proiect miha
TRANSCRIPT
-
7/29/2019 Proiect Miha
1/27
1
SCOALA POSTLICEALA F.E.G
,,FUNDATIA ECOLOGICA GREEN
LUCRARE DE PRACTIC
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA
PACIENTULUI CU CANCER HEPATIC
APETROAEI ALINA
AMG.II.A.
2012
-
7/29/2019 Proiect Miha
2/27
2
CUPRINS
Cap 1.Anatomia si fiziologia ficatului.....................................................................3
1.1 Anatomia ficatului.....................................................................................3
1.2 Fiziologia ficatului....................................................................................7
CAP.2 Ingrijirea pacientului cu cancer hepatic....................................................11
2.1 Definitie.....................................................................................................11
2.2 Etiopatogenie............................................................................................12
2.3.Simptomatologie ......................................................................................12
2.4 Tablou clinic..............................................................................................12
2.5 Diagnostic medical....................................................................................12
2.6 Tratament..................................................................................................12
2.7 Complicatii.................................................................................................13
CAP.3.Rolul propriu al asistentei medicale .......... ...............................................14
3.1.1 Examinarea clinica..................................................................................14
3.1.2 Supravegherea functilor vitale................................................................15
3.1.3 Alimentatia pacientului............................................................................15
3.1.4 Educatia sanitara a pacientului................................................................16
3.2 Rolul delegat al asistentei medicale............................................................16
3.2.1 Examinarea paraclinica............................................................................17
3.2.2 Administrarea medicamentelor.................................................................17
3.3 Descrierea unei tehnici...............................................................................18
CAP.4 Studiu de caz.................................................................................................21
Bibliografie........................................................................................................24
-
7/29/2019 Proiect Miha
3/27
3
CAPITOLUL 1
Anatomia i fiziologia ficatului
1.1.Anatomia ficatului
Ficatul este cea mai mare gland a organismului situat in cavitatea abdominal inhipocondrul drept iepigastru, in loja hepatic.
CONFIGURAIE EXTERN
Ficatul are dimensiunile: in sens transversal 28 cm, 18 cm in sensul antero-posterior
i 8 cm grosime. Greutatea este de 1500 g. Culoarea: rou -crmiziu.
Are 3 fee:
a) Faa superioar este rotunjit, fiind divizat intr-un lob drept iunul stang de ctreligamentul falciform (o cut peritoneal) care leagficatul de diafragm. Aceast fa
corespunde diafragmului i prinintermediul acestuia pleurei, plmanului, pericardului i
inimii.
Fig.2. Faa inferioar (visceral) a ficatului
-
7/29/2019 Proiect Miha
4/27
4
In segmentul anterior se gsete ligamentul rotund, rmita a venei ombilicale,
care merge spre ramura stang a venei porte.
In segmentul posterior se gsete canalul Arantius provenit prin obliterarea venei
Arantius de la ft, care se intinde de la ramura stang avenei porte pan la vena
suprahepatic stang.anul longitudinal drept este i el compus din 2 segmente: unul
anterior care corespunde veziculei biliare i altul posterior care face drum venei cave
inferioare.
Aceste trei anuri divid faa inferioar a ficatului in patru lobi:
- lobul ptrat situat inaintea anului transvers, intre anul venei
ombilicale i vezicula biliar,
- lobul Spiegel se gsete inapoia sanului transvers
- lobul stang i lobul drept de o parte i de alta a anurilor anteroposterioare.
B)Faa posterioar care are raporturi cu coloana la T7-T11 i pecare se vd lobul
stang, lobul drept i lobul lui Spiegel.
MIJ LOACE DE FIXARE
1. Ligamentul falciform de legtur cu peretele abdominal i diafragm pefaa
superioar.
2. Ligamentul rotund de legtur cu peretele abdominal la partea anterioar a anului
antero-posterior stang.
3. Ligamentul coronar de legtur cu diafragmul pe faa posterioar.
4. Epiplonul gastro-hepatic sau ligamentul hepato-esofago-gastro-duodenal.
Tot mijloc de fixare amintim vena cav inferioar, presa abdominal i pediculul
hepatic.
Peritoneul hepatic este reprezentat prin cele 2 foie ale micului epiploon, care ajungand
la hilul ficatului se indeprteaz pentru ca sinvluiasc faa interioar i superioar a
organului. Ele se reunesc apoi din nou pe faa superioar a ficatului constituind
ligamentul falciform.
La marginea posterioar a ficatului, peritoneul de pe faa superioar a ficatului se
rsfrange pe diafragm in sus, iar peritoneul de pe faa inferioar a ficatului se rsfrange
pe diafragm in jos. Se formeaz dou cute peritoneale care formeaz ligamentul
coronar.
-
7/29/2019 Proiect Miha
5/27
5
STRUCTURA FICATULUI
Ficatul are dou inveliuri: un inveli seros, pendinte de seroas peritoneal, care
invelete tot ficatul cu excepia unei benzi transversale lanivelul suprafeei superioare,
unde ficatul este aderent direct la diafragm; al doilea inveli este capsula Glisson, care
acoper ficatul i intr la nivelul hilului in interiorul organului de-a lungul vaselor i cilor
biliare.
Lobul hepatic este unitatea morfo-funcional a ficatului. El are formapiramidal i
este constituit din: celule hepatice (hepatocite), capilare i canaliculi biliari. Intre
hepatocite se gsesc canaliculele biliare,intralobulare, fr perei proprii in care se
descarc bila, produsul de secreie al hepatocitelor.
Fig.3. Structura ficatului
Fig.3. Structura ficatului
Spre periferia lobului, canaliculii biliari incep s aib perete propriui ieind din lobul,
se continu cu canale biliare interlobulare. Acestea se colecteaz in final in cele dou
canale hepatice, drept i stang, prezente in hilul ficatului.
Cile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun, care rezult
din unirea canalelor hepatice i se continu cu canalul coledoc care se deschide in
-
7/29/2019 Proiect Miha
6/27
6
duoden. Din calea biliar principal se deschide canalul cistic prin care bila ajunge in
perioadele interdigestive in vezicula biliar.
Vasele principale ale ficatului sunt reprezentate printr-un vas nutritiv, artera hepatic
i unul funcional, vena port care conduce in ficat materialele ce vor fi metabolizate de
celula hepatic (vascularizaia estemixt). Sangele iese din ficat prin venele
suprahepatice i se vars in venacav inferioar.
Artera hepatic se divide la nivelul hilului intr-o ramur stang care se subdivide in
trei ramuri destinate lobului stang, lobului Spiegel i celuiptrat i o ramur dreapt
care d artera cistic.
Vena port se divide la nivelul hilului in dou ramuri, una pentru lobul drept i alta
pentru cel stang.
Venele suprahepatice conduc in vena cav inferioar sangele adus deartera hepatici de vena port. Prin alturarea a trei lobuli hepatici se formeaz un spaiu portal
(triunghiular) numit spaiu Kiernan. In acestaexist: o ramur a venei porte, o ramur a
arterei hepatice, 1-2 canale biliare, limfatice i nervi.
Vezicula biliar se gsete pe faa inferioar a ficatului, la parteaanterioar a
anului antero-posterior drept, in foseta biliar. Se proiecteaz pe peretele abdominal
la nivelul coastei 9 in dreapta.
Vezicula biliar are un corp, un fund i un gat, lungime - 10 cm, grosime - 3-4 cm i
capacitatea - 60 ml. Ea este invelit in peritoneulvisceral sub care se afl o tunic
muscular, iar la interior o tunic mucoasformat din epiteliul cilindric i corion in care
exist glande mucoase. Ea secontinu cu canalul cistic.
Vezicula biliar are rol de depozit i concentrare a bilei intre perioadele de digestie.
-
7/29/2019 Proiect Miha
7/27
7
VASCULARIZAIA I INERVAIA
Este asigurat de artera hepatic, care aduce sangele arterial, si de vena port care
aduce sange venos funcional.
Sangele pleac de la ficat prin venele suprahepatice, care colecteaz tot sangele din
acest organ i il vars in vena cav inferioar. Vaselelimfatice se adun intr-o reea
subseroas care ajunge la ganglionii sternali, mediastinali anteriori, pancreatico-lienali,
cu limfa colectat de pe faainferioar i din limfaticele septurilor intrahepatice.
Nervii ficatului provin din plexul hepatic, alctuit din simpatice care ies din ganglionul
celiac i din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi.
1.2. FIZIOLOGIA FICATULUIFicatul este considerat laboratorul organismului. El ia parte la digestia intestinal,
depoziteaz o serie de substane, degradeaz i sintetizeaz diferite substane,
menine compoziia plasmei, echilibrul glucidic, lipidic ihidric, sintetizeaz fermeni
necesari funciilor proprii sau pentru alteorgane, controleaz debitul sanguin, are rol
antitoxic, hematopoietic, termoreglator.
Funcia biliarConst in formarea i eliminarea bilei din ficat, fiind o funcie secretoexcretoare.
Bila este format in celulele hepatice i celulele Kupffer. Ea conineap 95-97% i
sruri biliare - 1 %, fiind reprezentate de glicocolat i taurocolat de Na (component
principal). Procentul variaz cu alimentaia.
Srurile biliare ajunse in intestin, sunt resorbite prin circulaia port i reajung in ficat
unde-i favorizeaz secreia.
Acesta se numete circuit entero-hepatic al srurilor biliare.
Srurile biliare indeplinesc mai multe roluri: emulsioneaz grsimilei poteneaz
lipaza pancreatic, formeaz cu grsimile i vitaminele liposolubile A, D, E, K, F
compleci solubili uurand absorbia, stimuleaz peristaltismul intestinal (rol laxativ)
meninand echilibrul florei microbieneintestinale (rol antiputrid), ii stimuleaz propria
secreie (rol coleretic).
-
7/29/2019 Proiect Miha
8/27
8
Bila mai conine i pigmeni biliari - 0.5%, reprezentai de biliverdini bilirubin,
rezultai din degradarea hemoglobinei, ei reprezentand produsede excreie.
Colesterolul - l-2%este un produs de oxidare rezultand din alimente sau din sinteza
hepatic de la acid acetic i grsimi degradate.
Variaz cualimentaia i starea ficatului. Se gsete in raport de 1/20 - 1/30 cu
srurilebiliare. Un raport mai mic de 1/13 favorizeaz formarea calculilor biliari.
Mucina - este produs de pereii cilor excretoare i ai veziculei biliare, dand bilei un
caracter filant (apos) i impiedicand precipitarea.
Substane minerale - cloruri, fosfai, carbonai de sodiu ce dau reacii alcaline. In
componena bilei maiintr i acizi grai, acid glicuronic, aciduric, uree. Bila hepatic se
formeaz continuu i in perioadele interdigestivese acumuleaz i se concentreaz in
vezicula biliar. Eliminarea in duodense face pe cale umoral prin colecistochininaeliberat de duoden i pe calereflex declanat de ajungerea alimentelor in duoden.
Nervii vagi relaxeaz sfincterele i contract vezicula (nervii simpatici
relaxeaz vezicula). Durata eliminrii bilei depinde de natura alimentelor.
Funciile metabolice
A. Metabolismul glucidic
Glucoza se formeaz din glicogen sub influena unui ferment hepatic. In ficat glucidelese transform in glicogen. Glucidele sunt absorbite prinintestin sub form de glucoz
care ajunge la ficat prin sangele portal funcional. Majoritatea glucozei este transformat
hepatic in glicogen prin glicogeno-geneza (glucidele de rezerv). Procesul are loc sub
influenainsulinei. O mic parte ajunge in sange determinand glicemia.
Valori normale ale glicemiei 0,9-1,2 g.
Sub aciunea adrenalinei i tiroxinei (hormon tiroidian), glicogenul este scindat in
glucoz prin glicogenoliz, cand crete necesarul de glucoz al organismului.
Glicogenul se poate sintetiza i din grsimi sau proteine, proces numit
gliconeogenez. Aceast funcie este reglat umoral (prin insulin,
adrenalin i tiroxin) i reflex, prin existena unui centru glicozuric in bulb.
-
7/29/2019 Proiect Miha
9/27
9
B. Metabolismul lipidic
Ficatul poate inmagazina o parte a grsimilor cu rol de rezerv la nivelul hipodermului,
dar in anumite condiii poate antrena aceast rezerv pentru nevoile organismului.
Acizii grai i grsimile neutre sunt transformate in fosfolipide, de tipul lecitinei, mai
uor utilizabile de ctre celule.
Supraincrcarea gras a ficatului conduce la ciroz. Tot in ficat are loc transformarea
glucidelor in exces in grsimi i invers.
C. Metabolismul proteinelor
Aminoacizii absorbii intestinal sunt folosii pentru sinteza proteinelorspecifice
diferitelor celule. Astfel, se formeaz protrombina in prezena vitaminei K si fibrinogenul
(300-500 mg%).Scderea fibrinogenului sub 300mg% semnific insuficiena hepaticgrav.
Excesul proteic neputand fi depozitat ca atare este transformat in grsimi.
Aminoacizii in exces sunt degradai, cu formare de amoniac, produs toxic pe care ficatul
prin funcia urogen il transform in uree.
Nucleoproteinele sunt transformate in acid uric, eliminat urinar, ca i ureea.
D. Metabolismul substanelor minerale
Ficatul reprezint un depozit de Fe 3-4 g, Cu, ioni de Na, K i Cl cepot fi utilizai cand
nevoile organismului o cer.
E. Metabolismul apei
Prin procesele metabolice ficatul reprezint un depozit de ap i datorit neutralizrii
hormonului antidiuretic este un reglator al apei in organism. Ficatul este i un depozit de
sange, reinand in mod normal intre0,8 i 1,2 l uneori pan la 2 1. De asemenea fiind
staie intermediar incirculaia portal, constituie un sistem de baraj pentru
supraincrcareaventricular dreapt.
-
7/29/2019 Proiect Miha
10/27
10
F. METABOLISMUL VITAMINELOR
In ficat se gsesc majoritatea vitaminei, A, B1, B2, B12, D, K, PP; este organul ce1 mai
bogat in vitamina A (conine pan la 95% din cantitatea de vitamina A a organismului)
G. FUNCIA HEMATOPOIETIC
Funcia de formare a globulelor roii in viaa fetal sau de distrugere a acestora (lezate
sau imbtranite) cu economisirea fierului.
H. FUNCIA ANTITOXIC
Are rolul de a neutraliza, inactiva i elimina substanele strine organismului sau proprii
dar in exces, ce pot avea efecte toxice. De asemenea are funcie imunogenic datorit
eliminrii germenilor prin bil.
I. SINTEZA FERMENILOR
Fermenii sunt arginaza i ureeaza pentru funcia urogen; fosfataza i fosforilaza
pentru metabolismul glucidic i lipidic; colinesteraza pentru degradarea acetilcolinei,
transaminaze pentru metabolismul proteinelor.
J. MENINEREA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC
In condiii de alcaloz, ficatul elimin prin bil valene alcaline. Incondiii de acidoz,
ficatul transform acidul lactic in glucoz i apoi in glicogen sau prin formarea
amoniacului i eliberarea de K mrete numrul de valene alcaline in plasm.
K. FUNCIA TERMOREGLATOARE
Pentru organismul in repaus este cel mai important generator de cldur.
-
7/29/2019 Proiect Miha
11/27
11
CAPITOLUL 2
INGRIJIREA PACIENTULUI CU CANCER HEPATIC
2.1.DEFINITIE
Hepatocarcinomul sau carcinomul hepatocelular este o tumormalign primar a
ficatului. Reprezint in prezent a treia cauz de deces prin cancer in lume. Incidena
este crescutin Asia i Africa unde prevalenahepatitei B i C endemice predispune la
dezvoltarea de afeciuni hepaticecronice i secundar a carcinomului hepatocelular.
2.2.ETIOPATOGENIE
Factorii de risc in dezvoltarea cancerului hepatic cuprind: hepatita B i C, consumul
de alcool, aflatoxina B1, consumul abuziv de medicamente i toxice, hemocromatoza i
ciroz hepatica.
2.3.SIMTOMATOLOGIE
Simptomele de debut ale cancerului hepatic sunt vagi i nespecificeafeciunilor
hepatice. Perioada lunga intre creterea tumoral i primele semne ale bolii este prima
cauz a mortalitii crescute in randul pacienilor.
La momentul diagnosticului acetia prezint fatigabilitate, febr, durere abdominal i
anorexie. Pot apare emaciai i cu stare de ru general. Pe msur ce tumor creste in
volum intinde capsula care acoper ficatul la exterior determinand durere in hipocondrul
drept. Durerea se poate extinde in spate i umeri.
Unii pacieni pot dezvolta ascita in cavitatea abdominal. Alii pot prezenta semne de
hemoragie in tractul digestiv.
Tumora poate bloca ductele biliare sau hepatice conducand la icter scleral,
tegumentar, urin i scaune inchise la culoare.
-
7/29/2019 Proiect Miha
12/27
12
2.4.TABLOU CLINC
Prezentarea pacienilor cu hepatocarcinom la medic a evoluat semnificativ inultimele
decade. In timp ce in trecut tabloul clinic afferent cuprindea semnele unui cancer
avansat: scdere in greutate sever, durere in hipocondrul drept i decompensarehepatic, astzi afeciunea esterecunoscut mult mai devreme datorit screeningului
bolnavilor de ciroz,folosind scanarea computer tomografic i alfa-proteina seric.
2.5.DIAGNOSTIC MEDICAL
La examenul fizic se gsete un ficat mare, sensibil. Cancerele hepatice sunt bine
vascularizate i un flux crescut de sange tumoral se descarc in artera hepatica
determinand turbulente. Acestea pot fi auzite la auscultaie cu stetoscopul la jumtate
dintre pacieni.
2.6.TRATAMENT
Extirparea complet a tumorii este singura ans de vindecare pe termen lung.
Rezecia este opiunea pentru tumorile mai mici de 5 cm fr ciroz.
Poate fi tolerat o rezecie hepatic de 50%.
La cei cu ciroz rezecia este mai limitata iar supravieuirea la 5 ani este de 74%.
Dup rezecie 75% vor dezvolta recurente intrahepatice in 5 ani. Poate fi de novo sau
prin diseminarea local anterioar.
Transplantul hepatic ortotopic ofer avantajele eliminrii recurenei din marginile
rezeciei i inlturarea ficatului cirotic, predispus lamalignizare. Inltur i grijile
secundare capacitaii de regenerare postrezecie a ficatului pentru a ajunge la un volum
adecvat.
Prognosticul infaust al transplantului a fost corelat cu rejetul de grefa, distribuia
bilobara a tumorii, invazia vascular, gradul histologic inalt i nivele de alfa-fetoproteinpeste 300 ng/ml. La aceti bolnavi recurena estecrescut.
-
7/29/2019 Proiect Miha
13/27
13
Terapiile de ablaie
Pot fi folosite pentru a reduce riscul progresiei tumorale sau in scop paliativ. Aceste
procedee pot fi efectuate percutan, laparoscopic sau chirurgical.
Injectarea percutan de etanol a fost prima tehnica de ablaie utilizat.
Presupune injectarea de alcool direct in tumor, prin ghidaj ecografic. Sunt necesare
46 edine. Procedeul are ins o rat mare de recuren tumoral.
Ablaia prin radiofrecven introduce un ac in tumor iar un curent circul la un
electrod. Curentul duce la agitaia ionilor in celule, generare de cldura local i
desicarea esutului tumoral. Campul de esut poate fi extins prin rcire cu ap. Terapia
necesita o singur edin.
2.7.COMPLICATII
Complicaiile sunt determinate de vascularizaia bogat i hemoragiile intratumorale,
care scad temperatura local in esut i diminueaz eficacitatea tehnicii .
-
7/29/2019 Proiect Miha
14/27
14
CAPITOLUL 3
3.1.ROLUL PROPRIU AL ASISTENTEI MEDICALE
Inter-relaiile funcionale ale ficatului cu cile biliare, etiopatogenia adesea comun acelor dou grupe de afeciuni, fac ca ingrijirea bolnavilor cu afeciuni hepatice sau biliare
s se fac impreun, avand multe elemente comune de explorare i de tehnic
terapeutic care intereseaz direct munca A.M.
3.1.1.EXAMINAREA CLINICA
In urma anamnezei i examenului clinic efectuat de medic s-a observat: inapeten,
oboseal, dispnee, stare de nutriie precar, absena esutului adipos, a trofie
muscular, tegumente deshidratate, intens icterice, stelue vasculare, ficat la 4 cm sub
rebord, de consisten dur i neregulat,
dureros la palpare, splina palpabil la 3 cm sub rebord, abdomenul destins in volum cu
circulaie colateral vizibili cu matitate deplasabil prin lichid de ascit in cantitate
moderat.
3.1.2.SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALESe urmrete temperatura, culoarea sclerelor i a tegumentelor (icterizarea sau
dezicterizarea), pruritul, culoarea scaunelor, culoarea i cantitatea urinei, aportul de
lichide, edemele, greutatea corporal, dispariia edemelor, modificri de comportament.
3.1.3.ALIMENTATIA PACIENTULUI
Trebuie fracionat in doze mici i dese. Bolnavii vor primi un regim de cruare a
ficatului prin evitarea grsimilor i a alimentelor meteorizante asigurandu-se un aport
bogat in hidrani de carbon i vitamine. Proteinele se vor da in cantiti progresive. Se
vor interzice buturile alcoolice, condimentele i alimentele prjite. In cursul cirozelor
hepatice regimul va fi hiposodat.
Dieta monoton a bolnavilor trebuie fcut mai acceptabil prin procedee culinare.
-
7/29/2019 Proiect Miha
15/27
15
In prima zi se administreaz regim hidro zaharat: ceai slab de mueel sau
suntoare. A doua i a treia zi, dac fenomenele dureroase cedeaz, se adaug paine
prjit i sup mucilaginoas de orez. Din a patra zi se introduce alimente uor
digestibile, neiritabile, cu valoare caloric ridicat: sup de zarzavat cu fidea, crem de
legume, cartofi copi, carne de vit preparatrasol sau perioare, unt, compot, peltea
sau mere.
Un regim de cruare hepatic cu: legume cu celuloz fin, fructe coapte (exclus cele
cu coaja groas), iaurt, branz de vaci, cartofi, cereal fierte, ulei vegetal (de msline)
30-40 g/zi, pui, pete rasol, bor.
Sunt interzise carnea gras de orice fel, afumturile, branza gras i fermentat,
oule prjite, varza, guliile, ceapa, nucile, condimentele iui, rantaurile, fina prjit i
uleiul preparat termic.
Sunt recomandate sucuri de drenaj biliar, administrate fracionat i in doze crescute
progresiv (de exemplu: 300 ml morcov + 30 ml sfecl + 90 ml castravete).
3.1.4.EDUCATIA SANITARA
A.M. va ine cont de normele de prevenire a infeciilorintraspitaliceti i in acest sens
va respecta cu strictee msurile de asepsie i antisepsie in efectuarea manoperelor
terapeutice In acelai timp va inva bolnavul in tot timpul spitalizrii i la externare s
respecte i el anumite reguli de via pentru a preveni recderile i complicaiile
1. Respectarea odihnei
2. Respectarea regimului dietetic
3. Interzicerea consumului de alcool i tutun.
-
7/29/2019 Proiect Miha
16/27
16
3.2.ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE
3.2.1.EXAMINAREA PARACLINICA
Asistenta medical efectueaz recoltrile de sange, urin, materii fecale, sucuri
digestive i le trimite conform planului de explorare la laborator pentru efectuarea
probelor funcionale ale ficatului.
AM efectueaz sondajele exploratoare i terapeutice.
A.M.pregtete bolnavul i materialele necesare pentru examenul radiologic al cilor
biliare, pentru puncie abdominala, puncie biopsic a ficatului,laparoscopie.
In caz de ascit. AM pregtete bolnavul pentru puncie evacuatorie
(paracenteza)
In timpul ingrijirilor acordate bolnavilor hepatici A.M. trebuie s urmreasc i s
recunoasc eventualele complicaii. Cele mai importante de recunoscut sunt semneleprevestitoare ale comei hepatice i hemoragia.
Asistenta va avea obligaia s anune medicul la cea mai mica suspiciune.
3.2.2.ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Administrarea medicaiei bolnavilor hepatici se va face dup indicaia medicului
Astfel se administreaz:
- antispastice - Scobutil, Papaverin, I.izadon, Beladon.
antiemetice - Emetiral, Clordelazin
- coleretice - Colebil, Anghirol
- enzime de substituie Triferment
- cortizonice
- diuretice
- factori lipotropi Mecopar
- hepatoprotectoare - Silimarina
- antisclerogene Colchicina
Pentru corectarea deficitului proteic se fac perfuzii cu plasm.
-
7/29/2019 Proiect Miha
17/27
17
3.3.DESCRIEREA UNEI TEHNICI 1
Paracenteza (puncia abdominal)
Const in traversarea peretelui abdominal cu ajutorul unui trocar. In cavitatea
peritoneal se poate acumula lichid (ascita) din cauza unui obstacol in circulaia portal,
ceea ce determin hipertensiune in ramurile venei porte.
Ascita apare in: ciroza hepatic, cancer hepatic, in tumorile peritoneale, in peritonita
TBC (tuberculoas), in insuficiena cardiac, in cazul unor tumori maligne
intraabdominale (cancer, chist ovarian, cancer ovarian).
Scopul punciei:
- exploratorpunerea in eviden a lichidului peritoneal, recoltarea i
examinarea lichidului pentru stabilirea naturii acestuia.
- terapeuticevacuarea unei colecii de lichid in ascitele masive (apas
asupra diafragmului impiedicand respiraia, circulaia) i pentru efectuarea dializei
peritoneale.
Contraindicaii: este contraindicata in chisturi ovariene mari, in sarcina, hidronefroz.
Paracenteza (puncia abdominala) se efectueaz cu prudenta in cazul pacienilor cu
precoma, in diateze hemoragice.
Coleciile de lichid inchistate se evacueaz pe cale chirurgical. Locul punciei
Fosa iliaca stang pe linia Monroe-Richterce se gsete la punctual de unire a
treimii medii cu cea mijlocie, a liniei ce unete ombilicul cu spina iliac, antero-
superioar stang.Puncia se poate efectua i la mijlocul liniei ce unete ombilicul cu
pubisul.
Materiale necesare
- de protejare a patului
- de dezinfecie a tegumentelor alcool, alcool iodat, iod
- instrumente i materiale sterile trocarsteril de diverse mrimi (2-3 trocare), seringi
sterile, trusa chirurgicala (un bisturiu, pense hemostatice),
-
7/29/2019 Proiect Miha
18/27
18
casoleta cu comprese, vata, campuri sterile, manui sterile, tub prelungitor (intre trocar
si recipientul in care se colecteaz lichidul), stativ cu eprubete sterile, cilindru gradat
sau o gleat.
- un cearaf impturit in 3 in lungimea acestuia ce se aeaz in jurul abdomenului,
deasupra locului punciei pentru a ajuta evacuarea lichidului.
In timpul punciei, cearaful se strange pentru a antrena lichidul, dup puncie
infoar abdomenul pentru a evita eliminarea lichidului.
- substane medicamentoase anestezice locale, tonice cardiace
- tvia renal,
- daca puncia se efectueaz in salon se pregtete un paravan.
- materiale pentru determinarea reaciei Rivalta pahar conic, pipeta, soluie.
Se face pregtirea psihic i fizic a pacientului
Pregtirea fizic
- pacientul este invitat s urineze (sau se face sondaj vezical).
- se dezbrac regiunea abdominal i pacientul este ajutat sa se aeze indecubit dorsal
in pat, peste cearaful impturit in 3, cu flancul stang la marginea patului, iar trunchiul
sprijinit pe 2 perne (uor ridicat) sau, pacientul st aezat ca intr-un fotoliu.
- se msoar circumferina abdominal.
- puncia este efectuata de ctre medic, ajutat de 2 asistente.
- pregtirea pentru puncie : splare pe maini, dezinfectare, manui sterile.
Asistenta pregtete pacientul si materialele necesare. Medicul alege locul punciei pe
care asistenta il dezinfecteaz.
Tehnica
Una dintre asistente - menine bolnavul in poziia recomandata de medic,
supraveghindu-i permanent faciesul, respiraia, starea bolnavului.
Cealalt asistenta ajuta medicul la imbrcarea mnuilor, ii ofer seringa cu
substana anestezica si celelalte materiale necesare, dezinfecteaz locul punciei
inainte si dup anestezie.
In cazul unui bolnav cu esut adipos dezvoltat, medicul poate efectua o incizie cu
bisturiul.
-
7/29/2019 Proiect Miha
19/27
19
Medicul efectueaz puncia, scoate mandrenul, recolteaz lichid intr-o eprubeta
aspirand cu o seringa, apoi adapteaz la ac tubul prelungitor pentru evacuarea lichidului
in vasul colector.
Daca se intrerupe eliminarea de lichid se schimba incet poziia bolnavului.
Prima puncie se recolteaz o cantitate mai mica de lichid (pana la 5l). Dup
recoltarea lichidului se retrage trocarul sub tampon imbibat cu alcool, se maseaz uor
pentru intreruperea traiectului, se aplica comprese sterile, iar deasupra o fa ce
bandajeaz abdomenul, apoi cearaful.
Daca medicul a efectuat incizie, dup puncie aplica cateva agrafe
Michele, apoi comprese sterile, iar deasupra cearaful, ce se fixeaz cu ace de
sigurana.
ngrijirea pacientului dup puncie
Pacientul se aeaz comod in pat, in aa fel incat locul punciei sa fie mai sus pentru
a evita presiunea asupra orificiului si eliminarea continua a lichidului. Dup cca 6 ore se
poate indeprta cearaful (in funcie de stareapacientului).Asistenta msoar pulsul,
TA, diureza.
In cazul in care au fost aplicate agrafe, acestea se indeprteaz dup 3-4 zile. Din
lichidul recoltat se face un examen macroscopic, se msoar cantitatea de lichid. Se
efectueaz reacia Rivalta, eprubeta etichetata se trimite la laborator pentru examene
(citologic, bacteriologic, biochimic).
In foaia de observaie se noteaz cantitatea de lichid evacuat, data, ora numele
persoanei, si circumferina abdominala inainte si dup puncie.
Accidente:
- evacuarea unei cantiti mari de lichid produce decomprimare brusca a cavitii
abdominale, ce poate sa duca la colaps vascular.
- hemoragia digestivamanifestata prin hematemeza (vrstura cu sange) si melena
(scaun cu sange).
- perforarea intestinuluicare poate sa produc peritonita.
- persistenta orificiului de puncie prin care se elimin lichid.
-
7/29/2019 Proiect Miha
20/27
20
- dac in timpul punciei se intrerupe eliminarea de lichid schimbam poziia pacientului,
sau se introduce mandrenul bont, pentru a indeprta o ansa intestinal sau flocoane se
fibrina care acoper orificiul trocarului.
La prima puncie se pot elimina intre 4-5 litri de lichid, iar la urmtoarele se pot elimina
10 litri de lichid. Sunt contraindicate punciile evacuatoare repetate, deoarece duc la
stri caexie (pacientul rmane piele si os, numai cu abdomenul mare) prin
hipoproteinemie.
TEHNICA 2
PUNCIA VENOAS
Definiie:Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin
intermediul unui ac de puncie.
Scop:
Explorator- recoltarea sngelui pentru examene de laborator biochimice,
hematologice, serologice i bacteriologice
Terapeuticadministrarea unor medicamente sub foema injeciei i perfuziei
intravenoase:
- recoltarea sngelui n vedere transfuzrii sale
- executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui
- sngerarea 300-500 ml n edemul pulmonar acut, hipertensiune
arterial
Locul punciei:
venele de la plica cotului, unde se formeaz un M venos prin
anastomozarea lor
venele antebraului
venele de pe faa dorsal a minii
-
7/29/2019 Proiect Miha
21/27
21
venele subclaviculare
venele femurale
venele maleolare interne
venele jugulare i epicraniene mai ales la sugari i copii mici
Pregtirea punciei:
Materiale:
De protecie: - pern elastic pentru sprijinirea braului
- muama i alez
Pentru dezinfecia tegumentului tip I protecia cmpului cutanatap i spun,
aparat de ras, alcool iodat, tinctiur de iod, alcool medicinal, pense
porttampon, cmpuri sterile pentru izolarea locului.
Pentru dezinfecia i protecia minilor: ap i spun, alcool medicinal, mnii
sterile din cauciuc.
Instrumentar i materiale sterile: ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10,
10/10 mm n funcie de scop, seringi de capaciti diferite n funcie de scop,
pense, tampoane, mnui chirurgicale.
Alte materiale: garou, eprubete uscate i etichete, cilindru gradat, fiole cusoluii medicamentoase, soluii perfuzabile, tvi renal;(materialele se vor
folosi n funcie de scopul punciei).
Pregatirea pacientul
Pregtirea psihic: se informeaz asupra punciei
Pregtirea fizic: pentru puncia la venele braului, antebraului:
- se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentru pacient ct i pentru persoana careexecut puncia
- se examineaz calitateai starea venelor avnd grij ca hainele s nu mpirdice
circulaia de ntoarcere la nivelul braului
- se aaz braul pe perni i muamaua n abducie i oxtensie maxim
-
7/29/2019 Proiect Miha
22/27
22
- se dezinfecteaz tegumentele
- se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei, strngndu-l
astfel nct s opreasc circulaia venoas fr a comprima artera
- se recomand pacientului s strng pumnul, venele devenind tengescente
Execuia punciei
asistentul mbrac mnuile sterile i se aeaz vis-a-vis de bolnav
se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul punciei,
executnd o uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine.
se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizonul n sus, nmna dreapt, ntre police i restul degetelor.
se ptrunde cu acul traversnd, n ordine, tegumentul ndirecie oblic ( unghi
de 30 grade) apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten elastic, pn
cnd acul nainteaz n gol.
se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei
se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa
se continu tehnica, n funcie de scopul punciei venoase: injectarea
medicamentoas, recoltarea sngelui, perfuzie.
n caz de sngerare, se prelungete acul perfuziei cu un tub dinpolietilen
care se introduce n vasul colector, garoul rmnnd legat de bra.
Se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea
garoului i pumnului.
Se aplic tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de ptrundere a
acului i se retrage brusc.
Se comprim locul punciei 1-3 minute, braul fiind n poziie vertical.
ngrijirea ulterioar a pacientului
se face toaleta local a tegumentului
-
7/29/2019 Proiect Miha
23/27
23
se schimb lenjeria dac este murdar
se asigur o poziie comod n pat.
se supravegheaz pacientul.
CAPITOLUL 4
STUDIU DE CAZ
Pacientul Corban Ion, in varst de 49 ani, cu domiciliul in Brasov, consumator
cronic de alcool, se interneaz pentru dureri abdominale, mrire in volum a
-
7/29/2019 Proiect Miha
24/27
24
abdomenului i icter intens. Simptomatologia a aprut in urma cu o lun cand a avut i
hemoragii nazale (epistaxis), simptome ce s-au agravat acum dou sptmani.
In urma anamnezei i examenului clinic efectuat de medic s-a observat:
-inapeten,
-oboseal,
-dispnee,
-stare de nutriie precar,
-ficat la 4 cm sub rebord, de consisten dur i neregulat, dureros la palpare,
- splina palpabil la 3 cm sub rebord,
- abdomenul destins in volum cu circulaie colateral vizibil i cu matitate deplasabil
prin lichid de ascit in cantitate moderat.
Se recolteaz sange pentru urmtoarele analize: hemoleucogram complet, testebiochimice, AFP, markeri virali i se efectueaz o ecografie abdominal. Se constat un
sindrom biologic de insuficien hepatic iar ecografic, ficat mrit de volum, prezena
unei formaiuni la nivelul lobului drept hepatic i lichid de ascit in cantitate moderat.
Se ridic suspiciunea unui cancer hepatic i se interneaz pacienta pentru
completarea investigaiilor in vederea confirmrii i completrii diagnosticului,
recomandandu-se in continuare CT abdominal, puncie biopsie hepatic i paracentez.
Pe baza datelor culese, se identific nevoile fundamentale afectate, manifestrile i
sursele de dependen i se intocmete planul de ingrijire.
PLANUL DE INGRIJIRE
Nevoiaalterata
Manifestari dedependenta
Problema dedependenta
Obiective Interventiiautonome sidelegate
Evaluare
Nevoia - dispnee Dificulti Ameliorarea Autonome: Dispneea se
-
7/29/2019 Proiect Miha
25/27
25
de
a respirai a aveao buncirculaie
- circulaiecolateral
respiratoriidatoritascitei ianemiei.Modificri
circulatoriidatoratehipertensiuniiportale
dispneeiEvacuarealichidului deascit
- asigurarea unuimicroclimatefavorabil- ajut bolnava sadopte o poziie (cu
trunchiul mairidicat) care sa-iameliorezedispneea- incurajeazbolnava s sealimentezeDelegate:- reechilibrarehidroelectrolitic iacido-bazic
- pregtire fizic ipsihiciparticiparea lapuncia abdominal- administrareatratamentuluirecomandat dectre medic
amelioreazdupparacentez.
Nevoia
de
a bea i
mnca
inapeten Alterareastrii denutriie
datoratinapetenei icancerului
Ameliorareastarii denutritie
Autonome:- regim de cruarehepatic
- incurajeazpacienta s sealimenteze i oinformeazasupra regimuluialimentar pecare trebuie s-ladopteDelegate:- alimenteazpacienta parenteralinstituind perfuzii cuglucoz5%,vitamine ielectrolii dupindicaiile medicului-hidrateazpacientaparenteral conform
Curbaponderalstaionar
-
7/29/2019 Proiect Miha
26/27
26
indicaiilormedicului- administrareatratamentuluirecomandat de
ctre medic.Nevoiade aelimina
- uriniinchise laculoare- scaunedecolorate
Modificareaaspectuluiscaunelor iurinii datoriticterului.
Diminuareaicterului
Autonome:- msurarea zilnica diurezei iurmrireaaspectului urinii iscaunelor inotarea in foaia deobservaieDelegate:- recoltarea de
sange pentruanaliza bilirubinei- administrareamedicaiei prescrisede ctre medic
Persistaicterul
Nevoia
dea se
micai a aveao bun
postur
-durere- oboseal-slbiciunemuscular
Diminuareacapacitii dea se micadatoritdurerilor iepuizrii
AmeliorareadurerilorDiminuareaoboselii
Autonome:- ajutarea pacienteisaib o bunpostur in pat i sefectueze micrilecare-i sunt
necesareDelegate:- administrarea isupraveghereamedicaiei prescrisede medic- echilibrare hidric,nutritiv i acido-bazic pe caleparenteral- administrarea de
analgezice
Durerile sauameliorati capacitatede efort s-aamelioratuor
BIBLIOGRAFIE
Dr. Roxana Maria AlbuAnatomia i fiziologia omului
-
7/29/2019 Proiect Miha
27/27
Prof. Dr. Radu Pun Tratat de medicina interna bolile aparatului digestiv.
Ficatul, cile biliare i pancreasul.Bucureti 1986.
Lucreia TitiricExploatri funcionale i ingrijiri speciale acordate bolnavului.
Tehnici de ingrijire.
Iancu .E., Marcean , C.Manual de nursing IV, Colecia FundeniBucureti 2003.
Chiru , F., Chiru, G.,Ingrijirea omului bolnav i a omului sntos. Morariu, L
Bucureti, 2001.