proiect spt.doc

16
1 STATIE DE TRANSFORMARE 110/20 kV CONDIŢII GENERALE CE TREBUIE ÎNDEPLINITE DE STAŢIILE ŞI POSTURILE DE TRANSFORMARE Amplasarea staţiilor şi posturilor de transformare trebuie făcută tehnici, economici şi sociali precum şi de regulile de protecţia muncii incendiilor. Amplasarea staţiilor importante, cu funcţii de noduri de r mai bune cu sistemul iar a instalaţiilor electrice de conexiun consumatorilor, cât mai aproape de centrul de greutate al consumului. A făcută prin economisirea la maxim a terenurilor agricole şi forestiere, -se terenurile periculoase (u posibile alunecări de teren, etc.), dacă vor avea personal permanent zonelor locuite, iar amplasamentul şi instalaţiile electrice trebuie pr este cazul realizându- se lucrări speciale de apărare. Măsurile de apărare a staţiilor împotriva inundaţiilor se iau în fu sistemului energetic şi de importanţa obiectivelor ce le alimentează, ţ alimentări de rezervă din alte surse ale ac estor obiective. Pentru realizarea unei investiţii cât mai reduse, amplasamentul se -se seama de eventuale amenajări existente sau în curs de construcţie cum sunt dr apă, canalizare, etc. Amplasamentul va ţine seama de posibilităţile de Condiţiile ce trebuie îndeplinite la alegerea schemelor de conex echipamentului din staţiile şi posturile de transformare Statia de 110/20 kV este de tip exterior,cu fronturi paralele, cu armat centrifugat, cu aparatajul amplasat la medie inaltime, avand dublu colectoare. Liniile L 1 110 kV si L 2 110 kV sunt racordate la bara de 110 kV BC 1 , cealalta bara de 110 kV fiind bara de rezerva, mentinuta sub tensiune prin intermediul circuitului d transversala. Fig. 1 Schema statie de transformare

Upload: maya-ioana

Post on 22-Jul-2015

215 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

1 STATIE DE TRANSFORMARE 110/20 kV CONDIII GENERALE CE TREBUIE NDEPLINITE DE STAIILE I POSTURILE DE TRANSFORMARE Amplasarea staiilor i posturilor de transformare trebuie fcut innd seama de factori tehnici, economiciisocialiprecumidereguliledeproteciamunciiiceledeprevenireistingerea incendiilor. Amplasarea staiilor importante, cu funcii de noduri de reea se face realiznd conexiuni ct maibunecusistemuliarainstalaiilorelectricedeconexiuniidistribuiepentrualimentarea consumatorilor,ctmaiaproapedecentruldegreutatealconsumului.Amplasareastaiilortrebuie fcut prin economisirea la maxim a terenurilor agricole i forestiere, evitndu-se terenurile periculoase (u posibile alunecri de teren, etc.), dac vor avea personal permanent seamplaseaz n apropierea zonelor locuite, iar amplasamentul i instalaiile electrice trebuie protejate mpotriva inundaiilor, dac este cazul realizndu-se lucrri speciale de aprare. Msurile de aprare a staiilor mpotriva inundaiilor se iau n funcie de importana lor n cadrul sistemuluienergeticideimportanaobiectivelorcelealimenteaz,inndseamadeeventualele alimentri de rezerv din alte surse ale acestor obiective. Pentru realizarea unei investiii ct mai reduse, amplasamentul se stabilete inndu-se seamade eventuale amenajri existente sau n curs de construcie cum sunt drumuri, ci ferate, instalaii de ap, canalizare, etc. Amplasamentul va ine seama de posibilitile de extindere viitoare. Condiiile ce trebuie ndeplinite la alegerea schemelor de conexiuni i a echipamentului din staiile i posturile de transformare Statiade110/20kVestedetipexterior,cufronturiparalele,cucadredinbeton armatcentrifugat,cuaparatajulamplasatlamedieinaltime,avanddublusistemdebare colectoare. Liniile L1 110 kV si L2 110 kV sunt racordate la bara de 110 kV BC1 , cealalta bara de 110kVfiindbaraderezerva,mentinutasubtensiuneprinintermediulcircuituluidecupla transversala. Fig. 1 Schema statie de transformare 2 Incomparatiecuschemacusistemsimpludebare,schemacudublusistemde barecolectoareoferaungraddeelesticitatesporitaprinposibilitatearacordariicircuitelor aferente la oricare din cele doua noduri electrice (bare colectoare). Fiecarecircuitseracordeazalasistemuldubludebarecolectoareprinintermediul intrerupatorului si a doua separatoare de bare. Schema ofera doua posibilitati de functionare in regim normal: 1)Toate circuitele se racordeaza la un singur sistem de bare (sistem de bare de lucru), aldoileasistem fiindliber,inrezervacalda,mentinutsubtensiuneprinintermediul circuitului de cupla transversala CT. 2)Instalatiafunctioneaza,deregula,cuconsumatoriisisurselerepartizatepecele doua sisteme de bare colectoare, cu cupla transversala inchisa sau deschisa. Rolurile cuplei transversale pot fi prezentate sub o forma condensata, astfel: -permitetrecereacircuitelordepeunsistemdebarecolectoarepealtul,fara intreruperea circuitului respectiv; -servestepentrucontrolulintegritatiisistemelordebarecolectoareduparevizia acestora; -se poate substitui oricarui intrerupator din instalatie care este defect sau urmeaza a fi scos in revizie. a)Trecerea unui anumit circuit de pe o bara pe alta se face astfel: Pentru cazul liniei L1 racordata la bara colectoare BC1 , manevra de schimbare a barei colectoare cu mentinerea functionarii continue implica trei etape si anume: 1.inchidereacupleisidecipunereainparalelacelordouasistemedebarecu controlul prealabil al sincronismului; 2.comutarea separatoarelor de bara; 3.revenirea la functionarea cu cupla deschisa. Pentru a evita manevrarea separatoarelor sub curent numai pe timpulscurt al etapei a doua,sedeconecteazaprotectiacupleitransversalesiapareoportunaintroducerea unor blocaje pentru a evita manevrarea gresita a separatoarelor. b)Controlul integritatii barelor colectoare se face de regula la terminarea reviziei.Oricescurtcircuitpeaceasta bara duceladeconectareainstantaneeaintrerupatorului cuplei (actionat de protectiile sale prin relee care au fost expres reglate sa functioneze fararetineredetimp)indicandcareviziatrebuiereluatasiremediateeventualele defectiuni. Incazulincarecuplanudeclanseazainseamnacaesteasigurataintegritateabarei colectoare si se poate conta pe ea pentru manevre. c)Inlocuirea unui intrerupator defectsau care urmeaza a fi scos in revizie poate fi facutacuajutorulcircuituluidecuplatransversalasauprindouaintreruperiin functionare,relativdescurtadurata,incarecazcelulaincauzaseracordeaza singura la un sistem de bare. Se presupune ca s-a defectat intrerupatorul liniei L1; prin el trece sarcina liniei dar, nu mai poate realiza operatia de intrerupere a circuitului.Pentru repararea si inlocuirea sa cu intrerupatorul cuplei pe perioada reparatiei, se procedeaza astfel: Sedegajeazacompletunsistemdebarecolectoare,deexempluBC2,trecandtoate circuitelepecelalaltsistemdebareBC1,cuexceptiacircuituluiincauza.Cupla transversalaramanandinchisarezultacas-ainseriatcucircuitulcuintrerupatordefect, manevrafiindfacutacumentinereacontinuitatiiinalimentare.Toatefunctiunile intrerupatorului au fost preluate de intrerupatorul de cupla. Se poate deschide circuitul sau se poate functiona asa pana este aprobata scoaterea in reparatie a intrerupatorului defect. Pentruscoatereainreparatie,sedeschidecuplasiseseparaintrerupatorulprin deschiderea separatoarelor SL1 si SL2, apoi se reia functionarea normala a statiei. Echipamentele de 110 kV sunt de urmatorul tip: Intreruptoare independente in SF6 tip H14, actionate cu sistem hidraulic tip SH H- reprezinta intreruptor cu SF6 14- reprezinta tensiunea nominala a inreruptorului, repectiv 145 kV Avantajele acestui intreruptor sunt urmatoarele: constructie simpla si autonoma fiabilitate 3 durate mici de arc functinare silentioasa putere de rupere ridicata gabarit redus costuri minime de nstalar si intretinere Caracteristici tehnice ale intreruptorului H14 Tensiune nominala: 145 kV Tensiune de incercare la frecventa nominala: 275 kV Tensiune de incercare la impuls ms: 650 kVmax Frecventa nomnala: 5 Hz Curent nominal: 2500A Curent de rupere simetric nominal: 31,5 kA Durata de scurtcircuit: 3s Curent de scurta durata (valoare de varf): 100 kAmax Tip suflaj: autocompresie Separatoare rotative orizontale cu sau fr cuit(e) de legare la pmnt: tip ROM, ROM1P, ROM2P, ROT, ROT1P, ROT2P 123kVSeparatoarele tip ROM, ROM1P, ROM2P, ROT, ROT1P, ROT2P sunt destinate s funcioneze n instalaii electrice de nalt tensiune aferente staiilor de la centrale i din reelele de transport de 123 kV. REGIMURI DE LUCRU:-Acionare electric de la distan, din camera de comand a staiei, prin dispozitivul de comand DE 100-Acionare electric local, prin butoanele de nchidere i deschidere ale dispozitivului de comand DE 100-Acionare manual prin manivela dispozitivului DE 100 Caracteristici tehnice ale separatoarelor Tensiune nominal:123 kV Curent nominal:2000 A Frecven nominal: 50 Hz sau opional 60 Hz Nivelul de izolaie la frecven industrial/la impuls de trznet (1,2/50ms):

fat de pmnt i ntre faze:230/550 kV

pe distana de secionare:265/630 kV Curentul nominal admisibil timp de 3 sec.:40 kA Valoarea de vrf a curentului admisibil nominal:100 kA Linia de fug specific a izolatoarelor: 25 mm/kV sau 31 mm/kV Climat:temperat sau tropical Construcie:monopolar sau tripolar Montaj:paralel sau n linie Standarde de referin:SR EN 60129; IEC 129 In statie sunt montate doua transformatoare de 10 MVA, 110/20 kV, racordate la bara statiei de medie tensiune. Transformatoare de putere, trifazate cu dou nfurri, cu reglajul tensiunii sub sarcin cu puteri de 2,5 10 MVA Condiii de funcionare 4 -Transformatoarele sunt destinate s funcioneze n reelele de transport a energiei electrice la temperaturile ambiante de max. +40C and min. -40C -Altitudinea de la locul de instalare este max. 1000 m deasupra nivelului mrii -La cererea clientului se pot fabrica transformatoare capabile s funcioneze la temperaturi tropicale Caracteristici constructive -Circuitul magnetic este fabricat din tabl silicioas laminat la rece, izolat cu carlit, cu cristale orientate, cu pierderi specifice reduse. -nfurrile se fabric din conductor de cupru izolat cu hrtie. Tipurile de bobinaj folosite sunt: continuu sau spiralat n glei pe partea de IT i continuu n glei pe partea de JT. -Cuva este tip clopot sau cu capac, din tabl de oel sudat, ntrit cu nervuri. Accesorii principale -releu Buchholz -indicator magnetic pentru nivel ulei -indicatoare pt. temperatura uleiului i a nfurrii -izolatorii IT i JT -termocopie -conservator de ulei -cofret de comand -filtru de aer deshidratant cu silicagel -comutator de reglaj sub sarcin -dispozitivul de acionare pentru comutatorul de reglaj sub sarcin -supap de presiune -robinet de golire i filtrare a uleiului -ventilatoare -crucior (roi) -radiatoare Caracteristici tehnice specifice -frecvena de lucru: 50 Hz -domeniul de reglaj al tensiunii pe partea de IT: 4 x 2,5%; 9 x 1,78%; 13 x 0,679% -tipul rcirii: ONAN sau ONAN/ONAF Principalele de produse din aceast grup sunt prezentate n tabelul urmtor: Puterea (MVA) Tensiunea (kV) Uk (%) Po (kW) Pk (kW) Grupa de conexiuni Material nfurtor Greutatea total (kg) Dimensiunile totale (Lxlx)(mm) 2,5566/11,594,121Dyn11Cu223254800x2800x4265 566/11,597,2528,8Dyn11Cu272004780x2970x4470 6,3132/34,588,632YnZn11Cu333005600x2875x4765 7,533/17,56,341Ynd11Cu229005115x3810x3410 10110/22111668Ynd11Al323905505x3120x3470 10/13132/11,5121073Dyn1Cu349005410x5010x4600 5

1. Izolatori IT 2. Izolator nul IT 3. Izolatori JT 4. Conservator de ulei 5. Comutator de reglaj sub sarcin 6. Mecanism de acionare pentru comutator 7. Supap de presiune 8. Filtru de aer deshidratant cu silicagel 9. Radiator 10. Supori pentru cric 11. Robinet de filtrare si golire 12. Cofret de comand 13. Crucior (roi) 14. Ventilatoare 15. Indicator de temperatur a nfurrii 16. Indicator de temperatur a uleiului 17. Releu Buchholz Comandaactionariiintrerupatoarelorde110kVsefaceindividual,deladistantadin camera de comanda si de la fata locului. Separatoarele sunt actionate manual de la fata locului, cu dispozitive AME. Echipamentele de medie tensiune de 20 kV sunt: ntreruptoare tripolare de medie tensiune cu vid 24 kV tip IVSIMBOLIZARE Pentru ntreruptor: IV tip constructiv cu vid D varianta constructiv pentru legturi cu broe 24 tensiunea nominal, exprimat n kV 1250 curentul nominal, exprimat n A 25 capacitatea nominal de rupere la scurtcircuit n ciclul D - 0,3 s - ID -15 s - ID 6 Pentru dispozitivul de acionare: DAR-5V dispozitiv cu acumularea energiei n resoarte, varianta 5V DESCRIERE -ntreruptoarele utilizeaz ca mediu de stingere vidul. -Dispozitivul de acionare al ntreruptoarelor este de tipul cu acumularea energiei n resoarte. Armarea resoartelor ca i comenzile de nchidere i deschidere se poate face att manual ct i electric. -Standard de referin : IEC-56. CARACTERISTICI TEHNICE PRINCIPALE Tensiune nominalkV24 Curent nominalA1250 Frecvena nominalHz50 Tensiune de inere la frecvena nominalkV55 Tensiune de inere la unda de oc (+ i -) 1,2/50 1.2/50 mskV125 Capacitate de rupere la scurtcircuitkA25 Curent limit termic / dinamickAef/kAmax 25/63 Separatoare de medie tensiune Electroputere Craiova cu urmatoarele caracteristici: Separatoare de exterior tip RVTP 24 kV 400-630 A cu izolatoare compozite SIMBOLIZARE: R Separator rotativ V cu deschiderea cuitelor n plan vertical T tripolar P cu cuite de legare la pmnt Caracteristici tehnice Tensiune nominal:24 kV 400-630 A 16 kAef la pmnt):40 kAmax 1 s fa de pmnt i ntre poli:50 kV ntre contactele deschise ale aceluiai pol:60 kV fa de pmnt i ntre poli:125 kV ntre contactele deschise ale aceluiai pol:145 kV AME 84 kg 7 PRIZA DE PAMANT Sistemul sau instalaia de legare la pmnt reprezint totalitatea mijloacelor i msurilor prin care pri ale unui circuit electric, pri conductoare care pot fi accesibile ale unui echipament electric (pri conductoare expuse) sau prile conductoare din vecintatea unei instalaii electrice (pri conductoare externe) sunt conectate la pmnt. Priza de pmnt este un conductor metalic sau un ansamblu de conductoare metalice interconectate sau alte pri metalice acionnd n aceeai manier, ngropate n pmnt i conectate electric la acesta sau introduse n beton care are o suprafa mare n contact cu pmntul (de exemplu, fundaia unei cldiri). Conductorul de legare la pmnt este un conductor care asigur conectarea la priza de pmnt a unei pri a unei instalaii electrice, a elementelor conductoare expuse sau pri conductoare externe sau interconecteaz electrozi ai prizei de pmnt. Conductorul de legare la pmnt este montat n aer sau, dac este ngropat n sol, se izoleaza ata de acesta. Pentru respectarea limitelor maxime admise cu privire la tensiunile de atingere i de pas, se vor lua urmtoarele msuri: ose vor folosi prizele de pmnt naturale; ose va realiza o priz de pmnt artificial; ose va realiza egalizarea potentialelor n interiorul cldirii; osevarealizaoinstalaiededirijareadistribuieipotenialelornexteriorul cldirii; ose va aplica izolarea amplasamentelor att n interior, ct i n exterior. n exteriorul cldirii, la o distan de 1,5 m de fundaie i la adncimea de 1,0 m 1,2 m fa de suprafaa solului se va realiza un contur din oel lat sau oel rotund, n jurul cldirii, destinat micorrii tensiunii de atingere. La o distan de 1,5 - 2,0 m de fundaia cldirii, se va realiza o priz vertical respectiv un contur din electrozii orizontali care leag ntre ei electrozi verticali distribuii uniform pe contur astfel electrozii verticali vor fi legai ntre ei prin electrozi orizontali. Electrozii verticali se vor confeciona, de regul, din eav de oel, cu diametrul | 2 - 21/2 i cu o lungime l = 3 m. Ei se vor ngropa la o adncime h = 0,8 - 1,0 m, considerat de la suprafaa solului. Distan dintre electrozii verticali, trebuie s fie a > 2l. n condiii speciale se poate micora aceast distan, ns ea nu poate fi mai mic dect a = l. 8 Electrozii orizontali (conductoarele de legtur dintre electrozii verticali) se vor confeciona din oel lat. Adncimea de ngropare a acestor electrozi va fi de 0,8 - 1,0 m i vor fi sudai la captul superior al electrozilor verticali. La o distan de 3 m de conturul prizelor verticale i la o adncime de 1 m se va realiza un ultim contur din oel lat sau rotund, destinat micorrii tensiunii de pas. Toate contururile indicate mai sus se vor lega ntre ele pe direcia diagonalelor i pe patru direcii perpendiculare pe laturile acestor contururi. n interiorul cldirii, de-a lungul pereilor, se vor monta conductoarele principale de legare la pmnt, care, de regul, constituie circuite nchise. La aceste conductoare, prin ramificaii separate, se vor lega toate elementele, prizele de pmnt naturale, precum i diferitele elemente metalice existente n vederea egalizrii potenialelor. Elementele care trebuie legate la pmnt pentru protecia mpotriva electrocutrilor sunt prezentate mai jos. Conform acestor prevederi legarea la pmnt se va executa pentru toate elementele conductoare care nu fac parte din circuitele curenilor de lucru, dar care n mod accidental ar putea intra sub tensiune (printr-un contact direct, prin defect de izolaie, prin intermediul unui arc electric etc.) cum sunt: a) carcasele echipamentelor i utilajelor fixe i mobile (excavatoare, drgi etc.) ale instalaiilor electrice, inclusiv elementele de susinere ale acestora (metalice sau din beton armat); b) ngrdirile de protecie (plase, ui pline, bariere) att cele fixe, ct i cele mobile ori demontabile dac au montate pe acestea aparataj i/sau circuite electrice i, dac nu au un contact electric de rezisten electric neglijabil cu alte elemente racordate la instalaia de legare la pmnt; c) elementele metalice, inclusiv armturile metalice ale construciilor de beton armat, din cldirile n care sunt amplasate instalaiile electrice de nalt tensiune i care nu pot fi atinse de persoanele din interiorul sau exteriorul ncperii respective (scri, rame de ui i ferestre, conducte metalice etc.); d) stlpii metalici sau din beton armat ai liniilor electrice aeriene (LEA) din zonele cu circulaie frecvent din localiti; n toate cazurile va fi asigurat continuitatea electric, pn la priza de pmnt, ntre armturile, suporturile metalice ale izolatoarelor, traversele i consolele metalice i armtura stlpului metalic sau din beton armat. n cazul n care, prin construcie, suporturile izolatoarelor, traversele sau consolele, sunt n contact electric cu armtura metalic a stpului de beton armat sau cu stlpul metalic, nu mai este necesar o legare suplimentar a acestora la pmnt. n cazul stlpilor de lemn, legarea la pmnt a acestor elemente este obligatorie numai dac stlpul de lemn este untat prin elemente metalice (de exemplu, conductoare de coborre, cabluri armate etc.); e) suporturile de fixare ale lanurilor la intrrile conductoarelor n cldiri, precum i armturile metalice ale trecerilor izolante prin perei, plcile din materiale electroizolante destinate traversrilor de conductoare prin perei vor fi ncadrate (individual sau n comun) cu cte o ram metalic legat la pmnt; f) armturile, ecranele i nveliurile metalice ale tuturor cablurilor electrice (de energie, comand-control, telemecanic etc.), inclusiv ale celor cu nveli exterior din PVC, cu excepia acelora la care din considerente de funcionare este interzis o astfel de legare la pmnt; g) construciile (stelajele) metalice de susinere a cablurilor electrice; dac diferite elemente ale construciei stelajului de cabluri (console, scrie, longeroane etc.) sunt legate galvanic ntre ele (respectiv, se asigur continuitatea electric prin sudur sau piese metalice de mbinare), legarea la pmnt se va putea face numai la extremitile construciei; nveliurile metalice ale cablurilor vor fi legate la pmnt la capete, iar la cutiile de mbinare i derivaie se vor realiza continuitatea electric a armturilor i a nveliurilor metalice ale cablurilor; h) bornele speciale pentru legarea la pmnt de protecie a transformatoarelor de msur, descrctoarelor i a eclatoarelor de orice tip; aceste borne vor fi marcate cu semnul de legare la pmnt de protecie; i) conductoarele de protecie ale liniilor electrice aeriene; acestea se vor lega la prizele de pmnt de la toi stlpii i ale staiilor electrice de la capetele liniilor respective. j) consolele metalice ale branamentelor consumatorilor de j.t montate pe acoperi cu nvelitoare metalic; n cazul schemei TN se va realiza legarea la conductorul de nul PEN sau PE al branamentului. Conductoarele principale se vor racorda la priza artificial de pmnt prin cel puin dou legturi separate. 9 Priza de pmnt artificial, legat n paralel cu prizele de pmnt naturale i cu prizele de pmnt orizontale destinate dirijrii distribuiei potenialelor, formeaz o priz de pmnt complex. La determinarea rezistenei de dispersie a unei prize de pmnt complexe se vor avea n vedere rezistenele de dispersie ale prizelor de pmnt legate electric ntre ele cum sunt: - Rpv a prizelor de pmnt artificiale verticale; - Rpo a prizelor de pmnt artificiale orizontale; - Rpd a prizelor de pmnt pentru dirijarea distribuiei potenialelor; - Rpn a prizelor naturale; - Rcp a sistemelor constituite din conductoarele de protecie ale liniilor electrice aeriene iprizele de pmnt ale stlpilor legai la acestea; Rezistenele de dispersie Rpv, Rpo, Rpd i Rpn se vor determina, lundu-se n calcul coeficienii respectivi de utilizare. Mrimile caracteristice sunt urmtoarele: -n=2= numarul de linii electrice aeriene din statie; -suprafata de teren ocupata de statie (tngradita) L[m] x l[m]=65x32=1950 m2; -x[m]=1,5=distanta la care este situata priza complexa fata de gardul (ingradirea) statiei; -lb[m]=6= lungimea electrodului orizontal (prizei orizontale singulare sau benzii ingropate); -lv[m]=3= lungimea electrodului vertical (prizei verticale singulare sau tarusului); -d[mm]=60= diametrul electrodului vertical (prizei verticale singulare sau tarusului); -hv[m]=1,0= adancimea de ngropare a electrodului vertical (prizei verticale singulare sau tarusului); -hb[m]=1= adancimea de ingropare a electrodului orizontal (prizei orizontale singulare sau benzii ingropate); -b[m]=0,04= latimea electrodului orizontal singular (benzii de legatura); -a[mm]x b[mm] =4x80=25,6=sectiunea transversala a electrodului orizontal singular (benzii de legatura); -y [m]=3,0= distanta la care este situata priza de dirijare a distributiei potentialului fata de priza contur. hd[m]=0,8= adancimea de ingropare a prizei de dirijare a distributiei potentialului (hd mm S Sr STAS r

(17) Conductoarele principale de legatura, constituind circuite buclate, se dimensioneaza la jumatate din curentul de punere la pamant, conform relatiei (18): 4 , 139* * 22 2] [22=||.|

\|= = = >ppff pradmisibilpadmisibil pIj Stjt ISS mm S (18) Se va alege platbanda din otel zincat, a carei sectiune standardizata verifica inegalitatea (19): 160 ] [2= > mm S SpadmisibilSTASp

(19) Verificarea la stabilitate termica O priza de pamant este stabila termic atunci cand, in oricare din conditiile de exploatare pentru care a fost proiectata nu da nastere in nici un punct al solului unor temperaturi mai mari de 100C. Pentru a avea un coeficient de siguranta, se admite ca temperatura maxima in sol sa nu depaseasca (85...90)C. In regim tranzitoriu, se calculeaza suprafata necesara unei prize pentru a putea suporta regimul de scurtcircuit. In mod acoperitor, se ia in calcul numai priza contur de impamantare, suprafata laterala a acestei prize trebuind sa satisfaca conditia (20): 48 , 1 10 * * * * ] [4 2= >f calcul p latt I m S o(20) unde : a = 1,2 este un coeficient de ecranare. Se calculeaza suprafata laterala a prizei contur, tinand seama de coeficientii de utilizare uv si Ub : 37 , 5 ) ( = + = + = b a l dl u n S u n S u n Sb v v v b b b v v v latt(21) In regim termic stabilizat, priza va fi stabila termic daca se indeplineste conditia (22): 49 , 107 ) ( 2 ] [ = si f at icstabiliz pregimtermV U u u (22) unde : = conductibilitatea termica a soiului, ( = 1,2W/ m C ); f = temperatura finala a soiului ( f = maxim(85...95)C);i = temperatura initiala a solului (i =35 C). 13 Inlocuind , f , icu valorile lor si luand un coeficient de siguranta de 1,1 expresia (22) devine : 3 , 129 ] [ 5 , 12 ] [ = O s mm V Ucalcul at icstabiliz pregimterm (23) Se poate determina valoarea rezistentei de dispersie a prizei, care corespunde din punct de vedere al regimului termic stabilizat, cu relatia (24): 107 , 0 ] [ = = Opat icstabiliz pregimtermat icstabiliz pregimtermIUR (24)Determinarea tensiunilor de atingere si de pas O priza de pamant este corect dimensionata daca tensiunile de atingere si de pas se incadreaza in valorile prescrise de norme, conform Tabelului nr. 1. Tabelul nr. 1 Tensiunile de atingere si de pas maxim admisibile pentru instalaltii si echipamente peste 1000 V Nr. crt. Categoria instalatiei si a echipamenrului Timpul de intrerupere a curentului de punere la pamant prin priza, in secunde 0,20,30,40,50,60,7>0,8dar