Facultatea de Stiinte Economice

Proiect: Particularitatil obictivelor de baza ale indicatorilor care definesc planul de asigurare materiala

DEFINIREA CONCEPTULUI DE ASIGURARE IGESTIUNE A RESURSELORMATERIALE

Aa cum am artat conceptul de asigurare material se deosebete fundamental de conceptul de aprovizionare tehnico-material att prin coninut ct mai ales prin noua stare de spirit care trebuie s existe n abordarea problemelor de asigurare material a proceselor de consum. Din acest punct de vedere trebuie s evideniem att apariia i dezvoltarea unor trsturi noi ale funciei de asigurare material ct i dezvoltarea unor direcii de aciune specifice economiei de pia. Apreciem ca fiind caracteristice din acest punctde vedere urmtoarele trsturi:

a. asigurarea material devine o funcie cu puternice accente comerciale, la nivel de firm;

b. asigurareamaterialpentrua-irealizaobiectivelencondiiideeficacitate trebuie sse bazezepestudii strategice deperspectiva;

c. n vederea creterii eficienei petermenscurt,activitatea de asigurare material,trebuiessebazezepeplanuriisistemedegestiune,rezultatedirectdin obiectivele generale;

d.eficienaactivitiideasigurarematerialtrebuieapreciatattnsensul valorificrii eforturilor depuse n realizarea propriei activiti, dar mai ales nsensul eficacitii cu care obiectivele asumate sunt realizate prinaciuni eficiente

ELABORAREA STRATEGIEI NDOMENIUL ASIGURRII MATERIALE

Obiectiveleiconinutulstrategiei n domeniul asigurrii materiale vor fi dependente deobiectiveleiconinutulstrategieigeneralededezvoltareantreprinderii,aceast transpunere constituind unul din obstacolele eseniale ale elaborrii unei strategii. Astfel, dac obiectivele generale ale unei strategii de dezvoltare au scopul dea asigura supraveuirea sau dezvoltarea, realizarea unor cerine de natur financiar sau de mediu.Obiectivele ce se regsesc n domeniul asigurrii materialese refer la: cantitate,calitate, pre, service, livrri etc. Aceste obiective generale se vor concretiza n obiective specifice diferitelor funcii i domenii de activitate n ceprivete asigurarea material. n acest sens vom avea:

1. Strategii n ce privete aprovizionarea propriu-zis, ce se refer la cantitate, termene de livrare, calitate, pre etc.

2. Strategii de reducere a costurilor de aprovizionare

(costuri de achiziie, costuride gestiune a stocurilor, costuri suplimentare de prelucrare etc.) prin opiuni tehnologice, prin alegerea surselor, prin optimizarea precedurilor de aprivizionare etc.

3. Strategii de valorificare a oportunitilor prin atuurile concureniale existente,precum i prin crearea de oportuniti, de evitare a ameninrilor etc.

4. Strategii de anticipare a evoluiei mediului i de luare a msurilor necesare pentru adaptarea la noile condiii, fr sincope.

5.Strategii de comunicare (marketing)princaresseasigureorelaieeficient furnizor consumator, astfel ncts fie posibil obinerea tuturoravantajelor posibile.Toate aceste strategii specifice au rolul de a permite obinerea unor rspunsuri i de creare a unor avantaje prin conduite specifice pe pia n domenii.Structura si indicatorii planului de aprovizionare materiala

Desfasurarea normala a activitatilor intreprinderilor presupune asigurarea in conditiile economice in timp util, ritmic in cantitatile, calitatea si sortimentatia prevazuta a tuturor resurselor materiale si energetice necesare pentru toate destinatiile de consum si in primul rand pentru productia de baza.

Aceasta se realizeaza prin elaborarea inainte de inceperea perioadei de gestiune a unei strategii, a unui plan si a unor programe de aprovizionare judicioasa. Prin aceasta se urmareste nominalizarea cererilor de resurse materiale ale intreprinderii pe o perioada de regula pana la un an inclusiv si pe categoria de resurse, piese de schimb, materiale, echipamente si altele, nivelul acestora si sursele de acoperire.

Datele sunt estimate fie in functie de elementele certe, fie in functie de previziuni. Datele certe sunt evaluate pe baza comenzilor ferme de productie si a contractelor economice prin care se creeaza un anumit grad de certitudine.

Prin continut, planul si programul de aprovizionare raspunde la intrebarile specifice subsistemului de asigurare materiala :

Ce trebuie comandat si asigurat pentru perioada de gestiune?

In ce cantitate urmeaza a fi aprovizionata resursa materiala?

Din ce resurse si in ce proportie se prevede acoperirea necesitatilor?

Resursele materiale necesare unei unitati economice se diferentiaza dupa mai multe criterii astfel:

1. dupa importanta pentru activitatea economica a intreprinderii: vitale, de importanta mare, medie si mica;

2. dupa sfera consumului:

- materiale de uz general utilizabile pe o paleta extinsa de destinatie si un numar mare de consumatori;

- materiale specifice consumabile pe o singura destinatie de unul sau un numar restrans de utilizatori.

3. dupa destinatia de folosire/consum:

- pentru productia de baza care defineste profilul unitatii economice;

- pentru activitatea auxiliara sau deservire.

4. dupa natura resursei:

- materiale feroase, neferoase;

- materiale textile;

- materiale si produse din lemn;

- materiale chimice;

5. dupa forma si stadiul tehnic de prelucrare :

- aflate in fazele primare de prelucrare;

- cu un grad avansat de prelucrare;

- cu un grad definitv de prelucrare.

6. dupa efortul financiar aflat la cumparare :

- efort foarte mare, mare, mediu si redus.

7. dupa gradul de certitudine sau de risc in asigurarea de pe piata :

- grad de rism mare, mediu sau mic;

- necritice sau critice.

8. dupa posibilitatile de substituire :

- nesubstituibile;

- partial nesubstituibile;

- integral substituibile.

Cunoasterea unor diferentieri a unor resurse materiale este necesara pentru a se realiza rolul si importanta lor diferita pentru activitatea intreprinderii, atentia si gradul de exigenta care trebuie manifestat in procesul aprovizionarii si gestionarii lor, strategia care trebuie avuta in vederea procesului asigurarii materiilor prime si materialelor, sistemul si tipurile de gestiune cele mai eficiente.

Fazele procesului de aprovizionare care implica un volum mare de munca sunt: planificarea, organizarea, derularea, evidenta, urmarirea, controlul, analiza si evaluarea.

Desfasurarea cu operativitate si eficienta a procesului de aprovizionare necesita un sistem informational adecvat.

Indicatorii care definesc continutul planului de aprovizionare materiala

Prin planul de aprovizionare se contureaza politica globala in asigurarea bazei materiale si cu echipamentele necesare a unitatilor economice pe perioada de gestiune.

Obiectivul de baza al planului si programului de aprovizionat este acoperirea completa si complexa a cererilor de consum ale intreprinderii cu resurse materiale de calitate ritmic si la timp in conditiile unei stricte corelatii a momentelor calendaristice de aducere a acestora cu cele la care se manifesta consumul lor asigurate de la furnizori care practica preturi avantajoase pentru intreprinderea beneficiara prezentand un grad ridicat de certitudine in livrari si care antreneaza pentru achizitie, transport si stocare un cost minim.

Acestui obiectiv de baza i se asociaza o serie de obiective derivate :

- formarea unor stocuri minime necesare care sa asigure o viteza accelerata a mijloacelor circulante;

- mentinerea stocurilor efective in limitele maxime si minime stabilite;

- protectia si conservarea rationala a resurselor materiale pe timpul depozitarii si atocarii;

- asigurarea unui grad de certitudine ridicat in aprovizionarea matariala pe un orizont lung de timp.

Pentru punerea in aplicare a unor asemenea obiective exista si modalitati de actiune:

-elaborarea unor planuri si programe de aprovizionare bine fundamentate;

-prospectarea pietei in amonte in vederea depistarii furnizorului cu cele mai avantajoase conditii de livrare;

-pregatirea judicioasa a negocierilor in scopul obtinerii unor preturi avantajoase, rabaturi, bonificatii;

-asigurarea unor relatii comerciale de lunga durata cu furnizorii ;

-folosirea calculatorului in dimensionarea, urmarirea si controlul stocurilor;

-asigurarea celor mai bune conditii de protectie si conservare pe timpul stocarii.

Continutul final al planului de aprovizionare trebuie se reflecte realitatea volumului necesar de consum in raport cu programele de productie, tendintele si mutatiile care se inregistreaza pe piata interna si internationala de materii prime.

Ca urmare, strategia de aprovizionare trebuie sa aibe in vedere:

- modificarile de ordin tehnic, tehnologic si organizatoric;

- rezultatele cercetarilor stiintifice in ceea ce priveste folosirea inlocuitorilor, materialelor refolosibile,

- reducerea consumurilor specifice din resurse materiale si tehnice si mutatiile de pe piata de furnizare.

Deci, prin strategia de aprovizionare se urmareste o stricta corelare intre necesitatile de consum ale unitatilor economice si potentialul pe structura de resurse materiale ce pot fi asigurate in scopul indeplinirii obiectivelor de ansamblu ale activitatii intreprinderii.

Continutul planului si programului de aprovizionare al unitatilor economice se defineste prin mai multi indicatori specifici care in functie de natura lor economica pot fi grupati in doua categorii:

1. indicatori care reflecta necesitatile de consum, de materii prime, materiale, combustibili, energie, lubrefianti, piese de schimb destinate realizarii activitatii de ansamblu a unitatii economice in primul rand a celei de baza: fabricatia de produse, executarea de lucrari sau prestatii de servicii in vederea indeplinirii obiectivelor strategice finale ;

2. indicatori care evidentiaza sursele si potentialul de acoperire cantitativa cu resurse materiale a necesitatilor de consum.

PROCESUL DE ASIGURARE MATERIAL

Ca toate procesele i cel de asigurare material comport existena a diferite stadii care schematic pot fi:

a) Prealabile actului de cumprare

- fundamentarea nevoilor de conusm;- fundamentarea necesarului de consum;- determinarea modalitilor de asigurare;- evaluarea iselecionarea furnizorilor;- elaborarea politicilor deasigurare material (gestiune a stocurilor).

b) Achiziionarea (cumprarea propriu-zis)

- activiti de alegere a furnizorilor;- activiti denegociere;- activiti decontractare i lansare comenzi.

c) Posterioare actului de cumprare

- recepia cantitativ icalitativ;- activiti de plat etc.

d) Activiti ce se desfoar n paralel

cu actul de cumprare- operaiide depozitare;- operaiide recuperare, recondiionare, valorificare. De asemenea n paralel cu desfurarea procesului de asigurare material mai au loc activiti specifice cu caracter strategic cum ar fi:

-analiza pieei poteniale a furnizorilor;

-elaborarea de strategii pe piaafurnizorilor;

-elaborarea de strategii n ceeace privete aprovizionarea propriu-zis etc.

ASIGURAREA MATERIAL - FUNCIE STRATEGIC A UNUI SISTEM DE PRODUCIE

Apreciem c asigurarea material este una din funciile strategice ale unui sistem deproducie prin rolul hotrtor pe care l are la asigurarea competitivitii sistemului de produciepe pia. A fi competitiv pe pia petermen scurt, dar mai ales petermen mediu ilungnseamnpractic a desfura o activitate bazat pe cerinele conceptului de calitate total, adic a satisfacepiaa cuce se cere, ct secere, cum secere, lace pre se cere.Respectarea acestor cerine const n fixarea unei anumite strategii, ce se va concretizaprintrealtelenexistenaunor obiective(generale iderivate) darianecesitilor deresurse. Att n fixarea obiectivelor, cai n asigurarea resurselor necesare, asigurarea material are un rol hotrtor. Astfeldinpunctdevederealactivitiideasigurarematerialnfundamentarea strategiilor de dezvoltare au loc trei mari tipuride opiuni:

a. determinareafrontierelorprofesionale;

b. determinarea politicii financiare;

c. dezvoltarea unor strategii specifice ndomeniul relaiilor cu furnizorii.n ce privete determinareafrontierelorprofesionale practic avem de-a face cu rezolvarea problemei integrrii n amonte sau n aval, adic pentru o anumit resurs se decide dac s se aprovizioneze, sau s serealizeze n interiorul sistemului deproducie. Remarcm c aceast integrare nu trebuie privit numai ca o integrare tehnic i organizatoric, dar i ca o integrare juridic prin stabilirea unor relaii de parteneriat sau asimilarea unui furnizor. Determinarea

politicii financiare este influenat hotrtor de activitatea de asigurare material prin valorile mari mobilizate n stocurile necesare de resurse materiale sau n cazul folosirii unor formede aprovizionare speculative.

ASIGURAREA MATERIAL CENTRU DEPROFITTot mai mult nliteratura economic, dar in activitatea practic, activitatea de asigurare material este apreciat ca fiind un centru de profit i nuun centru de cheltuieli. Apreciem ca foarte corect aceast caracterizare deoarece sunt ndeplinite condiiile definiriiunuicentrudeprofit.Astfelngeneraluncentrudeprofitesteaceaveriga organizatoric care poates-i controleze att intrrile (costurile)ct i ieirile(veniturile). Acest control trebuie neles n sensul de a leinfluena dar i de ale menine ntre anumite limite. Practic se pot ntlni mai mult situaii dintre care amintim :

a. posibilitatea controlriiatta veniturilor cti acosturilor;b.posibilitateacontrolriicosturilor,darmaipuinaveniturilor,ncazul in care aprecierea activitii se face prinmarja brut obinut. n cazul activitii de asigurare materiale sepot calcula indicatorii de marja brutabsolut i relativ pe costul de aprovizionare i pe costul de achiziie, ca diferena dintre venituri i costurile respective. Activitatea de asigurare material se manifest ca centru de profit i prin controlulpe care l poate avea asupra costurilor specifice cum ar fi costurile de achiziie, costurile de gestiune,costurile de prelucrare suplimentar, etc.

ASIGURAREA MATERIAL - LOCUL IROLUL ACESTEIA N RAPORT CU CELELALTE ACTIVITI

Analiza din acest punct de vedere pune n eviden cooperarea intern care trebuie s existe ntre activitatea de asigurare material i celelalte activiti din cadrul ntreprinderii. Relaiile ce caracterizeaz cooperarea cu celelaltefunciuni apreciem c secaracterizeaz prin:a) existena tot mai mult a tendinei de reevaluare a locului i rolului activitii deasigurare material, aceasta devenind dintr-o activitate subordonat o activitate cu o poziie egal n raport cucelelalte activiti;b)totmaimultconducereantreprinderilordevinecontientcaceastactivitate contribuie la creterea profitului i nu este numai oprestatoare de servicii;c) din ce n ce mai des acestei activiti i se asigur o poziie superioar ca nivel ierarhic, fiind subordonatconducerii de nivel superior;d)seobservcretereasensibilitiituturorangajailorfadeactivitateadeasigurarematerialattcaurmareainfluenelornegativepecarelepoate determina, dar mai ales al oportunitilor pe care lecreaz;e)creteroluldeconsiliereichiardeparticiparelaelaborareastrategiilorde dezvoltare ale ntreprinderilor;f) estepustot mai mult n valoarerolul de arbitru i (de armonizare) pe care l poate avea activitatea de asigurare material ntrecererea i oferta deresurse materiale;g) tot mai mult activitatea de asigurare material n raport cu cerinele consumului se desfoar pe principiile calitii totale a activitii, adic satisfacerea consumului cu ce se cere, ct se cere, cnd se cere, cum se cere, la ce pre se dorete;

h)seobservpeplanmondialtendinadezvoltiiunorlegturiputernicentre activitatea de marketing i cea de asigurare material. Aceast cooperare trebuieprivit din cel puin trei punctede vedere:1. fixarea obiectivelor n domeniul vnzrilor devine punct depornire pentrudezvoltarea unor strategii n domeniul asiguriimateriale.2. fixareaobiectivelorse vaface avndu-sen vederei posibilitilede satisfacerecuresurselenecesaredinpunctdevederealasigurrii materiale.3. pe piaa de asigurare material este necesar s se treac la desfurarea unoraciunispecificemarketinguluicareaudreptscop promovarea nzrilor de nevoi de consum ca i crearea unor oportunitti pe aceast pia. Existena acestui tipnou de relaii i maiales eficien acestora depinde hotrtor de locul i rolul ce i se acord activitii de asigurare material n cadrul organizrii structurale att dinpunct devedere formaldarmai alesi informal.Obiectivele activitii de asigurare materialDinmisiuneadeaasiguraresurselematerialenecesarencondiiideeficienieficacitate rezult o serie de obiective specifice cum ar fi:

a) asigurareacontinuitiiprocesuluideasigurare material,conformplanurilorproprii rezultate din realizareaobiectivelor sistemuluide producie;b)asigurareasecuritiiconsumuluiiobineriiunorefecteeconomicepozitive cu n minim de stocuri, trebuind avute n vedere acele posibiliti care s duc la diminuarea mrimii economice a stocurilor deproducie;c) eliminarea risipei prin executarea operaiilor suplimentare de pregtire n vederea consumului;d) folosirea i dezvoltareaunornorme standard decalitate aactivitii bazate pe condiiile concrete ale consumului i asigurii materiale;e) asigurareaunor raporturi eficientepre-calitatedeci aunor preuri apreciate ca sntoase pentru consum. Aici trebuie avut n vedere faptul c preul cel mai redus nu este i cel mai eficient, ci acela care permite obinerea celei mai mari utiliti pe unitatea de pre;f) meninerea idezvoltarea poziiei concureniale antreprinderii pe pia.n cadrul acestui paragraf am dorit s detaliem misiunea funciei de asigurare material numai prin obiectivele apreciate de noi ca majore i specifice economiei de pia. Fiecare din aceste obiective vor putea la rndul lor detaliate prin obiective concrete i specifice n funcie decerinele reale ale mediului economic intern iextern.

Exemplu de Societate ce asigura resursele umaneConducerea firmei asigura resursele necesare derularii in bune conditii a afacerilor, realizarii obiectivelor, mentinerii si imbunatatirii sistemului de management al calitatii, precum si satisfacerii nevoilor clientilor si ale partilor interesate.

Prin resurse se inteleg angajatii, infrastructura, mediul de lucru, informatiile, software, hardware, furnizorii, partenerii si resursele financiare.

Pentru a asigura resursele necesare se are in vedere prognoza vanzarilor, tendinta comercializarii noilor produse, studiile de marketing, politica in domeniul calitatii si obiectivele planificate.

6.2Resurse umane

6.2.1Generalitati

PoliticaS.C. E.M.P. TRADE S.R.L.in domeniul resurselor umane este de a asigura fiecare loc de munca cu personal calificat, cu educatie si experienta necesara indeplinirii in bune conditii a sarcinilor care ii revin. Se acorda atentie deosebita personalului care efectueaza lucrari care ar putea afecta calitatea serviciului sau produsului livrat, ca de exemplu personalul care integreaza sau instaleaza sistemele tehnice.

Scopul asigurarii resurselor umane la nivelul cerut de serviciile si produsele furnizate de firma este acela de a imbunatatii eficienta organizatiei, inclusiv a sistemului de management al calitatii prin implicarea oamenilor.Firma incurajeaza implicarea si dezvoltarea personalului sau prin:

asigurarea de cursuri de instruire;

definirea responsabilitatilor si autoritatii;

stabilirea de obiective individuale si de echipa si evaluarea rezultatelor (vezi PO-E.M.P. TRADE-09,Instruireapersonalului);

implicarea in stabilirea obiectivelor si consultarea in luarea deciziilor;

recunoasterea si stimularea realizarilor;

facilitarea circulatiei informatiilor in dublu sens;

analiza continua a nevoilor personalului angajat;

crearea de conditii si incurajarea inovatiei;

asigurarea muncii eficiente in echipa;

analiza sugestiilor si opiniilor;

evaluarea satisfactiei personalului si investigarea cauzelor pentru care acestia parasesc organizatia.