proiect - platile electronice

7/29/2019 proiect - platile electronice

1/34

PLATILE ELECTRONICEAutor : Baciu Elena Oana_________________________________

CUPRINS

1.1 INTRODUCERE: ...........................................................................................................................................31.2 MULTICASH-BCR,CONCEPTEGENERALESIARHITECTURA..........................................................................3

Componenta pentru banca-MCB: ...........................................................................................................3

Componenta pentru client (MCC) ..........................................................................................................4

Modulul plati romanesti .........................................................................................................................5Bazele de date ale aplicatiei: ..................................................................................................................6

1.3 OBTINEREAINFORMATIILORDELABANCA (EXTRASE, SOLDURI, TRANZACTII, INFORMATIIDIVERSE...........................7Interfata cu sistemul informatic al bancii ..............................................................................................8

A.Interfata MIB .......................................................................................................................................8

B.Circuitul informatiilor si responsabilitati: ........................................................................................10

1.4 FACILITATIOFERITEDEPRODUSUL MULTICASH............................................................................................111.5 MULTICASH BCR ; EFECTUAREADEPLATIELECTRONICE............................................................................. 13

Stadiul implementarii produsului MultiCash BCR la clienti ..............................................................14

Extinderea facilitatilor oferite de MultiCash-BCR ...............................................................................14

2. COMERTUL ELECTRONIC- IZVOR AL PLATILOR VIRTUALE ..................16

2.1.SISTEMEDEPLIELECTRONICE.................................................................................................................. 182.2. BANIINCOMERULELECTRONIC ............................................................................................................... 19

Transferul electronic de fonduri ...........................................................................................................20

Banii electronici ....................................................................................................................................21

Ecash .....................................................................................................................................................22

2.3. DISPOZITIVEUTILIZATEINSISTEMELEELECTRONICEDEPLI.......................................................................... 232.3. MECANISMEDESECURITATE...................................................................................................................... 252.4.PLIONLINEN ROMNIA........................................................................................................................31

Cardul Kappa ...................................................................................................................................... .31

BIBLIOGRAFIE ..............................................................................................................33

INTRODUCERE

________________________________Pagina nr 1


2/34


Odata cu aparitia banilor, evolutia fiintei umane a luat o alta intorsura.

A inceput sa descopere tainele comertului, iar dezvoltarea acestuia

presupunea mijlocirea lui cu ajutorul instrumentelor de plata. Pornind de la

diferite obiecte ( pene rare, pietre pretioase, animale) care aveau o valoare

intrinseca, oamenii au inceput sa foloseasca aurul, apoi bancnotele, pentru ca

intr-un final sa ajunga la ceea ce se numesc banii electronici. Folosirea lor

este inca in faza incipienta, timida, dar extinderea pe scara larga este o

certitudine. Desi nu exista decat scriptic, fiind niste cifre, dupa caz o

insiruire de coduri binare, banii electronici sunt mult mai usor de folosit, nu

presupun o baza materiala ( se elimina costurile datorate imprimarii lor).

Circulatia acestor bani presupune un sistem deosebit, si anume

existenta unui suport virtual, in care ei sa existe. Fie ca sunt bani de cont, fie

ca sunt unitati electronice, Internetul si retelele informatice sunt mediul

ideal de circulatie a acestora.

In lucrarea de fata m-am oprit asupra a 2 modalitati de plataelectronice, si anume produsul MultiCash si plata in sistem e-comerce.

Daca la noi folosirea MultiCash-ului a devenit ceva obisnuit, e-

comerce-ul inca intampina anumite bariere, datorate neincrederii si

suspiciunii folosirii unui sistem deosebit radical fata de ceea ce s-a folosit

pana in prezent. Dar aceste bariere pot fi inlaturate printr-o campanie de

informare in masa si prin securizarea cailor de transmiterea banilor

electronici.

1.MultiCash. Studiu de caz _ BCR

________________________________Pagina nr 2


3/34


1.1 Introducere:

MultiCash este un produs software din categoria Electronic Banking

care ofera solutii pentru cele doua parti implicate in transmiterea electronicade informatii: Banca si Clientul. Realizatorul gamei de produse MultiCasheste firma OMIKRON din Germania. Toate modulele contractate de catreBanca Comerciala Romana sunt in exploatare curenta la o serie de banci dinEuropa, inclusiv Romania si sunt utilizate de catre clientii acestora pentrurealizarea pe cale electronica a platilor si cash management.

Produsul MultiCash este realizat utilizand tehnologii moderne in ceeace priveste sistemele de operare, telecomunicatiile, retelele de calculatoare.Produsul nu este dependent de o anumita tehnologie, de tip proprietar si

nici de componente furnizate de terti. Caracteristica principala a produsuluieste aceea ca integreaza standardele internationale si nationale in ceea cepriveste formatul mesajelor si protocoalele de schimb de informatii.Aceastapermite clientilor mari, de tip corporatie sa lucreze cu mai multe banci atatdin tara cat si din strainatate. Componenta principala pentru client estedistribuita de catre banca acestora ceea ce permite integrarea produsului instrategia de marketing si servicii financiare.

1.2 MULTICASH-BCR,concepte generale si arhitectura

Produsul MultiCash-BCR rezolva intregul lant de comunicatie dintreclient si banca cerut de un produs de electronic banking fiind format dintrei componente distincte: componenta pentru banca (MCB), componenta

pentru client (MCC) si interfata cu sistemul informatic al bancii (MIB)

realizata in cadrul Directiei de Informatica.

Componenta pentru banca-MCB:

________________________________Pagina nr 3


4/34


Aceasta componenta este structurata pe trei nivele:-nivelul de comunicatie, gestioneaza comunicatiile cu clientii,

controleaza procesele de comunicatii si valideaza utilizatorii in raport cu

drepturile de acces si semnaturile electronice;-nivelul de administrare, gestioneaza conectarea cu sistemulinformatic al bancii, definirea conturilor clientilor si a parametrilor specificifiecarui client;

-nivelul server gestioneaza schimbul de informatii dintre client sibanca.

Aceasta structura este flexibila in ceea ce priveste configuratia deechipamente necesara in raport cu numarul de clienti conectati la o unitate

bancara, fiind posibila utilizarea unui singur calculator pentru toate nivelelementionate anterior in cazul in care numarul de clienti este mai mic de 100

pe unitate, sau cate un calculator pentru fiecare nivel in cazul unui numarmare de clienti/unitate.

MultiCash accepta 4 tipuri de comunicatii intre client si banca: X25,ISDN, modem, TCP/IP. Avand in vedere reteaua de comunicatii utilizata deBCR pentru conectarea clientilor se va utiliza comunicarea prin modem sauX25 in functie de numarul de clienti/unitate.

Ca protocoale de schimb de informatii sunt utilizate protocolul FTAMsi OSI (Organizatia Inernationala de Standardizare) si EPFT (Transfer deFisiere de Plati Electronice), standard national aceptat si in Germania si

extins la o serie de banci din Europa, inclusiv Romania. Pentru formatulmesajelor dintre client si banca este utilizat standardul SWIFT (MT100,MT940, MT942).

Modul de utilizare a acestei componente este prezentat in manualelecare insotesc produsul, realizate de catre furnizorul solutiei.

Componenta pentru client (MCC)

Componenta pentru client este structurata pe doua nivele:-nivelul de comunicatie, gestioneaza diferitele aplicatii instalate la

client si toate bancile clientului

________________________________Pagina nr 4


5/34


-nivelul de aplicatii, gestioneaza diferitele aplicatii instalate la clientcum sunt: Cash Management, Plati domestice si Informatii privind conturilesi tranzactiile.

Componenta pentru client (MCC) permite colectarea ordinelor deplata generate in mod automat in cadrul aplicatiilor informatice ale clientilorcu conditia ca acestea sa respecte formatul SWIFT MT100 care va fi validatin momentul colectari.

Componenta client poate fi instalata pe un calculator de sine statatorsau in cadrul unei retele.

Componenta pentru client este disponibila in diferite limbi printre caresi romana. Pentru BCR vor fi livrate versiunile in limba engleza si limbaromana.

Modul de utilizare a acestei componente este prezentat in manualele

ce insotesc produsul. Pentru a avea o imagine a activitatilor pe care lerealizeaza clientul pentru conectarea la banca utilizand produsul MultiCash

prezint in continuare secventa acestor activitati:

1.Conectarea utilizatorului se realizeaza prin introducerea numelui si aparolei. Alegerea parolei este la latitudinea utilizatorului si poate fimodificata in orice moment. In functie de drepturile de acces aleutilizatorului sunt puse la dispozitie numai functiunile atribuite deresponsabilul aplicatiei.

2.Utilizatorul poate sa schimbe parola, iar responsabilul aplicatiei sadefineasca parametrii si drepturi de acces la functiile aplicatiei pentruutilizatori.

3.Fiecare utilizator, in functie de drepturile de acces stabilite deresponsabilul aplicatiei poate avea acces la informatii privind conturile,soldurile, tranzactiile precum si reconcilierea dintre operatiile transmise la

banca si cele contabilizate.

Modulul plati romanesti

4.In cadrul modulului de plati romanesti, la instalarea aplicatiei laclient se incarca bazele de date privind codurile bancilor utilizate in cadrulsistemului BCR (banci), conturile clientului deschise la fiecare banca

precum si beneficiarii sumelor transferate. In ecranelor urmatoare se vorprezenta in detaliu informatiile necesare pentru aceste baze de date.

________________________________Pagina nr 5


6/34


Avantajul acestui mod de lucru este acela ca o informatie introdusa intr-obaza de date este preluata in mod automat pentru fiecare ordin de plata,nemaifiind necesara introducerea ei de la tastatura calculatorului. Deoarece

ordinele de plata transmise la banca sunt prelucrate in mod automat desistemul bancii se diminueaza considerabil riscul preluarii unor date eronatein cadrul ordinelor de plata.

5.Fiecare utilizator, in functie de drepturile de acces stabilite deresponsabilul aplicatiei poate sa introduca ordine de plata, sa validezeordinele introduse (de regula persoana care valideaza este diferita de ceacare introduce), sa vizualizeze ordinele de plata scadente definite anteriorzilei curente, sa creeze fisierul de plati ce va fi transmis bancii, sa colectezeordine de plata generate in mod automat in sistemul informatic al clientului.

Bazele de date ale aplicatiei:

6.Baza de date beneficiari contine toate informatiile necesare bancii

pentru transmiterea pe cale electronica a ordinelor de plata ordonate de clientcum sunt:denumirea beneficiarului, adresa, codul si denumirea unitatii

bancare unde are contul, contul in care sunt virate sumele ordonate. Acesteinformatii sunt preluate in mod automat in cadrul ordinelor de plata odata cuselectarea beneficiarului.

7.Baza de date conturi contine toate informatiile necesarereferitoare la conturile clientului si anume: numarul contului, descriereacontului codul si denumirea unitatii bancare.Aceste informatii sunt preluatein mod automat in cadrul ordinului de plata odata cu selectarea contului dincare se face plata.

8.clientul poate sa defineasca pe langa ordinele de plata simple pe carele transmite zilnic la banca si ordine de plata periodice (cu valoare fixa saucu valoare variabila) care in functie de perioada de aparitie (saptamanal,lunar, trimestrial, etc.) vor fi generate in mod automat si vor fi incluse, dupa

validare, in fisierul de plati al zilei.

9.Pentru fiecare ordin de plata clientul selecteaza din bazele de datecreate anterior contul platitorului, beneficiarul sumei, valoarea OP sidescrirea operatiei sau scopul platii. Restul informatiilor (codul fiscal al

platitorului, banca platitorului, codul si banca beneficarului, descrierea

________________________________Pagina nr 6


7/34


beneficiarului) sunt preluate in mod automat din bazele de date createanterior.

10.Ordinele de plata introduse nu pot fi transmise la banca decat daca

sunt aprobate. La instalarea aplicatiei se stabileste numarul de aprobarinecesar pentru o plata, iar pentru a doua aprobare se poate stabili valoarea dela care este necesara. Aprobarea se poate face ordin cu ordin, sau pentrutoate ordinele de plata introduse pe baza listei care este afisata pe ecran.Dreptul de aprobare a ordinelor de plata este stabilit de catre administratorulaplicatiei pentru persoanele care au specimene de semnatura de la banca. Deregula persoana care aproba trebuie sa fie diferita de cea care introduceordinul de plata.

11.Ordinele de plata aprobate sunt grupate in fisiere ce se transmitbancii pentru prelucrare. La crearea acestor fisiere se specifica platitorul si

banca platitorului.12.Pentru realizarea legaturii cu banca se apeleaza functia ROI-

transmitere plati interne, din cadrul modulului de comunicatii rapide.13.Apelarea acestei functii inseamna introducerea parolei de

comunicatie (diferita de parola utilizator) si a dischetei furnizata de banca lainstalare care contine cheile de acces la serverul bancii.

14.Dupa acceptarea procedurilor de acces se realizeaza conectareatelefonica la serverul bancii.Starea conectarii este afisata in mod sugestiv peecran. In acelasi timp sunt afisate mesaje care comunica utilizatorului modul

in care s-a realizat conectarea si rezultatul transmiterii fisierului care contineordine de plata.

1.3 Obtinerea informatiilor de la banca (extrase, solduri,tranzactii, informatii diverse

In cadrul modulului de comunicare rapida eexista functia STA carepermite transferarea informatiilor pe care banca le pune la dispozitiaclientului. Aceste informatii sunt creeate in cadrul componentei MIB careextrage informatiile realizate in cadrul sistemului SIBCOR si le transformain mesaje SWIFT recunoscute de MultiCash. Dupa transferarea acestorinformatii, clientul are posibilitatea sa le selecteze dupa diferite criterii, sa le

________________________________Pagina nr 7


8/34


vizualizeze pe ecran sau sa le imprime (la imprimanta calculatoruluipropriu).

Exista o varietate mare a ecranelor si listelor ce pot fi obtinute clientul

avand diferite optiuni:15.Clientul poate vizualiza simbolul, deviza si soldurile conturilordeschise la o unitate bancara. Pentru fiecare cont poate vizualiza extrasul decont zilnic al contului respectiv.

16.Pentru fiecare pozitie din extras pot fi obtinute detaliisuplimentare.

17.Clientul poate vizualiza toate tranzactiile realizate intr-o zi, pentrutoate conturile sale. Are la dispozitie functii de selectare dupa diferite criteriia tranzactiilor dorite.

Interfata cu sistemul informatic al bancii

Produsul MultiCash, in varianta standard livrata de firma OMIKRONfaciliteaza transferul de informatii pe cale electronica dintre client si bancautilizand formate standard SWIFT pentru schimbul de informatii. Pentru

prelucrarea ordinelor de plata transmise de clienti in format SWIFT MT100si pentru transpunerea informatiilor pe care banca le pune la dispozitiaclientului in format SWIFT MT940 a fost necesara realizarea unei interfete

specifice sistemului informatic al BCR, SIBCOR precum si definirea unuicadru metodologic care sa descrie fluxul si controlul platilor electronice ininteriorul bancii.

A.Interfata MIB

Interfata este constituita dintr-un set de programe care realizeaza douafunctionalitati distincte si anume:A1.Transformarea platilor electronice din formatul SWIFT MT100 in

formatul standard al Ordinului de Plata pe suport hartie si crearea fisierelorcu tranzactii in formatul recunoscut de sistemul SIBCOR. Aceasta activitatese realizeaza prin urmatoarele programe:

________________________________Pagina nr 8


9/34


Programul MEGHI prin care se realizeaza urmatoarele functiuni:-cautarea pe serverul MultiCash a platilor in format SWIFT;-transformarea formatului SWIFT in formatul intern al

sistemului SIBCOR;-crearea formatului de imprimare a ordinelor de plata;-crearea jurnalelor pe zile ale operatiunilor efectuate;-crearea fisierului cu platile zilnice transmise de clienti pentru a

fi prelucrate in sistemul SIBCOR.Programul este integrat in cadrul sistemului MultiCash SIBCOR se

lanseaza in mod automat dupa ce se realizeaza functia de colectare aordinelor de plata executata de calculator la un interval de timp prestabilit(de regula intre 5 si 15 minute).

Programul IMPOP prin care se realizeaza imprimarea la imprimantaserverului MultiCash a ordinelor de plata, in formatul standard cerut deBanca Nationala a Romaniei. Pentru diminuarea timpului de imprimare sireducerea costurilor pentru materiale consumabile (cap de imprimare, ribon)SWIFT-a ales solutia utilizarii hartiei de imprimanta pretiparita. In felulacesta sunt tiparite pe hartie numai informatiile specifice fiecarui ordin de

plata (platitor, suma in cifre si litere, beneficiar, conturi, banca destinatara,etc...) fara a fi tiparit formatul ordinului de plata care este preimprimat.

Programul este integrat in cadrul sistemului MultiCash si se lanseaza

in mod automat dupa ce se realizeaza programul MEGHI. In felul acesta, peparcursul programului de lucru sunt transpuse pe hartie ordinele de platadispuse de clienti pe cale electronica si sunt transmise administratorilor decont pentru analizarea si acceptarea lor la plata. Se elimina astfelaglomerarea care ar aparea daca imprimarea ordinelor de plata SWIFT-arrealiza o singura data pe zi, la sfarsitul programului cu clientii.

Programul HomeBanking, realizeaza verificarea si completareafisierului de plati creat de programul MEGHI pentru a fi preluat de SIBCOR

prin urmatoarele functii:a)Constituire fisier de operatiuni transmise electronic prin MultiCash

prin intermediul careia se realizeaza:-verificarea concordantei dintre inregistrarea total si

inregistrarile grupate intr-un fisier de plati;

________________________________Pagina nr 9


10/34


-analizarea conturilor platitorului si beneficiarului in vedereadeterminarii tipului de tranzactie (locala, intrabancara, interbancara, cutrezoreria statului, etc...);

-crearea fisierului MEGHI pentru platile electronice, in formatidentic cu fisierele similare realizate prin introducerea datelor de catreadministratorii de cont la fiecare post de lucru.

In felul acesta platile realizate in mod electronic sunt pregatite pentrua fi contabilizate dupa ce sunt realizate toate procedurile de control pe carele are la indemana administratorul de cont in momentul introducerii unuiordinelor de plata prezentat la ghiseu, fara a mai fi necesara reintroducereainformatiilor.

Validarea operatiunilor transmise electronic prin MultiCash permite:

-vizualizarea operatiunilor transmise electronic pentruconfruntarea cu documente tiparite pe hartie;

-operarea refuzurilor stabilite de administratorii de cont;-editarea jurnalului cu operatiuni grupate pe clienti.

Programul este integrat in SIBCOR si se executa pe statia de lucru asefului de serviciu conturi si viramente.

Programul PregMT 940, pregateste datele in format SWIFT pentruextrasele de cont prin:

-extragerea informatiilor privind soldurile si tranzactiile

conturilor gestionate de MultiCash;-interpretarea acestor informatii si transpunerea lor in formatulmesajului MT940;

-crearea fisierului de extrase.

Programul este integrat in SIBCOR si se executa pe serverul SIBCORin cadrul compartimentului de informatica.

B.Circuitul informatiilor si responsabilitati:

Pentru ca operatiunile transmise de clientul platitor beneficiar alprodusului MultiCash sa fie operate inaceeasi zi, transmiterea informatiilorse va efctua, de catre acesta, pana la ora 14:30. Operatiunile transmise dupaaceasta ora vor fi prelucrate a doua zi. In prima faza de exploatare a

produsului, nu se vor executa, de catre banca, operatiuni de remitere ainformatiilor transmise de clientul platitor prin telex.Informatiile primite se

________________________________Pagina nr 10


11/34


prelucreaza in conformitate cu normele de lucru in vigoare si se remit ladestinatie in functie de programul Bancii Comerciale Romane si dereglementarile Bancii Nationale a Romaniei.

Raspunderea informatiilor transmise de banca revine clientului ceexecuta prelucrarea datelor pe baza documentelor interne.Persoana din cadrul compartimentului de informatica care are ca

sarcina receptionarea informatiilor clientului va preda ordinele de platarealizate de componenta MIB a produsului MultiCash administratorilor careau in gestune conturile clientilor respectivi. Administratorii de cont vorefectua aceleasi operatiuni de verificare ca pentru orice document depus laghiseul bancii:

-disponibilul contului;-incadrarea in reglementarile legale.

Dupa efectuarea controlului de forma si fond, referentul semneaza sistampileaza cele 3 exemplare ale ordinelor de plata. Exemplarele roz vor firemise grupei de decontari intra si interbancare pentru a fi sortate in functiede destinatie, exemplarele negre vor fi transmise sefului de serviciu conturisi viramente pentru verificare, iar exemplarele verzi vor fi atasate extrasuluide cont emis de banca. Ordinele de plata refuzate vor fi anulate si transmisesefului de serviciu conturi si viramente, in 3 exemplare.

Seful de serviciu conturi si viramente verifica ordinele de plata

refuzate la plata de catre administratorii de cont si valideaza operatiuniletransmise pana la ora 14:30 pe baza exemplarelor negre si a Borderouluiordinelor de plata transmise electronic in ziua de ....

Dupa validare Seful de serviciu conturi si viramente semneazaBorderoul ordinelor de plata transmise electronic in ziua de ... si il predaimpreuna cu exemplarele negre ale ordinelor de plata pentru arhivare.

1.4 Facilitati oferite de produsul MultiCash

In functie de obiectul de activitate si dimensiunile companiei client,

MultiCash poate fi configurat sa lucreze cu urmatoarele module:

1. Modulul principal cu facilitati de:obtinere a informatiilor, la zi, despre conturile deschise la diferite

banci si transmiterea pe cale electronica a ordinelor de plata in lei si valuta:

________________________________Pagina nr 11


12/34


reconciliere automata a platilor ordonate cu extrasele de cont;planificare a lichiditatilor;optimizari cash

obtinerea de informatii generale privind:-cursuri practicate la Casele de Schimb ale bancii-paritati USD/alte valute, diferentiate in doua categorii: pentru

valute de cont si pentru bancnote;-dobanzi diferentiate in functie de natura conturilor;-cont curent;-depozite la termen;-plafoane minime pentru deschiderea de conturi curente si

constituirea de depozite;

-oferta de produse/servicii a bancii;-noile tipuri de produse si servicii ce urmeaza a fi oferiteclientelei.

2. Modulul de plati interne adaptat pentru Romania :respecta reglementarile in vigoare ale sistemului de plati (transferuri

bancare si plati catre buget) avand la baza formulare tipizate agreate deBanca Nationala a Romaniei ;

asigura controlul asupra platilor efectuate prin necesitatea aprobarii

individuale sau in bloc a acestora de catre persoane autorizate din cadrulcompaniei;

creeaza fisiere de export in format text pentru interfatarea cu ovarietate de sisteme externe, permitand generarea de rapoarte si analizediverse.

3. Modulul de plati internationale:respecta standardul SWIFT pentru plati internationale;asigura securitatea transferurilor externe prin autentificarea

utilizatorului prin nume si parola si acordarea de drepturi specifice fiecaruiutilizator;

permite utilizarea sabloanelor create anterior de utilizator pentruintroducerea ordinelor de plata noi.

4. MultiCash si Internetul

________________________________Pagina nr 12


13/34


Pentru a oferi posibilitati de acces mai mari, MultiCash va putea fifolosit (firma Omikron lucreaza la adaptarea acestei facilitati pentruRomania) si prin intermediul unei conexiuni de tip Internet. Gradul de

securitate scazut oferit de Internet face improprie realizarea de platielectronice. A fost necesara introducerea unor niveluri suplimentare desecuritate care se bazeaza pe incriptarea tuturor informatiilor, schimbareadinamica a cheilor (fiecare cheie este utilizata o singura data), amprentedigitale atasate intregului fisier, imposibilitatea alterarii informatiilortransmise. Securitatea sporita este insotita de compactarea informatiei,autentificarea de a opera pe anumite conturi, semnaturi digitale. Serverul

prin intermediul caruia se realizeaza operatiunea poate fi localizat fizic,poate fi accesat de oriunde, costurile conexiunii nedepinzand de distanta.Aceste caracteristici permit o conexiune rapida, economica (comparabila cu

o convorbire telefonica locala), comparabila cu standardele Internet.Aceste facilitati au impus produsul pe piata bancara romaneasca,

fiind, in prezent, oferit clientilor de catre ING, ABN AMRO, SocieteGenerale, Banca Comerciala Romana, BANCOREX, BRD.

1.5 MultiCash BCR ; efectuarea de plati electronice

Ca urmare a lansarii, in luna ianuarie 1990, a proiectului pentruimplementarea serviciului de electronic banking, in urma unei licitatii afost ales produsul MultiCash al firmei germane OMIKRON si s-a realizat

prin efortul comun al directiilor de Informatica, Contabilitate Generala siPolitici si Risc de Credit prototipul produsului MultiCash prin integrareafacilitatilor produsului standard cu sistemul informatic SIBCOR al BanciiComerciale Romane.

Dupa obtinerea avizarii de catre Banca Nationala a Romaniei a

structurii de prelucrare a instrumentelor de plata fara numerar prin sistemelectronic propriu, Directia de Informatica a inceput implementarea invederea testarii produsului la sucursala Sector 1 si a definit solutiile pentrugeneralizarea la sucursalele judetene si unitatile din Bucuresti. Un rolimportant la definitivarea produsului l-a avut societatea AMWAI-Romania,

primul client al Banca Comerciala Romana care a utilizat toate facilitatileoferite de produs. Dupa instruirea personalului de specialitate din cadrul

________________________________Pagina nr 13


14/34


sucursalelor judetene, s-a inceput implementarea la clienti incepand cu lunaseptembrie 1998.

Stadiul implementarii produsului MultiCash BCR la clienti

Noutatea serviciului electronic banking pentru clienti impune oabordare in doua etape a procesului de implementare prin instalarea

produsului la clienti si acordarea unei perioade de acomodare si testare de1-2 saptamani. In aceasta perioada, clientul primeste informatiile furnizatede banca (extrase de cont, buletin informativ, cursuri valutare etc.0 siinitializeaza ordine de plata in regim de testare. La sfarsitul acestei perioade,

clientul semneaza un act aditional la conventia cu banca.Incepand cu luna septembrie 1998 si pana in prezent produsul a fostinstalat la peste 650 de clienti dintre care peste 400 utilizeza produsul atat

pentru obtinerea extraselor de cont, cat si pentru transmitera de plati. In lunafebruarie 2001 s-a inregistrat o medie zilnica de 800 de ordine de platatransmise electronic, insumand o valoare medie zilnica de peste 25 miliardelei.

O solicitare din ce in ce mai mare este din partea societatilor de tipholding, care pot prin intermediul produsului sa dispuna de situatiafinanciara a unitatilor subordonate care au conturi deschise la diferite unitati

ale Bancii Comerciale Romane. Un exemplu elocvent in acest sens suntcompaniile PETROM R.A. si SHELL Romania.

O alta facilitate importanta este aceea a interfatarii produsului cusistemul informatic al clientului in vederea automatizarii fluxurilor deinformatii banca-client, cum este cazul societatii DAEWOO Automobile dinCraiova.

Un avantaj perceput din ce in ce mai mult de catre clienti este acela alcomunicarii cu banca pe cale electronica din orice loc prin utilizarea unui

calculator portabil si a unui telefon mobil, facilitate ce ofera libertate demiscare si implicit de eficienta in afaceri.

Extinderea facilitatilor oferite de MultiCash-BCR

________________________________Pagina nr 14


15/34


Din experienta de pana acum a utilizarii produsului au rezultat o seriede cerinte ale clientilor cum sunt:

avizarea de catre banca a beneficiarului platii; exista situatii in care,

dupa transmiterea platii pe cale electronica, clientul se deplaseaza la bancapentru obtinerea ordinului de plata pe hartie in vederea transmiterii uneicopii la beneficiarul sumei. Pentru evitarea acestui incovenient se are invedere utilizarea retelei Internet pentru avizarea de catre banca a

beneficiarilor de plati efectuate pe cale electronica ;efectuarea de plati externe prin MultiCash BCR; produsul dispune

de posibilitatea efectuarii platilor externe prin transmiterea la banca a unuimesaj SWIFT MT100. In prezent se analizeaza, impreuna cu directiile despecialitate posibilitatea acceptarii unor astfel de plati prin respectarea

prevederilor regulamentului valutar;efectuarea prin telex, de catre banca, a platilor urgente; in prezent

platile ordonate de catre clienti sunt transmise catre beneficiari prin sistemulde decontare electronica pentru platile intrabancare si prin casa decompensatie pentru platile interbancare. Exista situatii in care ordonatorulsolicita bancii transmiterea prin telex, in aceeasi zi, a platii. Noua versiune a

produsului, disponibila incepand cu luna februarie 1999 permite aceastafacilitate;

extinderea serviciului electronic banking la persoane fizice; firmaOMIKRON a realizat o componenta destinata persoanelor fizice prin care,

utilizand calculatorul personal, o persoana fizica poate inregistra datoriilecatre furnizorii de servicii (telefon, energie electrica etc.) pe baza facturiloremise de acestia, urmand ca la un anumit interval de timp sa ordone banciitrasferul din contul personal a sumelor datorate catre acesti furnizori. FirmaOMIKRON va pune la dispozitia bancii aceasta componenta in vedereaevaluarii, testarii si integrarii in gama de servicii electronice.

In concluzie, se poate afirma ca, prin lansarea acestui produs, Banca

Comerciala Romana si-a extins gama de servicii electronice oferite clientilorsai, aplicand consecvent politicile prevazute in cadrul strategiei generale abancii in acest domeniu sau, in spiritul motto-ului se poate spune ca BancaComerciala Romana a transformat inca o data (dupa sistemul de carduri) undeziderat, care in urma cu cativa ani era considerat ca facand parte dinrandul tehnologiilor avansate, in simpla tehnologie.

________________________________Pagina nr 15


16/34


2. COMERTUL ELECTRONIC- izvor al platilor virtuale

O posibil definiie a comerului electronic ar putea fi: "ansamblul

tranzaciilor comerciale n cadrul crora prile contractante

interacioneaz prin intermediul calculatoarelor i nu prin schimburi fizice

sau contacte directe"'.

________________________________Pagina nr 16


17/34


Dei este foarte corect, o astfel de definiie poate cu greu s capteze

spiritul comerului electronic, care n practic este mult mai bine sugerat ca

fiind una din acele situaii n care nevoile tot mai complexe i noiletehnologii se contopesc pentru a revoluiona modul n care se deruleaz

afacerile.

Mediul comercial contemporan se caracterizeaz prin creterea

continu a produciei, accentuarea concurenei globale i creterea gradului

de diversificare a cerinelor consumatorilor. Ca rspuns la aceste tendine,

firmele i modific att modul de organizare, ct i modul de aciune.

Astfel, ele ncep s comprime vechile structuri ierarhice i s elimine

barierele existente ntre diviziile operaionale.

De asemenea, se tinde spre renunarea la barierele dintre firm i

clienii i furnizorii acesteia. Procesele comerciale sunt reproiectate astfel

nct ele s depeasc aceste limite artificiale. n prezent, exist afaceri n

care sunt implicate toate compartimentele unei firme i chiar situaii in care

o afacere este proprietatea comun a unei firme i a clienilor sau

furnizorilor acestora.

Comerul electronic reprezint un mijloc de a susine i realiza aceste

schimbri pe scal larg i chiar la scal global. EI ofer firmelor

posibilitatea de a fi mai eficiente i mai flexibile n operaiunile interne, de a

menine legturi mai strnse cu furnizorii i de a rspunde prompt cerinelor

si doleanelor consumatorilor. Firmele i pot selecta cei mai adecvaiparteneri de afaceri (furnizori, clieni) fr a mai ine cont de distanele

geografice i i pot comercializa produsele pe o pia global.

Un caz particular de comer electronic l reprezint vnzrile

electronice de mrfuri, in care un furnizor asigur bunuri sau servicii pentru

________________________________Pagina nr 17


18/34


un client contra unei sume de bani. Un caz special de vnzri electronice de

mrfuri este vnzarea electronic en detail, unde clientul este o persoan

fizic i nu o alt firm. Totui, dei aceste situaii speciale prezint oimportan economic considerabil, ele sunt doar particularizri ale cazului

general care cuprinde toate tipurile de operaii si de tranzacii realizate prin

intermediul computerelor. Astfel, sfera comerului electronic cuprinde i

fluxul intern de informaii din cadrul unei firme, precum i furnizarea de

informaii gratuite unor organizaii sau unor persoane particulare.

Comerul electronic este o tehnologie care trebuie utilizat n scopul

schimbrii globale. Firmele care l privesc doar ca pe o modalitate

suplimentar de derulare a afacerilor vor avea beneficii limitate. Cele mai

importante avantaje le vor obine acele companii care sunt dispuse s-i

modifice organizarea i modul de funcionare pentru a se adapta cerinelor

operaionale ale comerului electronic.

2.1.Sisteme de pli electronice

n prezent exist patru abordri distincte n legtur cu obinerea unei

soluii sigure pentru realizarea plilor electronice. Fiecare utilizeaz o

anumit form de criptare pentru asigurarea confidenialitii elementelor

eseniale ale mesajelor. n primul rnd se fac eforturi pentru obinerea unor

noi tipuri digitizate de "bani electronici" (ecash). Cea de-a doua abordare

presupune ca furnizorul de servicii s acioneze ca intermediar pentru mesaje

atandu-le acestora coduri de securitate. n al treilea rnd se dorete

stabilirea unor noi forme de criptare care s permit transmiterea de

informaii referitoare la crile de credit ctre furnizorii de bunuri i servicii

________________________________Pagina nr 18


19/34


de pe internet, acetia urmnd apoi s verifice autenticitatea informaiilor

folosind reelele bancare, inclusiv cel stabilite de Visa i MasterCard. Cea

de-a patra abordare presupune utilizarea "smart card-urilor".Comerul electronic tradiional se refera la utilizarea n reele cu

valoare adugat a unor aplicaii de tipul transferului electronic de

documente(EDI), comunicaii fax, coduri de bare, transferul de fiiere i

pot electronic. Extraordinara dezvoltare a interconectivitii

calculatoarelor n Internet n toate segmentele societii, a condus la o

tendin tot mai evident a companiilor de a folosi aceste reele in aria unui

nou tip de comer, comerul electronic n internet, care s apeleze, pe lng

vechile servicii amintite i la altele noi, cum ar fi cele create n jurul World

Wide Web-ului, companii i holdinguri virtuale sau o pia a nvmntului

pe internet. ns acest nou tip de comer a stimulat cererea pentru noi metode

adecvate de plat. n cadrul noului concept denumit sugestiv "satul global"

(Global Village), dezvoltarea unor activiti comerciale ntre participani

situaii la mari distane geografice unii de alii nu poate fi conceput fr

folosirea unor sisteme electronice de pli (EPS-Electronic Payment

Systems). Aceste noi mijloace de plat permit transferarea comod, sigur i

foarte rapid a banilor ntre partenerii de afaceri. De asemenea nlocuirea

monedelor i bancnotelor, actualele forme tradiionale de numerar, prin ceea

ce denumim bani electronici, conduce, pe lng reducerea costurilor de

emitere i meninere in circulaie a numerarului i la o sporire a flexibilitiii securitii sistemelor de pli.

2.2. Banii n comerul electronic

________________________________Pagina nr 19


20/34


Sistemele electronice de pli trebuie s ating nivele foarte ridicate

de securitate, vitez, caracter privat i confidenial, descentralizare i

internaionalizare i s fie unanim acceptate att de consumatori ct i decomerciani sau afaceriti. Vom analiza 3 astfel de metode de plat

electronic: transferul electronic de fonduri (EFT - Electronic Fund

Transfer), banii electronici (digi cash) i tehnologia numit Ecash.

Transferul electronic de fonduri

Sistemele de cecuri electronice au fost folosite nc din anii '80; ele

utilizeaz structura de bnci existente i elimin cecurile de hrtie.

Transferul electronic de fonduri folosete sisteme de cecuri electronice,

prezentnd o serie de avantaje n raport cu cecurile de hrtie:

- timpul foarte rapid de efectuare a plilor

- reducerea costurilor privind hrtia folosit

- confirmarea instantanee a solvabilitii pltitorului

- flexibilitatea i marea varietate de implementare, de la tranzacii mici

folosind reelele de automate de bani(ATM- Automatic Teller Machine)

la marile reele internaionale de clearing, cum ar fi CHIPS(Clearing

House Interbank Payments System), format din peste 120 de bnci din

ntreaga lume. De exemplu, CHIPS efectueaz zilnic in jur de 200.000 de

tranzacii cu o valoare de 1,2 miliarde dolari SUA.

O slbiciune evident a acestui sistem de cecuri electronice oconstituie caracterul privat i confidenialitatea plilor. n plus, bncile sunt

obligate, prin reglementrile n vigoare, s poat documenta n detaliu

fiecare transfer.

________________________________Pagina nr 20


21/34


Banii electronici

Banii electronici (numii i digi cash) reprezint echivalentulelectronic al banilor reali. Ei prezint cteva caracteristici eseniale:

- anonimitatea plilor, ceea ce conduce la imposibilitatea identificrii

cumprtorului;

- lichiditatea, ceea ce presupune c aceti bani electronici sunt unanim

acceptai de

- ctre toate firmele comerciale care sunt conectate la Internet;

- superioritatea n raport cu banii reali, care sunt costisitor de fabricat i de

ntreinut; de asemenea securitatea i imposibilitatea falsificrii sau

pierderii sunt alte atuuri ale banilor electronici.

Banii electronici pot lua diferite forme cum ar fi:

1. Cartelele, care permit de la plile cele mai simple ale convorbirilor

telefonice, pn la plile oricror cumprturi intr-un magazin. Aceste

cartele au evoluat ctre ceea ce numim acum smartcard-uri, cu faciliti

multiple de plat (cum ar fi cunoscutul MasterCard) realizate dup

standardul convenit de consoriul EMV (Europay, MasterCard l Visa) i

bazate pe protocoale criptografice puternice cu chei publice.

2. Sisteme electronice pure, utilizabile n tranzaciile internet, unde

cumprtorul i vnztorul sunt 2 calculatoare fizice interconectate prin

reea. Transmiterea banilor electronici de la cumprtor la vnztor esteprotejat prin cifrare att cu criptosisteme convenionale ct i cu chei

publice.

________________________________Pagina nr 21


22/34


Ecash

Tehnologia Ecash reprezint un exemplu de sistem electronic de

pli, care folosete pota electronic. Ea a fost dezvoltat in Olanda, dectre Digicash Co. din Amsterdam, fiind implementat de ctre bnci din

SUA (Mark Twain Bank of Missouri) i din Finlanda. Este prima soluie

totalmente software pentru plile electronice. Tranzaciile se desfoar

ntre cumprtor i vnztor care trebuie s aib conturi la aceeai banc.

Cumprtorii trebuie s ntiineze banca c doresc s transfere bani din

conturile lor obinuite in aa numitul cont Ecash Mint. n orice moment,

cumprtorul poate interaciona de la distan, prin calculatorul su i

folosind un client software, cu contul Mint poate retrage fonduri de aici pe

hard-discul calculatorului su. Formatul acestor fonduri este electronic, suite

de zero i unu, protejate criptografic. Ca urmare hard-discul cumprtorului

devine un veritabil "portofel electronic". Apoi se pot executa pli ntre

persoane individuale sau ctre firme, prin intermediul acestor Ecash.

Ecash are un caracter privat: dei banca ine o eviden a fiecrei

retrageri Ecash i a fiecrui depozit Mint, este imposibil ca banca s

stabilesc utilizarea ulterioar a Ecash. Aceast proprietate se datoreaz

folosirii unor criptosisteme cu chei publice RSA, cu o lungime a cheii de

768 bii. Pe lng anonimitatea plilor, Ecash asigur i nerepudierea, adic

acea proprietate care permite rezolvarea neambigu a oricror dispute ntre

cumprtor i vnztor privind recunoaterea plilor. De asemenea, prinverificare n baza de date a bncii, este mpiedicat orice dubl cheltuire a

Ecash.

n sintez, un sistem electronic de pli poate fi definit ca ansamblul

de tranzacii cerute de:

________________________________Pagina nr 22


23/34


1. conversia banilor numerar (cash sau din cont) n bani electronici i invers

2. transferul banilor electronici ntre utilizatorii care folosesc sistemul.

2.3. Dispozitive utilizate in sistemele electronice de pli

Interaciunea real (fizic) ntr-un sistem electronic de pli const n

tranzaciile care se desfoar ntre anumite dispozitive care implementeaz

entitile implicate n sistem.

Portofelul electronic (Electronic Wallet) este cel care implementeaz

purttorul de bani electronici. EI este folosit de ctre cumprtor pentru

stocarea de bani electronici. Structura sa hardware este dependent de

protocoalele criptografice care implementeaz tranzaciile EPS, fiind mai

frecvente urmtoarele configuraii fundamentale:

Structur de tip Personal Computer, in care utilizatorul are acces

complet la resursele hard i soft ale dispozitivului. Arhitectura, tipic

pentru un PC cu resurse limitate de tip calculator de buzunar (hand-held

computer), cuprinde: unitate central n jurul unui microprocesor pe 8

bii, memorie RAM ntre 256 bytes i 2 kbytes, 8-10 kbytes EPROM, 2-

10 kbytes EEPROM, dintre care zona care conine cheile secrete ale

dispozitivului trebuie s aib restricii de acces. Interfaa cu utilizatorul

este format dintr-o tastatur i un display. Conectarea la punctele de

acces ale EPS se face de obicei printr-o legtur serial n infrarou.Acest tip de structur dezavantajeaz bncile, nelinitite de controlul total

al utilizatorului asupra resurselor dispozitivului de plat.

Structur sensibil la deschidere (temper-proof resistant), numit

cartel inteligent (smartcard). Aceasta se prezint sub forma unui chip

________________________________Pagina nr 23


24/34


incorporat intr-o cartel de plastic i cuprinde: un microprocesor de 8 bii,

memorie RAM de 256 bytes, 8 kbytes EPROM, 8 kbytes EEPROM.

Comunicaia cu punctul de acces se face prin contact direct cu cititorul decartel. Utilizatorul nu are acces la resursele hard i soft, fapt ce

avantajeaz bncile. Securitatea unor astfel de dispozitive se bazeaz pe

presupunerile criptografice fcute asupra protocoalelor precum i pe

imposibilitatea deschiderii smartcard-ului i a efecturii unui "reverse-

engineering" asupra software-ului su.

Structur de tip portofel electronic cu observator (electronic wallet

with guardian) care cumuleaz avantajele structurilor anterioare,

ajungnd la un compromis intre interesele bncii i ale posesorului.

Arhitectura dispozitivului cuprinde 2 microcalculatoare care comunic pe

timpul desfurrii tranzaciilor. Primul microcalculator, al utilizatorului,

numit i portmoneu, are sarcina s comunice cu punctul de acces al EPS.

EI este de fapt de forma unui calculator de buzunar cu tastatur i

display. Cel de-al doilea microcalculator, numit i observator sau prin

abuz de limbaj smartcard servete interesele bncii. EI este introdus n

interiorul primului calculator. n timp ce calculatorul utilizatorului

permite s se controleze corectitudinea tranzaciilor, calculatorul

observator previne dubla cheltuire a banilor electronici, aviznd fiecare

tranzacie fcut de primul calculator.

Punctul de vnzare (POS- Point of Sale) implementeaz registrul de cas,care reprezint acea entitate care stocheaz temporar la vnztor bani

electronici. Dispozitivul este realizat din punct de vedere tehnic ca o

structur de tip PC. avnd ca interfee att o legtur serial n infrarou, ct

i un cititor de smartcard.

________________________________Pagina nr 24


25/34


Distribuitorul de bani electronici (Electronic Money Dispenser) este

dispozitivul prin care se ncarc bani electronici in portofelul electronic al

cumprtorilor. Dintre soluiile tehnice folosite pentru implementarea saamintim:

Distribuitor cont-bani electronici, soluie care permite incrementarea

valorii din portofel pe baza retragerii unei sume de bani reali din contul

deschis de cumprtor. Distribuitorul este prevzut cu o legtur serial

n infrarou sau pentru cititor de smartcard. Distribuitorul este conectat n

reea cu calculatoare care deservesc diferite bnci emitente de bani

electronici.

Distribuitor carte de credit-bani electronici, soluie care permite

incrementarea valorii din portofel pe baza creditrii cumprtorului de

ctre o cas de credit. Distribuitorul este prevzut cu un dispozitiv de

citire in care se introduc cartelele de credit (magnetice) ale

cumprtorilor. De asemenea mai exist un canal infrarou i de

smartcard pentru conectarea portofelului. n acest caz distribuitorul nu

trebuie s fie conectat in reea cu calculatoarele bncilor.

Distribuitor numerar-bani electronici, soluie care permite incrementa. a

valorii portofelului pe baza colectrii de la cumprtor a unei sume cash.

2.3. Mecanisme de securitate

Au fost introduse mai multe mecanisme de securitate, folosite

individual sau combinat pentru a construi servicii de securitate. De exemplu,

serviciul de ne-repudiere cu probarea livrrii poate fi dezvoltat utiliznd o

combinaie a mecanismelor de integritate a datelor, semntur digital i

notariat. n plus, un mecanism se poate baza pe un alt mecanism. De

________________________________Pagina nr 25


26/34


exemplu, mecanismul de autentificare a schimbului poate folosi mecanismul

de criptare i uneori mecanismul de notariat, care presupune o a treia

"persoan", de ncredere.

1. Mecanismul de criptare are ca scop transformarea datelor astfel nct ele

s devin de neneles (neinteligibile) pentru orice observator. Numai

entitatea autorizat poate s le citeasc, deinnd o cheie secret pentru a le

putea descifra. Acest mecanism este folosit pentru a construi servicii cum ar

fi confidenialitatea datelor. Se accept n criptare algoritmi simetrici sau

nesimetrici (cu chei publice).

2. Mecanismul de semntur digital asigur c datele pot fi produse

numai de ctre semnatar, reprezentnd un mijloc de autentificare att a

emitorului ct i a mesajului propriu-zis. Printre numeroasele ei aplicaii,

semntura digital st i la baza securitii cartelelor inteligente. Spre

deosebire de semntura olograf, care identific doar emitorul, semntura

digital furnizeaz i mijloace de asigurare asupra integritii coninutului

mesajului electronic recepionat. Semntura digital reprezint o mic

cantitate de date memorate pe mediul electronic i care se transmite odat cu

mesajul. Ea este produs prin anumite calcule fcute de ctre emitor, pe

baza unei chei i a coninutului mesajului. Acest proces se numete funcia

de semnare. La recepie, printr-o funcie de verificare, se face un alt set decalcule asupra semnturii i mesajului, constatndu-se sau nu valabilitatea

semnturii. Exist n aceste calcule nite parametrii numii chei, care difer

de la o semntur la alta i care sunt specifici celui care produce semntura.

________________________________Pagina nr 26


27/34


Producerea semnturilor digitale se poate baza att pe criptosisteme

simetrice

ct i pe cele cu chei publice. Metodele de semntur digital cu sisteme cu chei secrete (simetrice)

Folosesc aceiai cheie att la semnare ct i la verificare. n cadrul

funciei de semnare, mesajul este cifrat folosind cheia secret drept

parametru. La verificare, folosind aceiai cheie secret i mesajul in clar, se

d verdictul de valid sau invalid asupra semnturii digitale recepionate.

Dezavantajul acestei metode const n necesitatea stabilirii i distribuiei

prealabile a cheii secrete ntre emitor i receptor.

Metodele de semntur digital cu chei publice (asimetrice), (ilustrate

n figura 3)

Folosesc la semnare cheia secret a emitorului iar la verificare

cheia public a acestuia. Ca urmare, o semntur poate fi produs doar de

ctre emitorul autentic, singurul care cunoate cheia secret, dar poate fi

verificat de orice persoan care cunoate cheia public a emitorului. O

semntur digital se realizeaz folosind un sistem criptografic cu chei

publice i o funcie de dispersie (hash). Funcia de dispersie este folosit

pentru a calcula o valoare rezumat (digest) care depinde de toi biii

mesajului ce va fi semnat. Pentru o astfel de funcie, cum este de exemplu

cea cunoscut sub numele de MDS, proiectat de Rivest, trebuie s fie

imposibil din punct de vedere al calculelor s se construiasc 2 mesajedistincte care s aib aceeai valoare rezumat; acest lucru face din rezumat o

"amprent" a mesajului. Utilizatorul emitor semneaz mesajul prin cifrarea

rezumatului cu cheia sa privat. Folosind un algoritm cu chei publice

cunoscut, cum este RSA (Rivest-Shamir-Adleman), semntura poate fi

________________________________Pagina nr 27


28/34


validat apoi la receptor folosind doar cheia public a emitorului. La

recepie, se calculeaz din nou rezumatul mesajului primit, se descifreaz

semntura primit cu cheia public a emitorului i apoi se compar cele 2rezumate. Dac ele sunt identice, semntura este valid.

Producerea semnturilor digitale la cartelele inteligente

n cazul sistemelor de pli electronice, semnturile digitale sunt

realizate dup o procedur puin diferit. n primul rnd, dac s-ar folosi

sistem criptografic simetric, ar exista un risc al desconspirrii cheii secrete

de verificare care este memorat n echipamentul vnztorului. De aceea,

acest echipament trebuie protejat cu un modul de protecie a cheii, care s

poat fi controlat doar de ctre furnizorul echipamentului. Se prefer

sistemele cu chei publice, care trebuie s memoreze la terminal doar cheia

public. ns aceste sisteme creeaz probleme in EPS (Electronic Payment

Systems), deoarece cer un volum de calcule destul de mare, care se fac lent

pe un dispozitiv cu putere de calcul redus, cum este cartela inteligent. n

plus, cartela inteligent expune riscului desconspirrii cheii secrete pe care o

are memorat. De aceea, funcia de semnare (numit aici transportul

semnturii) este mprit n 2 subfaze :

1) prima - presemntura, partea intensiv a crerii semnturii, are loc

o singur dat, n afara cartelei inteligente; rezultatul acestei faze, specific

pentru cartel i proprietarul ei, este transportat apoi i memorat n cartela

inteligent2) a doua - completarea semnturii, care cere resurse modeste, se face

n cartela inteligent i este dependent de mesajul semnat.

Verificarea semnturii se face n mod obinuit, intr-o singur faz.

Utilizarea semnturilor digitale la cartelele inteligente

________________________________Pagina nr 28


29/34


Furnizorul cartelei inteligente, de obicei banca, creeaz presemntura

specific unei persoane, printr-un proces off-line. Este ca i cnd banca ar da

persoanei nite cecuri electronice n alb. Pentru crearea lor, banca folosetecheia sa secet i apoi le memoreaz pe cartel. n timpul unei tranzacii de

plat, cartela transform cecul ntr-unul completat cu valoarea plii. Apoi

vnztorul, la terminalul su, verific semntura cecului cu cheia public a

bncii, cheie care este memorat n terminalul su. Firma DigiCash a

dezvoltat o tehnic de compactare prin care se pot memora in memoria

nevolatil a cartelei (1k EEPROM) sute sau chiar mii de cecuri.

O alt variant de folosire a sistemelor cu chei publice n cartelele

inteligente, preconizat pentru viitorul imediat, este bazat pe conceptul de

transport de moned. n cadrul cartelei exist un contor balan, care poate fi

incrementat de ctre banc. Atunci cnd cumprtorul face o plat pe baza

cartelei, va semna suma (monedele) cu cheia secret existent pe cartel.

Deoarece cartela deine 2 informaii senzitive, valoarea balanei i cheia

secret, ea trebuie s fie rezistent la deschidere. Vnztorul, prin terminalul

existent in magazin, va verifica autenticitatea monedelor, folosind cheia

public. Mai sigure, sistemele de pli bazate pe transportul de moned

electronic au un mare viitor.

3. Mecanismul de control al accesului controleaz accesul entitilor la

resurse i se poate baza pe una sau mai multe din urmtoarele soluii:

List/matrice a drepturilor de acces(entitate, resurs, drept) Parole

Capabiliti

Etichete de securitate

Durata accesului

________________________________Pagina nr 29


30/34


Timpul de ncercare a accesului

Ruta (calea) de ncercare a accesului.

4. Mecanismul de integritate a datelor mpiedic modificarea, tergerea

sau amestecarea mesajelor pe durata transmisiei. Acest mecanism implic

dou proceduri: una la recepie i o alta la expediie. Expeditorul adaug la

unitatea de date o informaie care depinde numai de datele transmise (o

sum de control, cifrat sau nu). La recepie, se genereaz aceeai sum de

control care se compar cu cea primit.

5. Mecanismul de autentificare mutual este folosit pentru a se dovedi,

reciproc, identitatea entitilor. Pot fi folosite parole i tehnici criptografice

(parole cifrate, cartele magnetice sau inteligente, caracteristici biometrice,

biochimice). Cnd sunt folosite tehnicile criptografice, acestea sunt deseori

combinate cu protocoale cu interblocare, "hand-shaking", pentru protejare

mpotriva nlocuirii (relurii). Principiul este urmtorul: entitatea A trimite

identitatea sa (cifrat sau nu) entitii B, care genereaz o valoare aleatoare

i o trimite (cifrat sau nu) lui A. A trebuie s cifreze data aleatoare cu cheia

privat i s o trimit lui B, care apoi verific corectitudinea acesteia.

6. Mecanismul de notariat stabilete o a treia parte (notar), in care au

ncredere entitile, care asigur garanii n privina integritii, originii,

timpului sau destinaiei datelor. Atunci cnd este folosit acest mecanism,datele sunt comunicate prin notar.

________________________________Pagina nr 30


31/34


2.4.Pli online n Romnia

Dei nc timid i folosindu-se de tot felul de artificii pentru a suplini

carenele de legislaie circumspecte multor romni n faa tehnologiilor de

ultim or (altele dect GSM-ul), comerul electronic a stabilit un cap de pod

i n Romnia, n ara noastr funcionnd deja cteva zeci de magazine

virtuale.

n curnd, orice romn va putea cumpra de pe Internet mrfuri dintre

cele mai diverse, chiar dac nu dispune de un cont la vreo banc sau de unuldin cardurile lansate pn acum pe pia, fr a fi nevoit nici mcar s

mearg la pot pentru a plti acolo tot ce a cumprat on-line Toate acestea,

graie unei idei care rezolv problemele pe care le ridic legislaia

incomplet din domeniul bancar, care pentru moment nu permite decontarea

on-line a plilor, deci nici forma deja clasic de comer electronic, care

funcioneaz n Occident.

Cardul Kappa

Kappa, unul dintre cunoscuii furnizori de servicii de Internet din

Bucureti, are deja un proiect care, pn n vara anului 2000, ar putea

permite plata ctre orice magazin virtual, prin intermediul aa-numitelor

Karduri Kappa.

Din perspectiva utilizatorului, deschiderea unui Kont n Kdolari este

o operaiune simpl, care nu necesit dect minimul de cunotine necesar

navigrii pe Internet. El va intra pe adresa kard.avs.ro, i va trebui s

completeze o serie de formulare. Pentru alimentarea Kontului, este suficient

________________________________Pagina nr 31


32/34


tastarea unui cod de 16 cifre i litere pe care l gsete dup rzuirea de pe

Kard.

Cel mai simplu exemplu de serviciu care se poate plti deja cu unKard este serviciul de conectare la Internet. Pn acum, pentru o astfel de

conectare trebuia fcut un contract, deci un drum obligatoriu pn la firm,

plus facturi lunare care trebuiau pltite, de asemenea la firm. Asta nsemna

o problem destul de serioas, motiv pentru care muli clieni au renunat la

acest tip de serviciu, fie pentru c le consuma prea mult timp, fie pentru c

nu aveau efectiv cum s fac aceste drumuri pn la sediul unei anumite

companii. Acum, cu un card cumprat de la un magazin, oricine si poate

deschide direct contul Internet, fr limitri de timp i fr formaliti.

Kappa ofer deja, prin site-ul su, oserie de servicii de consultan.

Pentru aceste servicii, plile pot fi fcute din Kont, fr a mai fi necesar un

drum pn la cabinetul de consultan fie ea financiar-contabil, juridic

sau chiar psihologic.

Ce altceva va mai putea plti ns un utilizator de card?

Pentru nceput, Kappa negociaz cu serviciile de distribuie online ale

editurilor Teora i Nemira, precum i cu toate companiile de computere care

vnd online (Flamingo, Tape, Best etc.), pentru ca toi titularii unui Kont s

poat plti direct prin Internet produsele comandate. n plus, va fi posibil s

comanzi pizza, sau s-i cumperi casete sau CD-uri muzicale, ba chiar s faci

rezervri de zboruri la ageniile de voiaj, totul prin Internet. Cei de la Kappaintenioneaz, de asemenea, s faciliteze romnilor i achiziionarea de cri

sau alte produse disponibile pe celebrul site Amazon.com, ns distana mare

i taxele potale aferente ubei astgel de expediii sunt nc o problem.

Conform proiectului, plile ce pot fi efectuate online n Kdolari nu vor

________________________________Pagina nr 32


33/34


putea depi suma aflat n Kont. ntruct nu este vorba de un cont de credit

ci de unul de debit, n cazul n care cineva dorete s cumpere mai multe

produse sau unul singur mai scump, fie i alimenteaz Kontul n modcorespunztor, fie apeleaz la metodele tradiionale de plat.

Kappa are n acest moment aproximativ 2.000 de clieni pentru

serviciile de dial-up i ali 500 pe linii dedicate n Bucureti, ns i extinde

aria de acoperire i n restul rii (Braov, Oradea). n plus, Kappa va

negocia nelegeri cu ali furnizori de Internet din Bucureti i din provincie,

n urma crora plile prin Kdolari vor deveni posibile aproape de oriunde n

ar. Firma conteaz, de asemenea, pe cei 20.000 de utilizatori ai serviciului

de e-mail gratuit, care sunt poteniali cumprtori de karduri.

BIBLIOGRAFIE

Paul Bran-Relatii valutar-financiare internationale,- Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1990

Paul Bran-Relatii financiar-monetare internationale

________________________________Pagina nr 33


34/34


-Editura economica, Bucuresti, 1995,Constantin Floricel Relatii si tehnici financiar monetare internationale

-Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994

Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel Moneda credit banci- Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1997Cezar Basno, Nicolae Dardac Operatiuni bancare

-Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994Vasile Dedu Gestiunea Bancara

-Centrul editorial-poligrafic ASE, Bucuresti, 1994Ioan Popa-Tranzactii comerciale internationale

-Editura economica, Bucuresti, 1997Edward G. Hinkelman Plati internationale - Editura Teora , Bucuresti, 2001 Analele BCR Revista Bancii- colectia 2000-2002 www.kappa.ro

proiect - platile electronice

Documents