UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA

COORDONATOR: PROF.DR.GH.POPESCU AS.DR.ING.OTILIA COTUNA

STUDENT: Moraru Eugenia Nicoleta Mosoarca-Cablea Simona Mitu Cristina

- 2010 -- Timisoara -

1.Importanta economica a culturii de porumb (Zea mays)...........................pag.1-21. 1.Micozele si micotoxinele produse de acestea a culturii de porumb.......pag.2-4

2.Ciuperci specifice culturii de porumb si micotoxine pe care le produc (descrierea ciupercii si a microtoxinei – sinteza, structura chimica, modul de actiune sau micotoxicoza la pasari, animale si om, daca sunt sau nu terapeutice)...pag.4-16

3.Masuri de prevenire si combatere a ciuperci producatoare de toxine.......pag.17-18

4.Sinteza tabelara...........................................................................................pag.19

5.Concluzii.......................................................................................................pag.20

BIBLIOGRAFIE

1.Importanta economica a culturii de porumb - Zea mays

Istoricul culturii de porumb si importanta economica:Patria porumbului este Mexicul. Aceasta este atestata de numeroase descoperiri arheologice din

"Lumea noua", resturi de stiuleti sau boabe, vase cu desene si incrustatii reprezentand porumbul. Fiind

principala planta alimentara, porumbul a patruns si in manifestariile spirituale, in credinta si mitologia bastinasilor. In cercetarile arheologice intreprinse in unele pesteri din Noul Mexic (SUA) s-au gasit resturi de stiuleti ce dateaza de circa 4000 de ani.

Europenii au cunoscut porumbul numai dupa descoperirea Americii. In Europa porumbul a fost introdus intai in Spania, de unde s-a raspandit in Italia si de aici, in Orientul Apropiat.

La noi in tara, porumbul a fost introdus in secolul al XVII-lea, 1673-1678 in Moldova, 1623-1628 in Muntenia, iar in Transilvania intra 1631 si 1648. Inca din secolul trecut Romania a devenit o mare exportatoare de porumb. In 1878 se exporta ¼ din productia totala de porumb in valoare de peste 40.000.000lei aur, reprezentand 30% din exportul cerealier si 15% din exportul total al tarii.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-a schimbat si orientarea privind utilizarea porumbului, s-a redus exportul si consumul direct in alimentatie si a crescut utilizarea lui ca furaj.

Prin ponderea pe care o detine in structura suprafetelor cultivate, ca si a influentelor pe care le are in raport cu alte ramuri agricole sau economice, porumbul pentru boabe este cultura de baza a agricultuii romanesti. Caracterul intensiv al acestei culturi indica si gradul de intensififare a agriculturii romanesti in general.

Porumbul, alaturi de grau si orez constituie baza alimentatiei celei mai mari parti a populatiei globului, direct sau transformata in produse alimentare

Productia de porumb boabe are un rol hotarator in dezvoltarea si modernizarea zootehniei, mai ales a ramurilor producatoare de carne.Boabele se folosesc in furajarea animalelor, ca furaj foarte valoros. Sunt folosite si in hrana omului sub forma de mamaliga, turta, porumb fiert sau copt, fulgi de porumb, floricele.

In industrie se folosesc pentru obtinerea amidonului, glucozei, alcoolului si uleiului dietetic(din germeni de porumb). Reziduurile ramase din industrie (borhot, tarate, sroturi) sunt furaje valoroase. Tulpinile si frunzele ramase dupa recoltarea stiuletilor sunt folosite la furajarea animalelor.

Porumbul siloz sau masa verde se foloseste in furajarea animalelor. Porumbul pentru siloz se recolteaza in faza de lapte ceara a boabelor si se insilozeaza prin tasare, asigurand conservarea lui pentru o perioada indelungata. Porumbul masa verde se recolteaza in diferite faze de vegetatie si este folosit in furajareanimalelor, imediat dupa recoltare, in stare proaspata.

Importanta culturii porumbului mai consta si in urmatoarele:-da productii ridicate si sigure;-reprezinta o buna premergatoare pentru foarte multe culturi si lasa terenul curat de buruieni;-necesita o cantitate mica de samanta la semanat, iar loturile semincere dau productii ridicate;-nu se scutura la recoltare;-se pot obtine productii ridicate si in cultura succesiva,pe terenurile irigate;-valorifica foarte bine ingrasamintele aplicate in doze foarte mari.

Compozitia chimica a boabelor de porumb apartinand mai multor hibrizi din diferite parti ale lumii variaza intre urmatoarele limite, in ceea ce priveste continutul in elemente nutritive: proteina 9.07-13,64%, amidon 60-70%, grasimi 4,05-5,51%. Substantele extractive sunt compuse din zaharuri, dextrine, amidon si pentozani.

Porumbul, avand in vedere originea sa, este o planta pretentioasa la umiditate. Consumul mediu zilnic, in faza de germinatie, de exemplu, este de cca.1,5mm, ceea ce reprezinta un consum total de 450mᵌ apa/ ha. Porumbul nu suporta excesul de umiditate; daca nivelul panzei preatice este aproape de suprafata solului creeaza conditii cu totul necorespunzatoare de aeratie prin radacinile plantelor, iar productia poate fi total compromisa.

Pentru obtinerea unor productii mari de porumb, temperaturile medii zilnice in perioada inspicatului si fecundarii nu trebuie sa depaseasca 23°C. Totusi temperatura optima de crestere a porumbului este de 28-30°C.

- 1 -

Porumbul cere soluri adanci, fertile, capabile sa permita dezoltarea puternica a radacinilor si sa asigure provizionarea cu cantitati suficiente de apa si elemente nutritive. Pe solurile compacte, cu subsol impermeabi; si pe care balteste apa sau pe cele superficiale formate din roci pietroase, pe brancioguri sau nisipuri, porunmbul nu poate asigura productii mxime.

Cele mai bune soluri aluvionare din Lunca Dunarii si luncile raurilor, solurile lutoase si luto-misipoase din zonele de campie. Recoltele mari de porumb se pot obtine si pe solurile cernoziomice, brune di brun-roscate de padure din zonele colinare, cu conditia ca acestea sa nu fie prea argiloase, sa fie profunde si neerodate.

In agricultura mondiala, porumbul se cultiva pe suprafete intinse, de peste 130 milioane de hectare. Cele mai mari suprafete se afla in America si Asia, iar cele mai mari tari cultivatoare sunt SUA, China, Brazilia, Mexic, India, Indonezia si Africa de Sud.

FUNGII PRODUCĂTORI DE MICOTOXINE ÎN CULTURILE DE PORUMB

I. ASPERGILLUS - AFLATOXINE, OCHRATOXINA.II. FUSARIUM - TRICHOTHECENE (T2, DON), ZEARALENONA, FUMONISINE.III. PENICILLIUM - OCHRATOXINA.

MICOTOXINELE O PROBLEMA DE ACTUALITATECE SUNT MICOTOXINELE?

www.diamedix.ro

- 2 -

Cum sa le determinam?Pentru a determina prezenta micotoxinelor, trebuie acordata o importanta deosebita si obtinerii

unei probe reprezentative (in pimul rand datorita distributiei inegal a acestora in materialul de analizat), pregatirii probei si in final analizei in sine. Proba trebuie supusa unei extractii a toxinei si apoi purificata pentru a indeparta excesul de eluent si substante straine.

Penicillium and Aspergillus spp www.answers.com

In ultimii ani, productia mondiala de cereale se confrunta cu efectele dezastroase induse de mai multe specii toxicogene din genurile Fusarium, Alternaria, Aspergillus si Penicillium .

Impactul acestora se manifesta, in conditii favorabile de atac, mai ales prin reduceri masive de recolta. Practica curenta a demonstrat insa ca influenta metabolitilor secundari (micotoxine), rezultati in timpul infectiei, asupra calitatii semintelor intrece, in gravitate, pierderile economice de ordin cantitativ.

Contaminarea cu micotoxine (vomitoxina, aflatoxina, ochratoxina, fumonisine, toxina T-2, patulina, etc.) a productiei primare si a produselor rezultate prin prelucrarea industriala, prezinta un risc cunoscut pentru sanatatea consumatorilor, datorita proprietatilor citotoxice si imunodepresive pronuntate. Desi contaminarea cu micotoxine survine in timpul vegetatiei, nivelul acestora poate creste substantial in timpul depozitarii si a prelucrarii industriale a produselor agricole.

Avand i vedere aceste considerente, va propunem cateva metode de detectie sigure si care sa va ajute sa monitorizati/determinati nivelul de micotoxine reducand astfel pierderile.Aceste metode au limite de detectie in conformitate cu prevederile UE si sunt mereu actualizate.

Extractul purificat se supune apoi analizei pentru a determina tipul si calitatea de micotoxina prezenta.

Ca metoda de determinare a micotoxinelor, firma DIAMEDIX ne propune mai multe variante, care vin in intampinarea necesitatilor si posibilitatilor laboratorului nostru.

METODE DE DETECTIE :Cromatografia in strat subtire (TLC)Gaz cromatografia (GLC)Cromatografia lichida de inalta performanta (HPLC)Spectroscopia de masa (MS)Metode imunoenzimatice (ELISA), etc.

1.Coloanele de imunoafinitateColoanele de imunoafinitate – principiu

PROBA SPALARE ELUARE

HPLC CSS

2. Kobra Cell

Kobra Cell si sistemul HPLC

Kobra Cell www.diamedix.ro- 3 -

3.Testele Elisa

FLORESCENTA

ALTELE

-micotoxine -Alte materiale

Avantajele folosirii coloanelor de imunafinitate

-Pot fi folosite impreuna cu multe metode de monitorizare si metode cantitative;

-Asigura o repetabilitate foarte buna indiferent de metoda finala folosita;

-Se poate folosi la analizarea unei game foarte largi de matrici alimentare;

-Sunt compatibile cu diferiti solventi de eluare permitand optimizarea procedurii de extractie;

-Sunt foarte sensibile, in special atunci cand se folosesc impreuna cu HPLC;

-Sunt utilizate la studiile pentru stabilirea limitelor UE si a limitelor legale internationale.

Kobra Cell este un sistem unic de derivatizare care ofera o alternativa avantajoasa metodelor de derivatizare atunci cand se determina aflatoxinele folosind coloanele de imunoafinitate Aflaprep impreuna cu sistemul HPLC. Folosind Kobra Cell nu este necesara o pregatire zilnica a fazei mobile si nu este necesara o a doua pompa. Agentul de derivatizare este neinvaziv pentru operator.

Derivatizarea folosind Kobra CellKobra Cell este o celula electrochimica, fixata intre coloana si

detector. Kobra Cell genereaza agentul de derivatizare, bromul, direct din bromura de potasiu si acidul azotic prezente in faza mobila. Derivatizarea are ca rezultat cresterea considerabila a semnalelor fluorescente a formelor modificate de aflatoxine.

4. Testele tip card

www.diamedix.ro

5.Aflascan

www.diamedix.ro

Ungaria - limite admise (Comisia pentru Standarde de micotoxine)

Micotoxina Furaj Ppb (ᶮg/kg ) Aflatoxina Materii prime

Furaje pentru efectivele de carneFuraje pentru efectivele de reproductie Alte furaje

5052010

Zearalenona Materii prime Furaje pentru efectivele de carne Furaje pentru efetivele de reproductie

100020080

Ochratoxina Materii prime Furaje pentru efectivele de reproductie Alte furaje

501025

T2 Furaje pentru efectivele decarne/reproductie

300

www.pasteur.ro

- 4 -

Ridascreen sunt teste imunoenzimatice competitive pentru analizarea matricilor alimentare in vederea monitorizarii continutului de micotoxine. Folosind kiturile Ridascreen puteti determina micotoxinele rapid si foarte specific. Ne pune la dispozitie aplicati pentru cele mai dificile matrici alimentare.-Ridascreen: Aflatoxina M1; Aflatoxine Totale; Ochratoxina A; Zearalenona; DON; Toxina T-2; Fumonisina.-Ridascreen Fast: Aflatoxina M1; Aflatoxine Totale; Ochratoxina A; Zearalenona; DON; Toxina T-2 si Citrinina.-Ridascreen Expreaa: Aflatoxina; DON; Fumonisina.

www.diamedix.ro

Aflacard si Ochracard sunt teste pentru determinarea calitativa a aflatoxinelor si a ochratoxinei. Aceasta procedura este utilizata pentru determinarea prezentei micotoxinelor conform legislatiei uniunii europene. Rezultatele se obtin dupa doar 10 minute si se interpreteaza cu ochiul liber. Kitul contine toti reactii. Testul poate fi efectuat chiar si pe teren.

Este un test repid, semnificativ pentru determinarea aflatoxinelor totale.

Interpreatarea testului este vizual si se face pe baza florescentei naturale a aflatoxinelor la lumina UV.

Kitul este complet, continand tot ceea ce este necesar pentru efectuarea analizei.

Limita de detectie este de 1ppb, In functie de dilutiile care se fac, monitorizarea se poate face la mai multe niveluri de detectie.

Testul este disponibil si pentru determinarea ochratoxinei – Ochrascan.

II. ASPERGILLUS - AFLATOXINE, OCHRATOXINA

Aflatoxinele (contamineaza porumbul în timpul vegetatiei), sunt produse in special de Aspergillus flavus si de Aspergillus parasiticus. Din punct de vedere taxonomic aceste ciuperci se incadreaza in regnul Fungi, increngatura Ascomycotina, ordinul Eurotiales, clasa Eurotiomycetes, familia Trichocomaceae, genul Aspergillus, specia Flavus.

Ambele specii sunt patogene sau saprofite oportuniste si se dezvolta in conditi tropicale si subtropicale. Sunt considerate producatorii majori de aflatoxine, care sunt puternic carcinogene pentru animale.

Deoarece Aspergillus flavus este un patogen/saprofit prodominant in camp si in depozit, in cele ce urmeaza vom discuta despre el.

A .Aspergillus flavus : Mucegaiul galben – verzui

Ciuperca Aspergillus flavus, in culturile de porumb se manifesta prin aparitia unui miceliu de culoare galben-verzui sau galben-maronie la suprafata boabelor de porumb sau intre ele. Aceata ciuperca se intaleaza pe matasea porumbului in momentul in care aceasta este de culoare galben-maronie si este umeda dar si pe boabele din varful stiuletelui care a fost atacat de insecte si pasari. Boabele infectate cu aceasta boala au pete de vezui pana la galben iar cu trecerea timpului aceste pete se inchid la culoare devenind verde inchis pana la maro.

- 5 -

Identificare ( Aspergillus flavus ) : Ciuperci care produc spori verde maslina

Este un patogen saprofit predominant in camp si in depozit. Predominant il gasim in sol, unde se pot forma si sclerotii (care sunt organe de rezistenta, sferici si au culoare de la rosu inchis la negru), care asigura supravietuirea ciupercii pe o perioada lunga de timp. Sclerotii reprezinta principala sursa de inocul din timpul iernii, iar a 2-a sursa sunt conidiile care la conditiile de mediu favorabil dezvolta boala. Miceliul ciuperci este format din hife bine dezvoltate, ramificate, septate si hialine. Pe miceliu se formeaza conidioforii, care sunt abundenti(ei sunt lungi, erecti, fara culoae si se termina intr-o extremitate bulboasa sau vezica).

Cu timpul ce se dezvolta veziculele, pe suprafata lor se formeaza un numar mare de celule conidiogene (cand 2 straturi de celule conicidogene sunt produse, pe al-2-lea apar conidiile). Celulele purtatoare de conidii sunt fialide tipice (aceste fialide sunt structuri dezvoltate pe conidiofori care prezinta la varf un fel de guleras din care ies fialosporii dispusi in gramajoare sau in lanturi). Conidiile se formeaza in funtie ce fialidele sunt ajunse la maturitate, in varful acestora, una sub alta, formand un lant.

www.scdcbmures.ro

Aparitia ciupercii in campurile de porumb duce la formarea aflatoxinelor inainte de recoltare. Facatorii care sunt favorarii dezvoltarii aflatoxinelor sunt: temperatui de 26-37°C, umiditate relativa de 85%, canicula si seceta (din perioada de crestera a porumbului), deficitul de azot si stiuletii atacati de insecte dar si grindina, furtunile si inghetul timpuriu produc craparea boabelor si predispune porumbul la infectia cu aceasta boala.

Dar se mai poate contamina cultura de porumb cu Aspergillus flavus si in timpul depozitarii. In depozte, ciuperca prefera umiditatea de 18-18,5%. Daca umiditatea este mai mica de 13% ciuperca nu apre, indifferent de temperature. Pentru crestere sunt necesare temperature ridicate.Cresterea va fi incetinita la temperature de 4-10ºC si rapida la 26-32ºC.

Ciclul de viata al ciupercilor toxigene din grupul Aspergillus flavus

www.madr.ro

- 6 -

www.madr.ro

Vânt si insecte

Supravetuire ca scleroti (3 ani) si Conidii (1 an) în sol si în resturile vegetale

momentul instalarii ciupercii Stiuleti de porumb cu mecegai produs de ciuperca Aspergillus flavus

Termenul de aflatoxine cuprinde un amestec de compusi toxici elaborati de Aspergillus flavus, cu o structura chimica asemanatoare: nucleu cumarinic legat de doua inele furanice (furano-cumarine).

Structura aflatoxinelor a fost stabilita în 1963 de Asao si Van der Merwe, în 1966 Buchi a realizat sinteza completa a aflatoxinei B1, iar în 1968 Roberts pe cea a aflatoxinei B2. În functie de fluorescenta în lumina ultravioleta 350 nm s-au descris doua tipuri de aflatoxine: aflatoxina B1, care da fluorescenta albastru – violet si aflatoxina G1 cu fluorescenta verde. Diferenta de culori este referitoare la structura circulara a moleculei iar acest lucru a dus la deosebirea dintre aflatoxinele G (de culoare verde) si cele de tipul B (de culoare albastra)

Acest lucru este valabil si pentru toxicitate, deoarece B1 sunt mai toxice decat G1, depinzand de prezenta unei margini duble la capatul inelului furonic. Aflatoxinele B1 si G1 au aceasta margine dubla si sunt carcinogene, pe cand aflatoxinele B2 si G2 nu au aceasta imagine dubla si nu sunt asa de toxice. Din punct de vedere chimic, aflatoxinele fac parte din grupa compusilor dufurancumarinici. Aspergillus flavuseste un contaminant obisnuit in agricultura.

Seria B contine în plus fata de structura furano - cumarinica un inel ciclopentanoic, iar derivatii Go lactona. Ulterior au fost descrise aflatoxine B2 si G2 care reprezinta varianta dihidro a aflatoxinelor B1 si G1.

În prezent se cunosc numerosi alti derivati cu structura asemanatoare, rezultati din transformarile celor patru aflatoxine principale: AFB1, AFG1, AFB2, AFG2, M1, M2, (hemiacetali), P1, Ro (aflatoxicol), dihidroaflatoxicol, B3 (parasiticol), GM1, posibil GM2 si AF Q1. Cercetariile ulterioare au identificat alti 13 metaboliti toxici precum: parasiticolul, aflatoxicolul, aflatoxinele GM1, GM2, aflatoxina P1, aflatoxina M2A si altele.

Daca Aspergillus flavus este prezent in substrat nu inseamna ca si aflatoxinele sunt prezente. Ciuperca nu este asociata cu reducerea productiilor ci cu reducerea calitatii.

Structura chimica:

Aflatoxin B1 Aflatoxin B2

Aflatoxin G1 Aflatoxin G2

Aflatoxin M1 Aflatoxin M2

en.wikipedia.org

- 7 -

2.1.MICOMICROTOXINE OTA

D. TIPUL OCHRATOXINPenicillium:

Producatorul cel mai mare al acestor micotoxine este ciuperca Penicillium, mai précis speciile de P. verrucosum si P. nordicum. Sunt si alte ciuperci care produc OTA, asa sunt de exemplu speciile Aspergillus ochraceus si Aspergillus niger. Ocratoxina A si B sunt doua micotoxine ce apar in mod natural ca si contaminanti. Cea mai des este intalnita ocratoxina care se gaseste in cereale si in tesuturile animalelor hranite cu furaj contaminat. OCHRATOXINA A (OTA) : Este o microtoxina produsa de speciile a doar doua genuri de ciuperci si anume Penicillum si Aspergillus. Studiile arata ca exista doua specii de Penicillum (verrucosum si nordicum), capabile sa produca OTA. Prezenta acestei micotoxine a fost evidentiata la grau si orz in special, insa poate aparea si in alte culturi, cum ar fi: orezul, ovazul, porumbul, fasolea, mazarea. Studii realizate la cereale in Europa au scos in evidenta ca, dintre ciupercile producatoare de OTA, Penicillum verrucosum este predominanta, spre deosebire de Aspergillus ochraceus care este prezenta ocazional, in special in bazinul mediteranian. Contaminarea cerealelor cu Penicillum verrucosum apare, de obicei in timpul recoltarii si continua in timpul uscarii si depozitarii. Intensitatea atacului ciupercii P. verrucosum la cereale poate fi un indicator al contaminarii potentiale cu OTA. Aparitia mucegaiului poate fi prevenit prin uscarea cerealelor sub 14,5% umiditate, care trebuie mentinuta atat in timpul transportului cat si in timpul depozitarii pentru a preveni efectiv contaminarea cu OTA, apare la o umiditate de 15-17%

.

Micotoxinele crează probleme de fertilitate şi moarte a feţilor prin mumifiere, alături de alţi factori

- 8 -

www.bercamihai.ro

Mumifierea fetilor

Structura chimica

www.micotoxinas.com

Penicillum verrucosum conidii si conidiofori

www.mycology.adelaide.edu.au

2.1 MICROMICOTOXINE FUSARIENE

A.TIPUL FUMONISINFusarium verticilloides (Fusarium moniliforme) - Inflorirea alba a boabelor Descriere: este o ciuperca larg raspandita si reprezint forma conidiana a ciupercii Gibberella fujikuroi (forma sexuata sau telomorfa) care produce boala numita ,,inflorirea alba a boabelor”. Asexut ciuperca fructifica prin microconidii ovoide, fusiforme, uni sau bicelulari, incolore si macroconidii incolore, in forme de corn ingustat spre capete, multiseptate (frecvent 5-6 septe, mai rar 3-4 sau 7-9), cu celula apicala alungita, deseori ascutita si indoita, iar cu cea bazala pedicelata. Sexuat formeaza peritecii ovoide cu asce cilindrice cu ascospori elipsoidali cu 3 septe, incolori.

www.inta.gov.ar www.agronomy.psu.edu

Atacul la stiuleti este cel mai pagubitor, boala se manifesta prin aparitia unui mucegai cu aspect de vata de culoare roz ( miceliu ciupercii) in alveole si pe boabe, acestea in timp devin pulverulente deoarece ciuperca fructifica prin conidiofori si conidii. Simptomele tipice apar atat la nivelul boabelor de pe stiuleti, cat si al tulpinilor ( maduva tulpinii devine spongioasa si are culoare roz-albicioasa sau roz-portocalie) .

Boabele de la mijlocul stiuletelui crapa, descoperind amidonul. Ciuperca isi continuie boala si in deposit crescand riscul de contaminare cu microtoxine, calea cea mai comuna de infectare a porumbului este prin intermediul matasii. Fumonisinele fac parte dintr-o clasa de micotoxine descoperite relative recent, sunt asocoate cu afectiuni in functionarea creierului la cai si deficiente pulmonare la porcine. Dintre fumonisinele indentificate ca fiind produse de ciuperca F. verticillioides, cele mai des intalnite in furajele contaminate sunt : fumonisin B1,B2 si B3. Fumonisinele B1 este cel mai raspandit membru al unei famili de toxine produse de mai multe specii de mucegaiuri de Fusarium care apar in principal in porumb. Fumonisinele B2 sunt microtoxine produse de ciuperca Fusarium verticillioides si este mai toxica decat B1.

- 9 -

conidi si conidiofori

www.med.univ-angers.fr

Stiulete atacat Tulpini de porumb atacate

Biosinteza fumonisinului in conditii optime, necesita in mod neobisniut un pH scazut. Acest lucru produce o introspective in relatia planta gazda sau patosistem, porumbul bine putrezit are un pH scazut din cauza acizilor organici produsi de metabolismul amidonului. Toixinele produse de aceasta ciuperca au fost identificate pentru prima data in anul 1988, de un grup de cercetatori din Africa de Sud si au fost numite fumonisine B1, B2 si B3. Fumonisinul este cel mai adesea produs in camp insa la fel de bine se formeaza si la porumbul bine depozitat .

Efectul toxic al fumonisinelor este diferit la nivele diferite si animale diferite.Exista suspiciuni ca fumonisinul ar putea fi implicat in cancerul esofag,insa nu sa stabilit o legatura directa. Asocierea cancerului de esofag cu microtoxinele din grupul fumonisin, a fost raportata la populatia de culoare neagra din Transkei. Berea ingerata de adulti este de asemenea produsa din porumb mucegait cu un continut ridicat de fumonisin de pana la 118 mg/ kg.

STRUCTURA CHIMICA

B1 B2 www.bioidea.net www.scbt.com

MODUL DE ACTIUNE SAU MICOTOXICOZA LA PASARI, ANIMALE SI OM

Fumonisin B1 este cea mai comuna, reprezentand 75% din tot continutul de fumonisine. De asemenea, aceasta microtoxina este asociata cu leukoencefalomalacia cabalinelor si edemul pulmonar la porcine. Pentru prima data, leukoencefalomalacia cabalina a aparut in Africa de Sud in anul 1970, la caii care au fost hraniti cu porumb mucegait. La oamenii care traiesc in China si Africa de Sud este asociata cu cancerul de esofag deoarece in aceste zone consumul de porumb contaminat este comun pe langa efectele toxice asupra creierului, ficatului si plamanilor, fumonisinul afecteaza in aceeasi masura si rinichi, pancreasul, tractul gastrointestinal si celulele sangelui. Motive de ingrijorare exista si in privinta consumului de fumonisin in timpul sarcinii timpurii deoarece afecteaza dezvoltarea fatului. La pasari si porcine s-a constatat ca variabilitatea limfocitelor este redusa de fumosin, cu efecte negative asupra sistemului imunitar. Acidul fusaric al acestei microtoxine, o alta toxina asociata cu F. Verticillioides, interfereaza cu dezvoltarea normala a oaselor la porci si gaini. Rumegatoarele in special vitele sunt mai putin sensibile la fumonisin comparativ cu alte specii. Totusi, experimentele au scos in evidenta ca taurii hraniti cu furaje ce contin 150 ppm fumonisin, au dezvoltat anumite afectiuni ale ficatului. Cai sunt cei mai sensibili la fumonisin B1, semnele bolii sunt: ameteala, deplasare in cerc, lovituri ale capului, pareza, ataxie, orbire, depresie si hiperexcitabilitate.

- 10 -

B.TIPUL TRICHOTECENFusarium graminearum (cu forma sexuata Gibberella zeae) – Putregaiul rosu al stiuletilor de porumb

Descriere: poate fi identificata usor datorita mucegaiului de culoare roz, in unele cazuri apare de culoare alba, boala apare frecvent cand vremea este racoroasa si umeda. Cand micelul cupercii ajunce la maturitate se aglomereaza sub forma de pernute (sporodochi) pe care se formeaza conidiofori cu doua feluri de conidii (macroconidii, fusiforme, usor curbate cu capetele ascutite, pluricelulare, hialine si microconidii ovale, unicelulare, hialine, dispuse in glomerule sferice). Periteciile fructificatii asexuate se dezvolta pe resturile vegetale din anul anterior sub forma unor punctisore negricioase, albastrui. In peritecii se formeaza ascele cu ascosporii fusiformi, cu capete rotunjite, curbate, incolore sau usor brunii, cu 2-3 septe transversale. Atacul se manifesta in faza de rasarire, de aparitie a matasii si a paniculului, dar si in conditii de depozitare. In faza de aparitie a matasii si a paniculului, boala apare pe radacini si tulpini, care se brunifica si putrezesc. In sectiune, tulpinile puternic atacate au maduva descompusa, cu goluri captusite de miceliul alb-roz sau rubiniu al ciupercii. Adesea aceste simptome sunt insotite de inrosirea puternica a intregii plante care prezinta stiuleti cu boabe sistave. Plantele bolnave se frang, fie sub actiunea vantului puternic, fie in timpul recoltarii mecanizate.

Simptomele tipice apar pe stiuleti in faza de maturitate in lapte, cand se observa o decoloratie rosietica-maronie a boabelor care progreseaza de la varf catre baza. La suprafata stiuletelui atacat se instaleaza un mucegai de culoare albicioasa-rosietica. Boabele invadate de mucegai se coloreaza in rosu – rubiniu, capacitatea lor germinativa scade si greutatea este mai mica.

Ciuperca ierneaza pe resturile vegetale si in seminte. Transimterea se face prin intermediul semintelor infectate, prin resturile de porumb neancorporate in sol (miceli, peritecii) si prin sol (miceli saprofite si clamidiospori). Ciuperca Fusarium graminearum produce microtoxine care sunt incadrate in clasa chimica a trichothecenelor.Acestea include, vomitoxina (DON), micotoxina T-2, diacetoxyscirpenol (DAS), monoacetoxyscirpenol (MAS), si nivalenol. DON: sau vomitoxina este produsa de Fusarium graminearum si Fusarium culmorum.

- 11 -

vedere la microscop cu conidi

www.apsnet.or

stulete atacat

www.producershibrids.com

Intoxicatii masive cu aceasta toxina, in care au fost implicati un numar mare de oameni, au fost raportate in zonele rurale din India di China in ani 1984-1985. DON este un contaminant frecvent al cerealelor, cum ar fi: grau, hrisca, orzul, ovazul, porumbul, secara, sorgul si orezul. Din punct de vedere biosintetic, DON apartine familiei de sequiterpene si este derivate din trichodiene, care este precursorul biochimic al tuturor tricotecenelor. Se prezinta sub forma unei pudre albe cristaline, din punct de vedere fizico-chimic. Greutatea moleculara este de 293,32 g/ mol. Contine un grup hidroxil principal si doua secundare si este solubil in apa si solventi polari, cum ar fi alcoolul metilic si nitrilul acetic.

STRUCTURA CHIMICA: Don este foarte sensibil din punct de vedere chimic

MODUL DE ACTIUNE SAU MICOTOXICOZA LA PASARI, ANIMALE SI OM

Intoxicatiile la om se manifesta prin voma, greata, dureri abdominale, diaree, ameteli si dureri de cap , DON-ul nu este transferat in lapte, carne si oua. Porcii: sunt cei mai sensibili la aceasta micotoxina. DON-ul este un metabolit al ciupercii F. graminearum, care provoaca in general simptom de voma la porcii care au consumat furaje cu concentratii mari de toxine.

Cel mai comun simptom sau efect al VOMITOXINEI ( DON ) este refuzul hranei, fie total, fie reducerea cantitatii de hrana.

- 12 -

www.fao.org

La puii hraniti cu seminte contaminate cu DON de pana la 5 ppm timp de 168 de zile, au fost observate efecte adverse. De asemenea la gainile care au consumat hrana contaminate cu 18 ppm DON nu au putut fi detectate simptome de intoxicatie. Rumegatoarele: s-au dovedit a fi cele mai rezistente la DON in comparative cu animalele monogastrice ( in special porcii), poate datorita microorganismelor din rumen. Aceste microorganisme degradeaza partial toxinele de absortia in sange si in organelle vitale ale animalelor. In experimentele realizate cu vaci de lapte carora li s-a administrat pana la 6,5 ppm DON la cele care nu lactau si 12 ppm vacilor lactante, timp de 40-70 zile , nu s-a constatat nici un efect asupra productiei de lapte, greutatii corporale sau compozitiei laptelui. Dietele care contin Don, dar sunt negative pentru alte toxine prevalente, arata ca pana la 15 ppm sau 10 ppm de DON in forma uscata sunt tolerate de ovine si vite fara a avea efecte secundare pentru sanatatea lor. DON-ul este toxic atat pentru animale cat si pentru oameni, fiind extreme de rezistent la caldura, rezistand multor procese termice de preparare a hranei; opreste sinteza AND-ului si ARN-ului si sinteza de proteine la nivel ribosomal. TOXINA T-2: apare in cantitati semnificative la cereale in principal in zonele temperate si cele reci. Ciuperca raspunzatoare de producerea acestei micotoxine este Fusarium sporotrichioides si este asociata cu cerealele care au fost lasate peste iarna pe camp. Pentru prima data aceasta micotoxina a aparut in Siberia, producand boala cunoscuta sub numele de ,,aleukia alimentara toxica”. Intoxicatii majore au aparut in timpul celor de-al doilea razboi mondial in vestul Siberiei si in Uniunea Sovietica Europeana. Au fost afectati atunci mii de oameni, care au fost nevoiti sa manance cereale ce au stat in timpul iernii pe camp. Boala a fost asociata cu consumul de paine facuta din grau contaminat cu tricotecene, produse de ciupercile Fusarium sporotrichioides si Fusarium poae. Simptomele bolii erau:febra, voma,inflamatia acuta a aparatului digestive, anemie, circulatie improprie a sangelui si convulsii. F. sporotrichioides apare la porumb, grau, secara, orz, si ovaz. Umezeala ridicata si temperaturile de 10°C-24°C sunt prielnice. Culoarea mucegaiului este alba dar poate fi si roz sau rosietica. Toxina T-2 a fost izolata din faina, alaturi de alte tricotecene cum sunt deoxynivalenolul, nivalenolul si monoacetatul de deoxynivalenol. Despre micotoxina T-2 se stie ca a fost implicate in aparitia toxicozelor hemoragice (toxicozele porumbului mucegait) in fermele de animale. De asemenea inhiba sinteza proteinelor ducand la intreruperea sintezei. Scade nivelul anticorpilor si duce la scaderea in greutate. Cele mai sensibile par a fi pasarile de curte la care apar leziuni ale ciocului. Astfel , pasarile nu se mai hranesc, scad in greutate, au penajul anormal, productia de oua scade mult iar coaja oului este subtire, in final pasarile mor. La curcani, duce la scaderea in greutate, leziuni ale ciocului si o imunitate redusa la infectii. De asemenea a fost asociata cu leziuni ale intestinelor, inclusive a esofagului. Exista putine studii care sa arate ca toxina T-2 poate fi carcinogena la animale.

- 13 -

Formula moleculara a toxinei T-2

www.handresen.perulactea.com

C.TIPUL ZEARALENON

Fusarium graminearum Zearalenonul este un alt metabolit toxic produs de ciuperca F. graminearum. Boabele infectate de ciuperca au culoare rozie datorita miceliului present. Cel mai des este intalnita la porumb, dar si la grau, secara, orz sis org. Aparitia toxinei in camp este corelata cu intensitatea si frecventa atacului ciupercii F. graminearum. Contaminarea cerealelor cu toxine se realizeaza si atunci cand acestea sunt depozitate. Fiind o toxina estrogenica produce indeosebi probleme reproductive afectend eficienta reproductiva, dar nu si pofta de mancare.

Sindromul estrogenic se caracterizeaza prin: umflarea glandelor mamare si a vulvei, hipertrofie uterine si infertilitate. Din nou porcii sunt cei mai sensibili si la intoxicatiile cu zearalenon.

Femelele aflate in perioada de pubertate hranite cu furaje ce contin 1-5 ppm de zearalenon au prezentat simptomele clasice: inrosirea vulvei sau umflarea acesteia ce poate progresa catre prolaps vaginal sau rectal, glandele mamare se maresc. Aceste simptome sunt insotite de marimea sau chiar rotirea uterului si micsorarea ovarelor. Daca furajul contaminat este scos din hrana animalelor, semnele dispar in 3- 4 saptamani.

- 14 -

Stadiile infectiei cu Fusarium graminearum

www.engormix.com

www.apsnet.org

Cultura de Fusarium graminearum in vase petri

In comparative cu femela imatura, consumul de zearalenon produce modificari grave la femelele mature. O concentratie de 3 pana la 10 ppm consumata de femelele adulte poate produce sarcini false. Este riscant hranirea vacilor gestante cu furaje contaminate la un nivel ce depaseste 4-5 ppm, mai ales daca se doreste ca eficienta reproductive sa ramana la un nivel optim. La masculi tineri, cantitatile mai mari de 10 ppm au resdu libido-ul, ceea ce duce la atrofierea testiculelor. Masculii adulti tolereaza cantitati mari fara sa fie afectat sistemul reproductive. Puii si gainile adulte care fac oua, nu sunt grav afectate, chiar si in cazul consumului de cantitati mari de toxine. Insa curcanilor care au consumat furaje contaminate cu 300 ppm li se maresc orificiile in 4 zile. Oile care au fost hranite cu 12 ppm timp de 10 zile inainte de imperechere prezentau o ovulatie redusa si o fertilitate scazuta. Zearalenonul nu se transmite prin lapte sau alte produse lactate.

- 15 -

Afectiuni la porcine datorita consumului cu zearalenon www.pt.engormix.com

Structura chimica a zearalenonului

www.monografiasvetreinaria.uchile.cl

O SCHEMĂ A FORMĂRII MICOTOXINELOR

www.bercamihai.ro

- 16 -

MICOTOXINELE SUNT TRANSMISIBILE SI SE TRANSMIT USOR PRIN PRODUSELE

ANIMALE SI PRIN PRELUCRAREA TEHINCA IN ALIMENTE, ADICA IN LANTUL TROFIC

SPRE OM !!!

Schema transmiterii microtoxinelor

III.MASURI PREVENTIVE SI COMBATEREA CIUPERCILOR PRODUCATOARE DE TOXINE

PREVENIREA RISCULUI DE CONTAMINARE CU AFLATOXINE

Pentru a preveni contaminarea trebuie sa depistam la timp infectiile produse de ciupercile din genul Aspergillus, atat in camp cat si in depozite.

-depistarea la timp a infectiilor prin efectuarea controlului in camp in perioada de crestere a porumbului , un alt control trebe facut inainte de recoltare.

-controlul insectelor care produc daune stiuletilor (Ostrinia nubilallis).-combina trebuie reglata in asa fel in cat numarul de boabe sparte sa fie minim.-porumbul recoltat trebuie pastrat la umiditate de 16-17%-controlul la daunatorii de deposit.-temperatura dupa uscare trebuie pastrata la 2-5°C in perioada de iarna, primavara temperaturile

trebuie sa fie de 10-16°C.-controlul depozitelor sa se faca la 2 saptamani in ceea ce priveste temperatura, umiditatea si

prezenta mucegaiurilor.-utilizarea agentilor anti-ciuperca pentru reducerea riscului aparitiei mucegaiului in depozite.

STRATEGI DE MINIMALIZARE SAU STOPARE A FORMARII AFLATOXINELOR IN LANURILE DE PORUMB

-cultivarea de hibrizi adaptati climei locale si zonei unde vor fi cultivate.-fertilizarea sa se faca in mod echilibrat.-data semanatului sa fie respectata si sa corespunda zonei.-controlul insectelor in lanul de porumb nu trebuie neglijat.-in caz de seceta, este necesara irigarea culturilor.-combina trebuie reglata in asa fel in cat numarul de boabe sparte sa fie minim.-porumbul sa fie recoltat la o umid. de24% dupa care in 24 de ore sa fie uscat pana la 15%

umiditate.

STRATEGI DE STOPARE A CANTITATII DE AFLATOXINE DIN PORUMB

Trebuie prevenit aparitia mucegaiului produs de ciuperca Aspergillus flavus prin urmatoarele: -depozite curatate si dezinfectate; -selectarea porumbului inainte de depozitare; -porumbul destinat depozitarii pe o perioada lunga de timp, sa fie uscat pana la 13% umiditate; -daunatori din depozite sa fie tinuti sub control permanent; -porumbul din depozite trebe verificat si aeristi ori de cate ori este nevoie, pentru ca umiditatea si temperatura sa se mentina.

MASURI DE REDUCERE A CANTITATII DE AFLATOXINE DIN PORUMB

Daca porumbul este contaminat la un nivel mai mare de 20 ppm, nu poate fi comercializat. Concentratia de aflatoxine poate fi redusa prin indepartarea boabelor mucegaite. Prin selectare sunt eliminate boabele crapate si mucegaite. Amestecul porumbului cu aflatoxine ( in concentratie mai mare de 20 ppm) cu porumb sanatos sau necontaminat (sub 20ppm), nu se recomanda. Producatorii sau fiermierii, atunci cand cumpara porumb trebuie sa cunoasca nivelul de aflatoxine din boabe si sa-l achizitioneze numai daca concentratia de micotoxine este sub 200-300 ppm.

- 17 -

Folosirea amoniacului pentru detoxifiere este o metoda utilizata, pentru decontaminarea porumbului si a semintelor de bumbac. Porumbul decontaminat prin aceasta metoda este interzis a fi comercializat intre state si de asemenea este etichetat si are restrictii de furajare. Utilizarea aflatoxinelor ca arma (bioterorism).

MASURI DE PREVENIRE A CONTAMINARII PORUMBULUI CU OCHRATOXINE

-uscarea eficienta pana la 14%.-selectarea boabelor iar transportul sa se faca in conditii optime.-sa se asigure conditii optime de depozitare(curate, aerisite, igienizate)-controlul temperaturii si umiditatii din depozite.

MASURI DE PREVENIRE A CONTAMINARII CEREALELOR CU MICROMICOTOXINE SI DE COMBATERE A CIUPERCILOR FUSARIENE

Contaminarea porumbului cu toxinele produse de ciupercile din genul Fusarium este rezultatul infectiilor care se realizeaza in camp, amanarii recoltatului o perioada mai mare de timp si depozitarii porumbului cu umiditate mare. Astfel recoltarea timpurie si depozitarea in conditii bune, pot reduce riscul contaminarii porumbului cu toxine. Cel mai bun moment pentru a incepe recoltarea este atunci cand umiditatea este cuprinsa intre 25-27%. Daca porumbul este lasat pe camp o perioada mai mare de timp, riscul contaminarii cu toxine creste considerabil, deci trebuie evitat acest lucru.

-cultivarea de hibrizi adaptati climei locale si zonei unde vor fi cultivate.-folosirea hibrizilor cu teaca ingusta care pastreaza integritatea matasii pentru mai mult timp

deoarece F. verticilloides nu colonizeasa matasea decat atunci cand trece de la culoare verde la verde-maroniu si apoi la culoare neagra.

-controlul insectelor in lanul de porumb nu trebuie neglijat deoarece favorizeaza F. verticilloides.

-densitatile mari trebuie evitate.-fertilizarea cu azot si alte substante nutritive sa se faca in mod echilibrat.-rotatia culturilor trebe respectata, reduce riscul de contaminare cu Fusarium graminearum.-recoltarea la timp a porumbului, uscarea la 24 de ore de la recoltare si supravegherea

umiditatii.-ingropare resturilor vegetale prin intermediul araturii.

Combatere chimica: se recomanda folosirea de samanta sanatoasa si tratata cu urmatoarele fungicide: Altiram 80 PUS, Flowsan FS, Royal Flo 42 S-3 kg/t, Tiradin 500 SC-3,5 l/t, Maxim XL 035 FS 1,0 i/t. Soiurile si hibrizii omologati in ultimii ani, Turda 200, Tirabella, Electra, Turda Super, Granit, Pandur, Clarina etc. In combaterea biologica a bolilor porumbului, interes deosebit prezinta Trichoderma viride, care poseda suse capabile sa inhibe multe ciuperci din genurile Fusarium si Pythium de pe boabele de porumb si sin sol. Putregaiul rosu-produs de Gibberella zeae poate fi combatut prin: -antibioza - folosirea antibioticelor Nifimicina si Komplexin mai combate si Phytium deboryanum, Fusarium sp. si Kuskia oryzae.-microparazitism-utilizarea ciupercilor hiperparazite Trichoderma viride si Trichothecium roseum.-toxicoza-prin pudrarea semintelor de porumb cu spori de Fusarium.

- 18 -

IV.SINTEZA TABELARA

Nr.crt

Specie producatoare de micro-micotoxine

Toxinele produse

Natura produselor afectate (naturale sau procesate)

Efectul toxic (micotoxicoza) Masuri care asigura securitatea si calitatea produselor vegetale

Preventive Curative

1. F. verticilloides Fumonisin:B1,B2,B3

boabe,faina de malai, mamaliga,pufuleti,cereale folosie la micul dejun.

-leukoencefalomalacia cabalinelor ; edemul pulmonar al porcinelor ;cancerul de esofag la om;afectiuni ale creierului, ficatului, plamanilor, rinichii, pancreasul, tractul gastro-intestinal, celulele sangelui ; dezvoltarea anormala a oaselor la pui si porci.

Folosirea hibrizilor Altiram 80PUS,cu teaca ingusta ; Royal FLO 42Scontrolul insectelor in Vitavax 200FFlanuri ; recoltarea la timp etc. fertilizare cu substante nutritive;rotatia culturilor

2. F. graminearum siF. cumorum

Deoxyniva- lenolul (DON)

Boabe,cereale procesate, maltul din bere

Voma la porci, greata, dureri abdominale, diaree, ameteli si dureri de cap.

Rotatia culturilor ; Flowisan FSIngroparea resturilor Tiradin 70PUS vegetale ;cultivarea MaximXL035FS de hibrizi adaptati climei locale.

3. F.sporotrichoides

Toxina T-2 Boabe, faina,cereale procesate

Aleukia alimentara toxica, febra, voma, inflamatia acuta a aparatului digestiv,anemie, circulatie improprie a sangelui, convulsii, toxicoze hemoragice, leziuni ale ciocului,intestinelor, sofagului la pasari.

Folosirea de samnta Tiracarb 600 sanatoasa si tratata, Tiramet 600SCcultivarea de hibrizi Altiram 80 PUSadaptati zonei climatice,densitati mari trebe evitate,etc.

4. F.graminearum Zearale -nonul

Boabe,faina de malai,cerealePufuleti,popcorn.

Umflarea glandelor mamare si a vulvei,hipertrofie uterina si infertilitate,sarcini false la porcine,Atrofierea testiculelor la tauri,Ovulatie redusa si fertilitate scazuta la ovine.

Recoltarea la timp, Altiram 80 PUSuscarea porumbului in Royal FLO 42S 24 de ore; rotatia Tiramet 600SCculturilor ; dezinfectarea Vitavax 200FFsilozurilor; magaziilor, etc.

5. A. flavus AFB1,AFB2

Boape de porumb,faina,popcorn,cereale pentru micul dejun,faina.

Cancer la ficat la om,Poate provoca moartea animalelor si a omului,hemoragii ale intestinelor si rinichilor,slabirea sistemului imunitar

Depistarea la timp a Amoniacul infectiilor; controlul pentru insectelor ; recoltarea la detoxi fiere; timp;pastrarea umiditatii Bentonita; la porumbul recoltat; Aluminosilicatul.controlul daunatorilor in depozite; controlul depozitelor regulat.

6. A. parasiticus AFB1,AFB2,AFG1,AFG2,M1,M2

Alimente,furaje,lapte,lapte,produse lactate

Cei mai sensibili sunt iepurii si ratele la care in cantitati mari le provoaca moartea

Folosirea de hibrizi la semanat adaptati zonei; fertizirarea in mod echilibrat ; in caz de seceta sa se faca irigariporumbul sa fie recoltat la o umiditate de 24%;combina trebuie bine reglata pentru a evita spargerea boabelor.

7. P.verrucosumP. nordicum

Ochratoxina A si B

Cereale,tesuturile animalelor,Faina,furaje

Uscarea eficienta a cerealelor 14%;selectarea boabelor;conditii optime de depozitare;controlul temperaturii si umiditatii in depozite.

- 19 -

V .CONCLUZII

Nu trebuie să uităm că, din cauza stabilităţii termice, aflatoxina trece în procent de peste 80% în furaje, în laptele şi carnea animalelor.- Nu trebuie să uităm, de asemenea, că alimentele odată produse nu mai pot fi decontaminate,

posibilitate parţial existentă la furaje.- Aflatoxinele sunt cei mai periculosi contaminanti biologici, actiunea oncogena este

sinergica cu a altor oncoinductori.- Importanta majora: impact în sanatatea umana si animala, pierderi economice - scaderea

productivitatii în cresterea pasarilor, risc pentru comertul international. Fumonisin B1- este periculoasa pentru cai, porci si pasari, vitele sunt afectate dar in mica

masura. Deoxynivalenolul (DON): este foarte periculoasa deoarece provoaca intoxicatii la om ,

porcinele sunt foarte sensibile le poate provoca si moarte uneori,la pui nu sa-u cunoscut efecte adverse, iar rumegatoarele sunt cele mai rezistente.

Toxina T-2-este destul de periculoasa deoarece provoaca leziuni ale ciocului la pasari, acestea nu se mai pot hrani, scad in greutate si mor de asemenea le mai provoaca si leziuni ale intestinelor si esofagului, intoxicati la oameni si animale.

Zearalenonul- are un grad de toxicitate destul de mare producand atrofierea testiculelor la taurii tineri si provocand sarcini false,umflarea vulvei la porcine si fertilitate scazuta la ovine.

Ochratoxina A si B - la porumb nu se cunosc afectiunile asupra oamenilor si animalelor.

- 20 -

Bibliografie

1. Otilia Cotuna si Gh.Popescu ; "SECURITATEA SI CALITATEA PRODUSELOR VEGETALE, SIGURANTA VIETII"; Editura Mirton, Timisoare 2009; pag. 83- 108; 118 – 142.

2.www.pasteur.ro ;3. www.bercamihai.ro ;4. www.mycology.adelaide.edu.au ;

5.en.wikipedia.org ; 6. www.diamedix.ro ; 7.www.scdcbmures.ro ; 8.www.madr.ro ; 9.en.wikipedia.org ;10. www.inta.gov.ar ;11. www.agronomy.psu.edu ;12.www.med.univ-angers.fr ; 13.www.bioidea.net ; 14.www.scbt.com ; 15.www.producershibrids.com ; 16.www.mycology.adelaide.edu.au ;17.www.bercamihai.ro ; 18.www.micotoxinas.com; 19.www.monografiasvetreinaria.uchile.cl ; 20. www.pt.engormix.com ; 21.www.engormix.com ; 22.www.apsnet.org .