proiect management-ppt
DESCRIPTION
Rolul managementului in economia de piataTRANSCRIPT
Rolul managerului în economia de piaţă
Lucrarea de faţă evidenţiază rolul managerului într-o entitate în primul rând şi rolul acestuia în economia de
piaţă, în speţă , impactul pe care îl are acesta asupra entităţii şi influeţa sa
asupra subordonaţilor săi.
Într-o firmă managerul este persoana responsabilă de performanţa muncii unuia sau a mai multor indivizi care utilizează resurse materiale ( ca de exemplu: tehnologie, materii prime, facilităţi şi bani) pentru a produce bunuri şi servicii. Rolul managerului este de a ajută firma să atingă un
nivel înalt de performanţă, prin utilizarea resurselor umane şi materiale, deci de a face să
meargă bine lucrurile prin intermediul altor oameni.
Managerii sunt necesari firmelor de orice tip sau mărime. Şcoli, spitale,
agenţii guvernamentale, mici afaceri de vânzare cu amănuntul, mari corporaţii şi hoteluri au manageri care au aceeaşi
ţintă generală: îmbunăţirea performanţei firmei.
Rolurile managerului
Se ştie ca managerii lucreaza pe diferite niveluri care reclama diferite calitaţi, Care este rolul managerului? Ce
face el pe nivelul sau ierarhic? Un studiu efecuat de Henry Mintzberg precizeaza 10 roluri manageriale, pe care le
imparte in trei categorii aflate in stransa legatura unele cu altele:
• roluri interpersonale; • roluri informaţionale;• roluri decizionale.
Rolurile interpersonale
Rezultă din autoritatea formală a managerului şi vizeaza relaţiile interpersonale. Rolul de reprezentare presupune contactul cu subordonaţii proprii sau ai altor firme, cu managerii situaţi pe acelaşi nivel sau pe altele, în cadrul unor reuniuni oficiale, cand managerul, în numele firmei, execută o acţiune (de exemplu, înmânarea unor premii anuale, a unor distincţii etc.).
Rolul de conducător presupune direcţionarea şi coordonarea activitaţii subordonaţilor (angajare, promovare, concediere). Rolul de legatură
presupune relaţii cu alţii în interiorul şi în afara organizaţiei. De exemplu, managerul de producţie trebuie să aibă relaţii bune cu managerul
marketingului şi cu alţii, pentru ca împreună să contribuie la atingerea obiectivelor organizaţiei.
Rolurile informaţionale
Plasează managerul în punctul central de primire şi transmiterea informaţiilor.Primele trei roluri au permis
managerului să construiasca o reţea de relaţii interumane, care îl ajută în culegerea şi receptarea informaţiilor ca un monitor şi transmiterea lor atat ca un diseminator cât şi ca un ,,purtător de cuvânt". Rolul de monitor implica examinarea mediului în
organizarea culegerii informaţiilor, schimburilor, oportunităţilor şi problemelor care pot să afecteze firma. Contactele formale şi informale dezvoltate în rolul de legatură sunt folosite deseori aici. Rolul de diseminator presupune furnizarea informaţiilor
importante subordonaţilor.
Rolul de purtător de cuvânt implica legaturile cu alte persoane din afara
compartimentului său: • din interiorul firmei, când reprezinta interesele
unui grup în faţa nivelului ierarhic superior; • în exterior, când prezintă punctul de vedere al
organizaţiei cu privire la o anumită preblemă.
Rolurile decizionale
Rolurile privind relaţiile interpersonale şi cele de culegere şi transmitere a informaţiilor servesc ca intrari în procesul de luare a deciziilor. Rolul de întreprinzător este acela de a căuta noul - idei,
metode, tehnici şi a-l introduce în organizaţie cu scopul schimbării ei în bine, a conducerii către performanţă. Rolul de stabilizator revine
managerului atunci când este obligat să ia decizii rapide în momentul în care, datorită unor factori perturbatori, organizaţia pe care o conduce iese din starea stabilă. Într-o astfel de situaţie, acest rol devine prioritar faţa de celelalte, în joc intrând ,,viteza de reacţie"
şi gasirea optimului in influenţarea factorilor de mediu pentru obţinerea cat mai rapida a stabilitaţii.
Rolul de distribuitor de resurse il plaseaza pe manager in poziţia de a decide cine primeşte şi cat din aceste resurse, care pot fi: bani, forţa de munca, timp şi echipamente. Aproape intotdeauna nu exista suficiente resurse şi managerul trebuie sa imparta acest
puţin in mai multe direcţii. Distribuirea resurselor reprezinta, de aceea, cel mai critic
dintre rolurile decizionale ale managerului. Rolul de negociator il pune deseori pe manager in situaţia de ,,a cantari" cui sa ofere
avantajele unei afaceri. Negocierea presupune, in ordine, munca, performanţa, obiective clare şi orice altceva poate influenţa in bine
rezultatul final.
Managerul este persoana implicata in administrarea organizatiei cu autoritate in folosirea si coordonarea
resurselor umane, financiare, materiale, informationale in scopul atingerii obiectivelor organizatiei. Managerul este
persoana care executa activitatea de conducere. I
Studiu de cazRolul managerului
Esenţa conducerii constă în încercarea de a influenţa comportamentul subordonaţilor şi se bazează pe două tipuri de funcţii – orientarea pe sarcini şi orientarea pe persoane. Funcţiile privind orientarea pe sarcini se realizează prin specificarea
activităţilor şi a obiectivelor care trebuie realizate de grup, ca întreg, de fiecare persoană, în parte.
Funcţiile care vizează orientarea pe persoane, solicită conducătorilor să menţină procesele grupului ca întreg, dar şi nevoile şi aspiraţiile individuale ale subordonaţilor.
Dezvoltarea firmei Managerul se va confrunta cu situația că după trecerea unei perioade de timp firmă sa va avea o cu totul altă dimensiune faţă de cea proiectată iniţial. Prin dezvoltarea afacerii va ajunge să aibă un număr mai mare de angajaţi, furnizori, beneficiari, produse.
Toate acţiunile vor fi făcute la o scară mult mai mare.
Creşterea organizaţiei implică modificarea sarcinilor şi obiectivelor
întreprinzătorului. Se va modifica ponderea şi tipul activităţilor lui va creşte importanța coordonării şi controlului.
PROBLEME SPECIFICE PE CALE LE POATE ÎNTÂMPINA MANAGERUL
Tranziţia firmei de la una mică spre una de mari dimensiuni va implica schimbări majore în stilul de management. O singură persoana nu mai poate deţine singură controlul şi nu-şi mai poate asuma luarea tuturor deciziilor.
Din această cauză va trebui să recurgă la delegarea autorităţii către managerii de execuţie. Rolul managerului de top va fi să coordoneze eforturile acestora, iar ei vor conduce restul echipelor. Unele companii reuşesc să traverseze cu succes acest prag at evoluției, pe când altele nu reuşesc să depăşească crizele inerente care apar la trecerea la dimensiuni superioare
Pentru mulţi întreprinzători este greu să accepte să delege autoritatea. Ei doresc să deţină controlul absolut şi fac din ce în ce mai greu legătura între subcomponentele afacerii. Pentru alţii este imposibil să conducă o afacere de mari proporţii deoarece le lipseşte această capacitate.
În funcţie de caracterul şi personalitatea fiecărui întreprinzător, el va acţiona diferit în situaţia
dezvoltării afacerii. Situaţiile posibile sunt: - să înveţe să delege autoritatea; - să fie capabil să-şi aleagă manageri de succes; - să accepte că nu se mai poate descurca singur.
În cazul în care nu vor reuşi să se situeze într-una din aceste situaţii le mai rămân
următoarele opţiuni:
- demisionarea de la conducerea firmei;
- vinderea afacerii;
- începerea unei alte afaceri;
- limitarea mărimii firmei.