Cuprins

Capitolul 1 Memoriu tehnic3Capitolul 2 Prezentarea produsului,variante tehnologice42.1.Prezentarea general a produsului42.2.Proprieti chimice, fizice i biologice92.3.Variante tehnologice132.4. Alegerea variantei optime182.5. Caracterizarea materiilor prime i auxiliare18Capitolul 3 Tehnologia de fabricaie243.1.Consideraii teoretice243.1.1.Chimismul reaciilor i mecanismul de reacie243.1.2.Studiul cinetic273.1.3.Studiul termodinamic293.2. Elaborarea schemei pe faze de fabricaie403.3. Bilanul de materiale41Capitolul 4. Controlul,reglarea i automatizarea procesului564.1.Controlul de calitate pe faze de fabricaie564.2. Aparate de msur i control adoptate57Capitolul 5. Deeuri de fabricaie i valorificarea acestora65Capitolul 6 Utiliti67Capitolul 7.Transport, depozitare, ambalare69Capitolul 8. Msuri de tehnic a securitii muncii i norme P.S.I718.1.Msuri de tehnic a securitii muncii718.2. Norme P.S.I73Bibliografie74

Capitolul 1 Memoriu tehnic

n cadrul acestui proiect s-a proiectat procesul tehnologic de obinere a meclofenoxatului. Meclofenoxatul este un medicament simptomatic, cu aciune asupra sistemului nervos central (SNC).Face parte din categoria medicamentelor psihotone, find un psihotonic, adic un energizant al sistemului nervos central. Cel mai important capitol este capitolul 2 n care sunt prezentate cele mai importante aspecte ale obinerii meclofenoxatului. n prima parte a capitolului s-au prezentat proprietile produsului i domeniile de utilizare a acestuia. n continuare sunt prezentate variantele tehnologice de obinere a acestuia, preciznd avantajele i dezavantajele fiecrei variante n parte, apoi se alege varianta optim de obinere a meclofenoxatului.Pe baza procesului tehnologic optim adoptat s-a realizat schema bloc a procesului de obinere a meclofenoxatului. Tot aici sunt relatate materiile prime i auxiliare necesare procesului de obinere.n capitolul 3 sunt prezentate mecanismul reaciilor chimice dar i cinetica i termodinamica procesului. O parte important a acestui capitol este bilanul de materiale n care sunt efectuate o serie de calcule cu privire la materiile prime care intra n proces. Capitolul 4 prezint controlul fabricaiei, mai precis controlul, reglarea i automatizarea procesului tehnologic. Capitolul 5 descrie produsele secundare rezultate din procesul de obinere a meclofenoxatului, ct i deeurile de fabricaie. Tot n acest capitol sunt prezentate i metodele de epurare a apelor reziduale dar i a gazelor rezultate din process.n capitolul 6 sunt prezentate utilitile care sunt folosite n procesul de obinerii meclofenoxatului.n ultimele 2 capitole sunt prezentate condiiile de ambalare, depozitare, transport ale produsului i norme de protecie a muncii i P.S.I. care trebuie respectate pentru bun desfurare a procesului tehnologic de obinere a meclofenoxatului.

Capitolul 2. Prezentarea produsului.Variante tehnologice2.1 Prezentarea generala a produsului

MECLOFENOXATULMecloflenoxatul este cunoscut si sub numele de Lucidril, Centrofenoxina sau esterul dimetil-aminoetilic al acidului 4-clorfenoxiacetic.A fost descoperit in anul 1959 la Centru National de Cercetare Stiintifica din Franta.Meclofenoxatul clorhidrat este un energizant al celulei nervoase si regulator metabolic al acesteia.

Fig.1 Structura chimica a meclofenoxatuluiMedicamentele psihoenergizante sunt produse naturale sau de sinteza care au efect stimulant asupra sistemului nervos central,inlaturand senzatia de oboseala,somnolent,adinamie si marind randamentul energetic al celulelor scoartei cerebrale.Printre produsele naturale cu effect stimulant asupra sistemului nervos se remarca: Cafeina-(1,3,7-trimetilxantina) se gaseste in cafea (1-2%), in Frunze de ceai (1-4,8%) in nuca de cola (2,7-3,6%) are o actiune excitanta central influentand scoarta cerebral,bulbul si maduva (centrii respiratori si vaso motori),actiune care se manifesta prin reducerea oboselii si a somnului.Cea mai mare parte de cafeina se consuma sub forma de cafea si de ceai.

Fig.2 Structura chimica a cafeinei

Stricnina-alcaloid principal din Srtychnos nux vomica ,este un medicament cu puternic effect central stimulant,manifestat prin actiune tonica asupra creierului,maduvei si a musculaturii.Fiind foarte toxica utilizarea ei in psihoterapie se afce cu prudent (doze mai mare de 5mg produc moartea prin asfixiere).

Fig 3 Structura chimica a stricninei

Picrotoxinina

Fig 4 Structura chimica a picrotoxininei

Crelizinul-este un amestec de aminoacizi si peptide solubile obtinut prin hidroliza enzimatica a fractiilor hidrosolubile din creier de porcine.Produsul stimuleaza procesele metabolice cerebrale,fiind utilizat in tratarea afectiunilor psihice.

Lecitina-este un amestec de digliceride a le acizilor stearic,palmitic si oleic legate de fosfat de colina.Se obtine prin extractive din soia se seminte de floarea soarelui.Fosfatidele din lecitina intra in alcatuirea membrane celulare cu rol energetic si cu rol de transportor de ioni prin membrane celulare.Pe langa produsele naturale cu actiune pshioenergizante se cunosc foarte multe substante de sinteza care actioneaza stimulativ asupra sistemului nervos central.Aceste substante pot fi clasificate in urmatoarele grupe:a)amine cu actiune simpaticomimetica de tipul efedrinei si amfetaminei b)psihoenergizante cu actiune simpaticominetica redusa sau nulac)pshioenergizante cu reglare metabolic d)vitamine si aminoacizi cu actiune metabolicToate produsele din aceasta grupa,desi foarte polimorfe din punct de vedere chimic realizeaza acelasi efect de reglare a metabolismului celulei nervoase.Principali derivati energizanti ai sistemului nervos central sunt reprezentati pe grupe in tabelul 1.

Denumirea grupeiStructura chimica a produselorDenumirea produselor

Derivati de dimetilamino etanol

CentrofenoxinaMeclofenoxatLucidril

Meclosulfonat

Pirisudanol Piriduccideanol

Ciprodenat Actebral

Deanol acceglumat

NeotropeDerivati de pirolidona PirocetamNootropilPiramen

Oxiracetam

Etiracetam

Aminoacizi Acid glutamicGlutaromAcid gama-amino butyric GABA

Derivati de piridina PyritinolEncefabolEnerbol

2.2 Proprietati fizice,chimice si biologiceProprietati fizice ale meclofenoxatului:

pulbere microcristalina alba

gust amar usor solubil in apa

solubila in alcool putin solubila in cloroform si acetone insolubila in eter p.t 138-140 C conditionare:

comprimate 0,1g

flacoane injectabile 0,25g

supozitoare 0,2g

Proprieti chimice:Avnd n vedere structura chimic a meclofenoxatului, putem concluziona c poate participa la reacii datorate gruprilor funcionale prezente cum ar fi:a) Reacii datorate gruprii etericeb) Reacii datorate gruprii estericec) Reacii datorate gruprii aminice trisubstituited) Reacii datorate legturii halogen-arile) Reacii datorate catenelor alifatice saturatec) Reacii datorate gruprii esterice:Pentru simplificare se noteaz compusul:

Hidroliza

Transesterificarea

Reacii cu nucleofilii cu azot

c) Reacii datorate gruprii aminice trisubstituitePentru simplificare se noteaz compusul:

Reacia de substituie la gruparea aminic

amin cuaternar

Proprietati biologice:Spre deosebire de alte substante psihoenergetice, este angrenat direct in procesele biochimice neuronale. Stimuleaza functia scoartei cerebrale, regleaza activitatea formatiunii reticulate a sistemului hipotalamohipofizar si a sistemului nervos periferic. Este lipsit de toxicitate si nu da reactii adverse. Nu are contraindicatii si poate fi folosit in cursul altor tratamente.Ca medicatie adjuvanta in stari de obnubilare (dupa traumatisme, interventii chirurgicale, accidente cerebro-vasculare), stari comatoase, confuzie mintala, delirium tremens, tulburari de memorie, tulburari psihocomportamentale de batranete, surmenaj; anoxie la nou-nascut, intarziere psihosomatica la copii, sechele postencefalitice; tulburari endocrine prin dereglare hipotalamo-hipofizara.Psihoze endogene cu neliniste si agitatie, tulburari extrapiramidale; prudenta in starile de excitatie. Folosirea de catre sportivi nu este permisa (reactie pozitiva la controlul antidoping).Adulti: oral, 2-3 comprimate de 3-4ori/zi (in cazurile grave se pot folosi initial 2 g/zi); in injectii (continutul unui flacon se dizolva in 5 ml solutie salina izotona sterila), intravenos lent (2 ml/minut) sau intramuscular, cate 1-2 flacoane de 1-4 ori/zi (in functie de situatia clinica). Copii: 1-2comprimate de 3 ori/zi.

2.3 Variante tehnologice1. Meclofenoxatul se obtine din p-clorfenol,acid cloracetic,SOCl2 si dimetilaminoetanol,in trei etape: obtinerea acidului p-clorfenoxiacetic - p-clorfenolul reactioneaza cu NaOH si se formeaza p-clorfenoxid de sodiu;-separat se obtine monocloracetatul de sodiu din acid monocloracetic si NaOH;- acesta se trateaza cu p-clorfenoxid de sodiu la 1000C/3 ore, cand se obtine p-clorfenoxi-acetatul de sodiu;- acidul p-clorfenoxiacetic rezulta prin tratarea sarii de sodiu cu HCl, filtrare (nuce), uscare (dulap uscator). clorurarea acidului p-clorfenoxiacetic

- se obtine prin tratarea acidului cu SOCl2 (clorura de tionil) la 62-640C; - dupa reactie clorura acida se distila la 1420C si 17 mmHg, dupa ce produsii secundari SO2, HCl si SOCl2 sunt eliminati.

condesarea clorurii acide cu dimetilaminoetanol

- in mediu de benzen anhidru, in mici portiuni 1 mol de clorura la 2 moli -dimetilaminoetanol;- este o reactie exoterma si temperatura nu trebuie sa depaseasca 70-750C;- exces de -dimetilaminoetanol deoarece 1 mol fixeaza HCl rezultat din reactie si compusul obtinut este descompus in componenti in refolosit;- cu (C2H5)3N si C5H5N se obtin produsi de reactie greu de separat;- cel mai bun ramane benzenul, cand la racirea masei reactante la 20-300C precipita clorhidratul de p-dimetilaminoetanol, filtrare;- solutia de meclofenoxat se trateaza cu HCl si se obtine clorhidratul de meclofenoxat; - urmeaza apoi operatiile de filtrare, purificare din alcool izopropilic/carbune, filtrare (1300C) si uscare.

p-clorfenol NaOH

p-clorfenoxid de sodiu

clorhidrat de p-clorfenoxi-acetatului de dimetil- aminoetil MECLOFENOXAT p-clorfenoxi acetatului de dimetil-aminoetil clorura acidului p-clorfenoxi acetic acid p-clorfenoxi-acetic p-clorfenoxiacetatul de sodiu monocloacetatul de sodiu acid monocloracetic NaOH

HCl

clorura de tionil -dimetilaminoetanol

HCl

Fig.5 Fluxul tehnologic pentru obtinerea meclofenoxatului

Schema tehnologica a instalatiei de obtinere a meclofenoxatului este prezentata in figura 6.Condensarea p-clorfenolului cu acid monocloracetic are loc in reactorul 4 prevazut cu condensatorul 3.In acest aparat se introduce clorfenolul din topitorul 1,prin intermediul vasului de masura 2,peste care se adauga intreaga cantitate de NaOH sub forma de solutie de 30%.Se incalzeste amestecul 30' la 70-75C,dupa care se adauga in portiuni,solutia de acid monoclor acetic si se verifica pH-ul care trebuie sa fie 8,8-9.Dupa aceasta ,masa de reactie se incalzeste la 90C,timp de 3h apoi se aciduleaza la pH=2 cu H2SO4 20% si se antreneaza fenolul nereactionat; in final se raceste masa de reactive,cand precipita acidul p-clorfenoxiacetic.

Fig.6 Schema instalatiei de fabricare a meclofenoxatului

Acesta se filtreaza pe filtru 5, se spala cu apa pana la pH=6,5 dupa care se usuca in uscatorul 6.Acidul obtinut dupa uscare se dizolva in benzene in aparatul 7 si se supune clorurarii cu clorura de tionil la 80C timp de 3h retinandu-se gazele in absorberul 8.In final se distila benzenul si clorura de tionil,iar peste clorura acida ramasa se adauga benzen si se trece la condesare cu dimetilaminoetanol in aparatul 9.Condensarea are loc initial la 40-45C, timp de 40-50', apoi se ridica temperature la 80C pentru perfectare.Prin racire cristalizeaza meclofenoxatul clorhidrat care se filtreaza si se aduce in aparatul 10 pentru purificare cu carbune active in izo-propanol.Solutia alcoolica, filtrat de carbune, se culege in cristalizatorul 11 unde prin racire se separa produsul pur, care dupa filtrare si uscare se conditioneaza in una din formele mentionate mai sus.2. Meclofenoxatul se obtine printr-o metoda foarte asemanatoare cu prima metoda.Diferenta fiind ca acidul p-clorfenoxiacetic se esterifica direct cu dimetilaminoetanol,fara etapa de clorurare a acidului. Obtinerea acidului p-clorfenoxiacetic

Condensarea acidului p-clorfenoxiacetic cu dimetilaminoetanol

2.4 Alegerea variantei optime

In urma studiilor de fezabilitate si avantajelor privind pretul accesibil al materiilor prime si auxiliare folosite dar si al consumului scazut de energie precum si al randamentului mai ridicat al primei variante au dus la alegerea celei mai bune tehnologii de fabricatie,aceasta realizandu-se prin sinteza organic a p-clorfenolului in prezenta catalizatorului, clorura de tionil.

2.5. Caracterizarea materiilor prime i auxiliare

p-clorfenolp-clorfenolul este utilizat ca un intermediar pentru sinteza de insecticide, erbicide, conservani, antiseptice i dezinfectante.Acesta este utilizat de asemenea n fabricarea medicamentelor, coloranilor i ca solvent pentru extragerea compuilor de suf i de azot din crbune.Proprietile p-clorfenolului: Structur chimic:

Formul:ClC6H4OH Denumire IUPAC: 4-clorofenol, 4-hidroxiclorobenzen Mas molecular:128,56 Punct de topire:43-45C Punct de fierbere:220C Punct de aprindere:98C Aspect: lichid limpede

DimetilaminoetanolulDimetilaminoetanolul, cunoscut i sub numele de DMAE sau Deanol, este un compus organic.Proprietile dimetiletanolului: Structur chimic:

Formul:C4H11NO Denumire IUPAC: 2-(dimetilamino)etanol Mas molecular:89,14 Punct de topire:-59C Punct de fierbere:134 Punct de aprindere:39C Densitate:890mg/ml-1 Aspect: incolor lichid

Dimetilaminoetanol este folosit ca un agent de ntrire pentru poliuretani i rini epoxidice.Acesta este folosit n cantiti de mas pentru tratarea apei.DMAE este utilizat n sinteza coloranilor, produse farmaceutice, emulgatori, inhibitori de coroziune i ca aditiv pentru vopsea. Clorura de tionilClorura de tionil este un compus anorganic.Acesta este un produs chimic reactiv folosit n clorurare reaciilor.Proprietile clorurii de tionil: Structur chimic:

Formul:SOCl2 Denumire IUPAC: sulfuroase diclorur Mas molecular:118,97 Punct de topire:-104,5C Punct de fierbere:74,6C Punct de aprindere:39C Densitate:1,638 g/cm3 Aspect: clar, incolor pn la galbenClorura de tionil este utilizat n principal n producia industrial de compui organici clorurai, care sunt de multe ori intermediari n produsele farmaceutice i n cele agrochimicale.Aceasta este utilizat pe scar larg n sinteza organic, pentru unele aplicaii este nevoie de purificare.Clorura de tionil este componenta de clorur din bateriile de litiu.

Acid cloraceticAcidul cloracetic, industrial cunoscut sub numele de acidul monocloracetic(MCA) este un compus organoclorurat, acesta este utilizat n sinteza organic.Proprietile acidului cloracetic: Structur chimic:

Formul:C2H3ClO2 Denumire IUPAC: cloroacetic de acid Mas molecular:94,5 Punct de topire:63C Punct de fierbere:189,3C Punct de aprindere:126C Densitate:1,58 g/cm -3 Aspect: incolor sau albe cristalinen industrie, acidul cloracetic este utilizat n producia medicamentelor, colorailor, pesticidelor.Acesta este precursorul la erbicidul glifosat mai este folosit ca stabilizator n PVC i ca component n unele produse cosmetice.

Hodroxidul de sodiuHidroxidul de sodiu, cunoscut i dreptsod causticsauleie, are formula chimicNaOH.Soda este obaztare (pH=14 la c=1 mol/l), se dizolv uor n ap cu degajare de cldur.Reacioneaz cudioxidul de carbon din aer, rezultnd carbonat de sodiu, din aceast cauz soda caustic se pstreaz n vase nchise ermetic, pentru a evita contactul cu aerul sau umezeala.Soda caustic fiind o baz tare nlocuiete bazele mai slabe din sruri.

Proprietile hidroxidului de sodiu:Formula:NaOHDenumire:hidroxid de sodiu, Alte denumiri: leie, sod caustic.Masa molecular: 39,997 g/mol.Punct de topire: 322C.Punct de fierbere: 1.388C .Densitate: 2,130 g/cm3 .Solubilitate: uor solubil nap, 1260 g/l (20C).Presiunea vaporilor: 13 Pa (618C).Aspect : substansolid, higroscopic, de culoarealb.Hidroxidul de sodiu este folosit in: obinerea decelulozihrtiedinlemnsau paie, produse chimice i materiale plastice, fabricarea despunidetergeni, fabricarea coloranilor, sinteza unor fibre textile artificiale, mercerareabumbacului(bumbacul devine mai mtsos, uor de colorat, mai rezistent, obinerea dealuminiu(prelucrarea bauxitei), curarea de ulei, grsimi, rafinarea chimic auleiului alimentar, in obinereaaluminiului din bauxit,etc.

Acidul clorhidricAcidul clorhidriceste o soluie apoas a hidrogenului clorurat (HCl). Solutia este un acid anorganic tare fcnd parte din grupa acizilor minerali. Srurile acidului clorhidric se numesc cloruri, dintre care cea mai cunoscut este clorura de sodiu (NaCl).Proprietile acidului clorhidric:Formula:HClDenumire:acid clorhidricAlt denumire:acid muriaticMas moleculara: 36,46 gmol1Punct de fierbere: 80-39CPunct de topire: -25CDensitate: 1,16 g cm3Solubilitate: 36% solubil napDuritate(Scara Mohs): 0Anion: clorCation: hidrogenStare de agregare: gaz,solutie apoas,lichidAspect:gaz acid, coroziv, foarte periculos, produce arsuri grave.Acidul clorhidric este folosit pe scar larg n industria chimic, ca acid anorganic,nmineritn procesul de prelucrare, de flotare aminereurilor, sau n tehnologia fosfailor, la purificareapetroluluiigazului natural, ca i n metalurgie, i la cositorit.In laborator HCl este un reactiv folosit frecvent la analize chimice, ca i n procedeele de titrare a unor alcali.

Acidul sulfuricAcidul sulfuric este un compus chimic al sulfului, este unul dintre cei mai puternici acizi i este foarte coroziv. Acesta este unul dintre cele mai importante substane chimice din punct de vedere tehnic i face parte dintre cei mai fabricai precursori chimici.Proprietile acidului sulfuric: Structur chimic:

Formul:H2SO4 Denumire IUPAC: sulfat de dihidrogen (vitriol) Mas molecular:98,1 Punct de topire:10,38C Punct de fierbere:279,6C Solubilitate:miscibil cu reacie intensAcidul sulfuric are multe aplicaii, incluznd multe reacii chimice i utilizri industriale. Este produsul chimic cel mai folosit n industrie, fiind numit i sngele industriei. Direciile principale includ producia de ngrminte, procesarea minereurilor i a apelor reziduale, sinteza produselor chimice i rafinarea petrolului. n combinaie cuacidul azotic, formeaz amestec sulfonitric care contine ionul nitroniu. Acest amestec este folosit la nitrarea unor compui. Procesul de nitrare este utilizat pentru producia unui numr mare de explozivi, incluznd trinitrotoluenul, nitroceluloza initroglicerina. Acidul este folosit i n acumulatorii acid-plumb, fiind uneori numit i acid de baterie.

Crbunele activEste un adsorbant microporos, acesta se obine din material cu coninut ridicat de carbon cum ar fi crbunele(antracit, crbune brun, lignit).Aceste material sunt nti carbonizate la temperature ridicate. n timpul acestui process fraciile volatile i componeni cu masa molecular mic se elimin. Crbunele rezultat este apoi activat prin tratare cu gaze oxidante (abur la 800C sau dioxid de carbon la temperature mari).n timpul procesului de activare se formeaz microporii.

Capitolul 3. Tehnologia de fabricaie

3.1.Consideraii teoretice 3.1.1.Chimismul reaciilor i mecanismul de reacie Reaciile care stau la baza obinerii meclofenoxatului decurg printr-un mecanism de substituie nucleofil de ordin 2. SN2 este caracterizat prin aceea c formeaz o legatur ntre reactantul nucleofil i un atom de carbon el decurgnd ntr-o singur etap, fr separare de intermediar iar ruperea i formarea legturilor la centru au loc simultan.Mecanismul de reactie1. Condensarea p-clorfenolului cu acid monocloracetic: reacia are loc n mai multe etape astfel:

2. Acidularea srii de sodiu a acidului p-clorfenoxiacetic:

3. Clorurarea acidului p-clorfenoxiacetic cu clorura de tionil: este o substituie nucleofil bimolecular cu o etap premergtoare n care se elimin acidul clorhidric.

Reacia cu SOCl2 este utilizat datorit faptului c produsele secundare (HCl i SO2) sunt gaze care se elimin uor din sistem.

4. Condensarea clorurii acide cu dimetilaminoetanol:

3.1.2.Studiul cineticReaciie chimice pot avea loc n sisteme nchise sau deschise.Sistemele nchise sunt acele sisteme n care nu au loc schimburi de mas cu exteriorul, produsul de reacie, intermediare i cantitatea descresctoare de reactani rmn n sistem pn la terminarea procesului chimic.Sistemele deschise sunt acele sisteme n care au loc schimburi de mas cu exteriorul.Din punct de vedere al cineticii reaciile pot fi: Reacii de ordinul I Reacii de ordinul II Reacii de ordinul IIIn cazul obinerii meclofenoxatului etapa n care putem stabili viteza de reacie este condensarea p- clorfenolului, aceast reacie fiind cea mai lent.

Procesul de condensare este descris prin urmtoarele reacii chimice:

Cinetic, procesul de condensare este descris prin ecuaiile:

Unde: CF-concentraia p-clorofenolului, mol/lCCA=concentraia acidului cloracetic, mol/lCCF=concentraia acidului fenoxiacetic, mol/lCHO=concentraia ionilor de hidroxid, mol/lk1, k2=constante de vitez, l*mol-1*h-1=timpul de reacie, hEcuaia ce descrie distribuia calitativ a produseor de reacie este:

Din aceast relaie rezult c asupra coninutului n acid clorfenoxiacetic, obinut prin condensarea acidului clor acetic cu clor fenolul n mediu bazic, influeneaz urmtori factori: pH-ul temperatura concentraia clofenolului

Valori mari ale pH-ului favorizeaz hidroliza acidului cloracetic diminund randamentul n acid p-clorfenoxiacetic, iar valorile mici de pH nu asigur concentraia necesar de ioni fenoxid pentru atingerea unor viteze mari de reacie la condensare.Din datele existente privind influena pH-ului asupra vitezei de hidroliz a acidului monocloracetic, rezult c ph-ul optim pentru condensare este de 8,8-9 la temperatura de 90C, iar raportul constantelor de vitez k1/ k2 este7,3(k1=3,76*10-2 l*mol-1*h-1 i k2=0,513*10-2 l*mol-1*h-1).Desigur, temperatura influeneaz att procesul de condensare a acidului cloracetic ct i hidroliza acestuia, dar pn la 90C influena este mai mare asupra procesuui de condensare.n aceste condiii influen mare asupra conversiei acidului cloracetic n acid clorfenoxiacetic o are concentraia clorfenolului. Studiile existente demonstreaz c la pH=8,8-9 i la temperatur de 90C, concentraia p-clorfenolului exprimat prin raport molar clorfenol: acid monoclor acetic este determinanta performanei procesului.3.1.3 Studiul termodinamic Termodinamica studiaz fenomenele fizice i chimice la scar macroscopic folosind mrimi care pot fi msurate direct (presiune, volum, temperatur) i mrimi care deriv din principiile termodinamicii ca energia intern i entropia.Majoritatea proceselor fizico-chimice au loc n practic n sisteme neizolate, motiv pentru care a fost introdus funcia termodinamic denumit energie liber Gibbs care joac rol de potenial termodinamic.

G=

G-energia liber Gibbs la temperatura dat ( kJ/mol)

- entalpia de reacie (kJ/mol)

- entropia (J/mol K)T- temperatura de reactie (K) La echilibru energia liber trebuie s aib valoare minim la presiune si temperatur constant.Se disting 3 situaii:a)

Cnd G>0 procesul este imposibil din punct de vedere termodinamicb)

G=0 proces la echilibruc)

G