proiect1-antiastmatice

8/16/2019 proiect1-antiastmatice

http://slidepdf.com/reader/full/proiect1-antiastmatice 1/7

MOTTO: AI GRIJA DE CORPUL TAU, PENTRU CA ESTE SINGURUL LOC UNDE VA TREBUI SA TRAIESTI.

JIM ROHN

ARGUMENT

Din punctul meu de vedere, sanatatea este un cuvant mare. Ea cuprinde nu numai corpul si mintea ci si spiritul si perspectiva unui om, astfel, boala este incalcarea legilor naturii, care transforma un organism sanatos (asociat in literatura cu o camera de oaspeti) intr-un organism bolnav ( o inchisoare). In primul rand, astmul este o boala recunoscuta inca din Egiptul antic, care in 1872 s-a ajuns la concluzia ca poate fi vindecat prin frecarea toracelui cu

un unguent pe baza de cloroform. In plus, se caracterizeaza ca o afectiune inflamatorie cronica a cailor respiratorii, simptomele fiind: respiratia sueratoare, bronhospasm, tuse, senzatie de apasare in piept, dispnee. Astmul este cauzat de o combinatie interactiuni de mediu si genetice complexe, dar, incomplet intelese. Astfel, acesti factori influenteaza atat gravitatea sa, cat si, reactia la tratament. Subliniez ca, incidenta crescuta a cazurilor de astm bronsic este cauzata de factori ereditari cat si de schimbari de mediu si viata. In al doilea rand, astmaticele sunt medicamente care reduc intensitatea sifrecventa cazurilor de astm, in consecinta pacientul poate controla intr-o maremasura situatia. De asemenea, printre obiectivele unui antiastmatic se regasesc: mentinerea unei functii pulmonare apropiata de normal, prevenirea aparitiei crizelor de astm, ameliorarea simptomatologiei, cat si prevenirea complicatiilor. Din acest motiv, se recurg la o medicatie antiinflamatoare, bronhodilatatoare si

terapii alternative; preferandu-se administrarea topica a medicamentelor, dar cu risc de tahifilaxie (obisnuinta) si alte reactii adverse: tahiaritmi, angina pectorala, bronhoconstrictie, hipertensiune aeteriala. In concluzie, am ales aceasta tema pentru a sublinia importanta acestei boli, care conform statisticilor in anul 2001existau la nivel mondial intre 230-300milioane de astmatici, iar rata de mortalitate fiind de aproximativ 250.000 de persoane anual. Prin urmare, sustin faptul ca a-ti asigura o stare buna de sanatate trebuie sa mananci incet, sa respiri adanc, sa fi moderat si sa-ti menti treaz interesul pentru viata.CUPRINSArgument............................................................................................................4Capitolul I

Anatomia sistemului respirator...........................................................................5 Vascularizatia pulmonara....................................................................................8 Semne si simptome asociate................................................................................13Capitolul II 1.Astmul- descriere.............................................................................................14 Fiziopatologie............................................................



.......................................15 2.Astmul la copii..................................................................................................25 Clasificare.........................................................................................................28 Factori de risc ce pot fi sau nu controlati..........................................................29Capitolul III Tratamentul astmului bronsic- remedii naturiste.................................................34 Terapia cu aerosoli...............................................................................................35 1.Adrenergice inhalante.......................................................................................36 1.1.ß-adrenergice selective...............................................................................36(Salbutamol MC, Ventolin, Berotec N-100, Seretide CFC, Brodual N)

1.2.Glucocorticoizi (Clanil Jet, Foser) .............................................................43 2. Adrenergice de uz sistemic- a-ß- adrenergice.................................................45(Efedrina, Adrenalina, Bricanyl) 3. Xantine...................................................................

..........................................48Concluzii.......................................................................

..........................................50Bibliografie.............................................................................................................51Anexe......................................................................................................................52CAPITOLUL I - ANATOMIA SISTEMULUI RESPIRATORRespiratia este o functie vitala a organismului uman, care se desfasoara continuu si ciclic si are rolul de a asigura schimbul bidirectional de gaze dintre organism si aerul din atmosfera. Prin respiratie este adus oxigenul din mediul extern si acesta este furnizat celulelor, iar dioxidul de carbon rezultat din metabolismul celular este eliminat în atmosfera.

Se descriu doua componente ale respiratiei:- respiratia externa, care reprezinta schimburile de gaze dintre plamâni si atmosfera(presupune desfasurarea a trei procese: ventilatia, perfuzia si difuziunea)- respiratia interna sau tisulara, care se refera la utilizarea oxigenului în reactiile de oxidoreducere de la nivel celular.Aerul inspirat se deplaseaza trecând pe rând prin:Cavitate nazala - sunt captusite cu mucoasa nazala. Aceasta are o bogata retea de vase cu rol în încalzirea aerului. Ea produce mucus care umezeste aerul si retineparticule straine.Faringe - este organul comun sistemului digestiv si sistemului respirator.Laringe - are în peretele sau numerosi muschi si piese cartilaginoase protectoare. Un cartilaj în forma de frunza (epiglota) acopera intrarea substantelor nutritive

, înghitite. În interior, peretele laringelui are niste pliuri musculoase, coardelevocale, care prin vibrare creeaza sunete.Trahee - contine în peretele sau inele cartilaginoase suprapuse care tin mereu deschis.Bronhii - au tesut cartilaginos. Mucoasa traheei si bronhiilor produce mucus care retine particulele straine, iar cilii prezenti împing corpurile straine spre iesire, prin miscarea lor permanenta.Saci alveolari - sunt extremitatile bronhiolelor( care nu au cartilaj, dar au tesut muscular neted).Alveole pulmonare (în plamâni)de unde oxigenul trece în sânge, apoi în celule.



De reglarea ?i controlul functiei respiratorii sunt responsabile doua zone ale trunchiului cerebral, si anume medulla oblongata(bulbul rahidian) si puntea lui Varolio.Respiratia este functia prin care se asigura continuu si adecvat aportul de oxigen din aerul atmosferic pâna la nivelul celulelor care îl utilizeaza si circulatia însens invers a dioxidului de carbon produs de metabolismul celular.Componentele sistemului respirator sunt:1.caile respiratorii (cavitatea nazala, faringele, laringele, traheea, bronhiile)2.plamânii.Fosele nazale (narile), fac legatura între mediul extern si cavitatea nazala (mediul intern), Interiorul cavitatii nazale este captusit cu o mucoasa ale carei secre?ii men?in locul mereu umed. Mucoasa, fiind puternic vascularizata, încalzeste aerul inspirat. Mucusul, cât si firele de par din fosele nazale opresc înaintarea prafului ?i a altor impuritati care se pot afla în aerul inspirat.Faringele este organul în care se încruciseaza calea respiratorie cu calea digestiva.Laringele este alcatuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezinta o proeminenta, numita marul lui Adam. La intrarea în laringe se afla un capacel numit epiglota, care, la nevoie, astupa cavitatea laringelui numita glota. Laringele este si organul vorbirii, deoarece în interiorul sau se afla doua perechi de pliuri numite coarde vocale. Prin vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele.

Traheea este un tub lung de aproximativ 12centimetri, mentinut deschis datoritainelelor cartilaginoase care intra în structura sa. Spre esofag, tesutul cartilaginos este înlocuit cu tesut moale, ce usureaza trecerea alimentelor prin esofag. Peretele intern al traheii este captusit cu o mucoasa umeda, ale carei celule sunt ciliate. Cilii se misca de jos în sus, antrenand astfel impuritatile spre exterior.Bronhiile, în numar de doua, sunt ramificatii ale traheii care patrund în plamâni. Inelele cartilaginoase ale acestora sunt complete, iar mucoasa lor con?ine, de asemenea, celule ciliate. Bronhiile se ramifica în bronhii secundare: doua în plamânul stân, trei în plamânul drept.Plamânii sunt doua organe alveolare elastice, de culoare roz, asezate în cutia toracica, deasupra diafragmei. Cantaresc aproximativ 700 de grame fiecare, cel dreptfiind putin mai greu decat cel stang. Consistenta acestora este elasica, iar fat

a lor externa este convexa si vine in contact cu coastele pe cand fata interna este plana si vine in contact cu organele din mediastin.Fata externa este brazdata de santuri adanci numite scizuri, care compartimenteaza plamanii in lobi. Plamânul drept este alcatuit din trei lobi despartiti prin doua scizuri, iar plamânul stâng are doar doi lobi despartiti doar de o scizura, între cei doi plamâni aflându-se inima. În fiecare lob patrunde câte o bronhie secundara, carese ramifica în tuburi din ce în ce mai mici, numite bronhiole. Acestea, când ajung saaiba 1milimetru în diametru, nu mai au inele cartilaginoase. Cele mai fine bronhiole se termina cu saci pulmonari, alcatuiti din mici umflaturi cu peretii foartesubtiri, numite alveole pulmonare.Fata interna prezinta hilul pulmonar, locul in care patrund si unde ies vasele,nervii si bronhia principala. La plamanul stang se descrie anterior de hil impresiunea cardiaca si impresiunea lasata de aorta descendenta. In ceea ce priveste

plamanul drept, anterior de hil se gaseste tot impresiunea cardiaca insa in dimensiuni mai reduse decat la plamanul stang si impresiunile venei cave superioaresi venei cave inferioare. Tot la acest nivel se descrie impresiunea marii vene azygos.Baza pulmonara are un aspect concav si vine in contact cu diafragma. Prin intermediul acesteia, plamanii au raport cu ficatul in dreapata si fundul gastric sisplina in stanga. Varful pulmonar depaseste in sus prima coasta, venind in raport cu organele de la nivelul bazei gatului. marginea anterioara a plamanilor este ascutita si este localizata posterior de stern, fiind acoperita de recesul costo-mediastinal. Marginea posterioara este rotunjita si vine in raport cu coloana



vertebrala si extremitatea posterioara a coastelor.Plamanii sunt alcatuiti din arborele bronsic, lobuli, ramificatiile vaselor pulmonare si bronsice si nervi, toate fiind cuprinse in tesutul conjunctiv. Bronhia principala patrunde in plaman prin hilul pulmonar si se imparte in bronhie lobara superioara, bronhie lobara mijlocie si bronhie lobara inferioara pentru plamanul drept si bronhie lobara superioara si inferioara pentru plamanul stang. Bronhiile lobare se divid ulterior in bronhii segmentare. Aceasta asigura aerisirea segmentelor bronhopulmonare. Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare, care la randul lor se ramifica in bronhiole respiratorii de la nivelul carora pornesc ductele alveolare care se termina prin saculeti alveolari.Alveola pulmonara este unitatea structurala si functionala a plamânului. Între sacii pulmonari se afla un tesut conjunctiv elastic. Plamânii nu au mu?chi. Suprafata lor este acoperita de doua foite, numite pleure. Una este lipita de plamân (pleuraviscerala), cealalta de peretele intern al cavitatii toracice (pleura parietala). Între ele se afla o cavitate foarte subtire (spatiul pleural), în care se gasesteo pelicula de lichid (lichidul pleural). Plamânii sunt foarte bine vascularizati de arterele si venele pulmonare. Arterele pulmonare patrund în plamâni printr-un locnumit hil, se ramifica si însotesc bronhiile pâna la sacii pulmonari, unde se ramifica în arteriole care se continua cu capilarele. Acestea se deschid în venule care înconjoara sacii, însotesc apoi bronhiolele, bronhiile, se unesc în venele pulmonare (câte doua de fiecare plamân) si ies din plamân tot prin hil. Ele se deschid în final, în ariul stâng. Bariera alveolo-capilara este formata din surfactant, apa, pneumocitele de tip I, membrana bazala a peretelui alveolar si a peretelui capilar. La nivelul acestei bariere se realizeaza schimburile de gaze dinte alveole si sange.

Vascularizatia pulmonara-nutritiva: asigurata de arterele bronsice;-functionala: apartine marii circulatii. Aceasta incepe prin trunchiul pulmonarcare dupa un scurt traiect se imparte in artere pulmonare: dreapta si stanga. Intrapulmoanar, arterele pulmonare se impart in ramuri care insotesc ramificatiile arborelui bronsic pana in jurul alveolelor, unde formeaza reteaua capilara peri-alveolara. De la acest nivel pleaca venele pulmonare care vor iesi din plaman prin hil si se duc spre atriul stang.Plamanii sunt acoperiti de pleura. Aceasta prezinta o foita viscerala si o foita parietala. Cea viscerala acopera plamanul. Cele doua foite se continua una cu cealata la nivelul pediculului pulmonar si al ligamentului pulmonar. Intre cele doua foite se formeaza o cavitate virtuala in care se afla o cantitate mica de lichid pleural. Cele doua foite sunt adrerente una la cealalta datorita unei presi

uni negative din interiorul cavitatii pleurale. Cavitatea pleurala devine reala in momentul in care intre cele doua foite se acumuleaza sange, lichid, aer, puroi sau limfa.Plamanii au diferite metode de a se proteja de iritanti. In primul rand nasul actioneaza ca un filtru care previne intrara particulelor mari de poluanti in plamani. Daca totusi un agent iritanat reuseste sa patrunda in plamani, acesta se va bloca in strataul fin de mucus care tapeteaza caile repiratorii. Acest mucus este secretat la acest nivel chiar de catre celulele din caile respiratorii. Epiglota previne acest mucus sa patrunda in cavitatea bucala,fara ca acest lucru sa fie simptit. Cilii sunt reponsabili de transportul mucusului. Eliminarea sputei nu este normala, ea aparand doar in cazul in care individul sufera de bronsita cronica.Plamanii sunt reponsabili in primul rand cu repiratia. Aceasta sete reprezentata

de schimbul de oxigen si dioxid d carbon intre organism si mediul exterior. Functional, repiratia a fost impartita in patru:1. Ventilatia pulmonaraDoi factori importanti influenteaza dimensiunea pamanilor: miscarile de ridicare-coborare ale diafragmului si ridicarea-coborarea coastelor. Respiratia de repaus se realizeaza prin miscarile diaframului. Ridicarea grilajului costal duce laproiectarea anterioara, indepartandu-l de coloana vertebrala, marind in acest fek diametrul antero-posterior cu aproximativ 20% in inspiratia maxima fata de expiratie. Ridicarea grilajului costalse realizeaza cu ajutorul muschilor inspiratori iar coborarea acestuia cu ajutorul muschilor expiratori. Presiunea pleurala



este presiunea din cavitatea dintre pleura viserala si cea parietala. Aceasta este negativa din cauza unei succtiuni la acest nivel. Presiunea alveolara este in repaus echivalenta cu presiunea atmosferica, insa pentru a permite intrarea aerului in plamani pe parcursul inspiratiei, presiunea de la acest nivel trebuie sa fie negativa. Complianta pulmonara reprezinta masura in care plamanii cresc in volum pentru fiecare unitate de crestere a presiunii transpulmonare. Valoarea compliantei totale la adult este de aproximativ 200 ml/centimetri apa. Fortele elastice pulmonare sunt cele responsabile de diferentele aparute pe curba compliantei insiratorii si expiratorii. Aceste forte sunt:- forte elastice ale tesutului pulmonar;- forte elastice produse de tensiunea superficiala a lichidului care tapeteaza in interior peretii alveolari.Plamanii sunt bogati in colagen si elastina. Fibrele de elastina se intind in volume pulmonare mici si medii si fibrele de colagen au rolul de a preveni supradistensia la volume pulmonare mari. Forta de tensiune superficiala apare ca urmare a existentei unor forte manifestate la interfata dintre doua stari de agregare(de exemplu lichid si gaz). Aceste forte au tendinta de a micsora suprafata de contact; aceste forte se formeaza si la nivel alveolar, intrucat suprafata alveolelor este acoperita de lichid, iar interiorul acestora contine aer. In acest fel aerul alveolar are tendinta de a iesi din alveole, iar ele sa se colabeze. Acest fenomen este regasit in toate spatiile aeriene pulmonare deci efectul generaleste aparitia fortei de tensiune superficiala.Contractia musculaturii inspiratorii are loc in inspir pentru respiratia de repaus, expirul fiind un proces pasiv, aparut ca urmare a reculului elastic al plama

nilor si al structurilor elastice din cutia toracica. In concluzie, muschii repiratori efectueaza lucru mecanic doar pentu inspir in aceasta situatie. Lucru mecanic poate fi sistematizat in trei fractiuni:- necesara pentru expanionarea plamanilor impotriva fortelor elastice proprii, ceea ce poarta denumirea de travaliu compliant sau lucru mecanic elastic.- necesara pentru depasirea vascozitatii pulmonare si a structurilor peretelui toracic, numita lucru mecanic al rezistentei tisulare- necesara pentru depasirea rezistentei opusa de caile aeriene in momentul trecerii aerului in interiorul plamanilor, denumirea lucru mecanic al rezistentei cailor aeriene.Expansiunea pulmonara poate fi investigata prin intermediul volumelor pulmonare:a) volumul curent: aproximativ 500 ml, reprezinta volumul de aer inspirat si expirat pe parcursul unei respiratii normale;

b) volumul insirator de rezerva: aproximativ 3 000 ml, reprezinta volumul de aer care poate fi inspirat peste volumul curent;c) volumul expirator de rezerva : aproximativ 1 100 ml, reprezinta volumul de aer care poate fi expirat in urama unei expiratii fortate dupa expirarea unui volum curent;d) volumul rezidual: aproximativ 1 200 ml, reprezinta volumul de aer ramas in plamani dupa o expiratie fortata.Suma a doua sau mai multe volume pulmonare formeaza capacitatile pulmonare:a) capacitatea inspiratorie: aproximativ 3 500 ml,reprezinta suma dintre volumul curent si volumulinspirator de rezerva;b) capaacitatea reziduala functionala, aproximativ 2 300 ml, este egala cu sumadintre volumul expirator de rezerva si volumul rezidual;c) capacitatea vitala: aproximativ 4 600 ml, este suma dintre volumul inspirator

de rezerva, volumul inspirator de rezerva si volumul curent;d) capacitatea pulmonara totala, aproximativ 5 800 mililitri, este egala cu suma dintre capacitatea vitala si volumul rezidual;Atat volumele cat si capacitatile pulmonare sunt cu 20 - 25 % mai mici la femeicomparativ cu barbatii si mai mari la atleti comparativ cu oamenii care nu practica sport.Aceste volume (cu exceptia celui rezidual) se masoara spirometric. In ceea ce priveste volumul rezidual si capacitatile pulmonare se folosesc metoda dilutiei si tehnica pletismografica. Volumul respirator pe minut: are o valoare de aproximativ 6l/minut si este produsul dintre volumul curent si fregventa repiratorie si



reprezinta cantitatea totala de aer deplasata in arborele repirator.

2. Difuziunea oxigenului si dioxidului de carbon intre alveole si sangeDifuziunea reprezinta miscarea moleculelor de gaz unele printre altele. Din cinetica acestor molecule, rezulta energia necesara difuziunii. Rata difuziunii gazelor repiratorii este direct proportionala cu presiunea exercitata de fiecare gaz, care poarta denumirea de presiune partiala a gazelor. Odata patruns in caile repiratorii, aerul este umidificat. Concentratia gazelor in aerul alveolar difera foarte mult de cea din aerul atmosferic: aerul alveolar este inlocuit partial cu aerul atmosferic la fiecare repiratie, din aerul alveolar se extrage permanent oxigenul si se primeste permanent dioxidul de carbon de la plamani.Membrama repiratorie este formata din endoteliu caplar, interstitiu pulmonar, epiteliu alveolar si surfactant. Rata difuziunii gazelor prin membrana repiratorie este influentata de anumiti factori:- presiunea partiala a gazului in alveola;- presiunea partiala a gazului in capilarul pulmonar;- dimensiunile membranei repiratorii;- coeficientul de difuziune a gazului.Difuziunea oxigenului se realizeza din aerul alveolar spre sangele din capilarele pulmonare, pentru ca presiunea partiala a oxigenului in arul alveolar este de100 mm Hg pe cand in sangele din capilarele pumonare este de 40 mm Hg.Difuziunea dioxidului de carbon se realizeza dinspre sangele din capilarele pulmonare spre alveole, intrucat presiunea sangelui din capilarele pulmonare este de 46 mm Hg, pe cand aerul alveolar are 40 mm Hg.

3. Transportul oxigenului si dioxidului de carbon prin sange si lichidele oxigenului spre si de la celulea) Oxigenul, odata dizolvat in plasa capilarelor pulmonare, difuzeaza in eritrocite la nivelul carorase cobina cu ionii de fier, formand oxihemoglobina. Sangele arterial transporta 20 mililitri oxigen/decilitru, dinte care 98,5% este transportat de hemoglobina, restul fiind dizolvat in plasma. Cantitatea de oxigen care se leaga de hemoglobina depinde de presiunea partiala a oxigenului.b) Dioxidul de carbon difuzeza din celule in caplare, in acest fel determinand cresterea presiunii sale partiale in sangele venos cu aproximativ 5 -6 mm Hg fata de sangele arterial. Dioxidul de carbon este transportat in plasma:- dizolvat in plasma ( aproximativ 5%)- sub forma de carbaminohemoglobina (5%)

- sub forma de bicarbonat plasmatic (90%).

4. Reglarea repiratiei este realizata de sistemul nervos centralDe aici pleaca stimuli prin intermediul nervilor somatici catre muschii respiratori. Ritmul involuntar al respiratiei este sub controlul bulbului rahidian. Centrii pontini modifica activitatea centrilor respiratori bulbari: centrul apneustic determina cresterea duratei inspiratiei, iar centrul pneumotaxic controleaza punctul de intrerupere al pantei inspiratorii, limitand astfel inspiratia.Semne si simptome asociate? dispnee? alterarea starii generale? astenie fizica? febra/frisoane

? transpiratii? inapetenta? durere toracica: junghi toracic? tuse? hemoptiziePatologie asociata? pneumonii? trombembolism pulmonar? pneumotorax? pleurezii serofribrinoase/interlobara/purulente



? TBC pulmonar? infarct pulmonar? tumori pulmonare? emfizem pulmonar

Evaluare - Diagnostice specifice Examen obiectiv: anamneza, examen fizic Investigatii paraclinice si de laborator: imagistice: radiografie/radioscopie, omografie, bronhografie, angiografie, fluoscopie, RMN, scintigrafie pulmonara, ecografia pulmonara, examenul sputei, teste serologice Punctia pleurala Bronhoscopia Pleuroscopia Testele ventilatiei pulmonare

proiect1-antiastmatice

Documents