Proiect

Guvernul Republicii Moldova

H O T Ă R Î R E nr.____

din__________________2019

Pentru aprobarea Regulamentului de funcționare a

Rezervației biosferei „Prutul de Jos”

În temeiul art. 13 lit. g) din Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale

protejate de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.66-68, art. 442), cu

modificările și completările ulterioare și cu art. 3 lit. b) din Legea nr. 132/2018 privind

fondarea Rezervației biosferei „Prutul de Jos” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

2018, nr.321-332 art.515), Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă:

1) Regulamentul de funcționare a Rezervației biosferei „Prutul de Jos”, conform

anexei nr. 1;

2) Repartiția teritorială a Rezervației biosferei „Prutul de Jos” în concordanță cu

statutul juridic al terenurilor, conform anexei nr. 2;

3) Zonarea internă a Rezervației biosferei „Prutul de Jos”, conform anexei nr.3;

4) Harta Rezervației biosferei „Prutul de Jos”, conform anexei nr. 4.

2. Finanțarea activității Rezervației biosferei „Prutul de Jos” se va efectua de la

bugetul de stat, din mijloace speciale, din fonduri ecologice, al veniturilor din activitatea

economico-financiară a instituției, din donații ale persoanelor fizice și juridice, inclusiv

străine, din alte mijloace.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la trei luni de la data publicării.

PRIM-MINISTRU Pavel FILIP

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii,

dezvoltării regionale și mediului Nicolae Ciubuc

Anexa nr.1

La Hotărîrea Guvernului

nr._____din ______2019

Regulamentul de funcționare a Rezervației biosferei „Prutul de Jos”

Capitolul I. Dispoziții generale

1. Regulamentul de funcționare a Rezervației biosferei „Prutul de Jos” (în continuare –

Regulament) stabilește statutul juridic, scopul, obiectivele, structura organizațională, competențele,

bazele activității științifice și economico-financiare, precum şi regimul zonelor de management ale

Rezervației Biosferei „Prutul de Jos” (în continuare – Rezervație).

2. Rezervația a fost constituită prin Legea nr. 132/2018 privind fondarea Rezervației biosferei

„Prutul de Jos”, și inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei, recunoscută prin

programul „Omul și Biosfera” (MaB) și activează în conformitate cu prevederile Constituției Republicii

Moldova, tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, Legii nr. 1538/1998 privind

fondul ariilor naturale protejate de stat, altor acte normative în domeniul mediului și actelor normative

ale Agenției „Moldsilva” și prezentul Regulament.

3. Rezervația biosferei, fondată în conformitate cu cerințele Programului UNESCO "Omul și

biosfera", are ca obiectiv conservarea elementelor și formațiunilor fizico-geografice, speciilor de plante

și de animale de importantă națională și internațională, efectuarea de cercetări în sistemul monitoringului

global.

4. Rezervația are statut de instituție publică pentru cercetări științifice și dispune de balanță

distinctă, cont de decontare în lei moldovenești și valută, de ștampilă cu stema de stat a Republicii

Moldova, precum și de formular cu antet. Sediul Rezervației se află la adresa: str. Unirii 40, satul

Slobozia Mare, raionul Cahul, Republica Moldova.

5. Rezervația poate să dispună de simbolică proprie (drapel, fanion, emblemă și altele), în

conformitate cu Legea nr. 86/2011 cu privire la simbolurile publice. De asemenea, este în drept să

practice orice tip de activitate ce nu contravine scopurilor, sarcinilor și principiilor creării și activității

acestuia, în condițiile și limitele regimului juridic al teritoriilor acestuia, precum şi în conformitate cu

prevederile legislației în vigoare și prezentului Regulament.

6. Din punct de vedere geografic, Rezervația este amplasată în zona de sud a Republicii

Moldova, la o distanță de 160 km sud de orașul Chișinău. Suprafața totală a Rezervației constituie

14771,1 ha, incluzînd terenuri proprietate publică a statului (2772,48 ha – fond forestier de stat), terenuri

ale autorităților publice locale și proprietate privată, conform anexei 2.

7. Responsabilitatea administrării Rezervației îi revine Administrației acesteia, care își

coordonează activitățile cu autoritățile administrative publice centrale şi locale.

8. Statul de funcții și personal ale Rezervației se stabilește de către autoritatea administrativă

centrală abilitată cu protecția mediului înconjurător, prin intermediul subdiviziunii sale - Agenția

„Moldsilva”.

Capitolul II. Obiectivele și sarcinile Rezervației

9. Rezervația are ca obiectiv conservarea elementelor și formațiunilor fizico-geografice, protecția

speciilor de floră și faună și habitatelor acestora, efectuarea de cercetări în sistemul monitoringului

global, armonizarea peisajelor geografice și folosirea lor durabilă în scopuri științifice, culturale,

turistice, instructive și educaționale.

10. Pentru realizarea scopurilor propuse și pentru desfășurarea activităților preconizate au fost

trasate următoarele sarcini și obiective:

1) Protecția și conservarea diversității biologice și peisagistice și a habitatelor naturale.

2) Protecția și optimizarea efectivului de specii de floră și faună rare, vulnerabile și periclitate.

3) Crearea condițiilor pentru reintroducerea speciilor de floră și faună dispărute, celor periclitate

(aflate în pericol de dispariție), precum și a celor vulnerabile, prin intermediul reproducerii lor în condiții

ex-situ.

4) Crearea condițiilor necesare pentru gospodărirea și folosința durabilă al resurselor naturale

din zonă și stimularea activităților economice non-poluante;

5) Colaborarea în cadrul Programului UNESCO "Omul şi biosfera".

6) Elaborarea programelor naționale pentru realizarea Programului "Omul şi biosfera" ;

7) Crearea condițiilor pentru păstrarea și dezvoltarea tradițiilor și obiceiurilor culturale ale

populației locale;

8) Efectuarea cercetărilor științifice;

9) Popularizarea cunoștințelor privind protecția mediului, educarea și instruirea ecologică a

populației;

10) Crearea condițiilor pentru turism și agrement.

Capitolul III. Structura teritorială

11. Gestionarea teritoriului Rezervației reprezintă ansamblul acțiunilor de organizare, conservare

și dezvoltare a acesteia în concordanță cu interesul public şi cu prevederile planului de management a

Rezervației, elaborat și aprobat conform prevederilor legale. Reieșind din scopul și obiectivele stabilite,

teritoriul Rezervației este divizat în 3 zone de management, conform anexei 3 și 4, fiecare avînd un

regim corespunzător:

1) A - Zona nucleu, cu suprafața totală de 302 ha:

Zona este de protecție integrală, cuprinde arii naturale unice, amplasate în afara așezămintelor

umane permanente și terenurile fondului forestier, care își păstrează caracterul și influența naturală și

care servesc ca depozit natural de păstrare a fondului genetic de plante și animale autohtone. Este zona

cu cel mai strict regim de protecție - protecție integrală și este destinată exclusiv conservării

biodiversității și creării condițiilor naturale de dezvoltare a biocenozelor. În zonă este interzisă orice

activitate economică. Se permite doar efectuarea cercetărilor științifice aprobate de Consiliul științific și

coordonate cu autoritatea silvică centrală, autoritatea centrală pentru mediu și cu institutele științifice de

profil (actualmente institutele din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării). De asemenea, se

admit efectuarea cercetării științifice fără impact, monitorizarea, patrularea oficială și activitățile de

protecție, precum și vizitările limitate, de preferință în legătură cu activitățile de cercetare. Activitățile

de refacere se efectuează prin procese naturale, iar dacă este necesară intervenția umană, aceasta trebuie

limitată în timp. Nu se permite nici o construcție sau infrastructură permanentă, structurile temporare

fiind acceptabile doar pentru desfășurarea cercetării științifice autorizate.

2) B - Zona tampon, cu suprafața totală de 1310 ha:

Zona are un rol de protecție a zonei nucleu, este obiect de studiere și de aplicare a rezultatelor

cercetărilor științifice pentru conservarea și dezvoltarea fondului genetic, restabilirea principalelor tipuri

de păduri, bălți, lunci, stepe etc.

În zonă se admite: activitatea de regenerare și reconstrucție ecologică; derularea măsurilor de

apărare contra incendiilor; efectuarea măsurilor de profilaxie veterinară și sanitară; reglementarea

numerică a animalelor prin selecție pentru menținerea echilibrului ecologic (determinarea anuală a

cotei suprapopulației de animale sălbatice); pășunatul și strîngerea fînului de către salariații rezervației;

tăierile de igienă, de îngrijire și de regenerare a pădurilor; construirea de locuințe de serviciu pentru

personalul științific al rezervației; desfășurarea activităților ce nu contravin sarcinilor rezervației,

aprobate de consiliul științific și coordonate cu institutele științifice de profil și autoritatea centrală

pentru mediu.

3) C - Zona de tranziție, cu suprafața totală de 13159 ha:

Zona este destinată diminuării impactului antropic din teritoriile adiacente și include terenurile

comunelor: Crihana Veche, Manta, Vadul lui Isac, Brînza, Văleni, Slobozia Mare, Cîșlița Prut și

Giurgiulești. Terenurile din zona de tranziție pot rămîne în posesia deţinătorilor, care sînt obligați să

respecte regimul stabilit pentru asemenea zone. În zonă sînt permise activitățile tradiționale de folosință

a terenurilor asociate cu agricultura, silvicultura, pășunatul și pescuitul, precum și activități economice

și/au tehnologii noi non-poluante, cu respectarea cerințelor legale de protecție a mediului. În acest scop

vor fi stimulate activitățile prietenoase mediului și cele legate de economia verde. Se interzic toate

lucrările care dereglează echilibrul ecologic și cele ce duc la degradarea factorilor de mediu din zonă.

12. Limitele zonelor de management pot fi modificate după coordonarea prealabilă cu deținătorii

terenurilor respective, precum și cu acordul Consiliului științific și Consiliului Consultativ.

13. Fiecare dintre zonele A, B, C poate include teritorii amplasate în diferite pârți ale Rezervației.

Hotarele zonelor funcționale sînt determinate în procesul elaborării, coordonării și aprobării planurilor

de management.

14. Limitele zonei nucleu și altor zone sau subzone de management, în funcție de necesități, sînt

marcate pe teren cu semne informative sau de altă natură. Marcarea se efectuează de către administrația

Rezervației de comun acord cu autoritățile publice locale.

15. În vederea minimizării impactului antropic negativ asupra patrimoniului natural al

Rezervației, în jurul acestuia se creează o zonă de protecție cu lățimea de 100 - 150 m. Limitele zonei

de protecție sînt marcate pe teren cu ajutorul semnelor informative sau de altă natură și sînt expuse în

documentația de urbanism și amenajare a teritoriului, aprobată de Guvern. Zona de protecție a

Rezervației se stabilește în funcție de configurația terenurilor agricole, a hotarelor naturale ale

localităților, amplasamentul drumurilor principale etc. Terenurile zonei de protecție rămîn în posesia

proprietarilor de teren.

În zona de protecție sînt interzise următoarele activități fără o coordonare cu administrarea

Rezervației Biosferei:

a) desfășurarea activităților neautorizate de introducere în natură a speciilor regnului animal și

vegetal, ce nu sînt specifice zonei protejate;

b) desfășurarea lucrărilor neautorizate care pot avea ca efect modificarea regimului hidrologic al

acvatoriilor sau care pot avea un impact negativ asupra complexelor naturale ale Rezervației;

c) construcția și amplasarea neautorizată a stațiilor de alimentare cu petrol, obiectelor pentru

prepararea soluțiilor chimice și pentru depozitarea produselor petroliere, sălilor de cazane,

acumulatoarelor de ape reziduale, punctelor de deservire tehnică, spălătoriilor, obiectelor agricole şi

industriale, care pot avea un impact ecologic distructiv;

d) alte tipuri de activități care pot avea impact negativ asupra complexelor naturale ale

Rezervației.

16. Terenurile beneficiarilor, posesorilor sau proprietarilor de teren, precum și edificiile sau

construcțiile amplasate în limitele teritoriului Rezervației, care aparțin persoanelor fizice sau juridice,

rămîn în proprietatea/posesia acestora și sînt exploatate conform destinației lor de bază, cu respectarea

regimului activității economice stabilit de prevederile prezentului Regulament, în conformitate cu art.7

din Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Persoanele fizice sau juridice

care desfășoară activități în perimetrul rezervației sunt obligate să folosească numai mijloace ecologice

admise, atât tradiționale, cât și noi, în condițiile de reglementare și de coordonare cu Administrația

Rezervației.

17. Orice persoană fizică sau juridică este în drept să efectueze tranzacții de vînzare-cumpărare a

terenurilor proprietate privată amplasate în perimetrul Rezervației. Terenurile proprietate privată

amplasate în perimetrul Rezervației pot fi înstrăinate conform prevederilor legale, cu condiția păstrării

destinației lor de bază. Exproprierea posesorilor, beneficiarilor şi proprietarilor funciari din perimetrul

Rezervației pentru cauză de utilitate publică este posibilă doar cu respectarea prevederilor legislației în

vigoare.

Capitolul IV. Activitatea de cercetare științifică

18. Cercetările științifice în Rezervație se desfășoară în baza unor programe complexe conforme

cu programul UNESCO "Omul și biosfera".

19. Cercetările științifice se efectuează de către secția știință a rezervației biosferei, instituțiile

științifice de profil, organizațiile neguvernamentale, care dispun de potențial științific, cu participarea

specialiștilor din alte țări.

20. Cercetările științifice se realizează în mod obligatoriu, conform unor programe speciale,

asigurîndu-se continuitatea monitoringului ecologic. În acest scop, Administrația Rezervației elaborează

un plan anual de cercetare științifică, coordonat cu autoritatea administrativă centrală abilitată cu

protecția mediului înconjurător și Agenția „Moldsilva”, care stabilește măsuri speciale de conservare a

biodiversității în Rezervație și de monitorizare a acesteia, care se propun spre examinare Consiliului

științific.

21. Scopul cercetărilor științifice constă în studierea diversității biologice, proceselor și

mecanismelor naturale în context național și legătura acestora cu procesele și mecanismele naturale ce

au loc în biosferă, precum și în scop de determinare a surselor de impact antropic la nivel național și,

după caz, la nivel global asupra integrității patrimoniului natural.

22. Efectuarea cercetărilor privind rolul rezervației biosferei ca sursă de formare a microclimei şi

ca factor de stabilizare a climei generale se referă la propagarea cunoștințelor referitoare la organizarea

structurală și funcțională a biosferei.

23. Întreaga activitate de cercetare științifică de pe teritoriul Rezervației se desfășoară cu acordul

scris al Administrației Rezervației, care sprijină logistic, la solicitare, activitatea de cercetare.

24. Rezervația este abilitată să editeze lucrări științifice, materiale de informare și popularizare a

patrimoniului său natural și să participe la activitățile de colaborare internațională pe problemele

biosferei.

25. În Rezervație se instituie consiliul științific, componenta și regulamentul căruia se aprobă de

către Agenția „Moldsilva”

26. Consiliul științific este în drept de a examina raportul anual detaliat de activitate și planul de

activitate pentru anul următor ale Rezervației, precum și proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli

pentru anul următor, la propunerea Administrației Rezervației.

Capitolul V. Reglementarea activităților de gospodărire

5.1. Reglementări generale

27. Toate activitățile din cadrul Rezervației se planifică și se desfășoară în conformitate

cu prezentul Regulament și Planul de management, cu respectarea prevederilor Convenției de la Aarhus

privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme

de mediu și a procedurilor de transparență decizională.

28. Planul de management al Rezervației se elaborează de Administrația Rezervației, se

examinează de Consiliul Consultativ și Consiliului științific ale Rezervației şi se aprobă de Guvern, la

propunerea autorității administrative centrale abilitată cu protecția mediului înconjurător.

29. Elaborarea Planului de management al Rezervației are la bază obiectivele de conservare

stabilite în funcție de speciile/habitatele prioritare din Rezervație. Obiectivele de conservare sunt

reprezentate de valorile de referință favorabile pentru speciile/habitatele prioritare din Rezervație.

30. Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare națională și locală, pentru teritoriile

încadrate în hotarele Rezervației și din vecinătatea acesteia, vor fi armonizate cu prevederile Planului

de Management al Rezervației.

31. Respectarea Regulamentului Rezervației și a Planului de Management al Rezervației sunt

obligatorii pentru Administrația Rezervației, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau

administrează terenuri ori alte bunuri și/sau desfășoară activități în perimetrul Rezervației. Având în

vedere prezența așezărilor umane în perimetrul Rezervației, Planul de Management se elaborează şi se

implementează în așa mod, încât Rezervația să constituie un model de dezvoltare a comunităților umane

în armonie cu mediul natural.

32. În conformitate cu Planul de Management, Administrația Rezervației elaborează proiecte,

programe, planuri de activitate și de perspectivă pentru fiecare an și pentru fiecare direcție de activitate,

precum și asigură realizarea eficientă ale acestora.

33. Activitatea economică a Rezervației este efectuată în scopul organizării protecției respective

a obiectelor naturale pe teritoriul acestuia, realizării programelor ecologice, educative și editoriale, a

măsurilor de amenajare și întreținere a obiectelor naturale, de restabilire a acestora, precum și în scop

turistic.

34. Valorificarea resurselor naturale din domeniul public de interes național prin activități

economice tradiționale: pășunat, cultivarea terenurilor ieșite temporar de sub ape, albinărit, recoltarea

florei și a faunei sălbatice terestre și acvatice, practicarea serviciilor de turism și agrement, a pescuitului

și de reglementare al efectivului de animale, vânătoarea de selecție, desfășurate pe teritoriul Rezervației,

precum și desfășurarea unor lucrări pentru întreținerea digurilor și a canalelor existente se efectuează

conform cerințelor legislației și cu acordul Administrației Rezervației.

35. Activitatea economică a Rezervației, precum și a beneficiarilor, posesorilor ori proprietarilor

terenurilor sau a obiectelor aflate în perimetrul Rezervației, a căror activitate este limitată de necesitatea

respectării regimurilor de protecție stabilite de legislație pot beneficia de înlesniri sau alte instrumente

economice de stimulare a activităților.

36. Orice activitate din cadrul Rezervației, se coordonează în prealabil cu Administrația

Rezervației, se analizează din punctul de vedere al prevenirii impactului asupra valorilor patrimoniului

natural și cultural a ariei protejate. Pe teritoriul Rezervației este interzisă orice activitate care poate cauza

prejudicii complexelor naturale, speciilor regnului animal sau vegetal, obiectelor cultural-istorice ori

care contravine scopului și obiectivelor Rezervației.

37. Activitățile din zona de tranziție sînt destinate promovării unor măsuri de dezvoltare social-

economică durabilă, care includ și măsuri de conservare a naturii. Tot aici sînt întreprinse activitățile

economice, ce nu contravin obiectivelor de gestionare durabilă ale Rezervației.

5.2. Activități de silvicultură, de gospodărire a fondului cinegetic și piscicol

5.2.1. Fondul forestier

38. Respectarea regimului silvic în teritoriul Rezervației se realizează în conformitate cu cerințele

Legii nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat și Codului silvic nr.887/1996 , prin

implementarea următoarelor prevederi:

1) Pe terenurile fondului forestier, inclus în teritoriul Rezervației se efectuează numai lucrările

prevăzute în amenajamentele silvice specifice ariilor naturale protejate, cu respectarea reglementărilor

privind zonarea funcțională a pădurilor și zonarea internă a Rezervației, prevăzute în capitolul III la

prezentul Regulament;

2) La amenajarea pădurilor de pe teritoriul Rezervației se vor respecta normele tehnice de

amenajare specifice ariilor naturale protejate;

3) În scopul punerii în concordanță cu obiectivele Rezervației, amenajamentele silvice atît pentru

fondul forestier de stat, gestionat de autoritățile administrației publice locale, cît și cel privat din

teritoriul Rezervației se examinează la conferințele de amenajare și de Consiliul științific și se aprobă

de Agenția „Moldsilva”. În acest sens, beneficiarul amenajamentului are obligația de a invita un

reprezentant al Rezervației la conferințele de amenajare;

4) Structurile silvice de administrare a fondului forestier din teritoriul Rezervației sînt obligate:

a) să înainteze, în vederea coordonării, către Rezervație, borderoul lucrărilor silvice din teritoriul

Rezervației înainte de începerea unui nou an;

b) să transmită, anual, Administrației Rezervației situația aplicării amenajamentelor silvice pe

teritoriul Rezervației, pentru a monitoriza respectarea aplicării în practică a lucrărilor de reconstrucție

ecologică (cu utilizarea tipului tratamentelor), intensității și volumului tăierilor în terenurile fondului

forestier și terenurile cu vegetația forestieră din afara fondului forestier din teritoriul Rezervației;

5) propunerile de derogare de la amenajamentele silvice în vigoare pe teritoriul Rezervației se

pot face numai prin coordonare cu Administrația Rezervației, acordată în baza recomandărilor

Consiliului științific, cu aprobarea Agenției „Moldsilva”.

39. Elaborarea planurilor de amenajament silvic pentru proprietarii terenurilor fondului forestier

din Rezervație va include o fază de consultare publică atît în cadrul conferințelor de amenajare, cît și în

reuniuni organizate, după necesitate, de Administrația Rezervației. Procedurile de elaborare a planurilor

de amenajare în Rezervație vor include cel puțin consultarea cu următorii factori de decizie:

Administrația Rezervației, autoritatea administrativă centrală abilitată cu protecția mediului

înconjurător, Agenția „Moldsilva”, Agenția de Mediu, Inspectoratul pentru Protecția Mediului,

autoritățile publice locale și, după caz, reprezentanții instituțiilor științifice de profil și de educație

universitară, alte instituții și organizații, experți naționali și internaționali din domeniile vizate, asociații

obștești, respectînd procedura transparenței decizionale.

40. În gospodărirea fondului forestier din Rezervație se vor aplica următoarele reguli:

a) Suprafețele de teren care prezintă interes deosebit sub raportul biodiversității se vor constitui

în subparcele, indiferent de întinderea lor, în toate situațiile în care acest lucru este posibil. Acest aspect

va fi realizat odată cu revizuirea amenajamentelor silvice ce se vor adapta planului de management

aprobat și cu identificarea în teren a zonelor cu specii și habitate de interes comunitar;

b) lucrările de igienă se vor executa numai pentru prevenirea unor focare de dăunători forestieri

active cu un grad înalt de amenințare și în situațiile în care proporția lemnului mort este semnificativă.

Lucrările respective se vor aviza de către Administrația Rezervației în baza hotărârii Consiliului

științific;

c) Se va lua în considerare creșterea cantității de lemn mort rămas în pădure, în special în aria

parchetelor de exploatare și în zonele ușor accesibile, prin lăsarea cu ocazia marcării și a lucrărilor de

exploatare a 2-3 arbori uscați la hectar;

d) Pentru valorificarea masei lemnoase rezultate prin aplicarea lucrărilor de reconstrucție

ecologică se vor adopta şi se vor aplica tehnologii şi procedee de exploatare ecologice, urmărindu-se

evitarea şi/sau reducerea la maximum a vătămărilor asupra solului, arborilor care rămân, a

subarboretului, precum și semințișurilor şi păturii erbacee;

e) Lucrările de punere în valoare, desfășurate pe teritoriul Rezervației, se vor subordona funcțiilor

specifice fixate (ameliorarea funcțiilor de stabilitate al ecosistemului, conservarea biodiversității,

creșterea eficienței ecoprotective etc.), dar în nici un caz mărimii posibilității sau recoltării anuale a

acesteia, în condiții cît mai avantajoase economic.

5.2.2. Fondul cinegetic

41. Pentru a asigura conservarea speciilor de faună sălbatică, controlul asupra efectivului speciilor

de prădătorilor și celor invazive, pe teritoriul Rezervației sînt admise vânătoarea de selecție şi

reglementarea efectivului animalelor de vînat, numai în zonele B (tampon) și C (de tranziție), conform

cerințelor și regulilor stabilite în Legea regnului animal nr.149/1995 și Legea vînătorii și fondului

cinegetic nr. 298/2018. Rezultatele evaluării efectivelor reale și stabilirea cotelor de recoltarea a

speciilor de vînat sunt coordonate cu Administrația Rezervației.

42. Gestionarii fondurilor de vînătoare de pe terenurile Rezervației sînt obligați să asigure

gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilității, în baza studiilor de

evaluare şi a planurilor de management de specialitate, întocmite pentru fiecare fond de vînătoare, pentru

perioada de valabilitate a contractului de gestionare, cu respectarea prevederilor stabilite în Legea

vînătorii și fondului cinegetic nr. 298/2018, Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate

de stat și a procedurii transparenței decizionale.

5.2.3. Fondul piscicol

43. Pe teritoriul Rezervației se interzice realizarea lucrărilor care împiedică migrarea,

reproducerea sau care pun în pericol existența populațiilor piscicole, inclusiv exploatarea sau

transferarea volumelor semnificative de apă care afectează condițiile de habitat. Este interzis pescuitul

sportiv, de amatori și de agrement şi pescuitul industrial în zona A- nucleu a Rezervației și în zona de

protecție a frontierei de stat. În zonele tampon și de tranziție este interzis orice pescuit în perioadele de

prohibiție.

44. Pescuitul în zonele B (tampon) și C (de tranziție) ale Rezervației, este admis în baza

permisului pentru pescuitul sportiv, de amatori și de agrement, eliberat de către Agenția de mediu și

coordonat Administrația Rezervației. Pătrunderea tuturor tipurilor de ambarcațiuni în zonele nucleu este

interzisă, cu excepția celor care aparțin Administrației Rezervației.

45. Lucrările de amenajare a cursurilor de apă, de captare a apei, se vor desfășura, de corectare a

albiilor, de construire, reparare sau modificare a digurilor se vor desfășura în conformitate cu cerințele

legislației de mediu și prin coordonarea cu Administrația Rezervației.

5.2.4. Pășunat și cosit

46. Pe teritoriul Rezervației activitatea de pășunat și cosit se desfășoară cu respectarea regulilor

ce țin de crearea, protecția și utilizarea durabilă a pășunilor și fîneţelor, stabilite conform studiilor de

specialitate efectuate de către autoritățile publice de specialitate și coordonate de Administrația

Rezervației. Responsabilitatea exploatării corecte a pășunilor și fîneţelor pe teritoriul Rezervației revine

proprietarilor și administratorilor acestora (persoanelor fizice, asociațiilor de proprietari sau

comunităților locale).

47. Pășunatul și cositul se supun următoarelor reglementări:

1) pășunatul animalelor domestice și cositul ierbii pe terenurile din fondul forestier din

Rezervației este reglementat prin Codul silvic, Hotărîrea Guvernului nr. 740/2003 „Pentru aprobarea

actelor normative vizînd gestionarea gospodăriei silvice” şi prin Hotărîrea Guvernului nr. 667/2010

„Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la păşunat şi cosit”;

2) păşunatul animalelor domestice, recoltarea ierbii pe pajiști şi a stufului de pe alte terenuri

situate în Rezervație se desfășoară în conformitate cu zonarea internă, după cum urmează:

a) este interzis păşunatul, recoltarea ierbii, a stufului și papurii în zona A- nucleu a Rezervației

și în terenurile rezervației științifice „Prutul de Jos” din zona B- tampon;

b) este interzis păşunatul, recoltarea ierbii şi a stufului, papurii și altor obiecte ale regnului

vegetal în zona B- tampon a Rezervației în lipsa autorizației pentru folosința obiectelor regnului vegetal,

eliberată de Agenția de mediu și fără coordonarea cu Administrația Rezervației.

3) Administrația Rezervației are dreptul de a verifica în teren dacă numărul de animale domestice

pe pășuni corespunde capacității de suport pentru animale a acestor pășuni, conform bonității pășunilor

prevăzute în studiile speciale;

4) amplasarea de stîne şi adăposturi, adaptate specificului zonei şi încadrate în peisaj, este permisă

la o distanță mai mare de 100 m de traseele turistice, prin coordonarea obligatorie cu Administrația

Rezervației.

48. Administrația Rezervației monitorizează activitatea de păşunat şi cosit în Rezervație pentru

stabilirea impactului acestei activități asupra florei şi faunei din Rezervație şi pentru stabilirea unor

eventuale restricții în zonele afectate.

49. Administrația Rezervației poate iniția, periodic, studii pentru reevaluarea capacității de suport

a pășunilor, pe care o aduce la cunoștința proprietarilor, în vederea reglementării corespunzătoare a

pășunatului şi cositului.

5.3. Turismul durabil

50. În Rezervație sînt permise activități de turism durabil şi de educație, cu respectarea regulilor

de vizitare a Rezervației, potrivit prezentului Regulament. Administrația rezervației are dreptul de a

colecta plăți pentru anumite activități şi/sau pentru vizitarea anumitor locuri special amenajate.

51. Instituirea plăților şi valoarea biletului de vizitare a Rezervaţiei se va stabili de către

Administrația Rezervaţiei, cu aprobarea Consiliului științific şi a autorității centrale responsabile

pentru turism, în conformitate cu legislația în vigoare.

În scopul evitării impactului negativ asupra Rezervaţiei, se interzice:

1) desfășurarea acțiunilor care ar pune în pericol existența complexelor naturale;

2) organizarea activităților sportive şi de agrement în masă, amenajarea rugurilor etc. în afara

zonelor prevăzute pentru aceste scopuri;

3) organizarea de rute turistice în afara zonelor prevăzute pentru aceste scopuri;

4) traficul şi staționarea mijloacelor de transport în afara rutelor şi locurilor de parcare stabilite;

5) tăierile arbitrare, deteriorarea arborilor, arbuștilor, incendierea ierbii şi a frunzelor, colectarea

de plante medicinale şi decorative;

6) recoltarea şi distrugerea ouălor păsărilor sălbatice, distrugerea cuiburilor sau a locurilor de

cuibărit.

7) producerea, prin orice mijloace, de zgomote intense în perimetrele zonelor de cuibărit sau de

adăpost ale păsărilor, semnalizate în mod corespunzător;

8) vandalizarea monumentelor naturale şi antropice;

9) fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără actele de reglementare emise de

Administrația Rezervaţiei ori cu încălcarea prevederilor acestora;

10) organizarea focurilor de artificii fără actele de reglementare emise de Administrația

Rezervaţiei sau cu încălcarea prevederilor acestora;

11) distrugerea şi poluarea mediului natural, aplicarea inscripțiilor şi simbolurilor pe arbori,

pietre, edificii, deteriorarea cuiburilor, furnicarilor;

12) deteriorarea şi distrugerea indicatoarelor turistice;

13) deteriorarea malurilor naturale sau amenajate, a terenurilor şi a vegetației prin deplasarea unor

utilaje sau prin efectuarea unor lucrări;

52. Amenajarea rutelor turistice, amplasarea panourilor şi indicatoarelor turistice se face, cu

aprobarea Administrației Rezervaţiei, doar pentru rutele certificate şi înregistrate conform legislației în

vigoare.

53. Organizarea de evenimente pe teritoriul Rezervaţiei se face cu aprobarea Administrației

Rezervaţiei.

54. Pe teritoriul Rezervaţiei sînt stabilite următoarele condiții specifice de campare:

1) camparea este permisă numai în locurile special amenajate şi marcate în acest sens din zonele

B (tampon) şi C (de tranziție);

2) taxa pentru campare poate fi stabilită în conformitate cu condițiile punctului 61 din prezentul

Regulament;

3) camparea în condiții de bivuac este permisă peste noapte în cazuri de urgență, fără aprinderea

focului;

4) săparea de șanțuri în jurul corturilor este interzisă.

55. Aprinderea focului în cadrul activității turistice pe teritoriul Rezervaţiei este permisă doar în

locuri special amenajate în acest scop. Este strict interzisă defrișarea vegetației lemnoase de orice fel

pentru facerea focului.

5.4. Utilizarea altor resurse

56. Pe teritoriul Rezervaţiei nu se admit colectarea şi comercializarea (indiferent de proveniență)

a oricăror specii de floră ocrotită sau pârți din acestea, precum şi capturarea, comercializarea oricăror

specii din fauna ocrotită sau pârți din acestea.

57. Pe teritoriul Rezervaţiei, cu excepția zonei A-nucleu și terenurile rezervației științifice „Prutul

de Jos” din zona B- tampon recoltarea obiectelor regnului vegetal, cum ar fi plantele medicinale este

permisă fără autorizație, numai pentru nevoi personale.

5.5. Regimul deșeurilor

58. Regimul deșeurilor pe teritoriul Rezervaţiei se reglementează astfel:

1) este interzisă transportarea, depozitarea, abandonarea sau scufundarea deșeurilor de orice fel

în afara punctelor de colectare a acestora pe teritoriul Rezervaţiei, inclusiv poluarea apelor şi a

terenurilor de pe teritoriul Rezervaţiei prin deversarea de ape uzate sau împrăștierea de deșeuri rezultate

din activități economice; deversarea substanțelor petroliere pe terenurile sau în apele de suprafață ori

subterane aflate pe teritoriul Rezervaţiei;

2) ne anunțarea imediată a poluării accidentale grave, de către cei care le-au cauzat, autorităților

competente, precum şi neluarea măsurilor posibile pentru limitarea urmărilor acestora, va fi sancționată

în conformitate cu legislația în vigoare;

3) responsabilitatea evacuării deșeurilor menajere provenite din activitatea hotelurilor, cabanelor

şi a locurilor de campare, revine administratorilor acestora;

4) locuitorii de pe teritoriul Rezervației poartă responsabilitate pentru gestionarea deșeurilor

menajere proprii, în conformitate cu legislația în vigoare.

5) pentru punctele de colectare a deșeurilor, Administrația Rezervaţiei împreună cu

proprietarii/administratorii vor stabili un program de evacuare al deșeurilor.

5.6. Construcții și infrastructură

59. Construcțiile şi infrastructura în cadrul Rezervaţiei se vor face în baza planului general pe

termen lung de dezvoltare economică şi turistică, coordonat de Consiliul Consultativ, autoritatea centrală

pentru mediu, Agenția de mediu, autoritățile centrale pentru turism şi de institutele științifice de profil.

60. Construcția şi exploatarea hotelurilor, campingurilor, bazelor turistice, precum şi a altor

obiecte, crearea condițiilor de recreație este efectuată de către instituțiile şi întreprinderile cointeresate,

cu respectarea condițiilor stabilite de prevederile Legii nr. 721/1996 privind calitatea în construcții, Legii

nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, Legii nr. 851/1996 privind expertiza

ecologică şi Legii nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.

61. Administrația Rezervației este în drept se coordoneze efectuarea construcției obiectelor în

complexul turistic şi recreativ al Rezervației din contul mijloacelor alocate din buget, precum şi din

contul altor mijloace, în conformitate cu legislația în vigoare. Veniturile obținute din exploatarea acestor

obiecte sînt utilizate în scopul dezvoltării infrastructurii Rezervaţiei Biosferei, precum şi al restabilirii

complexelor şi obiectelor naturale.

62. Procedura de transmitere în arendă a terenurilor, a obiectelor naturale, a clădirilor şi

construcțiilor, cu excepția zonelor A- nucleu şi B-tampon, este conform prevederilor Codului civil al

Republicii Moldova nr. 1107/2002. Procedura de transmitere în arendă este interzisă dacă schimbarea

obiectului creează riscuri ecologice şi are un impact negativ asupra Rezervaţiei.

5.7. Componenta cultural-istorică

63. Componenta cultural-istorică a Rezervației va fi evidențiată într-un compartiment al Planului

de Management al Rezervației, pentru a fi cercetată şi documentată corespunzător. Vor fi delimitate şi

cartografiate, după caz, categoriile de patrimoniu cultural: arheologic, rupestru, arhitectural,

monumental şi etnografic. În scopul asigurării unui cadru de protecție a componentei cultural-istorice,

documentația de urbanism şi amenajare a teritoriului Rezervației va include toate siturile cu potențial

patrimonial.

64. Un element indispensabil al Rezervației este patrimoniul imaterial (tradiții, obiceiuri,

evenimente, sărbători) din mediul rural al acestei zone, care reprezintă un rezultat al interacțiunii

milenare dintre om şi natură.

65. Toate activitățile care țin de componenta cultural-istorică din cadrul Rezervaţiei, începînd cu

planificarea strategică şi terminînd cu valorificarea practică, vor fi coordonate cu Ministerului Educației

Culturii şi Cercetării și, după caz, cu alte autorități publice centrale și instituții din domeniul cultural-

istoric.

Capitolul VI. Activitatea editorială şi educativă

66. Activitatea editorială şi educativă a Rezervaţiei include: editarea ghidurilor, a prospectelor, a

colecțiilor fotografice, a buletinelor informative, precum şi a altei producții editoriale; organizarea

muzeelor şi expozițiilor; crearea şi amenajarea traseelor şi rutelor de excursii, a centrelor şi instituțiilor

de cercetări științifice, a școlilor ecologice de vară, a condițiilor pentru instruirea practică a studenților

din instituțiile de învăţămînt mediu şi superior specializate; reflectarea activității Rezervaţiei în mass-

media, precum şi utilizarea altor metode şi forme de educare şi instruire social-ecologică şi de promovare

a cunoștințelor ecologice.

67. Confecționarea producției de artă plastică, de tipar, a obiectelor de larg consum cu imprimarea

logoului Rezervaţiei, a imaginilor complexelor naturale sau cultural-istorice situate în raza teritoriului

Rezervaţiei, precum şi a denumirii şi simbolicii lor se efectuează cu acordul Administrației Rezervaţiei,

pe baza unui contract, cu respectarea condițiilor legislației din domeniul vizat.

Capitolul VII. Administrarea Rezervaţiei

68. Administrarea Rezervaţiei este efectuată de către Administrația Rezervaţiei, care dispune de

subdiviziuni organizatorice specializate, menite să asigure gestionarea, protecția, păstrarea, conservarea,

cercetarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural din zonă. Personalul de gestionare a Rezervaţiei

include:

a) directorul Rezervației;

b) colaboratorii științifici;

c) specialiștii în turism, comunicare, educație şi conștientizare ecologică;

d) personalul administrativ-economic;

e) colaboratorii serviciului special de pază;

f) personalul de întreținere și colaboratorii serviciului de gospodărire.

69. Consiliul științific este constituit în scopul examinării şi soluționării celor mai importante

chestiuni vizînd activitățile științifice, economice, recreative, sociale şi de turism din cadrul Rezervaţiei.

Consiliul științific este condus de către directorul Rezervației Biosferei. Componența şi Regulamentul

de funcționare al Consiliului științific, se aprobă de către Agenția „Moldsilva”.

70. Consiliul consultativ al Rezervaţiei include în calitate de membri reprezentanți ai instituțiilor

implicate direct sau interesați de gestionarea ariei protejate: Administrației Rezervaţiei (directorul

Rezervaţiei), Agenției „Moldsilva” cu întreprinderile teritoriale, autorităților publice teritoriale de

nivelul întîi şi al doilea, Agenției de Mediu și organelor teritoriale ale Inspectoratului pentru Protecția

Mediului, organelor centrale de cultură, turism şi finanțe, agenților economici a căror activitate are

tangență cu sarcinile şi funcționarea Rezervaţiei, organizațiilor neguvernamentale ecologice şi sociale

care au experiență în domeniul conservării biodiversității şi a managementului ariilor protejate.

Componența şi Regulamentul Consiliului Consultativ se aprobă de către Agenția „Moldsilva”.

71. Administrația Rezervaţiei are următoarele atribuții principale:

a) evaluează starea ecologică a patrimoniului natural al Rezervaţiei şi inițiază programele de

cercetare științifică în Rezervație, pe baza Planului de Management, asigură măsurile necesare

conservării şi protecției geofonului şi biodiversității;

b) elaborează şi implementează programele de reconstrucție ecologică a ecosistemelor din

Rezervație;

c) identifică, delimitează şi propune autorității publice centrale din silvicultură modificarea

zonelor funcționale ale Rezervaţiei;

d) stabilește nivelul de valorificare al resurselor naturale în acord cu potențialul lor de regenerare

şi cu capacitatea de suport a ecosistemelor;

e) exercită controlul asupra îndeplinirii cerințelor privind măsurile de protecție a mediului;

f) sprijină şi protejează activitățile economice tradiționale ale populației locale;

g) stabilește, împreună cu titularii drepturilor de administrare, condițiile de desfășurare a

activităților de valorificare a resurselor naturale regenerabile;

h) promovează activități de cercetare şi cooperare științifică internațională;

i) organizează acțiunile de informare şi educație ecologică;

j) verifică îndeplinirea măsurilor de conservare pentru asigurarea statutului de conservare

favorabilă, în conformitate cu legislația în vigoare;

k) conlucrează cu Agenția „Moldsilva”, Agenția "Apele Moldovei", Agenția de Mediu și

institutele științifice de profil, în vederea gospodăririi pădurilor și apelor, efectuării lucrărilor de

reconstrucție ecologică, a lucrărilor hidrotehnice necesare pentru gestionarea durabilă a apelor;

l) cooperează cu comisiile interministeriale şi cu comitetele raionale pentru situații de urgență;

m) colaborează cu autoritățile competente în domeniu pentru păstrarea echilibrului peisagistic

prin conservarea şi promovarea elementelor tradiționale de arhitectură, a materialelor de construcție şi

a finisajelor exterioare;

n) colaborează cu autoritățile administrației publice locale pentru protejarea intereselor

localnicilor, precum şi pentru creșterea calității vieții şi a standardului de civilizație ale acestora;

o) organizează acțiuni de voluntariat pe teritoriul Rezervaţiei.

Capitolul VIII. Asigurarea regimului de Rezervație a biosferei

72. Asigurarea respectării regimului de Rezervație a biosferei, paza Rezervaţiei, a complexelor și

obiectelor naturale ale acesteia, controlul respectării regimului stabilit în cadrul zonelor de protecție este

asigurat de colaboratorii Serviciului special de pază al Rezervației şi de voluntari legitimați.

73. Colaboratorii Serviciului special de pază al Rezervației beneficiază de drepturile şi obligațiile

acordate personalului Serviciului Silvic de Stat şi Inspectoratului pentru Protecția Medului.

Colaboratorii Serviciului special de pază al Rezervației sînt asigurați cu echipament şi mijloacele

speciale, au dreptul de păstrare şi purtare a armelor, cu respectarea condițiilor stabilite de Legea nr.

130/2012 privind regimul armelor şi al munițiilor cu destinație civilă.

74. Colaboratorii Serviciului special de pază al Rezervației au dreptul:

a) să controleze respectarea regimului de Rezervație;

b) să controleze permisele în baza cărora persoanele se află pe teritoriul Rezervației;

c) să ceară de la cetățeni sau de la persoane cu funcții de răspundere explicații privind încălcarea

de către acestea a regimurilor de protecție stabilite;

d) să aibă acces liber la orice obiect aflat pe teritoriul Rezervației în scopul efectuării controlului

respectării cerințelor legislației de mediu, precum şi al actelor interne ale Rezervației;

e) să suspende temporar orice activitate economică sau de altă natură ce nu corespunde regimului

special de protecție a Rezervației;

75. Orice daună cauzată sănătății sau averii colaboratorilor Serviciului special de pază a

Rezervației în legătură cu îndeplinirea obligațiilor sale de serviciu este recuperată în modul stabilit de

legislație.

Capitolul IX. Răspunderi, soluționarea litigiilor

76. Încălcarea prevederilor prezentului Regulament sau altor acte normative atrage, după caz,

răspundere civilă, administrativă sau penală, conform legislației în vigoare.

77. Recuperarea prejudiciului cauzat Rezervației se efectuează benevol sau în mod forțat, prin

hotărâre judecătorească.

78. Litigiile apărute în cadrul administrării Rezervației se soluționează pe cale amiabilă sau, după

caz, în instanța de judecată, conform legislației în vigoare.

Capitolul X. Dispoziții finale şi tranzitorii

79. Reglementările speciale sînt elaborate în procesul elaborării şi revizuirii planurilor de

management şi sînt aprobate de Autoritatea silvică centrală, care stabilește, de asemenea, şi modul de

coordonare.

80. Pentru realizarea sarcinilor şi scopurilor propuse, Rezervația colaborează cu autoritățile

publice centrale și locale, asociațiile obștești, institutele științifice, alte organizații, persoane fizice şi

juridice atît din Republica Moldova, cît şi de peste hotarele ei.

81. Evaluarea managementului se va face cel puțin o dată pe an, în baza monitorizării activității

Rezervației efectuate în teren de către Agenția „Moldsilva” și, după caz, de către Agenția de mediu și

organele teritoriale desconcentrate în teritoriu ale Inspectoratului pentru Protecția Mediului.

82. Administrația Rezervaţiei prezintă anual, către Agenția „Moldsilva” rapoarte detaliate despre

activitatea Rezervației, elaborează și publică anual „Analele naturii”, care se coordonează de către

autoritatea administrativă centrală abilitată cu protecția mediului înconjurător și Agenția „Moldsilva”.

83. Decizia privind încetarea activității Rezervaţiei poate fi adoptată de către Parlament, cu

respectarea modului stabilit de legislație.

Anexa nr. 2

la Hotărîrea Guvernului

nr.___ din_______2019

Repartiția teritorială a Rezervaţiei biosferei „Prutul de Jos”

în concordanță cu statutul juridic al terenurilor

Nr. Denumirea Suprafața (ha) Amplasamentul Forma de

proprietate

Rezervația

Biosferei

„Prutul de

Jos”

676,8

340,28

1755,4

Pe localități:

Întreprinderea Silvică Silva Sud,

Întreprinderea Silvică „Manta-V” şi

Rezervaţia naturală „Prutul de Jos”.

Raionul Cahul (9 localităţi):

Proprietate

publică a

statului

297,24 s. Brînza Proprietate

publică a unității

administrativ –

teritoriale și

propeietate

privată

257,48 s. Cîşliţa-Prut

820,99 s. Colibaşi

4350,04 s. Crihana Veche

416,84 s. Giurgiuleşti

2911,31 com. Manta

1031,19 s. Slobozia Mare

900,44 s. Vadul-lui-Isac

1013,09 s. Văleni

Total 14771,1 ha

Anexa nr. 3

la Hotărîrea Guvernului

nr._____ din_________2019

Zonarea internă a Rezervaţiei biosferei „Prutul de Jos”

Reieșind din valoarea de protecție a naturii – științifică, recreativă, cultural-istorică sau de altă natură

a terenurilor – teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Prutul de Jos” este divizat în 3 zone de management,

fiecare avînd un regim corespunzător:

A. Zona nucleu, cu suprafața totală de 302ha, inclusiv parcelele din trupul de pădure Ocolul silvic

Slobozia – Întreprinderea Silvică Silva Sud şi Rezervaţia naturală „Prutul de Jos”;

Zona nucleu 1 (vezi harta ). Această zonă este situată în partea de nord a lacului Beleu, pe teritoriul

RN „Prutul de Jos”. Se delimitează de zona sondelor de extracție a petrolului. Suprafața sa este de 149

ha. Acesta prezintă o combinație de ecosisteme de apă care seacă în perioada de vară cu secete prelungite.

Aceste ecosisteme sunt acoperite de vegetație de luncă și sectoare de stuf. În general, sectoarele cu stuf

acoperă aproximativ 30% din suprafața lacului. Productivitatea stufului este în jur de 2-2,5 tone pe ha.

Zona nucleu 2. Zona nucleu nr. 2 este situată la limită între primăriile Brînza și Colibași, în imediata

apropiere a drumului R 34 (Cahul – Slobozia-Mare). Suprafața totală a zonei este de 38 ha. Această

suprafață este ocupată de numeroase specii de plante caracteristice zonelor umede cu o mare pondere a

stufului. Regimul apei depinde de precipitații și regimul rîului Prut. Orice activitate economică este

limitată. În prezent aceste ecosistemele sunt utilizate în scopuri locale. Zona oferă locuri de depunerea

icrelor pentru pești și cuibărit pentru păsări.

Zona nucleiu 3. Zona nucleu nr. 3 este situată pe teritoriul primăriei Colibași, în lunca rîului Prut.

Suprafața totală - 45 ha. Această zonă este prezentată la fel de ecosistemele de apă. Nivelul apei depinde

în mare parte de regimul precipitațiilor și regimul rîului Prut. Zona oferă locuri de depunerea icrelor

pentru pești și cuibărit pentru păsări și este importantă pentru protecția de speciilor din Cartea Roșie.

Zona nucleu 4. Zona nucleu nr. 4 este situată pe teritoriul primăriei Manta, în zona laculu Manta.

Suprafața totală 70 ha. Această suprafață este ocupată de numeroase specii de plante caracteristice

zonelor umede cu o mare pondere a apei. Orice activitate economică este limitată. În prezent aceste

ecosistemele sunt utilizate în scopuri locale, pentru pescuit. Zona oferă locuri de depunerea icrelor pentru

pești și cuibărit pentru păsări. Regimul apei se depinde de precipitații și regimul rîului Prut. Zona este

mportantă pentru protecția speciilor de pe rteritoriul Rezervației Biosferei “Prutul de Jos”.

Deținători funciari ai zonelor nucleu sunt:

Zona nucleu 1 - proprietate a statului, gestionată de către Agenția „Moldsilva”;

Zona nucleu 2 - proprietate a APL, gestionată de către Primăriile Colibași și Brînza;

Zona nucleu 3 - proprietate a APL, gestionată de către Primăria Colibași;

Zona nucleu 4 - proprietate a APL, gestionată de către Primăria Manta;

B. Zona tampon, cu suprafața totală de 1310 ha, inclusiv parcelele din trupurile de pădure a Ocolului

silvic Slobozia – Întreprinderea Silvică Silva Sud, Întreprinderea Silvică „Manta-V” şi Rezervația

naturală „Prutul de Jos”.

Deținători funciari ai zonelor tampon sunt:

Zona tampon 1 - proprietate a statului, gestionată de către Agenția „Moldsilva”;

Zona tampon 2 - proprietate a APL, gestionată de către Primăriile Colibași și Brînza;

Zona tampon 3 - proprietate a APL, gestionată de către Primăria Colibași;

Zona tampon 4 - proprietate a APL, gestionată de către Primăria Manta;

C. Zona de tranziție, cu suprafaţa totală de 13159 ha, include terenurile comunelor: s. Brînza, s.

Cîşliţa-Prut, s. Colibaşi, s. Crihana Veche, s. Giurgiuleşti, com. Manta, s. Slobozia Mare, s. Vadul-lui-

Isac, s. Văleni.

Deţinători funciari: proprietate a statului, terenuri proprietate publică a unităților administrativ-

teritoriale şi terenuri în proprietate privată.

Anexa nr. 4

la Hotărîrea Guvernului

nr.____din_________2019

Harta Rezervaţiei biosferei “Prutul de Jos”

ANALIZA

PRELIMINARĂ A IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

Titlul analizei impactului

(poate conține titlul

propunerii de act normativ)

Analiza preliminară a impactului de reglementare efectuată pentru

proiectul hotărîrii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului de

funcționare a Rezervației biosferei „Prutul de Jos”

Data:

12.04.2019

Autoritatea administraţiei

publice autor:

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Subdiviziunea:

Direcția politici în domeniul biodiversității al MADRM și Agenția

„Moldsilva”

Persoana responsabilă şi

informaţia de contact:

Ala Rotaru, tel. 022 204 537, e-mail: ala.rotaru@madrm.gov.md

Dumitru Gorelco, tel. 022 204 511, e-mail:

dumitru.gorelco@madrm.gov.md

Anatolie Rișină, tel. 060933009, e-mail: anatolie.risina@gmail.com

Componentele analizei impactului de reglementare

1. Stabilirea complexității analizei impactului de reglementare

Criteriul Punctajul

(de la 1 la 3)

Nivelul de interes public faţă de intervenția propusă 3

Gradul de inovație al intervenției propuse 2

Mărimea potenţialelor impacturi ale inițiativei propuse 1

TOTAL

Argumentare/descifrarea succintă a punctajului atribuit:

Nivelul de interes public a fost apreciat cu cifra 3, argumentând prin faptul că populația din zonă are un

interes public deosebit pentru fondarea Rezervației biosferei „Prutul de Jos, iar așteptările sunt de a trăi și

activa în armonie cu natura, conform principiilor Comitetului, derulat sub egida Organizaţiei Naţiunilor

Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).

Gradul de inovaţie al intervenției propuse este apreciat cu cifra 2 este creată o primă arie naturală –

Rezervația Biosferei în țară și populația din zonă are un interes public deosebit pentru acest obiectiv

ecologic și cultural.

Mărimea potențialelor impacturi ale intervenției propuse este apreciat cu cifra 1, deoarece prevederile

proiectului actului normativ nu vor crea impedimente noi activității de întreprinzător, decît cele, care sunt

stabilite de Legea 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, dar va stimula dezvoltarea

turismului, economiei verzi, agriculturii organice etc.

Scop şi obiective

Rezervației biosferei „Prutul de Jos”, fiind recunoscută prin programul „Omul și Biosfera” (MaB)

UNESCO, stabilește drept scop și obiectiv reducerea pierderilor de biodiversitate şi îmbunătățirea

nivelului de trai al populației locale prin introducerea unei abordări integrate a managementului resurselor

naturale în zona transfrontalieră a Deltei Dunării și Regiunii Prutul de Jos şi consolidarea implicării

comunitare în regiune în acțiunile de protecție a mediului.

Rezervației biosferei „Prutul de Jos” a fost constituită prin Legea nr. 132/2018 și inclusă în Rețeaua

Mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei, recunoscută prin programul „Omul și Biosfera” (MaB),

fiind aprobată prin decizia Conferinței Părților UNESCO din 25 iulie 2018. La 13 noiembrie 2018, în

sediul UNESCO de la Paris, a avut loc ceremonia oficială de înmînarea a Certificatului de înscriere a

Rezervației biosferei „Prutul de Jos” în Rețeaua Mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei.

2. Definirea problemei

2.1. Componenta juridică: Condițiile privind elaborarea actului normativ sunt stabilite în art. 13 lit. g) din Legea nr. 1538/1998

privind fondul ariilor naturale protejate de stat și art. 3 lit. b) din Legea nr. 132/2018 privind fondarea

Rezervației biosferei „Prutul de Jos”, prin care este indicată prompt competența Guvernului de a elabora

și aproba Regulamentul de funcționare a Rezervației biosferei „Prutul de Jos”, precum și conform

prevederilor Regulamentului-cadru al rezervaţiilor biosferei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.

782/2000.

Rezervația are statut de instituție publică pentru cercetări științifice și dispune de balanță distinctă și

este în drept să practice orice tip de activitate ce nu contravine scopurilor, sarcinilor şi principiilor creării

și activității acestuia, în condițiile și limitele regimului juridic al teritoriilor acestuia, precum şi în

conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Rezervaţia va activa în conformitate cu prevederile Constituției Republicii Moldova, tratatelor

internaţionale la care Republica Moldova este parte și legislației naționale de mediu.

2.2. Elementul analitic:

Rezervația biosferei este creată integral pe terenurile care includ alte arii naturale protejate: rezervația

științifică „Prutul de Jos”, zona umedă de importanță internațională Ramsar „Prutul de Jos” ș.a.

Astfel, activitatea economică, culturală și turistică din zonă, a fost reglementată și pînă la crearea

rezervației biosferei, conform legislației de mediu. Restricții mai severe, decît cele existente în actele

normative în vigoare, nu se prevăd în proiectul actului normativ.

Sub aspect juridic, activitatea ecologică, a fost și este respectată de următoarele acte normative:

- Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător;

- Legea nr.1102/1997 cu privire la resursele naturale

- Legea regnului animal nr. 439/1996

- Legea regnului vegetal nr. 239/2007

- Legea nr. 149/2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura

- Regulamentul-cadru cu privire la rezervaţiile ştiinţifice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.

785/2000;

- Regulamentul-cadru al zonelor umede de importanţă internaţională, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 665/2007 ș.a.

Mai mult ca atît, o mare parte din teritoriul Rezervației reprezintă: terenuri împădurite din fondul

forestier de stat; zona de protecție al rîului Prut; zona de protecție al frontierei de stat, în care sunt stabilite

anumite reglementări ai activității economice în următoarele acte normative:

- Legea nr. 440/1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă;

- Legea nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova;

- Codul silvic nr.887/1996

- Hotărîrea Guvernului nr. 740/2003 Pentru aprobarea actelor normative vizînd gestionarea

gospodăriei silvice,

- Hotărîrea Guvernului nr. 667/2010 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la păşunat şi alte

acte normative în domeniul silviculturii.

Evaluarea impactului de mediu asupra activității din zona Rezervației, va fi efectuată, conform actelor

normative:

- Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului

- Legea nr. 851/1996 privind expertiza ecologică.

2.3. Estimarea posibilelor consecințe în cazul în care nici o acţiune nu e întreprinsă:

Rezervația biosferei, fondată în conformitate cu cerințele Programului UNESCO "Omul și biosfera",

are ca obiectiv conservarea elementelor și formațiunilor fizico-geografice, speciilor de plante și de

animale de importantă națională și internațională, efectuarea de cercetări în sistemul monitoringului

global. Orice activitate din rezervație trebuie să fie exercitată de o administrație.

Principala consecință, în cazul în care nici o acţiune nu e întreprinsă, este lipsa unui management al

unei arii natural protejate de stat, de importanță internațională – unicul obiectiv al patrimoniului cultural

din Republica Moldova, inclus în rețeaua UNESCO.

Astfel, proiectul actului normativ stabilește că, responsabilitatea administrării Rezervației îi revine

Administrației acesteia, care își coordonează activitățile cu autoritățile administrative publice centrale şi

locale și în lisa acestei Administrații, nu va fi posibil de a acorda sprijin activităților economice

tradiționale și non-poluante și de reglementa și controla acele activități economice, care pot avea impact

mediului și a dăuna sănătății umane.

Proiectul actului normativ, în Capitolul VII. Administrarea Rezervației, stabilește atribuțiile

Administrației Rezervației, principalele din ele, la aspectul activității de întreprinzător, fiind:

- stabilirea nivelul de valorificare al resurselor naturale în acord cu potențialul lor de regenerare şi

cu capacitatea de suport a ecosistemelor;

- sprijinirea şi protejează activitățile economice tradiționale ale populației locale;

- stabilirea, împreună cu titularii drepturilor de administrare, condițiile de desfășurare a activităților

de valorificare a resurselor naturale regenerabile;

- colaborarea cu autoritățile competente în domeniu pentru păstrarea echilibrului peisagistic prin

conservarea şi promovarea elementelor tradiționale de arhitectură, a materialelor de construcție şi a

finisajelor exterioare;

- colaborarea cu autoritățile administrației publice locale pentru protejarea intereselor localnicilor,

precum şi pentru creșterea calității vieții şi a standardului de civilizație ale acestora.

Alte posibile consecințe, în cazul în care nu vor fi întreprinsă acțiunile, stabilite în actul normativ,

reprezintă descurajarea populației din zonă pentru obiectivele Rezervației, care au dat acordul pentru

crearea ariei protejate și sunt în așteptarea funcționării acesteia și stabilirii unei Administrații. Este

important de menționat, că la etapa de creare a Rezervației, conform Regulamentului privind procedura de

instituire a regimului de arie naturală protejată, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 803/2002, au fost

elaborate următoarele documente:

Studiul de fundamentare științifică pentru crearea Rezervaţiei biosferei „Prutul de Jos”;

Deciziile autorităților publice locale şi a reprezentanților localităților din cadrul Rezervației

biosferei „Prutul de Jos”;

Proiectul zonării funcționale a Rezervației biosferei „Prutul de Jos”;

Harta topografică a Rezervației biosferei „Prutul de Jos”.

3. Stabilirea scopurilor acțiunilor

Practica internațională ne demonstrează că, anume prin crearea rezervațiilor biosferei sunt urmărite

abordări innovative, care merg mai departe de conservarea naturii și sunt adecvate ca modele pentru un

mod durabil de viață, așadar rezervațiile biosferei sunt situri de învățare pentru dezvoltarea durabilă și un

laborator de creare a unor bune practici care pot fi ulterior larg răspândite

Principiile care stau la baza conceptului de rezervație a biosferei, conform Programul MAB (Omul și

Biosfera), sunt:

protecția și conservarea diversității biologice în zone în care așezările umane reprezintă o

componentă integrantă.

dezvoltarea durabilă și armonioasă a omului și a naturii, astfel încât conservarea biodiversității să

susține fluxul de servicii ale ecosistemului și să sprijine crearea de oportunități economice.

crearea unei rețele globale de regiuni model, în care opțiunile pentru adaptare la condițiile în

schimbare ecologice, economice și sociale pot fi testate cu implicarea tuturor părților implicate, pentru a

genera modele de adaptare la impactul acestor schimbări.

Rezervaţia biosferei „Prutul de Jos” va avea o suprafaţă de 14771,04 ha şi include 9 localităţi din

raionul Cahul, inclusiv terenuri silvice 824 ha din cadrul Ocolului silvic Slobozia - Î.S. Întreprinderea

pentru Silvicultură „Silva-Sud” Cahul, Întreprinderea de stat Silvocinegetică „Manta-V” şi Rezervaţia

ştiinţifică „Prutul de Jos”.

Pentru realizarea scopurilor propuse și pentru desfășurarea activităților preconizate, în proiectul

actului normativ, au fost trasate următoarele sarcini și obiective:

a) Protecția și conservarea diversității biologice și peisagistice și a habitatelor naturale.

b) Protecția și optimizarea efectivului de specii de floră și faună rare, vulnerabile și periclitate.

c) Crearea condițiilor pentru reintroducerea speciilor de floră și faună dispărute, celor periclitate

(aflate în pericol de dispariție), precum și a celor vulnerabile, prin intermediul reproducerii lor în condiții

ex-situ.

d) Crearea condițiilor necesare pentru gospodărirea și folosința durabilă al resurselor naturale din

zonă și stimularea activităților economice non-poluante;

e) Colaborarea în cadrul Programului UNESCO "Omul şi biosfera".

f) Elaborarea programelor naționale pentru realizarea Programului "Omul şi biosfera" ;

g) Crearea condițiilor pentru păstrarea și dezvoltarea tradițiilor și obiceiurilor culturale ale populației

locale;

h) Efectuarea cercetărilor științifice;

i) Popularizarea cunoștințelor privind protecția mediului, educarea și instruirea ecologică a

populației;

j) Crearea condițiilor pentru turism și agrement. Managementul Rezervației se va realiza conform unor regulamente şi planuri de protecţie -conservare

recomandate de Programul „Om-Biosferă”, derulat sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru

Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). Astfel, ne dorim ca această zonă să devină atractivă pentru turişti,

destinaţia fiind inclusă în agenda turistică naţională, iar autorităţile locale se aşteaptă la realizarea mai

multor proiecte de dezvoltare regională cu atragerea investiţiilor.

Reieşind din importanţa acestor categorii de obiecte şi complexe naturale, conform proiectului de

lege, planurile de management vor fi aprobate de către Guvern, precum este stabili prin prevederile Legii

nr.1538/1998.

Republica Moldova deja este asigurată cu suport din partea UE (Agenția Austriacă) la elaborarea

planului de management, iar cu suportul Romaniei vor fi egectuate lucrările de reconstrucție ecologică al

bazinului hidrografic Prut (1,5 mln. Euro, începînd cu a.2019).

Intervenţia statului în soluţionarea problemei menţionate mai sus presupune următoarele beneficii:

încurajarea populației la acțiunile de a trăi în armonie cu natura, inclusiv prin dezvoltarea sectoarelor

economice non-poluante mediului și sănătății umane și lansarea afacerilor pentru agricultura organică,

turism ecologic, restabilirea și încurajarea tradițiilor naționale; precum și eliminarea golurilor în cadrul

legal pentru funcționarea unei arii naturale protejate, de importanță internațională (UNESCO).

4. Evaluarea abordărilor alternative

În cadrul elaborării AIR s-au stabilit 2 abordări alternative de soluţionare a problemelor identificate:

alternativa 1: „a nu face nimic” și alternativa 2: „elaborarea şi adoptarea Regulamentului de funcționare a

Rezervației biosferei „Prutul de Jos”. Analiza comparativă a alternativelor este prezentată mai jos.

Opţiunea Avantaje Dezavantaje

1. A nu face

nimic

Nu au fost identificate - Dezavantajele ţin mai mult

pentru Republica Moldova ca stat

şi anume poate duce la ratarea

posibilităţilor de investiţii străine

pentru funcționarea ariei naturale

protejate, deoarece îmbunătăţirea

cadrului legal aferent creării

Rezervației biosferei (UNESCO)

va impulsiona noi investiţii

străine în economia ţării.

- Impact direct asupra ariei naturale

și ecosistemelor naturale, precum și

asupra sănătății și bunăstării

populației, precum și noi locuri de

muncă, venituri financiare și

economice ratate pentru populația

regiunii.

- Este de constatat că statul nu are

posibilitate pentru acordarea unei

finanțări adecvată pentru activitățile

de protecție a ariilor naturale

protejate de stat și gestionării

fondului forestier

- Tărăgănarea sau ne aprobarea

actului normativ - astfel ne-

întreprinderea de paşi concreţi în

această direcţie va avea impact

negativ considerabil asupra

mediului înconjurător și dezvoltării

durabile a raioanelor de Sud al țării,

precum și asupra dezvoltării

mediului de afaceri pentru

asigurarea unei creșterii economice,

culturale și sociale durabile din

regiune, precum și pentru atragerea

investițiilor străine.

2. A accepta

aprobarea

proiectului

hotârîrii

Guvernului

pentru aprobarea

Regulamentului

de funcționare a

Rezervației

biosferei „Prutul

de Jos”

- Management durabil a ariei naturale, prin

instituirea unei Administrații, asigurarea

respectării regimului de Rezervație a

biosferei, paza Rezervaţiei, a complexelor

și obiectelor naturale ale acesteia;

- Dezvoltarea durabilă a mediului din

regiune: protecția și conservarea diversității

biologice și peisagistice și a ecosistemelor

naturale.

- Crearea condițiilor necesare pentru

gospodărirea și folosința durabilă al

resurselor naturale din zonă și stimularea

activităților economice non-poluante;

- Crearea condițiilor pentru păstrarea și

dezvoltarea tradițiilor și obiceiurilor

culturale ale populației locale;

- Crearea condițiilor pentru turism și agrement

- Suport în efectuarea cercetărilor

științifice;

- Popularizarea cunoștințelor privind

protecția mediului, educarea și instruirea

ecologică a populației;

- Implementarea prevederilor Programului

UNESCO "Omul şi biosfera" și opțiuni de

raportare anuală la UNESCO, privind

funcționarea Rezervației biosferei.

Comparativ cu starea la moment nu

există.

5. Implementarea și monitorizarea (se completează pentru analiza complexă)

Monitorizarea respectării cerinţelor impuse se pune în seama Ministerului Agriculturii, Dezvoltării

Regionale și Mediului.

Implementarea va fi efectuată de către Agenția „Moldsilva” ș.a. subdiviziuni ale Ministerului

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

6. Consultarea Proiectul proiectului hotârîrii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului de funcționare a

Rezervației biosferei „Prutul de Jos”, nota informativă și AIR-ul sunt disponibile pe pagina web oficială a

Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, pe site-ul WWW.particip.gov.md. Actul

normativ a fost avizat pozitiv de către subdiviziunile Ministerului: Agenția „Moldsilva”, Agenția de

Mediu, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS).

De asemenea, proiectul a fost consultat în cadrul a 2 seminare în teritoriu (s.Văleni, Cahul) la care au

participat reprezentații: organelor desconcentrate în teritoriu ai autorităților publice centrale (Inspectoratul

pentru Protecția Mediului, întreprinderile silvice de stat, administrația rezervației științifice „Prutul de

Jos”, Serviciul Vamal ș.a. ), institutelor științifice din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării,

precum și primarii/consilierii din satele din zona Rezervației, ONG-le (AO „Verde e Moldova” și

„Biotica”).

Totodată, la etapa de creare a Rezervației biosferei „Prutul de Jos”, pentru aprobarea unei legi în acest

sens, au fost organizate multiple ședințe cu autoritățile publice locale și populația din teritoriu, astfel au

fost obținute Deciziile autorităţilor publice locale şi a reprezentanţilor localităţilor din cadrul Rezervaţiei

biosferei „Prutul de Jos”. Dosarul complet a fost depus la Parlament.

7. Concluzii

Autorii Analizei optează pentru Opţiunea II, întrucât aceasta corespunde standardelor de calitate

prevăzute la pct. 8 din Metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1230 din 24.10.2006.

Adoptarea prezentului proiect de act normativ este necesar deoarece va contribui considerabil la

dezvoltarea durabilă a țării, iar prin funcționarea Rezervaţiei biosferei „Prutul de Jos” vor fi create mai

multe beneficii populației din regiunea de Sud a țării de ordin Ecologic și Social-Economic, prin

facilitarea Turismului și altor activități tranfrontaliere, din considerentele că această rezervație va face

parte din Rezervația Biosferei Tripartită„ Delta Dunării – Prutul de Jos”, creată între 3 state: România,

Ucraina și Republica Moldova. Totodată, numai prin stabilirea unei administrații va fi posibil un

management adecvat al activităților economice, culturale și economice din zonă.

Anexe: Anexa 1: Harta cu rețeaua mondială a Biosferei în cadrul programului UNESCO „Omul și Biosfera”

Anexa 2: Harta Rezervaţiei biosferei “Prutul de Jos”