ilizind a cal- relaîa I •

1 efecr minar:

Rot i de schimb Numirul da dinti ai rotilor da schiab

a/b * 45/40 a/b = 22/63

Turatiile axelor principale n.p , rot/ain c d

1590 - • 61 271360 - 58 301230 - ;‘ 56 321065 332 53 35970 301 51 37885 276 49 39808 252 47 41704 209 44 44614 191 44 47

< 560 174 39 49510 159 37 51465 145 . & » 53400 125 W , 32 56364 113 30 58

'/ - 102 28 6092 26 6282 24 64

i— . ■■73 22 66

I SUggj vol. | 461

12.3.9 Calculul vitezelor efective EXipS ce a fost stability turaîa axelor principale,este necesar a fi calculate vitezele efective de lucru ale sculelor ce nu au miysSri de ro- taîe suplimentare. Utilizind relatia (12.7) ,s-au calculat pentru aceste scule vitezele efective. Datele obtinute in urma calculului sint prezentate in tabelul 12.16.

12.3.10 mliil turatiei la sculele cu nrigc&ri suplimentare Pentru asigurarea vitezei qptime la faza de g&iri- re cu burghiul cu diametrul de 13,8 ram, a fost necesar ca'lo i'hil coeficientului rotafciei suplimentare:

a. 484,3

B , I —-------------r I B 'nw 252

Folosind datele din cartea tehnicS a automatului ( tabelul 12.14.), se constats cS prin utilizarea rotii dinâte c u tz | 43 dinti se obtine un coeficient al rotatiei suplimentare K rs g =2 care va fi folosit in continuare in calcule || care este a- propiat de cel calculat cu relatia (12.8).

Turatia efectivS a sculei va fi, a§adar, urmStoarea:

n,f 9 I g - 252*5 I 504 rot/min.

Faza de filetare implies douS mi§cSri: o migcare de filetare propriu-zisS §i o mi^care de retragere a sculei:

- pentru prelucrarea filetului, coeficientul rotatiei suplimentare va fi :

198,9

K rs f ----------— - 0 , 7 8 .252

Tabelul 12.14. Valori ale coeficiantului rotatiei supliaentare K'r|pi nunarul da dinti ai rot ilor da schimb pentru strungul de tip 1B265-6K la utilizarea dispozitivului da gSurire ropidi

NumSrul da dinti ai rotilor de schimb 29 36 43 53 55 73

Coeficientul rotatiei

supIinentare K*

rs

Gfiurire rapidS 2,48 2,20 2,00 1,81 1,87 1,59

Alezare - - 0 0,19 0,22 0,41

Din cartea tehnicS se adopts K'r9 f = 0,6, coeficient ce se obtine cu ajutorul rotilor de schimb: i «= 42 dinti §i j I 72dinti (tabelul 12.15).

482

Turatia corectatS va £1;

f " K 'r« f* * V " 0,6*252 - 151,2 rot/ain.

- pentru retragerea sculei, la calculul coeficientulul Kri se tP-0® seama de recanandSrile de la punctul 12.2.10.

Tabalul 12.15. Valori ala coafiofentului rotatiai auplia»ntara K ara pi nualrul da dinti ai rotilor da achiab pantru strungul da tip 1B265 (UKSS), pantru filataraa cu diipoxitiv

Nuairul da dinti al rotilor da achiab

i 42 46 49 56 58 60 62 64

J 72 68 65 38 56 54 52 50

Coaficiantul K'p> 0,60 0,53 0,38 0,33 0,28 0,23 0,17 0,11

In acest caz, adoptini o vitezS de retragere a sculei de 11 m/min , se obtine turatia de retragere: n == 218,8 rot/min.

n. 218,8 K r . d f - ---------------------- --- 0 , 8 6 8 .

332

Eblosind relatia din cartea tehnicS a strungului 1B265- 6K s-a calculat coeficientul rotatiei suplimentare cu care se va efectua retragerea sculei de filetat:

i k 42 72K* # = 0,938 -- 1----- 1 = 0,938*-----------1 = 0,79

j 1 72 22in care i §i j reprezintS numSrul de dinti ai rotilor de schimbutilizate pentru dbtinerea rotatiei suplimentare la filetare,a- les din tabelul 12.15; k §i 1 reprezintS numSrul de dinti ai rotilor care realizeazS majorarea turatiei la retragerea tarodului. Se alege din §irul de valori:

71 70 69 68 67 66 65 64_____. . . ______. ______. . ______ . _____

23 24 25 26 27 28 # 29 30

63 62 61 60 59 58 57 56 55— — • _ _ _ _ _ • - • _______ . _______ • ______ . _______ • ______ _____

31 32 # 33 * 34 * 35 * 36 V 37 38 39

Turatia reals pentru retragerea tarodului este :

n.f df I | 'r, df*nAP 1 0,79*252 | 199 rot/min.

Tabelul 12,16. Fiji dc calcul al regimului de a|chlere cu jau axe tip 1B265*6K (URSS)

FI§A DE CALCUL

Tipul strungului Strung cu 6 axe Denumirea piesei: Reduces

Model IB 265 | 6K Desen or.

Firma constructoare Kiev Ansamblu

Putere motor: 30kW R&cire: Emuisie

SCULE A§CHIETOARELungimeacurseior

•}

s**■ de lucru

1

Denumirea sculei STAS (nr. desen)

calculate efectivS

l SL 1 Burghiu combinat cu te$itor 423 42,5

sn 2 Cutit profUat 6 6

II

-

SL 3 Burghiu elicoidal dr. 023 ,8mm 4566-79/Rp3 36,5 42,5

ST2 4 Cujit profllat 6 6

UI SL 5 Burghiu elicoidal dr.013, 8mm 4566-79/Rp3 383 42^

ST3 6 Cu(it profilat 6 6

IV SL 7 LArgitor elicoidal 024 ,45mm 8054-80/Rp3 70 423ST4 8 Cujit proiilat 4 4

v SL 9 Alezor 024 ,5mm 1265-80/Rp3 70 423STS 10 Cutit profilat 9 9

1 SL 11 Tarod M16xl3 dr. 1112-85/Rp3 44,5 423

VI SL 11 - _ __

ST6 12 Cutit retezat 14,5 143

■S-Q

Pentru realizarea turatiei axului principal

Pentru rota{ii ale

realizareaaxului

nr.deprincipal

•i a b e d e r g h22 63 47 41 24 40 47 30

pentru prelucrarea pieselor pe strungul automat

AL REGIMULUI DE AgCHIERE_______

Caracteristiclle ‘ materialului: _____ _

Simbol (STAS 1350-80) : AUT20 Duritate BrineU: 167 . . . 241

Dimensiuni brute (STAS 1800-80): 065x4000 ----------------------- —

Stare normalize t& Rezistenta min. la rupere: 450 ... 600 N/mm

II ■ » f i Ii

L.

fefftt

Num&rul de rotatii ale axelor principale

Avan

sul

efec

tiv,

am/ro

t1 n a8 MB

3 31

i- MBaia c* 3

Turatiaaxelorprincipale,rot/min S '

ffiI i > ** 1

ii ■ .!

s i !1ssil- w l|

CalculateNc

Efec-tivftN«p

j** «-> o a > • ^

Calculat&nc

Efec-tivanap

12 0,22 283,3303

0,15 45,45 26 344,8 19

21+34 0,045 1333 0,019 13,6 65 470,2 343

11,9 0£2 2833303

0,15 45,45 26 347,7252

18,8

| 17+56 0,045 1333 0,019 13,6 65 481,1 34

6,9 03 2833303

0,15 45,45 21 4843252

21,8

Il7,2+3J 0,045 1333 0,019 13,6 65 481,1 34 2,0 +25^

1 5 0,22 2833303

0,15 45,45 33 429,6252

1935

6,9 0,025 160 0,013 73 71 492,6 333

j 0,05 0,15 283,3303

0,15 45,45 20 2593 oco 193S

j 30 0,045 200 0,029 13,6 65 486,8 33,64

1 0,81 13 2833 3030,15 45,45 10 198^ 252 7,6 0,6 -100,8|

+ r~ ’ . y . - • ’-V - 252 10 0,75) -53 1I 5,2 0,08 181,2 303 0,047 24,2 49 366,9 252 438 - 1

I Pentru dlspozitivul de gftunre

Pentru dlspozitivul de filetare

3bs. S-au adoptat seinnificatiile: (+)- rotajie in sens contrar (-) - rotajie In acela§i sens

SL - sania longltudlnalft ST-sania transversalft

-11' * J73 42 72

485

Cap. 13. KHSDIJRI DE ASCHXERK IA tREUJCRAREA EE STRUNGURI REVOLVER AUTONKflE

13.1. Ccnsideratîi generale

Strungurile revolver automate sint strunguri monoaxe automate prevfeute cu un cap revolver,in care se pot manta un numSr de scule diferite, ce vor executa succesiv mai multe prelucrSri cu avans longitudinal. In ceea ce privefte proiectarea regimurilor de afchiere, este posibilS apariîa uneia din urmStoarele trei situatii:

1. Realizarea succesivS a diverselor prelucrSri, cu cite o singurS sculS, existind posibilitatea folosirii unui regim de afchiere adecvat pentru fiecare fazS;

2. Realizarea prelucrSrilor in mod succesiv, cu cite o sirt- gurS sculS, utilizindu-se insS o turaîe unicS pentru toate fazele;

3. Prelucrarea se efectueazS in mod succesiv,existind faze la care se lucreazS simultan cu mai multe scule.

Desigur c3 pentru prima situaîe, proiectarea regimurilor ' de afchiere se va face in mod asem&iStor celei de la prelucrarea pe strunguri universale. In legStura cu ultixoele douS situatii, se pot lua in discuîe trei variante de proiectare a regimurilor de afchiere: a)schimbarea sculelor sS se efectueze in mod format, la intervale iirpuse de timp; b) schimbarea sculelor sS se efectueze individual, atunci cind fiecare dintre scule a ajuns la limita de durabilitate; c) schimbarea sculelor sS se efectueze simultan I pentru toate sculele sau pentru gripe de scule, in momentul in care scula limitative a ajuns la limita de durabilitate.

Indiferent de metoda de schimbare a sculelor, un numfir de etape de proiectare a regimurilor de afchiere prezintS aceleafi caracteristici: vor fi eviden£iate in continuare aceste etape , urmind ca detalii aferente diferitelor procedee de determinare a tura£iilor sS fie menticmate separat, pentru fiecare meto- dS de schimbare a sculelor.

Se cuvine subliniatS existenfca unor elementa ccmune cu cele arState la prelucrarea pe strunguri semiautomate monoaxe cu sSnii multicuîte (capitolul 11) , fapt pentru care se reoo- marrix parcurgerea, la rezolvarea unor etape specifice strungu-

486

lucrarea pe strungurile semiautcroate multicutite: va fi mantio- nat ca atare subcapitolul In care se gSsesa aoeste indrumSri. Determinarea parametrilor regimului de a§chiere , precum 9! re* zolvarea altor prableme in directs legSturS cu acestea I se pot realiza cancomitent cu completarea documentaîei tehnologice a- decvate (fi§a de calcul, plan de operable, desene ale camalor).

13.2. EHemente cocaine

13.2.1.Alegerea tipului de strung automat cu cap revolver.La alegerea tipului de strung autcmat cu cap revolver,se au in vedere forma §i dimensiunile piesei de bbtinut, dimensiunea d i a m e t r a l a semifahricatului,lungimea maximS a piesei, tipul §i numSrul de prelucrSri necesare,caracterul producîei §i, desigur, dotarea secîei de prelucrSri mecanice.Pe baza cunoa§- terii planului de producîe anual §i a productivitSîi specifice a strungurilor analizate (productivitate indicatS in cSr£ile tehnice), se stabile§te mSsura in care este suficient un singur strung automat cu cap revolver sau sint necesare mai multe astfel de ma§ ini-unelte.

13.2.2. Stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare. La stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare , se va avea in vedere mai intii o repartizare cit mai uniforms a prelucrSrilor pentru diferitele faze ,utilizindu-se atit sculele aflate pe capul revolver, cit §i cele situate pe sSnii. Se va acorda aten- pie unei suprapuneri cit mai complete a fazelor de lucru, pentru diminuarea duratei prelucrSrii. Stabilirea succesiunii fazelor se poate oancretiza prin intoonirea unor schiê corespun- zStoare fiecSrei etape de prelucrare , infS£i§ind piesa a§a cum se prezintS ea la sfir§itul fiecSrei etape §i sculele in pozitia aferentS sfir§itului cursei de lucru. Intrucit la elaborarea succesiunii fazelor de prelucrare pentru strunguri automate cu cap revolver intervin unele elemente specif ice §i care nu constituie obiectul acestui capitol , se recomandS consultarea suplimentarS a unor lucrSri referitoare la aceastS problems.

13.2.3. Alegerea metodei de instalare a semifabricatului. Stabilirea modal itSîi de instalare a semifabricatului se poate efectua o datS cu alegerea succesiunii fazelor de lucru.In mod bbi§nuit, pe strungurile revolver automate se folosesc, pentru orientarea §i fixarea semifabricatului , dispozitive de tip mandrinS cu buc§S elasticS, dar se pot folosi fl mandrine cu douS §i trei bacuri, pentru semifabricate individuale matritate sau t u m a t e de precizie , cum este, de exemplu, cazul unor strunguri de tip SARO-C.

487

toarelor. Este reoamandabiia utilizarea sculelor stmdardlaete 9i numai atunci cind nu este posibil sau suf icient se va recurge la proiectarea §i executarea unor scule speciale. Se mentio neaz& necesitatea asigurSrii unor parametri geometric! gi oons- tructivi ai sculei a$chietoare, care si cant de cerin£ele prelucrSrii pe strunguri automate, astfel de cerinte fiind, de exemplu, evitarea infSûrSrii a§chiilor continui pe semifabricatul aflat in mi§care de rotaîe, diminuarea timpului de inlo- cuire a sculelor uzate etc. Se stabilesc, de asemenea, atit portsculele ce vor fi utilizate ( urmArindu-se , in acest sots, recananiSrile firmei constructoare a ma§inii-unelte), cit §i verif icatoarele necesare.

13.2.5.Stabilirea modului de instalare a sculelor.De fapt, rezolvarea acestei etape are loc concomitant cu cea a e- tapei anterioare, modul de instalare a sculelor fiind dependent de portsculele construite §i livrate de intreprinderea constructoare a ma§inii-unelte sau de alte intreprinderi spedali- zate; dacS se apreciazS c£ portsculele aflate in dotare nu sint corespunz&toare, vor fi cancepute §i real iz ate altele, plecindu-se de la modalitati prestabilite de instalare a sculelor.

13.2.6. Stabilirea valori lor adinciinilar de afchiere. In cazul semifabricatelor cu diametre sub 20 mm, se recomandS o adincime tnax = 3 ... 4 mm, iar pentru valori mai marl ale dia- raetrelor, t = 4 ... 5 mm. La prelucrarea gdurilor cu scule care lucreazS pe principiul gSuririi, adincimea de afchiere se determine in mod asemSnStor celor ar&tate la prelucrarea cu o singurS sculS. Rugozitatea suprafeêi asigurate in mod curerrt pe strungurile automate este Ra = 12,5 ... 6,3 ^m.DacA este ne- cesarS obfrinerea unei rugozitSti mai scSzute,adaosul total pentru strunjire se repartizeazS pe faze de degropare §i faze de finisare, acestea din urmS real iz indu-se cu avansuri mic§orate. A

13.2.7. Stabilirea avansurilor de lucru. Valorile a- vansurilor de lucru, stabilite pe baza practicii uzinale pentru diferite tipuri de prelucrSri, sint indicate in tabelele 13.1,13.2, 13.3, 13.4 §i 13.5.Dac3 prin prelucrare trebuie sS se obtin£ o anumitS rugozitate a suprafetelor, este necesar ca la stabilirea avansurilor sS se ia in consider are §i recomandSrile J din tabelul 13.8.

Pentru realizarea unor crestSturi prin frezare (cum ar fi, de exemplu, cazul execuîei canalului pentru §urubelnit&,in capul unui §urub), se folosesc dispozitive auxiliare , de crestat cu frezd ferSstrSu, in cazul cSrora avansul reoomandat are valori cuprinse intre 0,0015 §i 0,01 mm/dinte,citeva precizSri in acest sens fiind date in tabelul 13.4.

488

489

r 7 r T S i I I 7 rt y| I F S T ' T Y I B

Ta b e lu l 1 3 .1 . V a lo r i a le a v a n s u rilo r da lu c ru p m t r u d i f a r i t . p r a lu c r i r ip e s tr w g u r i revolver eutcmate

Avansuri pentru s t r u n j i r e , mm/rot

H a t e r ia lu l Avanauri pentru gaurire mm/rot

Avansuripantrualezarem/rot

S t r u n j i r e lo n g itu d in a ls S t r u n j i r e p r o f i la t S

Degrofare

O telp e n tru

automate


1iM a t e r ia lu l

Diamet r u l ,

mm

Avansuri pentru s t r u n j i r e , mm/rotAvansur i

pentru gaurire , ■m/rot

Avansur! pentru alezare, mi/rot

S t r u n j i r e lo n g itu d in a l^ S tru n j ire prof i la t $ Retezare

Degrofare F in is a re

I OLC 45

I OL 70

3 . . . 44 . . . 8

0 ,0 5 . . . 0 , 0 7 0 ,0 7 . . . 0 , 0 9

0 ,0 2 . . .0 ,0 5 0 ,0 4 . . .0 ,0 8

0 ,0 1 . . .0 ,0 1 5 0 ,0 1 5 . . .0 ,0 2

0 ,0 1 . . .0 ,0 2 0 ,0 1 5 ...0 ,0 2 5

0 ,0 2 5 ...0 ,0 4 0 ,0 4 .. .0 ,0 7

0 ,0 4 .. .0 ,0 8

8 . . . 1 6 >16

0 ,0 9 . . .0 ,1 1 0 ,1 0 . . . 0 , 1 3

0 ,0 7 . . .0 ,1 0 0 ,0 7 . . .0 ,1 2

0 ,0 2 . . .0 ,0 2 5 0 ,0 2 . . .0 ,0 2 5

0 ,0 2 . . .0 ,0 3 0 ,0 2 5 . . .0 ,0 3

0 ,0 7 .. .0 ,0 9 0 ,0 9 .. .0 ,1 1

0 ,0 6 .. ,0 ,1 2 J0 (e l al ia t

25 HoCr 11

3 . . . 44 . . . 8

0 ,0 4 . . . 0 , 0 6 0 ,0 5 . . . 0 , 0 8

0 ,0 2 . . .0 ,0 4 0 ,0 3 . . .0 ,0 7

0 ,0 1 . . .0 ,0 1 5 0 ,0 1 . . .0 ,0 2

0 ,0 1 . . .0 ,0 2 0 ,0 1 5 .. .0 ,0 2 5

0 ,0 2 .. .0 ,0 4 0 ,0 4 .. .0 ,0 7

0 07 0 128 . . . 1 6

>160 ,0 8 . . .0 ,1 1 0 , 1 0 . . . 0 , 1 3

0 ,0 5 . . .0 ,0 9 0 ,0 6 . . .0 ,1 2

0 ,0 1 5 . . .0 ,0 2 2 0 ,0 1 5 . . .0 ,0 2 5

0 ,0 2 . . .0 ,0 3 0 ,0 2 . . .0 ,0 3

0 ,0 6 .. .0 ,1 0 0 ,0 8 .. .0 ,1 2

W | W l ■ • 1 W | lu

Observe}:! i : 1. V a l o r i l e reduse e le a v a n s u rito r s in t recomandate pentru sem ifa brica te le de e ic dismetru, 5n timp ce v a lo r ile eei r i g

d ic a te a le e v a n s t ir i lo r se v o r u t i l i z e p entru diametre aai mari a le s e m ifa b ric a te lo r ;

2 . In mod o r i e n t a t i v , avansul p entru s t r ie r e cu avans tra n s v e rs a l se poate considers ca f i i n d de c irca 0,25 din avansul

p e n tru s t r u n j i r e a p ro f i l e t S , ia r avansul p e n tru s t r ie r e cu avans longitudinal** c i r c a 0 ,3 din avansul pentru stru n jire a longitudinals.

Tabalul 13.2 Valor) ala avanaurflor pantru tapira

Cutit Burghiu Largitor Adinoitor conic

Avansul s, mm/rot

0,05...0,10 0,10...0,30 0,20...0,40 0,10...0,20

Obstrvati*: Valorila avansurilor din tabal sa aplici pantru piese din oteluri yi din aliaje de cupru. Pentru alieje de eluainiu, valorile din tabel ea 1raula tesc cu coefioientul k *1,25. ■

Tabelul 13.3.Valori ala avansurilor pantru adincira

Diaaetrul adincitorului,on

Pinl la 10 10...15 15...20 20...25 25...30 Peste 30 1

Avanaul a , mm/rot________

0,15 0,20 0,22 0,25 0,30 0,40

Observatie: In cazul fn oara sa realizeazi ai prelucrarea fetei frontale, cu dintii de pa partaa frontali a adincitorului frontal, valorile avansurilor din tabal aa Inmultosc cu coafiotentul k *0,7.

Tabalul 13.4 Valori ala avansului la prelucrarea ou fraza disc

Hatarialul Aluminiu Alaml Bronx Otel de automate

Otal pantru constructii da aayini Ot«l

crom-nichalR =400...Iro

650 H / m 2

*m “TOO...

850 N/aa2

Pasuldintilor,mm

1,5..2,5 1...2,5 1...2,5 0,8..2,0 0,8...2 0,6 ... 1.5

Avansul, ram/dinte

0,0015..0,0035

0,0015..0,0030

0,0012..0,0030

0,0010..0,0025

0,0010...0,0015

0,0008 ... 0,0010

Pentru striere , avansurile recomandate sint indicate in tabelul 13.5.

13.2.8. Verificarea mSrimii avansurilor. Verificarea avansului din punctul de vedere al sSge^ii acini sihile a semifabricatului. AceastS verificare se va efectua in cazul in care acfciunea sculelor (cutite, role de striere) ar putea contribui la crearea unei deformSri inadmisibile a semifabricatului, dupS o direc£ie perpendiculars pe axa de rota£ie.

La prelucrarea cu un singur cu^it, verificarea se realizeaza ca §i in cazul strungurilor universale, presupunind semifabricatul fixat la capStul din stinga intr-un dispozitiv de tip mandrinS.

491

Tabalul 13.5 Valori ala avanaului pantru airier*

Diaaa-

trul piasai da pra lluorat

A. La pralucraraa ou avana trans

Lit teas rolai da atriat,aa

1,5 10 13 16 20

Avansul a,aa/rot

3 0,030 0,020 0,010 ! - . • ISBJ -

5 0,045 0,035 0,025 0,015 ■ “

6 0,055 0,045 0,030 0,020 . - - -•8 0,070 0,055 0,045 0,030 0,015 - -

10 0,080 0,065 0,055 0,045 0,030 0,015 - -

13 0,095 0,080 0,075 0,060 0,040 0,030 0,015 -

16 0,100 0,100 0,090 0,075 0,060 0,040 0,030 0,01520 0,130 0,115 0,100 0,085 0,070 0,055 0,040 0,02530 0,160 0,145 0,130 0,120 0,095 0,080 0,060 0,04040 0,180 0,160 0,150 0,140 0,120 0,100 0,075 0,05560 0,210 0,190 0,175 0,160 0,140 0,120 ‘ 0,095 0,070

B. La pralucraraa cu avans Idngitudinal -

Pasul rolei da striat,na

0,6 0,8 1,0 1,2 1,6 2,0

Avansul s,ai/rot

0,35 0,27 0,20 0,17 0,12 0,10

Obssrvstie:Avansurile din tabal tint data pantru piese din oteluri pentru automate pi otaluri carbon pantru constructii da as»fni.Pentru alte nateriale, sa aplici coafioientul da ooraotie k , avtnd valorile: k =0,75 pantru oteluri aliata* k =1,20 pentru alaaa; k *1,30 pentru aliaje de aluainiu.

Determinarea mcmentelor de iner£ie Iz (existente in relatiile de calcul al sSge^ii de incovoiere) se realizeazS folosindu-se rela^iile prezentate in tabelul 13.6*

Tabelul 13.6. Relatii pantru calculul Boaantelor da inertia pentru diferite forae ale aectiunii transversale

Foraa secffunii

Hooentul da inertie

jrd

64*0,05d

»(D*-dS

64

■ 0,05<D4-d4)48 /3

“0,068 — "0,08a12

cxrmlori

preQtrug e y

inlachBrditr13ccS€

si

sc

I n c a l i t a t e d e v a lo a re 1 o & g e ^ li ! Bo^fisidearft ju io& tate d i n m&rimea | de to la ra n t^S . P e n tru v a —lo r i ptrea ra a ri a l e c in q p u lu i d e to le ra n ^ A , se l im it e a z K v a lo a re a j ^ e t i i a d m is ib i le l a c e l m u lt 0 ,1 nm.

Ia prelucrarea oanccmitent4 cu «v»dt cubits a unor ofrtft*- wpicate cu difference a i d intre , utilizlnd schema deprelucrare din fig. 13.1, se va folosi urm&toarea expresie pen- tju verificarea roSrimii avansului din punctul de vedere al s&- ge^ii admisibile:

I*u

FF)g. 13.1. Strunjirea cu doul

simultancutite

(13.1)Fz 2 '"fj xc, t *c, *fz

1,12 p H HB ( 3 Ct1 I, + t2 tZ l2) - 1^ Ct, ♦ t2 ) 1

in care: f ^ este sSgeata admisibilS, in mn; E - modulul de e- lasticitate, in daN/mm ; t1f tj sint valorile adincimilor de a§- chiere corespunzStoare celor douS cutite, in ran; HB -duritatea Brinell a mater ialului sendfabricatului, in daN/nmz;l., 1, sint distance le de la suprafa^a frontalS a mandrinei pink la pLanele transversale care tree prin virfurile celor douS cutite ( fig. 13.1),in mm;CFj,,xFz, yf2 §§ p|| sint coeficientul §i expanen ii gxrespunzStori expresiei formei de afchiere §i ale cSror valori se determine pe baza tabelelor valabile la prelucrarea cu o singurS sculS.

la prelucrarea cu n cutite, dispuse de o aceea§i parte a |aaaifabricatului, se poate utiliza relatia:

•ip_ « HI

1'12 cf* HB l*.x Mm I ■ I i»1

(13.2)Fz

493

in oar*, in mod suplimentar gsts: da relatia (13.1) ,s-au folosit notaîila : I,,,, - distanta dintre suprafata frantaia a mandrinei fi secîunea 'In care aste naoasar oa sigaata efectivS a& nu dep&feasca valoarea admisibllS, in ran; 1, a distanfcale specifioa diferitelor tronsoane, In report cu suprafata frontali da prindere a mandrinei, in ran.

tj» prelucrarea ocnocmitenta cu douS oitita a unor tronsoane cu di£eren£e mari de (fig 13.2),relatia de vari-ficare a avansului are forma:

Fig. 13.2. StrunJIrM ou doui cutit* liaultm • unui ••nlftbrloit cu dif*r*nt« a*rt intre trtptt

1,12 Cf HBnFz xFz 3 xFl 3 ’

f »1 l1 * *2 2 * *1Fz i,r (■‘*2

(13.3)in

in care, in afara relatiilor cunoscute, s-au no tat cu Iz1 sa Iz2 momentele de iner£ie pentru secîunile piesei corespunzatoa»& celor doua diametre (fig. 13.2.):

IT (d,)464 *z2 -

7T - ( d j )

64[ran4]

Verificarea avansului din punctul de vedere al stringerii send fahri ca tului in buc$a elasticS. In cazul semifabricatelor fixate intr-un dispozitiv de tip mandrinfi cu buc§3 elastic® §i daca se utilizeaza mai multe scule care lucreazS simultan pe direcîe axialS,se efectueazfi o verificare a fortei de stringere, pentru a evita deplasarea sau rotirea semifabricatului sub acfciunea forfelor de a§chiere sau a momentelor de torsiune din tinpul prelucrarii. Fbrfca axiaia F, , dezvoltata de sistemul de acîonare a buc§ei elastice, va trebui sa depfl§easca valoarea

494

ntoaMTft Fn#0 a fortei axiales

P S P n«o mu (13.4

Valoarea FV se oalculeazA cu rela£ii adecvate pentru fiecare caz in parte (-£Lnind oant de rezisterrfca elementulul elastic de siguran^i al meoanlsmulul de fixare) sau se rldlcft dintre caracteristicile tehnice ale strungului. MSrimea fortei necesare F c se stabileste in raport cu solu£ia canstructivS a dispozitxvului cu buc§A elastics. : de exemplu, pentru variants din fig. 13.3 ( specifics strungurilor romane§ti de tip SARD), expresia de calcul a fortei Fnac este :

F =nec

( Q + Qo )

ctg( a + q>1 ), t daN ] , (13.5)

in care: Q este forta de stringere aplicatd semifabricatului, daN; || 1 forfca necesarS deformSrii elastice a fSlcii buc§ei e- lastice, pentru a lua contact cu semifabricatul, daN; a-semiun- ijhiul canului buc§ei elastice, in grade ( o = 15° ); <p1 - unghiul de frecare pe conul buc§ei elastice,in grade( fp1 = 8,5° ).

Fig. 13.3. Schema pentru verificarea avansului din punctul de vedere al stringerii semifabricatului Tn bucpa elastic^

Valoarea fortei de, stringere Q poate fi determinate folosind relatia:

q =Fzi ft 2 Mt n 9

--- — ) £ & 2 K i I F I ,IdaNJI(13*6)D L«1

4 9 5

In care: K este un coefficient de sigurantS (se consider* I M l ... 1,5); n - coeficientul de frecare de alunacare dintre send~ fahricat ?i suprafata activfi a bucêi elastioe (m 1 0,25 pentru fSlci cu suprafata activS netedS; Es 0,3...0,36 pentru faici cu canale circulare; 5 - 0,4 ... 0,5 pentru fSlci cu canale circulare fi langitudinale, adicS fSlci cu zimti obiâiuiî §i o(g pentru fSlci cu dinti ascutiti,ce pot pStrunde in semifabricat) F?1 sint canponentele tangentiale ale forêlor de afchiere specif ice cutitelor care lucreazS simultan, daN; n -numSrul de cutite aflate simultan in lucru; D ; 1 diametrele suprafetelor ei- 1 indr ice la nivelul cSrora actianeaza fortele Fz,, in mm;D -diametrul semifabricatului! in mm ; M( - momentul de torsiune al sculei lucrind pe principiul unui bxirghiu ( fcurghiu , ISrgitor, alezor, teditor ), in daN mm; Fxj -canponentele axiale ale fortelor de afchiere in cazul cutitelor, in daN; F - forta axia- 13 ce apare la prelucrarea gSurii cu burghiu , largitor etc.,in daN.

Pentru o buc§S cu trei fSlci,forta necesarS deformSrii e- lastice a acesteia este:

° b 3 9t X a x 1 1 ,II - 588 [ ----------p ------ ] | daN ] (13.7)

b

in care: Dj, este diametrul exterior al buc§ei elastice in dreptul ffilcilor, in mm; gt - grosimea fSlcii buc§ei elastice,in mm j - jocul maxim dintre buc$a elastics destinsS §i semifabricat, in mm; (jB#x ~ 0,2 inn; lb - lungimea fSlcii,considerate de la mijlocul portiunii conice §i pinS la punctul de incastrare.

In calculul mSrimilor oomponentelor Fxi §i F zi ale fortelor de afchiere, precum §i pentru determinarea mSrimii momentului de torsiune M^se vor utiliza relatiile aplicabile in cazul prelucr&rii cu o singurS sculS.

la strunjirea profilatS cu avans transversal , este necesarS verificarea avansului din punctul de vedere al rezistentel fi rigiditStii sendfabricatului. 0 astfel de verificare este posibilS, pentru douS scheme de prelucrare mai larg intilnite, pe baza datelor din tabelul 12.1; valorile stabilite pentru a- vansul transversal nu trebuie sS depSêascS valorile maxime admise, valori precizate in tabelul 12.2.

la retezare, valorile maxime ale avansului sint 1 imitate de rigiditatea §i rezistenta atit ale sendfabricatului, cit §i ale sculei a$chietoare:o verificare in acest sens este posibilS folosindu-se datele din tabelul 13.7.

Verificarea avansului din punctul de vedere al rugozitS- tii suprafetelor de obtinut. DacS este necesarS realizarea prin prelucrare a unei anumite rugozitSti a suprafetelor,se va efectua o verificare adecvatS a m&rimii avansului ales. O asemenea

496

Tabelul 13.7.Avansuri recomandate pantru retezare

H i Afnut n il K trA i0 j .e l , alama Of e l RUL 1 Duraluminiu

u laiNOkl U V uai c l |mm La^imea c u t i t u l u i de r e t e z a t , mm

1 , 5 . . . 2 2 , 5 . . . 3 >5 1 , 5 . . . 2 , 5 2 , 5 . . . 3 >5 1 , 5 . . . . 2 2 , 5 . . . 3 >5

4 0 ,0 5 0 ,0 8 0,03 0,04 ' •fea 0,07 0/12

6 0 ,0 6 0 ,0 9 - 0,03 0,05 0,08 0,14

8 0 ,0 7 0 ,1 0 - . 0.04 0,05 - ; 0,10■

•m

1 10 0 ,0 8 0,11 - 0,04 0,06 - 0,11 0,16 I ■ I

I 1 20 ,0 9 0 ,12 5 • 0,05 0,06 «■ 0,13 0.17 I

I 14- , 0 ,1 3 • ! • 0,06 • • ’ 0,1® I

18 • 0 ,1 4 m 0,07 • i* 0,19 >BL'

20 - 0,15 0,15 • 0,08 0,12 0,20 0,2

C b » r v . t , . : Daca . . t , n a c . r i cbt i n . r a . u n . ) . u p r . f . t . f r o n t a l . n . t . d . 1 r . t . „ r . , v a l o r H . . v n . u r i l o r nu vor M 0,08

1 pentru otel ? 1 I 15,7 Ra0'M r 0,6 I mm/rot J»

- pentru fonti: 1 1 16,03 R,0'909 I H [ ran/rot If (U.t)in care: paramatrul de rugozitate R, m ia In mm, Iar r zinti raza la virf a cutitului, in ran.

Deoarece relaîile antarloare au un caracber oriantatlv, fi -irvi valabile doar pentru strunjirea longitudinal!, M reocatarv- dfi §i consultarea datelor din tabelul 13.8.

13.2.9. Calculul lungimilor curaelar de luoru. in ceea ce prive$te calculul lungimilor 1 , ale curselor de luoru, rSmin valabile afirmatiile din subcapitiolul 11.2.9. Pentru u- nele prelucrSri specif ice strungurilor revolver ,modul de atabl- lire a marimii componentelor curselor de lucru este praclzat In tabelul 13.9.

13.2.10.Calculul lungimilor curselor de a^chleare 1 ,Se efectueaza respectindu-se indicatîile din tnobcopitolul

11.2 .10.13.2.11. Calculul numfirului de rotatii ale arboralui

principal pentru cursele de lucruAtit pentru determinarea duratei ciclului de lucru,alt fi

pentru stabilirea vitezei de afchiere , este necesar calculul prealabil al numSrului de rotatii ale arborelui principal pantru fiecare faza de lucru fi ulterior calculul numArului total de rotatii necesare arborelui principal pentru fazele de lucru.

Poate fi deteminat astfel numSrul real Nrt de rotatii ale arborelui principal pentru o fazft oarecare i cu relatia (11.4) din subcapitolul 11.2.11.

13.2.12. Stabilirea durabilit&tUar oaraventianal-e- oanooioe ale sculelor a§chietoare. Durabilitatile conventional-economice se pot stabili fie pe baza reoomarclKrilor din ca- pitolele referitoare la prelucrarea cu o singurA scuIS, fie,in mod orientativ, din tabelul 11.3.

In tabelele ce cuprind recomandflri pentru stabilirea vitezei de a§chiere, se precizeazd, de regul&,c& indicatiile aint valabile pentru o anumita valoare a durahilititii oonvenîo- nal-economice. Este convenabiia o asemenea adoptara a durabilitatii conventional-economice, incit sa se inpuna o achimbare a sculelor de 2-4 ori in cursul unui schimb de lucru,ceea oa fac* necesara adqptarea unei durabilitati ocnventional-eoonondoe e- gale cu 120 sau 240 de minute.

n M 4.fcA.Vi« | C B B J . O M I , I U U U , -l I 1 U iTl^ 11 H | M

498

491

Felul p re lu c ra rii

S t r u n j i r e lo n g itu d in a ls e x t e r io a r i Strunjire plana

si frontala

M ater i a l u i p i e s e i

Rugozitatea R . , /an

Avansul recomandat. nm/rot

500 3 0 . .5 0

O te l

Neferoase

0 , 0 6 . . .0 ,1 5

0 , 1 5 . . .0 ,2 5

0 , 0 5 . . . 0 ,0 8 . . . 0 ,0 5 . . . 0 ,0 4 . . . 0 ,0 3 . . . 0 ,0 2 .. . 0 ,0 2 ... 0 ,0 3 ...0 ,10 0,12 0,08 0,07 0,04 0,04 0,03 0,06

0 , 1 5 . . . 0 ,1 2 . . . 0 ,0 8 . . . 0 ,0 6 . . . 0,12 0,08 0,06 0 ,0 6 ...

0 ,20 0,17 0,15 ^0,10 0,08

T a b e lu l 1 3 .1 0 . V i t e z e de a jc h ie r e p entru fre zarea ou fre ze d isc

M a t e r ia lu l

V it e z a de a f c h ie re

a /a in

Otel pentru construe^ i da najiniOjel

A lu m in iu Alania BronzOtel

pentruautomate

R =400...450 ■

N/mra2

Rb=500...650

N/aa2

Rb b700.|.850

N/Bf2

croa*nlchal J

1 5 0 . . .2 0 0 1 0 0 ...2 0 0 100...180 6 0 .. .9 0 4 0 .. .8 0 30.,.60 20...50 2 0 . - .3 0 I

S t r u n j i r e lo n g itu d in a la e x te r io a rS

M ateria* l u i p i e sei

Tsbelul 13.8 Icontinuara)

Felu l p re lu c ra r i i

S tru n jire plana si frontala

Adinciaee de aschiere, t , am

Strunjire inte- r ioari

| - - • . 2 . . . 3 1 . . .2 <1 1 ...2

Avansul recoaandat, aa/rot

501

F e lu l p r e l u - c r a r i i

C o n d it i i le de p re lu c ra re

Canponentele cursei de lucru

Dupe desenulpiesei

FSra geure de ce n tra re ente r io r r e s l i - zete

Cu geure centrare pree* l e b i l a , el ce- r e i dieaetru e x te r io r » af i e aai ®*re d e c it dieae-t r u l 95 u r i l u l t « r i o « r #

Tabelul 13.9. Stdbil n * i lor coaponentelor1 reo curselor de lucru

S c h i^ a p r e l u c r a r i i

Observtt \ i

gaura

a

502

MMBj

T f J J J J J L>>

W B s M i kJ -I/- <* I /

71 - *

Gaurire

L a r g i re f i a le z a re

L a r g i re

Cu gaura de ce n tra re p re a- a la b it a , evind d ia a e tru l ext e r i o r mat mic d e c it d i aae tru l gau- r i i u l te r io a r e

Cu re a liz a re a e n te rio a re aunei t e s i r i

9sau a une i c e n t r u i r i

Fara re a liz a re a e n te rio a rX a u - nei t e s i r i seu a unei c e n tru i r i

Fara t e ^ i r e , pfna la un prag

Strunjirelongitudin a ls

®trun-ihirecombi- nate ( I o n - g i t u - d in a l s i c o - n ic a )

OH

Cu re a liz a re a unei t e s i r i si

- *p re g a t ire a piesei p e n tru execu ta re a unei d e g a ja r i u l t e - r io a re

Cu avans c c e b i- nat

senul pieseI

VuV M .S t.eor*\ •>

Dupa desenulpiesei

I ( f iu ia r i i

y iht=fnal\>eestesirii

Al II- lee fn- dice (r) refere is curs8 S •van* pe d irect fa redfala 1 HE confersdesvnuluf

piesei

M axial

1,5 ctga

i . - lungf'

a e a d i * p « -

- i re P* * ! ' recjtt i 00® 1’tudinBis

i * t i " * 1:aea di *ps-5ire P* d ,“ cti« radi*

12

S tru n j i r et r a n s v e rs a ls

S tru n - j i r e p ro f i - la ta

Tabelul 13.9 (eontinuare)

1 | 5 ■ | 69 1 8

Cu avans radial 0,5...I I

K i n

2

Cu avans tan* gential

0,5...1,0

m 0,5...1,0I E

Cu realizarea u- nei degajari ex* terioare

0,5...1,0

D-d

2

’A

Cu realizarea unei tefiri la piesa ce se va detasa

0,5...1,0

I iD-d

2 V.;:,

1 1TriaftltfV.

Retezare

z a r i ; semita- b r ic a t sub f o r ma de bara

Semifabricat cu

gaura axiala

semifabricatsub forma de bara

F i l e - tare inite- r io a ra

F i l e - tare e xte - r io a ra

G a u ri- retra n s -v e r -sala

F re za rea u - nui canal

Cu f i l i e r a Dupadesenulpiesei

Dupadesenulpiesei

Tabelul 13.9 (continuers)

Dupadesenulpiesei

*—I Ia)

■ a

iiul £2 oontinuare al parametrii C®1 deaurge In mod diferit, In rapo

jffiJSarea sculelor a^chietoare.Sj H lfstode d e stabilize a h i m H i w

3 al.|fBboda eapiricS de stahilire a frnrwfrHi JinaliFat^ de oele aritate anterior,aplicarea mow

rfinC'P^esv^june calculul pealahil al lungimilor curaelo . ra’ de asemenea, calculul lungimilor curselor de lucru

fW^fd'nuroSrultii de rotatii ale arborelui principal pentru lucru sint elemente de calcul f&rfi influentA asupra

parametrilor regimului de lucru, ele fiind insA nece- ^^ientru proiectarea in continuare a camelor. s*1® j, in cazul acestei met ode, se adopts, pe bivza indicati- ■ tabelele 12.6, 12.7, 12.8, 12.9, 12.10, 12.11 (din ca- | p i 2 ) §i 13.10, valorile recomandate ale vitezelor de a§- piltg pentru o durabilitate T | 100 de minute, valori corec-

BPjr+iniwi cont de canditiile concrete de lucru.Daca se adopts jK?t]fvaioare a durahi 1 itatii conventional- economise (T s 120 °'nute sau T § 240 minute), se vor folosi ?i coeficientii adec-

de corectie a vitezei de a§chiere, in raport cu durahili- IMifcea adoptata (valorile coeficientilor fiind de asemenea pre- ■Eagte in tabelele mentionate). Vitezele de a§chiere se pot f ajteula ?i utilizind relatiile empirioe prezentate in tabelul13,11. .

1 4 .b. Se determine! diametrele de calcul, pe baza indicate- ilor din subcapitolul 11.2.16.H 15.c. Cunoscindu-se pentru fiecare fazA valorile diametre-

lor de calcul Doi §i cele ale vitezelor de a§chiere v,, se stabilesc turatiile de calcul corespunzfitoare ncj:

1000 v,ncj = ---------- [ rot/min ] (13.10)

^ Dci

Se ajunge astfel la un §ir de turatii cu valori care uneori diferS destul de mult intre ele.

16.d. Se determine scula limitative, stabilindu-se turatia de calcul cu valoarea cea mai scSzuta (nc Bjn), cu exceptia turatiei de filetare §i uneori §i a celei de la alezare.

17,e. Cunoscindu-se turatiile disponibile de pe strungul automat, se va adopt# o turatie n dopt1, care sA dep3$eascS eventual turatia minima (turatia sculei limitative) cu cel mult 15...20 %. Daca pentru realizarea tuturor fazelor de strunjirepjpS posibiia utilizarea doar a unei singure turatii a arbore- |P * principal, aceasta turatie va fi tocmai turatia a-. “ fcata pe baza oansideratiilor anterioare. Se stabilesc de a-

507

semenea roîle dintata cara pannit obînerea turatiei n,^ lT

lB.f. Dactt pentru strungul autonat existA posihilitatea legerii §i a unei turatii cu rotlrea semif abricatului in 9 | invers, pentru filetare,se va recurge la stabilirea aceste! turatii, in apropierea valorilor reieîtedin calcul pentru tare §i sigur dintre turatiile dispanibile din geuna de turayj^ Se vor determina de asemenea, din cartea maginii , M Hdinti ale rotilor lirei pentru ofcînerea turatiei de filetare, Pentru cele mai multe strunguri revolver automate, alegerea §9 ratiei pentru filetare se efectueaz& in corelatie 01 turay^ pentru strunjire, rot ile dintate morrtate in lira pentru cb^dne- rea turatiei la strunjire fiind prezente §i in lantul cinenatic pentru. obtinarea turatiei la filetare.

19 .g. Atunci cind strungul automat permite folosirea intr-un ciclu de lucru a doufi turatii pe stinga pentru strunjire,

se va lua in cansiderare m£riroea turatiei din gama de turatii a strungului automat, turatie care formeaz& de obicei 1 pereche cu turatia nodopt1, inpliclnd utilizarea acelora§i roti de schimb.

B tabelul 13.11.Relafi i pentru calculul vitezelor da afchiere, v ^ q , i/iin

Felul

pralucririi

Materialul prelucrat

Otel pentru autoaate AUT 12 »i -AUT 20 ou Rb<650 N/aa

Alaai Duraluainiu

1 2 3 4

Strunjire I longitudinals

Pentru s<0,2 aa/rot: 39

v100s~t0,16#0,2

Pentru s£0,2 aa/rot: 31,0

v100“t0,16#0,3

57,2

vioo*------------t0,1#0,25

M Iv100

t0,16s0,36

i i 1 Strunjire fo-I losind cutite1 prof i late

I.. .....

Pantru a<0,05 aa/rot;

21/3

v100*““

,0,35

Pentru a&0,05 aa/rot: 12,6

v100*

.0,5

3MS9H

15,6

v 100“-------

,0,5

21

v100a,0.5

ttalul 13, 11. (coct^nuf•)

Pantru 190,05 mm/rat 12*1

vioo"-------Strunjire foio- • Ind oufita 5 eanalat >1 d» rttMtt

a0'*P*ntru s>0,05 ma/rot

12,15

Pantru s£u,2 aa/rot

2,40°'*

Pantru a<0,2 aa/rot:

4 ,2 0 ° ' 4v100"------

,0,4Pantru s>0,2 M/rot

v100.°-7

Pantru s>0,2 mn/rotGiurira si cantruir

0 ,45,75D

4.67D # 0,3Lirgire cu lirgitor

8,14D

t0'2.0'5 t0,2.0.5

Alezare

*0,2,0,65

Filetare cu tarod de Basina

0,27dFiletare cu f U i e r a

Observ a t H £ t . F o ra u la d a ta p a n tru f i l e t a r e cu ta ro d da n a fin a e s te v a l a b i l l pantru o t a l u r i carbon cu R * 5 0 0 . . .8 0 0 N /m f i p a n tru d ia n e tre d = 5 ..,3 0 nun, d f i i n d d ia a e tr u l nominal a l f i i e t u l u i ; p -p asu l f i i e t u l u i ;

2 . La r a c e le u Ia re a v i t e z e l o r da a fc h ie re p e n tru a l t a d u r a b i l i t y , v a lo r i le

509

axponsntului S si dursbilitltit R vor adopts In nodul Bm=0,2 pantru cutite ds strunjit longitudinal pi pantru burghis;■■0,286 pantru cut Its profilat*, pantru out It* ds osnslst pi pentru ouftte da ratexat;■■0,3 pantru lirgire cu lirgitor;a*Q,4 pantru slezsre;a»0,5 pantru filetare cu fillers;a*) ,9 pantru fllataraa cu tarod da aapinl a otelurilor carbon;■■0,5 pantru filetarea cu tarod da aapinl a duralualniului.

In mfisura in care turatia |f se poate utiliza pentru acele faze care solicits turatii mai inalte, se va recurge la adqptarea ei |g| S n .dopt2 ) • 1,1 caz - *n care nu este posibilft utilizarea turatiei* , turatia unic& utilizabili pentru fazele de strunjire, gfiurire etc. (cu exceptia filetSrii) va fi nadopt1.

13.3.2. Metode de stahilire | turayiilor pe baza oo- o ^ r n w i iinr tiapilor de a^cfaduere. In cazul strungurilor revolver automate, care dispun, la nivelul arborelui principal, de o singurd turatie pentru strunjire §i de o turatie de sens contrar pentru filetare, este posibili stabilirea celor doufi turatii prin luarea in ccnsiderare a coef icientilor tinpilor de a§- chiere.

13.a. Pentru aceasta, dup& determinarea numerelor reale de rotatii ale arborelui principal pentru toate fazele de lucru i, se stabile$te inc& a§a-numitul numfir de rotatii echivalente la filetare, cu o relatie de forma:

leiN.fil.t.r.-------— [ r o t ] r (13.11)

S i *

in care: lc* este lungimea cursei de lucru la filetare, in ran; si - avansul de lucru la filetare ( egal cu pasul filetului) §i k^-raport de mic^orare a turatiei la filetare (uneori §i la alezare), in raport cu turatia de bazd r^, utilizata la strunjire:

ilatsrsK « -------------- , (13.12)

* b

i f iletare f-Wad turatia utilizatd la filetare.Valorile raportului k de mic§orare a turatiei la filetare

in raport cu turatia de bazd sint de obicei precizate intre caracteristicile tehnice ale ma§inii, existiM de altfel §i valori recomandate de firmele constructoare.

14.b. Efectuarea in continuare a calculelor va solicita cunoa§terea numerelor de rotatii echivalente §i pentru celelalte faze ale prelucr&rii pe strungul revolver automat , dar , in

H | | in cars acestea dispjn de numai douft turatii pa rrVi*Kil H rjjcu la nivelul arborelui principal (o turatia pantru etrunji- B fi una pentru filetare) .numerals da rotatii echivalante pan* m u fazale de strunjire sint egale cu numerals de rotatii reals jtabilita pe baza relatiei (11.4) (Nt) - Nr, - let/ao().

15.c. Se determina apoi turatia de calcul nol, pentru toata fazele de lucru, folosindu-se relatia (13.10).

16 .d. Prin analiza girului de turatii de calcul nol astfel ^•inute. se stahile^te scula care necesitS cea mai redusS tu- yjtie a arborelui principal al strungului (noi M ) I excluzind. din analizS turatia de filetare §i cea de alezare.

17.e. Pentru scula stability anterior,dar §i pentru sculele oare solicits turatii apropiate de nct tn, fSrS insS cS turatiile respective sS depS§eascS mai mult de 1,5 ori turatia minimi (n, mj ), se calculeazS aja- numitii ooeficienti ai tinjului de afchiere:

1„.. N.,X , = ------ - --- 1------ , (13.13)

lci - N'„

in care: lQai este lungimea cursei de afchiere la faza i, in mm 1 . - lungimea cursei de lucru la faza i, in mm; Noi -numSrul de rotate echivalente ale arborelui principal la faza de lucru respective, in rot;£Ne, - suma numerelor de rotatii echivalente ale arborelui principal pentru toate fazele de lucru , inclusiv pentru fazele suprapuse; N' ( - suma numerelor de rotatii echivalente ale arborelui principal pentru fazele care,avind durata mai scurtS, se suprapun peste acele faze, a cSror insumare conduce la stabilirea duratei ciclului de lucru (diferenta SN#t - N'ti reprezinta, deci, numSrul total de rotatii echivalente Nu ale arborelui principal pentru fazele de lucru care determinS durata ciclului de lucru).

18. f. Pentru acele scule in cazul cflrora s-au calculat valorile coeficientior ai timpului de afchiere I se determinS din tabelul 13.12. valorile corespunz&toare ale ooeficientilorU ( de corectie a turatiilor. Folosind valorile acestor coeficienti U ,, se vor calcula turatiile corectate ncor

noor ,• = noj ai, [ rot/min ] (13.14)not fiind turatia de calcul la faza i.

19.g. Scula pentru care se obtine cea mai redusS valoare liW 1 se considers ca sculS limitativS. Pentru sculele de fi- ^tat §i pentru alezare, turatiile nu se mai corecteazS, consi- -srindu-se in acest caz noor , “ n0 (. DacS se ajunge la situatia03 pentru aceste scule turatia noor j - no( sS fie mai micS decit

strungul automat.20.h. Se stabdlegte apoi turatia n* a arborelui principal

(turatie unicS pentru toate fazele, cu exoepfeia filetfirii) I ou ajutorul relatiei:

n 1 * r^, u Q 1 rot/tain ], (13.15)

in care: ncj este turatia de calcul a arborelui principal (turatia calculate initial) pentru scula limitative, nQ este de aceasta data ales din acela$i tabel 13.12,dar plecindu-se de la o valoare a coeficientului de corectie 0 determininatA cu relatia:

T X Tw

fl = — - = ----------------------------------- , (13.16)T I To o

in care: T = XTN este durabilitatea necesar& a sculei limitative. Pentru TN se poate lua in cansiderare o valoare egald, de exemplu, cu 120 min, accept indu-se inlocuirea sculelor uzate de2 ... 4 ori in cursul unui schimb de lucru ( 8 ore ); Te -durabilitatea pentru care sint indicate in tabele valorile vitezelor de a§chiere (de exanplu T0 = 100 min).

21.1. Cunoscindu-se turatia n 1, se allege din gama de turatii a strungului fie turatia imediat inferioard acesteia, fie turatia imediat superioar#, dac£ aceasta din urm£ nu dep£§e§te cu mai mult de 10% valoarea n 1 • 0 data cu stabilirea turatiei, se vorridica din cartea ma§inii §i numerele de dinti ale rotilor de schimb care asigurS ob^inerea turatiei astfel determinate a arborelui principal al strungului.

Tabelul 13.12.Coef icienfii de corectie a tureti ilor (pentru scule din otel rapid)

Valori X pi 6

Cutite profilate pi cutite d» retezat

Lirgitoare Cutite nornale I pi burghie

Coeficientii U pi 6

0,05 0,075 0#10

| 0,15 0,20

I 0,25 0,30

1 0,35 0,40 0,45 0,50

2.35 2,09 1,98 1/72 1,58 1,49 1/421.35 1/29 1/25 1/22

2,111/911,781/60J,491/421,351,301,251/22

1/19

1,821,631,581,461,381,321,271,241,20

1,17n

*

5)

! U 111

16)

ta-de

p: deira-sze-

tu-fiea§teLei,

ret-ina-

spid)

Tabalul 13.12 (oonlinuara)

Valor!I m e

Cut It* proftlat* pi cut it# da ratazat

Llrgltoara Cutita noraala pf burghia

Coaf iciantt i U Pi 6

0,55 1,18 1,16 1,130,60 1,15 1,13 1,110,65 1,13 1,11 1,090,70 1,10 1,09 1,070,75 1,08 1,08 1,060,80 1,06 1,05 1,050,85 1,05 1,04 1,030,90 1,03 1,03 1,020,95 1,01 1,01 1,011,00 1,00 1,00 1,001,05 0,98 0,99 0,991,10 0,97 0,97 0,981,15 0,96 0,96 0,971,20 0,95 0,95 0,961,25 0,94 0,94 0,95

1,30 0,93 0,93 0,941,40 0,90 0,92 0,93

1,50 0,89 0,90 0,921,60 0,87 0,89 0,91

1,70 0,86 0,87 0,90

1,80 0,84 0,86 0,89

1,90 0,83 0,85 0,88

2,00 0,82 0,84 0,87

Proiectarea regimului de afchiere pentru fazele de lucru care se execute! cu mai multe scule simultan.Dacci exists secven- te de lucru pe strungul autccnat cu cap revolver, in cazul cSro- ra lucreazS simultan mai multe scule ( faze de lucru suprapuse total sau partial), la proiectarea regimului de afchiere se va tine cant de urmStoarele cons iderat^ti:

1. Pentru sculele a^chietoare montate pe acela§i dispozitiv portscule ( pe aceea§i sanie sau in aceea§i portsculS fixate in capul revolver) §i lucrind simultan, avansul se va adqpta in functie de scula care necesitS, lucrind independent, avansul tehnologic minim. -Pentru scule lucrind simultan, dar montate,de exemplu, pe una dintre sSniile transversale §i pe capul revolver, se pot adopta valori diferite ale avansului de lucru,exis- tini posibilit&ti distincte de realizare- a acestor avansuri.

2. Lur^imea cursei de lucru se stabileste independent,pentru fiecare sculS a§chietoare ; in cazul sculelor a§chietoare montate pe acela§i suport, mSrimea distan^ei pe care suportul se va deplasa cu o vitezS cprespunz&toare dvansului de lucru va fi egalS cu lungimea maximS a cursei de lucru.

13.4. VERIFICAREA PUTERII

Calculul puterii necesare a§ chierii pentru fiecare fazd

L K Picilti vol. 513

Dop filefaf70.019.0A8 M a te r ia l : A U T 20 Tolerante m S STAS 2300-

i iFig.13.4. Dop filetat 70.019.048

in parte se efectueaza folosindu-se relafciile valabile la prelucrarea cu o singura scuia. In continuare, se msumeaza puterile pentru sculele care lucreazA simultan 1 fiind necesara satisfacerea unei conrii i i de forma :

S N.fj < r) • (13.34)j=l

Pin care: Z N , este suma puterilor calculate pentru scu-: ; : • j=i J

lele care lucreaza simultan,| este randamentul strungului automat ( | ~ 0,75) §i Nmu - puterea motorului electric pentru lan- £ul cinematic de antrenare a arborelui principal al strungului automat.

13.5. EXEMPLU DE STABILISE § PARAMETRUXRREEIMLJIDI DE ASCHIERE IA PRELUCRAREA PE UN STRUNG REVOLVER AUTOMAT

r

Se considera piesa din fig. 13.4. (Dop filetat 70.019.048) In con.tin.uare sint prezentate etapele de stahilire a parametrilor regimului de a§chiere.

1. Alegerea tipului de strung automat, cu cap revolver. A- vind in vedere forma §i dimensiunile piesei, caracterul produc- ^iei §i dotarea sec^iei de prelucrari mecanice, se alege,pentru realizarea piesei, strungul automat SARO-25.

2. Stabilirea succesiunii fazelor.Pe baza irviicatp-ilor din literatura de special itate, se propune succesiunea fazelor de prelucrare indicatA in fig. 13.5 ... 13.11 |§ in tabelul 13.13.

514

Tabelul 13.13.Elenente de proiectare a regiaurilor de a^chiere

Numarul I f a z e i

Denum i rea fazei

Avans $i tam ponare

Strunjire 0 16x17 Centruire

Cine lucreaza

Cap revolver pozitia 1


Strunj ire 011,8x15 Gaurire 06x7


Scule P o rtscu le

Opritor rotativ regia bit LN 1632

Cutit 01/70.019.048

Burghiu 9 stg/Rp 3 reascutit la 2 s90

Bucsa de s t r in g e r e a semifabrt u l u i LN 1682/1Buc?a de avans LN 1682/2

P o rtbu rgh iu combinat simplu LN 1481/2

P o r t c u t i t r a d ia l LN 1491 Bucsa de reducere LN 1673 *»

Cutit 01/70.019.048

Burghiu 6 stg/Rp 3

P ortbu rghiu combinat simplu LN 1481/1

P o r t c u t i t r a d ia l LN 1491 Bucsa de reducere LN 1673

Tesire 1x45 la 511,8 Gaurire 04x3


Cutit 02/70.19.048

Burghiu 4 stg/Rp 3

Portburghiu combinat simplu LN 1481/1

P o r t c u t i t ra d ia l LN 1491 Bucsa de reducere LN 1673

S tru n j i r e de- g a ja re la 6 9 ,8

P re re te za re

F i l e t a r e M12x 1 pe lu n gimea de 15 mm

Retezare

Sanie f a ta ( n r . 2 )

Cap re v o lv e r - p o z i t i a 5

Sam e v e r t i - ca la

C u t i t 03/70.019.048

C u t i t 04/70.019.048

F i l i e r a rotundS M12x1/Rp 3

C u t i t 05/70.019.048

P ortscula dubla LN 1422

P o r t f i l i e r a LN 1554

1465Portscula de LNretezare

Adfncinea Avansul s ,m/rot

H-i+ksl

ig . 13.5. Avan..............* taBponar .a san,ifabricatului

F i g . 1 3 .6 . S t r u n j i r e a l a 0 1 6 x 1 7 ? i c a n t r u i r e a

9 - 1 3 .7 , Strunjiraa la 0 1 1 ,8 x 1 5 gSuriree la ®6x7

F i g .13.8. m g M S I Q I giur1r„ I m

Fig. 13.9. Strunjirea degaj&rii la 0 9 , 8

Fig.13.11. Retezarea

preretezarea

de 15 h i

518

T«belul 13.1 Calculul lung i. ilor cursor 1 lucru.cura.lor de a^hiere | .1 nuw ru lu i de ro ta tii pent™ f i * * , H

I Nr. fazei

Denumirea fazei Calculul lungimilor curselor de lucru Calculul lungimilor curselor de aschiere

AvansulI I*,

mm/rot.I

umarul del rotatii, 1 rot.

2.1 Strunjire 0 16x17lc2.1=(0'5**-1'0)+ldes=(0'5**'1'0)+17= 18 m lca2.1= 17 SS 0,10 I 170 1

2.2 Centruire lc2.2=(1***2)+(d/2) ctgX=(1...2)+(8/2) ctg45°= 6 mm lca2.2= 1 1 0,10 (40) I

3.1 Strunjire 0 11,8x15lc 3 . r (0'5*.*1'0)+lde3=(0'5--.1,0)+15= 16 m Lc«3.1= 1 1 0r10 I 150 1

3.2

|------------------

Gaur i re 0 6x7 l_3 2=^* • •2)-*'(d/2) ctga +Ih..“(D/2) ctga +(d/2) ctg tL = (l.:.2)+(6/2) ctg 45°+7-(8/21 ctg 45°+(6/2) ctg 60°= 9 mm

lca3.2= 7'73 | 0,10 (77,3) j

1 4 - 1Te?ire 1x45° la

lc4.1=(0'5*-*1'0)+ldes=(0'5*-*1'0)+1= 2 mm lca4.1= 1 ”0,10 I (10) I

4.2Gaurire 0 4x3

I / ?=(1...2)+(d/2) ctga -I . -(D/2) ctga +(d/2) ctaA. | 0;:72)+(4/2) ctg 60°+10-(6/2) ctg 60°+(4/2) ctg 60°=10 mm

lca4.2= 8'27 | I °,10 82,7 V

5.1 Strunjire degajare. la 0 9,8

lc5.i=(0/5 ...1,0)+(D-d)/2=(0,5...1,0)+(11,8-9,8)/2= 2 mm lca5.r 1 |0,02 I 150) I

5.2 Preretezare lc5 2=<0' 5 * '* 1 ' 0)+<D"d )/ 2 s (0 ' 5 ***1 0 )+ (2 0 ,9 “18)/2= S mm lca5.2= 1 ' 45 EI 0,02

7 2 ,5 \

6. Filetare M 12x1msgM I 4*0.. .2) p+(d?-d1) (ctg X)/2+l. +0,5 p=(1...2M+ 5(12-10,917) (cfg 30°)/2+12+0,5.J= 15 mm

Lca6“ 1 2 “1,0 1 13 |

7. Retezare I 7=(0,5.. .1,0)-*b tgx+d/2+(0,5...1,0)=(0,5...1,0)+ 3,1 tg15° +08/2)+0,5...1 = 11mm

l c a r 9 ' 830,03 1 372,6 1

3. p r a m u r e a memofti ae instalare a scantracriaatumi.« Cr* rientarea §i fixarea semifabricatului se vor executa cu ajuto- H unei mandrine cu buc§cl elastic#. Preciz&ri in raport cu notarea buc§ei de stringere §i a celei de avansare a semifabricatului sint cuprinse in tabelul 13,13.

4. Stabilirea sculelor, portsculelar §i verificatoarelar. Sculele I i portsculele aferente fiec&rei faze de prelucrare sint prezentate deasemenea in tabelul 13.13.In calitate de verif icatoare , se va folosi un Rubier L = 150x0,1 pentru oan- trolul dimensiunilor liniare §i un calibru inel filetat fix T M12xl pentru controlul fiietului exterior.

5. Stabilirea modului de instalare a sculelor. Apelind la principiile aplicabile la prelucrarea cu o singuri sculfi , s-au stabilit adincimile de afchiere pentru fiecare fazA : valorile respective sint menîonate in tabelul 13.13.

6. Stabilirea avansului de lucru. Pe baza recomand&rilor din tabele, dar înind cont de coreiiîile concrete ale prelucrarii piesei, s-au stabilit valorile avansurilor de lucru, valori indicate in tabelul 13.13.

7. Verificarea mfirimii avansurilor.Verificarea avansului din punctul de vedere al sSgefcii ad-

ndsibile a semi fabricatului. Se poate ardta c& fazele la care e posibilS deformarea elastics a sendfabricatului presupun parti- ciparea unui singur cuît, ceea ce’permite utilizarea relatiei de la prelucrarea cu o singurS sculS. Prin inlocuirea valorilor corespunz&toare, se obîne:

- pentru faza 2.1. (strunjire 016x17):

Yf I 0,13 | fadn| D | 3 _ 0,75 I 0,13-2,1 10* 0 , M 6 16 f

XF nF L \ f 3,57 2,4s0'75 240°<75 S i |V C F t (HB)

= 1,572 mm/rot > sacjopt =0, 1 mm/rot;

- pentru faza 3.1. (strunjire )11,8 x 15):

0,75 / 0,13-2,1'10A 0,1 * 1 1 , 8 1 1 , 8 ,a » \ / -----------yp-=r---- - _e -- (----) a 0,36 tom/rot >sQr- = 0,1 na/rotV 3,571.2,1 ' 240 ' 31 adopt

Verificarea avansului din punctul de vedere al sol icsttftri- lor specifice strunjirii profilate (fazele 5.1. 5.2) scoatein evident respectarea prescripîilor existente in acest sens.

519

£L± suprafetelor de obtinut,executati pe baza dataioi w..lul 13". 8 §i prin luarea in constdarare a avansurilor adcptat* (s-0,1 ran/rot pentru strunjirea longitudinal^ giurire,a-0,02 nm/rot pentru strunjira transversals §i s “ 0,03 mu/rot pentru retezare), pune in evidenâ posibilitatea realizfirii unei rugozitati R, I 6,3 m pe suprafeêle prelucrate.

8 §i 9. Calculul lungimii nr curselor de lucxu §i al 1 m - gimilnr curselor de a^chiere. Se prezinta sintetic rezultatele obtinute in tabelul 13.14.

10. Calculul nunSrului de rotatii ale arborelui principal pentru cursele de lucru. Calculele efectuate au candus la rezultatele menfionate in tabelul 13.14.

11. Stabilirea durabilitiîlor ooroenticnal-ecxncmioe ale sculelor a§c±detoare. Se adnpta o dur ah: litate convenîonal-e- cononica pentru toate sculele a§chietoare TCOflv = 240 min.

A. Stabilirea tura£iilor prin metoda enpiricS. Pentru stabilirea turaîilor prin metoda empirica , se pleacS de la valorile recomandate ale vitezelor de aschiere, corectate in raport cu conditiile concrete de lucru. Rezultatele calculelor efectuate in acest seep sint prezentate sintetic in tabelul 13.15.

Studiindu-se §irul turaîilor de calcul pentru strunjire, se canstata c& valoarea cea mai. scazuta corespunde primei faze (587,1 rot/min). Cansultind tabelul cu turatiile dispcnibile ale strungului SARO-25 §i acceptind o depSîre a turatiei de cel siult 20%,se adopta turatia n =622 rot/tain (dep3§ire cu 6%). Corespunzator acestei turatii pentru strunjire, se adopta tura- ■fia pentru filetare: n,u#tlire = 178 rot/min.

B. Stabilirea turafiilor pe baza oneficLanfcilar t.inpilnr de agchiere

13.b. Numarul de rotatii echivalente la filetare se stabile^te luindu-se in oansiderare un raport de micsorare a turatiei k = 1/5 (report recomandat in cartea tehnica a strungului SARD-25):

14.b. Pentru fazele de strunjire, numerele de rotatii e- chivalente vor fi egale cu numerele de rotatii reale , rSminind deci cele arfitate in tabelul 13.14.

Suma numerelor de rotatii echivalente va fi ca atare:

H I 170 I 40 I 150 I 77,3 1 10 | 82,7 | 50 + 72,5 | 65

12,93 1ii• filetare 64,65 rot

k 1 d/5)

I 327,6 i 1045,1 rot

520

■figtti0>

me

15.b. Turatiile de calcul jpE vor fi calculate in cadrul metodei empirice, fiind precizate in tabelul 13.15 (coloam nrpi

16.b. Scula care necesitS turatia cea mai redusS (Nc21 = 587,1 rot/min) este cu£itul utilizat in cadrul primei faze de strunjire.

17.b. Suma numerelor de rotafcii echivalente ale arborelui principal pentru fazele cu duratd mai scurtd §i care se suprapun peste acele faze, a cSror insumare conduce la duratei ciclului de lucru, va fi:

N' = 40 + 77,3 + 10 + 50 - 177,3 rot.

■ Coeficien^ii X* ai timpului de afchiere se vor determina pentru strunjirea de la faza nr.2.1 §i pentru preretezare(faza nr.5.2.), in acest din urmS caz fiind vorba despre o depS§ ire a turatiei rainime cu mai pu^in de 50%:

tM n j i rr 1®l I 1 a - 2- 1 ___r lL J ---------------------------------------------------------- a --------- ------- = 0,185 ,

*0 2.1 18 1045,1 * 177,3

Danun j0 fatal

Vtta2araeoaandati,

■/■in

Vitazaooraotati,

■/■in

Strunjira I 16x17 Cdntruira

Strunjira | 11,8x15 Giurira 4 6x7

Tapira 1x45° la * 11,8 Giurira t 4x3

38,5523,52

45,3621,0

45,3617,4

Strunjire dagajara la 0 9,8 Praretazara

Filatare M 12x1 pa lungimaa da

15 nm

Retezare 953,16

Tabtlul 13.15 Bazultatala unor oaloula afaranta atablllrfl turatitlor prin —toda aaplrlol

Turatia da oalaul8

rot/ain

587,1935,8

902,41114,0

1223,61403,74

1179,6707,5

162,33

Turatia adoptatI,

rot/ain

Diaaatrul da oaloul,

(MB

521

]

nmmtim «wMWiiv <1 • KW**

4 % * a !»•

A-**7# & £ PPiiir-i m * «"«• "***•'^ i »t■* •“ * % m • * * • j

JjMb aw** « M M M M M M I «• 4A •***“- |Ml ill i w » 91? .3. i:,

WMt tmH i M w * fmati* • mi tit 1^1 % #**§§' MO

■ m u . t j m «• M f | Hl M M i l * % I H . tm 1 # j M p an — ni» % - -*'

t m m t M tt m m m M fMMrtpal m Hi

** * % , *, * 1^1 • M | f f

'««*- *m«*m • 4tftau* * iwri>Ml n‘ «u <mi a n 91 M a f t * * * tm f l M 4 M M M M I H M D M M H M * « r« . |k » I* * * * W M N ft. fl» 4M V N I * t M «NW C l IMM I 6 »W M M M l M l M l MNftM tMriUft •*** M * JMH* M *”* * ■ * # IMMKM fftftWW • * * * ♦ 4 ft M M W JU *, S& f i I n tM lN i « ■H i m m* to tmjttm*

P P H H H H H i f i M M i a f t m t j i M a * f $ n n M M K I m m f t M M » * «mnM* m tm m w *.

f c i i l raMMft.

Cap.14 REEIMURI Eg ASCHIERE IA FREZARE

14.1 EMNCIPII SI NOTIUNI DE BAZACpera-tp-ile de frezare se pot clasifica dupS tipul frezei

folosite, deosebindu-se schemkLe de frezare indicate in fig.14.1.

La frezarea froritalS (fig.l4.1,b), pentru realizarea unor regimuri de afchiere cu productivitate superioarS, diametrul frezei D trebuie sS fie mai mare decit lSfcimea de a§dhiere (lungimea de contact tj) §1 anume: D = (1,25.. .l,5)tv

La frezarea pieselor din oêl este necesarS apl icarea fre- zSrii nesimetrice: pentru piese din oteluri carbon de construc- £ii §i oteluri aliate sesuifabricatul de prelucrat se va pozi- |iona deplasat in direc£ia pStrunderii dintelui frezei (fig.14.2,a), ceea ce asigurS inceputul a^chierii de cStre fiecare dinte la o grosime mai micS a apchiei; pentru piese din oteluri rezistente la temperaturi inalte §i oteluri rezistente la coroziune, semif abricatul va fi poziîanat spre ie§irea dintelui frezei din afchiere (fig.l4.2,b), ceea ce asigurS ieîrea dintelui la o grosime minimS a apchiei. Nerespectarea acestor re- guli are drept cansecin^S mic§orarea apreciabilS a durabili- tSfcii frezelor frontale.

Diametrele recomandate ale frezelor sint date in tabelele 14.1 §i 14.2. Aceste reccmandSri servesc pentru alegerea dimensiunilor sculelor din standaxdele corespunzStoare.

Parametrii adinciroe de afchiere t fi lungime de contact t1 au fost notaî pe schamele de frezare din fig.14.1, in care se poate observa cS parametrul t se mSsoarS paralel cu axa frezei, iar parametrul t1 - intr-un plan perpendicular pe axa frezei.

Regimul de afchiere la frezare se determinS in ordinea ur- mStoare: - se stabile§rte mSrimea adincimii de afchiere;

- se alege din tabele avansul pe dinte sau avansul perotaîe;

- se calculeazS viteza de afchiere §i turatia(rot/min) ale frezei; ■

- se determinS puterea efectivS necesarS la frezare;- se verifies posibilitatea utilizSrii regimului deafchiere calculat, pe marina de frezat aleasS, fScin-

Frezacilmdncn

F r e z ocihndro -fron tala

cu a le z a j

Freze disc

c) d)

Freza c ih n d ro -f ro n t ala F re z a Unghiulara cu coada

f ) 91 h)

Freze profilate

j )

Freze canelare

Iq masini cu arcns pendular

k)

pe mas in i de •

frezat verficale

I)

Fig. 14.1 Scheme de frezare: lezej ;c-frezere canal cu fre] |rezA-disc;e-debitare 91 ere ciIindro-frontalfi cu coadA;f zare cu frezA unghiularA; i- frezA profilatA aemirotundA mapinA cu avans pendular; I* frezat vertical^.

a-cu frezA cilindricA; b-cu frezA cilindro -frontalA cu a* zA-diac; d-frezarea unei aup'rafe^e plane |iaterale (prag) cu |atare cu frezA ferflstriu;f-frezare auprafafcA planA cu freza g-frezare canal cu frezA cilindro-frontalA cu coadAjh-fre* frezare cu frezA profitatA semi rotunda convexA;j-frezare cu concavA; k-frezare canal de panA cu freze pentru canelat,pe frezare canal de panA cu frezA pentru canelat, pe majinA de

524

Fig.U.2 P oxttU frazei front al« la frezarea %•- aifrfirioatelor din I Pit-rundiraa dinte* lui frezei pantru rag (0,03... Q,05)0;fc- ieplrea dintelui frezei pantru ca « 0

Tabelul 14.1. Diaansiuni reooaandate pantru fraza cilindrica pi fraza disc, E

Lungimea Tipul frezelor

i t^, mm Freze cilindrica Freze disc

(fig.14.1,a L&timea da frezare, nm

fig.14.1,c) 50 100 150 10 20

2 63 80 100 „ ■ ■

5 80 100 125 50 6310 100 100 160 63 8020 - - ■ - 80 10050 - - 160 180100 • *

- -250 315

Tabelul 14.2 Diaaetra raconandate pantru fraza frontale, ■

Adincimea da apchiere

t, mm4 4 5 6 8 10

Litimea de frezare t-,

mm40 60 90 120 180 250 350

Diametrul* frezei D,mm

50...80

80...100

100...125

160...200

200...250

•315...350

400...500

Obsarvatie: Parametrul determinant pentru alegerea diametrului frezei ' din acest tabel asta litimea da frezare (lungimea de contact ) t-j pi nu adtncimea de apchiere t.

du-se donpara^ia cu puterea fumi z a t S de ma§ina-unealtcL.Miixdjnea d e afchiere. La frezare se .va urmSri ca intregul

adaos de prelucrare scL fie deta§ at intr-o singurfi trecere. j DacS adaosurile d e prelucrare sint roari §i puterea ma^inii

-unelte este insuficien^S sau rigiditatea sistemului tehnologic este scSzutfi, se pot efectua mai multe treceri de degro§are.

- I y

525

■uprafetei t re b u ie sa f i e i n l i m i t e l e gi ■* j , — __da p re lu c ra re se va indep& rta i n doua fa ze d i s t in c t e i frezar®* de d e g ro fa re §1 fre za re a da f in is a r e . A d a o s u rile de prelucrar* da p este 18 nm p o t f i in la t u r a t e i n t r - o s in g u ra t re c e re cu cap ete de f r e z a t cu c u t i t e dispuse i n t r e p t e pe i nalfrirce .

Avansul.I a frezare se deosebesc avansul pe dinte sd, avansul pe rotatie al frezei sr §i avansul pe minut (viteza de a- vans vf), intre care exista relatia:

vf - sr n - sd z n, [mm/min] 114.1)

z fiind numSrul de dinti ai frezei, iar n 1 turatia frezei, in rot/min.

La frezarea de degrofare se alege avansul pe dinte sd H /dinte),deoarece acest avans caracterizeaza marimea sarcinii pe un dinte al frezei. La frezarea de finisare se alege avansul pe rotaîe a frezei sr (mm/rot), deoarece rugozitatea suprafetei este influenâta direct de avansul pe rotaÎe. In functie de a- vansul pe rotatie,adoptat pentru finisare, se calculeaza avansul pe dinte sd - sr/z, mSrime care este necesara in calculul vitezelor §i fortelor de a§chiere.

Avansul ales la frezarea de degrofare se va verifica in functie de urmatoarele canditii de restrictie:

I rezistenâ mecanismului de avans al ma§inii de frezat;I rigiditatea domului portfreza (la freze cu alezaj).

Viteza de agctviere se calculeaza cu relaîi empirice care exprima dependents dintre viteza de a§chiere ecanomica §i parametrii procesului de a§chiere, relatii care au forma generaia:

Cv Dqv = ---------:-------K , [m/min] (14.2)

l't1x'sdy t V 1

in care: v este viteza de a§chiere ecanomica, in m/min; Cv - I canstanta pentru candiîile date de frezare ;D-diametrul frezei,in mm; T- durabilitatea ecanomica a frezei,in min; t, - lungimea de contact dintre tai§ul sculei §i piesa de prelucrat,ra- portata la o rotatie, in mm; sd -avansul pe dinte, in mm/dinte; t- adincimea de a^chiere, in mm (la o frezare cilindrica t este latimea de a$chiere); z -numSrul de dinti ai frezei; || -coeficient de oorectie a vitezei, determinat ca un produs de coeficienti care t-in seama de candiîile de a§chiere specifice;g, m, x, y, u, p I expananti determinati experimental.

526

f ( 1 4 .2 ) r e p r e z i n t S m o d e lu l m atam atio p a n tru c a lc u -v i t e s e i d e a f c h i e r e l a f r e z a r e f i a re e a rn o te r 5 I n

g ^ s o l c * p o a te f i u t i l i z & t A p a n tr u o r ia a procedau S 9 t r a z a r a , cu a r ic e t i p d e f r e z f t .

Pe baza vitezei de afchiere se calculaazi turatia sculei1 c m relatia;

1000-vp = ------------- [rot/m in], (14.3)

TC D

| fiind diametrul frezei,apoi se dstermini avansul pe minut v, cu relatia (14.1) .Se alege din gama de turatii a ma§inii de fre zat valoarea turatiei cea mai apropiati de cea calculate,respectiv din gama de avansuri pe minut,valoarea pea mai apropiatA a avansului.In ocntinuare, se recalculeazA viteza de afchiere in functie de turatia adoptatS.Dacfi turatia sculei se alege la valoarea imediat inferioarS din gama de turatii, iar avansul pe minut - la valoarea imediat superioarS din gama de avansuri,se va recalcula avansul real pe dinte sau pe o rotatie a frezei, deoareoe in aceste ocndifrii avansul real poate diferi cu mult de cel ales initial. Aoest fapt prezintA important deosebitA in special la frezarea de finisare, la care valoarea avansului pe rotatie in- fluenteazS direct rugozitataa suprafe^ei. Dac3 la utilizarea practicfi a regimului de afchiere calculat apar vibratii, este necesar sS se mic§oreze tur^ia sculei |i avansul pe minut cu o treapta in gama de turatii,respectiv in gama de avansuri pe minut.

Putfirea efectivS la frezare NB se calculeazS cu relatia:

F -VN. = ------- [KW] (14.4)

6000

in care: F, este conpanenta tangentialS a fortei de afchiere,in daN; v - viteza de afchiere, in m/min (recalculate dupa alegerea turatiei).

Verificarea regimului de a§chiere stabilit implies satis- faoerea conditiei:

N. < n N.>u, (14.5)

in care: Ne este puterea efectivS necesarS a§chierii,in kW; N I puterea motorului electric de actianare a lantului cinematic principal,In kW;rj - randamentul mafinii de frezat.Pentru canditii de lucru obi nuite se adopts | § 0,8.

527

Daoi oonditia data de relatia (14.5) nu este satisfacuta, atunci se va micôra viteza de a§chiere ( iar nu adincimea & a?chiere sau avansul) pinfi la valoarea vB<u calculate cu relatia:

v r j N BUg S | —---------- B [m/min] (14.6)

I

14.2 FREZAREA CU FRBZK CILINDRICE

Alegerea avansului.La frezarea de degrofare (tabelele 14.3 §i 14.4), valoarea avansului este limitatS de rigiditatea ma§i- nii de frezat, a piesei §i a dispozitivului de fixare,de rezistenfca mecanismului de avans §i de puterea maînii de frezat. La frezarea de finisare (tabelul 14.5), avansul este determinat de rugozitatea prescrisS suprafetei prelucrate.

Verificarea avansului.1. Avansul ales se verified in func£ie de rezisten fca meca-

nisMilui de avans, seama de urmatoarele consideratii:Forâ rezultantS de a^chiere R la frezarea cu freze ci

lindrice cu dinî elicoidali se poate descompdne in dou& componente: componenta tangential# Ft (forâ de a§chiere principali) |§ componenta radiaia FR (fig. 14.3) .Componenta tangential^ execute lucrul mecanic de a§cJiiere §i determine puterea efectiv# necesar# la frezare; cu aceastd component# s poate calcula non- entul de torsiune = Ft*D/2, care solicits d o m u l portscul# la r#sucire. Componenta radial# FR produce inoovoierea domului.

Tabelul 14.3. Avansuri la frezarea de degrofare cu froze cilindrica. din otel rapid

i Puterea ma- ?inii de

I frezat, kW

Rigiditatea sistemului piesa - dispozitiv

Fraze cu dinti rari ?i freze cu dinti demontabili din otel

rapid

Freza monobloc cu dinti 1 de?i

Avansuri pe dinte s ., mm/dinte

Frezare otel de construct i i

Frezare fontA ?i aliaje de cupru

Frezare otal de constructii

Frezare fontA ?i aliaje da cupru

Plnfi la 5mediemica

0,08...0,12 0.06...0,10

0,10...0,18 0,08...0,15

0,05...0,08 0,03...0,06

0,06...0,12 0,05...0,10

Peste 5 ptni la

10

maremediemicA

0,25...0,40 0,12...0,20 0,10...0,15

0,3 ...0,5 0,2 ...0,3 0,12...0,2

0,1 ...0,15 0,06...0,10 0,06...0,08

0,12...0,20 0,10...0,15 0,08...0,12

Pasta 10

I-------- - jmaremediamicA

0,4 ...0,6 0,3 ...0,4 0,2 ->.0,3

0,6 ...0,8 0,4 ...0,6 0,25.,.0,4

*-

528

Tabalul 14.3 (continual-*) Otter-vain: i» Valorila aai nart ala avansului aa vor lua pantru lungtat da contact t^

Bj llti»i da apchiere 1 eat aid, iar valorila nat b1o1 ala avansului I pentru lung inn da contact pi litini da apchiara Km aari.

2. La frezarea otelurilor teraorezlatente §1 a otelurilor rezistente la ooroziuna avanaurtie aa vor lua din ooloana " frazara 'otel da cortstruc- (11 ", firi si dapipeasoi 0,3 mm/dinte. ,

Tabalul 14.4.Avansuri la frazaraa da degropare cu fraza cilindrica, fraza frontala pi fraza disc, cu plScu^a din carburi metal ice

Puterea mapinii da frezat, kW

Frezarea otelului Frezarea fontei pi aliaja" lor de cupru

Avansul pe dinte s^ mm/dinta, pentru marca plicutei :

P10 P30 K.20 IC40

5...10 Peste 10

0,09...0,18

0,12...0,18

0,12...0,18

0,16...0,24

0,14...0,24 0,18...0,28

0,20...0,29 0,25...0,38

Observafii: 1. Valor ile avansurilor din tabal, pantru fraza cilindrica, s?nt recomandate pantru litiai de frezara t < 30 mm ; dacfi t > 30 mm, valorila din tabel se vor Inmulti cu coeficientul 0,7.

2.Avansurile din tabel se pot folosi pi la frezarea suprafetelor plane cu freza disc;la frezarea canatalor cu freze disc, valorile din tabel se vor

r inmulti cu coeficientul 0,5.3.La frezarea cu fraza cilindrica pi freze disc, cu avansurile din tabal sa

asiguri rugozitataa suprafetei R = 3,2...1,6 pa.Q

Tabalul 14.5. Avansuri la frazaraa de finisare cu freze cilindrica din otal rapid, ?n ■■■/rot

Fifl. 14.3 Coapo. w n t t l i

da apohtara it frazaraa ou fraza cHlndrioi:*- la frazaraa oart-1 ra avaneuluf;b- |a f razaraa In •anaul avansului

b J

DacS ins3 se desccmpune for a rezultantS de a§ch±efe R pe directiile orizantalS §i verticals,se va abtine componenta orl- zontaia Fh car6 solicits mecanismul de avans §i componenta verticals Fv; la frezele cu dinti eliooidali apare in plus §i componenta axialS Fa (fig. 14.3).

In fig.14.3 se observfi cS in timp ce la frezarea contra a- vansului componenta FH are sens contrar cu sensul mi gcSrii de avans, astfel incit preia jocurile din mecanismul de avans, la frezarea in sensul avansului componenta F are acela§i sens cu mi carea de avans §i nu poate prelua jocurile. De aceea, frezarea in sensul avansului se poate executa numai pe ma§ini care sint echipate cu mecanisme speciale de ccmpensare a jocurilor mantionate.

Raportul componentelor formei de afchiere la frezarea cu freze cilindrice, freze-disc, freze-deget, freze unghiulare §i freze profilate este dat in tabelul 14.6.

Valoarea medie a componentei tangentiale Ft se calculeazS cu urmStoarea relatie:

'“F U1 ’ “d ’ u “

= ---------------------- Kjnp, [N] (14.7)If w f , D • n

in carest, este lungimea de contact (vezi fig.14.1) ,$n mm; sd - avansul pe dinte,in mm/dinte;t-adincimea de afchiere (respectiv litimea de afchiere la frezarea cilindricS) ,in mm; z-numSrul de dln i ai frezei; D -diametrul frezei, in mm; n -turatia frezei, in rot/min; - coef icient de corectie in functie de materia-

530

m B-portul r a l a g ■ b b ■—

Metoda da frezareSKB8 V ' i F„/Ft

Freze oilindrioe, freare-diao, freze-daget1), fraza mghiulara pi profilate

Contra avanaului 1,1...1,2 0...0,250,4...0,6 (0,2...0,4)tgaIn senaul avanaului "(0,8...0,9)

raoNO

B ? m t ach« V rBZi r i i cilindrice,cTnd dintU fronta l! no p e r tic ip i la apchiere.

H prelucrat.

Valorile coeficientului CF §i ale expanentilor din relatia (14.7) sint date in tabelul 14.7.

Tabalul 14.7 Valorile coaf iciantilor |i exponent ilor tn formula fortei da apchiere 9 • ______la frezare_________ =

Hatarialul

da pralucrat

Tipul

frezei

Materialul

tiipurilor

CF XF *F | 1 |§ 1

ci lindrled otel rapid carb. metal.

6821010

0,860,88

0,720,75

1,01,0

0,860,87

00

frontali otal rapid carb. metal.

8258250

I I1,1

0,800,75

0,951,0

1,11,3

00,2

1 p a l carbon cu

§£ 750 N/mm

frezfi-disc pi feristriu

otal rapid carb. metal.

6822610

0,860,90

0,720,80

1,01,1

0,861,1

00,1

frezS cilindro-frontalS cu coadS

otel rapid carb. metal.

682125

0,860,85

0,720,75

1,01,0

0,86 0, 3

0-0,13

profilatl pi unghiul aril

otel rapid 470 0,86 0,72 1.0 0,86 0

oil indr icfi otel rapid carb. metal.

300580

0,830,90

0,650,80

1,01,0

0,830,90

00

Font!frontali otal rapid

carb. metal.500545

1,1*1,00

0,720,74

0,900,90

1,1*1,0

00

canupie 1 ou ; HB-190

f rezdhdisc, frezi-deget, frezl-ferl*- triu

oteL rapid 300 0,83 0,65 1,00 0,83 0

-------

531

' ■■

i Tabelul 14 <7 (continual**)

I Font! naleabi Li

cu HB-150

ciUndr ic4,Irezi-d isc, frezS-deget,frezfl-

fe ris tr iu

otel rapid 300 0 , 8 6 0,72 1 , 0 0 0 , 8 6 0

frontaia otal rapid carb. metal.

5004910

I o

o 0 ,800,75

0,951 , 0 0

1 ' 1 0

1,300

0 ,2

Aliaja de cupru

I eterogene cu

HBs100...140

cilind rica, frezS-disc, frezS-deget, frezS- fe ris tr iu

otel rapid 226 0 , 8 6 0,72 1 , 0 0 0 , 8 6 0

Observatii: 1 .Forta tangentialfi F* la frazaraa a lia ja lo r de aluminiu se calculeazl la .fa l ca pi pantru otel carbon/apoi se corecteazi p rin tnraulfcirea cu coefi* ciantul 0,25. | _ '7 ^

2 . Prin mirirea uzurii d in tilo r frezelor pinfi la valoarea adm isi, forta tan* g en tiali se rairepte: la frezarea o te lu rito r moi (Rm < 600 N/mm2)/de 1,75.

i 1,9 ori; In toate c e le la lte cazurl, de 1 ,2 . . . 1 ,4 o r i .

se determine astfel:- pentru frezarea otêlurilor carbon de construcfii §i a

oêlurilor aliate:

n SM m m , (1 4 .8)

750

unde este rezistenfa de rupere in N/mm2; expanentui n = 0,3;- pentru frezarea fontei cenu§ii:

HBK^p = ( --- m (14.9)

190

unde n = 1,0 pentru freze annate cu carburi metalice, respectiv n = 0,55 pentru freze din oêl rapid;

- pentru frezarea fontei maleabile:

HB

I f - ( — ) n, ,3i (14.10)150 |

unde n * 1,0 pentru freze armate cu carburi metalice, respectiv n = 0,55 pentru freze din oêl rapid*

Forta de avans FH trebuie s S satis facS urm&toarele conditii: i pentru mafini de frezat cu masa avind ghidaje dreptunghiulare:

5 3 2

(14.11)

pantru ma§ini de frezat cu masa avlnd ghidaje In coadd Brfndunioas

F.., - 1 i --------- ---j--- [N] (14.12)

k + jifk* + 23Cy)

t«n care:F,„ este forfca maxim admisS de rezistenâ mecarri smului avans al ma§inii de frezat, in N;G -greutatea elementelor in

BjcCare (masa nva§inii care se deplaseazS impreuna cu semifabri- jjjtuDjin N; k- un coeficient empiric care £ine seama de influ- aiâ inclinSrilor masei datorite! momentului de basculare, a carui valoare se ia k = 1,4; 0 - coeficientul de frecare raportat la ghidaje (pentru ghidajele ma§inilor de frezat 0 = 0,2); k^ = I /pH; k, p Fl/FH;Fv -componenta verticals a fortei de apchiere,

BfapendicularS pe planul ghida jelor ;Fa-componenta fortei de a§- diiere perpendiculars pe direefcia avansului,intr-un plan paralel cu planul ghida jelor mesei.I Tinind seama de valorile rapoartelor cxmpanentelor fortei

de apchiere date in tabelul' 14.6,rezultS cS la metoda uzualS de frezare contra avansului (cu freza cilindrica elicoidalS) se pot «3qpta urmStoarele valori mediitkj = 0,1; k^= 0,25 tgo.

HsT' Forâ maxim admisS de mecanismul de avans F ^ se determine din cartea ma§inii sau se calculeazS in functie de rezistenfa ultimului element al mecanismului de avans,adicS a §urubului

KiefenducStor, respectiv a piuliêi. In aoest scop,§urubul conducS- tor pentru mi§carea de avans a mesei se verifies la flambaj, iar piulit i se verifies la solicitarea de presiune de contact.pTErin urmare, considerind la metoda de frezare contra avan

sului:

> Fh = (l,l...l,2)Ft, [N] (14.13)

prin aplicarea relaîilor (14.7), (14.13) fi testarea candi£iilor (14.11) respectiv (14.12) se realizeazS verificarea avansului in functie de rezistenâ mecanismului de avans. In primS a- proxiinaîe,greutatea G a elementelor in mi§care poate fi negli- jatS in calcule.*,• 2. Verificarea avansului in functie de rigiditatea domu-

partfrezS se face consider ind domul ca fiind o barS incas- trat5 la capStul dinspre arborele principal §i simplu rezematS J® celSlalt capSt.

Forta care solicits domul la incovoiere este rezul.tanta R p§. 14.3):

533

r=Jf *+f/

Introductnd F„/Ft 1 «, rezulti:

(14.14)

R=Ft yi+i5[N] (14.15)

urrie raportul 1 = 0,4...0,6, conform tabelului 14.6.Forâ Ft care produce sSgeata admisiMlfi facta a dornulm

este:

in care: E este modulul de elasticitate al materialului domu-

lagSrele de reazera ale domului, in mm.SSgeata admisi hi ! a a 'domului se poate lua fadl = 0,2 ram la

degro§are §i 0 ,1 mm la finisare.Pentru ca sub acfciunea formei de afchiere sS nu se produ-

cS o incovoiere elastic^ inadmisibiia a domului, este necesar ca:

Avansul admis de rigiditatea domului portfreza se va determina cu relatia:

in care se va lua:

v/l+e2=l,08. . .1,16

Metodica verificSrii avansului in functie de rigiditatea domu l u i portfreza va fi deci urmatoarea:

a. se verif ica daca este satis facuta Cand i d a (14.17);b. daca nu este satisfacuta candiîa (14.17),atunci se de

termina avansul pe dinte admis, cu relatia (14.19).Se precizeaza ca verificarile avansului se efectueazS de

obicei numai la frezarea de degropare §i nu sint necesare 1# frezarea de finisare, cind regimul de afchiere este mai u§or.

4E f t d a d4[N] (14.16)F,t

lui,in N/mm ; d - diametrul domului., in mm; 1- distanâ dintre

R £ Ff, (14.17)

adic3:

(14.18)

- r Ff-D9" [ mm/dinte] (14.19)

534

Vi teas SB agcblere.La frezarea suprafetelor plane cu freza -ninJrioe din otel rapid, viteza de agchiere se va calcula cu

I S tabelul 14.8 §i se va corecta prin inmultiiea cu .ggjicientul de corectie Kv, care tine seama de cardi -iile Jfioe de a§chiere:

“ mv s1'

S care: iLv este coeficientul de corectie, rialul prelucrat; Ks1 - coeficientul de gtarea suprafetei semifabricatului.BjP Coeficientul Kniy se determinS cu r

14.9 pentru oteluri,fonte cenu§ii |i fonte aliaje de cupru §i aliaje de aluminiu este p coef icientul cm §i exponential n, pentn

belul 14.9 sint da£i in tabelul 14.10.H functie de starea suprafetei sanifabricatului];iui 14.12.I ' La frezarea suprafetelor plane cu freze cilil cu plScute din carkwri metal ice, viteza de a^chierel la cu relatiile din tabelul 14.14 §i se va corectal tirea cu coeficientul de corectie K,:

Kv = K»v Ks1 Ksc,

in carerK,, este coeficientul de corectie in functie de mat rialul prelucrat (tabelul 14.9) ;Ks1 I coeficientul de corecti', infunctie de starea suprafetei semifabricatului ( tabelul 14.12) ;Kso-coeficien.tul de corectie in functie de grupa de uti-

ij ■ lizare (marca) plScutelor din carburi metalice (tabelul 14.15).I Erezele cilindrice cu plScute din carburi metalice nu sint

Kgtandardizate in STAS, insS sint standardizate in GOST 8721-69, fiird prevSzute conform GOST cu plScute eliooidale din carburi metalice (mSrcile T5K10, T14K8, T15K6, VK6 §i VK8).

14.3 FREZAREA FRONTALA

Adincunea de a$chiere la frezarea frontalS se alege pe cit ste posibil egalS cu marimea adaosului de prelucrare,in soopul

t -lndep4rt&rii acestuia intr-o singura trecere.La frezarea de degro?are cu freze annate cu piacu£e schimbabile din carburi metalice, adincimea de a§chiere t este limitata de lungimea plScu- tei (fig. 14.4). La frezarea de finisare adincimea de a§chiere11 0,5.. .1 mm.

53$

a din ot«l r»pW-p „ tr u v i t .K d> g fr*M r M g ,r»" «U«ndrt.

Oteluri carbon de constructH

cU * R =750 N/mm

Fonts cenupie cu

HB* 190

Fontfi maleabilS cu

HB* 150

< 0,15

> 0,15

5 0 ,1

> 0,1

Vitas* da apchiere v, m/min

62,5 D0,45

,0 ,33 t 0 .3 , d0,2 t0,1 ,0,1

41 D0,45

t 0,33 t 0 , 3 , d0 ,4 t 0,1

57,5 D0 ft

t0,25 | 0,5 0,2 t0,3 0,3 %i d

28,9 0P,7

T 0 ,2 5 t l ° ' 5 . d0 ' 6 t ° ' 3 z 0 ' 3 v

78 00,45

t 0,33 t 0 ,3 k m t 0 #1 p | %

50 00,45

T0,33 t 0 ,3 0 ,4 t0,1 z0,1 §1 d

Aliaja de cupru

eterogene HB= 100...140

115,5 D0,45

•[0,33 0 ,3 | 0 ,2 0,1 *vI . sd | z

> 0,174,3 D0,45

t0,33 m 0 ,3 s<j0 ,4 t 0.1 z0,1 v

Situmin pi aliaja de aluoiniu

pentru turnStorie cu

^00...200 N / m m ,

duralumin u j

§yf 300 • • • 400 N/mro2

208 D0,45

< 0 ,1t0,33 0 ,3 0 ,2 t 0,1 ,0 ,1 v

1 a

> 0,1133,5 D0 ' 4 5

ktervatii; 1, sint d a te la re la tia (14.2). D u r a b i l i t a t e a T se | # p

**nt V itabil« pentru frezarea o telu lu i pi fontei de eluainiuCffi?ir r IP! 0tW fr#2arofl fontei cenupii, alUJelor da cupru

1 Co#ficUnt^ | c o re o tie T - vezi r . L t U (1 4 .2 0 ).

536

t.i u.f.Cotf lolintul da oorwtfa r I H R I I Ta*»lul lul prelucrat H ffl I B E3fc9 9 In funott* da ■ctM'U-

Hatarialul prelucrat

Otel... K *v

ft« ! I H I750 I

1 1 BP I

Fonti cenupie

K «v

j i g | n |

HB B

Fonts oaleabilS

Kav

nv150 v

HB '•

Obs»rvatii* 1 * t * * i HB reprezintfi rez isten ta la tractiuna tn N/wm,respectiv duritataa

2 . C o eficien tu l de p re lu c ra b ilita te pi exponentul n sin t dati in tabe-B rineII a m aterialului prelucrat.Coef ic ie n t Lul 14 .10 .

Tabelul 1 4 .1 0 .Valorile coeficientului C pi exponentului n,

Materialul prelucrat

Coeficientul Cffl IE pentru freze Ip

din :

xponentul ny entru freze

din 5.'' *

otelrapid

carburi c natal ice

■Tel c apid ■

arburi e talice

Oteluri carbon ( C < 0,6 X )

■ cu R. < 550 N/mmm i 1 , 0 1 , 0 -0,9 1,0

- cu Rm > 550 N/mm; 1 , 0 1 , 0 0 ,9 1,0

Oteluri cu crom 0,85 0,95 1,45 1,0 I

Otaluri carbon cu C > 0 , 6 % , oteluri Cr“Ni, Cr-Mo*V 0 , 8 0 ,9 1,35 1,0 I

Ofeluri Cr-Hn, Cr-Si, Cr-Si-Mn, Cr-Ni-Mo, Cr-Mo-Al 0 ,7 0 , 8 1,35 1,0 I

Oteluri Cr-V 0 ,85 0 , 8 1 , 0 1,0 I

Oteluri cu nangan 0 ,75 0 ,9 1,0 1,0

Oteluri Cr-Ni-W, Cr-Mo 0 , 8 0,85 1,0 1,0

Oteluri Cr-Al0 ,75 0 , 8 1,0 1,0

Oteluri Cr-Ni-V

O t e l u r i rapids pentru scule

F o n tfi c e n u j i e

F o n t s m a l e a b i l S ____

0,75

0 , 6

0,85

0,7-

1,0

1,0

0,9*

0 ,8 !

1 , 0

1 , 0

1.25

1.25

T a b e l u l 1 4 .1 2 . C o a f i c i a n t u l d e c o r e c f i e K . a vitezei do apchiere Tn functie de sterea s u p r a f a t a i s e a if abricatului _________ ___ — ----------- —

Starea suprafef.ei semif abricatului

F£rfi c r u s t s

1,°

Material ou cruitl

aminat

0,9

L--- -J U

Forjat

Turnat din font! sau otel

Obipnuit

0,8...0,85

Cu incluziuni

0,5. ill

Aliaje de

cupru

aluminiu

turn***

ii

Frew

Frez< cilii froni cu ci

Freziferl

Frtz prof

pi u

Observ

singur de fre

suridegrpentdincart

538

jggrtul 14.13 Vfclori M dli al* d u ra b ility i f ru a la r , T In ifn.

Observatie: V alorile d u ra b iliti^ U o r din tabal sfnt data pantru oazul frezirii cu o •inguri scuia. La frezarea cu mai multe fraza ainultan (cu "joc11 da fraza sau pa Ba^ini

frezat cu mai multe axe p rin c ip a le ), durabilitltile T trebuie majorate.

Alegerea avansului .La frezarea frontalcUde degro§are avansurile sint limitate de rigiditatea sistemului tehnologic. La degrofare se va alege avansul pe dinte sd din tabelul 14.16 pentru freze frontale §i freze-disc din o^el rapid, respectiv iin tabelul 14.4 pentru freze frontale armate cu pl&cu£e din carburi metalice.

539

Tabttul 14.14 Belatil dm uloil pentru vittn de aphlart lm f r a u r M cu frmxm o i l i ^ ^ om au pllouta din ovtur( M Ul fo t

Mater Sa lui prelucrat

Litimea de

frezare H MB

Lungimea de

contact t ^ , mm

Avansul

V

nm/dinte

Viteza de apohiere, v , m/min

Otaluri carbon de conatrucjii

ou 9 R =750 N/mm

t

tQfnVI •

1 2390 D^'U t >

H H t , 10*” . d° ' za «°'i Kv

1 I« 3 D°'1 7 t 0 -05

t0,33 0,38 I),** BUM S, i a

> 35

i 2

616 D0 ' 17

t 0,33 t ^0,19 ^ 0 ,2 8 t 0,08 g U

> 2

700 D0/17

t 0,33 t 0,38 3^0,28 t 0 ,8 20,1 g

Fontfi cenupie HB* 190

1

5 2,5

< 0 , 2

923 D0'37

t0,42 t 0 ,13 3^0,19 t 0,23 z0,lfcv

> 0,2588 D0 '37

t 0,42 t 0,13 3 0,47 t 0,23 z0,l4v 1 d

> 2,5

<0,21180 D0'37

T0,42 0,40 3 0 ,1 9 t 0,23 z0,lfcv 1 d

> 0,2750 D0'37

t 0,42 0 ,4 0 ,47 0 ,23 0,l4v 1 d 1

Observatj i : 1. Notapiile fo lo site sint date la formula (1 4 .2 ). D urabilitatea T se va la I ' 80 min.

2. R elafiile din tabel sin t valabile pentru frezarea f irS r ic ire a oteluri lor 91 fontelor.

3. Pentru coeficientul de corec(ie Ky vezi re la tia (1 4 .2 1 ).

La frezarea frontal^ de finisare, avansul este limitat de rugozitatea suprafefei prelucrate §i se alege din tabelul 14.17

In general, la frezarea de degropare cu adincimi de a§chiere mari, peste 3 mm, se folosesc freze frontale cu dinti rarif iar la frezarea de finisare se utilizeazfc freze cu dinti mSrun- ti/ care asigurS suprafete cu rugozitate redusd.

Verificarea avansului .Avansul ales se verified in functie de rezistenta mecanismului de avans al ma^inii de frezat, cu ajutorul relatiilor (14.11) §i (14.12), in care rapoartela 1c, M k se determine pe baza urmfitoarelor considera^dd..

r*slul 14'15 Coef lolantul di ooraetlt KM tn funotie ds tipul pllou|tlor din eerfaurl •atal I n

Hatarialul d> pralucrat

Coaficiantul Kso pantru grupa ds utilizare a plicutei:

Ofeluri carbon da construct iI

P 40 P 30 P 20 P 10 P 01

0,47 0,68 0,85 1,00 1,30

Otsluri tereorezistente §| razistente la corozfuna

| 40 P 30 P 10

1,00 1,40 1,90

Oteluri

d l ite

HRC | 30...50 HRC = 51...62

P 10 P 01 K 30 | 40 | 20 | 30 1 4

1,00 1,25 0,85 0,83 1,0 0,92 0,7

Fonti cenupie, fonti aaleabili, pi nafaroase

K 40 K 30 i 20 i 10 1C 01 P 30 P 2

0,85 1,00 1,00 1,30 1,40 2,00 2,4

Tabalul 14.16 Avansuri la frezarea da dagroiare cu freza frontale $* freze ■ disc din otel rapid

Puterea aapinii de

frezat,

kW

Rigiditateasistemuluipiesi-'dispozitiv

Froze ou dinti rari pi fraze cu dinti demontabU 1

din otel rapid

Freze eonobloc cu dinti depi

Avsnsuri pa dinte s^, mm/dinte

Otel de construct i i

Fonti pi aliaje de cupru

Otel de construct f i

Fonti pi elieje da

cupru

Plni la 5media 0,06...0,07 0,15...0,30 0,04...0,06 0,12...0^0

mici 0,04...0,06 0,10...0,20 0,03.. .0,05 0,08...0,15

Pasta 5 ptni la 10

mare 0,12...0,20 0,30...0,50 0,08...0,12 0,20... 0,35

medie 0,08...0,15 0,20...0,40 0,06...0,10 0,15...0,30

mici 0,06...0,10 0,15...0,25 0,04...0,08 0,10...0,20

Peste 10

mare 0,20...0,30 0,40...0,60 --- ___

medie 0,15...0,25 0,30...0,50 --- ---1

mici 0,10...0,15 0,20...0,30 --- 1

°b«ervatii: 1 . Valorile mari ale avansurilor se vor lua pentfru adtncimi da epchiere pi Lfitimi da frezare mai mici, iar valorile mai mici ala avansurilor,pentru edlnoimi fi litlmi da frezare mai mari.

2. La frezarea otelurilor termorezistente pi rezistente La cocoziuna, avans* urila se vor lua din ooloans "otal da construct!i" , firi ai dapipeesei0,30 mm/dint#.

raUlut H .17 A vm uri la f r w ir w Itm aare cu fr e ie frontale pi freze-diac din ^ rapid f i carburi h U I I m , In m /rot “

tuQOzllatei

Froze frontale pt freze clie cu dinti aplioatl

suprtf otei

din carburi Betel ice

■

din otel rapid

6,3 . — 1,20...2,70

3.2 0,50... 1,00 0,50...1,20

1,<» 0,40...0,60 0,23...0,50

P P0,20...0,30

j 0,4 0,15 — — i

Tabelul 14.18 Raportul coaponentolor fo rte i da epchiere le frezeree fro n ta li

i

Metoda de frezare FH ' Ft V V fr ' | 1 1 1

SiaetricA 0,30...0,40 ' # ____

0,85...0,95 0,30...0,40 0,50...0,55

HesiaetricA contra avanaului 0,60...0,80 0,60...0,70 0,30...0,40 0,50...0,55

Nesleetrica tn sensul avansului 0,20... 0,30 0,90...1,00 0,30...0,40 0,50...0,55

Ohsarvatie: Valorile rapoartelor din tabel se refer! atit le freze frontale oft pi la freze-doget care lucreazi dupa ichaaa frezirif frontale.

For^a rezultanta de a§chiere R, la frezarea cu freze frontale, se descompune in componente conform fig. 14.5. Rapoartele conponentelor fortei de a§chiere la frezarea cu freze frontale si cu freze-deget, care lucreaza dupd schema frezSrii frontale, sint date in tabelul 14.18.In rela^iile (14.11) §i (14.12), a| plicate la frezarea frontal^, se va considera:

(14.22)

jnde Fv este componenta vertical# a fortei de a§ chiere, perpen- iicularA pe ghidajele mesei;

undedirecmese:

reatoarrind

§i v avan nent

I

iff

T m mH

(1 4 .2 3 )

' .A?

unde F^r este ocxiqpcnenta formei de afchiere perpendicular^ pe dixec^ia avansului , intr-un plan paralel cu planul ghidajelor nesei.

I

/ t12 915 12V 1S Fig.14.4 liaiterea adTrtciatl d* apchiere La

frexarea frontelS tn functie de lungi- ■ta plftcutei

t11 e16 1222 w

Pe baza valorilor rapoartelor din tabelul 14.18, la freza- i rea frcntalS nesimetricS contra avansului se pot adopta urmS-

toarele valori medii: k_ = 0,75; ky = 1. Prin urmare, ccnside- rind la frezarea frentals nesimetricft contra avansului:

V 0 , ? F t (14.24)

fi utilizind conditiile (14.11), respectiv (14.12), se verified avansul in functie de rezisten^a mecanismului* de avans. Conpo- Wxta tangentialSl F; se calculeazfl cu relatia (14.7), utilizind ftyxnentii din tabelul 1 4 . 7 .

543

Fig- W-5 Caapanmtml* 1ar%mi dt cydiirt frtzarM frcnuii; H < m 9 tuttficl' E frazara naswatrici contra avanauUH; H r o a r t M t a v t / c4 la m m h I *rir flHUif

Viteza de agtiri.ere.ra frezarea suprafe^eXcr p~j*~ cu w . frontale din opel rapid,viteza de asctdere ae -/a c u re-latiile din tabeiuJ 14.19 fi se va oorecta prin inwl^irea cu ooeficiantul de corectie K,:

K .1 K* * (14.25)

unde: este ooeficierrtul de corectie In functie de ■ateria-lul prelucrat (tabelele 14.9 fi 14.11); Ks1 - coeficientul de oo recfcie in ftmcfcie de starea supralevei wwi fahri ratuluiiij^M lul 14.12);K( ooeficientul de corectie in functie de unfrriul de atac principal % (tabelul 14.20).

544

» siaetrici;*

sensul me1

e cu freze; □la cure* ultirea cu

(14.25> !

mate#**

ntul*ff(ii

nghial^

Hffi Dffi S B SflB °*loui pxiim v»t«* 9 H M H , I __ I Imm din otel r^>id w , , r * U trmzmnm ■ frta frontal*

Avanaul i.r ■a / dinte' Viteie da apohlere v, a/aln I

Oteluri carbon de < 0,1 ___ 73 |construttil

cu |t0.2

M aJO.2 S a g 1

S c 750 N/aaT "a

> 0,1 46,2 M

K *0,1 B 0,4 0,15 *V 8 #d l1

Fonta canupiaHB f 190 52,2 D0 -2

t0.2m w & m s s w m

< 0,1101 D0,25

Fonti aaleabili HB » 150

0,2 t0,1 ,d0,20ti0,15 -V

> 0,1« , 5 D0'25

T o,i P ,d0 > tl0,15'x0,1 -v

< 0.1136 D0 -25

Aliaje de oupru aterogene

HB = 100...140

T0.2 t0,1 ^0,20 ^ 0 , 1 5 ^ 0 , 1 ^

> 0 186,2 H P

| P ♦0,1 a 0,4 0,15 o,rv * »d l1 S

Siluain pi aliaje de aluminiu pentru turnare cu

B = 100...200 N/mm , HB<65 -duraluminiu cu .

Ra = 300...400 H/m d, HB<100

< 0,1245 D0 '25

t0.2 *0,1 0,20 0,15 o,rv1 *d M 1

>0,1155 0°>S

t0,2 .0,1 , 0,4 0,15 0 ,rv 1 . *d M *

Observat ii: 1. Not at i tie folosite sint dete le relatia (14.2). Durabilitatea T pentru frezeie frontale se alege din tabelul 14.13.

2. R e la ti i le d in tabel s in t valabile pentru frezarea otelului pi fontei maleabile cu ricire, respectiv pentru frezarea fontei cenupii,aliajelor de cupru pi alum iniu firi ricire.

3. Pentru coeficientul vezi relatia (14.25).

La frezarea suprafetelor plane cu freze frontale annate cu plScute din carburi metalioe P10 (T15K6) pentru oteluri,respectiv K30 (VK6) pentru fcnte cenu§ii §i fonte maleabile, viteza de a§chiere se va calcula cu relati ile din tabelul 14.21 §i se va corecta prin inmultirea cu coeficientul de corectie 1^:

£ Kv = ^ < 1 K „ K* > <14’26>

unde:K este coeficientul de corectie pentru materialul prelucrat (tabelul 14.9)2 K§ 1 -coeficientul de corectie in functie da

oil 545

i t m wyraf«^ii f t M Mcntul de ooracti* la ftir^f m di 4i Kttt*»r%g o r i e r d i n ca cieu ri i m l l n i ftdfceiaft ^ ' o M d e ld M ig .d e onr e r ^ l a pen tr u v n £ x u & 4 * i u c j r j a r t f f i I

H H B | 14,29 CMfteHMrf Kg uur—HI H A«a£aa iH^9p|iE| m| ||H | ^ 6 H H Ia aa*. m i !» mtMmtm B H m K m h j m n l

MaariatatKUUi

eiat rt0*d jiiai aa

Uncial I0 I « 1 M | 4* 1 jp 0 f m 9 9

ICoaf lei—tot I * M j m | * of#t

•^9

1 ■■■ “

1 1 ° ! m * ! M i | ) lyBT •/V \*jm I 1J* *Js

1Coaf laiancut!

ft pmirv * fonti

o,« I 1,40[ 1

I f#l> 1t>K I 1 (*>* I 1,*

1

Tabalul $4,21 ItUfii da caicui pmmrwarau cm yH w f 4h» ovtarl MUII

ptmum wiBmm db> apdHbw l«

Barter t at ut pr*Uier«t

Atranaat t iM a ds aor»i«ra v

O^lurl ctroon da conftruetH cu_ 8 . - 750 X / wT

I • *IS A J f

f m j ’*5 I

Fonti c«nu|i« cu

Mi - W O

■ x a40* »

Fonti M l u b i l i cu

HB = 150

-M 9

1

»•** A *ejs

•dt

s&rmffe

t1 f *-l-'3* • / * * m 1

_ c

I 9

1

i*-® £S* 3 ^ 2 ^’■f

tuut t •* • din t M m lul 14.13*.

2- Frezarea otelurilor,fcn*at#r * * f j r u t ^ oafcodtglBi lj Ifrontal# cu pifout* it* corfetrt m m ica aa a* onidt firi ricfira*

J, Pantru coaf icientul da aoract *a .*, ««zf raiatto |14.2fri.

14.4. FREZAREA CU FREZEJ-DIBC

Alegerea avansului.La frezarea cu freze-disc din ot*l rapid avansul se alege din tabelele 14.16 | 14.17. Pantru freza-r u de degropare cu freze disc cu pl&cute din carburi metalioe avansul se alege din tabelul 14.4, insi la frezarea canalelor valorile din tabel se vor mifcora de douS ori. Pentru frezarea de finisare cu frez e-disc cu dinti armati cu plAcute din carburi metalice se alege avansul in nm/rot din gajSgjMl 14.17. Pentru frezarea cu freze-disc a pieselor din aliaje de aluminiu avansul sd se va lua 0,10...0,15 mm/dinte.

Viteza de afchiere. la frezarea suprafetelor plane (pragu- ri) $1 a canalelor cu freze-disc din otel rapid, viteza de afchiere se va calcula cu relatiile din tabelul 14.22 §i se va corecta prin inmultirea cu coeficientul de corectie K , dat de relatia (14.21).

Pentru frezarea suprafetelor plane fi a canalelor cu freze disc annate cu plficute din carburi metalioe,viteza de afchiere se va calcula cu relatiile din taheliil 14.23 si se va corecta cu coeficientul de corectie calculat cu relatia(14.21).

14.5. FREZAREA CU FREZE CILINDRO-FRCWTAI£ CU CQADA, FREZE FERASTRAU SI FREZE FROFHATE

Alegerea avansului. Pentru frezarea suprafetelor plane cu freze cilindro-frantale cu coadS (fig. 14.1,f),avansul se alege din tabelul 14.24 (freze din otel rapid) fi tabelul 14.25 (freze cu plScute din carburi metalioe).In tabelul 14.26 se dau valorile avansurilor recomandate pentru frezarea canalelor cu freze cilindro-frantale cu coadS din otel rapid (fig.l4.1,g).In frezSrii canalelor de panS cu freze pentru canelat pemafini de frezat canale cu avans pendular (fig.14.1,1c) fi pe mafini de frezat verticale intr-o trecere (fig. 14.1,1) ,avansurile se vor lua din tahaliil 14.27.In tabelul 14.28 se dau avansurile pentru frezarea cu freze fer&strfiu, iar in tabelul 14.29 -avansurile pentru freze profilate din otel rapid.

Viteza de afchiere. Calculul vitezei de afchiere pentru frezarea cu freze cilirriro-frontale cu coadfi, freze ferSstr3u, freze profilate fi freze unghiulare se efectueazS cu relatiile date in tabelul 14.30.

In scopul calculului companentei tangentiale Ft a fortei de afchiere la frezarea cu freze cilindro-frontale cu ooad&, freze fer&st£ru fi freze profilate,se vor folosi formula (14.7) fi da tele din tabelul 14.7.

Tabalul 14.22 Beletli da caloul pantru vitexe da afohlere au freaa-dlae din otel rapid

11 IMaterialulprelucrat

Tipulfrezei

Avansul

mm/dinteViteze de apohtere, a mm/rnin

Oiso cu trai tiipur monobloc

75 1)0,25

s sS •d0 '2

t0,1 2o,i\

Oteluri carbon da construot!| | cu 11 | 750 N/om

S 0,186 D0 '25

Disc cu I | T°«2 1 1 § Ht0,1 20 , 1 1

deaontobili> 0,1

55 D°'25

1 | T0 '2 ‘1°'3 . °'4 *dt0,1 2o,i\

Oiso cu trei teipuri aonobloc

104 D0 '25

Fonts cenupia V yO/15‘1°'5 •d0 '4

t0,1 z0,1 v

HB | 190 Disc cu dinti

deaontabili

122 oO.a

V 3 0,15 §§ I p f i

Aliaje de cupru

Discmonobloc

144 D0 -25

*|£ 0,2H i *

,0,1 2o,iS

HB | 100...140 S 0,1158,5 0o,25

Disc cu V T0,Z*1°'3 «d°'2

t0,1 Z0,1V

,demontabili

> 0,1102 00,25

V t°«2‘1°'J »d°'4

t0.1 z°'l S

Silumin aliaje de

Discaonobloc

259 1)0,25

V r0*2 M°'3t0.1 *0,1 N

de turnares 0,1

265 D°>?5

R =100...200 N/mm2 D 91 duraluminiu cu o R =300... N/mm d

HB < 100

isc cu

inti

V t0,2*1°'3 •d0 '2

> 0,1185,4 D°/25

rvV t0,2 t

■d°'4 t°«1 m

Observatii: 1. Not at I ile folosite sint date fn reletie (14.2). 0ur*abil itatea T pentru freze-disc se va lua din tabelul 14.13.

2. Relatiile din tabel sfnt valabtle pentru frezarea otelului cu ricira, respectiv pentru frezarea fontei cenufil, aliajeLor da cupru pi aliaje* lor de aluminiu firi rioira.

3. Pentru ooefiolentul Ky ■* vezi relatia (14.20).

548

Tabelul 14.23 to I at 11 da otleul pantru vitna da a|ohiar« ia f r n a m ou (raa-dtao au plKouta din carburi aatailoa

Hatarialulprelucrat

Tipulfrezei

Opera*1* Avansulad,aa/d1nte

Viteza da afahtere v, 1 ■/■In |

Opelcarbon

deconstruot j1

°u 2 R * 750 N/mm1

Freze-dlaocu

3 tilpurl din

carburi metalioe

Frezaresuprafat*plane

npraguri

< 0,121340'fiM' I

T0 '35^ 0 '4- . ^ 12 § |

| 0,12740.d0 '2 1

T0,35.t 0,4 0,4 | II l1 *d

Frezarecanale

< 0,061500-D0 '2 |

j I T0.35.ti0,J.J(0,12.t0 (1 ‘v I

> 0,06678-D0 '2

v .‘ T0,35.t 0,3 0,4.,0,1 B I ! l1 *d i

Fonti cenufia

Freze- disc cu

trai tiifurl

din carbur i mataIlc*

Frazaracanale

< 0,061500*D0'2

| | T0,45.tiO,3.S(jO,1.tO,15 |

t 0,06750*D0 '2

V I T0,45.t 0,3 0,33 0,15Kv T t1 sd l

Observatii: 1. Notatiile folosit* sfnt dat fn relatia (14.2). Durabilitatea T se va la din tabelul 14.13.

• 2. Frezarea otelului fi fontei cenufli ou scule annate cu carburi natalica se faca firi ricire.

3. Pentru coeficientul de corectie K - veari relatia (14.21).

Tabelul 14.24. Avansul la frazaraa suprafetelor plane cu fraze ciLtncfro “ frontal* cu coadX, din ot*l rapid

Elementele frezei Materialul da pralucrat

Diaaetrul NumSrul Otel Fonti fi. aliaja de cupru

D, mm de dintiz Avansul s^mm/dinte. pantru lungiiea de contact t^, mm

Pina la 3 Peste 3 Peste 5 Pint la 3 Pasta 3 Pasta 5

la 5 la 8 la 5 la 8

16 4 0,08..0,05 0,12..0,10 •

20 5 0,10..0,06 0,07..0,04 - 0,15..0,12 0,10..0,07 •

I 25 5 0,12..0,07 0,09..0,05 - 0,18..0,14 d,12..0,08 •

32 6 0,16..0,10 0,12..0,07 - 0,22..0,14 0,15..0,10 m ■

40 6 0,20..0,12 0,14..0,08 0,08..0,05 0,25..0,16 0,18..0,12 0,12...0,08

50 6 0,25..0,15 0,15..0,10 0,10..0,07 0,30..0,16 0,20..0,12 0,15...0,10

Tipulfrezei

Cu pllcute •1fooidale

DiaiW'tru|mu

Avansul s^. mm/dinte, pentru adtnoimea de frezare t^, mm:

Da la 1 la 3

Peste 3 la 5

Paata I la 8

Peate 8 la 12

Peate 12 le 20

20 0,06...0,10 0,05...0,08 0,03...0,05 --- . E 9 1

25 0,08...0,12 0,06...0,10 0 #05.|.0,10 0,05...0,08 — - 1

32 0,10...0,15 0,08...0,12 0,06...0,10 0,05...0,09 — u

40 0,10...0,18 0,08...0,13 0,06...0,11 0,05...0,10 0,04...0,07

50 0,10...0,20 1,10...0,15 0,08...0,12 0,06...0,10 0,05...0,09

60 0,12...0,20 0,10...0,16 0,10...0,12 0,08...0,12 0,06...0,10

Frezare de finisare

Diametrul frezei,D, nm

Avansul sr , ma/rot

10...16

0,02...0,06

20...22

0,06...0,12

25...35

0,12...0,24

40...60

0,03...0,06

Observe!: ii. 1. La frezarea de degropare a fontei, avanaur ile din tabel pot fi najoratecu 30...4(3% ;la frezarea de finisare a fontei se pistreazi avansurile re comandate tn tabel pantru frezarea de finisare a otelului.

2. La frezarea de degrosare limitele superiodre ale avansurilor se vor lua tn oazul prelucrlrii pe mapinf de frezat de putare mare si pentru o 14" time a i d de frezare; liaitala inferloare I pentru o litiae aare de frezare, pe aapini de putere aedie.

3. La frezaree pentru avansurile reconandate pentru finisare se obtin rugo- zitft(1 ■ 1,6...0,8 /a .

Tabelul 14.27 Avansuri pantru frazaraa canalelor da panS La piose din otel, cu frezepentru eanalat din ot*l rapid, STAS 1680-85 pi 1681-85 (fig 14.1,It si14.1,1)

IDiametrul frezei, D, aa

Frezarea pe mepini cu avans pendular, pentru adtncimea de apchiere’ pa cursi

Frezarea pe masini de frezat verticala,Intr-o singuri trecere

Pitrundere axial3 pe adtncimea canelului de panS

Avans longitudinal pe lungimea canalului de pani

_________t, mm Avansul pe dinte sd, mm/dinte

6 0/3 0 ,10 0,006 0,0208 0/3 0 /12 0,007 0,022

10 0/3 0/16 0,008 0,02412 0/3 0 ,18 0,009 0,02616 0/4 0,25 0,010 0,02818 0/4 0 /28 0,011 0,03020 0/4 0 /31 0,011 0,03225 0/4 0 /38 0,012 0,03628 0,5 0 /45 0,014 0,03732 0,5 0 ,50 0,015 0,03736 0,5 0 ,55 0,016 0,03840

°'50,65 0,016 0,038

0bserva(ia: Avanauriia sint data pentru oteluri da constructii cu R <750 N/mm^; pentru frazaraa otalurilor cu razistenti mai aare, avansurile se vor miopora cu 20 - 40%

14.26 Avansuri l» fraxaraa *

ou oMdl, din otal r ^ l d T S r S ^ i l S T “l*l0r 011 fr« " ofUrrfrO-f rental*

Diaaetrul

Adfnciia• oanalului t, tm

frezei,0 /

3 5 I 12 20 I 32 Ip,sts 32 I

Ml Avansul p>e dinte *d. ■■ / dint< , pantru otel

6 0,013 0,010

8 0,017 0,013 0,011

10 0,022 0,019 0,018

12 0,029 0,025 0,022 0,015

16 0,038 0,033 0,029 0,020

20 0,042 0,037 0,032 0,028 0,020

25 0,054 0,047 0,041 0,036 0,031 0,022

32 0,070 0,061 0,053 0,046 0,040 0,028

40 0,091 0,079 0,069 0,060 0,052 0,045 0,031

50 0.108 0,049 0,083 0,072 0,062 0,054 0,034

63 0,120 0,106 0,094 0,081 0,069 0,060 0,037 I

Avansul pe dinte mm/dinte, pentru piese din font!

6 0,022 0,020 0,016

8 0,027 0,024 0,018

10 0,035 0,030 0,021

12 0,047 0,040 0,033 0,024

16 0,061 0,053 0,046 0,032

20 0,067 0,059 0,051 0,045 0,032

25 0,086 0,075 0,066 0,058 0,050 0,035

32 0.112 0,098 0,085 0,074 0,064 0,045

40 0,131 0,118 0,103 0,090 0,078 0,067 0,047

50 0,160 0,140 0,125 0.108 0,093 0,081 0,051

63 0,180 0,160 0,145 0,128 0,112 0,100 0,62

Tabetui

Dfame* trul pfa aei 0,

Operatia Freze ferlatrlu Fraza ferlatrlu ou dfn(1 rarf

Avanaul ad ,aa/dinte,pentru adlnoimea da creatare (dabitara) t.,^aa

3 5 6 10 19 20 3D

40 Crestare 0.009.....0,005

0,007.....0,003

0,01.....0,007

9 ■ • B 1 I

50 Creatare 0,010.....0,006

0,008.....0,004

0,012.....0,008

- I • r a 1

63 Crestare 0,013.....0,008

0.010... ..0,005

0,015.....0,01

0,015.....0,01

*• 1 B

Dabitara - - 0,025.....0,015

0,02... ..0,01

• ■ 1 ‘ E

60 Crestare - 0,015.....0,025

0,025.....0,01

0,02.....0,01

0,015.....0,007

• 1 1

Debitare - 0.03.....0,015

0,025.....0,01

0,02.....0,01

i - 1

100 )ebitare - • 0.03... ..0,02

0.027.....0,015

0,022... ..0,012

0,023.....0,013

- I

125--200

Jebitare - it - - 0,03... ..0,02

0,028... ..0,016

0,02...0,01

Observedie: 1.Valorile din tabel se recomandi pentru frezarea otelului.2.La frezarea fontei, aliajelor de cupru pi aliajelor de aluainiu avansuri'

le pot fi Dajorate cu 20...30%.

Tabelul 14.29 Avansuri pentru freze profilate concave pi convex© fi freze unghiulara din ofel rapid

IDiametrui (piesei D,

as

Tipul freze Avansul s^, mm/dinte , pentru adincimea de frezare t^, aa

Ptni la 3 Peste 3 la 5 Peste 5 la 8 Peste 8 la 12 Peste 12 la 20

35 Profilati pi unghiularS

0,08.....0,04

0,07.....0,05

- - - ■ S

1 40 [Profilati fi unghiulari

0,09.....0,05

0,07.....0,05

0,06... ..0,03

-• - ii

I 50Profilati fi unghiulari

0,10.....0,06

0,08.....0,05

0.06.....0,03

- - -■

I 60 Profilati fi unghiulari

0,10.....0,06

0,08... ..0,05

0,06... ..0,04

0,05... • ..0,02

• I

75 If*rofilati fi unghiulari

0/12.....0,08

0,18.....0,06

0,07.....0,05

0,06.....0,03

• f • fjs

90 IpI

rofilati pi unghiulari

0,12.....0,08

0 ,1 2..;..0,05

0,010.....0,05

o;oe.....0,04

0,05..*..0,03

H.29. (witIrutra)

A>Mfvatti* In otiuk frazfrli ou fraza profilata v ilorU a ■ • • n u r u v am m i « pund pantru fraza convaxa ou prof 11 ou virlitii I Ini; pantru fraza 001 ou prof II ou v art a t la bruacl aau pantru fraza oonoava, avanaur Ha aa

_______ alopora ou 4 0 |,______

avanaur U o r din tribal ooraa* oonvaxa

vor

Tabalul 1 4 .3 0 Salati i da caloul pantru vitaza da aychlara la frazaraa ou fraza o l l l n - dro~ frontal a ou ooadk,f rasa far&atriu.f raza profilata B fraza unahiulara

Hatarlalulpralucrat

Tipul frazaI

Otal

carbon

da con

struct 11

cu

>rSo N/aa

Fonts ca*nupiaHB=190

Aliaja da cupru eta* rogene HB*100.. .

. . .1 4 0

Hunfn pi I it jo da

Al ou

HB<65

CIl indro- f r o n ta li ou

coadi

Frazifarlatriu

Prof llatl convaxi

Hatar ialul t i ip u r llo r

OjaV rapid

Otal rapid

Otal rapid

P r o f l la t i |0 t a l rapid concavl sau u ng hiutari

Cilindro- fro n ta lft ou coadi ,p lic u - t® l i p i t a

Frazi da ca- no I at cu doi

dinti

Cl Iindro- frontali cu

coadi

l io a P 10

Otal rapid

Otel rapid

Frazi faria- triu

coadi

Cilindro- frontali cu

coadi

Frozi foris- fcriu coadi

C itin d ro - f r o n t a l i cu

coadi

Fraza f a r ia - t r i u

Otel rapid

Otal rap id

Otal rap id

O tal ra p id

O tal rap id

Vitaza da asohlara v,a/ain

46,7D0 '45

t0,33 1 0.50 0,50 *0,1 _0,1» t1 sd t z

53,00’,0,25

,0,20 I 0,30 | 0,20 0,2 0,1 i t , sd t z

60,20',0,45

T0,33 0,30 0,20 *0,1 |§ § |1 H *d _____

46,00,0,45

v«,0 ,3 3 0 ,30 0 ,2 0 ,0 ,1 _fl,1 f *11 *1 d __________

234 D0 '44

y0,37 ^ 0 , 2 4 ^ 0 , 2 6 *0 ,1 20 ,1 3 "v

12,00',0,30

t0,26 ^ 0 , 3 0 ,^0 ,2 5

72,0D0 ' 70Vs

v=

t0,2 5 t 0 ,5 0 H o p *0 ,3 20 ,3 "v

131 ,5D

-0 ,1 5 0 ,5 0 s 0 ,4 0 t 0 ,2 20 ,1 |1 d ________________ £

v*

1030°'4S

,0 ,3 3 . 0 ,3 0 | 0 ,2 0 ,0 ,1

113,3D0,2 5

Vs t0 ,2 0 t 0 ,3 0 | 0 ,2 0 t Q,2 ,0 ,1

B,185,50

V3 .0,33 , 0,30 0,20 t0,1 ,0,11 d . _

2000,0,25

v3 | T0 ,20 t 0,30 § 0,20 t0,2 ,0,1

Prin frezare se obfiji filete cu precizie mi jlocie gffl se pot prelucra cu ajutorul frezelor- disc pentru filete lungi §i al frezelor pieptene pentru filete sairte.Freza - disc se folo- segte pentru prelucrarea filetelor interioare §1 exterioare cu pasul p > 5 mm# iar freza pieptene pentru filete exterioare gi interioare cu pasul p % 6 mm.

Tot In categoria operafri ilor de frezare se va trata gi prelucrarea filetelor exterioare cu filiera,precum gi prelucrarea filetelor exterioare gi interioare cu ajutorul capetelor de filetat (a§a-numita filetare in virtej).

a. Stabilirea avansurilorPe lingS avansul longitudinal executat de frezS gi egal cu

pasul filetului,este necesar incfi un avans de p&trundere a frezei pina la adincimea filetului.

In cazul prelucrarii filetelor scurte cu freza pieptene a- vansul de pfitrundere se asigurS couplet la 1/6 -3/8 rotatii ale frezei gi se reoomandS 15% din avansul circular (pe dinte).

La prelucrarea cu freze pieptene avansul pe minut (viteza de avans) se calculeazS cu relatia:

14.6 FREZAREA FTLEIHXR

V/ = *-d [mm/min] (14.27)

in care d este diametrul exterior al filetului, nm; n_ | tu ra tia piesei, rot/min.

Avansul pe minut v( se poate determina gi cu relatia:

vf - s r -n, [mm/min], (14.28)

in care: i| este avansul la o rota^ie a frezei,rrm/rot; n§ - tu r a tia frezei, rot/min; sd - avansul pe un dinte al frezei, mm;z - numSrul de dinti ai frezei.

Avansul pe dinte la prelucrarea cu freza pieptene este dat in tabelul 14.31.

In cazul prelucrSrii cu freze-disc, metoda specifics filetelor lungi, pentru avansul pe dinte:

- clasa de precizie find gi mijlocie sd - 0,02 - 0,04 mm/dinte;

- clasa de precizie grosolanS sd “ 0,05 - 0,07 mm/dinte.

b. Viteza de agchiereLa prelucrarea cu freze-disc a filetelor lungi viteza se

reocmandS: ,I pentru prelucrarea otelului carbon v = 30 - 55 m/min;I pentru prelucrarea otelului aliat v = 28 - 40 m/min.Recomandarea este ca valorile m i d s& se foloseascS in ca-

■ Izul pr* zul fil

P(recomoj

in car lului

I

in cs irm.

de fi durai

?i 1

554

I ■ ppaiucririi materialelor cu duritataa mai oar* m u In ca- H filetelor cu valori marl ale paaului.

K * 4 pentru prelucrarea filetelor acurte cu fraza piaptana aa ■ relatia:

cvd0-5i I P p o.<. o,r” -•* *®d ’P

I H care Cv este coeficientul care tine seama de natura mataria- I lului de prelucrat §i este dat in tabelul 14.32.Bp Durabilitatea frezei pieptene se recomandi:

- pentru Df = 2o mm T * 90 min;

| pentru Df = 40 ran T “ 120 min;

| pentru Df = 60 nra T - 160 min.Diametrul frezelor se reccraand& astfel:

| frezei e-disc Df - 60 - 80 ran;- frezele pieptene cu ooadA: 10, 12, 15, IB, 20 , 25 , 30,

35,40 inn;- freze cu alezaj: 45 , 55 , 65, B0, 90 ran.

c. Stabilirea turatieiTuratia arborelui principal al frezei se stabllegte cu relatia:

________1000 v[m/min], (14.30)

7T Df

in care v este viteza de a§tihiere, m/min; Df -diametrul frezei, iron*

Se alege turatia inferioarS din gama de turatii a maginii de frezat filete §i apoi se recalculeazA viteza de agchiara §1 durabilitatea sculelor a§chietoare.

Turatia piesei se calculeazS cu relatia:

iL = -------------- [rot/min] (14.31)

7T d

Se alege o valoare aprqpiatfi din gama de turatii a ma?inii fi apoi se recalculeazS avansul pe dinte

fef ft,sd “ ------- [mm/dinte] (14.32)

z n,

555

556

T - * U U H . S 1 A ™ * p . dint. u „ f r w p . w ^ f ~

--- ri .

N*t*riilul de prelucratDiaaetrul fiietului care se prelucreszl, u

Ptna la 20 20-40 40-70 Peste 70

Avansul pe dinte fn functie da pasul fiietului d» prslucrst, m

< 1 1-1,75 1/75”3,5 < 1 1,0-1,75 1,75-3,5 < 1 1-1,75 1,75-3,5 I 1 1-1,75 1,75-3 I

15Cr08;18MnCr10 0,030 0,040 0,049 0,040 0,051 0,06 0,045 0,055 0,064 0,050 0,006 0,080 I

0LC35; QLC45 0,028 0,038 0,047 0,038 0,048 0,06 0,043 0,052 0,066 0,057 0,057 0/176 1

41CrNi12 0,025 0,036 0,045 0,036 0,045 0,054 0,040 0,050 0,062 0,045 0,054 0/172

Otel de tabunatitire

0LC35; OLC45;15Cr08; 40CM0; 41CrNi12 0,018 0,025 0,030 0,025 0,031 0,037 0,028 0,034 0,043 0,030 0,037 0,050 I

Fonta cenupie 0,053 0,072 0,090 0,072 0,090 0,110 0,082 0,100 0,125 0,090 0,110 0,145

Fonts aalaabila 0,038 0,050 0,063 0,050 0,065 0,077 0,058 0,070 0,089 0,065 0,077 0,100

1 4 . 7 FILETAREA. CU FTLIERA

Cu se pot prelucra £llet6 in de precizie

W * 1 viteza d a apchlereIn oaw.il folosirii filierelor rotunde a pieptenilor

H H moritaî in capete cu descbidere automata,viteza de aschie- stabile?te duptL tabelul 14.33.

pentru durabilitatea scailelor a^chietoare din relaljiile ^•tezei de a§ciiiere se recomandd:W* - pentru filiere rotunde T - 100 - 200 nm;

1 pentru capete de filetat t | 80 I 160 min.b. stabilirea puterii necesareRelaîile pentru calculul puterii sint date in tabelul

14.34*c. Manentul de torsiune necesar la filetarea cu filiera

B p dat In tabelul 14.35.In tabelul 14.36 sint date regimuri de a^chiere pentru

filetarea cu filierfi din oêl rapid Rp 3 pentru o durabilitate | = 90 min.

Tabelul 14.32 V alorile co efic ien tu lu i Cy din r t l a t i i vitezei de e>chiere

M aterialul de prelucrat

Ojel carbon cu Rm = 750 N/mm ;Otel carbon o te l crom - nichel cu R =750 N/mm Ot«l crom- s iI iciu-mangan cu Rm =750 Otal a lia t c i l i t 91 rev en it cu HRC < 42

Tabalul 14.34 J te le fii de c a lc u l f i coef icienfii da corectie pentru puterea efectiv! la f i le t a r e a cu f i l i e r e rotunda sau capete da f iletet cu daschidere autoaatl

Danuairaa sculei H aterie lu l scu le i

M aterielul da p re lu c ra t

Lichidul da r ic ire

Puterea, In CP

FilierS rotundS 0SC 12 0LC 45 Emulsie 0,Q6d1 '6 p°'6

= T0,S

Capete ds f i l e tat cu deschide- ra automata

Otelrap id

0LC 45 Sulfofrezol 0,151d1' 3 p0'3

Ne * T0 ,5

Coef ic ie n t 1 i de c o re c tie in fu n c tie de nature m aterialului

Danuai rea sculei 0LC10 0LC20 0LC35 0LC45 41Cr10 20Cr-Ni FontA modif icats

Fitiere rotunde 0,6 0,7 W 1 ,0 0,9 1,0 1,4

Capet# da f He- tat cu deiohide* N auiceatA

0,4 0,6 0,9 1 ,0 0,9

m

1,1 I f

557

Tabalul 14.33 to Iat 11 ds ealwt pi onef latent I da oarwfla pentru datenalneree vltn»t B a u M m la f l U t a m ou fillere

jptiuilrii aoulal

I F Hare rotunda

Hatarlalul aoulal

0SC 12

08C 12

08C 12

OSC 12

Matarialul fl proluorot

Otal oarbon

ou R *730 N/aa flH P I oroai pi ou oroa-

niohel jou R -750 N/aa* fl

OSC 12

ICapeta da Ifilatat leu daa* lohidara (automata

Otal oroa-siltoiu-nan* gan *

ou *,"730 N/an

Ouralualnlu pi alaotron

Alan!

Otel rapid

Otal rapid

0(al rapid

Opal carbon

ou R *750 N/aua a

Otal crom pi cu crom- niohal -

ou I *750 N/aa ■

Otal oroa-aHiciu-aangan 9

cu R *750 N/aa a

Llohldul da rlolra

Eaulafa

Eaulaia

Eaulaia

Eaulaia

Eaulaia

Vitaza da apchiere

2,7 d ^ ^

v«

Sulfofrezol

Sulfofrezol

Sulfofrazol

v=

v®

T°*5 p1^

2,16d1,2

T0 5 p1#2

1,11d1'2

jQ'S p1#2

12 d1,2

T0,5 p1,2

9 d1,2

T0,5 p1,2

7,4 d1,2

ii PH

5,9 d1,2

5,9 d1,2

Pi mCoaf Icient i da corectie functie de natura naterialului

Danuairea sculei Haroa otelului Bronz pi alaal Fonta nodifi- catl

Filiara rotunda pi capote do f i* letat ou deachi* [dare automata

0LC10

0,6

OLC20

0,7

OLC 35

1,0

0LC45

1,0

41Cr10

0,8

20Cr-Ni

0,9 2,0 1'7 I

14,8 BTLEEAREA IN VIKI1SJ

Filetarea in virtej este o variants a frezSrii filetelor sau a frezSrii cu capete de frezat.Se pot executa filete metrice sau trapezoidale, precum §i melci. Prelucrarea se execute in tr-o singuri trecere.

a- Stabilirea raportului intre diametrul cercului descris de virfurile cutitelor de pe capul de filetat §i diametrul fiietului d se face in functie de rugozitatea suprafetelor ,uzu-

Tab* lul 1*-33 «ala|1f oalcul pi ooaf tolantl da oaraotta pont.ru aaaanurt da tar a tuna m o m r la f ILatara

' jûalraa aailvl Haroa ofa* lulul

Hatarialul da praluorat

Llehldul da riatra

Hoaantul da toratuna, daH x aa

ptllari rotund* OSC 12 QLC 45 Caulalai m m n

Capita da f ila - tat ou daaohlda-

autoaati

0 (a lrapid

OLC 45 Sul f ofrazol1 *»4,6 d1*1 p1'5

Coaficiantil da coracfcia fn funotta da natura aatarlalulul

Danualraa aoulai OLC 10 0LC20 OLC35 0LC45 41Cr10 20Cr-HI Fonti aodtftcatl

Filiari rotunda 1,0 1,0 1,0 1,0 1,1 1,1 o,e

Capata da f Ua- tat ou daach ida- ra autonat*

0,7 0,8 0,9 1,0 1,2 1,2 0 8

ra §i durabilitatea tdi§ului sculei,forâ de a§chiere §i vihra- £iile din timpul prelucr&rii.

In tabelului 14,37 sint date valorile raportului astfel £ncit retragerea capului in poziîe initials (in direcîe longitudinal a ) s& se faca f&rd retragerea radialS a cuîtelor.In mod practic se reccmanda pentru raportul dydNl, 3-1,6. Raportul diametrelor in cazul filetSrii melcilor este dat in tabelul 14.38.

b. Stabilirea avansurilorAvansul circular al piesei la o rotaîe a capului portcnî

te se stabi le§te cu relatia: d n_

sr = --------— [nun/rot]/ (14.33)

nc cos 4»

in care d este diametrul exterior al filetului, mm; r y turatia piesei, rot/min; - unghiul de inclinare al elicei filetului,

stabilit cu relatia:

P ,p = arctg ------ - (grade) (14.34)

in care: p este pasul filetului, mm; d^ -diametrul medxu al filetului, mm. ,

La un cap cu z cutite avansul circular pe rotaîe §i pe

cufit:s„ j r d i L

sd a _ = ------- -------- - [mm/rot] (14.35)

z nc z cos pm

559

560

Tabelu I 14.36— t‘f M " f H i » ™ pentru f U .t ft

&ia»e-

trul

1 m — — wfViUi

________ Filat metric

f ile- Normalf in i

jtul

MR Pasul f iletului

Vitezav.

Turatian.

Pasul filetului

Vitazav.

Turatian

Pasul filetului

nun m/m in rot/min mm m/m in rot/minP,mm

0

1 2 '3 4 5 6 7

3'0 0,50 2,0 212 0,35 3,0 3203,5 0,60 2,1 192 0,35 3,1wfciW285

4,0 0,70 2,2 175 0,50w

3,2 2554,0 0,80 2,3 146 0,50

r3,3 2106,0 1,00 2,4 127 0,75 3,4 180 0,50

I 8/0 1,2 2,5 100 1,00 3,5 140w t 0,751 10,0 1,50 2,6 84 1,00 3,6 115f

0,75] 12,0 1,75 2,7 72 1,50 3,7 100

¥1,00

14,0 2,00 2,8 64 1,50 3,8 85 1,0016,0 2,00 2,9 57 1,50 3,9 77 1,0018,0 2,50 3,0 53 1,50 4,0 71 1,0020,0 2,50“ 3,1 49 1/50 4.1 65 1,0022,0 2,50 3,2 46 1,50 4,2 61 1,0024,0 3,00 3,3 44 2,00 4,3 57 1,5027,0 3,00 3,4 40 2,00 4,4 52 1,5030,0 3,50 3,5 37 2,00 4,5 48 1,5036,0 4,00 3,6 32 3,00 4,6 41 2,0042,0 4,50 3,7 28 3,00 *,7 36 2,0045,0 5,00 3,8 27 3,00 4,8 34 2,0048,0 3,0052,0 3,00

Turatia Pasul filatu lui

Viteza

rot/mina/ain

pi ?i ■ bronzului, folosind scula din Rp3, pantruT=3D iin

Vitazav.

ID/m in

Vitazav.

a/a in

Turatia n.'

rot/min

Pasul filatu- luiP,mm

TuratiaR rrot/■in

Ilf

i ioa **03ra

w3,00 I 6 , 7 41 2,00 53

n

V » / I f M m

1----- ' 1 1 _________ Ttalul H.3b.(€ont\niKrt'kCoe»f icienti de corectie tn functie de reziatenta la rupere a eaterialului 1

R^ , H/na? 450 550 750 850 950 i

I Otel 0,60 0,70 1,00 m 0,80 0,70 H

Observatie: Pentru filetarea fontei se va corecta viteza cu ky = 0,50

Filetarea cu filierei Rp3

filiera pentru filet Withworth 91 gaz a otelului carbon cu R =700 H/m jii bronz cu HB=90 far? racire, cu aatarialul pi durabilitatea T=90 min. Pentru alta conditii aa vor corecta valorile vitezei cu coeficientii da aai jos.

Filet normal, fn toli Withworth Filet pentru tevi, fn toli

Diametrul Diametrul I

nominal, D D, mm

tol i

j j , 3/16 4,76

I H V 4 6,35

5/16 7,94

mm

Viteza v,

m/min

Turatia n,

rot/ain

Avanaul

v*, mm/min

1,58 1,55

1,27 1,85

110g i 1/8 9,728 0,907 M

Turafia n, I Avanaul

rot/aln |Vf ,

92 116

1,41 2,00 80 113

1/4 13,175

3/8 16,662

1,337 3,7

1,337 4,6

100

81

65

i/ain

K B

117

113

Z9S

Tab* tut H . J 6 («ani

Tibtlul 14.37 Raportul d^/d pantru pratuorarM filatului

fllatul da preluoret

Pasul f 1letulul, on

2 3 4 5 6 8 10 12 16 j 20 I 24

4,/d, ainia1---- j

Hetric 1,29 1,27 1,25 1,23 1,18 V,15 ' | - - | - -

Trapezoidal 1,32 1,37 1,33 1,35 1,31 1,39 1,37 1,34 I 1,34 1,32 1,29

Tabelul 14.38 Raportul d^/d pantru prelucrarea aaloHor

Unghiul elicei,grade | /d Unghiul elicei, grade dt/d

0... 5 1#1 15...20 1,4-1,|5...10 1,2 20...25 1,5-1,610...15 1,3-1,4 2$...30 1,6-1,8

In tabelul 14.39 sint prezentate valorile recomandate pentru avansul pe cuît la capetele cu tangents interioarS., in cazul cuîtelor cu pl&cuê din carburi roetalice P10.

Tabalul 14.39 Avansul pa cutit la filetarea In vfrte]

P ro p rie tltile mecanice ala otelu lui da prelucrat

Avansul circular pa un c u tit sd , aa

Observatii

Rezistanta Io ru pere R^, N/mnr

D uritatea Brine11 HB

550 153 ...161 1 ,0 . . .1 ,2 Valorila aai eari ale650 17 9 ...1 9 2 0 ,8 . . .1 ,0 avansului pe cutit sa750 2 1 0 ...2 2 0 0 ,6 . . .0 ,8 iau pantru prelucrarea850 2 3 5 ...2 5 0 0 ,4 . . .0 ,6 pieselor rigide

c. Stabilirea vitezei de a§chiereLa filetarea in virtej cu cutite prev&zute cu carburi

roetalice, %a filetelor metrice §i trapezoidale, viteza de a§chi- erese calculeazS cu relatia:

m m c v K vv *= —----------- [m/min], (14.36)

R ; *■ sdv

in care: Cv este un coeficient care *fine seama de natura materialului. Pentru o£el cu rezistenfa la rupere = 750 N/mm §i cufitele capului de filetat din plflcufce metalice P10,CV * 2330; T - durabilitatea cuîtelor, pentru care se reoomarrii 80 min.

563

I J M o v 9-fli d t t n B a a c M f n l a m U l vaicrile:« «H - y m o #5 ; - CDPfkiwt tie o i w ^ k a i v i te z e i car® a e de-terainl oa relatia:

(14.37)

Id care: K^( este c e e p e seaaa de natura sate-rialului §x se eslzzZfazA ac rplaîa:

!L (---1 .

in care || are volcrile:

- pantru a£el ngrhnr c c C < 0,6%

(14.38)

1 1 1,0;

- pentru sêl rarSxro aa C > C>6% Kg * 0,9,iar eamcDBnetul n == 1,0;vK>t - coefxcieKt de ougtp;ie In fixjcîe de grupa de ur,ilizare a pldcupei, dat in 14.40; - ooefidenfc in fizTCîe deastoda de filetare:

- filet ex pas aare, exnrrat cu cuyire de degropare §i finisare: 1^ = 1,0;

- filet ewRraatat direct: cc c c p t e de finisare ** 0,75.

Taoeiui Coef c i n t a i de aerecsw

Ksfcsr am prmltoBrm GruaBB at tcii u * r* a :p ,-.5su5#t earturi w u l »c«

« 1 M l 1 f01.4 <40

f-Dpei cmrtxm de itnxtii

OQB- * J 5 • ^ 6j • * * I ^ I M

t i

dr Galrulal

Itoafia piftsei « calculmza cu relatia:

rr = I w t / W n ] , (14.39)

iar turafia capu ^ a pcriCL^re a- rilaîa:

1000 v

Dc ” ^ Irot/m in] (14.40)J.

564

potflEninBraa puterii

filetarea intr-o singura trecere neoesitA o putere:I pentru filerte raetrioe:

I I _0,5 I 0,4 0,3 0,60,1 P SB Z j \r’

Hn - -------~—aJ----- i---- BCl

I pentru filete trapezoidale:

0,028 p 1'2 sd0'6 z0'5 v0'8Nn » --------ill-------- — [W] (14.42)

a

In cazul prelucrarii unor filete cu pa?i mari din mai mul- . treceri, puterea calculate cu rela^dlle (14.41) fi (14.42) H gjpiificct cu raportul intre inaitiraea a^chiata la o trecere H jjîîmea totals a filetului.H in tabelul 14.41 sint recomandate valori pentru reginul de --chiere in cazul prelucrarii unor filete trapezoidale cu un |H cu doua cutite.

14.9 RB3IMURI DE ASCHHRE IA PKEEUCRARiiA PE HRSINI DE FREZAT CU MAI Mir.TR smTK STMIT.TOH

In cazul prelucrarii prin frezare cu mai multe scule si- niltan, conditiile concrete de lucru pot conduce la aparitia u- yia sau a mai raultora dintre restictiile urmatcare:

1. exista o aceea§i lungime de deplasare cu avans de lucru pentru toate sculele;M 2. se impune ca toate frezele sa lucreze cu o aceeaî turatie de lucru;

3. este necesar ca turatiile de lucru ale frezelor sa se afle intr-un anumit raport;

4.apare necesitatea ca pentru toate sculele a chietoare sa se lucreze cu aceea?i viteza de avans, in mn/mim

14.9.1 Cazul vitezei de avans unioeProiectarea regimului de a§chiere presupune parcurgerea

pmStoarelor etape:1. Se determina elementele generale aferente unei anumite

prelucrari:i alegerea schemei de prelucrare;1 alegerea ma§inii-unelte;I stabilirea metodei de instalare a semifabricatului;

Tabelul 14.41 Viteza da apchiere le filetarea fn vfrtej a filetelor trapezoidala cu un cap cu 2 cutita, e/sin

Materialul cara aa prelucreazX

CJIo\o\

I Pasul

f iletului,p,BB

Otal da constructii, otel carbon, otel crce,ot*l

2c ‘om-nicheI,otel crom-siliciu-mangan cu Rb ,N/m

Otel croarsiliciu-aengan Rr, N/an^ Dt«l croe crcai-nichel R N/aa i3B i*

650 750 1150 1250 I m 1150 1250

Avansul pa cutit, ' “ft

0,8 1,0 1,2 0,6 0,8 1,0 0,3 0,4 0,6 0,3 0,4 0,6 °,3 I 0,4 0,6 0.3 0#4lo/

3 274 245 224 275 238 2121 4 238 212 194 238 206 184 269 216 161 248 200 148 215 173 129 198 159111I 5 212 -.190 174 212 184 164 240 194 143 221 179 132 173 155 114 178 143 10

6 194 174 158 194 168 150 219 176 131 202 162 121 146 141 105 163 130] 98 168 150 137 168 146 130 190 153 113 175 141 104 129 122 90.6 , 140 1121 610 151 135 123 150 131 11712 137 123 113 137 119 106

Coeficientul de corectie 3

a. In functie da nurfrul da cutita din capul portcutite ?i da durabilitatea sculelor

Nuaarul da cutita din capul portcutite 2 | 3 4 ]

Durabilitatea recooandabila. ■in 20 40 60 ■0 1

Materialul cara aa prelucreazS”

Oteluri necalita pi otel calit croa-ailiciu-mangan Coef icientul de corectie al vitezei da apchiere ||S|

1,41 1,0 | 0,821 °'71 I

Oteluri carbon da constructs, oteluri crom, oteluri cro*»-ni“ chel de calltate

1,46 1,0 0,80 I 0(6S I

b.In functie da valoaraa uzurii cutitului

MSriaaa uzurii cutitului pe. suprafata de alezare, aa 0,4 0,| | 1,° I

Coeficientul de coreotie e vitazai de epchiere, 1C y 0,8 1,0 j j I n * i

gtabilixea sculelor afchietoare, a dispozitivelor fi ve-^ r e l o r ;

stabilirea modului de instalare a sculelor.1 gg determinfi valorile adindmilor de a$chiere, respoc—

in principiu reoanandSrile de la prelucrarea cu o sin-

g | pe asemenea, unnSrindu-se recamandSrile valabile la pre- rea cu o singurS scuIS, se determina valorile avansurilor

V * np/dinte, pentru fiecare dintre frezele care vor lucra a a iitan. Se verifies avansurile la ccndiîile de rezistenfcS a ®j|?misinului de avans §i de rigiditate a domului portfrezS. h M se determinft avansul pe rotaîe sr( pentru fiecare fre-

zS:sri = sd5 z, [itin/rot], (14.43)

numSrul de din£L ai frezei.H 5 . pe baza diferitelor recamandSri sau a datelor din tabelul 11-37s® stabilesc durabilitSfcile csDnven^cml-eoanamice ale frezelor.

6. Apelind la relaîile valabile in cazul prelucrSrii cu o gjjûra scuIS, se calculeazS vitezele de afdiiere convenîo-nal-eccnamice '

7. se detervinS avansul conventional - eccnanic sBj, in nn/ndn, considerind cS fiecare frezS lucreaza independent:

s.s = * W « spi [mm/tain] (14.44)

9. Cunoscindu-se valorile avansurilor pe minut sBj fi cele ale ooeficienfilor exponential! ai vitezelor relative (coeficien i utilizaî la calculul vitezelor de a^chiere, z{ = 1/m,) ,se calculeazS mSrimile auxiliare H {:

zi1000

w, = (----) , (14.45)

s.i

10. Se determinS suma ZW, a mSrimilor auxiliare §i,cu aju- tonil acestei^, avansul cooiun scot|:

1000sco, “ ----------- [Am/min], (14.46)

1

zi(ZW,)

gi

CbsarvBtia. Atunci cind frezale lucraazA aimultan cu valo. ri diferitfi ale ooeficianfilor z, ai vitezelor relative, inainte da a se determina mSrimile auxiliare H )f se va recurge la § analizS a valorilor celor mai scAzute ale avansurilor sa(. Din. tre valorile sal se stahile^te astfel valoarea minimi a 1n.DacA valorile avansurilor sa, pentru celelalte freze aepAjesc cu mai nult de 50% valoarea sa B)n, mSrimile auxiliare W, se vor calcula ccnsiderindu-se pentru z, o valoare unicA, §i anume cea corespunzAtoare frezei care lucreazA cu avansul minim sa I , iSca insA valorile avansurilor sa, pentru celelalte freze depA- §esc valoarea sm at cu mai pu^in de 50%, se deterrainA valorile auxiliare W, in nod separat,cu valorile z( corespunzAtoare lor. Se vor obpxie ca atare douA valori pentru avansurile ccmune (s^, H scoa2), ^ ccnsidera^ille ulterioare urmind a se lua media aritmeticA a acestora (s).Astfel de situatii se intilnesc insA relativ rar in practica uzinalA.

11. Prin luarea in ocnsiderare a mSrimii avansului ocnun s , din gama de avansuri a ma§inii de frezat se adoptA avansul s^, in mm/min, cxmun tuturor frezelor.

12. Pentru fiecare dintre freze, se calculeazA turatiile neoesare de lucru n ^ ,.

S<»uHnw i ” — [rot/min] (14.47)

SH

13. Se adoptA,din cartea mafinii de frezat, turatiile s B pentru fiecare dintre freze.

14. Se determinA avansul efectiv sr afi, in mm/rot, pentru fiecare frezA:

®IDUSrtfi= --- [ran/rot], (14.48) •

*Vu)in care este avansul comun ales din gama de avansuri a ma- 5inii-unelte, in mm/min,iar n^, - turatia realA de lucru pentru fiecare frezA, adoptatA din cartea mafinii-unelte, in ror/min.

15. Se calculeazA avansul efectiv pe dinte, s, pentru fiecare frezA:

® r of is^j = ---- [nm/dinte], (14.49)

2 i

16. Cunoscindu-se turatiile reale n ^ §i diametrele decalcul ale frezelor, se determinA vitezele efective de afchiere vaf(/ in m/min. I

17. Utilizlndu-se relatiile de la prelucrarea cu o slngurft goul&# 98 determine mSrimile canpanentalor tangenîale Fu ale fortelor da a§chiere, in N.

IB. Se calculeaza puterea efectivS de a§chiere pentru fie- oare frezS:

F t i v .ftN - ------ [kW] (14.50)

6000

H care Fti este mSrimea ccenponentei tangential© a fortei de a^chiere, determinate prin luarea in consider are a avansului e- fectiv de lucru, in daN, iar v#fl -viteza efectivS de a§chiere, £n m/min.

19. Se realizeazS o verificare privind asigurarea puterii necesare pentru a§chiere de cStre puterea electromotorului ma- §inii de frezat:

J $ y ' 2N#fi < r, , ^ (14.51)

in care SNef i este suma puterilor efective necesare a§chierii; K - puterea motorului de acîonare a mi§cSrii principale; rj m raniamentul transmisiei.

In cazul in care:

m t= a > 1, (14.52)

rj N,mu

se va efectua o miscare ds a ori a avansului conun s ^ §i,prin urmare, §i a turaîilor de lucru n ^ ale frezelor.

20. Evaluarea dur abilitStii fre2elor pe baza numSrului de piese prelucrate §i stabil irea intervalului de timp dupS care se va efectua inlocuirea fiecSrei freze presupune determinarea prealabilS a norraei de timp pe bucatS Nt, pe baza companen- telor acesteia (timp de pregStire-incheiere, tiup de bazS,tirapi a jutStori, timpi de deservire tehnicS §i organizatoricS, timp de odihnS §i necesitaî fire§ti), in min.

21. Se calculeazS durabilitatea efectivS a fiecSrei freze, T#f., folosind relatia:

z iv . Tconvi conv i _ .

Tef - = -------------- — [min] (14.53)z i

v .f i

in care voony. este viteza conventional - economics considerate initial, in m/min; Tconvi -durabilitatea conventional-economics,

569

in min; vsf, I viteza efectivS de afchiere,In m/min; z, - coeficientul exponential al vitezei relative de afchiere.

22. Pentru fiecare frezS se determini durabilitatea,pe baza numirului de piese prelucrate:

Ti I — [buc] (14.54)

bl

in care t,,, este tlopul de baz& aferent fiec4rei freze.

23. Se calculeazS intervalul de timp dintre doua schimbSri consecutive ale fiecarei freze:

t( = q, Nt [min] (14.55)

in care Nt este norma de timp pe bucata, in min.

14.9.2. unei hira^ii unioe a tuturor frpmlnr

0 exemplificare a unei asemenea situatii se poate ccreare- tiza prin cazul utilizSrii mai multor freze mcntate pe acelafi d o m portfreza. Schimbarea uneia dintre freze reclamS o inlocu- ire fi a celorlalte scule, pentru a nu fi afectat& precizia re- glcLrii frezelor la dimensiunile de lucru.La proiectarea regimului de afchiere, se va presupune c S . toate sculele sint caracterizate prin aceeafi valoare a coeficierrtului exponential z al vitezelor relative, situa^ie de altfel frecvent intilnitfi in practice ( prelucrindu-se de obicei unui sau mai multe semifabricate dispuse in §ir,cu freze avind partea activ& din acelafi material).

Etapele de proiectare a regimurilor de afchiere sint:1. Se determinS elementele generale ale prelucrSrii, aHing

cele menfcicnate la punctul 1 din subcapitolul 14.9.1.2. Se stabilesc valorile adincimilor de afchiere pentru

fiecare frez£.3. ItonSrindu-se recomandflrile de la prelucrarea cu o sin-

gurS scula, se aleg valorile avansurilor pe dinte sdj, in mm/dinte.

4. Se calculeazS avansul pe rotatie srjf pentru fiecarefrezS

sri = sdf z, [mm/rot], ‘ (14.56)

Deoarece sculele sint mcntate pe acelafi d a m , ele trebuie s & a-lha un avans‘unic pe rotatie,srj: din acest motiv,se adopt* drept avans ocmun sr valoarea avansului minim rezultat pe baza

Eel®t^®l (14.36).5. se recalculeazA avansurile pe dinte pentru fiecare fre-

sd, g — [mm/dinte] (14.37)z,

Valorile avansurilor pe dinte se verifies ^.inirtl cont de —niLîile de rezistenâ a mecanismului de avans §i de rigiditatea dornului portfrezS.

6. Utilizind relatii adecvate.se determina lungimea cursei a§chiere lca) pentru fiecare freza, in mm.

7. Se calculeaza coeficientul timpului relativ de a§chiere pentru fiecare freza, cu ajutorul unei relatii de forma:

cai (14.58)^cai nax

in care lcti este lungimea cursei de a§chiere la faza i, iar | . este valoarea maxunS a lungimii cursei de a§chiere, din-

cele determinate pentru frezele montate pe acela§i dorn.8. Urmfirindu-se datele din tabelul 11.3,se stabilesc dura-

bilititile conventional - economics Tconvi pentru fiecare frezS.Se calculeaza I Tconyi a acestor dur abil itaî ccnventio-

p» 1 -economice.9. Folosind recomandarile de la prelucrarea cu o singura

scul&, se determinS viteza de ajchiere pentru fiecare freza v jf in m/min.

10. Cunoscindu-se valorile vitezelor de a§ehiere v ; fi diametrele de calcul Dcj ale frezelor, se calculeaza turatiile conventional-eccmomice (de calcul) noj.

11. Se stabilefte freza pentru care a rezultat turatia conventional -economics minima (scula limitative), mSrimile aferente primind indicele lim.

12. Se determina valoarea aproximativa a coeficientului de corectie pentru durabilitatea frezei limitative:

t 1 t ,lim conv1

Kr = ------------------- (14.59)Tconv Iim

in care r este coeficientul timpului relativ de afchiere pentru freza limitativS.

13. In functie de valoarea aproximativa K, a coeficientului de corectie a dur abil itStii sculei limitative §i ds valoa- rfea z a coeficientului exponential al vitezei relative, din tabelul 1 1 .5 se determina valoarea aproximativa a coeficientului

K_, da oorectie a vitaaai da afchiere.14. Se calculaazi turatia aamunA da lucru a frezelor:

* W eonvlia !«*/**»] (14.60)

15. Se adopt*, din cartea ma§inii de frezat, turatia cea mai apropiat* de valoarea nMjl aceasta fiind turatia real* n^.

16. Se determinS m&rimea avansului unic pe minut:

s» “ sr [mm/min] (14.61)

17. Din cartea ma§inii de frezat, se adept* valoarea avansului unic efectiv pe minut, s^.

18. Se recalculeazS avansurile pe rotatie gi pe dinte:

SIJUsr “ -- [nm/rot] (14.62)

S rsdi * --- [nm/rot] (14.63)

zi19. Se determinS vitezele efective de agchiere pentru fie

care frezS: se stabilesc mSrimile oompanentelor tangen£iale ale formei de a§chiere pentru fiecare frezS, folosind relatiile de la prelucrarea cu o singurS scula. Cunoscindu-se aceste date,se efectueazS verificarea legatS de asigurarea puterii necesare aijchierii,prin puterea motorului electric al maînii de frezat.

14.9.3 Cazul unor scule a^chietoare instalate la mai multe poyyifri.i de lucru

0 astfel de situaîe apare, de exemplu, atunci cind ma§ina de frezat dispune de mai multi arbori principali, unii dintre aceftia lucrind cu o singurS frezS, in timp ce pe alfrii sint montate mai multe freze.Se prespune, a§adar, o combinaîe a cazurilor din subcapitolele anterioare.

Etapele de proiectare a regimurilor de afchiere sint urmS- toarele:

1. Se deterrain* elementele generale specifice opera$iei de frezare, adicS cele menîonate la punctul 1 din 14.9.1.

2. Se stabilesc valorile adincimilor de afchiere pentru fiecare dintre freze.

3. Se determine valorile avansurilor pe‘ dinte sdj, in mm/dinte, pentru fiecare frez*.

4. Se calcul'eazS, pentru fiecare frezS, valoarea avansului pe rotatie sri:

572

sri - Sdl *1 [mm/rot], (14.64)

L4.60)

i ceaI

4.61)

avan-

.62)

Ifie- I ale I) de l5#se Isare at.

Ite

inatreLnt

iSi

d e

ru

ii

s

f i i x t l nuiafirul da dinî ai frezei.^tunci cind pe aoalagi dorn sint marrtata mai multe freze,

e*r € p t valoare unica a avansului pe rotaî.* H adopts valoarea | B g l dintre cele obtinute cu ajutorul relabel anterioare.

5. In cazul frezelor pentru care s~a adoptat o altA valoa- B I avansului pe ratable decit cea unicA, se recalculeazA H ri®ea avansului pe dinte. In aceasta etapA, se pot efectua de asanenea verif icarile privind rezistenâ mecanismului de avans H rigiditatea domurilor portfrezA. DacS este necesar, se pro- JedeazS la mic§orarea avansurilor pe dinte §i se reiau calculele incepind de la punctul 3.

6. Urmcbrindu-se recomandarile valabile la prelucrarea cu o singura scuIS, se stabilesc valorile vitezelor de a^chiere.

7. Cunoscindu-se valorile de a§chiere H cele ale diametrelor de calcul ale frezelor, se determine turatiile de calcul

DacS pe acelaî dorn sint montate mai multe freze, drept turatie corounS se va folosi cea determinate pe baza relaîei (14.60), prin urmArirea indicaîilor din subcapitolul 14.9.2, pinS la punctul 14 inclusiv.DacS pe dorn se afia o S B fre- zA, turatia de calcul a acestaia se determine dupa indicatiile expuse la prelucrarea cu o singura sculA.

8. Pentru fiecare freza instalate pe acela§i dorn portfre- zA, se calculeaza avansul pe minut sai:

s rni = sri nci [mm/min] (14.65)

s j fiind avansul pe rotaîe determinat pentru frezele montate pe acela§i dorn portfrezA, in mm/rot, iar nci - turatia de calcul, in rot/min.

9. Corespunzator avansurilor sBi determinate cu relatia (14.62), se calculeaza valorile mSrimilor auxiliare W.:

zi1000

Wj = (-- -) (14.66)

10. Se determine suma I Wi a marimilor auxiliare calculate la punctul anterior.

11. Dispunind de* valoarea sumei marimilor auxiliare, se calculeaza marimea avansului comun s^:con

[mm/min] (14.67)1000 -■

l/Z(2 Wt)

573

Observable. Atunci cind fresale inatalate In poeturi dia- tincte de lucru se caractarizeaz* prin valori diferite ale aoa- ficienîlor exponenîali ai vitezelor relative de aqchiere, H vor lua In considerate indicaîile menîonate la cbeervaîa da la punctul 10 din subcapitolul 14.9.1.

12. Din cartea maginii de frezat, se adoptA avansul real §M in mm/min, valoare camm* tuturor frezelor.

13. Se calculeazfi turatiile de lucru n, pentru fiecare arbore principal:

s»jn, | — [rot/min] (14.68)

®rl14. Din cartea raaginii de frezat, se stabilesc turatiile

efective pentru fiecare arbore principal.15. Se recalculeaz* avansurile pe rotatie §i avansurile pe

dinte pentru fiecare frez*, pe baza indicaîilor de la punctul 18 din subcapitolul 14.9.2.

16. Se determine viteza efectiv* de afchiere v#f,:

* Dclv.„ - ---------- [n0nin], (14.69)

1000

D j fiind diametrul de calcul al frezei, in mm, iar - tura- £ia efectiv* a arborelui principal pe care este instalat* freza respectiv*, in rot/min.

17. Se stabilesc in3riia.il e canpanentelor tangenîale Ftj ale forêlor de afchiere, folosind indica£iile de la prelucrarea cu o singur* scul*.

18. Se verifies masura in care puterea necesarS procesu lui de a§chiere este asigurat* prin puterile motoarelor electri ce de acîonare a arborilor principali.

14.9.4 Exenplu de calcul al parametrilor regimului de afchiere la frezarea cu nai suite scule simultan

Se va lua in considerate cazul unei piese de tip carcas*, executat* din font* cenu§ie Fc 200, pentru care unele suprafeê plane exterioare pot fi prelucrate pe o mafin* de frezat longitudinal: in fig. 14.6 sint menîonate doar acele dimensiuni ale piesei care intereseaz* din punctul de vedere al prelucrSrii.

Suprafeêle care urmeaz* a fi prelucrate au fost eviden- £iate prin hajurare incruci§at*. Se presupune a fi necesar* date rminarea numai a parametrilor regimului de afchiere.

574

.— !

+ -

M aterial: FC 200 D u rita te : 190HB(daN/cm2)

Fig. 14.6 Piaai de t ip carcaaS pi suprafetele cara urroeazS a fi obtinute prin frazara

Fosibil itatea prelucrfirii suprafetelor respective pe o ma- §inS de frezat lcngitiriinal, prevSzuta cu 3 capete de lucru, conduce la incadrarea probleraei in cazul I prezentat in aoest capitol, cel al prelucrarii cu viteza unicS de avans. Sint men- îonate in continuare etapele par curse in vederea determinarii regimului de afchiere: rezultatele diferitelor calcule sint inscrise intr-o fi§3 de calcul al parametrilor regimului de a§- chiere (tabelul 14.42).

1. Stabilirea schemei de prelucrare: se consider^ a fi po- sibild prelucrarea prin frezare a suprafetelor plane in ccnfor- mitate cu schema din fig. 14.7.

2. Alegerea ma§inii-unelte pe baza oandjfciilor concrete e- xistente: se va executa prelucrarea pe o ma§in& de frezat lcn- gitudinal de tip FP 16.

3. Stabilirea metodei de instalare a sendfabricatului: se va recurge la orientarea §i fixarea sendfabricatului direct pe masa ma§inii, cu ajutorul unor bride §i al unor §uruburi.

4. Stabilirea sculelor a§chietoare:se vor folosi trei freze frontale annate cu pl£cu£e din carburi metalioe de tip K30; dou& dintre aceste freze (N2 §i N3) vor avea un diametru exterior de 315 mm §i un numSr de dinî z2 = z3- = 16 dinti,iar freza HI va avea un diametru exterior de 400 mm si un numfir de dinî z1 * 20 (unghiul de atac principal x * 60 ). In calitate de verificator se va folosi un §ubler L « 300/0,1.

5 7 5

P

*u aai aul<• «raw a unal pita* aa d» tip aareaal

I

5. Stabilirea modului de instalare a sculelor: frezele I frontale sint ptw&aut* cu aleeaje prin intermediul cSrora are : loc fixarea lor pe domuri, ce se vor manta, la rindul lor, In : arborele principal al fiecArui cap da frezare.

?. Detaradnarea valorilor adincimilor de a§chiere: pentru I toate s^rafe^ale necesar a fi prelucrate, adincimea de a§cJii- ere va fi t » 5 nm«

8. Stabilirea valorilor avansului pe dinte: avindu-se in j vedere atit recowandSrile da la prelucrarea cu o singuri sculfi,c i t $i oondj^.iile c o n c r e t e de prelucrare, se adoptA sd " 0,3 jlind m m / d in te .

9. Calculul avansului pe rota£ie: tinlnd de numerele | de din£i ale frezelor, se poate serie:

s1 - sd, z, - 0,3-20 ” 6,0 [mm/rot]

Sj = Sj - Sjj 2j - 0,3-16 ” 4,8 [mm/rot] 1

10. Pentru freza N1 se va lua in consider are o durabilitate T, = 360 min, in tirep ce pentru celelalte douS freze T2 | T3

240 min.11. Calculul vitezelor de afchiere se va efectua cu rela

tia:

464-Dj0'2v , ----------------------------- K.v K.i K so Kx [m/min]

m 0,32 * 0,15 0,35 ¥ 0,2 .> I dl *”11

Pentru frezele N2 fi M3, lungimea de contact t. se va lua oeva mai micS decit valoarea maxima, intrucit frezele vor lucra relativ pufin timp cu o lungime de oontact la aceasta valoare.

376

464-400°a

36°U'“ 1.0-0,BS l.o-i.O II 93,73 [m/taim]; * '^ P ? 5 H

464 • 3150,2Vo IP (.. ' ~ •

24Q0'32 5°'15 0 ,3 °'* 13q°*2 I 1'° ‘0#085*1#0*1#0

= 97,56 [m/min];

464-315°,2Le r

V3 ( 240°'* 5°'15 o,30'35 iso0»2 ] 1 '° '° '85‘1' 0 ,1 '0 |

j_ H I 94,81 [m /m in],

Ln H p ,if I 12. Turatiile cxinventianal-eoaoaiiiae se vor determina ape- ,3 lirel la relatia:

Le 1000 vin . 1 ---- [rot/min]*XOnVl r------------------

Tt D ;

Inlocuirvi valorile cunoscute, se ajunge la:t]

| §a- B C 1000-94,73

filf;';" convl= 75,38 [rot/min];

7T-400

I fi&: conv2 1-315

1000-94,81 [rot/min].ua r ____ _______ 95,80xa I conv3 M 315

577

13. Avansurile ocsnr entlcarial-eocmanaoe vor f U

S.1 ” s1 - 75,38-6,0 - 452,28 [mm/min];

s,2 I n00nv2 | | 98,58-4,8 | 473,18 [mm/min];

M I H 1 - 95,80-4,8 | 459,84 [mn/min].

14. MSrimile auxiliare Ht aferente celor trei avansuri oon ventional-economice vor fi:

1z

1000 1000 0,321 i (---) | (----- ) I 11,935;

s b1 452,28

1z2

1000 1000 0,32W2 = (---- ) = (------) - 10,364;

sb2 473,18

1z.“3

1000 1000 0,32W3 - (---- ) - (----- ) - 11,333.

s„3 459,84

15. Prin Insumarea mSrimilor auxiliare W,, se ob£ine:

I W, = W, + w2 + Wj = 11,935 + 10,364 1 11,333 | 33,632

Avansul oomun va fi deci

1000 1000*° 324,66 [mm/min]

1/z 33,632°'32(Z W,)

16. Avind In vedere posibilit££ile de variable continuS a itezei migcfirii de avans in cazul ma^inii FP 16, se adopts va- oarea sfflu = 325 mm/min.

17. Turatiile necesare ale frezelor vor fi deci:

578

a 333Sffl! - -- - --a 54,16

«1 6 , 0[rot/min]

r W i | « W ---- *7,704,8

[rot/min]

18. Din cartea ma^inii-unelte,se adopts pentru fiecare cap de for£& turatiile:

iV ji | 56 rot/min; i w - n^j - 71

19. Avansul real pe rota^ie va £i:

[rot/min]

s.* 3258 ---------- 5,8

I® 56[nan/rot];

H 325 ra------------*,57

>W 71[mm/rot].

20. Pentru avansurile efective pe dinte, se vor obtine valorile:

325

20[m m /dinte];

4,57

Bd»« d»f3 = 0,285 [m m /dinte].16

21. Vitezele efective de a§chiere vor fi:

* D0<v.n----------

1000[m/min]

579

i 400*5670,37

1000

hi a v.fs 1 70,26 [m/ndn].

[m/min];

1000

22. Canponentele Fti ale for£elor de afchiere se vor de-

termina cu ajutorul relatiei;

11 Yt m mm | cF t sd a z d [daN]

Ft1 | 54, S0'9 • 0,29°] 10011400"1'° | 464,10 [daN]

Ft2 I 54,50'9■ 0,2850'7*j1301 j 16j315"1,0 i 605,07 [daN]

FtJ | 54,5• 5°'’• 0,285°'74• 16• 315"1'° | 698,16' | [daN]

23. Puterea efectivS, calculate pentru fiecare frezS, va fi:

N.,1 *

wk m

tf.f3 =

Ft1 v#f1 464,1-70,73

6000 6000

Ft2 v .f2 605,07-70,26

6000 6000

Ft 3 V«f3 698,16-70,26

§ 7,08 kW

= 8,17 KW6000 6000

Pe de alta parte, puterea disponihil& va fi:

H - N n r? * 13*0,8 = 10,4 [ W i

se constate c & pentru toate capetele de frezat, pxiterea lisponibiia dep&?e§te puterea efectivfi de afchiere.

Diversele rezultate ale calculelor au fost trecute in for-

nzularul * (tabalul

Tabalul 14.

Hr.ort

10

111213141516171819

20 21

22

580

mularul "Fi^a de calcxil al parametrilor regimului de aqchiere11 (tabalul 14.42).

Tabelul 14.42 Fifa dt calcul al pari aulta acula miaultan.

i tr ila r regiaulut 9 ifohiara la frazarea ou aai

F I S A D E C A L C U L A L P A R A M ETRILOB REGIMULUI DE ASCH1ERE Danuaire raper:Carcamft

NuaAr dasen: 70.019.063

Mapina-unealtfi: & a ? i n a da frazat longitudinal F16 Di»poztttve:brida, t u r u b u H Verificator: yii)Ur L=300/0,1

Nr.crt Mir feea da calcul Sinbol Fraza N1 Fraza NZ|Fraza N3

Scule asch ie to ere Frezl frontali

D=400aa D :2i0 dinti z

c*60°/K30

«:315aa Id*1 6 |z-linti 11 »60o/K3011

/

>315m I=§i Iinti I =60° 1 K30

5V:

5 5 10.3 0,3 °'36,0 4,8 4 ,8 |

360 240 240

94,73 97,56 94,81175,38 98,58 95,801452,28 473,18 I 459,841

3,125 3,125 3,125111,935 10,364

33,632324,66325

11,3331

54,16 67,70 67,701

56 71 71

5,80 4,57 4,571

0,29 0,285 0,2851

70,37 70,26 70,261

464,10 605,07 698,16

5,44 7,08 8,17

13 13 13 |

10,4 10,4 10,4

23456

789

10 11 1213141516171819

20 21

22

Adincimea de a?chiere,mm Avansul pe d in te recomandat, aa/dinte Avansul pe r o t a t i e , mra/rot D u ra b ilita te a conventional* economics,min V iteza de aychiere conventionat-economic!

ro/minI T u ra tia conventional economics, rot/min Avansul conventional economic, mm/min C o e fic ie n tu l exponential a l v ite z e i

r e la t iv e Marimea a u x ilia ry Suma marimi lo r a u x il ia re Avansul comun, mm/min Avansul adoptat,mm/min T u ra tia n e c e s a r l, rot/m in T u ra tia adoptatfi, rot/m in Avansul re a l pe r o t a t i a , nun/rot Avansul r e a l pe d in ta , mm/dinte V itaza a f o o t iv i da a?ch'iera,mm/fflin Componenta ta n g e n tia l8 a f o r te i de

a ? c h ie r e , daH P u te re a e f e c t i v ! de a$chiere,kW P u te rea nominalft a raotoruLui capului de

frazat,kW

P u te re a d is p o n ib i l i a capului de f r a z a t KW

vn

3n

2Vw

scoasmunneorvmus refsdefvef

581

Cap.15. RB3IMURI DE ASCHURE LA RABOEMRE SI M3KEEZARE

15.1. NOTIUNI DE BAZA

Prin rabotare se pot prelucra suprafe^e plane orizontale, verticale, inclinate sau canale de diferite forme §1 dimensiuni.

Operatia de rabotare capStd denumiri specifice, in functie de ma^ind: rabotare longitudinal & pe mafini de rabotat langitu- 1 dinal (raboteze), fig. 15.1; rabotare transversal^ pe mafini de rabotat transversal (§epinguri), fig. 15.2; mortezare pe mafini de rabotat vertical, fig. 15.3.

In tabelul 15.1 sint prezentate mi^cdrile principale §i de avans in cazul celor trei tipuri de prelucrSri.

Tabelul 15.1. Nipdrilt m m m t * pralucririi prin rabotare

Hasfna

Mijcarea principali Avanaur\la

directia executS diractia executi

Rabotezi

orizontal!

piasa

scula

orizontal

vertical

inclinat

scula

Raping scula

orizontal

verticalpiasa

vertical

fnclinatscula

Mortazlverticals

fnclinatl

longitudinal

transversal

circular

piesa

582

D i n p r i n c i p a l a

c )

Dir. efectiva= Dir. principal o

b)c )

Fig.. 15.2. Rabotara transvaraali

583

15 .2 . REGIMURI DE ASCHIERE IA RABOTAREA LCNSriUDINALA SI 1RANSVERSAIA

tn fig. 15.4. sint defini^i parametrii regimului de archie re la rabotarea suprafetelor plane §i a canalelor.

b)

Fig. 15*4 Parametrii regimului da a^chiara la rabotaraa auprafafcalor

fie I

ca ra

I aD O u a

B0,2

cimevale

de j man (§e fin ali lax

recremei0/ca

Plan de lucru

Miscarepr map ala IVp)

Plan aschiere

a )

Avans

Plan baza

584

a. M i n c m e a de afchiere. ftdlncimaa da afchiere S alege tinind seama de urm&toarele reccmandfiri:

I pentru rabotarea de degropare adincimea da afchiere afi fie egalA cu adaosul de prelucrare;

- se pot executa treceri de semif inisare numai cu ccndiîa ca numSrul lor sfi fie minim;

- daca dupa rabotarea de finisare suprafata plana trebuie s& se prelucreze prin rectif icare, adincimea de afchiere la rabotare nu tretuie sa depSfeasca 3 nm;

1 dacfi prelucrarea de rabotare se executa cu ajutorul cutitelor late, adincimea de afchiere nu trebuie s & depgfeasc& 0,2 - 0,3 mm.

In tabelul 15.2 sint date valori orientative pentru adincimea de afchiere in cazul prelucrarii unor oteluri fi forite, valori corelate cu avansul de lucru.

La degrofarea pe mafini de rabotat longitudinal adincimea de afchiere pentru prelucrarea aliajelor de aluminiu se recomanda t 9 6.. .7 mm, iar pentru mafinile de rabotat transversal (fepinguri) t > 2,5 mm; se reccmanda t = 0,2...0,5 nm in cazul finisarii acestor materiale cu ajutorul cutitelor late. Pentru aliajele magneziului se reccmanda la degrofare t > 12...14 mn, iar la finisare t = 0,2...0,4 ran.

In cazul rabotarii oêlurilor inoxidahile §i refractare se reccmanda pentru degrofare t - 1,5...2,5 mm, iar pentru finisare t “ 0,4...0,7 mn.

Pentru rabotarea aliajelor titanului se reccmanda adincimea de afchiere la degrofare t =• 6..6,5 ran, la finisare t ” 0,2. *0,4 mm, In cazul folosirii cutitelor late fi t = 1,5 ran in cazul folosirii cutitelor obifnuite.

b. Avansul. Avansul pentru operatia de rabotare (longitudinaia sau transversaia) depinde de natura operatiei (degrofare sau finisare), de felul suprafetei, de natura materialelor cutitului fi piesei, de adincimea de afchiere, de calitatea suprafefei fi de precizia dimensionalS impusS.

In tabelul 15.3 se dau valorile pentru avans la rabotarea de degrofare a suprafetelor plane pe mafini de rabotat longitudinal a pieselor din o£el fi fonta, cu cutite din o£el rapid fi cu piacuê din carburi metalioe. Valorile din tabelul 15.3 sint date pentru durabilitatea cptim3 a sculei fi pentru un volum maxim de afchii detafate. In cazul schimbSrii ccnditi- ilor de lucru avansul determinat din tabelul 15.3 se modifies cu un coeficient de corectie determinat cu relatia:

K = K S.KX .Kr Kd.Kr . (15.1)

in care: K - este un coeficient de corectie care tine seama de starea suprafetei de prelucrat; K - coeficient de corectie care tine seama de unghiul de atac principal; K t - coeficient de

585

oorecfcie in fu n c tie de lungimea in oonsolA a c u ^ it u lu i ; -c o e fic ie n t de c o re c tie in fu n c tie de d u rita te a 9! re z is te n ta m a te ria lu lu i de p re lu c ra t; ra I c o e fic ie n t ca re £ in e seama da r ig id ita te a s iste m u lu i te h n o lo g ic .

Tab*lul 15.2. Valori oriontativ* pantru adfncieaa da apehitr* la rabotaro

Materialul da pralucrat

Ad?ncfe»a de apchtare t, aa

Avansul a, ain/cd

Volufflul da natarial datapat, ca/ain

6.50 1,2 69

0L 42 4,75 1,5 62 I4,50 1,8 74

18,00 0,6 148Fc 200 16,00 0,9 197

12,50 1,2 20411,00 i 225

Coeficientii de corectie sint dati in tabelul 15.4.Avansurile pentru finisarea suprafetelor plane la prelu

crarea pe ma§ini de rabotat longitudinal sint date in tabelul 15.5.

Avansul pentru degro§area suprafetelor plane pe ma§ini de rabotat transversal (§eping) sint date in tabelul 15.6, iar pentru finisarea suprafetelor sint date in tabelul 15.7.

In tabelul 15.8 sint date avansurile pentru degro^area §i finisarea pieselor din bronz pe ma§ini de rabotat longitudinal, in tabelul 15.9 avansurile pentru prelucrarea de degrofare §i finisare a pieselor din aliaje ale nichelului pe ma§ini de rabotat longitudinal, iar in tabelul 15.10 valori ale avansului pentru prelucr&rile de degrofare §i de finisare ale altor materiale.

Avansul la prelucrarea canalelor se alege in functie de tipul canalului, dup3 fig. 15.5.

Fig.15.5. Avansul la pralucraraa canalelor

5 8 6

Tabelul

15.3.

Avmuri pentru rabotare*

da dagrojare

a at(jrafetelor

plane

pe »e*ini di r*x*at longitudinal

587

■ a i

Tabelul 15.3. Avanauri pentru rabotarea da dagrojare asuprafetelor plane pe aa?ini 9 nk#i*t longitudinal

Materialul

I *prelucrat

Duritataa materialului HB

daN/iwn2H(f 1MPa] N/mm [MPa]

Rezistenta la rupere Adincimea da aschiere t, aa, pina la:

a materialului R# , 2,5 4 6,3 8 10 | 12 16

Avansul a, aa/cd

Rabotarea cu cutite din otel rapid

< 170 2,68 2,42 2,00Fonta 1 7 1 . . .200 ■ 2,45 2,20 1,80

> 200 • 2,15 1,90 1,55

< 500 1,98 1,76 1,58• 510...600 1,80 1,62 1,32

Otel 610...700 1,65 1,48 1,20

710...800 1,40 1,25 1,02

• > 800 1,24 1,10 0,90

Rabotarea cu cu tite din carburi aetalice

Tabalul 19.4. Coefiotentl da c o rta tia al evanaulut a ta b lll t din tabelul 15.J

1. Coafioientul t m tn funotie da atarea auprafatei da preluorat

Starea suprafetei Cu orusti Firi oruati Cu fntreruperl

Coafioiantul 9 1 , 0 0 1/15 0 , 8

2. Coeficientul Kx Tn functie da unghiul da atao principal

Unghiul da atao principal 20J 30° 45° 60° 75 90°

1,14 1,09 1,00 0,80 0,50 0,40

J. Coaficiantul Eg Tn functie da lungiaea tn consoli a cutitului

Lungimea tn consoli I tn funotie da Tnlltioaa h a corpului cutftului

2 h 2,5h 3h 3,5h 4h

Coaficiantul £I

1,25 1,00 0,80 0,65 0,50

4. Coaficiantul in functie da rezistants si duritatea materialului

Rezistente Ra , h/wm [MPaJ < 500 510-600 610-700 710-800 > 800

Coef io ientul 1 , 2 1 / 1 1 / 0 0,85 0,75

Ouritataa HB S 170 171...200 > 2 0 0

Coafioiantul K, m 1 , 0 0,85

5. Coaficiantul 1 . fn func(ia da rigiditataa sistemului tehnologic

1 Rigiditatea Ridicatfi Media Redusl

I Coeficientul K r 1 . 0 0,9 0 , 8

Tabelul 15.5. Avansuri pentru rabotarea de finisare a s ^ i f e t e l o r plane pe M ? i n i de rabotat longitudinal

Rugozitataa 1 suprafetai

»a ,

Tipul si materialul cutituluiMaterialulrabotat

Adfncisea de aschiere

t, in

Avansula

mn/cd

1 12,5...6,3 Cut it normal,

otal rapidOtal

Fonts,< 2

< 2

0,5...1,5 1,0...2,5

I 12,5...6 ,3Cut it

lat, carbur i

natalica

0 tracare OtalFont!

I 1,5S 1,5

6 . . . 1 2

8 ...14

I 3 , 2 . . . ) , 6

DouS

traceri

Praalabili Otal

Fonti

0,3...0,5

0,3...0,5

8 .. . 1 2

10...14

Finisare OtalFonts

0,15...0,25 0,15...0,25

4.. . 8

8 . . . 1 2

588

58

9

i l l 15-6 - Av" ™ uri P^ ru i S p l I - - 4— t.lor p l ~ S K 1 | M t m m r u l

Fonta

Mater ialul de

Duritatea materialului HB

Rezistenta de rupere a materialului R^,

prelucrat daN/mm2 [10"1MPa] N/mm2 [MPa]

Adincimea de aschiere t , tm, pine La

Avansul a. mtn/cd

Rabotarea cu cutite din otel rapid

....

Fonta< 170

171...200 > 200

- j2,252,081,80

2,151,961,70

2,041,851,60

1,901,721,48

1,701,521,30

1'K 1 1,40 J

j 1,18 8

I Otel

- < 500510...600610...700710...800

> 800

1,681,521,401,181,05

1,60 1,471,341,121,00

1,501,381,251,050,94

1,43 j 1,25 1,15 0,98 0,86

1,32 1,10 1,00 0,85 0,75 j

' H 1 1,06 1

0,96 / 0,82 0,70 I

Rabotarea cu c u t it e d in ca rb u ri metal ice

Obaervatie. Valorile------------- r , I H I e o r « U . a ou c o .f t e i .n t n 1 g g Mavanaului, date in taoei.

Tabalul 15.7. Avanauri pantru rabotarea da f Iniaare a aufiraf axelor plana pa napfnf da rabotat tranavaraal

I Rugoiitataa 1 auprbfetef 1 prelucrate

1 V J-

Materialulda

preluorat

Unghiul da atao sacundar

X1# grade

Raza la vTrf V “

1 2 j

Avansul a, mn/cd

12,5 0 *el 4.. .6 > 0,80...0,90 1,o5.. 1,35Fontfi 5...10 0,70...0,80 1 ,0 0 .. 1 , 2 0

6,3 Otel 3...4 0,20...0,35 0,40...0,60 0,60...0,80Fonti 3...5 0,30...0,40 0,50...0,70 0,80...0,90

3,2 Otel 2...3 0,12...0,18 0,25...0,35 0,40...0,55

I

Fonti 2...3 0,15...0,25 0,30...0,40 0,50...0,65

Ofaaeewaitili 1. Valorila avansului a, data Tn tabal, corespund pralucririi cu cutita normaIe din ofcel rapid sau carburi natalica. Daci aa utilizeazi cutita lata pantru fi* niaare, avansul a sa alege la (0,060.. .0,75) din lunginaa tiipului sculai. 2. La rabotaraa otelului cu vitaza nai aari da 50 n/ain, avansul sa poata mSri cu 25% fati da valor ila din tabal. 3. La rabotaraa natarialelor greu a?ohlabile (oteluri rafractara f| rezistente la coroziuna, oteluri cilite, fonta dura ate.) avansul se mic^oreazi, valorile din tabal corectTndu-se cu coeficientul 0,7...0,8.

Tabalul 15.8. Avansuri pantru degroparea ?i f inisarea piaaalor din bronz pa aapini da rabotat longitudinal

Haterialul

da

Duritatea Adincimea da afchiere t, aa

de preluorat

HB, daN/nm2

[10" 1 MPa]

3 6 1 2 24 f inisare

prelucratAvansul la degrofare s, mm/cd

s, mm/cd

Rabotaraa cu cutita din otel rapid

I Bronz 5085

3.5...4.62 .0 ...3.0

2 .8 ...3.41 .8 ...2 . 8

2.5...3.01.6...2.4

1 .6 ...2 .41 .2 ...1 . 8

16...22 12...18

I Rabotaraa cu cutita din carburi metalica

I Bronz 5085

2.2... 3,52 .0 ...3.0

1 ,8 ...2 , 8

1 ,6 ...2 ,41 ,6 ...2 , 6

1,5...2,01.5...2 . 0

1 .2 ...1 . 8

16...22 12...18

0bserva£fe. Avansurile la finisare stnt data pantru cutite lata cara luoreazl ou adtncimi da afroMore t ■ 0,2...0,4 am. Pantru outita obi gnuite, avansul da finisare * ■ 0,5... 1,0 m/c.d.

pieselor d m aliaje ala nichelului pa na^ini de rabotat longitudinal

Tabelul 15.9. Avansuri 91 viteze de a*chiere pentru degro^aree »i finisarea

Tdaalul 15.10, Avanaur I pantru dagrofaraa pi flniaaraa unor ■atarlala pa ampini da rabotat lonflitudinal

Hatarialulda

pralucrat

Dagropara Finisara

Adtnoiaaa da apchiara t, on

Avansul a, aa/cd

Adincimea da apchiara t, nun

Avanaul a, 1 aa/cd

Al lajala aluainiului

2.5...3.56.0...7.0

3.0...3.22.0...2.3

La pralucraraa cu cutita lata avansul sa ia 3/4 din lungiaaa tiipulul sculai

Aliajalaaagnaziului

12...14 2,2...3,0Esta limitat da rugozitataa suprafatai ?i rigiditataa sistemului tehnologic

Aliajalatitanului 6,0...7,0 1,5...2,5

Cu ou(it 0,2...0,3 12,0...20,0

Otaluri refrectaro 1,2...2,5 0,5...0,75 0,4...0,7 0,25...0,38

In tabelul 15.11 sint prezentate avansurile pentru rabotarea longitudinal S §i transversals a canal elor pe piese din otel cu scule din otel rapid, in tabelul 15.12 sint date avansurile! pentru rabotarea longitudinals §i transversals a canalelor pe piese din fcntS cu scule din otel rapid, in tabelul 15.13 sint date avansurile pentru rabotarea longitudinals §i transversals a canalelor pe piese din fonts cenugie cu scule annate cu plS- cute din carburi metalice.

Pe maînile de rabotat longitudinal, se prelucreazS §i profilul ghida jelor ma§inilor-unelte. in? functie de dimensiunile^ fi profilul ghida jelor, sculele folosite §i avansul de lucru sint prezentate in fig. 15.6.

Parametrii regimului de aschiere (adincime de a§cfaierer avans de lucru, vitezS de aschiere) sint daî in tabelul 15.14.

Prelucrarea suprafetelor profilate ale ghida jelor cu lSti- mi de peste 150 mm, cu avansul realizat dupS schemele din fig.15.6, e §i f, se face prin rabotare de trecere cu avans paralel cu suprafetele profilate cu valoarea s = 1/1/1 imn/c.d., in care 1 este lungimea muchiei a§chietoare a sculei.

Avansul ales din tabelele prezentate se verifies pentru rabotarea de degro§are, din punct de vedere al rezistentei corpului cufitului, al rezistentei plScuêi din carburi metalice §i al fortei maxime de tractiune, iar pentru rabotarea de finisare verificarea se face din punct de vedere al cugozitSîi impuse suprafetei prelucrate.

Verificarea avansului din punct de vedere al r e z is t e n t e i corpului cutitului se face considerind cS solicitarea principals este de incovoiere, cu relatia:

)«

1 fl Im *i •t_ I B |

c&

as

592

Tabelul 15.11. Avansuri pentru rabotarea longitudinalpiese din otel cu scule din otel raoid

a pj transversal® a canalalor pantruI_____ ______—1———

Adincimea maximS i canalului I

Lungimea taijului principal b1 = t , aa

console

Sac(iunea cut itului b x h, mm x ram

10x10 12x12 20x1216x10

Avansul s. mm/cursa dubI a

da coractia ai avansului

2. In functia da unghiul de degajare1. In functie de rezistente materialului

R e ziste n ta Ra/ N/mm

Coeficient da corectie

nfi

Tabelul 15.12. Avansuri pentru rabotarea longitudinal* si transversal* a canalelor pentrupiese din fonta cu scule din otel rapid

Lungiaea tn

consola

a c u t it u lu i

I . nun

Adinciaea aaxiaa a canalului l^(

8 1 2 2 0 25

Lungieea taisului principal b^ = t. aa

> B

Sectiunea cut itului b x h, ■ x *

2 h

2,5h

3h

3,5h

4h

10x10 12x12 16x10 20x12 25x16 32x20 32x20

Avansul s , mn/cursa dublft

0 ,4 0 -0 ,5 0

0 ,2 7 -0 ,3 4

0 ,2 0 -0 ,2 5

0 ,1 5 -0 ,1 9

0 ,1 3 -0 ,1 6

0 ,42 -0 ,5 2 0,44-0,54 0,46-0,58 0,52-0,62 I 0,56-0,66

0 ,28 -0 ,3 5 0,30-0,36 0,31-0,39 | 0,35-0,42 | 0,39-0,45

0 ,2 1 -0 ,2 6 0,22-0,27 0,23-0,29 0,26-0,31 j 0,29-0,34

0 ,1 6 -0 ,2 0 0,17-0,21 0,18-0,23 I 0,20-0,24 j 0,22-0,26

0 ,1 3 -0 ,1 7 0,14-0,17 0,15-0,19 | 0,17-0,20 | 0,18-0,21

1. In functie de duritatea materialului de prelucrat

O o e fic ie n ti de corectie avansului|_______

2| In functie de unghiul da degajare

Duritatea HB, daN/mm^ 110 MPa]

< 170 171 - 200 > 200

H i Coeficient de corectie I

1,06 1,0 0,90 I

if grade

8 12-15

Coeficient de corectie

1,00 I 1,06

Observatie. In cazul rabotirii degajirilor laterale la canale tn form* de L sau T avansuri le se corecteazi cu 0 ,8 .

596

T.belut 15.14. ^ u

Schema prelucrarii

0

M b ° t O T ^ ^ f .t.lor profile. ( » id.j.tor) | pje„ din fonti

S u n n y it a t * . m*j

Fetul prelucrarii

Degroparep r in :

1

A. Cu£ite din otel repid

pitrundere cu s

Rugozitateasuprafetei

Ra,in

Adincinea de apchiere

t,

Avansul

■,

am/cd

Vftesa 1 prinoipela ds spchiare 1 v . a/ain

2 I 4 H I * v J B

E ltrecere letereli cu s_-»

patrundere cu •El

trecere letereli cu 8

&

CUcruttl

firecrustiS

Sem ifin isa re pentru razuire

(p a b & ru ire ) sau rectificare

Finisare In locul razuirii sau recti* ficarii pe lungimea nuchiei apchietoare a cutitului

preala bi la

Defini tivS

B < 100 mm

B > 1 0 0 m m

B < 100 mm

B > 100 mm

12,5

6,3

1 0 - 2 0

0,2-0,3

1,0*1,5

1 0 - 2 0

0 , 2 - 0 , 3

1 ,0 - 2 , 0

6,3

1,6 I 3,2

0,15-0,20

0,15-0,20

0,05-0,08

0,05-0,08

0 ,4 -0 ,8

4-6

5-7

2-4

3-5

15-20

20-25

20*25

20-25

8 - 1 0

6 - 8

4-6

6 - 8

4-6

t p

v o

Prealabila

l o o r A l i u i r i )

B. Cutita cu pi acuta din carburi mata.lica

1 1 4

Degrofare

S e m ifin isa - ra pantru ra zu ira sau r a c t i f icara

C u titalata

Degrofare

Sanifinisare prin rizuire sau rectifi- cara

6 , 0 - 1 2 , 0

cu c r u s t )

f i r i crusta2 0 I 23

prima tracara

a doua tracara

6 ,3 -1 2 ,5 0,7 - 0,9 23 - 28

3 ,2 -6 ,3

Semifinisara pentru razuira sau ractificare

3 ,2 -6 ,J

3 ,2 -6 ,3

1 ,6 -3 ,2

Finisare In locul rezuirii sau rectifica- rli

Priae trecere

598

Tabelul 15.14 (cont

In f unct ie de durabilitatea cutitului

Durabilitatea T . min

Coeficientul de corectie K

Carburi metalice

Tn functie de lungimea In console a cut itului

Lungimea Tn consol8, mm, fn functie de InaltiMa h a cozii cutituluiM a te ria lu l ta i? u lu i

cutitului

Coeficientul de corectie 1C

Otel rapid $i carburi metalice

3. In functie de calitatea placutei din carburi metal ice

Simbolul placuteiHatarialul tai^ului

Coeficientul de corectie K

C a rb u ri metal ice

Tabalul 13.16. COatlo,*m il ^

a/Bln

25303540455055

L i _

Tabalul 15.17. Coafioiantul da coraotia K dagajara al out itu lu i fn functie da un^iiul da

Unghiul da

dagajara

Coaf iciant da coractia K pantru:

Otel 91 materiale tanaca plastice

Font! pi materiale fragila

- 2 0 1,39 1,33

-18 1,36 1,30 1

-16 1,331 '2 7 i

-14 1,30 1,24

- 1 2 1,27 1 , 2 1 S

- 1 0 1,24 1,18

-8 1 , 2 1 i l l

- 6 1,18 1 , 1 2

-4 1,15 1,09

.9 1 , 1 2 1,06C,n 1,09 1,03u

1,06 1 , 0 0d/ 1,03 0,97H

6 .8

1 0

1 2

14

16182 0

2326

30

■ / 1 , 0 0

0,97 0,94 0,91 0 , 8 8

0,85 0,82 0,79

0,75 0,70 0,64

0,940,910 , 8 8

0,850,820,790,760,730 , 6 8

0,64

0,58

599

T * . M 15.13. . U for».« , - o l f l - * M - h L f P,.

Hatarialul da

pralucrat

Pz

diN/aa

Expo

nen tu I 0,05 0,063 0,08 0,1 0,125 0,10 0,2 \

[10‘1MPalu Coafloientul

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

OL 34, 37, 42 OL 50 OL 60 OL 70

178199211226

0,170,260,170,30

296434351555

285408338518

237384324482

263362312451

254343300422

243321288392

234302277366

OLC 15 a c 35 OLC 45 X IOLC 60 X

182222213229

0,220,200,140,18

352339338365

335323327350

317308316336

302295307322

288 282 297 310

272268287296

259257278285

[15 Cr 08 118 HnCr 10140 Cr 18130 HoCrNi 20 133 HoCr 11 135 HnSi 12141 HoCr ft |50 VCr 11 112 NiCr 180 lOteluri TiNiCr

229210207260224226250222235255

0,170,260,250,200,210,200,260,260,210,18

381458438473420412545484441437

366431413452400393513456420419

352405389431381375482426399402

339382368412363358455404381386

326361348394347343429381364371

313338327375329326403358345355

301319310359314312380337330341

lOtaluri reziatente Ila uzuri 330 0,22 638 606 575 548 521 494 470

IFc 150 |Fc 200 |Fc 250

85102116

0,210,250,26

178216253

170204238

161192224

154181211

147172199

140161187

133153176

IFgn 420-5 {Fgn 500-7

160178

0,170,17

266296

259285

246273

237263

228254

219243

210234

IFonti durS 206 0,19 364 348 333 319 306 292 280

jFont5 naleabili 118 0,24 242 229 216 205 194 183 174

■Bronz turnat 178 0,17 296 285 273 263 254 243 234

lAliaja de AL, ■turnate 64 0,25 135 128 120 114 108 101 96

[Alania 78 0,18 134 128 123 118|BZ

113 109 104

[Aliaja da Mg 28 0,19 49 47 n 43 42 40 38

Qbservatie. Valorii# formal speoifice p z ouprinaa fn tabal (ooloana 2) afnt valabile neferoase caaante; a • 5°, til# din carburi natalfoa aau o(al rapid, pantru

6 0 0

- Pi'

0 . 2

iciantul

9

234302277

366

259257278 285

301319310359314312380337330341

470

133153176

2 1 0

234

280

174

234

96

104

38

alabfla I pantru

I | 00*fi 0 " ntUlu' S n e*loulul forfai f l M c M . r , I M

Grostaaa atohiai a, aa -----------

0,25 0,315 0 ,4 0,5 0,63 0,8 1 1,23 1 1

2 M M ---------------- 1C H daN/aa 110 V a l

10 11 12 13 14 15 16 17 10 19 20

225 217 208 200 193 185 178 171 164 158 152285 269 253 238 225 211 199 188 176 166 157267 257 247 237 228 219 211 203 195 168 181343 320 298 278 260 242 226 212 196 184 172

247 235 223 212 202 191 182 173 164 156 f l245 234 223 214 204 195 186 178 169 162 155270 261 252 245 237 229 222 215 208 202 195

273 262 251 241 232 222 213 205 1% 188 181290 279 268 258 248 238 229 221 211 204 194301 284 266 251 237 223 210 198 186 175 166293 276 260 246 232 219 207 196 184 174 165343 328 312 299 285 272 260 249 237 226 217300 286 272 259 247 235 224 214 203 194 186298 285 272 260 248 236 226 216 206 197 186358 338 317 299 282 265 250 236 221 209 197318 300 282 266 250 235 222 210 197 185 175314 300 285 272 259 246 235 224 213 203 194327 314 301 289 277 265 255 245 234 225 21*

448 426 404 384 365 347 330 314 296 283 27)

127 121 115 110 105 100 95 91 86 82144 136 128 121 115 108 102 96 91 86 I166 157 147 139 131 123 116 110 103 97

203 195 187 180 173 166 160 154 148 142 1

225 217 208 200 193 185 178 171 164 158 |

268 257 245 235 225 215 206 197 188 181 1

165 156 147 139 132 125 118 112 105 100

225 217 208 200 193 185 178 171 164 158 _ j

91 85 81 76 72 68 64 61 57 54

100 96 92 88 85 81 78 75 72 69

36 35 33 32 31 29 28 27 26 25

pentru y = 6° la rabotaraa otalurflor >i y = 2° la rabotaraa fontalor pi aUajalo v - 90... 125 m/m in.

601

b.h*.R,,| 5 ------------------------ [nm/c.d.]» (15.2)

6.I^.t.Cb.Kv.Kt.Kh.K,

in care b,h sint l^fcinea,respectiv in&ltimea, sec^iunii corpului cutitului, mm; Rja I tensiunea admisihi.l& la incovoiere 8 materialului corpului sculei, N/n»2 [MPa]; L .- lungimea in console a cutitului, mn; t 1 adincimea de a§chiere, mm; I ooeficient al materialului stabilit In tabelul 15.15; § ooefi-cient de corectie in functie de viteza principals de aschiere, tabelul 15.16; este coeficient de corectie in functie de unghiul de degajare al cutitului, tabelul 15.17; ||] I coeficient de corectie in functie de marimea uzurii cutitului, tabelul 15.18; Ka- coeficient de corectie in functie de starea materialului de prelucrat, tabelul 15.19.

Valorile admisibile ale avansului in functie de rezistenta sculei la rabotarea otelului §i fantelor, cu cutite din otel rapid §i cu plAcu^e din carburi metalice sint date in tabelul 15.20.

Verificarea se poate face folosind relatia (15.2) sau valorile din tabelul 15.20.

Verificarea avansului in £unc£ie de rezistenta pl3cu£ei dure pentru prelucrarea otelurilor necSlite cu cutite avind unghiul de atac principal % * 45° se face cu relatiile:

6,64.S1'8s < ------------ [nm/c.d.] pentru R_ > 600 N/mn [MPa] (15.3)

t°'3J ^

0,8.S1'8s ~ n — [nm/c.d.] pentru IL < 600 N/nm2 [MPa] (15.4)

t ' .fL '

in care: 5 este grosimea pltoifei din carburi metalice, mm; t - adincimea de a§chiere, mm; R^ - rezistenta de rupere la tractiune a materialului de prelucrat, N/mn [MPa].

Atunci cind % * 45°, avansul calculat cu relatiile (15.3) fi (15.4) se corecteazfl cu factorul:

cfl= ( _ ^ _ ) 2 l l2 s i n x

in care z ** 0,7 pentru materiale cu EL > 60b N/iura2 [MPa] §i i I0,87 pentru materiale cu Ra < 600 N/mm [MPa].

Avansurile determinate cu relatiile (15.3) §i (15.4) la prelucrarea fontelor se modified prin urmfitorii factori da corectie;

6 0 2

Fig. 15.6. Scute pi avansul la pralucrarea ghidajelor

1 - fonta cu HB = 150 - 170 daN/iran] [l0'1MPa] C - 3,2j- fonta cu HB = 180 - 200 daN/nnf [10'jMPa] C - 2,7;

I - fonta cu HB = 210 - 240 daN/mm2 [l0'1MPa] C, | 2,4.

In tabelul 15.21 sint calculate avansurile admisibile infunctie de rezistenfca pl3cu£ei din carburi metalioa.

Tibktul IS. 1t« CMflolantul dm q o t m M * kk * uaira aoulalp m fata dm mpmimrm

ttatar lalul Tipul apehltl Usura outItului h , ■

c u ({tu lu i dmtmtmtm 0,3 0,9 1 , 0 1 , 2 1,5 2 , 0 1 , 0

C a r b u rJ aatalioa

Otal rapid

Aachff da rupara A?ch] 1 da curgara Afchli da rupara

0,93

1 , 0 0

0,94

1 , 0 1

0,95

0,82

1,03

0,96

0,82

1,03

0,97

0,83

1,05

1 . 0 0

0,83 0,91 1,00

Tabalul 15.19. Coaf iciantul dm coractia gj| in funotia 3 ataraa aatarialului di pralucrat

Natarialulda

pralucratLaainat Forjat

Hatritat

Turnat

IntrarupariNaracopt Racopt Cu oruatl

fi nisip

0 (al 1 , 0 0 0,85 0,80 0,90 0,50 0,70Fonta - - 0,85 1 , 0 0 0,50 0,70Nafaroasa 1 , 0 0 0,80 0,90 0,70 0,70

Verificarea avansului la finisarea suprafetelor se face cu relatia: ll|§fgH|j

s <

_ _ y u. Rj . r

t* • xz[ mm/c.d.], (15.5)

* i‘

in care este coeficient in functie de materialul de prelucrat; R^- ui&l^imea medie a neregularit&tilar de suprafa^kc /im; r - raza la virf a cu£itului, mm; t- adincimea de afchiere, nm; X si %i sint unghiuri de atac principal §i respectiv secundar ale cufcitului, in grade; x, y, z, u - exponent in functie- de materialul de prelucrat.

Valorile coeficientului §i ale expcaientilar x, y, z, 1 sint date in tabelul 15.22.

c. Viteza de aschiere, Viteza de afchiere la rabotarea longitudinals §i transversal^ se calculeazd cu relatia:

v * K v[ m / m i n ] , (15.6)

in care Cv este un coeficient de corectie care ^ine seama da materialul de prelucrat §i de materialul sculei, tabelul 15.23; T - durabilitatea economic^ a sculei a§chietoare, min; 11 adincimea de afchiere, mm; s- avansul de lucru, mm/c.d.; m, m

604

ilul 15*20. V a l o r t U aditifblU ill n m l u l la rdwtart fn furu|U da corpului cutitului

1lô^tupaa^rp ulu icutUului

Adfnotaaa da apchlara t

1 | 3,7 m 6,5 8 1 13 16 19 24b a

1 S B Avanaul adaiaibfl a, aa/od

A. Ofcat ou Rb 1 650...850 N/aa fMPal; cujite din oâl rapid

16x2520x3025x4030x4540x60

1,83.3 6,29.3

a

M2,44,77,0

15

1,11,83,65,4

11

0,671,42.7 4,18.7

0,500,841,732.55.5

0,350,641,32,04,0

0,270,460,91,32,9

0,2£0,350,681,02,2

0,260,520,781,7

•

0,551,3

0,450,971

8. Fonti cu HB * 150...245 daH / m 2 I10’ 1»4Pa]; cutite ou carburi aataiioa 1

16x2520x3025x4030x4540x60

3,56,0

11,5aa

2,95,09,5

14,2a

2,54,38,2

12,2a

2,13,66,9

10,3a

1,46]2,464,87,2

15

1,181,943,85,7

11,6

0,801,42.7 4,18.7

0,611,02,03,16,6

0,460,791,42,35,0

0,350,601,21,83,8

0,271 0,461 0,9 1 1,3 I

2/9 ISac(iunea corpului cutitului

b x h, bb x na

Adfnciaea je aschiere t , aa

3,5 4,3 5,3 6,5 8 9,8 12 15 j 18 22I

34 I

Avansul adaisibil s, aa/cd

C. Fonti cu HB > 200 daN/aa 1 1 0 Pa] ; cutite din otal rapid

16x2520x3025x4030x4540x60

1,83.3 6,29.3 *

1.42.4 4,7 7,0 5

1,11,83,65,4

11

0,81,42.7 4,18.7

0,611,02,03,16,6

0,46 0,79 1,6 2,3 5,° I

0,350,601,21,8

3'*,

0,271 0,46/ 0,9 1,32,9

0,260,350,68I f 2,2 |

0,48 0,78

m

0,32 0,55 1,3 0,

M i971

Qbsarvatii. 1. In cfisufcele notate prin *, vilorile avansului acknisibil sfnt pree aari (s >15 aa/cd) pantru a aai const itui o restrictie semn if icativi Tn proiectarea ragiau- rilor da a?chiere la cabotare. 2. La rabotaraa cu cu£ita din otel rapid a pieselor din o t a l cu R < 650 N/mm [MPa], valorile date in tabel ale avansului ediiisibil se a u ltiz plici cu coeficientul 1,31... 1,34, iar la rabotarea pieselor din otel cu Rffl > 850 N/aa IMPb], valorile avansului admisibil se multiplies cu coeficientul 0 , 7 2 . . . 0 , 8 2 (va lorile aai mici ale coef icientului de corectie sa aleg pentru adfnciai de a^cîare1aai reduse) .3. La rabotarea cu cutite din otal rapid a fontelor cu HB < 2 0 0 daN/aa [10 HPeJ, valorile avanaului adoiaibil date fn sect iunea C ae multiplies cu coefiofentul 1 ,3 1 5 . .1 , 3 2 0 4. Valorile avanaului admisibil dete Tn sectiunile A, B si C corespund unei lungiai fn con soli egaii cu 2 , 5 h , unde h este fniltiaea sectiunii corpului sculei. Pentru alte lungirai fn conaoli I se aplioi uraitorii coef icfenti de corectie: 2,0 pentru I s 1,5h;1,35 pentru I = 2h; 0,78 pantru lc = 3h si 0,64 pentru lQ =3,5h. 5. La rabotarea cuaai aulte cutite simultan cu fapirîrea adaosului da prelucrare fn adfnciai da apohiere difarite pentru fiecare cutit, avanaul admisibil se alege fn funop'e de adfnoiaea aaxi- ai da aachiere.

6 0 5

funaftla dm rutitanti plloutal din owtirl aatallaa Tn aaaul praluorlrll fantalar oanupft

Adlnataea d» 1 apoKlara, t

aa

1

Qroafaaaplloutat

■a

Ungh ul d» atao principal i, irada .

20...50|

45 | 60 70...90 |

Avansul a, aa/cd

1 10 12,0 9,6 8,0 6,9 5,88 8,0 1 1 5,8 4,9 4,1

i 7 6,6 5,6 4,6 3,9 3,16 5,1 4,3 3,6 3,0 2,65 3,8 3,2 2,6 2,2 1 , 84 2,6 2,2 1,8 1,5 n

> 10 6 8,0 6,9 5,8 4,98 6,9 5,8 4,9 4,1 3,4

7 7 5,6 4,6 3,9 3,1 2,76 4,3 3,6 3,0 2,6 2,15 3,2 2,6 2,2 1,8 1,54 2,2 1,8 1,5 1,3 1,0

> 10 8,0 6,9 5,8 4,9 4,18 5,8 4,9 4,1 3,4 2,9

13 7 4,6 3,9 3,1 2,7 2,36 3,6 3,0 2,6 2,1 1,85 2,6 2,2 1,8 1,5 1,34 1,8 1,5 1,3 1,0 0,8

22

> 10 8 7 6

5 4

6.94.93.9 3,0 2,2 1,5

5.84.13.1 2,61.8 1,3

4,93.4 2,7 2,11.5 1,0

4,12,92.3 1,81.3 0,8

3.42.4 1,91.4 1,1 0,7

Tabalul 15.22. Valorila ooaf iciantului Cu yi ala axponan(ilor x, y, if u din ralafcia 15?5


X y u z

Otal 0,008 0,30 1,40 0,70 0,35FontS 0,045 0,25 1,25 0,75 0,50

yY - exponent, tabelul 15.23; K - coeficientul de corectie al vitezei care se calculeazfl cu relatia:

K v 33 ^vT *^vp *^vh •^yq/

in care KyT este coeficient de corectie in functie de durabilitatea sculei a^chietoare, tabelul 15.24; - coeficient decorectie In functie de materialul de prelucrat, tabelul 15.25; Kv - coeficient de corectie in functie de starea semif abricatului r tabelul 15.26; 1L - coeficient de corectie in functie de unghiul de atac principal al cutitului, tabelul 15.27; K^-

6 0 6

Tabalul 15.23. Valorila eoaf ielantului C

Matarialulda

praluorat

Tipul

praluorftrl1

Matar lalut

aoulal 1

r r .

■v

"V

s I V IFontl oanu- ■ 1a ou HB-190

traoara(plant) Carburi

aatalIca

162 0,20 0,15 1 0,4(1 1

daN/mm

110' V a l

Rabotara da pitrundara

(canala)38,2 0,20 0 | 0,40 1

Fontl canu- pia cu HB*1902

da tracara otal39,2 0,10 0,15 I 0,40 1

daN/mmM O 'W a ]

dapitrundara

rapid 19,5 0,15 0 I 0 40 1

Otal pantru conatruct f i , ot*l a lia t cu C r, CrNI,

cu Rb»650

H / m 2 CHPaJ

da tracara otal61,1 0,1 0,25 o,66 I

da

pitrundara

rapid 20,2 0,2 0 I 0,66 I

Aliaja ala cuprului da tracara

otalrapid

167 0,2 0,12 j 0,50 I

coeficient de corectie in functie de unghiul d e a ta c se cu n d a r, tabelul 15.28; Kvr - coeficient de corectie in f u n c t ie d e ra z a cutitului, tabelul 15.29; Kvh - coeficient de c o r e c t ie in fu n c tie de uzura admisibiia pe fata de alezare a s c u le i , ta b e lu l 15.30; Kvq - coeficient de corectie in functie d e s e c tiu n e a corpului cutitului, tabelul 15.31.

In tabelele 15.32 §i 15.33 sint prezentate valori orientative pentru viteza de afchiere la prelucrarea pe mafini de rabotat longitudinal a pieselor din otel §i in tabelul 15.34 valori ale vitezei de afchiere la prelucrarea pe mafini de rabotat transversed a pieselor din otel, fontA §i neferoase.

In tabelul 15.35 sint date viteze de afchiere la rabotarea longitudinals a pieselor din aliaje de cupru.

La prelucrarea pieselor din aliaje de magneziu §i aluminiu viteza de afchiere se poate alege la valoarea maximfi. Pentru prelucrarea pieselor din nichel §i aliajele lui pe ma§ini da rabotat longitudinal, viteza de afchiere este dat& in tabelul 15.9. Alia jele de titan se preluerazS pe mafini de rabotat longitudinal §i transversal cu viteze intre 12.. .14 m/min pentru piese cu duritate medie §i de 5.. .6 m/min pentru piese cu duritate ridicata, cu utilizarea sculelor din otel rapid.Pe sisteme tehnologioe cu rigiditate ridicatfi §i cu scule prevfizuta cx pldcu^e din carburi metalioe, viteza de afchiere poate cre?t*

607

Tabalul 15.24. ValorIla coafiolantulul da ooraotia KVT

Durabilitatea T, lin

1 lul da lul 60 90 1 2 0 180 240 360

Coafloiantul da ooraotia jgrT

OtalOtalrapid

dm

tracara1,09 1,03 1 , 0 0 0,95 0,91 0,87

dapitrundare

1,19 1,08 1 , 0 0 0,90 0,84 0,76

Fonti

I cenupie

carburj metal ice

detracara

1,15 1/05 1 , 0 0 0,92 0,87 0,80

detracara

1,07 1,03 1 , 0 0 0,96 0,93 0,90

Otalrapid

dapitrundare

1 , 1 1 1,05 1 , 0 0 0,94 0,90 0,85

aliajaala

cuprului

Orelrapid

datracara 1,19 1,03 1 , 0 0 0,95 0,91 0,87

ire r\; 1

in c a re - m /m in;? n a l m u

* n«n; K -

i n c a re i n g o l ,

Tabalul 15.25. V alorile coaficiantului da oorectie

Materialulsculei

I Otel pentru constructii cu

Rffl ( N / m 2 [MPe]) pinl la:

Fonti cenupie cu HB pinl la:

Aliaje ale cuprului

Eterogene cu durite- taa :

0 *0 -

geneCupru

Cucoo-tinut>15X

Pb450 550 650 750 850 170 190 230 Ridi*cati

Medie

Otel

rapid Carbur i metalice

1,80 1,37 1 , 0 0 0,78 0,62 1,18

1,13

1 , 0 0

1 , 0 0

0,72

0,79

0,70 1 , 0 2 , 0 8 , 0 1 2 , 0

cu pin# la 4 ori. Ofelurile refractare se prelucreazS cu viteze de aschiere reduse 3...5 m/min.

d.NtmSrul de curse duhle .NumSrul de curse duble ale mesei ma^inii de rabotat longitudinal, sau ale berb^cului ma§inii de rabotat transversal, se determine cu relatia:

n c.d “

1 0 0 0 .v

L(1 + K)[c.d./min], (15.7) L

6 0 8

■

360

0,87

0,76

0,80

0,90

I B

■

I n c a re v e s te v i t e z a a e a s c h ie re c a lc u la te c u r e la t ia ( 1 5 . 6 ) , m / m in ; L - lu n g im e © c u r s e i w e s e i d a ra b o ta t l a t i t u d i n a l s a u a m e s e i b e r b e c u lu i l a n a ^ in ile d e rzflx ita t transversal, nra; K - r ap o r t u l v i t e z e l o r :

■ 1 115.8)

i n o a re v t e s t e v i t e z a c u r s e i a c t iv e , n / n in ; v 1 v it e z a c u rs e i i n g a l , m / m in .

lTab*lult5.26. Valoril« coaf iciantului da corectie raj

Mater1• elul

sculei

Mater 1- a lul da p ralu

crat

Carbur i ■ e te lice

Fonte

I OteL

I repid

Otel

Fonta

A lia je ele cupru lu i

Firi I Crusti I CrustiFiri cruatk Cu cruatl

crua-l pi jLaaina-1I iepur i- jta pi ITur

tit If orjatalta

*I turnare I

laaina* Ita I

Turnate, f or jata cu HB

< 160

1 , 0 0 j 0,80... 0,50...-.-0,85 ...0,60

160 - | 1 2 0 0 1

1,00 0,90 j 0,90 0,75

I ...0,85 I ...0,60

0,90.,. I - 0 , 9 5

0,85 0,85

Tabelul 15.27. V a lo rile coeficientului da corectie K

7)

r ............... Unghiul da atac principal X, gradan 3 ltr I l l U l

sculei

neteri aiui da

prelucrat50 45 « 75 90

Coeficientul da corectie ^

Carburi metal ice Fonti 1 , 2 0 1 , 0 0 0 , 8 8 0,83 0,73

Otel 1,26 1 , 0 0 0,84 0,74 0 , 6 6

Otel rapid Fonti 1 , 2 0 1 , 0 0 0 , 8 8 0,79 0,73

L — — ----------A lia je ale cuprului 1 , 0 0 0,83

Tabelul 15.28. V a lo rile coeficientului da corectie

Materialul sculei

Unghiul da atac secundar x«, grade

1 0 15 2 0 30 45

«Coeficientul da corectie K ^

Otal r a p i d1 / 0 0 0,97 0,94

v 1 ,0,87

609

— ___

Tabalul 15.29. Valorila coaf loiantului dm ooraotla ICyr

Materialul

scule i

Hatarialul da

pralucrat

Raza la vlrf a ■oulai r(| B

1 3 4

Coaf ioiantul de ooractia Kyp

Otal - 0,97 1 , 0 0 1 , 0 0

Opal rapid Fonti - 0,94 1 , 0 0 1 , 0 0

Aliaja ala euprului 0,90 1 , 0 0 1,04 1,06

Tabalul 15.30. Valorila coafioiantului dm coractia f O

Uzura adaisibtli ha ■», plni la:

nit^riBiui nlbarlllUlda 0,5 1 , 0 1,5 2 , 0 3,0 4,0

Coafioiantul da coractia

OtalOtal da tracara

da eanalat0,930,85

0,951 , 0 0

0,971 , 1 0

1 , 0 0

I

Fontl da tracara da eanalat

0,820,85

0 , 8 6

0,900,900,95

0,93*1 , 0 0

0,95 1,00

Carburi aatalica

Fonti - 0,90 1 , 0 0 1 , 2 0 f k! -

Tabalul 15.31. Valorila coaficiantului da coractia

Matarialul

aculai

Hatarialulda

pralucrat

Sactiunaa corpului cutitului, ■in x aa

15 x 25 20 x 30 25 x 40 30 x 45 40 x 60 60 x 90

Coafioiantul de coractia K

Otal 0,90 0,93 0,97 1 , 0 0 1,04 1 , 1 0

Otal rapid FontiAliaja ala

0,95 0,96 0,98 1 , 0 0 1 , 0 2 1,05

I.cuprului 0,95 0,96 0,98 1 , 0 0 1 , 0 2 ■

Valorile coeficientului K sint:- pentru raa§inile de rabotat longitudinal: K = 1,2...3,5;- pentru §epinguri: K = 1,2...1,8.Valorile coeficientului K se gdsesc in cartea ma^inii, sau

se calculeazS.Lungimea cursei de lucru se determinS cu relatia:

L = 1 + li + lie , || M V J (15.9)

in care: 1 este lungimea suprafe^ei de prelucrat, mm; - lungimea de intrare a sculei, mm; lie - lungimea de ie§ire a sculei, mm.

Ta b a lu l 15 .3 2. Viteza da aydiiar* la prelucrarea pa Batini da rrfntet pantru T = 120 ain

M a te ria lu lda

p r e lu c r a t

OL 3 7 , OL 4 2 , OLC 15OL 5 0 , OLC 15OL 6 0 , OLC 45OL 7 0 , OLC 60Fgn 370-17Fgn 450-5Fgn 500-7Fc 150Fc 200Fc 250

OL 3 7 , OL 42 OL 50 OL 60 OL 70Fgn 370-17 jFgn 450- 5 Fgn 500-7

M a te ria lu l

scu le i

O te l ra p id Rp 3

Carbur i Betalice

0 , 2 0

Avansul a, aa/cd

0,2 5 0/32 0 ,4 0/5 0 ,6 3 0 , 8

Viteza da ejtchiere v, a/ain

1/0 1/25

31 29 27 25 23 22 20 1923 21/5 20 18/5 17/5 16 15 1418,5 17,5 16 15 14 13 12,5 11/515 14 13 12,5 11/5 10,5 10

¥

925 23 21 19/5 18 16,5 15,5 14,519/5 18 16,5 15 14 13

w

12 11,515 14 13 12 11 10,5 9 ,5 932 29 26 23 21 18 16 1523 20 18 16 14/5 13 11/5 10,518 15 13/5 12/5 11/5 10,5 9 ,5

w

®/5

72 68 65 60 57 54 51 48,565 60 57 54 51 48,5 46 4358 55 52 49,5 47 44 41 3949,5 47 44 41 39 37 34,5 3338,4 36 34 32/5 30,3 28,5 27 25,531 29 27,5 •26 24,5 23,3 22 2122 21 20 18,7 17/6 16,5 15,4 14,5

1/6 2 / 0 2 , 5

17,5 16,5 15,513 12 11,510,5 10 9 ,58 ,5 8 7/5

13,5 12,5 11/510/5 9,5 9 ,0

8 n 7/013 11,5 10,59,5 8,5 7 ,51 5 6,5 M

46 43 40,540,5 38 3637 34,5 3331 29 27,524 23,3 21,520 18,7 17,613/7 12,9 12/3

60

Observetti. 1. Velorile v ita z e i v , date fn tabal, corespund prelucrarii unor sea if abricate, cu strat ai jerf icial ecru i aai cu e edlnciae da apchiere t < 12 am pi unei lungini a cursei ective L < 400 aa. 2. Daca aeaifabricatul nu are atrat ecruiaat v a lo rile v din tabel ae aultiplioe cu factorul 1 ,1 5 ; dacl adincimea da aschiere eata t > 12 aa, factorul da corectie eata 0 85* I I 400 aa, uzura cutitului aa intensified pi se introduce un fector da corectia agal cu 0,85. 3. Factorul H peraite treoeree * r o a v aativa da la vitezala da aschiere coreapunzatoere durabilitatii T | 120 ain, la vitezele da aschiere ooresptsizstoere ini d u ra b ilt- t&ti a cutitului de T I 60 nin.

Tabelul 15.3J. Vitez. do m fchi, n U ribot,r„ longitudjn.lS

Fonta

Rabotarea cu c u tite din carburi natal ice

Fonta

O b » e r v « i t . 1. P r in v i t . z . v . . t a j g g ™ g M B B IVitezale principal* de a*cRi*ra pentru »-

t J i * le t .

8 . . . 1 0

7...85 .. .7

Materialulda

pralucrat

Viteza de apchiere v , m/rain, la degropare

Rabotarea cu c u tite din otel rapid

Adlnciaea de a sen lere

Viteza de afchiere v, a/ain,

la finitara

lafcalul 1 » . l * . V iteza da atafelare la r*baU*ae i r m w r n i l

Vitaza ch afohiere v, a/ain

Dagrofara Flniaara (

Aliaiiniu 40...50 I 60...65AlaaS ai bronz 36...44 60...65,Fonts canuaia 18.!.22 12..*32, 1Otal carbon pi slab aliat 14...18 | 11...26 \Otal Tnalt aliat, otal rapid 11...14 JB. 1.24Aliaja taraoraziativa

I i ■

3.. .5 6...10

Obaervatie. Valorila aari ala vitezai alnt utilizata pantru outita ou vlrf uou(it iar valorila a i d pantru cutita ou tit; lat pantru finiaare.

Tabalul 15.35. Vitaza da aschiere la rabotaraa longitudinall a piaaalor din aliaja da o^ni

1 Materialul tiisului sculei

Matarialul

*pralucrat

StaraaHRB , Otel rapid Carbur\ aetalice 1

Vitaza da apchire v, a/ain

Degropare Finisare Itegropare FinisereI

Aliaja u$or eachlabile

Recoapti 20...70 58 72 96 96 1

Calanepluaboase)

Deformat5 la race

60...100 64 8 6 96 % |

Al ia ja da a?chiabiIitata

Recoapti 20...70 38 51 96 96 1

media (tooba- curi,alaoe bi* nara, bronzur i cu staniu)

Deforaati la race

60...100 42 55 % 96

Aliaja u*or apchiabile

Recoapti 20...70 16 23 80 60 I

(alaaepluaboase)

Deforaati la race

60...100 19 24 80 80

Ofoservattj. 1. La rabotaraa da degrofare, dataLa coraspund unei pralucriri cu adinciaea da a»chiere t =• 12,5 mo pi cu avans t « 1,5 mm/cd. 2. La rabotaraa da finitara, da tala coraspund unei preluorlri cu adlnoinea da aschiere t « 0,25 m |i ou avans agal cu 3/4 din lungimea tlipului cutitului lat pantru finisare.

613

Tabelul 15.36. Lungiiaea cursei wpllaentara (Intrart |1 l«|ir«) m Milil la rabotara

Tipul aaplnii-unelta Lungimea suprafata1 rabotate I,

an

Lunginaa da intrare pi lapira (l^H^),

an

HapIni da rabotat longitu < 2 0 0 0 20 0

dinal (raboteze) 2000...4000 200...3254001...6000 325...3756001...8000 375...450

Hapini da rabotat tranaver- < 100

w

11

aal (pepinguri) 100...200 40...55201...300 50...65> 300 70...80

Valorile lungimii suplimentare 15 = 1 + l ie se dau in ta belul 15.36.

EXipS calcul area num&rului de curse duble pe m in u t se alege din gama ma§inii valoarea imediat inferioarS (na) §i a p o i se recalculeazS viteza de aschiere §i durabilitatea re a lS a s c u le i a§chietoare cu relatiile:

na. L , (1 + K)vp * --------------- [m/min] , (15.10)

1 0 0 0

v 1/“

T r = . [ ------------ ] [m in ] , ( 1 5 .1 1 )

V r

in c a re e s te d u ra b ilita te a econom ics a s c u le i , in m in ., f o lo s it S in r e la t ia ( 1 5 . 6 ) p e n tru d e te rm in a re a v i t e z e i p ie s e i, v ; m - exponential d u r a b i l i t & t i i .

e . P o rta d e a § c h ie re . F o rta p r in c ip a ls de a s c h ie re la ra b o ta re a lo n g itu d in a ls § i tra n s v e rs a ls se c a lc u le a z S c u r e la t ia :

x f2 ’ Yf2F * CF . t 2 . s * . Kf [d a N ] , ( 1 5 . 1 2 )* *2 r Z

4

i n c a re CFz e s te c o e f ic ie n t c a re d e p in d e de n a tu ra m a te r ia lu lu i d e p r e lu c r a t § i a s c u le i a § c h ie to a re , t a b e lu l 1 5 . 3 7 ; x Fz § i y c ,“ e x p o n e n t!, t a b e lu l 1 5 . 3 7 ; KPz - c o e f ic ie n t d e c o r e c t ie a l fo rm a l p r in c ip a le d e a s c h ie re § i se d e te rm in S c u r e la t ia :

<1*4

41

l i t

61

6

Ttbelul 15.38. Coefiicientul dacorectie Kfz din re le tie (15.13)

I1' In func^ ie & calitatea materialului de prelucrat

H a te ria lu l

scu le i

Otel carbon de constructie si

aliat cu Rm , N/mm2 (MPa), pfna la:

, - u . n r f 1 5 . 3 8 . ( c o n t i n u e * *

617

Tabalul 15.38. (oontinuara)

Materialul scutei

• ^ 1 V4I V. 10

Materialul da p ra lu cra t

PIacu^a d u r l FontS

O ^el ra p id Otel H

Fonta

Tabelul 15.39. Forte principale de apchiere la rabotarea pieselor din otel OL 50

2,00 2,50 3,00 |

p C T ^ ^ ^ ^ P e d T a » c h i e r e F H P in ta b a l, coreapund ur.atoerelor c o n d ip . da le atac x= « ° , unghiul da degajare Y= 10°, unghiul de ajezare 5 = 5 , r a n la v ir f a cut ,fSrB r a c ir e , ia r v ita z a de afch ie re este in a»a fe l aleasa inctt at aa asigure <*jrabilita

m | | este considerat egal cu unitatea.

O bse rve tie . V alor Kp 3 , unghiul debotaree are lo c H

= 60 B in . Fa cto ru l de co re ctie Kp^

Ida prelucrare: c u t i t d i n F cu titu lu i I * 2 aa; re* Late* e o o n o a i c i a c u t i t u l u i

Avansul s , mm/cd

1 , 8 0

Forta principals de apchiere Fz , daH

6X9

Tabelul 15.40. Forte principals da aschiere la rabotarea pieselor din fonta Fc 15

5

6

7

8

1 0

12

14

Avansul s, an/cd

0,10 0,15 0,30 0,50 0,60 0,70 0,90 1,00 1,20 1,50 1,80 2,00 2,50 5,00 J

Fort* principals da apchiere ||| daN

9 12 21 31 • •> - >$3 m » ~ "sPr

17 24 41 62 71 - * SB lip I .Ji'.V 8 g fa ra j

26 36 62 93 107 121 148 - Q ■-jfi

35 48 82 123 142 160 197 214 a ' ’’V iHi-

52 72 123 185 213 240 295 321 370 440 - - ii&j

69 95 164 246 284 320 393 427 493 587 681 gsl

86 119 205 307 355 400 491 534 616 733 851 921 1095

104 143 246 369 426 480 589 641 739 879 1020 1105 1314

121 167 288 430 497 560 687 747 862 1026 1191 1289 1532

138 190 328 492 567 640 786 854 985 1172 1361 1474 1751

172 238 410 614 709 800 982 1067 1231 1465 1700 1842 2142

207 285 492 737 851 960 1178 1280 1477 1758 2042 2210 2627

241 333 574 860 993 1120 1374 1494 1724 2051 2383 2578 3064

276 380 656 983 1135 1280 1571 1707 1970 2344 2722 2947

345 475 820 1228 1418 1600 1963 2134 2462 2930 3402 5

1264

1515

1768

2 0 2 0

2525

3030

Obaarvatia. Valorfla fortat principal, da a'chlara F_, data In tabal cor.tpund urutearalor oonditlf ripia Rp 3, unghiul da atac x= unghiul da daga^ara T* 10°, unghiul da . H » r a « • S . B H J * * * " * i W i w Srabotarea are loc firi ricire, iar vitaza de apchlere eata astfel aleasi fncit al ae o a i g u r e n

T = 6 0 ain. Factorul de corectie f&L eate conaiderat egel cu unitataa.ac

Tabelul 15.41. Valori oriMtativi pantru f«r|o di froaare

Greutatea •a tel

■aplnli'urwlte

“a a * '

Greutatea pieaei pi dUpoiitlvulut 9 | dart

490 980 1470 1960

Forta de freoare F^, daN

490 49 74 98 123

960 74 98 123 1471470 98 123 147 175

1960 123 147 175 196

2940--------------------------

175 196 220 245

E

Observatie. Valorila formal da frecare sfnt data pantru un coeficient da fracara /f*0,05 Nu a-a luat Tn conalderare component* a fortei da freoare.

in cara Ff este forfa de frecare pe ghidajele ma§inii de rabotat fi se poate calcula cu relatia:

Pf - M [Fy + Gp + GM#i] [daN] , (15.16)

in care m * 0,05...0,12 este coeficientul de frecare; F - componenta de respingere a eforturilor de a§dhiere (relatia 15.14), daN; Gp - greutatea piesei de prelucrat, daN; GBaai - greutatea mesei ma§inii de rabotat, daN.

Verificarea se face cu ajutorul relatiei:

~ "adii ' (15.17)

in care F . este forfa maxima adraisS de mecanismul de avansuri al ma§inii cEe rabotat, valoare care trebuie datA in cartea ma- §inii sau se poate calcula cunoscindu-se puterea motorului ac- tionSrii principale §i viteza de afchiere v calculate cu relatia (15.6).

f. Puterea necesarS se stabile§te cu relatiile:- pentru rabotarea pe §epinguri;

F.vNn - ----- [kW] , (15.18)

6000 *- pentru rabotarea pe ma§ini de rabotat longitudinal:

(f 2 + f ) vNn - ------ ---- [kW] , (15.19)

6000

Trebuie respectatS conditia:

620 I

*>„ s N..n . (15.20)

in care Nm este puterea motorulul acîcmarii principale, W); H 1 randamentul lanûlui cinematic al mi^cSrli principale pentru care se reconandfl a s 0 ,6 ...0 ,8 .

15 .3 . REGIMUL DE ASCHIERE IA PRELUCRAREA PRIM MCRTEZARE

In fig . 15 .7 sint date direcîile mi§cSrilor principale ?i de avans.

Fig. 15.7. Directiile raijciritor principale de avans la aortezare

a. Adinrimea de aschiere. Adincimea de aschiere la mortezare se stabile§te in concordant^ cu indicaîile din fig. 15.2.a cu precizarea c5 adincimea minima este: tB)n 1 0,15...0,3 mm.

b. Avansul. Pentru mortezarea de degrofare §i de finisare a suprafetelor plane §i pentru mortezarea canalelor, valorile avansului sint date in tabalul 15.42.

Valoarea minima a avansului la mortezare este de

6 2 1

Tabalul 15.42. Avanauri pantru aortazaraa de deuropare pi da finisare a Kjvafatalor plana pi pantru •ortesarea aanalalor

1. Pralucraraa da degropare a auprafetelor plana

Matarialulda

pralucrat

Sect iunea sculei.

AdTnoiaea da apohlara t, mmI pfni la:

I

Avansul s, aa/oursl dabII

Otal 16 x 25 20 x 32 32 x 50

1 , 2 - 1 , 0

If 1 P2,0 - 1,7

0,7 | 0,5 1 , 2 - 0 , 8 1 , 6 I 1 , 2

0,4 I 0,3 0,7 - 0,5 1,2 - 0,9

Fonti 16 x 25 20 x 32 32 x 50

1 ,A • 1 , 2

1 , 8 - 1 , 6

2,0 I 1,7

1 , 2 I 0 , 81,6 * 1,3 2,0 - 1,7

1 , 0 I 0 , 6 0,4 - 1,0 1,6 - 1,3

2. Preluorarea da finisare a suprafetelor plana

Calitatea suprafata! Ra, fm

Matarialulde

pralucrat

Unghiuldaatao

secundar

Raza de rotunjlra r a vtrfulul, aa

1 , 0 2 , 0 H H

Avansul a, aa/cursi dubll

12,5 Otal p1 fonti

3-45-10

0,9-1,0 0,7-0,8

1 ,2 -1 ,3 1 ,0 *1 , 2

6,3Otal

2-30,25-0,4 0,5-0,7 0,7-0,9

Fonti 0,35-0,5 0 ,6 -0 , 8 0,9-1,0

3. Pralucraraa canalelor

Rigiditata*sisteraulultehnologic

Matarialul da pralucrat

Lungimeacanalului

Litimaa canalului b^, aa. pTnl la:

5 8 1 0 12

ptni la: Avansul s, m s /cu t si dub 11

Rigid OtalFont!

- 0,12-0,140,22-0,27

0,15-0,180,28-0,32

0,18-0,200,10-0,36

0,18-0,220,35-0,40

Narigid (pralucraraa canalelor Tn gluri cu 0 * 1 0 0 urn)

0 t«l1 0 0

2 0 0

300

0 ,1 0 -0 , 1 20,07-0,100,05-0,07

0,11-0,130,09-0,110,07-0,09

0,12-0,150 ,1 0 -0 , 1 2

0,07-0,084

0,14-0,180 ,1 0 -0 , 1 20,08-0,11

Font!1 0 0

2 0 0

300

0,18-0,220,13-0,150 ,1 0 -0 , 1 2

0,20-0,240,16-0,180,12-0,14

0,22-0,270,18-0,210,14-0,17

0,25-0,300,20-0,240,16-0,20

622

Tabalul 15.43. Coaf fo fa n tl da o o r w t U a l vttexel da aychlere U i o r u u r a

1. In funotU da dirabUltatai aculat afoMetoare

D u r a b U itatea eculai, T ( In ainFalul auprafeta I

dapralucrat

Hater talui da

p^iluoratCoeficient da corectie K

PlaniCanele

PlanSCanele

2 . ln funofcie de rezistente aau duritataa materialului de prelucrat, cu aoule din otel rapid

Duritataa HB. daM/iRezistenta materialului R , N/m IMPa]

Felulsuprafetei

Hatarialul

prelucrat

Coeficienti de corectie j|

PlanSCanale

PlanSCanale

3. In functie de starea suprafetei de prelucrat, prelucrare cu scule din otel rapid!

Cu crustlCu cruatSFSrS crustsFSrScrusts

Felulsuprafetei

HatarialulFSrS

incluziuniTurnatsau

forjatincluziuniLaninatTurnatprelucrat

PlanSCanale

PlanSFonts

4. In functie de unghiurile de atac principal pi secundar, prelucrarea cu scule din1 o£al rapid

Unghiul de atac prinoipal |

Unghiul de atac secundar XiFelulsuprafe£ei

Materialul

prelucrat

PlanS

Tabelul IS.43. (oontinuare)

5. In functie de lungiaea 9< felul canalului, prelucreree cu eoule din otel rapid

Meterialul de

prelucrat

Otal »i fonti

Felulsupra-

fetei

Canele

Lungieea canalului, Tn m

< 50

1.15

51-100

1 . 0

101-200

0,8

> 200

0,65

Felul oenalului

Interior

1 . 0

Exterior

1.15

6. In functie de ricire


Materialul aculei Felul suprafetei £u ricire Firi ricire

0(el Otel rapid Plani 1,25 1.0

IXxrai si£erat& *

Coef 2 cu rel

s>in *0,04.. .0,06 ran/c.d.VerificSrile avansului se fac in oonditiile stability la

rabotarea suprafetelor plane.

c. Viteza de aschiere. In cazul mortezfirii otelului cu R = 650 N/mn [MPa] §i a fontei cu HB = 190 daN/nm [0,1.MPa] viteza de aschiere se poate determina cu urrafitoarele relatii, in cazul utilizSrii sculelor din o£el rapid;

pentru o$el cu = 650 N/mm2 [MPa]:

prelucrarea suprafetelor plane:

13,7.1^v =

^ , 1 2 ^ 0 , 6 6 ^ . 0 , 2 6

prelucrarea canalelor:

19,2.1c,

[m/min] , (15.21)

v =I ^ . s 0 '6 6

[m/min] ,

pentru fonts cu HB = 190 daN/nm2 [l0‘1MPa]:

prelucrarea si^rafetelor plane:

14,8.1c,

10,16-0,4°[m/min]

I prelucrarea canalelori 18,5 K*

Durabilitatea economics in relatiile de mai sus este ocn- giderati T - 240 min.

Coeficientul global de corectie al vitezei ra se determine cu relatia:

" KvT-Kv.-Kv.f^.^.K^.K,! , (15.25)

in care ||§ este coeficient de oorec^ie in functie de durabilitatea sculei afchietoare; K,,, - ooeficient de corectie in func- ^ie de rezistenta la rupere sau duritatea materialvLLui de prelucrat; fl® - oceficient de corectie in functie de valoarea unghiului de atac principal al sculei; k || - ooeficient de corectie in functie de valoarea unghiului oe atac secundar; 1CC - coeficient de oorectie in functie de lungimea §i felul canalului; - coeficient de corectie in functie de utilizarea li- chidului de rSdre-ungere.

Valorile ooeficientilor da corectie sint date in tabelul 15.43.

DacS se prelucreazS alte materiale, se pot folosi indicatiile din 15.2,c.

In tabelul 15.44 se dau viteze de mortezare a sqprafetelor plane pe piese din otel carbon de construct! i cu R, = 550 N/mm [MPa], din fonts cenu§ie cu HB = 190 daN/mm [10 MPa] fi din bronz laminat cu duritatea HB = 90 daN/nm [10 MPa].

In cazul modific&rii oonditiilor de lucru, se folosesc cpeficientii de corectie ai vitezei, dati in tabelul 15.45.

Dacfi durabilitatea sculelor afchietoare este diferitS de T = 90 min, valoare pentru care s-au stabilit vitezele de afchiere din tabelul 15.44, se vor folosi ooefidentii de corectie din tabelul 15.46.

d. NumSrul de curse i * W a se calculeazS cu relatia (15.7), in care raportul vitezelor K = 1,0...1,6.

lungimea suplimentarS a cursei sculei, necesarS intrSrii |§i dep&pirii piesei, se ia din tabelul 15.47.

e. Forta de afchiere. Components principals Fz se calcu- leazS cu relatiile (15.12) §i (15.13). Pentru prelucrarea otelului de ocnstructii OL 50 §i a fontei, se pot utiliza §& valorile fortei de afchiere date in tabelele 15.39 fi 15.40.

Pentru prelucrarea materialelor neferoase forta principals de afchiere se poate lua din tabelul 15.48.

IXipfi calcularea componentei radiale fi de respingere F cu Relatia (15.14) se coraparS cu valorile admisibile pentru supor-

I ---- j ^ r s 6 > ' ( 1 5 - 2 4 )

Tabelul 15.44. Viteze de apchiere la aortazarea suprafetelor plane

o \f O

&

IAdincimea de

I apchiere

t, am

0 , 5

1

1,52345678 10 12 14 16 20

0,511,5234 |678

10 12

Materialulde

prelucrat

Avansul s, aa/cd

Otel carbon pentru

construct i i cu

R =550 N/mm [MPa]

STAS 500/2- -80

fkmta cenupie cu graf it lamelar cu

duritataaI B 180 ...20G110 ' MPa]

STAS 568-67

0,10

60524744363432302928272524,52422

16,214,21312,511.4 1110.4 10

9 .7 9 ,5 9,18 .8

0,15 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 1,00 1,20 1,50 [2,00

58464138343129282726252322.5 21 20

pi12.811.8 11,210.5 109 .4 98.78.5 8,17.8

5042373532302726252322,5212019

13.6 12 11,2 10,49 .6 9,18.68.3 87,87,57.3

Viteza de aschiere v, a/ain

46353230272523222120,520191816

1211109 .58.5 7 ,97 .57 .3 7 6,86.56.4

37312725232119181716.5 16 15 1413.5

11108,687 ,476,66 ,36,165,85,6

8

262321.5 1917.516.5 16 15 14 1312.5 1211.5

8.5 7 ,87 .36.66.3 65,75.4 5,3 5,2 5

20.5 19 17 16 15 1413.5 13 12 1110.5 10

10

7.1 6,86.25.95.6 5,4 5,2 54.94 . 7

1715141312.5 1211.510.5 10

9,59

15141312.5 12 11

10.59.5 98.5 8

6,86.4 5,95.6 5,3 5,2

iii4 , 8

4.74.5

6.4 65.65.3 5,1 54,84.74.54.3

J_ _ _ _

a \

toia

0 1 * | 2 3 4 5 6 7 8 I * 10 11 12 I 13 1 1414 8,4 7 ,5 7 6,1 5,4 4,8 4,6 4,4 4,2 4 3,7 3 ,5 3, 2 |16 8 7,3 6,7 5,9 5,3 4,6 4,4 4,3 | 3,8 n > 3#4 H

H 80 71 62 52 45 aa m. i i ' ' 11 DJ| B H1 67 63 57 47 42 39 . p | | | |8i9 1 ■

P Bronz 65 60 54 45 40 37 32 5lB9 3g11 H -

| laminat 63 56 52 43 37 33,5 31 28,5 28 I 9 »*

1 cu duritatea 61 54 50 ‘41 35,5 32 28,5 281 26

25,5 1 23,5 «» gg

4 HB -80 57 52 49 40 35 31 28 26 25 23,5 I 22 I 20 19 1 16

5 daN/mm^ 55 50 48 39 34 29,5 27 25,5 24,5 ! 22 21,5 I 19 18/ M r

6 [10‘1MPaJ 54 49 47 38 32 28,5 26 25 24 j 21,5 20 i 16 I 17 / 14

7 53 48 45 36 31,5 28 25 24 23 I 20,5 I 19,5 I 17,5 / 16,5 I 13,5

8 52 47 44 35 30,5 27,5 24,5 23,5 22 I 20 I 19 16,5 I 16 I •‘UP r ’

10 fk 51 45 43 34 30 26,5 24 23 21,5 J 16 16 15,5 j 12,5l

12 50 44 42 33 29,5 26 23 22 20,5 1* 17,5 15,5 15 12 1

14 49 43 41 32,5 29 25,5 22,5 21,5 20 18 I 17 14,5 1 14 11,5j

16 47 42 40 32 28 25 22 21 19 17,5 I 16,5 I 4 13.5 1 10 1

20 45 41 39 31 2 V 24 21,5 20 18 16,5 15,5 j 13 12,5 /

^ ^ m S E S S i I I B 9 ■ra p id avind d u re b ilite te a economica T 1 *0 " J " - H cut1 tu lu i 32 I 20 H I P®ntru H I

■ I ■ ■ I ■ ■ i ■

Tabelul 15.45. Covfiotenti de corectie pantru vitaza data tn tabalul 15.44

|l. Coaf iciantul d § coreotie tn functie da rezistenta la rupara a otelurUor

IReziatenta la rtJpere -R_,

N/aa (MPa)

Tipul otelului

0(el pantru constructii

Otal aliat cu croa

Otelcroa-niohel

Otel croa-aolibdon

Otel rapid

450 1,35 ' ■ | ^ S -

550 1,00 0,96 0,95 0,90650 0,79 0,76 0,73 0,69 -750 0,63 0,60 0,58 0,55 0,38850 0,52 0,50 * 0,41 0,46 0,33950 0,42 0,40 0,38 0,291050 ' | V-:' i 0,38 0,36 0,34 0,251150 0,35 0,33 0,31 * •

2. Coaf Iciantul da corectie & tn functie da staraa saaif abr ica tului din otel

I

Staraa saaifabricatuIui

Coaficiantul K-

Laainat

1,00

For jatTurnat

0,85 0,80 0,90

Naracopt Racopt Cruatl pi nisip Cu tntrenjper

0,50 0,70

13. Coaf iciantul da corectie Tn functie da duritataa saaif abr icata lor din fonti

|Duritataa9HB, datf/aa

j I10" 1 MPa]

I----- --------I Coeficientul

< 160

1,50

161-180

1,21

181-200

1,00

2 0 1 - 2 2 0

0.85

221-240

0,72

> 240

0,63

(4. Coeficientul de corectie in functie de starea suprafetei saaif abr icatului din fonti

r --------------- nIStarea suprafetei Turnati,

nerecoaptSTurnatI, recoapti

Cu crusti pi nisip

Cu TntrerupaH f*

ICoef icientul K, 0,80 1 , 0 0,50 0,70

15. Coeficientul de corectie Kg Tn functie de tipul aliajului neferos

r ~[ Haterialul de prelucrat

Aliaje ale cuprului Aliaja ala aluainiului

CuSnlOCuSn9Zn5

CuSnUCuAl9

CuAl10Fe3 CuZnlOCuZn15CuZn20

CuZn40MnCuZn37

Al ATCuATCuSiATSi2Hg(turnattn aaes-tec deforaare)

ATSi5Cu5 ATCulO (turnat tn cochili)

ATSi10 (turnat tn cochili pi tratat teraic)

Durite- tea HB

75 90 1 2 0 40...80 80...120 40 60 4 80...100 110...130

Coafi* oiantul

i

1,25 b o

I

0,85 1,95 1,57 4 3,60 3,00 2 , 2 0

628

Tabelul 15.45 (oontlnuare)

G S W u l | cor.cn. | In #UBnl. | g g ...((.brto.rulul din .U.J.l.

Scares aeml- f£r1catulu1

Leal netForj«t Turnat Cu

IntreruperlCu orustA pi nlslp

Ca*f icientul

i 1,00 0,60 0,90 0,70 0,7D

7. Coeficientul de corectie K? In functie de unghiul de etec principal al outltulul

Hateria- lui da

OtelFonts

HateriaLul sculei

Otel rapid Carburi aetalioe

Rigiditatea aiateaului

ridicati media redusl ridioatl medie redusl

Unghiul cle atao principal x,0 radi

30 45 60 75 90 30 45 60 75 90

1/261 , 2 0

1 , 0

1 , 0

0,840 , 8 8

0,760,83

0 , 6 6

0,731,131 , 2 0

1 , 0

1,0

oo 0 , 8 6

0,830,810,73

®* Coeficientul de corecti© Kq In funotie de raza la vlrf a cutitului

Hortezare de:Raza de vlrf a cutitului rf , HR

0,5 1 , 0 1,5 2 , 0 3,0 5,0

DegropareFinisare

0,850,75

0,900,85 o

o

------------------------

1 , 0

1 , 0

1,051 , 1 0 1 , 2 0

9..Coef icientul de corectie Kg tn funotie 4° s®ct^nee transversals a cutitului

Sect iunea cozi i

cutitului

Drept-unghiu-larS

8x5 1 2 x8 16x10 2 0 x12 25x16 32x20 40x25 50x32 63x40

aa x ram Patrata 6 x6 1 0 x1 0 1 2x1 2 16x16 2 0 x2 0 25x25 32x32 40x40 50x50

RotundS 46 0 1 0 * 1 2 #16 • 2 0 #25 #32 #40 #50 j

Hateria- lul de prelucrat

Otel 0 , 8 0,87 0,90 0,93 0,97 1 , 0 0 1,04 1,08 1 , 1 2

Fonti 0,89 0,93 0,93 0,97 0,98 1 , 0 0 1 , 0 2 1,04 1,06

Gbserva(ii. 1. Valorile nominale ale vitezei de apchiere \a nortezare data tn tabalul 15.44 se multiplies cu coaf icientH da corectie, dupS cum urmeazi: pentru otel Kj, IU, Kg# K-0 ; pentru fonti: Kj, K,, K?t Kg, *9 , K10; pentru alia jele cuprului: K*, IL, Kg, pentru aliajele aluminiului: *5 # <8 ' * 1 0: , Valorile coefioientulul 3acorecfie K-q pint date In tabalul 15.46. In cazul nortezlril aliajelor neferoaaa, pan* tru coeficientii Ky ?i Kg se pot adopta valorile de la otel sau fonti dupi cum archil* le detepate la praluorarea aliajului neferoa consider at alnt da curgere iau da ri pere.

Tabelul 15.46. Coe# iefeittul R ooreotie fn functie 3 «*jr*»IHtateeapchietoere pantru vltoia dm apfihlvr* deti fn Utoiul 15.44

I Cutite din otel rapid Cutite din oerburt aetalloe


Durabilitatea cutitului T, min

30 60 90 60 90 1 2 0

Coeficientul de oorect • * 1 0

OtalFontiAliaja neferoase

1 , 1 0

1,061,15

1.00 0,961.00 I 0,971.00 0,92

1 , 1 0

1,061,15

1 , 0 0

1 , 0 0

1 , 0 0

0,960,970,92

Tabslul 15.47. LungiMa sqpliaentarl (ds intrara pi iafira) m sculelor la ^aortezere

Sectiunea cozii cutitului Hatarialul da praluorat

Rotundi Dreptunghiulari Otel ji fonti■aleabili Fonti cenupie

d, mi hxb, ■ x m

6 6 x 4 30 458 8 x 5 30 45

1 0 1 0 x 6 30 4512 12 x 8 45 6016 16 x 1 0 60 902 0 2 0 x 1 2 60 9025 25 x 16 60 9032 32 x 20 60 9040 40 x 25 75 10550 50 x 32 75 10563 63 x 40 75 105

Tabalul 15.49. Valorila adBisibiI© ala coqponentei F^ pantru suportul port-cutit

Schema da

pralucrara

Diametrul

suportului D#, nm

20

21-30

31-40

41-50

51-60

61-70

71-80

Lunginea libarl a suportului I . ma, pfni la:

60 100 150 200 250 300 400 500

466

2360

7460

Valori acin i se pantru componenta Fy, daN

100

510

1610

3930

8260

32

150

477

1170

2420

64

200

490

1 2 2 0 '

1885

3220

32

103

2504'

620

970

1660

18

160

146

300

562

956

37

92

128

237

463

35

61

65

121

206

600

18

37

70

120

Tabelul 15.48 For (a principals de a^chier* ia nortezaraa pieselor din brcnz laeinat cu HB SO

Adtncimea de

jch ie re t , am

Avansul s, mn/cd

0,10 0,15 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 1,00 1,20 1,50 2,00

For^e principals da aschiere Fz, tn daN

aCi*

0 , 5

1 * 5

|

3

A

5

6

7

8

1 0

1 2

1 4

1 6

2 0

8 10 14 18 22

15 20 26 36 50 79

23 I 34 42 52 67 80

32 43 54 73 90 107

47 65 81 106 140 160

65 86 112 143 170 190

80 108 134 182 226 268

96 138 167 220 270 323

‘ 124 160 197 250 318 380

I 138 173 216 290 362 430

1 160 216 278 360 452 543

I 224 320 410 516 663 660

I 224 320 410 516 663 800

264 364 453 598 750 900

332 453 528 745 936 1130

90

123

179

240

306

367

438

472

622

770

8 9 8

9 9 0

1 3 0 0

138

202

276

344

416

466

551

700

860

1000

1 1 2 8

1 4 3 0

151

220

296

379

450

530

610

764

9 3 8

1100

1 2 3 0

1 5 6 0

240

312

415

484

578

664

8 2 0

1 0 3 0

1200

1 3 5 0

1 7 0 0

260

349

450

4 1 0

5 1 6

4 7 5

580

595

730

5 4 0 623 6 9 0 1 875

6 2 5 I 7 4 J 1 800 1 1000

7 1 6 I 8 2 5 926 / 1 2 4 0

9 0 0 ' 1 0 4 2 I 1 1 5 0 I 1 4 6 0

1 1 2 0 1 1 3 6 0 1 1 4 6 5 ' 1 790

1 3 0 0 1 5 4 0 1 6 7 0 2 0 6 0 j

1 5 0 0 1 6 8 0 1 8 7 0 2 2 5 0 1

1 9 0 0 2100 2310

632

Tabelut 15.48 (oanttnuara)

CoefIcieriti de corec*ie

1. In functie de tipul materialului neferos

Haterialul rabotat

Alieje ele cuprului Alieje ale aluainiului

CuSnlOCuSn9Zn5

CuSn14CuAl9

CuAl10Fe3 CuZnlOCuZn15CuZnZO

CuZn40HnCuZn3

AlATCu ATCuSi (a lia je tumete fn ■■eitec de foraara)

ATSiCuS ATCu10 (aliaje turnete fn cochi la)

ATSi10 turnat fnl

cocMla f i l tratat tarafc)

Duritatea HB 75 90 120 40...80 80...120 40 60 80. ..100 110...1201

Coeficient de corectie 0,80 1,00 1,25 0,70 1 0,91 0,42 j 0,52 0,30 1,08 \

2. In functie de ataree auprafetei aaterialului neferoa

Staraa auprafetei Laainatl For jati Turnatl Cu In tra r^ e ri Cu crusta B aSaip

Coeficient da corectie 1,00 0,80 0,90 0,70 0,70 H

Observatii. Valorile noa inale ale fortei principale de apchiere au foat determinate fn uraatoerele condfjti da p r » li« r e r ^ eirf«fare fire racire; cut it cu uraatoarea geoaetrie: X* 45 , y= 4 .. .8 , a = 4... 10^, rf * 2 ■, I ooxii: S 8 2D ■, liafcrtMBlaainet.

Tabalul

15.50. Valor

11

tul part-cutit, tabelul 15.49 5! pentru oacpul sculei, tahriin 15.50.

f. Puterea neoesarS se calculeazS cu relatia (15.18) I jfj verificarea se face cu relatia (15.20), in care n - 0,65 - m S

Experimental, la prelucrarea sifrafeêlcr plane cu din oêl rapid, s-au stahilit fi urmatoarele relatii e^drice:

- pentru prelucrarea otelului cu R, = 650 N/kai [HRa):

Nn | 0,444. t ' . s . K ^ [k»] g.0,75 J),35( 1 5 . 2 6 )

in care:(15.28)

in care este ooeficientul de corectie al vitezei, determinat cu relatia (15.25); Kn - coeficigit de oarecîe al pute* rii, dat in tabelul 15.51.

1 . ANTQNTUK V. E. §. a. - Spravocinik konstrucktora porasciotu i proektirovaniu stanocinih pris- posoblenii. Minsk, 1969.

2. BALAKÎN B. S. - Qsnovi tehnologhii ma§inostroenia.Moskva . Maînostroenie, 1969.

3. BARANOV SKI I. V. §. a. -Rejimi rezania metal lov. Spra-vocinik. Moskva . Ma§inostroenie, 1972.

4. BELOUSOV V. - sinteza sculelor afchietoare. Ed. Juni-mea, Ia§i, 1980.

5. BLACK H. PAUL - Theory of metall cutting. New York.Me. Graw-Hill, 1961.

6 . BQHOSIEVICI C. § .a. - Tehnologia prelucrarii pe strunguri automate monoax tip SARD. Indrumar de proiectare. Institutul politehnic Ia§i, 1986.

7. BQHOSIEVICI C . , LUPESCU 0 . - Tehnologia prelucrarii pema$ini-unelte cu cctnanda numerica, Institutul politehnic Ia§i, 1984.

8 . BOOTHROYD G. - Fundamentals of metall machining. London, Edward Arnold, 1965*

9. BOTEZ E. - Angrenaje, Bucure§ti, Ed. Tehnica, 1962.10. BRIERLY R. G . , SIEKMANN H. J . - Machining principles

and cost control Me. Graw-Hill Book Company, ■£/ New-York, 1964.

11. BOUXLLET J . P. - La coupe de metaux. Paris. Dunod,1964.

12. BUZA1U V., ZENOVEI C. - Tabele pentru ateliere mecani-ce, Bucure§ti, Ed. Tehnica, 1970.

13. CASLER GH. §. a. - Determinarea parametrilor forfcelorde afchiere in procesul de strunjire longitudinals la oêlurile romane^ti grupa QL 500-49. In Bui. I.P. Ia§i, tom IV (VIII), fasc. 1-2, 1958.

14. CALLER GH. §. a. - Determinarea parametrilor formei deafchiere in procesul de strunjire longitudinaia la oteluri romSne^ti, grupa oêl aliat de construcîe STAS 873-53. In Bui. I.P.Iaî tom VI (X), fasc. 1-2, 1960.

I ' 635 : . M

15. CHIRIACE9CU S. B Calculul regimului de aschiere cu pa-ramstri variabili. In Ganstructia de roa ini nr. 11, 1971.

16. CIUCA C. ! a. 1 Corelatia dintre structura §i prelu-crahilitatea prin aschiere la strunjirea de finisare a otelului OLC 25. In Constructs de ma§ini nr. 6, 1967.

17. COMAN GH. - Tehnologia constructiei de ma§ini. Rotaprint. I.P. Ia§i, 1978.

18. DACEA I. - Metode de optimizare. Ed. Dacia, Cluj-Napo-ca, 1976.

19. DA^CENKO A. I., SMELOV A. I. - Naladka agregatnftstankbv. Moskva ,Visâia Skola, 1982.

20. DEGNER W. §. a. - Spanende Formung. VEB Verlag-Tech-nik. Berlin, 1969.

21. DOLMATOVSKI L. A. I Spravocinik tehnologa po obrabotkemetallov rezaniem, Moskva , Ma§ghiz, 1962.",*;

22. DQRIN AL. §. a. - Sisteme de scule pentru maîni--unelte cu comandS numeric#, Hi. TehnicS, Bucure§ti, 1986.

23. DRAGHICI 6 . * Bazele teoretice ale proiectArii prooe-selor tehnologice in constructia de ma§ini. Ett. TehnicS, Bucure^ti, 1971.

24. DRAGHICI G. - Tehnologia canstructiei de maîni, Bucu-re§ti, E.D.P. 1984.

25. DUMITRESCU D. - Aspecte ale prescrierii rugozit&tîisuprafetelor. In Standard!zarea, nr. 3, 1968.

26. ELIEZER S. - Scule cu pl&cuê. Ed. TehnicS, Bucure§t$,1969.

27. ENACHE ST. - Proiectarea sculelor a^chietoare, E.D.P.,Bucure^ti, 1983.

28. ELEKES C. - Scule pentru prelucrarea alezajelor a-dinci. Scrisul romanesc, 1985.

29. FADIUSIN L., MUZICANT I. A., MESCERIAKOV A. I. §. a. 1- Instrument dlia stankov s CHJ, mnogo£el,vih stankov i GPS. Moskva, Maînostroenie* 1990.

30. FARINA M. V. - Flowcharting. Prentice Hall, New Jersey, 1970*

31. FELDSTEHN E. I. §. a. - Rejimi rezania na tokamih av-tomatah. MaggMz, Moskva , 1960

32. GAVRIIA§ I. §. a. - Indrum&tor pentru proiectar^l teh-nologiilor pe strunguri, Bucure§tif I.P. Bu- cure§ti, 1974.

33. GAVRIIA? I., DRAGUT E. §. a. - Tehrlologii de prelucrare cu scule din materiale dure §i extradure. Bi. TehnicS, Bucure§ti, 1977.

34. GAVRILA^ I., VOICU N. - Tehnologia de fabricate I r0'•filor dintate pe maîni-unelte clasice ||

636

aotnandi numeric*, Bucure§ti, Ed. TehnicS, 1985.

GJLEIM G.A. - Program flowcharting. Holt,New-York, 197a rf ’ hEKRIOT G. I Traits theorique et pratique des an-

grenges. Tom 2, Hi. Dunot, Paris, Franca, 1961.

|^| hLEBANIN N. F. I Narezanie koniceschih zubciatih ko- les. Ma§inostroenie. Leningrad, 1978.

hqliANDA D. - Aijchi'ere §i scule afchietoare. E.D.P., Bucure^ti, 1982.

39. IAKQBSCN M. O. - Tehnologhia mehanioeskoi obrabotki vavtomatiz irovannom proizvodstve, Moskva, Ma§ghiz, 1962.

40. IGUMNOV B. N. - Rasciot optimalnih rejimov obrabotkidlia stankov i avtomaticeskih linii. Mojino- stroenie, Moskva , 1974.

41. ISUTKIN V. I. - Reglarea ma§inilor-unelte, Bucurefti,Ed. TehnicS, 1962.

42. IVAN N. V. - Model area matematicS a datal or experi-mentale necesare rezolvSrii prin calculator a problemei adaosurilor optime de prelucrare. In oanstrucfcia de mafini, nr. 2, 1982.

43. IVAN N. V. - Bazele optimizSrii proceselor tehnologioe, Universitatea Brasov, 1984.

44. JACOBS H. J. §. a. - Spanungsoptimierung. Verfanrens-gesteltung durch technologische optimierung in der Spanungstechnik. VEB Verlag Technik, Berlin, 1977.

45. KABANOV S. D. §. a. - Novii metod rasciota pripuskovna mehaniceskuiu obrabotku. Vestnik marines troenia | 1, 1962.

46. KALA^NIKOV S. N. - Zuboreznie rezôvie golovki.Maînostroeriie, Moskva , 1972.

47. KALA§NIKOV S. N. - Eroizvodstvo zubciatih kolios(Spravocinik). Moskva , Ma^ghiz, 1963.

48. KAMISNII N. I., STARODUBOV V. S. - Konstructia i na-laika tokamih avtomatov i poluavtomatov. Visfaia §oola, Moskva , 1975.

49. KAPUSTIN N. M. - Razrabotka tehnologhioesldh protessovobrabotki detalei na stankah s pcmo^ciu E.V. M. Moskva , Maînostroenie. 1976.

50. KASTALIAN I. A., KLEVZOVICI V. I. - Qbrabotka na stankah c cislovim progr§mnnim x^pravleniem. Spravocinoe posobie. Minsk, Vigeiâia fkola, 1989.

51. KORSAKOV V. S. - Precizia prelucrarii mecanice (tradu-cere 1. rusS), Bucure§ti, I.D.T., 1963.

52. KOUAN V. M. - Calculul adaosurilor de prelucrare in

f

ccmstruc£ia de ma$ini, Hoskva I KB9ghizr1963.53. KREMENT A. I. H a. I Hcariingovanie i superfinirovariie

d e t a l e i , M a ^ i n o s t r o e n i e , L e n i n g r a d , 1908-

54. TfSLT v. 8 Ispolaovanie stankov I R S \jpravLe-niem (traducere din lisaba englezS). Ma$ino- stroinie, Moskva ,1976.

55. MANU A. §.a. 1 M&nualul inginerului raecanic. Tetanolo-gia ccnstrucfciei de nicS, 1972.

56. M.I.C.M. - Normative unifioata pe eoonooie pentru prelucrSri pe maîni de frezat In producîe de serie mijlocie, N.T. 67, Bucure§ti, 1981-

57. M.I.C.M. - Normative Tehnice unificate pe M.I.C.M.pentru prelucrSri pe ma§ini de brc§at, N.T. 104, Bucure^ti, 1984.

58. M.I.C.M. - Nonwative Tehnice unificate de regiiiri |||timpi de lucru pentru procerieele suplieenfcar- re de danturare §i rectificare. Bucure^tx, 1966.

59. MONAHOV G.A. §.a. - Sfcariki s prrxjrawnia upravlenia.Ma§inostroenie. Moskva ,1975*

60. MORARU V. §.a. - Centre de prelucrare. 3d.TehnicS, Bu-cure§ti, 1980.

61. PEIRICEANU G H . §.a. - Proiectarea proceselor tefcmlo-gice §i reglarea strungurilor automate. M . DidactioS, Bucure^ti, 1979.

62. PEIRICEANU GH. §.a, - Tehnologia ccnstrucîei de Be-§ini. IndrumStor pentru proiectarea proceselor tehnologice pe strunguri autcaate. Ins- titutul Politehnic Cluj, 1978.

63. PEIRICEANU GH. §.a. - Tehnologia oonstrxxîei de Marini. Proiectarea proceselor tehnologice pe strunguri revolver cu comandS program.Insti- tutul Folitehnic Cluj, 1978.

64. PICOS C. §.a. - Calculul adaosurilor de prelucrare §aLal reginmrilor de aschiere, Ed.TefcnicS .Bl c u- re§ti, 1974.

65. PICOS C. §.a. - Nbrroarea tehnicS pentru prelucrSriprin aschiere. Vol. I, II,Bucure§t±, Bi-Tteb- nicS, 1979, 1982.

66. POPESCU I. §.a. - Reglarea strtngurilor revolver automate monoax. I.D.T., Bucure^ti, 1964 *

67. P0P0VICI M.,ANTCNESCU V. - Ghid pentru ocntroiul statistic al calitSîi procfejselor industrials^Si.TehnicS, Bucure$ti, 1973.

68. PRI7TEANU O.V., MUSCA GV. - Rezolvarea pe calculator Hregimurilor de aschiere la strunjire. T efcna*-

: mus-84,Suoeava, 1984*

69. RAEULEBCU G H . * Calculul proiectarea rotilor din-\Atoa. I.P.Bucure^ti, 1978.

70. ROGNTTZ H. - Proiectarea formei (traduoare din limbagermanA), EH.Tehnica, Bucure^ti, 1958-

71. SAUER L. §.a. - Angrenaje. Tehnologia, control,proble-me speciale. Bucuregti, Ed. Tehnicft, 1970.

72. SAUER L.~ Glurirea adincd. Ed. Tehnic4,Bucure$ti, 1962.73. TAIT B . A . (subredacîa) | Proizvodtvo zubciatih co

les. Moskva 8 Ma§inostroenie, 1975.74. TOUZQT L. | Procede KURVEX pour le taillage des en-

grenaged ooniques a dantures en arc de cer- cle. In Machine modeme. Franca nr.710, 1968.

75. TEMCIN G. I. I Mnogoinstrumentalnie naladki. Teoria irasciot. Ma^ghiz, Moskva | 1963.

76. VLAD AL., GRIGCRESCU H. - Reglarea strungurilor automate. Ed. TehnicS, Bucure§ti, 1965.

77. VIASE A. §. a. - Regimuri de afchiere, adaosuri deprelucrare §i norme tehnice de tinp. Vol. 1,II, Ed. TehnicS, Bucure§ti, 1985.

78. VIASE A. §. a. - Calculul analitic al regimurilor deafchiere la frezare, I.P. Bucure^ti, 1983*

79. VIASE A. §. a. - Metodologie §i tabele normative pentru stabilirea adaosurilor de prelucrare, a regimurilor de afchiere §i a normativelor tehnice de timp la strunjire, Bucure^ti, I.P Bucure§ti, 1979-

80. VIASE A., STURZU A., ATANASE M. - Metodologie §i tabele normative pentru stabilirea adaosurilor de prelucrare a regimurilor de danturare, Bucure^ti, Instituted politehnic, 1980.

81. VIASE A. §. a. - Metodologia §i tabele normative pentru stabilirea adaosurilor de prelucrare §i a regimurilor de prelucrare a canelurilor, Bucure^ti, I.P. Bucure§ti, 1980.

82. ZAPATOV N. F., L0PAT0 G. A. - Kaniceschie kolesa skrugovimi zubiami Moskva , Ma§ inostroenie, 1966.

83. WAIiCER J. - Machining fundamentals. Goodheart,Villcox, Chicago, 1969-

84. * * * - Qb§cema§inostroitelnie normativi rejimovrezania i normi rashota instrumenta dlia ti- ajiolih tokamih stankov. Naucino isledova- telski i institut informatii-Ma§ inostroienie Moskva , 1980*

85. * * * - Regimuri de afchiere a metalelor feroase cuscule prevdzute cu placuê din metale dure, Bucure^ti, I960.

8 6 . * * * - Normative tehnice unificate, imbunAtîte

639

87. * *

8 8 . 1 1

89. 1 |

90. I *

91. * 1

92. * *

93. * *

p e n tru p r e lu c r S r i p e s t r u n g u r i M IC M -IC TC M , 1972.

1 Normativi po rejimam rezania pri ranogoi mentalnoi obrabotke. Ma§ghiz, Moskva

* a

* —

it —

* —

N o rm a tiv i p o re junam i r e z a n ia p r i m n o g o in g ^ * m e n ta ln o i o b ra b o tk e . M a § g h iz , M oskva I

S p ra vc < ii.n lk te h n o lo g a n a ^ in o s t r o i t e l ia , T c ^ ?Moskva . Ma§inostroenie, 1985*

Spravocinik ma§inostroitelia. Tam 5, kniga I Moskva , Ma^inostroenie, 1964.

* - STAS 5730/2-85 - Starea suprafetelor. Paran i trii de rugozitate §i specificarea rugozitH £ii suprafetei*

■Spravocinik tehnologa ma§inostroitelia. w I. Moskva . Ma§inostroenie, 1972.

Spravocinik tehnologa ma^inostroitelia. Ton® Moskva , Ma§inostroenie, 1985,

Bun de tipar 8.06.52. Formatul 70 x 100 1/16. Tlpar o fiet. Coli de ttpv 33,15. Impr. crom. conv. 33,15, Coli editoriaie 29,38. Tirajul 12000. C om anda Nr.201^0.

_________________________ rr -u»----mi i_;------- .1 «.»■_________________________i

proiectarea-tehnologiilor-de-prelucrare-mecanica-prin-aschiere-vol-i.pdf

Documents