8/10/2019 Proiect TM #1

1/29

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

C.U.T. Nr.1

LUCRARE SCRISA LA

TEHNOLOGIA MATERIALELOR

8/10/2019 Proiect TM #1

2/29

Capitolul 1

Rolul functional al piesei

a) Conditii reale de lucru: piesa poate lucra in conditii de presiune si temperatura ridicate si mediufara aciditate.

b) Calitatea suprafetelor prelucrate: piesa se incadreaza inclasa de preciziem.s.conformSTAS 2300-88

c) Precizia dimensionala,de de forma si de pozitie: conditiile de precizie dimensionala ,depozitie,rugozitate si de forma,conforme claseim.s. STAS 2300-88se pot obtine prin prelucrarileprin aschiere (strunjire si gaurire)

d) Date despre materialul ales: piesa se va eecuta din FC300e) Proprietatile mecanice ale materialului:

CLASA CALITATEA

REZISTENTA

DE RUPERE LA

TRACTIUNE

MINIMA

D!"mm#

INCERCAREA LA INCOVOIEREREZISTENTA

DER

UP

ER

E

LA

C

O

M

PR

ES

IU

NE

MI

N.

$D!"mm#%

DURITATEA

$ HB %REZ .MINIMA

$D!"mm#%

SAGEATA

& '00 mm (

FONTE

SPECIALEFC300 300 )00 * 1000 1+0-2'0

!C"## se foloseste,in constructia de masini, pentru piesele importante si complee cum ar fi :cilindri,capace,roti dintate,roti de lant,arbori cotiti mici$puternic solicitate si cu grosimi care potajunge pana la %# mm.

f ) Proprietatile chimice: !C"## are in structura carbonul sub forma de grafit lamelar.!ormarea acestorlamele ,caredau culoarea cenusie sparturii proaspete,este favorizata de siliciul care intra in compozitiafontei intr$un procent mai ridicat. Datorita continutului ridicat de siliciu proprietatile de turnare sunt mai bune,deoarece,marindfluiditatea,ajuta la o buna umplere a formelor si da un coeficient de contractie mic. Datorita lamelelor de grafit,care constituie amorse de ruptura multipla,!C"## se poate prelucra usor

prin aschiere&lipsa de plasticitate constituie insa,din punct de vedere al proprietatilor mecanice undezavantaj.f) 'ratamente termice aplicate fontelor cenusii:

1. recoacerea de detensionare$consta in incalzirea lenta pana la ##$##* C ,mentinerea la aceastatemperatura timp de cateva ore si racirea lenta a pieselor(+#$#* C ora) pana la circa +##* C.

2. recoacerea de inmuiere$consta in incalzirea la -##$-#* C si racirea foarte lenta pana la ##* C & are drept scop marirea prelucrabilitatii fontei cenusii perlitice pentru a descompune o

parte din cementita perlitei. ".normalizarea$se eecuta prin incalzirea fontei la -#$%+#* C,mentinerea la aceasta temperatura

timp de /$" ore si apoi racirea lenta in aer.

8/10/2019 Proiect TM #1

3/29

0.calirea$se aplica fontei cenusii si consta in incalzirea ei la %##$%#* grade C,mentinerea la aceastatemperatura un timp care variaza in functie de grosimea piesei si apoi racirea in ulei.Pentru calireaizoterma piesele se racesc intr$o baie de saruri cu temperatura de +#$0##* C si apoi in aer pana latemperatura ambianta.&dupa calire se face o revenire la +##$"##* C cu racire lenta. 'ratamentul termic recomandat pentru aceasta piesa esterecoacerea de detensionare.

Capitolul 2

1arianta tehnologica pentru obtinerea semifabricatului necesar este procesul de turnare.Turnarea:$operatie de introducere a metalului sau aliajului lichid in cavitatea formei pentru a obtine

piesa turnata cu ajutorul$oalelor de turnare. Pentru turnarea materialului metalic lichid trebuie saprezinte 2 proprietati de turnare. Dupa forta ce actioneaza la turnare poate fi: orin cadere libera,

centrifuga, prin presare, sub presiune inalta sau joasa, prin aspirare si in vid. Dupa modul dedesfasurare a procesului se clasifica in: continua, semicontinua(semifabricate cu lungime limitata) saudiscontinua (in forme). Dupa natura formei de turnare se poate realiza in forme uscate sau crude&temporare, permanente, semipermanente& cu rame, fara rame sau in sol.'urnarea,ca procedeu tehnologic,este una dintre cele mai vechi metode de obtinere a pieselor prin

punerea in forma.'urnarea intervine,intotdeauna,ca metoda tehnologica distincta la materialele care sunt elaborate instare lichida sau viscoasa,impreuna cu prelucrarile prin matritare si cele de formare prin sinterizaresau utilizate in mod nemijlocit la realizarea formei pieselor 2spre deosebire de alte prelucrari,undeforma rezulta utilizarea unor procedee tehnologice preliminare distincte(laminare,tragere,forjarelibera,aschiere si microaschiere).

Prin turnare se pot realiza forme,practic nelimitate,piese cu mase diverse(de la fractiuni de grampana la sute de tone)care isi gasesc utilizari in toate domeniile de activare Procedeele de eecutie a pieselor prin turnare se remarca prin urmatoarele avantaje:-permit realizarea de piese cu configuratii diverse,in clasele de precizie 3../,cu suprafete de

rugozitate:Ra4/,3..+## microni.-creaza posibilitatea obtinerii de adaosuri de prelucrare minime(fata de forjarea libera sau prelucrari

prin aschiere)-creaza posibilitatea de automatizare complaa a procesului tehnologic,fapt ce permite repetabilitatea

preciziei si a caracteristicilor mecanice ,la toate loturile de piese de acelasi tip&-permit obtinerea unor structuri uniforme a materialului piesei ,fapt ce ii confera acesteia o rezistenta

multidirectionala .5n general compactitatea ,structura si rezistenta mecanica a pieselor turnate sunt

inferioare pieselor similare realizate prin deformare plastica(deoarece acestea poseda o rezistentaunidirectionala ,dupa directii preferentiale).

Dintre dezavantajele procedeelor de realizare a pieselor prin turnare se pot enumera:-consum mare de manopera ,indeosebi la turnarea in forme temporare&-costuri ridicate pentru materiale auiliare&-consum mare de energie penru elaborarea si mentinerea in stare lichida la temperaturi de turnare&-necesita masuri eficiente contra poluarii mediului si pentru inbunatatirea conditiilor de munca.

Amestecul de formare:este materialul din care se realizeaza interiorul formei de turnare ,fiindcompus din doua elemente :$un material granulat ,care are rolul de a se modela dupa configuratianmodelului si de a umple rama de formare 2si un liant care confera rezistenta si stabilitate formei deturnare ,permitind ulterior dezbaterea formei pentru etragerea piesei.6mestecul de formare trebuiesa aiba o buna refractaritate ,pentu a rezista la contactul cu topitura,precum si o granulatiecorespunzatoare ,pentru a asigura etanseitate peretilor cavitatii formei.

8/10/2019 Proiect TM #1

4/29

Cavitatea formei:$asigura obtinerea piesei turnate la configuratia si dimensiunile dorite.Proiactareageometriei cavitatii are in vedere dimensiunile finale ale piesei ,particularitatile procesului tehnologicde turnare ,contractia metalului turnat in timpul solidificarii si racirii ,adaosurile de prelucrare pentruoperatii de prelucrare dimenionala ulterioara.7inonime:amprenta.Forma de turnare:$este scula specifica procedeului tehnologic de turnare ,care contine cavitatea de

turnare ,reteaua de turnare si canalele de evacuare a gazelor.Cu ajutorul ei se realizeaza configuratia,gabaritul si calitatea suprafetei piesei.7inonime:cochila,matrita de injectie(la turnarea in formepermanente ,turnarea sub presiune).Formarea:$este denumirea generica a operatiilor prin care se realizeaza forma de turnare &acesttermen se refera numai la realizarea formelor temporare si semipermanente confectionate dinamestecuri de formare.!ormele permanente ,de tipul matritelor si a cochilelor se realizeaza printurnare sau forjare ,urmate de prelucrari mecanice ,tratamente termice si suprafata .

Extragerea piesei:$denumeste operatia de scoatere a piesei solidificate din forma deturnare.7inonime:dezbaterea desemneaza operatia de distrugere a formei temporare si a miezuril

din piesa.Miezul:este o parte distincta a formei de turnare,cu ajutorul careia se obtin golurile interioare ale

pieselor turnate.8iezurile pot fi permanente (la turnarea in matrite sau cochile)sau temporare (laturnarea in cochile sau in forme temporare).!ormarea miezurilor se face cu ajutorul cutiilor miez.

Modelul de turnatorie:$este o macheta tridimensionala care reproduce aproape identic piesa ,maritacorespunzator in functie de caracteristica de contractie la solidificare a materialului piesei si servestein operatiile de formare.

Mulajul:$este un model intermediar (negativul piesei reale)&serveste la realizarea modelului deturnatorie (pozitivul formei piesei).

eteaua de turnare:$este partea tehnologica a cavitatii formei de turnare ,care contine:palnia deturnare,totalitatea canalelor de conducere a materialului lichid spre cavitatea piesei ,precum simaselotelor .Pentru formarea retelei de turnare se utilizeaza modele9Turnarea:$este denumirea generica a unei grupe de procedee tehnologice de realizare a formelorsemifabricat sisau finite care folosesc materiale in stare lichida sau lichido$vascoasa ,cu care suntumplute cavitatile unei forme speciale&piesa se obtine in urma solidificarii materilului . !"!#ETAT#$E %E T&'AE A$E META$E$" (# A$#A)E$":

Turna*ilitatea:-este proprietatea tehnologica globala ,care reflecta comportarea materialelor in raportcu procedeele tehnologice din grupa turnarii.'urnabilitatea este o marime relativa, apreciatacomparativ, pe tipuri de materiale.;a este eprimata prin calificative: foarte buna, buna,satisfacatoare, slaba, necorespunzatoare.Depinde de proprietatile fizico$chimice care influenteazaturnarea materialului.;a poate fi inbunatatita prin alegerea judicioasa a procedeului de turnare si a

parametrilor procesului tehnologic de turnare (calitatea formei de turnare ,regimul de lucru ).

!"!#ETAT#$E F#+#CE CAE #'F$&E'TEA+A T&'AEA MATE#A$E$" (&'T:

Fuzi*ilitatea:, este proprietatea meterialului de a trece in stare topita. Cantitativ,ea este eprimataprin temperatura de topire, specifica fiecarui material in parte. 6ceasta proprietate intereseaza in cazulturnarii la cald .Fluiditatea:$este proprietatea materialului aflat in stare lichida (vascoasa)de a curge si umple toatedetaliile cavitatii formei de turnare .Contractia:$este proprietatea materilului metalic de a$si micsora volumul in timpul solidificarii(majoritatea materialelor au o densitate mai mare in stare solida decat in stare lichida ).Datoritacontractiei ,in piesele turnate se pot forma goluri de contractie, numite retasuri. < alta consecinta acontractiei este aparitia tensiunilor interne la piesele cu tensiuni variabile , care duc la deformarea sau

la fisurarea piesei.

8/10/2019 Proiect TM #1

5/29

1alorile contractiei liniare99=99,servesc la determinarea dimensiunilor modelului dm ,pornind de la dimensiunile corespondente ale piesei dp , conform relatiei:

,m ,#&1 /100( $mm%

(egregarea:,este separarea constituentilor unui amestec eterogen astfel incat distributia acestora numai este uniforma & ea se manifesta prin neomogenitatea compozitiei aliajului la solidificare ,indiferitele zone ale piesei turnate ,putand apare segregatii zonale (macrosegregatii ) si segregatiidendritice (microsegregatii ).

=!c 4 /,## 33..=>?@'endinta mai mare de segregare au alijele care sunt constituite din componenti cu densitati multdiferite. Pentru a preantampina aparitia segregatiilor , se pot folosi procedee speciale de turnare , cumar fi: turnarea centrifugala , vibrarea formei de turnare , racirea rapida pe intervalul de solidificare ,

urmata de o racire lenta , pentru eliminarea tensiunilor interne ,sau de aplicarea unui tratament termicde recoacere de omogenizare .

A*sor*tia gazelor :,eprima proprietatea topiturilor de a dizolva gaze .Aradul de absorbtie cresteodata cu marirea fluiditatii aliajului . Aazelem inglobate in topitura , daca nu sunt eliminate la timp,

pot produce la solidificare goluri in materialul piesei , numitesufluri. 5ntre proprietatile de turnare si defectele piesei turnate eista o stransa legatura , de aceea pentru

prevenirea aparitiei defectelor pieselor turnate eista o stransa legatura , de aceea pentru prevenireaaparitiei defectelor trebuie avute in vedere , in primul rand , imbunatatirea acestor proprietati , adica aturnabilitatii materialului (aceasta se poate realiza printr$o alegere judicioasa a procedeului si atehnologiei de turnare ).

Executarea semiformei superioare:$se aseaza pe placa de formare rama superioara cu gaurile de centrare in jos . 5n interiorul acesteirame se introduce modelul , asezandu$se pe suprafata de separatie pe placa . 7e pudreaza modelul cu

pudra de izolatie .$se aseza in forma modelul retelei de turnare&$se acopera modelul cu amestec de model , apoi se indeasa cu varful degetelor . Arosimea stratului demodel va fi de +#$"# mm..-se introduce in rama amestecul de umplere , in straturi succesive de cca. /+# mm. grosime.

6mestecul se indeasa cu ajutorul batatoarelor , pornind de la marginile semiformei catre centrulei&

-se indeparteaza prin razuire , cu ajutorul unei rigle de lemn, surplusul de amestec de turnare &

-se etrage modelul retelei de turnare&-se eecuta canalele de aerisire cu ajutorul unei vergele de otel&-se intoarce semiforma inferioara cu /-# grade Celsius si se aseaza pe placa de formare .7uprafata de

separatie se netezeste si se repara , daca este cazul .Executarea semiformei inferioare:$se pudreaza cu pudra de izolatie , atat modelul cat si intreaga suprafata de separatie&$se monteaza rama superioara , centrand$o fata de cea inferioara&$se repeta operatiile de la semiforma superioara&$se ridica semiforma inferioara si se intoarce cu /-# grade Celsius&se etrage modelul (operatienumita demulare)&se eecuta canalul de alimentare si rasuflatoarea&$se asambleaza cele doua rame&

$se fieaza pe rama superioara contragreutatile pentru echilibrarea presiunii care se dezvolta in forma&

8/10/2019 Proiect TM #1

6/29

5n cazul pieselor masive turnate din aliaje cu contractie mare , pentru a evita formarea retasurii , laeecutarea formelor de turnare se prevad maselote .Formarea normala:se aplica in general pieselor unicate sau de serie mica , cand introducereamecanizarii nu este lustificata din punct de vedere economic . 'urnatoriile in care formarea seeecuta manual , produc , de regula , piese de schimb sau au o diversitate mare de piese pentru un

numar relativ mic de utilaje . !ormarea manuala nu poate insa satisface cerintele unei industriiconstructoare de masini moderne , nici din punct de vedere cantitativ , nici din punct de vedere al

preciziei dimensionale .

Formarea mecanizata:se aplica in productie de serie si de masa , la care se mecanizeaza , cuprecadere , operatiile de umplere a ramelor cu amestecul de formare, indesarea amestecului,demularea si transportul formelor de locul de turnare.

8etoda de formare manuala in doua rame, prezinta avantajul ca este simpla si nu reclama utilaje,instalatii sau materiale scumpe.

!roiectarea retelei de alimentare:

5n timpul solidificarii, contractia in volum a masei metalice dispusa in interiorul amprentei trebuiesa fie compensata printr$o alimentare in mod continuu cu metalul topit.6cest rol il are maselota.8aselotele se vor amplasa in zonele cele mai groase ale piesei sau la marginea piesei. 'oate celelaltezone ale piesei trebuie sa fie mai subtiri pentru a se putea solidifica mai repede.Calculul de dimensionare a maselotelor:$la dimensionarea maselotelor trebuie avut in vedereasigurarea :$unui volum suficient de aliaj lichid in maselota, atat pentru alimentarea retasurii din piesa, cat si

pentru formarea unei cruste de solidificare in maselota pe durata solidificarii piesei&$o sectiune suficient de mare a maselotei, in acord cu zona din piesa alimentata de maselota&$o inaltime suficienta a maselotei, care sa permita localizarea retasurii numai in interiorul maselotei.Reducerea volumului de material necesar pentru maselote( de regula ? din greutatea piesei turnate)

se poate face prin cresterea eficientei de utilizare a materialului din maselota prin marirea fluiditatiiacestuia( intarzierea solidificarii ). 6cest lucru se poate realiza prin:-intarzierea solidificarii prin izolarea termica a maselotei (cu bucse izolante )&-intarzierea solidificarii prin cresterea temperaturii in maselota (cu bucse sau pulberi eoterme ).

!roiectarea retelei de turnare:retelele de turnare sunt alcatuite din totalitatea canalelor si acavitatilor destinate conducerii metalului sau aliajului lichid spre cavitatea formei. < retea de turnaretrebuie sa asigure:$o viteza si o directie de curgere corespunzatoare pentru ca topitura sa umole in intregime cavitateaformei de turnare&$umplerea sa curga linistit, fara antrenarea gazelor in cavitatea formei&$o distributie uniforma a topiturii in forma, astfel incat sa eiste gradiente reduse de temperatura intrediversele zone ale piesei&-retinerea incluziunilor nemetalice si a zgurei inainte de a patrunde in cavitatea generatoare a piesei. !alnia -cupa de turnare:este o cavitate deschisa in care se toarna topitura& aceasta se continua cu

piciorul palniei/ cu un canal vertical, apoi cu un canal orizontal, situat deasupra planului de separatie,de sectiune trapezoidala, circulara denumit canalul colector de zgura(denumit uneori si canal dedistributie ).Din acesta pornesc canalele de alimentare care conduc metalul sau aliajul topit incavitatea de formare (amprenta ) piesei. Ba partea dinspre piesa canalele de alimentare au o sectiuneingusta numita atac, care permite detasarea usoara a retelei de turnare de piesa solidificata. Daca se folosesc oalem de turnare cu dop (turnare pe la partea inferioara ), nu mai este necesararetinerea zgurei in reteaua de turnare.

5n raport cu gradul de oidabilitate al aliajelor turnate, retelele de turnare pot fi concepute:

8/10/2019 Proiect TM #1

7/29

$convergent,cand sectiunea se ingusteaza de la piciorul palniei de turnare spre canalele dealimentare. 7e utilizeaza la aliajele cu oidabilitate redusa, fara tendinta de spumare, precum:fonte,oteluri, bronzuri cu staniu&$divergent,cand sectiunea cea mai ingusta o are piciorul palniei de turnare. 7e utilizeaza la alijeleusor oidabile cum sunt cele de aluminiu si de magneziu.

%imensionarea retelelor de turnare:se face prin calcularea sectiunii celei mai inguste aretelei 7i, cu relatia:

7i 4 8vptB >mp @nde:7i47a pentru retelele convergente

apoartele caracteristice tipurilor de retele

A4 (*0 (d (c0 (d (a0 (d

!onte / + /

oteluri / + 06liaje de cupru / / /6liaje de aluminiu / 0 06liaje de magneziu / 0 /

%ate despre materialul ales

F"'TA:aliaj fier$carbon care contine +.#0$.?C si alte elemente& se caracterizeaza prin faptul cala solidificare apare o transformare eutectica. Constituentii structurali ai fontei in conditii de echilibru (racire foarte inceata la solidificare)rezulta din diagrama !e$C. Conform variantei metastabile a acesteia carbonul se poate afla total subforma de compus !e"C( cementita ), iar conform variantei metastabile total sau partial sub forma degrafit. !actorii tehnologici de baza, care influenteaza in masura insemnata forma, marimea sidistributia constituentilor, respectiv fazelor, sunt viteza de racire si elementele de aliere. 5n acesteconditii pot aparea constituenti in afara de echilibru( martensita, austenita). Proprietatile fonteivariaza in limite largi, in functie de structura acestora. Proprietatile lor mecanice sunt urmatoarele:$duritatea poate varia de la E4/+#daFmmp, in cazul fontelor cenusii cu grafit lamelar, obisnuite,nemodificate( marca !c/#), la E4## daFmmp., in cazul fontelor albe tip Fihard&rezistenta derupere la tractiune de laGr 4 /# daFmmp, in cazul fontelor cenusii cu grafit lamelar nemodificate(!c/#), la Gr 4 /#daFmmp., in cazul fontelor cenusii cu grafit nodular aliate, tratate termic&alungirea, de la H 4 #.+? in cazul fontelor albe, la H 4 +?, in cazul fontelor cenusii nodulareaustenitice inalt aliate, cu inalta rezistenta si plasticitate& rezilienta, de la # (zero), in cazul fontelor

albe, a I / daFcmp., in cazul fontelor (+.%? C) nodulare cu adaosuri de Fi (?), 8n (?), Cu(?)si metal. Ba fontele cenusii, cele mai utilizate in practica, densitatea fontei variaza intre (fonte cenusii) si. (la fontele albe .), conductibilitatea termica intre #.0/## Jm= (fonte albe ) si #./0 (lafontele albee #.#0+),permeabilitatea magnetica intre +## si /#As

8/10/2019 Proiect TM #1

8/29

".? elemente de aliere ),mediu ($/#? )si inalt (O/#?) aliate. Dupa structura si grad de grafitizarese deosebesc fontele: cenusii, albe, pestrite, albite si cu structuri speciale(austenitica, martensitica,

bainitica, feritica). !onta se simbolizeaza astfel: fontele brute, de prima fuziune, se simbolizeaza culitera !(fonta), urmata de una doua sau trei litere care indica impreuna clasa fontelor, functie dedestinatie sau element de aliere& !=$fonte obisnuite de turnatorie& !$fonte speciale pentru turnatorie&

!6=$fonte pentru afinare& !og$fonte oglinda& !7$ fonte silicioase& !7

8/10/2019 Proiect TM #1

9/29

5n cazul modificarii nodulizate este urmarita atat tendinta de albire, respectiv aparitia zonei de fontaalba pe proba pana, cat si culoarea rupturii, care trebuie sa fie gri$argintie, in cazul formarii grafituluinodular.

#nterpretarea cur*elor de racire:,sub actiunea modificarii, au loc schimbari in aspectul curbelor deracire, din momentul turnarii si pana la terminarea solidificarii. 6stfel in cazul modificarii grafitizate,

scade gradul de subracire, datorita crearii germenilor de grafitizare, transformarea eutectica avand locla temperaturi mai inalte decat inainte de modificare.8odificarea nodulizata:$determina cresterea gradului de subracire la transformarea eutectica(S') si avalorii recalescentei in aceasta perioada( d'dT ), in functie de care se poate aprecia gradul decompactitate a grafitului.

#nterpretarea cur*elor de contractie liniara:,gradul de compactizare a grafitului poate fi apreciat prinmasurarea valorii initiale pe curba de contractie liniara, la solidificare intre aceasta caracteristica(Di) sitipul grafitului eistand corelatiile: Al 2 (Di 4 #.#33#.+?)& Al U Av 2 (Di 4 #./3..#."?)& Av 2(#.+3#.#?)& Av U An 2 (Di 4 #.03..#.?)& An 2 (Di 4 #.3./.#?).

Masurarea volumului de retasura:,avand in vedere faptul ca odata cu cresterea gradului decompactitate a grafitului, respectiv a dilatarii initiale, se inregistreaza o marire a volumului de retasura,

poate fi stabilita o corelatie directa intre gradul de modificare a fontei si aceasta caracteristica.%eterminarea caracteristicilor electrice ale fontei:,in cazul modificarii grafitizate, se poate utilizamasurarea variatiei conductibilitatii electrice a fontei lichide in urma modificarii. ?8grem@ 4 #.##+ > R2 ./+ @ U #./%+.'recerea de la grafitul lamelar spre cel nodular determina micsorarea rezistivitatii electrice a fontei.

%eterminarea caracteristicilor magnetice:,gradul de nodulizare a grafitului (AF ) este in stransadependenta de caracteristicile magnetice ale fontei fiind determinat cu relatiile:-pentru fonta in stare turnata, cu masa metalica variabila: ? AF 4 /-.-/### Em 2 "#/ ErEm U 0#./cdEd 2 .-dEd 2 //&-pentru fonte feritice: ?AF 4 "/###Em 2 +"/ErEm U /.%cdEd 2 -.0dEd U -/&in care $ Em este inductia magnetica maima, in As& $ Er este inductia magnetica remanenta, in As& $ c este campul coercitiv, in

8/10/2019 Proiect TM #1

10/29

din centrul termic, a incluziunilor si a retasurii, in care scop ele se meseloteaza. Pentru fontelemaleabile probele turnate sunt prevazute cu maselote, datorita faptului ca sunt din fonta alba, deci cu

volum de retasura mare. Caracteristica acestor probe o constitue faptul ca ele nu se mai prelucreaza, obtinandu$se din turnare

profilul necesar. 8aleabilizarea are loc dupa acelasi regim cu al pieselor, comcomitent cu acestea .'enacitatea este determinata prin incercarea la incovoiere prin soc, folosindu$se rezilienta (Kcmp) saulucrul mecanic de rupere (K). 7e utilizeaza probe CharpQ 1 sau 8esnager (/#/# mm ), deci cucrestatura sau aceleasi probe, dar necrestate.Conrolul structurii:,analiza structurala a fontelor turnate in piese este efectuata atat pentru grafit, catsi pentru masa metalica (7'67 %#$- ). Din punctul de vedere al grafitului se disting clasificari dupa forma, repartizare, suprafata ocupatain structura. Dupa forma grafitul se clasifica in lamelar, vermicular, de recoacere sau in cuiburi sinodular pentru fiecare in parte distingandu$se mai multe forme caracteristice: grafitul lamelar saudegenerat (sub forma de crabi), vermicular, in cuiburi (cu diferite grade de compactitate ), nodule degrafit de forma regulata sau neregulata.

Repartitia grafitului in structura fontei constitue o alta posibilitate de caracterizare structurala, inspecial a celor cu grafit lamelar, la care separarile pot fi izolate, sub forma de aglomerari, rozeta,interdendritice. Din punct de vedere dimensional, separarile de grafit lamelar variaza in limitele +3../###Zm, celevermiculare de la /#3..+## Zm, in timp ce pentru grafitul nodular si in cuiburi sunt intalnite domeniide la la +## Zm. Pentru fontele supuse modificarii nodulizate o importanta deosebita capata proportiade grafit nodular si vermicular din structura, in timp ce la fontele cu grafit nodular, numarul de separaride grafit (nodulemmp ). Ba fontele maleabile, gradul de compactitate a cuiburilor de grafit variaza inlimite largi, cresterea acestuia fiind obligatorie, in cazul unei tenacitati si plasticitati mari. Cantitativ( ? suprafata ) grafitul se afla prezent in structura fontei in limite +3.+#?. 8asa metalica a fontei este constituita din ferita, perlita, bainita, martensita, cementita, eutecticfosforos. 8asa metalica de baza a fontelor nealiate sau cu grad redus de aliere consta din ferita si

perlita, a caror proportie variaza in limitele ( #3../##?), in cazul perlitei caracterizarea avand loc sidupa gradul de dispersie, respectiv distanta interlamelara. 5n cazul cementitei este analizata proportia,in timp ce pentru eutecticul fosforos este urmarit caracterul repartizarii. 7tructura primara a fontelor este urmarita prin intermediul marimii (diametrului ) celuleloreutectice, care variaza in limite foarte largi.

!roprietatile fizice si electrice ale fontelor

%ensitatea fontelor:,depinde de natura constituentilor structurali si de temperatura. Densitatilediferitelor faze metalografice intalnite in structura fontelor la temperatura camerei sunt date dupa cum

urmeaza, in gcmc& $ ferita$ .-& perlita 2 .-& cementita 2 .& grafitul$+.+& eutecticul fosforos 2."+& austensita 2 .-0& martensita 2 .". ;lementele de aliere influenteaza densitatea fontelor prin influenta lor asupra densitatii diferitilorconstituenti structurali. 6stfel, cresterea continutului de siliciu de la # la /".? conduce la micsorareadensitatii feritei de la .- la .+" gcmc, in timp ce adaosul de crom sau molibden determina crestereadensitatii carburilor de fier.

5n functie de aceste influente se obin densitatile pentru diferite grupe de fonte. Cu crestereacontinutului de carbon (grafit ) din structura se obtine micsorarea densitatii fontei. !orma grafitului nuare influenta deosebita asupra densitatii fontei. Densitatea in stare lichida a fontelor variaza intre . si .+ gcmc. 'rebuie aratat ca densitatea instare lichida a fontelor cu grafit nodular este mai mica de cea a fontelor cu grafit lamelar, in timp ce in

stare solida raportul densitatilor este invers. Cresterea temperaturii determina micsorarea densitatii dela .# gcmc la /++[C la . gcmc la /0/[C.

8/10/2019 Proiect TM #1

11/29

Caldura specifica si efectele termice de transformare:

Caldura specifica a fontelor creste cu cresterea temperaturii, avand loc un salt la temperatura detransformare. Ba temperatura camerei caldura specifica a fontelor cenusii cu grafit lamelar este de#.//3/#/" calg[C(#.0%-3.#.0"0 Kg[C) fata de #./"3#./ calg[C (#.0"03#./# Kg[C) lafonte cu grafit nodular.

5n cazul fontelor cu grafit lamelar, caldura specifica este putin influentata de compozitia chimica. De retinut ca valoarea caldurii latente de topire creste cu crestera continutului de carbon din fonta.%ilatarea termica:,coeficientul de dilatare termica al fontelor este influentat de structura maseimetalice de baza, temperatura, forma grafitului si schimbarile de compozitie chimica. 5n cazul unei fonte cenusii perlitice, coeficientul de dilatare variaza in limitele (/#./3./+.), intimp ce la fonta cenusie austenitica dilatarea termica este de ordinul /-/#\[C. De retinut ca in cazul cresterii continutului de nichel la valori de "03."? se obtin fonte cudilatari termice scazute de ordinul a ("30)/#\[C. in domeniul de temperaturi /#3/##[C. 5nfluenta temperaturii asupra dilatarii termice in cazul fontelor perlitice este de mica importanta. 7econstata variatii mici cu cresterea temperaturii. 5nfluenta compozitiei chimice supra dilatarii termiceeste relativ mica, eceptie facand fontele aliate cu nichel la care dilatarea termica prezinta variatii mari

in functie de continutul de nichel. Carbonul micsoreaza coeficientul de dilatare termica deoarece pe de o parte cementita are dilataremai miac fata de grafit, iar pe de alta parte, unui procent de carbon ii corespunde de ori mai multacementita decat grafit. Ca urmare, in urma procesului de grafitizare, dilatarea creste si fontei feritice iicorespunde o dilatare mai mare fata de cea perlitica. 7iliciul, aluminiul si cuprul determina o crestere foarte mica a dilatarii termice a fontelor cenisiiferitice si perlitice. Cromul in proportie de #.? conduce la cresterea usoara a dilatarii fontelor perlitice. Ba continuturimari de crom, variatia dilatarii termice este mica.Conductivitatea termica:,este dependenta de structura masei metalice si de temperatura. !ormagrafitului in fonta afecteaza puternic conductivitatea termica. 6stfel, fontele au conductivitate mult maimare fata de otel. !onta cu grafit nodular se gaseste situata intre fonta cenusie cu grafit lamelar si otel. Conductivitatea termica a grafitului variaza in functie de planul cristalografic si este maima indirectie paralela cu planul bazal. 7e constata scaderea conductivitatii termice cu crestera temperaturii.

ezistivitatea electrica:,a fontelor turnate in piese variaza in limite destul de largi (#.+3.#.-#ZNm ),in functie de compozitia chimica, microstructura si temperatura. 7tructura fontelor influenteaza valoarea rezistivitatii electrice.

7e constata valoarea mai mare a rezistivitatii fontelor perlitice fata de cele feritice. !ontele albe cumasa perlitica si separarii mari de carburi au rezistivitate electrica mare.

!roprietatile magnetice ale fontelor:,sunt inferioare celor ale otelurilor pentru magneti permanenti orioteluri siliciose. Cu toate acestea, in cazul in care conditiile de eploatare impun proprietati magnetice

de ordinul de marime din domeniul fontelor, atunci se recomanda utilizarea acestora in locul oteluluidin urmatoarele motive:-fonta se poate turna in conditii mai bune sub diferite forme&-proprietatile magnetice ale fontei sunt mai putin afectate de catre eforturile mecanice de intindere si

compresiune comparativ cu otelul&-temperatura are influenta mai mica asupra proprietatilor magnetice ale fontei.

Proprietatile magnetice ale fontei sunt influentate atat de structura cat si de compozitia chimica.!ontele prafitice cu grafit lamelar au permeabilitate magnetica mica, pierderi prin histerezisscazute si forta coercitiva mare. Prezenta carburilor grosolane in structura fontei favorizeazaobtinerea unei permeabilitati magnetice, inductii magnetice si magnetism remanent scazute, intimp ce pierderile histerezis si forta coercitiva cresc.

Fonta cenusie:,fonta in care carbonul se afla in totalitate sau in cea mai mare parte sub forma degrafit si care in ruptura prezinta aspect cenusiu.

8/10/2019 Proiect TM #1

12/29

!roprietatile fizico,cimice ale fontei cenusii:,sunt influentate de: forma, distributia,cantitatea si dimensiunile grafitului. Dupa forma grafitului se clasifica in: lamelare( cu grafit lamelar)&maleabile( cu grafit in cuiburi) si nodulare( cu grafit nodular). !orma separarilor de grafit influenteazain cea mai mare masura rezistenta fontelor, modul de repartizare, dimensiunile si cantitatea separarilorde grafit avand, de asemenea, influenta mare asupra rezistentei si tenacitatii fontelor. 8asa metalica de

baza a fontelor cenusii, poate fi feritica, ferito$perlitica si perlitica. !onta crusta dura este fonta carecontine in stratul superficial, pe o anumita adancime, structura de fonta alba, iar in structura de fontacenusie. 7tratul superficial dur se obtine prin accelerarea racirii acestuia, ca de eemplu prin turnare incochila de fonta. Ba eecutarea pieselor turnate din fonta cu crusta dura se pot utiliza fonte aliate saunealiate, modificate sau nemodificate, cu grafit lamelar sau nodular si diferite structuri ale maseimetalice de baza. 7tructura si deci, proprietatile stratului superficial corespund$fontelo albe, iar aleinteriorului, fontelor cenusii. 7e utilizeaza pentru eecutarea pieselor turnate supuse la uzura: cilindride laminare cu diferite destinatii si alte piese analoage. !onta cu grafit lamelar este o fonta cenusie cugrafit in forma de lamele( filamente) si cu masa metalica de baza perlitica, feritica sau perlito$feritica.Ba fonta cenusie obisnuita grafitul este lamelar, cu varfuri ascutite si raport l/d>50. 6cest tip de grafitdetermina concentrarea tensiunilor si caracteristici mecanice relativ mici( GW + daFmmp& H 4 #.?&E 4 /+#$/- daFmmp).

8/10/2019 Proiect TM #1

13/29

fonta lichida se poate realiza direct in cuptor, in antecreuzet sau, frecvent, in oale de turnare, deschisesau inchise. 5n oale deschise modificatorii se pot introduce prin cadere libera, sub clopot( eventualaflat sub atmosfera protectoare, de eemplu: azot) sau prin fundul oalei. 5n oale inchise cu capac sauin camere speciale introducerea magneziului se poate realiza sub presiune. 8odificarea pentrunodulizarea grafitului se poate realiza introducand modificatorul in reteaua de turnare sau in forma

(pentru nodulizarea superficiala a fontei). !onta nodulara a grafitului slabeste mai putin masametalica de baza a fontei nodulare fata de a fontei lamelare, nodulele de grafit nedand nastere laconcentratori de tensiuni. Din punct de vedere al caracteristicilor mecanice fonta nodulara se apropiede otelul turnat. Cele nealiate au rezistenta mare( Gr 4 "-$%# daFmmp), alungire in limitelargi(H44+$/?), duritate relativ mare (E 4 /0#$"## daFmmp) si rezilienta satisfacatoare (+.#$.#daFcmp)& la cele aliate, tratate termic, rezistenta poate ajunge pana la /# daFmmp. !ormanodulara a grafitului permite si imbunatatirea proprietatilor fizice ale fontei cenusii& intensitateacanpului magnetic pentru permeabilitatea magnetica Zmacreste de la 0. la /+.#

8/10/2019 Proiect TM #1

14/29

Pentru reducerea vitezei jetului de metal in canalele sistemului de turnare se practica procedeul defranare a curgerii prin marirea rezistentei hidraulice a canalelor ( de eemplu: piciorul de turnare inzigzag ) sau prin introducerea unor rezistente locale ( drosele ). 5n functie de modul de umplere a formei cu metal eista o gama foarte variata de sisteme dealimentare determinata de particularitatile constructive ale piesei turnate, tehnologia de formare si tipul

fontei. 7e folosesc astfel, sisteme de turnare laterala, in sifon, directa, in ploaie, etajata si combinata. (istemele de turnare lateralapot avea constructie simpla in cazul turnarii pieselor de micaraspundere sau complea, in cazul in care se impun conditii de retinere avansata a incluziunilor sau dealimentare a nodurilor termice in timpul solidificarii. Rezistentele locale ( filtrele, drosele ) se folosescin special pentru turnarea pieselor mici de mare raspundere. Ba turnarea separatoare de zguracentrifugale care pot avea si rol de maselota. (eparatoarele centrifugale se folosesc de aemenea la turnarea pieselor din fonte modificate la caremodificarea se realizeaza in forma. (istemele de turnare in sifon asigura umplerea linistita a cavitatii formei, fara stropi si fra erodarea

peretilor formei. 5ntroducerea aliajului in forma se realizeaza fie prin alimentator tip corn, in cazul in care piesa nu

permite alimentarea in planul de separatie , fie obisnuit. (istemele de turnare directa asigura scurtarea la maim a drumului metalului spre cavitatea formeisi totodata solidificarea dirijata a pieselor pe masura umplerii lor. ;le pot fi folosite fara elemente deretinere a zgurii sau cu filtre si canale colectoare de zgura. (istemele de turnare etajata se folosesc fie la turnarea pieselor inalte, fie la turnarea pieselor mici,formate in ciorchine, piciorul de turnare serveste si ca maselota laterala pentru fiecere piesa. Turnarea com*inata se foloseste la piesele foarte inalte cu pereti subtiri. Ba inceput se alimenteaza

piesa in sifon pana la un anumit nivel dupa care se continua alimentare in ploaie.Bocul de introducere a aliajului lichid in cavitatea formei il constitue in general zonele inguste aleformei ( peretii subtiri ai piesei ), cu scopul de a egaliza vitezele de racire intre partile groase si partilesubtiri si de a micsora tensiunile de turnare, iar in absenta maselotelor, de a asigura solidificareadirijata si micsorarea retasurii. n rol important in alegerea sistemului de turnare optim il are si stabilirea unei viteze de turnarecorespunzatoare. 6stfel, turnarea cu viteza mica, pe langa avantajele pe care le prezinta ( actiunea mecanica redusaasupra formei, impurificarea redusa a metalului, indepartarea mai buna a gazelor si aerului din forma,masa mai redusa a sistemului de alimentare, retasura mai mica) are si o serie de dezavantaje, cum sunt:supraincalzirea puternica a formei care poate duce la arsuri, surpari, cute, pierderi de temperatura sifluiditate ale fontei lichide, sufluri, productivitate scazuta. 'urnarea cu viteza mica se poate aplica in cazul pieselor cu pereti grosi din fonta cenusie in vedereaobtinerii unei structuri dense fara utilizarea maselotelor si in cazul turnarii pieselor masive in forme

crude pentru micsorarea vitezei umplerii formei. 'urnarea cu viteza mare prezinta avantajul unor pierderi mici de temperatura si fluiditate, rebuturiscazute din cauza suflurilor, supraancalzirea scazuta a formei, tensiuni termice mai mici laintroducerea aliajului prin partile masive. Ba viteze mari de turnare are insa loc o actiune mecanica

puternica a aliajului asupra formei care duce la cresterea masei piesei turnate si a retelei de turnare, ladeplasarea miezurilor, la aderente mecanice. 'urnarea cu viteza mare se aplica in cazul pieselor cu pereti subtiri si contur complicat, cu flanse sinervuri la partea superioara, cu suprafete plane mari, indiferent de grosimea de perete.

&tilajul de turnare

Ba turnarea fontei in forme sa pot utiliza toate tipurile de oale cunoscute in turnatorie.datorita

tendintei scazute de zgurificare a fontei, insa si a capacitatii mari de separare a incluziunilor, turnareafontei se realizeaza in general cu oale cu scurgerea direct prin cioc sau prin sifon si cioc si mai putin

8/10/2019 Proiect TM #1

15/29

cu oale cu dop.

8/10/2019 Proiect TM #1

16/29

Ba turnarea fontelor inalt aliate, temperatura de turnare se alege cu "#3#[C peste linialichidus. Pentru asigurarea temperaturilor de turnare indicate este necesar sa se tina seama de pierderile detemperatura care au loc la umplerea oalei, in timpul prelucrarii fontei in oala ( daca este cazul ), intimpul transportului si mentinerii fontei in oala si la turnarea fontei in forme. 5n acest fel, temperatura

fontei la evacuarea din cuptor va fi:'ev4 'tmU S'p >[C @

5n care: $ 'ev $ este temperatura minima a fontei la evacuarea din cuptor, in [C& $ 'tm$ este temperatura maima a fontei la inceputul turnarii, in [C&

$ S'p$ este suma pierderilor de temperatura din momentul inceperii evacuarii fontei din cuptor pana la inceperea turnarii. Pentru calculele orientative, se pot lua in considerare urmatoarele valori ale pierderilor detemperatura:-la evacuarea fontei din cuptor, S' 4 #3./##[C, in functie de lungimea jetului&-la transportul sau mentinerea fontei in oala pierderile de temperatura depind de capacitatea oalei:

S' 4 +#3.."#[Cmin, pentru oale cu capacitatea 8W/## Yg&S' 4 /#3..+#[Cmin, pentru 8 4 +#3.0## Yg&S'W/#[Cmin, pentru 8 4 "#3./### Yg&S'W[Cmin, pentru 8 4 /###3.### Yg&S' 4 +3."[Cmin, pentru 8 O /#### Yg& la transportul fontei in oale tambur pierderile detemperatura sunt de doua ori mai mici&

-la desulfurare continua pe jgheab, S' 4 /3.+#[C&-la desulfurare in oala cu agitator de palete, S' 4 +#3.#[C&-la alierea in oala, S' 4 /#[C pentru fiecare /? adaos&-la modificarea in oala pentru obtinerea !gn, S' 4 "#3..-#[C&

Din datele prezentate se observa posibilitatea unor pierderi foarte mari de temperatura in cazul

organizarii slabe a turnarii si deci necesitatea unei temperaturi foarte inalte a fontei la evacuare, inacest caz, ceea ce duce la consumuri mari de energie, in unele cazuri la reducerea calitatii pieselorturnate datorita supraancalzirii eagerate a fontei in cuptor si chiar la imposibilitatea obtinerii unorasemenea temperaturi in agregatele eistente. De aceea, este necesar sa se ia masuri pentru reducerea pierderilor de temperatura prin alegereacorespunzatoare a oalelor de turnare, acoperirea fontei lichide cu materiale termoizolatoare, folosireaoalelor cu capac termoizolant, reducerea prelucrarii suplimentare a fontei in oala, stabilirea tehnologieide elaborare corespunzatoare, organizarea corespunzatoare a turnarii pentru eliminarea timpilor morti.

Capitolul

(T&'3

3eneralitati. Clasificarea strungurilor

7trungul se numara printre cele mai vechi masini$unelte si totodata este una dintre cele mai

raspandite in industria constructoare de masini.

8/10/2019 Proiect TM #1

17/29

5mbunatatirea continua atat a constructiei, cat si a posibilitatilor de utilizare a strungurilor de laformele cele mai simple, care aveau o utilizare etrem de restransa, la constructiile modernecunoscute astazi, cu largi posibilitati de utilizare au determinat desigur progresele realizate in toateramurile industriei metalurgice prelucratoare. 7trungul serveste pentru prelucrarea prin aschiere a diferitelor tipuri de piese. Prelucrarea pe

aceste masini se eecuta prin combinarea a doua miscari si anume:a)miscarea de rotatie (miscarea principala de aschiere ) eecutata de piesa prinsa si antrenata dearborele principal&

b)miscarea de avans, care poate fi longitudinala la prelucrarea suprafetelor cilindrice, transversala laprelucrarea suprafetelor plane, sau combinatii intre acestea doua la prelucrarea suprafetelor conicesau profilate ( de revolutie ).Cu o serie de perfectionari de ordin cinematic si constructiv aduse intr$o lunga perioada de

evolutie a constructiei strungurilor, forma actuala a lor permite eecutarea unei game largi de lucrari.

8/10/2019 Proiect TM #1

18/29

dimensiunile de gabarit, numarul treptelor de turatii, limitele seriei de turatii, limitele seriei deavansuri de lucru si de filetare, diametrul alezajului arborelui principal, marimea conului 8orse laarborele principal si la pinola papusii mobile, puterea motorului antrenor, pasul surubului conducator. 'uratia minima a arborelui principal se determina cu ajutorul vitezei de aschiere minime vminsidiametrul maim Dma al piesei de prelucrat cu relatia:

nmin4 /###vminDma, > rotmin @. 'uratia maima se determina cu valoarea maima a vitezei de aschiere vma.si valoarea minimaa diametrului Dmin al piesei de prelucrat.

nma4 /###vmaDmin, > rotmin @.

1itezele de aschiere sunt eprimate in mmin, iar diametrele in mm.. Pentru strungurile universale viteza de aschiere minima se alege din conditia operatiilor defiletare si rezulta intre si - mmin. 1aloarea maima a vitezei de aschiere rezulta din conditia prelucrarii semifabricatelor din aliajeusoare, sau din folosirea sculei cu placute de aliaje dure, sau imneralo$ceramice. Ba strungurilemoderne poate ajunge in jur de ## mmin.

Diametrul minim se determina pornind de la diametrul maim deasupra ghidajelor Db saudeasupra saniei transversale Ds cu relatia:

Dmin4 #.+ Ds. 5n aceste conditii, domeniul de reglare a turatiilor Rn rezulta la valoarea:

Rn 4 nmanmin4 vmaDmavminDmin4 0##3..- 4 +#3..0##.

Realizarea unor strunguri avand domeniul de reglare cu valorile indicate este foarte costisitoare,deaceea chiar si strungurile universale sunt construite avand domeniul de reglare intre /## si +##.1alori mai mici se folosesc la strungurile specializate si speciale la care vitezele de aschiere variaza inlimite mai restranse. Domeniul de reglare al avansurilor este determinat de valoarea minima si maima a pasu&uifiletului ce se poate prelucra. Ba strungurile mici si mijlocii se prevede posibilitatea prelucrarii filetelorcu pasul minim de #.mm si pasul maim, pentru cazul filetului modul, de "# pana la # mm., numaiin cazuri eceptionale pana la /## mm. Ca avansuri de lucru in directie longitudinala, se folosescvalorile, pentru avansul minim intre #.#+ si #./ mmrot, pentru avansul maim in jur de + mmrot1aloarea maima a avansului variaza in limite largi de dimensiunile strungului.

n alt parametru caracteristic al strungurilor este puterea motorului antrenor, care se calculeazacu relatia&

F 4 Pzv/+#, > YJ @,

unde Pz este componenta verticala a fortei de aschiere& v$ viteza de aschiere& $ randamentul mecanical lanturilor cinematice care transmit miscarea. 8arimea componentei Pz la strungurile universale se determina din conditia operatiilor deebosare, tinand seama de conditia de precizie dimensionala si de forma a suprafetei prelucrate, derigiditatea semifabricatului, de forma si dimensiunile lui. Deoarece acesti factori variza intre limitelargi, de obicei puterea motorului electri se adopta dupa motoarele strungurilor asemanatoare aflate ineploatare.

Pentru realizarea miscarii principale de aschiere si a miscarii de avans, strungul este prevazut cu:

8/10/2019 Proiect TM #1

19/29

-un mecanism pentru realizarea miscarii principale de aschiere ( miscarea de rotatie a arboreluiprincipal )&

-un mecanism de avans pentru realizarea miscarii rectilinii de avans.De aici rezulta ca schema cinematica a unui strung trebuie sa contina doua lanturi cinematice,care

sa asigure obtinerea miscarilor amintite. 8ecanismele principale ale strungurilor ( si ale tuturor masinilor$unelte ) sunt mecanisma pentruschimbare de viteza. 6cestea pot fi cu roti dintate, hidraulice, electrice si combinate. Cele maifrecvente sunt cele cu roti dintate, compuse din elemente de baza cu roti de schimb, cu roti glisante, cucuplaje e.t.c. 6ceste mecanisme combinate cu motoare electrice cu doua si trei turatii dau constructiisimplificate, cu un numar suficient de turatii. 8ecanismele de avans primesc miscarea de rotatie, in majoritatea cazurilor, de la mecanismul

principal, prin intermediul unei perechi de roti dintate sau prin intermediul unei transmisii cu curea saulant. 'ransformarea miscarii circulare in miscare rectilinie de avns se face, pentru strunjirealongitudinala, prin intermediul unei roti dintate si a unei cremaliere montata fi pe patul strungului, iar

pentru filetare, prin intermediul surubului conducator si al piulitei fiate in placa de manevrare a

caruciorului. Cand miscarea de avans se realizeaza cu mecanism hidraulic, mecanismul de avansuri nu este inlegatura cu mecanismul principal. Ba strungurile grele, mecanismele de avansuri sunt actionate independent prin motoare electrice.Pentru a se putea realiza avansurile necesare, mecanismul de avansuri trebuie sa cuprinda elemente de

baza schimbatoare da viteze, cum sunt: elemente de baza cu roti de schimb, cu roti in trepte ( Forton ),in meandre,Y cu pana glisanta etc.5n cazul utilizarii mecanismelor hidraulice de avansuri, se poaterealiza, intr$un anumit interval, orice avans.

(T&'3 !$A'E

Piesele scurte cu diametrul mare se pot prelucra mai avantajos pe strunguri plane la care, in modobisnuit, avansul de lucru este transfersal, spre deosebire de strungurile normale la care avnsul de lucrueste, in general, un avans longitudinal. Pe astfel de strunguri se prelucreaza piese de tipul cilindrilor, capacelor, roti de transmisie si rotidintate, bandaje, carcase etc..

Dupa pozitia arborelui principal strungurile plane pot fi orizontale ( frontale ) si verticale(carusel).

(T&'3 F"'TA$E

Piesele prelucrate pe aceste strunguri au diametre cuprinse intre /### si 0### mm si lungimi micicare nu necesita sprijin in papusa mobila.

Dupa forma consructiva aceste strunguri pot fi:-cu papusa fia montata pe patul strungului si cu sanie portscula deplasabila longitudinal pe acest pat&-cu papusa fia si sanie portscula pe batiu separat, montate independent pe o placa de baza.

Din elementele acestor doua tipuri de baza se pot combina alte tipuri compuse ca :-strung frontal cu o singura sanie portscula cu miscare de avans transversal&-strung frontal cu o sanie portscula transversala pentru strunjire plana si o sanie portscula

longitudinala pentru strunjirea diametrului piesei&-

strung frontal cu patul de strung longitudinal si papusa mobila pentru strunjirea pieselor foarte grelesi cu ae lungi ( rotoare de generatoare electrice, rotoare de turbine etc.)&

8/10/2019 Proiect TM #1

20/29

-strung frontal cu patul de strung longitudinal papusa mobila si un pat de strung suplimentar cu sanieportscula cu miscare de avans longitudinala pentru strunjirea unui diametru mare.7trungurile frontale se construiesc cu urmatoarele dimensiuni:

-tipul /: diametrul platoului /###$/## mm, greutatea totala a masinii ###$//### Yg, turatia auluiprincipal #.$//- rotmin puterea instalata .$+ YJ.

-tipul +: diametrul platoului /###$0## mm, greutatea totala a masinii 00##$#### Yg, turatia auluiprincipal #./$//- rotmin, puterea instalata .$0# YJ.8ecanismul principal si o paret a mecanismului de avans se gasesc in cutia de viteze a papusii

fie. 8ecanismul principal are aceleasi elemente ca si mecanismele principale ale strungurilorlongitudinale si verticale.

8otorul electric pentru mecanismul principal este montat in batiu sau pe papusa fia sitransmiterea fortei motoare se face cu curele trapezoidale. 6rborele principal este ghidat in lagare de alunecare, nu in rulmenti din cauza turatiei joase(turatia maima cca /+#rotmin ) si poarta numai platoul. 'ransmiterea miscarii de rotatie de laangrenaje la platou se face prin aul principal printr$o roata dintata si printr$o coroana dintata cudantura interioara, montata la partea interioara a platoului. 6stfel pot fi realizate rapoarte de

transmitere de la roata dintata la coroana dintata pana la /#:/. 8ecanismul de avans al strungurilor frontale de tipul / este asemanator cu mecanismul de avans alstrungurilor longitudinale. 8ecanismul de avans din sania portscula este antrenat de un a canelat.8ajoritatea strungurilor frontale nu au un a filetat pentru filetare, deci nu au posibilitatea de a taiafilet.

(T&'3 4ET#CA$E - CA&(E$

7trungurile carusel au arborele principal vertical si, deci, semifabricatele se fieaza si seprelucreaza intr$un plan orizontal. Pozitia verticala a arborelui principal conduce la avantaje fata de

strungurile frontale, cum sunt: asezarea si centrarea semifebricatelor se face repede si sigur& platoulsuporta sarcini mai mari deoarece arborele principal si lagarul sau este supus la compresiune si, caurmare, platourile pot avea dimensiuni mai mari& observarea si masurarea mai comoda a suprafeteiprelucrate& rigiditate si, deci, precizie de prelucrare sporita& productivitatea mare asigurata prin douapana patru carucioare inzestrate cu capete$revolver care permit utilizarea concomitenta a mai multorscule si schimbarea rapida a sculelor& ocupa un spatiu mic.

Dupa constructie strungurile carusel se impart in:-strunguri cu un montant, care servesc la prelucrarea pieselor cu diametru pana la /-## mm&-strunguri cu doi montanti, destinate prelucrarii pieselor cu diametrul mai mare de /-## mm.

Dupa destinatie, strungurile carusel se pot clasifica in:-strunguri carusel universale, care sunt folosite la efectuarea diferitelor operatii de strunjire,

burghiere, alezare etc. la piese de forme si dimensiuni diferite.-strunguri carusel speciale care servesc numai la prelucrarea pieselor de anumite forme, cum ar fi, de

eemplu, strungurile carusel pentru strunjirea rotilor si bandajelor de material rulant.

(T&'3 E4"$4E

7trungurile revolver sunt masini utilizate pentru prelucrarea prin mai multe operatii, la osingura prindere, a unor piese cu suprafete de revolutie cu diferite profiluri. Pentru fiecare operatieeista cate o scula fiata intr$un organ central al strungului numit cap revolver, montat pe caruciorulrevolver. Ba strungurile revolver prevazute si cu carucior transversal, cutitele pentru anumite operatii

de aschiere se monteaza port$cutitul multiplu al acestuia. Capul revolver poarta sculele montate inordinea eecutarii operatiilor de prelucrare a pieselor.

8/10/2019 Proiect TM #1

21/29

8/10/2019 Proiect TM #1

22/29

e) Dupa caracterul operatiilor eecutate, strungurile cu prelucrare automata pot fi: deprofilat siretezat, de strunjit longitudinal, revolver multicutite.

f) Dupa modul de realizare a curselor de gol, strungurile automate si semiautomate se impart in treigrupe.

MA(#'# %E 3AT

8asinile de gaurit sunt masinile$unelte pe care se eecuta operatiile tehnologice de gaurire,largire, alezare, lamelare, filetare si gaurire fina. 6cestea constituie cca +#? din parcul total de masini$unelte aschietoare, deci o grupanumeroasa, asemenea strungurilor, masinilor de frezat sau de rectificat. ;le se pot clasifica din maimulte puncte de vedere si anume:- dupa pozitia arborilor principali sunt: masini de gaurit verticale si orizontale&- dupa constructie si domeniul de utilizare, se deosebesc: masini de gaurit de masa ( de banc )& cu

coloana& cu montant& radiale& multiae& de gaurit si alezat orizontale ( EohrerY ) si incoordonate.8iscarea principala de aschiere$ miscarea de rotatie$ este eecutata de scula, de asemenea si

miscarea de avans aial. 7cula este montata in arborele principal care in afara de faptul ca transmitemomentul necesar gauririi, transmite forta aiala necesara prelucrarii. Pe langa aceste solicitari aul

principal, mai este solicitat si in directia radiala, de eemplu in cazul cand burghiul nu este ascutitcorect. Ca atare arborele principal trebuie astfel construit ca sa poata prelua aceste solicitari. Dementionat ca solicitarile radiale sunt numai intamplatoare, deci masina nu poate fi folosita la operatiileunde forta de aschiere are si o componenta radiala. 5n procesul de gaurire, cum s$a amintit, scula trebuie sa eecute ambele miscari de aschiere.

Pentru a putea suprapune cele doua miscari, de valori diferite, aul principal al masinii are o formaconstructiva speciala. 8arimea caracteristica a masinilor de gaurit este diametrul maim al gaurii ce se poate prelucrain plin cu un burghiu elicoidal in semifabricat din otel cu rezistenta de #$# daFmmp. 6lte marimicaracteristice ale masinilor de gaurit sunt: lungimea maima a cursei arborelui principal, distanta dintrearborele principal si ghidajele montantului sau coloana, si dimensiunile mesei de prindere asemifabricatului. Puterea motorului principal de antrenare se apreciaza cu relatia:

F 4 #.#+D >=J@,

nde: D este diametrul burghiului, in mm. 'uratia minima a arborelui principal se determina folosind relatia:

nmin4 /###vDma, > rotmin @, folosind o viteza de aschiere v 4 "#mmin.

MA(#'# %E 3AT

C& C"$"A'A

8asinile de gaurit cu coloana sunt destinate pentru prelucrarea cu burghiul pana la diametrul de0# mm. 7e compun dintr$o placa de baza PE montata pe o fundatie. De placa de baza este fiatacoloana CB, care constituie ghidajul circular pentru masa masinii 88. Ba masinile de constructie

8/10/2019 Proiect TM #1

23/29

romaneasca, coloana se termina la partea superoara cu un semimontant 78, prevazut cu ghidaje, pecare se deplaseaza sania de gaurire 7A. De regula, la aceste masini, atat mecanismul miscarii principale, cat si cel al miscarii de avans,sunt cuprinse in aceeasi cutie in care se afla si lagarele pinolei arborelui principal. Bantul miscarii de avans poate fi antrenat manual sau mecanic. 8iscarea pentru avansul mecanic

este preluata de la arborele principal, deci se eprima in mmrot. Deoarece motorul electric are doua turatii, la arborele principal se obtin - turatii distincte intre++0 si /-## rotmin.

MA(#'# %E 3AT

C& M"'TA'T

8asinile de gaurit cu montant sunt asemanatoare cu cele cu coloana, cu deosebirea insa ca inlocul coloanei eista un montant mai rigid permitand prelucrarea cu burghiul pana la diametrul de #$

# mm. De asemenea se deosebesc si prin faptul ca, uneori, cutia mecanismului miscarii principaleeste fiata rigid de montant, iar cutia mecanismului miscarii de avans este mobila de$a lungulghidajelor prismatice verticale ale montantului. Pozitia acestuia se regleaza dupa dimensiuneasemifabricatului. Pe placa de baza PE este fiat cu suruburi montantul 8', in care se monteaza instalatia electrica.Papusa mobila P8, in care se gasesc mecanismele cutiei de viteze si de avansuri, se monteaza peghidajele batiului, permitand miscarea pe verticala a acesteia. Pe partea superioara a papusii mobile este fiat motorul electric 8;, care pune in miscare aul

principal prin intermediul mecanismelor cutiei de viteze si de avansuri. 'ot pe cele doua ghidaje ale batiului este montat suportul mesei 78. Ridicarea sau coborareamesei se face cu manivela 81 care, rotind surubul in piulita, prin intermediul a doua pinioane conice,asigura deplasarea. 6stfel, efortul de aschiere este transmis la placa de bazaprin intermediulansamblului masa$surub$piulita. 5nstalatia de racire compusa din pompa P si bazinul R, asigura racirea sculei in timpul lucrului.Bichidul folosit pentru racirea sculei se colecteaza in jgheaburile mesei de lucru sau ale placii de baza,construite in acest scop, intorcandu$se in bazin printr$o conducta de cauciuc. 8ecanismul de avansuri este montat intr$o cutie care se poate deplasa pe ghidajele verticale alecoloanei.

MA(#'# %E 3AT

A%#A$E

8asinile de gaurit radiale servesc la eecutarea operatiilor de gaurire, largire, alezare si tarodare lapiese mari, in productia individuala si de serie mare. Ba masinile de gaurit radiale, scula si capul degaurit se deplaseaza pana la centrul gaurii de prelucrat, in timp ce piesa, asezata liber sau in dispozitiv

pe masa sau oe placa de baza a masinii, ramane nemiscata pana ce se eecuta tote gaurile pe o fata a ei. Caracteristicile principale care indica posibilitatile de productie ale masinilor de gaurit radiale sunturmatoarele: diametrul maim de gaurit, distanta de la aul principal la coloana, cursa aului principal,distanta maima de la fata aului principal la placa de baza. 8asinile din aceasta categorie se eecuta in diverse variante constructive, dar care au la bazaacelasi principiu de lucru. Deosebirile constau mai ales in modul de realizare a diferitelor miscari de

potrivire. Placa de baza PE sustine coloana CB si masa 8B pe care se fieaza semifabricatul.7emifabricatele mari se prind direct pe placa de baza. Pe coloana CB gliseaza in directie verticala

8/10/2019 Proiect TM #1

24/29

bratul ER. 6ceasta miscare este realizata printr$un mecanism cu surub si piulita 87P actionat demotorul 8;+ fiat pe coloana. Coloana este formata dintr$o parte centrala tronconica PC', fiata pe

placa de baza, si o parte eterioara tubulara care se poate roti impreuna cu bratul ER intr$un sens saualtul cu "#[. 6ceasta miscare de reglare se face manual , dupa care coloana se blocheaza cu ajutorulunei frane montata la baza coloanei. 5n lungul bratului ER, pe ghidajele AD, se poate deplasa manual

capul de gaurit CA, in care sunt montata mecanismele actionate de motorul electric 8;/, transmitarborelui principal 6P miscarea principala de rotatie si miscarea de avans aial.Dupa eecutarea miscarilor de potrivire, se blocheaza coloana, bratul pe coloana si capul de

gaurit pe brat. Prin aceasta se mareste rigiditatea sistemului si in consecinta precizia de gaurire. Caracteristica acestei masini este posibilitatea de inversare a turatiilor prin cuplajul dublu culamele introdus in cutia de viteze si mecanismul de antrenare format din blocuri balandoare.

MA(#'# %E 3AT

C& CA! E4"$4E

Compunerea acestora urmareste posibilitatea prelucrarii unor gauri mai complee si anume cu un

grup de scule fiat in capul revolver.se construiesc si cu masa in coordonate, care largeste posibilitatiletehnologice mai ales cand sunt prevazute si cu comanda dupa program. 8asinile de gaurit cu cap revolver sunt eficiente cand ursele sunt scurte si compleitatea

prelucrarilor este mica.

MA(#'# %E 3AT (# A$E+AT "#+"'TA$E

- 5"67E8

Prelucrarea unor piese mijlocii si mari avand o configuratie complea, cu precizie ridicata, asacum sunt blocurile de motoare, carcasele de reductoare, de transmisii, batiurile etc. necesita masini cu

grad ridicat de universalitate oentru a prelucra, dintr$o singura prindere, aceste piese. 8asinile degaurit si alezat pot realiza prelucrarea acestor piese efectuand, la o singura prindere a piesei, multipleoperatii ca: gaurire, alezare, strunjire, frezare, filetare etc. 8asinile de gaurit si alzat fiind masini cu grad inalt de universalitate se prezinta intr$o marediversitate de forme constructive. Dimensiunile mai mici se folosesc la operatii de gaurire si alezare,iar cele mai mari la operatii de gaurire si frezare.

MA(#'# %E 3AT #' C""%"'ATE

8asinile de gaurit in coordonate se caracterizeaza printr$o precizie de prelucrare foarte ridicata,de ordinul micronilor. Pe aceste masini se efectueaza in general, aceleasi operatii ca si pe masinile degaurit si alezat orizontale, dar pentru piese de dimensiuni mai mici. ;le sunt destinate prelucrarii

prototipurilor, dispozitivelor, sculelor sau a pieselor in serii mici, carora li se impun conditii de preciziedeosebita, respectiv tolerante foarte stranse. Precizia mare de prelucrare a acestor masini se asigura

printr$o prelucrare foarte ingrijita a arborelui principal si a ghidajelor, care au jocuri foarte mici, si prinutilizarea unor sisteme foarte precise de masurare a deplasarilor (coordonatelor ). Datorita jocurilor foarte mici si a sensibilitatii mari a acestor masini in general, ele se recomandasa fie instalate in incaperi speciale cu temperatura constanta ( /-3..+#[C ). 6ceste masini pot lucra atat in coordonate rectangulare cat si in coordonate polare.

8/10/2019 Proiect TM #1

25/29

MA(#'# %E FE+AT

3eneralitati. Clasificare

Printre masinile$unelte produse in serie in tara noastra, cu care au fost inzestrate toate fabricile siuzinele din tara, un loc de seama il ocupa masinile de frezat. 8asinile de frezat sunt folosite la prelucrarea suprafetelor plane si curbe. Productivitatearidicata, cat si posibilitatea de a realiza lucrari variate sunt cauzele care au dus la o larga raspandire aacestor masini.

Procesul de frezare se caracterizeaza prin prelucrarea cu ajutorul sculelor de frezat, care preiauo aschie intrerupta de grosime variabila. 5ntreruperea aschiei atrage dupa sine variatii mari ale efortuluide aschiere, ceea ce necesita supradimensionarea anumitor piese, de unde rezulta o crestere a greutatiimasinilor. Realizarea unei mari diversitati de prelucrari pe aceste masini rezulta din posibilitatile decombinare a miscarilor principale si secundare eecutate de scula si piesa in procesul de frezare, astfel:

a) scula eecuta miscarea principala, care este o miscare de rotatie&b) piesa eecuta miscarea secundara, care este o miscare de translatie dupa trei directii si care, inunele cazuri poate fi realizata partial sau total, si de scula. Dupa traiectoria miscarii de avans, se

pot obtine suprafete plane, de revolutie, elicoidale sau complee.Dupa destinatia si constructia lor masinile de frezat se clasifica in urmatoarele grupe:

- masini de frezat cu consola (orizontale, verticale, universale )- masini de frezat fara consola (plan, portal )- masini de frezat specializate (de danturat, de filetat )- masini de frezat speciale ( cu tambur, carusel, agregate )- masini de frezat prin copiere.

Masini de frezat cu consola:,dupa pozitia arborelui principal pot fi: orizontale si verticale, iar dupa

posibilitatile tehnologice: normale si universale. 8asinile de frezat cu consola formeaza o grupa unitara din punct de vedere cinematic siconstructiv. 6ceasta masina este una din cele mai raspandite tipuri de masini de frezat si are aceeasicomponenta ca masina orizontala universala.

Masini de frezat fara consola:,sunt destinate prelucrarii pieselor de dimensiuni mari si foarte mari.Areutatea ridicata si dimensiunile mari ale pieselor, cum si regimul de aschiere intensiv impus, cermese de dimensiuni mari, si cu o rigiditate ridicata. Din aceasta cauza, constructia de mese cughidajele pe un postament fiat direct pe fundatie. 8ergand mai departe pe calea folosirii rationale agabaritului masinii in raport cu gabaritul piesei de prelucrat, si aceste constructii de masini de frezatau fost eecutate in diferite variante si anume:- masini de frezat cu doua sanii suprapuse, dispuse perpendicular&

- masini de frezat cu o singura sanie plana sau longitudinala&- masini de frezat cu masa fia, cu unul sau mai multe portale mobile.

8asinile de frezat cu doua sanii sunt destinate prelucrarilor complee ale pieselor de marimimijlocii si mari. !ata de masinile de frezat cu consola ele au numai cele doua sanii superioare dispuse

perpendicular si care prin alunecarea lor ghidaje realizeaza avansul longitudinal si transversal. 6vansulvertical este realizatde capul de frezat care se misca pe ghidaje verticale, fiate pe batiul masinii.

Masini de frezat speciale:,sunt masini de frezat de productivitate ridicata, intrebuintate in fabricatia deserie si in masa a pieselor. Fecesitatea maririi productivitatii, reducerea timpului consumat cu fiarea si desprinderea piesei,cat si utilizarea capacitatii totale a masinilor de frezat, au condus la crearea unor masini care sa

satisfaca atat nevoile unei productii de serie mare si de masa, cat si o deservire comoda a lor.

8/10/2019 Proiect TM #1

26/29

5n functie de elementul de baza al sistemului de asezare si transport al pieselor s$au obtinut maimulte variante constructive, si anume: masini de frezat cu masa rotativa, masini de frezat cu tambur,masini de frezat cu lant transportor. 6ceste masini pot fi prevazute cu doua sau mai multe capete de frezat.

MA(#'# %E ECT#F#CAT

8asinile de rectificat sunt destinate prelucrarii unor suprafete de inlta precizie dimensionala side forma si de o rugozitate redusa, rectificarea constituind in majoritatea cazurilor operatia finala de

prelucrare. Prigresele inregistrate in obtinerea unor semifabricate cu adaosuri de prelucrare mici, precum siimbunatatirile aduse prin cresterea rigiditatii si a puterii masinii de rectificat permit, in unele cazuri,utilizarea rectificarii ca operatie unica. 1itezele de aschiere uzuale sunt de cca +$# ms, limitele superioare fiind in prezent intendinta de crestere. Dificultatile in realizarea unor viteze mari de prelucrare sunt legate de echilibrarea

corpurilor abrazive, de pastrarea echilibrarii in timpul functionarii masinii, precum si de constructialagarelor arborelui principal si de rigiditatea masinii in general. Pe masini eperimentale, in conditiile unei echilibrari foarte bune si permanente si a unormasuri speciale de protectie in cazul spargerii corpului abraziv, s$au atins viteze de peste /##msobtinandu$se o substantiala crestere a productivitatii si a randamentului de utilizare a sculei. Pentru realizarea unor piese de inalta precizie si cu suprafete de calitate superioara se impuneca masinile de rectificat sa se caracterizeze printr$o rigiditate mare, o precizie ridicata a lagarelor sighidajelor si o echilibrare deosebita a pieselor in rotatie. !ara a tine seama de particularitatile constructive si functionale ale diferitelor tipuri de masinide rectificat, acestea pot fi clasificate in functie de suprafata pe care o prelucreaza si de modul de

prelucrare in:

-masini de rectificat eterior intre varfuri&-masini de rectificat fara varfuri (centreless )&-masini de rectificat interior&-masini de rectificat plan&-masini de rectificat speciale ( pentru prelucrarea rotilor dintate, a filetelor, a canelurilor, a camelor, a

gaurilor de centrare, a arborilor cotiti, a sabloanelor etc. )

MA(#'# %E ECT#F#CAT E9TE#" #'TE 4AF

8asinile de rectificat rotund eterior cu prinderea piesei intre varfuri sau in mandrina permitprelucrarea suprafetelor cilindrice, conice sau profilate. Rectificarea se poate eecuta cu avans longitudinal, in cazul pieselor cu suprafete de rectificatlungi, sau numai cu avans transversal la piesele la care lungimea suprafetei de lucru nu depasestelatimea discului abraziv (rectificare de patrundere ). Prin rectificare de patrundere pot fi prelucrate si suprafetele profilate, dupa ce in prealabil s$aimprimat profilul pe discul abraziv.

MA(#'# %E ECT#F#CAT "T&'% FAA 4AF

Rectificarea fara varfuri permite prelucrarea unor suprafete cilindrice eterioare prin asezareapiesei P intre doua discuri abrazive D6 si DC, dintre care primul realizeaza rectificarea, iar cel de al

doilea, de o granulatie mai fina si avand o turatie mai joasa, antreneaza piesa sustinuta de rigla reazemRA.

8/10/2019 Proiect TM #1

27/29

Procedeul are o productivitate ridicata datorita reducerii timpului auiliar ( prinderea sidesprinderea piesei nu mai este necesara ) si datorita posibilitatii de aplicare a unor regimuri intensive,chiar si la piese de rigiditate scazuta, lipsind pericolul de incovoiere.

8odul de lucru obisnuit este cel cu avans longitudinal al piesei. Prin inclinarea discului deantrenare cu /[3.[ fata de aa discului de rectificare se obtine avansul piesei pe directia propriei ei

ae. Pentru a pastra paralelismul intre aa piesei si cea a discului de rectificare, este necesar ca disculde antrenare sa aiba forma unui hiperboloid, astfel incat, inclinat fiind, sa ia contact pe intreagalungime cu suprafata piesei. Profilarea discului de antrenare se realizeaza prin diamantare, pozitiadiamantului, fiind in functie de pozitia piesei de rectificat in timpul prelucrarii.

MA(#'# %E ECT#F#CAT #'TE#"

8asinile de rectificat interior sunt destinate rectificarii alezajelor cilindrice, conice sau profilate,precum si asupra fetelor frontale perpendiculare pe aa alezajelor. Ba rectificarea pieselor de dimensiuni mici si care se pot roti, se utilizeaza masini la care sculaeecuta miscarea principala de rotatie, miscarea de avans longitudinal si cea de avans transversal ( de

patrundere ), in timp ce piesa eecuta o miscare de rotatie in vederea prelucrarii pe intreagacircumferinta a alezajului. Pentru prelucrarea pieselor de dimensiuni mari, sau care nu se pot roti, se utilizeaza masini derectificat interior planetare, la care scula eecuta miscarea principala de rotatie, o miscare de rotatie in

jurul aei piesei ( miscarea planetara ), precum si avansurile longitudinal si transversal.

MA(#'# %E ECT#F#CAT !$A'

8asinile de rectificat plan servesc la prelucrarea suprafetelor plane orizontale, verticale sau

inclinate, precum si la rectificarea unor profile. 5n functie de pozitia arborelui principal, se disting:-masini de rectificat plan orizontale&-masini de rectificat plan verticale nele constructii de masini de rectificat plan au arborele principal inclinabil si pot prelucra fiecu periferia, fie cu partea frontala a corpului abraziv.

8asinile cu mai multi arbori principali pot prelucra la randul lor cu periferia sau cu parteafrontala a sculelor, arborii avand pozitia orizontala, verticala sau inclinata. 8asinile de rectificat plan orizontale se clsifica la randul lor in masini lucrand cu periferiadiscului abraziv, numi-te si masini tangentiale si in masini lucrand cu partea frontala a sculei ( piatraoala, piatra inelara sau segmenti abrazivi ), numite si masini frontale.

8asinile verticale prelucreaza in general cu partea frontala a corpului abraziv. < alta clasificare priveste forma mesei, care poate fi dreptunghiulara sau circulara. < diversitate mai mare in aceasta clasificare se obtina daca se analizeaza miscarile de lucru si

partile masinii care eecuta aceste miscari.Caracteristicile sistemelor idrostatice ale masinilor de rectificat

7istemele de actionare hidrostatica a masinilor de rectificat au, cu toate deosebirileconstructive si functionale intre diferite tipuri de masini, unele caracteristici comune. Ba masinile de rectificat rotund eterior si interior si la cele de rectificat plan sistemelehidrostatice trebuie sa asigure miscarile de avans longitudinal, cu inversari la capete de cursa,

miscarile de avans transversal si la unele masini de rectificat plan, avansul vertical al sculei.

8/10/2019 Proiect TM #1

28/29

5n general puterea acestor sisteme este relativ mica, eceptie facand doar masinile derectificat plan, lucrand cu partea frontala a corpului abraziv. Puterea relativ redusa face ca alimentarea circuitelor sa fie solutionata aproape ineclusivitate prin pompe cu debit constant. 7unt preferate pompele cu surub, care livreaza un debit lipsit de pulsatii si asigura astfel o

deplasare linistita, uniforma a piesei sau a sculei. Daca totusi, din cauza costului ridicat al pompelor cu surub se utilizeaza pompe cu rotidintate sau cu palete, coeficientul de neuniformitate a debitului acestor pompe trebuie se fie cat mairedus. Fumarul pompelor difera de la o masina la alta. 5n general poate fi utilizata o singura pompacare alimenteaza atat avansul longitudinal cat si sistemul de inversare, sistemele de avans transversalsi eventual vertical, asigurand in acelasi timp lubrifierea lagarelor si ghidajelor. 5n cazul utilizarii a doua pompe, una din ele alimenteaza avansul longitudinal, iar cea de$adoua asigura celelalte functiuni. ;ista, in sfarsit constructii cu trei pompe: una destinata avansului longitudinal, cea de$adoua pentru lubrifiere, iar a treia pentru celelalte functiuni.

Presiunea de lucru este relativ redusa ( /#$+# daFcmp, mai mare la masinile de rectificat,plan frontale). 7upapele de presiune utilizate trebuie sa se caracterizeze printr$o constanta redusa a arcului,astfel incat diferenta de presiune intre situatiile de debit deversat maim si de debit deversat minim sanu depaseasca /#?. 1itezele de avans trebuie sa fie reglabile in limite largi si sa aiba o buna stabilitate. Droselelesau regulatoarele de debit, montate pe conducta de alimentare sau pe cea de retur a motoruluihidraulic, trebuie sa fie protejate prin filtre de finete corespunzatoare mai ales cand trebuie sarealizeze si viteze reduse de deplasare. < problema dificila in actionarea avansului longitudinal este aceea a inversarii. 7istemele deinversare trebuie sa asigure, pe de o parte, o precizie ridicata la capetele de cursa, mai ales in cazulmasinilor de rectificat rotund, pe de alta parte trebuie sa evite aparitia unor socuri dure, care saafecteze dinamica masinilor. 5nstalatia hidraulica a masinilor de rectificat poate fi impartita in doua. Arupul de alimentare,format din rezervor, sorb, pompa, supapa de presiune, supapa de retinere, se dispune separat pe batiulmasinii pentru a permite o reglare si o eploatare mai comoda si pentru a evita transmiterea devibratii de la pompa si de la motorul ei de actionare la masina. 6parptajul de distributie, cel de reglarea vitezei si motorul (sau motoarele ) hidraulic se afla in interiorul masinii. Cele doua parti alesistemului sunt legate prin conducte metalice sau fleibile.

Capitolul

"5T#'EEA !"%&(&$ F#'#T !#'

!E$&CA# MECA'#CE !#' A(C6#EE

(trungirea

8/10/2019 Proiect TM #1

29/29

;ste cel mai vechi si mai folosit procedeu de aschiere a pieselor cu forme de revolutie si defiletare a pieselor cilindrice si conice. 7trungurile se caracterizeaza printr$o schema de aschiere in care miscarea principala$derotatie$este eecutata de piesa, iar miscarea secundara$ de avans, rectilinie sau curbilinie$esteeecutata de scula.

Din forma de baza corespunzatoare strungului normal (paralel ) s$au dezvoltat strungurileplane, carusel, de detalonat freze, cu cap revolver, automate samd. 5ntoducerea cutitelor de strung armate cu placute din aliaje dure si a comenzii pe baza de

program au dus la cresterea considerabila a productivitatii si preciziei operatiilor de strungire.7ensibilitatea la vibratii si socuri a placutelor de aliaje dure si cerintele de precizie tot mai ridicata asuprafetelor strungite cu avans mare si viteze sporite au impus rigidizarea constructiei strungurilor sidispozitivelor de fiare a sculelor precum si reducerea jocurilor intre organele fie si cele mobile. Diversificarea formelor si perfectionarea schemelor cinematice ale strungurilor permiteecutarea unor lucrari foarte variate de strungire si filetare.

3aurirea

;ste procedeul de prelucrare prin aschiere din plin a gaurilor, iar adancirea si alezarea suntprocedee ulterioare gauririi, prin care se realizeaza marirea diametrului si adancimii gaurilor,respectiv finisarea suprafetei acestora. 6ceste operatii se eecuta pe masini de gaurit cu a vertical,radiale si cu coordonate. Ba gaurire, miscarea principala de aschiere si miscarea de avans sunt eecutate de scula(burghiu spiral), iar piese este fia. 7unt si cazuri cand pentru eecutarea unor gauri adanci piesa seroteste si burghiul efectueaza miscarea de avans in directia aei gaurii.