1. Domeniul de activitate

S.C. Puzzle S.A. este un local de tip fast-food care va avea success , prin abordarea noastra creativa asupra imaginii companiei si prezentarea in detaliu. S.C. Puzzle S.A. va oferi o combinatie de alimente excelente, cu ambalaje atragatoare si intr-o atmosfera distractiva. S.C. Puzzle S.A. reprezinta solutia in urma cresterii cererii pentru alimente de tip fast food, care sunt consumate in timpul cumparaturilor in interiorul unui mall.In mediul extrem de competitiv din prezent, devine din ce in ce mai dificil ca un fast food sa se diferentieze de altul. Principala noastra prioritate este de a stabili un fast food intr-un mall aglomerat, de preferinta intr-unul din mall-urile principale din Bucuresti. In viitor, planul nostru este sa ne dezvoltam in continuare, deschizand puncte de vanzare cu amanuntul in zonele inconjuratoare.

2. Identificarea liderului de pe piată

Pe o piaţă a restaurantelor fast-food dominată de McDonald’s, Puzzle Pizza îşi propune să fie cel puţin la fel de prezent ca şi competitorul său. În cei 13 ani de cînd este prezentă pe piaţa locală, compania americană a deschis 52 de unităţi în toată ţara. Investiţie directă a McDonald’s USA, subsidiara din România a început operaţiunile de extindere prin franciză în 2006. Pe de altă parte, primul restaurant KFC a fost deschis în ţara noastră în 1997, în Bucureşti, iar acum lanţul numără 23 de unităţi în România. În plus, compania intenţionează să deschidă, începînd din 2008, cîte cinci restaurante pe an. Springtime este cel mai mare lanţ de restaurante cu capital românesc şi are 23 de restaurante. Pe lîngă acestea trei, pe piaţa românească sînt operaţionale 17 reţele din domeniul fast-food.

KFC

Cu noua locatii in Bucuresti, KFC a castigat gusturile bucurestenilor prin meniurile sale de pui prajit - crocant, condimentat, suculent. Prezent in cinci versiuni, puiul KFC pare sa fie mai apreciat prin aripioare picante decat prin reteta originala a colonelului Sanders. Mai mult, hitul restaurantului pe piata bucuresteana e combinatia aripioare picante, sos de usturoi si salata coleslaw, la garnitura de cartofi pai - asta desi in meniu sunt inclusi si cartofii piure. Bucataria e apreciata ca fiind ceva mai sanatoasa decat la McDonald's, pe motivul ca puiul prajit e mai sanatos decat carnea de vita pe gratar. Meniul insa e sarac, nu straluceste prin diversitate. Ca la Mc, meniurile ecologice cu salate sunt glume, nimeni nu a avut curiozitatea sa le guste - iar sucurile naturale sunt nectaruri prigat; in zona eco, e apreciat insa porumbul fiert stropit cu unt, in ciudat pretului (4.9 lei). Serviciile sunt bune, chiar daca seara se asteapta cam mult. Deserturile sunt slabe, nu impresioneaza cu nimic - prajitura casei e facuta la Alka, inghetata e produs Amicii, singurele placintele mai spala rusinea, pe stil englezesc.

McDonald's

Are cea mai extinsa retea din Bucuresti - 24 de restaurante, din care 11 cu Mc Drive. Meniu diversificat - burgeri, placinte, briose, salate, inghetata, shake etc. Fireste, cei mai apreciati sunt burgerii. Alaturi de acestia, shake-ul si-a castigat si el popularitate in randul clientilor. Servirea este fara discutie unul din punctele forte. Unele locatii sunt nonstop, lucru apreciat indeosebi in weekend. Restaurantul pierde in continuare masiv la capitolul mancare sanatoasa, in ciuda campaniei, care afiseaza continutul nutritional al fiecarui fel de mancare.

Pizza Hut

La vremea lui, Pizza Hut a venit in Romania cu un concept nou - acela de restaurant de sistem, amestec de restaurant cu fast-food. De aici ambianta ceva mai rafinata decat in fast-food-urile obisnuite, serviciile, implicand servire la masa, si preturile - dezastruos de mari pentru un fast-food (24 lei pizza medie). Meniul e diversificat, cu 11 feluri de pizza, 110 de paste, 11 antreuri, 9 salate si, neobisuit pentru restaurant, peste 10 feluri de vinuri. Pizza e buna, dar cu bani mai putini se poate manca una si mai buna intr-un restaurant.

Gregory's

Apreciat pentru salatele mediteraneene si mai putin pentru sandvisuri. Exista optiunea de a personaliza sandvisul, dar e mai bine sa va abtineti: un sandvis ajunge sa coste cat o masa la restaurant. Are pretentii de slow-food - de aici optiunea pentru bucataria mediteraneana. Conceptul de slow e vizibil si in servire - chiar daca nu e coada, se asteapta enorm.

Pita fun

Fast-food cu meniu grecesc mai consistent si mai gustos decat Gregory's. Salata tzatziki, souvlaki si mai ales gyros-ul sunt hit-urile restaurantului. Gyros-ul, neobisnuit de gustos pentru un fast-food, are doua versiuni, cu carne de porc si cu carne de pui. Painea este pita originala greceasca, un fel de lipie proaspata. Preturile sunt mari, ca de restaurant. Comanda se face la masa, ceea ce face asteptarea suportabila.

Snack Attack

Conceptul e de mancare ecologista. Supele sunt discutabile. Sandvisurile sunt intr-adevar mai sanatoase decat in alte parti, dar nu impresioneaza prin gust, tortilla humus si tabule fiind probabil cel mai gustos din gama; o parte din sandvisuri pot fi gasite in magazine si supermarketuri. O mentiune pentru briose, delicioase, dar cam scumpe. Restaurantele sunt cochete si ingrijite, dar au prea putine locuri.

Spring Time

La fel ca in '90, salatele fac popularitatea restaurantului. Nu sunt foarte gustoase, dar au pret fix, iar clientii au posibilitatea de a umple o caserola. Shaorma e mai ieftina decat in shaormeriile de

pe strada, dar e uscata. Coada este pe sistemul 2x - daca se adauga aglomeratia obisnuita din restaurant, rezultatul e exasperant. 

Everest

Fast-food foarte popular de pe bulevardul Magheru, langa McDonalds si KFC. Paste, pizza, salate, sandvisuri - toate la preturi mari. Sandvisurile au optiune de personalizare. Locatia ultracentrala, dimensiunea de hala industriala compartimentata pe saloane si aspectul occidental de fast-food il fac tot timpul aglomerat.

Sheriff's

Aerul obosit este accentuat si de cimentul de pe jos sau mesele ca de cofetarie. Servirea este slaba, cu cozi mari - pe sistemul nefericit 2x, "stat de doua ori la coada" - o data pentru bon, o data pentru onorarea comenzii. Profilul este indistinct, probabil sucurile naturale la preturi mici sunt singurul motiv pentru care merita sa vii aici.  

Tip Top

Fast-food-cofetarie din '90, cu un aspect destul de invechit. Oscileaza intre cofetarie si fast-food. Produsele de cofetarie sunt net mai bune decat cele de fast-food. Prin urmare, prajiturile sunt foarte bune, patiseria e asa si asa, iar mancarea tip fast-food moartea pasiunii.

3. Proiectarea strategic

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabeofera o gama diversificata de produse;amplasare buna;societatea beneficiaza de un management modern;prin tehnologiile si aparatura moderna cu care este dotata, societatea are posibilitatea urmaririi eficiente a calitatii produselor.

este o firma noua in domeniu;relatie instabila cu furnizorii;standardele firmei nu sunt inca bine stabilite ;credibilitatea scazuta din partea clientilor;lipsa unui renume pe piata de tip fast-food.

Oportunitati Amenintaripatrunderea pe noi piete;gasirea unor surse de aprovizionare cu materii prime mai ieftine;cererea din ce in ce mai mare de produse de tip fast-food;produse la preturi accesibile.

concurenta puternica;devalorizarea monedei nationale;cresterea chiriei pentru spatiile comerciale;conditii de creditare mai aspre.

Concluzii analiza SWOT:

Deoarece SC Puzzle SA este noua in domeniu, riscul instabilitatii este destul de ridicat, fapt pentru care firma va trebui sa profite la maximum de oportunitatile oferite. Stabilirea unui renume pe piata produselor de tip fast-food este foarte importanta, precum si stabilirea unei relatii de incredere cu clientii si cu furnizorii.

Concurenta si criza economica reprezinta amenintari puternice, in special pentru o firma noua, insa cu ajutorul unui management performant, al lucrului in echipa, al publicitatii si al avantajelor detinute, firma SC Puzzle SA va incerca sa isi atinga obiectivele si sa treaca peste aceasta perioada nefavorabila.

Analiza PESTFactorul politic: Din cauza crizei financiare, Romania trece printr-o perioada de instabilitate politico-economica. De asemenea, a crescut gradul de indatorare al Romaniei la fondul Monetar International, fapt care a dus la inasprirea conditiilor de creditare.

Factorul economic: In conditiile crizei economice nivelul PIB-ului a scazut, au crescut rata dobanzii, rata somajului si nivelul inflatiei. De asemenea a crescut costul utilitatilor. Din cauza salariilor mici, a taxelor si impozitelor marite a scazut si consumul populatiei. Salariul mediu net a ajuns la 320 E/luna, iar pensia medie lunara la 175 E/luna.

Factorul socio-cultural: Sporul natural a scazut, fapt pentru care numarul persoanelor in varsta a crescut. O mare parte din populatia tanara prefera migrarea in tarile mai puternic dezvoltate. Din cauza reducerii standardelor stilului de viata, consumatorii prefera alegerea produselor mai ieftine in detrimentul celor mai scumpe, dar de calitate superioara.

Factorul tehnologic: Din punct de vedere tehnologic, rata inovatiilor este mai scazuta in Romania fata de ale tari ale Uniunii Europene, iar in perioada actuala cu atat mai mult datorita bugetului scazut oferit de Guvern pentru realizarea cercetarilor. De asemenea, multi tineri aleg frecventarea unor licee si facultati cu specializari teoretice, in favoarea celor cu specializari tehnice.

Concluzii analiza PEST:

In situatia actuala a crizei financiare, firma trece printr-o perioada de instabilitate economica. Atragerea de noi clienti este mai dificila, fiind nevoie de campanii, promotii si oferte care fac preturile mai accesibile consumatorilor, insa cresc costurile firmei. Acest lucru duce la o reducere a salariului angajatilor, astfel rezultand lipsa motivarii acestora pentru cresterea vanzarilor.

Datorita cresterii populatiei in varsta si migrarii tinerilor, numarul clientilor este in scadere, la fel si numarul persoanelor calificate.

Din cauza tehnologiilor si echipamentelor mai putin peformante, calitatea produselor in Romania este mai scazuta, spre deosebire de alte tari.

4. Obiectivele firmei

Obiectivele pe 1 an:Un numar minim de 100 de clienti pe ziAdaptarea permanenta la mediul de afaceri din Bucuresti, prin oferirea de noi produse si modalitati de petrecere a timpului liberDezvoltarea unei relatii de incredere cu clientiiLargirea gamei de produse si servicii oferitePromovarea prin flyere, campanii publicitare, etc

Obiectivele pe 5 ani:Imbunatatirea calitatii serviciilor si a meniurilorDotarea cu noi utilaje si echipamenteCrearea unui lant de restaurante in principalele sone turistice si centre comerciale ale BucurestiuluiRecuperarea investitiilor facute intr-un orizont de timp de maxim 3 aniComenzi online cu livrare la domiciliu

Obiectivele pe 10 ani:Dezvoltarea unui lant de restaurante in principalele orase ale tariiIncercarea de a ne intregra in topul primelor 3 firme ce comercializeaza produse si servicii de tip fast-foodCrearea unei echipe de lucru stabile, care sa ofere credibilitate si incredere, prin pastrarea valorilor firmei