PLAN DE AUDIT

Universitatea Transilvania din BraovFacultatea de Alimentaie i TurismSpecializarea EBAA

PROIECT

AUDIT INTERN PRIVIND DEPOZITAREA PRODUSULUI FINIT DIN CADRUL SOCIETII S.C. VEL PITAR S.A.

Masterand:Ursu Georgiana-Mihaela

Braov2015

Cuprins

Capitolul 1. Noiuni Tehnice privind derularea unui Audit Intern.....................31.Planificarea activitilor...........................................................................................................32.Listele de verificare...................................................................................................................43. Documentele de lucru folosite n etapa de pregtire-planificare a auditului 4

4.Elaborarea planului de audit...................................................................................................55.Examinarea sistemului calitii................................................................................................5Etapa 1. Evaluarea documentaiei sistemului calitii organizaiei auditate..........................................5Etapa 2. Aceast etap se efectueaz dup obinerea acordului de vizitare a organizaiei auditate, din partea conducerii auditatului. .............................................................................................................................56.Raportul de neconformitate.....................................................................................................6Capitolul 2. Descrierea Unitii Auditate ..7

Capitolul 3. Efectuarea auditului........................................................................10Depozitarea................................................................................................................................. 10Condiii optime pentru depozitarea pinii................................................................................12Chestionarul de audit..13RAPOARTE DE NECONFORMITI....................................................................................22RAPORT DE AUDIT INTERN.................................................................................................24Bibliografie.....................................................................................................................................25

2

Auditul calitii: n funcie de scop:audit intern n funcie de obiectiv:auditul calitii procesului

O cerin central este ca auditul s contribuie cu adevrat la crearea contextului favorabil,obinerii performanei i s nu devin o nou cale de a consolida i extinde birocraia.

Obiectivul :Se va urmarii daca activitatile si rezultatele relative din cadrul societatii S.C. Vel Pitar S.A. satisfac dispozitiile prestabilite si daca aceste dispozitii sunt puse in opera intr-un mod eficace si apt pentru siguranta consumatorilor.PRESCURTARI:1. Audit - proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi si a evaluarii lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit.2. Auditul calitatii - examinare sistematica si independenta in scopul de a determina daca activitatile referitoare la calitate si rezultatele aferente satisfac dispozitiile prestabilite, precum si daca aceste dispozitii sunt implementate efectiv si sunt corespunzatoare pentru realizarea obiectivelor.3. Auditor - persoana calificata si competenta pentru a efectua audituri.4. Auditat - organizatie care este auditata.

Capitolul 1. Noiuni Tehnice privind derularea unui Audit Intern.1.Planificarea activitilorAuditorul ef stabilete modul de derulare al auditului prin planificarea activitilor, urmrind o anumit strategie. Din acest punct de vedere, ntr-o prim abordare, auditul poate fi: orizontal, n care se urmrete un anumit aspect al obiectului auditului n toate compartimentele organizaiei, vertical, n care se urmresc toate aspectele obiectului auditului n fiecare compartiment auditat.

n vederea bunei desfurri a auditului este necesar folosirea unui document de verificare, prin care se controleaz dac au fost culese toate informaiile necesare, nainte de auditarea unei alte activiti.Auditorul trebuie s fie familiarizat cu activitile funciei auditate a sistemului calitii, procedurile i documentaiile utilizate, clauzele adecvate ale standardului. Auditorul va pregti un chestionar de audit pentru compartimentele vizitate, mpreun cu ntrebrile pe care le va pune i operaiile i documentaiile care urmeaz s le vad. Subiectele auditului vor include i auditurile precedente ale compartimentului vizitat.Compartimentele care necesit investigaii speciale sunt cele care nu au fost verificate recent, cele care au fost verificate anterior i n care au fost gsite deficiene, precum i cele n care sunt cunoscute deficienele sau se suspecteaz c acestea exist.Auditorul trebuie s l fac pe auditat s fie contient n avans de domeniul auditului i s specifice ce se ateapt de la el.

2.Listele de verificareSunt instrumente utile n vederea acoperirii ntregii problematici a auditului (domenii i activiti investigate n timpul auditului).Elaborarea lor se face n faza pregtirii auditului, n care auditorul se asigur c sistemul definit n documentul de referin (manualul calitii, standardul de referin) este complet i apt s duc la ndeplinirea obiectivelor calitii organizaiei.Folosirea acestor liste, care nu au mai mult de dou, trei pagini, constituie o bun verificare a auditrii tuturor compartimentelor i activitilor organizaiei.n faza pregtirii auditului, auditorul ef trebuie s se asigure c sistemul definit n manual este complet i apt s duc la ndeplinire obiectivele calitii organizaiei.3. Documentele de lucru folosite n etapa de pregtire-planificare a auditului sunt: autorizarea auditului; standardele sau alte specificaii dup care se face auditul; planul de audit; orice formate provizorii care se folosesc n timpul auditului; aide-memoires, liste de verificare, diagrame de flux etc.n aceast etap sunt prevzute urmtoarele activiti:a) Iniierea auditului,b) Definirea obiectivelor, domeniului, ntinderii i frecvenei auditului; c) Alctuirea echipei de audit;d) Analiza preliminar a documentaiei sistemului calitii;e) Vizita preliminar la auditat;f) Elaborarea planului de audit;g) Transmiterea planului de audit auditatului n vederea aprobrii coninutului; h) Organizarea echipei de audit.

4.Elaborarea planului de auditUn plan de audit bine conceput trebuie s fie flexibil pentru a permite modificri care apar pe parcursul auditului organizaiei, sau situaii imprevizibile care nu pot fi avute n vedere n momentul elaborrii sale. La elaborarea sa trebuie avui n vedere o serie de factori, dintre care se menioneaz: Intervale de timp suficient de lungi pentru colectarea de informaii; Intervale de timp suficient de lungi pentru examinarea atent a compartimentelor; Prevederea de intervale de timp n care auditorii s aib posibilitatea de a se ntlni cu membrii desemnai ai echipelor manageriale ale compartimentelor examinate; Planificarea activitilor astfel nct organizaia auditat s aib posibilitatea de asigurare a ghizilor nsoitori.5.Examinarea sistemului calitiiExaminarea organizaiei auditate se efectueaz n dou etape, prima etap const ntr-o evaluare a documentaiei sistemului calitii, iar cea de-a doua etap implic vizitarea organizaiei.Etapa 1. Evaluarea documentaiei sistemului calitii organizaiei auditate, are ca obiectiv verificarea concordanei dintre documentele sistemului calitii i standardul ales ca model de referin. Se analizeaz raporturile auditurilor anterioare, n cazul n care acestea au existat, recomandrile fcute cu ocazia acestor audituri, pentru a urmri activitile crora li s-au fcut recomandri de corecie i dac au fost eliminate neconformitile evideniate n timpul auditurilor anterioare.Etapa 2. Aceast etap se efectueaz dup obinerea acordului de vizitare a organizaiei auditate, din partea conducerii auditatului. Ea const n vizitarea organizaiei auditate cu scopul de a constata gradul de conformitate ntre practica curent din organizaia auditat i prevederile din documentele sistemului calitii precum i modelul de referin ales pentru construirea acestui sistem.Documentarea constatrilor audituluiDocumente de lucru folosite de auditor n timpul colectrii informaiilor i a documentrii constatrilor auditului sunt: standarde sau/i specificaii; documentaia sistemului de management al calitii a auditatului(manualul calitii i procedurile asociate); liste de verificare; chestionarul de audit; planul de audit; rapoarte de neconformitate/observaie

Toate observaiile din timpul auditului trebuie documentate (scrise). Auditorii trebuie s noteze suficiente date pentru a avea o surs din care s poat rezulta concluzii clare. Notiele clare, exacte, lizibile i complete sunt eseniale. Este ineficient, pierderea de timp i total neprofesional, ca auditorul s se ntoarc ntr-o zon pentru c: nu a nregistrat suficiente detalii, nu poate citi sau nelege propriile notie, sau detaliile nregistrate nu sunt clare. Pentru a nu exista nici un dubiu asupra nregistrrilor, poate fi de ajutor ca auditorul s dea celui intervievat s citeasc ce a nregistrat. Notiele auditorilor pot fi folosite n cadrul discuiilor sau n rapoartele scrise transmise auditatului pentru a defini neconformitile. Notiele auditorilor constituie nregistrri ale calitii care se pstreaz pentru o anumit perioad de timp.6.Raportul de neconformitateNeconformitiNeconformitatea constituie un eec n ndeplinirea unei cerine, fa de referina auditului.n momentul depistrii unei neconformiti, este bine ca auditorul s aduc la cunotina auditatului neconformitatea constatat, coninutul su, dovezile obiective care demonstreaz neconformitatea pentru ca auditatul s neleag c auditul este o activitate transparent, iar auditorul nu are nimic de ascuns.Neconformitile se clasific n dou categorii: majore i minore. n afar de neconformiti mai pot exista i observaii, atunci cnd nu exist dovezi obiective suficiente pentru a putea aprecia c eecul respectiv este o neconformitate.Neconformitatea minorNeconformitatea minor este aceea care identific scpri izolate sau sporadice n coninutul sau implementarea procedurilor sau nregistrrilor calitii i care pot duce la eecul sistemului calitii dac nu sunt corectate.Neconformitatea minor apare cnd exist dovezi obiective ale implementrii incomplete a unei clauze particulare a standardului ales ca model de referin pentru organizaie.Neconformitile de acest fel se rezolv prin aciuni corective. Odat cu constatarea lor recomandarea auditorului pentru aprobarea i nregistrarea sistemului calitii organizaiei poate s continue, cu recomandarea ca neconformitile minore s fie eliminate prin aciuni corective, care sunt verificate cu ocazia vizitelor de supraveghere.Neconformitatea majorNeconformitatea major este aceea care identific absena sistemului calitii, nefuncionalitatea sa, sau o implementare necorespunztoare a acestuia, luat ca un incident singular sau ca o combinaie a unui numr de incidente similare.Asemenea neconformiti apar, de obicei, foarte clar n cazul sistemelor care nu sunt stabilite, documentate, implementate sau meninute.

Capitolul 2. Descrierea Unitii Auditate

Vel Pitar

Grupul Vel Pitar este liderul pieei romneti a produselor de panificaie i morariti un juctor important n domeniul produciei i distribuiei de : pine, biscuii, napolitane, specialiti de cofetrie i produse de patiserie.Povestea grupului ncepe n momentul n care fondul de investiii Broadhurst Investments Limited, administrat n Romnia de ctre New Century Holdings (NCH), achiziioneaz dou mari companii de morrit i panificaie, Mopariv Rmnicu Vlcea i Berceni Bucureti. n decembrie 2001 se formeaz S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de morrit i panificaie: Mopariv Rmnicu Vlcea, Berceni Bucureti, Mopariv Cluj Napoca i Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Rmnicu Vlcea.Anul 2007 a reprezentat trecerea la un nou tip de organizare. Compania Vel Pitar S.A. s-a divizat n trei societi autonome care au ca obiect de activitate panificaia - S.C. Vel Pitar S.A., morritul - S.C. apte Spice S.A. i retailul - S.C. VP Magassin S.A.. Aceste activiti s-au dezvoltat continuu n ultimii ani, astfel nct acum beneficiaz de condiiile necesare pentru a funciona autonom. Prin procesul de divizare noile companii fructific mai bine oportunitile oferite de pia n domeniile lor, gestioneaz mai bine resursele i utilizeaz n mod direct veniturile obinute.Tehnologie ModernGrupul Vel Pitar a schimbat modul n care, n Romnia, se fac afacerile n industria de morrit i panificaie. Sunt primii care au investit masiv n tehnologii moderne, inovatoare, pentru a oferi clienilor produse de cea mai bun calitate. De aceea Grupul Vel Pitar este lider absolut din toate punctele de vedere: dimensiune, acoperire geografic, cifr de afaceri, nivel de profit, numr de clieni, nivelul de implementare a tehnologiilor moderne i respectarea normelor legislaiei europene.Grupul Vel Pitar i preuiete clienii, punnd ntotdeauna calitatea produselor i respectul pentru oameni pe primul plan.Sunt renumii pentru calitate, siguran alimentar, diversitate sortimental, adaptarea produselor la cerinele consumatorilor, seriozitatea serviciilor, modernitate.Compania Vel Pitar este certificat n: MANAGEMENTUL CALITII (ISO 9001/2000); SIGURAN ALIMENTAR ( HACCP - ISO 22000/2005); SIGURAN I SNTATE OCUPAIONAL (OHSAS 18001/2004); MEDIU (ISO 14001/2004).Tehnologia Keine TouchKeine Touch= produs neatinsTehnologia Keine Touch garanteaz c eti prima fiin care atinge pinea. Producia i ambalarea sunt realizate cu instalaii automate igien perfect. La cumprare verificai ca ambalajul s fie intact.Panificatia ambalatade la Vel Pitar are la baza utilizarea conceptului revolutionar KEINE TOUCH -produs neatins. Este vorba de cea mai moderna tehnologie care a impus un nou standard in panificatie.Pornind de la selectarea tipurilor de faina superioara si continuand cu framantarea, dospirea, coacerea,racirea si ambalarea, procesul este controlat in intregime de calculator. Painea rezultata, toast sau speciala, este ambalata in pungi inchise ermetic, intr-un mediucomplet igienic, oferind garantia ca primul care atinge produsul este doar consumatorul final.Bottom of FormManagementul de la cel mai nalt nivel se asigur cpoliticareferitoare la Calitate, Mediu, Sigurana Alimentului, Sntate i Securitate Ocupaional, Declaraia preedintelui i obiectivele SMIsunt cunoscute, nelese i implementate de ntreg personalul, la toate nivelurile SC. VEL PITAR S.A.Managementul de la cel mai nalt niveldin SC. VEL PITAR S.A.se angajeazs menin i s mbunteascsistemulintegrat implementat i principalele obiective ale organizaiei prin: Recertificarea, meninerea i mbuntirea SMI implementat conform standardelor de referin SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005, SR EN ISO 22000:2005, ISO OHSAS 18001:2008. Orientarea proceselor i produselor ctre clieni, meninerea ncrederii celor tradiionali i ctigarea de noi clieni mbuntirea continu a performanelor de calitate, mediu, sigurana alimentului, sntate i securitate ocupaionale prin analize de management anuale i prin actualizarea planificat a documentaiei SMI Funcionarea n condiii optime a organizaiei asigurarea tuturor facilitilor necesare n vederea obinerii de produse sigure i de calitate, conform specificaiilor tehnice stabilite n concordana cu cerinele clienilor; Evaluarea periodic a satisfaciei clienilor n vederea mbuntirii continue a calitii i siguranei produselor i serviciilor; Conformarea cu cerinele legale si de reglementare aplicabile a aspectelor legate de calitate, sigurana alimentului, mediu i a factorilor legai de sntatea i securitatea angajailor, respectarea cerinelor generale de funcionare a organizaiei, precum i a regulilor i regulamentelor; Monitorizarea eficienei proceselor identificate, a punctelor critice i a aspectelor de mediu n vederea reducerii impactului asupra mediului i a riscului de contaminare al produselor; Perfecionarea angajailor n domeniul profesional, al calitii, mediului, siguranei alimentare, sntii i securitii ocupaionale prin instruiri, participri la seminarii i simpozioane; Asigurarea unui numr optim de resurse umane i financiare n vederea realizrii obiectivelor; Comunicarea ctre clieni i autoriti a informaiilor relevante privind produsele obinute i performana de mediu.

Capitolul 3. Efectuarea auditului

Auditul calitii: n funcie de scop:audit intern n funcie de obiectiv:auditul calitii procesului

Obiectivul :Se va urmarii daca activitatile si rezultatele relative din cadrul societatii S.C. Vel Pitar S.A. satisfac dispozitiile prestabilite si daca aceste dispozitii sunt puse in opera intr-un mod eficace si apt pentru siguranta consumatorilor. Auditorul ef stabilete modul de derulare al auditului prin planificarea activitilor, urmrind o anumit strategie

Astfel modul de derulare al auditului va urmrii modul de depozitare al produsului finit i anume al pinii pn la livrarea acesteia.Auditurile privind procedurile bazate pe sistemul HACCP verific dac operatorii dinsectorul alimentar aplic aceste proceduri n mod permanent i corect, avnd n mod special grij ca procedurile s ofere garaniile siguranei alimentului. Acestea stabilesc, n special, dac procedurileofer garanii, n msura posibilului, c produsele alimentare:(a) sunt n conformitate cu criteriile microbiologice stabilite n cadrul legislaiei;(b) sunt n conformitate cu legislaia privind reziduurile, contaminanii i substaneleinterzise ;(c) nu prezint riscuri fizice cum ar fi corpurile strine .

DEPOZITAREADupa cum tim pentru a obine un produs de calitate trebuie s ne asigurm c dispunem de o surs de materii prime ,semifabricate,ambalaje de calitate care sunt verificate la recepie ,iar mai apoi sunt meninute n depozite la temperaturi care s nu pericliteze calitatea acestora ct i calitatea produsului finit evitnd astfel apariia unui pericol asupra sntii i siguranei consumatorului.Un rol foarte important l constituie instruirea personalului:Toi angajaii trebuie instruii cu privire la:Bunele Practici de Producie (Good Manufacturing Practices GMP) i Bunele Practici de igien (Good Hygiene Practices GHP), igien personalului, practicile angajailor, incluznd programul HACCP, la un nivel adecvat activitilor desfurate.Operatorii cu activitate n domeniul alimentar trebuie s pun n aplicare, s implementeze i s menin o procedur sau proceduri permanente bazate pe principiile HACCP. HG 412/2010 , Anex - Reguli generale pentru igien produselor alimentare,capitolul I, Prevederi generale, articolul 5, punctul 1 Sistemul HACCP este un instrument care ajut operatorii din industria alimentars realizeze un standard mai nalt de siguran a alimentelor. Sistemul HACCP nu trebuie privit ca o modalitate de auto-reglementare i nu va nlocui controlul oficialDepozitarea:reprezint toate activitile tehnice i organizatorice legate de amplasarea mrfurilor ntr-un spaiu fix sau mobil. Din punct de vedere tehnic, aceste activiti presupun: stivuirea, ordonarea mrfurilor dup anumite reguli de vecintateetc.;din punct de vedere organizatoric: zonarea interioar a mrfurilor, ordinea intrrii/ieirii mrfurilor, accesul la mrfuri evidena intrrii/ieirii mrfurilor, caracteristicile depozitelor.

Principalul rol al depozitrii este concentrarea mrfurilor n cantiti mari n vederea dirijrii lor ctre consumatori. n raport cu acest rol pe care l au n circulaia mrfurilor, depozitele pot avea urmtoarele funcii: concentrarea n stocuri a produselor colectate n scopul sortrii, prelucrrii primare i pregtirii pentru expediie n cantiti relativ mari sau n scopul repartizrii continue a cotelor programate n cantiti relativ reduse; asigurarea condiiilor de meninere a integritii produselor i uneori de mbuntire a nsuirilor lor calitative; livrarea i expedierea mrfurilor ctre cumprtor.

n procesul depozitrii calitatea mrfurilor alimentare poate suferi modificri importante i de cele mai multe ori nedorite. Aceste modificri se produc deoarece majoritatea produselor alimentare se caracterizeaz printr-o stabilitate relativ n timp, influenat att defactorii interni(structurali)ct i deceiexterni,care le pot modifica proprietile fundamentale, prin procese de degradare, alterare, contaminare chimic sau microbacteriologic, impurificare cu substane strineetc

Factorii interni :compoziia chimic, proprietile fizice, biologiceetc evideniindu-se i influenele acestora asupra stabilitii produselor alimentare.

Din punct de vedere merceologic, cei mai importani factori externicareproduc modificri calitative mrfurilor n timpul depozitrii sunt:prezena aerului i compoziia acestuia, parametrii atmosferici ai mediului nconjurtor(umiditatea relativ a aerului, temperatura),radiaiile luminoase, microorganismele din mediul extern, natura ambalajului de contact cu marfa, microclimatul i igiena depozitelor, natura produselor nvecinateetc.

Nu se depoziteaz mpreun mrfuri alimentare i industriale i nici acele produse care eman mirosuri puternice ce pot fi mprumutate cu uurin de alte mrfuri.Produsele nu pot fi pstrate dect o anumit perioad, n cadrul termenului de valabilitate. n timpul depozitrii se verific periodic parametrii de microclimat precum i celelalte condiii de pstrare a produselor alimentare.Existena unui echilibru ntre aciunea factorilor interni i externi constituieregimul optimde pstrare a produselor alimentare.

CONDIII OPTIME PENTRU DEPOZITAREA PINIIDepozitarea pinii se face n ncperi special amenajate n care trebuiesc asigurate anumite condiii:temperatura de 18-20C, ct mai uniform posibil;-ventilaie suficient, natural sau cu instalaii de condiionare, astfel nct umiditatea relativ a aerului s fie de 65-70%, lumin; igien corespunztoare pentru produsele alimentare (lipsa mucegaiului, a insectelor ia roztoarelor)n spaiile de depozitare si nu numai , se va asigura ventilarea natural i/sau mecanic (acolo unde este cazul), fr a permite ptrunderea fluxului de aer dintr-o zon contaminat ctre o zon curat.Checklist al Sedintelor & Lista Participantilor Perioada auditului: din 05/01/2015 pn la 05/01/2015Instruciuni pentru edina de dechidereInstruciuni pentru edina de nchidere

1. Prezentarea echipei de audit2.Confirmarea domeniului certificat, standardul si orice excluderi3. Confirmarea confidentialittii4. Explicarea felului n care auditorii vor fi repartizati5. Asigurarea disponibilittii ghizilor si a instruirii lor6. Confirmarea programului si explicarea c acesta poate fi modificat 7. Explicarea metodei de audit8. Explicarea categoriilor de neconformitri& felul n care vor fi prezentate la sedinta de nchidere9. Confirmarea pregtirilor (prnz, sal conferinte)10. Confirmarea datei/orei/participantilor la sedinta de nchidere11. ntrebri pentru clarificare

1. Multumiti clientului pentru cooperare, prezentati elementele pozitive si negative depistate2. Explicati c toate elementele depistate suntconfidentiale3. Cereti ca ntrebrile s fie puse dup finalizarea sumarului4. Reamintiti domeniul de certificare si standardul de referint5. Explicati categoriile de neconformitti6. Explicati faptul c neconformitti mai pot exista7. Prezentati sumarul auditului (nr. de neconformitti n fiecare categorie) & recomandri8. Auditorii prezint fiecare neconformitate9. ntrebri10. Explicarea actiunilor ulterioare si a procedurii de nchidere

Chestionarul de auditFormatul acestor documente este stabilit de auditorul ef, care trebuie astfel concepute nct s nu limiteze activitile sau investigaiile suplimentare, care pot deveni necesare pe parcursul desfurrii auditului.Chestionarul de audit este documentul folosit de auditor ntr-o zon auditat. Acesta se ntocmete plecnd de la urmtoarele elemente: standardul de referin; rezultatele auditurilor anterioare; deficiene cunoscute privind calitatea; prioriti ale managementului; documentele sistemului calitii; alte documente ale organizaiei; consideraii ale auditorilor bazate pe propriile cunotine, experiene, vizite preliminare etc.CHESTIONAR DE AUDIT

1.Numarul auditului: .....................2.Data desfasurarii auditului: 05/01/20153.Unitatea auditat: S.C Vel Pitar S.A.4. Tip audit :intern

Nr

ReferinteIntrebariEvaluare

CNNAOLDO

1. Cerinte privind locatiaLocatia unitatii de productie este astfel aleasa incat sa fie departe de orice sursa de poluare a mediului (ex. zone inundabile, zone de colectare a gunoiului) si de orce activitate industriala care ar putea reprezenta o amenintare serioasa asupra alimentelor?

2. Sunt echipamentele astfel pozitionate incat sa permita o folosire, reparare si igienizare adecvata?

3. Cerinte privind constructia cladirii si a incaperilor de lucruMarimea si amplasarea spatiiior si incaperilor permite protectia impotriva contaminarii pe parcursul desfasurarii proceselor?

4. Sunt pereii, pavimentul, tavanul, usile de acces, peretii separatori din spatiile in care se proceseaza alimente construite din materiale impermeabile, lavabile, lipsite de toxicitate si nedeteriorate?

5. Sunt pereii, pavimentul, tavanul, usile de acces, peretii separatori din spatiile in care se nu se praceseaza alimente construite din materiale impermeabile, usorde curatat, nedeteriorate?

6. Sunt suprafetele care intra in contact direct cu alimentele nedeteriorate si confectionate din materiale netede, neabsorbante si inerte fata de alimente, detergenti si dezinfeclanti?

7. Sunt cladirea si echipamentele in stare buna de functionare incat sa permita igienizarea?

8. Sunt cladirea si echipamentele intretinute astfel incat sa se previna contaminarea fizica si chimica?

9. Cerinte privind echipamenteleSunt echipamentele care intra in contact direct cu alimentele astfel proiectate/construte si amplasate (din materiale inerte) incat sa poata fi usor curatate si dezinfectate, in conformitate cu graficul de igienizare si inspectate impotriva prezentei daunatorilor?

10. Sunt utilajele igienizate regulat si functioneaza corect?

11. Exista sisteme de monitorizare si control a parametrilor in cauza (temperatura, umiditate)?

12. Sunt containerele de gunoi sau recipientii cu materiale periculoase (agenti de igienizare etc. confectionate din materiale impermeable, construite adegvat, plasate si etichetate astfel incat sa se evite contaminarea accidentala a alimentelor?

13. Exista surse de apa potabila calda si rece disponibile in toate zonele in care se proceseaza alimentele?

14. Exista sisteme de canalizare suficiente, adecvate si protejate astfel incat sa se reduca riscul de contaminare sau infestare a alimentelor?

15. Exista sisteme de evacuare a gunoiului astfel proiectate incat sa reduca riscul contaminarii alimentelor si a apei?

16. Exista surse de apa potabila calda si rece si facilitati de igienizare a alimentelor, echipamentelor si ustensilelor cu sursa de apa calda si rece?

17. Exista mijloace adecvate de spalare si uscare a mainilor intretinute in stare buna, curate in numar suficient si la indemana lucratorilor prevazute cu:

18. *surs de ap potabil cald i rece n amestec (aprox. 40 C)

19. *robinei igienizai, de preferat fr atingere cu mna

20. *afie de atenionare asupra procedurii de spalare disponibile sub form de pictograme

21. *periue de unghii curate

22. *couri de gunoi disponibile lng chiuvete, curate

23. *hrtie de unic folosin disponibila

24. *spun dezinfectant antibacterian in dispensere pline etichetate, avizat sanitar si corect utilizat ?

25. Exista spatii pentru dusuri amplasate linga vestiare?

26. Exista suficiente dulapuri-vestiar pentru numarul de personal pentru ambele sexe si bine intretinute?

27. Exista un numar suficient de toalete adresate ambelor sexe si bine intretinute?

28. Exista facilitati de control a temperaturii mediului ambiant?

29. Sistemul de ventilatie este conceput astfel incat aerul sa nu vina din zone contaminate in zone curate si este sistemul bine dimensionat?

30. Sunt gurile de admisie si evacuare a aerului curate si bine intretinute?

31. Are sistemul de iluminat intensitatea adecvata incat sa asigure buna desfasurare a proceselor si un control corespunzator al igienizarii?

32. Sunt lampile protejate impotriva spargerii cu evitarea riscurilor de contaminare fizica?

33. Sunt spatiile de depozitare suficiente, construite incat sa protejeze alimentele impotriva patrunderii daunatorilor?

34. Sunt spatiile de depozitare alimente prevazute cu rafturi si/sau paleti pentru evitarea depozitarii alimentelor direct pe paviment?

35. Monitorizarea temperaturii de funcionare se realizeaza cu termometre calibrate i codate?

36. Exista cel putin un depozit separat pentru materialele de igienizare si substantele chimice folosite in operatiile de igienizare?

37. Exista specificatii disponibile pentru toate produsele finite (sau grupe de produse similare din puncul de vedere al sigurantei alimentului?

38. Sunt descrise in aceste specificatii caracteristieile tuturor produselor relevante?* numele produsului (grupului de produse)* numarul articolului* scurta descriere a produsului listarea pe scurt a ingredientelor sau componentelor* scurta descriere a procesului* cerinte legate de calitate sau impuse de legislatie* caracteristici specifice produsului (limitele contaminantilor chim., microb., corpi straini)* ambalarea etichetarea; sisteme de identificare a produsului* conditii de depozitare si distributie* durata de valabilitate* recomandari de utilizare* eventual utilizarea pentru care a fost conceput?

39. A fost luat in considerare intregul scop cand s-au conceput specificatiile? Astfel, includSpecificatiile, materiile prime folosite si toate aspectele legate de procesul de productieinclusiv modul de livrare si utilizarea pentru care a fost conceput produsul?

40. Sunt mentiunile de mai sus valabile si pentru specificatiile cerute de client?

41. S-au luat masuri de prevenire a utilizarii necorespunzatoare a produselor?

42. S-au luat masuri suplimentare pentru cazul in care produsul este destinat unei utilizarispeciale (de catre consumatori din anumite grupe de risc)? De exemplu are produsulo compozitie speciala sau instructiuni de folosire inscrise pe eticheta?

43. Sunt disponibile diagrame de flux care sa descrie procesele de productie?

44. Au fost incluse in diagrama de flux toate etapele de proces importante pentru sigurantaAlimentului?

45. Au fost identificate toate riscurile potentiale pentru toate etapele proceselor in cadrul sistemului HACCP?

46. Au fost definite pentru locurile cu probabilitate de contaminare (biologica, chimica, fizica) valorile normale si limitele critice ale contaminantilor?

47. Au fost inregistrate toate riscurile potentiale identificate?

48. Au fost luate in considerare (acolo unde este cazul) urmatoarele aspecte:

49. * toate materiile prime si auxiliare?

50. *toate produsele (grupele de produse) inclusiv "produsele comercializate de terte partr?

51. *toate etapele procesului si toate liniile de proces?

52. * toate localurile de productie

53. * intreaga infrastructura a organziatiei folosita pentru productie?

54. * toate masurile functionale de igiena?

55. A fost inregistrat modul in care echipa HACCP a procedat la evaluarea riscurilor?

56. Au fost inregistrate rezultatele finale ale analizei riscurilor?

57. A stabilit organizatia nivelul (pragul) pana la care un risc identificat este considerat inacceptabil si incepand cu care masurile de control devin esentiale?

58. Exista inregistrate masuri de control in care sa se asigure ca toti contaminantii potentiali sunt eliminati sau ca riscurile sunt reduse sau tinute sub control la un nivel acceptabil ?

59. Contin masurile de control inregistrarea urmatoarelor elemente:

60. * specificatii pentru materii prime si auxiliare, pentru produs sau proces?

61. * instructiuni de lucru, de control, de operare?

62. * proceduri: de achizitionare, de intretinere, de instruire, de control al igienei, etc.?

63. S-a stabilit care dintre aceste puncte in care sunt necesare masuri de control sunt puncte critice PCC-uri, care trebuie considerate puncte de atentie PA-uri si motovatia care explica incadrarea lor intr-o categorie sau alta?

64. S-a inregistrat metoda de evaluare a riscurilor folosita pentru luarea acestor decizii ( arborele decizional, procedura de evaluare a riscurilor, date luate din literatura de specialitate, masuratori si observatii proprii, etc.)?

65. Au fost inregistrate toate PCC-urile si PA-urile?

66. S-au stabilit la fiecare PCC sau PA parametrii controlabili si masurabili pentru produs si pentru proces?

67. Sunt inregistrate valorile standard (valorile tinta) si limitele critice ale acestora (tolerantele) pentru fiecare paramentru al produsului sau procesului?

68. Este disponibila vreo procedura care sa asigure, in caz de nevoie, determinarea intretinerea si revizuirea valorilor standard si a limitelor critice?

69. Sunt monitorizate procedurile de control in mod efectiv si continuu?

70. Se revizuiesc procedurile de control ori de cate ori se schimba vreo operatie?

71. S-a stabilit daca produsul rezultat in urma procesului astfel controlat satisface cerintele impuse de legislatie in ceea ce priveste siguranta alimentului?

72. A fost dezvoltat si aplicat un sistem de monitorizare pentru controlarea fiecarui PCC si PA?

73. Au fost elementele fundamentale ale acestui sistem (masurarea, observarea, domeniul de masurare si metoda, frecventa de masurare, acuratetea si precizia, calibrarea, etc.) discutate si inregistrate?

74. Au fost determinate si inregistrate acuratetea si precizia metodei de monitorizare?

75. Este specificata frecventa minima de efectuare a masuratorilor (observatiilor)?

76. Exista, acolo unde este cazul, instructiuni de operare pentru instrumentele de masura sau instructiuni de lucru pentru efectuarea observatiilor?

77. Sunt instrumentele de masura intretinute si calibrate in mod regulat?

78. Sunt inregistrate si evaluate deviatiile de la valorile standard si fata de limitele critice?

79. Cand masuratorile sunt efectuate de o terta parte s-a verificat daca aceste servicii sunt in conformitate cu cerintele standardelor de calitate (ex. ISO 45001/45002)?

80. Au fost datele obtinute prin monitorizarea fiecarui PCC (si PA) inregistrate intr-o maniera prestabilita?

81. Sunt disponibile la locul de munca formularele corespunzatoare pentru inregistrarea datelor?

82. Este indicata persoana responsabila cu efectuarea masuratorilor si inregistrarea datelor?

83. Se precizeaza cine este cel care trebuie sa puna in aplicare actiunile corective sau sa anunte cand apare o deviatie?

84. Au fost stabilite ce actiuni corective trebuie puse in aplicare in momentul in care apar deviatii sau alimentele sunt produse in afara limitelor critice stabilite ? Se aplica la toate PCC-urile si PA-urile?

85. Exista formulare disponibile in toate punctele importante de lucru pentru a inscrie actiunile corective care au fost executate?

86. Exista o procedura disponibila de evaluare a efectivitatii aplicarii actiunilor corective?

87. Au fost distribuite in mod oficial toate responsabilitatile si autoritatile astfel incat actiunile corective sa fie executate intr-o maniera prestabilita, fara nici o intarziere?

88. Sunt actiunile corective inregistrate sub forma de documente, in asa fel incat sa se poata elabora masuri preventive pentru cazul in care vor mai apare deviatii in viitor?

89. Sunt temperaturile produselor tinute sub control in punctele critice pentru siguranta?

90. Sunt temperaturile alimentelor receptionate din categoriile de mai sus monitorizate regulat cu verificarea acuratetii inregistrarilor?

91. Este durata fazelor procesului de productie consemnata intr-un grafic de producie?

92. Este verificata efectiv temperatura interna a produselor (conform zonei de siguranta si functie de categorie), la finele tratamentului termic, cu incadrarea in limite?

93. Sunt aceste valori inregistrate permanent si cu acuratete?

94. Sunt produsele analizate prin analize chimice/ microbiologice de laborator pe baze stiintifice, conform unui program de recoltare/analiza documentat, respectat?

95. Se asigura pastrarea probelor din fiecare tip de produs?

96. Sunt angajatii instruiti sa-si spele mainile inainte de a intra in sectie sau dupa ce au venit in contact cu alte surse de contaminare?

97. Sunt utilizate echipamente de protectie a alimentelor (sorturi, halate) schimbate frecvent?

98. Exista sisteme documentate de prevenire a contaminarii fizice a alimentelor?

99. Exista sisteme documentate de prevenire a contaminarii chimice a alimentelor?

100. Sunt furnizorii selectati si evaluati pe baza capabilitatii acestora de a furniza un produs in concordanta cu cerintele organizatiei?

101. Sunt efectuate periodic, in baza unei programari, audituri de Igiena si Siguranta alimentului la furnizori, audituri documentate, unitatile auditate fiind alese in baza unui sistem de evaluare a riscurilor legate de produsele furnizate?

102. Sunt evidentiate in rapoartele de audit urmatoarele:

103. * concluzie asupra Sistemului de obinere a calitii

104. * conformitatea cu procedurile HACCP

105. * conformitatea cu PCC-urile relevante produselor aprovizionate?

106. * documentaia ntocmit pentru criteriile PCC-rilor relevante?

107. Sunt intocmite specificatii clare pentru produsele aprovizionate in baza carora se realizeaza controlul produselor receptionate?

108. Sunt efectuate analize de laborator asupra materiilor prime?

109. Se aplica rotatia stocurilor?

110. Pot fi prezentate buletine de analiza a potabilitatii apei in urma recoltarii regulate de probe de apa din punctele de consum?

111. Au managerii si supervizorii suficiente cunostinte legate de principiile igienei alimentelor

112. Exista o procedura de verificare a Sistemului HACCP care sa fie functionala?

113. Sunt urmatoarele modificari ale protocolului de productie o parte integranta a procedurii de verificare:

114. * modificari ale materiilor prime, furnizorilor?

115. * modificari majore in compozitia produsului?

116. * modificari in sistemul de procesare?

117. * modificari in infrastructura?

118. * modificari in procedurile de igienizare?

119. Este disponibila o procedura de audit intern?

120. Au fost desemnate, in schema de realizare a auditului, partile din sistemul HACCP care vor fi auditate, cand si cat de des? In decursul unui an sunt supuse auditului toate componentele sistemului HACCP?

121. A fost sistemul HACCP inregistrat sub forma unui manual al calitatii? Este manualul complet?

122. Este manualul calitatii pastrat si se afla la indemana?

123. Arata inregistrarile si modificarile faptul ca sistemul HACCP este functional, intretinut si revizuit in mod regulat

124. Sunt operatiile reale executate in conformitate cu instructiunile si procedurile stabilite?

125. S-a stabilit in ce fel se vor colecta inregistrarile si cum vor fi ele evaluate si controlate?

126. S-a stabilit cat de mult se vor pastra inregistrarile si documentele?

127. Este disponibil un sistem de identificare a produsului care sa permita ceea ce se cheama "urmarirea si gasirea produsului" pentru a fi de ajutor in cazul retragerii sale de pe piata?

128. Exista proceduri clare referitoare la modalitatile de actiune in cazul in care se identifica un risc pentru sanatatea consumatorilor (oricare ar fi natura acestui pericol) in cazul unui lot de produs finit?

129. Includ aceste proceduri si analiza loturilor produse in conditii similare?

130. Includ aceste proceduri si avertizarea publicului si a autoritatilor competente?

131. S-au luat masuri de prevenire a utilizarii necorespunzatoare a produsului?

132. Sunt toti pasii unei igienizari corespunzatoare respectati incluzand si o forma de dezinfectie?

133. Exista programe de igienizare intocmite si care sa includa: aria, echipamentul de igienizat, responsabilitatile, metoda si frecventa igienizarii, procedura de monitorizare?

134. Se iau masuri de prevenire a accesului daunatorilor in vecinatatile si in perimetrul unitatii?

135. Se iau masuri de reducere a riscurilor de infestare si aciuare a daunatorilor in unitate?

136. Sunt spatiile unitatii inspectate regulat pentru detectarea urmelor prezentei daunatorilor?

137. Se realizeaza periodic operatii de dezinsectie -deratizare inregistrate?

138. Exista un plan actualizat de tinere sub control a daunatorilor cu verificari regulate?

139. Exista un spatiu separat de colectare a gunoiului?

140. Este acest spatiu igienizat regulat?

141. Este gunoiul eliminat in mod regulat din unitate?

142. Se realizeaza monitorizare starii de sanatate a angajatilor in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare?

143. Sunt angajatii instruiti sa raporteze orice simptom de imbolnavire si se realizeaza aceasta cerinta in mod efectiv?

144. Sunt mainile lucratorilor curate, fara infectii ale pielii?

145. Exista o politica a unitatii referitor la interzicerea purtarii de bijuterii, ceasuri, oja?

146. Se realizeaza acoperirea taieturilor, arsurilor cu plasturi de protectie?

147. Sunt folosite manusi de unica folosinta la manipularea directa a alimentelor?

148. Se realizeaza efectiv spalarea si dezinfectarea mainilor in conformitate cu procedura cunoscuta si cu frecventa impusa de necesitatea evitarii contaminarii alimentelor

149. Se efectueaza teste de sanitatie asupra mainilor angajatilor care manipuleaza alimente?

150. Sunt asigurate uniforme curate pentru lucrtori i halate pentru vizitatori?

151. Sunt asigurate mijloace de acoperire a prului (bonete, fileuri) disponibile, corespunztoare, corect purtate in zonele de lucru astfel incat parul sa fie complet acoperit?

152. Sunt respectate urmatoarele reguli in unitate:

153. * Nu se mnnc/ nu se bea la locul de munca

154. *Nu se scuip, strnut, tuete n zona alimentelor neprotejate

155. * Nu se fumeaz decat in locurile permise cu afisaje

156. Sunt supusi vizitatorii zonelor de procesare, fabricare sau depozitare acelorasi reguli ca si angajatii?

157. Sunt aplicate masuri de protejare a produselor la transport?

158. Sunt vehiculele de transport spalate si dezinfectate periodic? Se realizeaza la transport protectia impotriva fumului si a prafului pentru alimente?

159. Se realizeaza revizii tehnice ale mijloacelor de transport?

160. Exista statie de spalare a mijloacelor de transport si a containerelor de transport alimente?

161. Exista disponibil un sistem de identificare a produsului care sa permita urmarirea si gasirea produsului?

162. Este produsul etichetat corespunzator?

163. Exista programe de educare a consumatorului?

164. Sunt instruiti si constientizati lucratorii cu alimentele asupra responsabilitatilor lor inprotejarea alimentelor contra contaminarii si deteriorarii?

165. Sunt instruiti si constientizati cei care lucreaza cu materialele si substantele de igienizareasupra riscurilor asociate si asupra tehnicilor de manipulare sigura a acestor produse?

166. Exista un program respectat de instruire a personalului pe categorii si cu o tematica completa?

167. Exista un program respectat de instruire a personalului pe categorii si cu o tematica completa?

Legenda:NA = neaplicabilC = conformitateN = neconformitateO = observaieLDO =lipsa dovezi obiective

RAPOARTE DE NECONFORMITI

Unitate : Vel Pitar S.A. Braov

Audit numar:xxxxxData:05/01/2015

Clauza: Depozitare produs finit

Comp./Dept. Compartimentul de depozitare

Descrierea neconformitii:Cauza neconformitii

Pe parcursul auditului s-a constatat c n sectorul de depozitare navetele cu pine erau depozitate direct pe pardoseal, n plus s-a observat i fecale de roztoare n diferite locuri din depozit. Societatea a avut de efectuat numeroase comenzi neavnd carucioare suficiente pentru ntreaga cantitate. Dezinsecia, dezinfecia i deratizarea nu a fost fcut la timp de ctre societatea responsabil.

Auditat: Ionescu Maria, inginer tehnolog

Semnatura:Auditor:Ursu Georgiana-Mihaela

Semnatura:

Categorie neconformitate: Minora

Actiune corectiv: Intreg lotul de pine este aezat pe crucioare pentru a nu fi n contact direct cu pardoseala. Personalul Compartimentului Depozitare va fi instruit privind importana stivuirii navetelor de pine pe crucioare. Efectuarea de dezinsecie, dezinfecie, deratizare a incintei.

Data propunerii:05/01/2015Propus de :Semnatura:

Termen implementare: 14 zileResponsabil: Semnatura:

Analiza actiunii corective propuse, de ctre auditor:

Auditor:

Stadiul implementrii aciunii corective: Implementat Neimplementat Semnatura La data de

Unitate : Vel Pitar S.A. Braov

Audit numar:xxxxxData:05/01/2015

Clauza: Depozitare produs finit

Comp./Dept. Compartimentul de depozitare

Descrierea neconformitii:Cauza neconformitii

Pe parcursul auditului s-a constatat c temperatura i umiditatea din spaiul de depozitare nu sunt monitorizate. Neglijena responsabilullui prvind depozitarea produselor.

Auditat: Patraulea Gheorghe operator

Semnatura:Auditor: Ursu Georgiana-Mihaela

Semnatura:

Categorie neconformitate: Medie

Actiune corectiv: Instruirea responsabilului privind cerintele speciale de depozitare a produselor n cadrul depozitului.

Data propunerii:05/01/2015Propus de :Semnatura:

Termen implementare: 14 zileResponsabil: Semnatura:

Analiza actiunii corective propuse, de ctre auditor:

Auditor:

Stadiul implementrii aciunii corective: Implementat Neimplementat Semnatura La data de

RAPORT DE AUDIT INTERN

Data auditului: 05/01/2015Echipa de audit: .....................................................................................................................................................................................................Standard dereferinta: ISO 22000:2005

Zone audiate (Domeniu): Compartimentul de depozitare

Nr. neconformitati: 1

Nr. observatii: 3

Functii intervievate in timpul auditului: Ionescu Maria inginer tehnolog Patraulea Gheorghe operator

Rezumatul constatarilor: n urma auditului efectuat s-au descoperit unele neconformiti de categorie medie,minor ns pot influena n mod direct sigurana alimentar, periclitnd sntatea consumatorilor.

Concluzii/Recomandari: Se recomand o analiza a cauzelor care duc la apariia neconformitii n funcie de gravitatea acestora; termen de rezolvare 14 zile. De asemenea se recomand efectuarea de reinstruiri specifice ale personalului din cadrul unitii privind GMP si GHP pentru o funcionare corect a sistemului HACCP; termen de rezolvare 14 zile.

Difuzarea raportuluiAnexe:Semnatura auditorului

BIBLIOGRAFIE

http://www.velpitar.ro/?page_id=26 Manual privind efectuarea controlului oficial n unitile care fac obiectul ANSAhttp://ansa.gov.md/uploads/files/Comert/Manual%20privind%20control%20oficial.pdf Sigurana Alimentelor garania proteciei consumatorului- Dan erban i Cristina Maria Canja - Iniiere n audit Note de curs Dan erban Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calitii -Dan erban Curs i lucrri seminarPolitici i strategii globale de securitate alimentar -Dan erban

3