proiect management

Cuprins

Cuprins.....................................................................................................................................................................2

3. Scopul proiectului...............................................................................................................................................4

3.1 Descriere proiect............................................................................................................................................4

3.1 Cerinte firma Steilman...................................................................................................................................4

3.1.1 Modele propuse......................................................................................................................................5

3.1.2 Modele alese.........................................................................................................................................11

3.2 Plata.............................................................................................................................................................11

3.3 Livrarea comenzii.........................................................................................................................................11

4. Structura defalcata a activitatilor WBS..............................................................................................................12

4.1 Planning.......................................................................................................................................................12

4.2 Design..........................................................................................................................................................12

4.2.1 Activitati si subactivitati........................................................................................................................16

4.2.2Determinare necesar material...............................................................................................................18

4.2.3 Achizitie materiale................................................................................................................................19

4.2.4 Achiziti echipamente:............................................................................................................................19

4.2 Productie.....................................................................................................................................................19

5. Resurse..............................................................................................................................................................20

5.1 Matricea responsabilitatilor.........................................................................................................................20

5.2 Structura de rapoarte..................................................................................................................................22

7.Plan de asigurare calitatii...................................................................................................................................22

7.1 Planificarea calitatii......................................................................................................................................22

7.1.1 Calitatea specificatiilor de referinta......................................................................................................22

7.1.2 Planificarea comunicarii cu clientul.......................................................................................................23

7.1.3 Sistemele de tolerante..........................................................................................................................23

7.1.4 Calitatea proiectării...............................................................................................................................24

7.2 Asigurarea calitatii.......................................................................................................................................26

7.2.1 Asigurarea calităţii zonelor critice ale produsului de îmbrăcăminte din punct de vedere al fiabilităţii şi mentenabilităţii.............................................................................................................................................26

7.2.2 Asigurarea calităţii zonelor critice ale produsului de îmbrăcăminte din punct de vedere al confortului psihosenzorial................................................................................................................................................27

7.2.3 Asigurarea calităţii proceselor de fabricaţie..........................................................................................28

7.2.4 Asigurarea calităţii şablonării................................................................................................................29

7.2.5 Asigurarea calităţii şpănuirii (legarii).....................................................................................................29

7.2.6 Asigurarea calităţii secţionării şi decupării........................................................................................29

7.2.7 Asigurarea calităţii operaţiilor de coasere.........................................................................................30

7.3 Controlul şi îmbunătăţirea calităţii...............................................................................................................31

6. Planificarea in retea...........................................................................................................................................35

7. Grafice Gantt......................................................................................................................................................35

8. Evenimente de referinta....................................................................................................................................36

9. Plan de asigurare a calitatii................................................................................................................................36

9.1 Planificarea calitatii......................................................................................................................................36

9.2 Asigurarea calitatii.......................................................................................................................................36

9.2 Cotrolul calitatii............................................................................................................................................36

3. Scopul proiectului

3.1 Descriere proiect

Proiectul Etno in cadrul caruia se doreste realizarea de imbracaminte , atat pentru femei cat is pentru barbati, inspirata din portul national roman are ca scop propulsarea firmei ROFashion si in strainatate prima tara vizata fiind Germania.

Pentru a tinge scopul propus alegem o calaborare cu firma Steilman ,aceasta avand o istorie destul de lunga pe piata germana incercand astfel sa ne asiguram o credibilitate in randul consumatorilor. Firma Steilman se adreseaza in primul rand tinerilor , piata spre care firma ROFashion doreste sa isi indrepte atentia.

In realizarea celor propuse mai sus ROFashion intra pe piata germana cu imbracaminte pentru femei cum ar fi rochii si camasi, iar pentru barbati se axeaza in principal pe camasi.Bugetul pentru realizarea acestui proiect ROFashion dispune suma de 150 ron/camasa si 200 ron/rochie, firma Steilman va realiza plata proiectului prin transfer bancar 25% la inceputul proiectului, 25% la jumatatea proiectului si restul de 50% la livrarea produselor.

In datele de ………………………….. se vor realiza sedinte cu reprezentanti firmei Steilman pentru a reevalua cerintele clientului precum si noile modificari care se doresc a fi aduse in contract . Daca exista noi cereri ale clientului se va trece la negocierea parti financiare si se vor face anexe la contractual initial semnat.

In datele de ………. Se vor realiza videoconferinte in care se va discuta stagiul proiectului .

Calitatea produselor firmei ROFashin este data de materialele cu care se lucreaza in atelierele firmei, acestea fiind aduse din Egipt prin firmele colaboratoare ELVISBumbac si EBBUMBAC acestea find cele mai bune firme de distribuitie a bumbacului din tara.

3.1 Cerinte firma Steilman

Cerintele venite din partea firmei Steilman in legatura cu modelele ce vor fi create sunt urmatarele:

Prima cerinta din partea firmei Steilman este calitatea materialului din care vor fi fabricate produsele vestimentare, restul cerintelor fiind realizate pe fiecare model in parte dupa cum urmeaza:

Pentru femei:

La categoria de camasi se doreste realizarea a 3 modele de camasi doua cu maneca scurta si una cu maneca lunga marimile fiind de la XS pana la XL.

In ceea ce privesc modelele propuse pentru rochii ei isi doresc realizarea a doua modele de rochii ,primul model avand lungimea pana la nivelul genunchilor iar al doilea model fiind o rochie lunga rochiile putand avea maneci lungi sau sa fie fara maneci.

Pentru barbati :

Firma Steilman doreste camasi cu maneca lunga doua modele asteptand sa primeasca propuneri de modele de la ROFashion, marimile fiind de la XS la XL.

3.1.1 Modele propuse

Pentru femei

Camasi

Camasa femei cod yyu200

Camasa din imagine este un model prototip realizat in atelierul firmei ROFashion.

Camasa creata din bumbac 100% cu imprimeu in zona umerilor si a bustului.

Maneca aleasa este una scurta , lungimea acesteia fiind de 10 cm.

Marimi: de la XS la XL.


Camasa cu broderie de culoare neagra realizata pe maneci si in zona bustului , materialul fiind bumbac 100%.

Marimi: de la XS la XL


Imaginea prezinta un prototip de camasa cu maneca scurta lungimea manecii fiind de 7 cm, model tipic camasilor populare adunata in zona gatului cu un snur.Realizata din bumbac 100%

Modelul imprimat pe aceasta fiind pictat manual. Marimi: de la XS la XL.


Camasa are influete etno din zona Clujului culoarea rosie fiind folosita cel mai mult in aceasta zona pentru costumele populare. Materialul este bumbac 100%.

Modelul este brodat la masina. Marimi: de la XS la XL


Camasa din imagine este una dintre propunerile firmei ROFashion in privinta camasilor etno cu maneca lunga .

Aceasta camasa este realizata din 80%bumbac si 20% poliester are un imprimeu albastru realizat cu ajutorul unei masini de brodat pe toata suprafata acesteia


Camasa femei cod yyu 206

Camasa realizata din bumbac 100%

Este o camasa simpla alba cu un snur rosu care imbina cele doua parti laterale din fatza ale camasii


Rochii

Rochie cod hhg300

Rochie alba realizata din bumbac 100% pe talie fiind pus un brau cu motive florale .

Aceasta rochie pata fi realizata.Braul este prefabricate urmand sa fie aplicat pe rochie


Rochie cod hhg301

Rochie alba cu model multicolor prinsa in jurul gatului si cu umeri goi.

Realizata din bumbac 100% si broata la masina de brodat marimile ce se pot realiza pornesc de la XS si ajung pana la XL.


Rochie cod hhg302

Rochie alba brodata cu flori si modele traditionale cu ajutrul masini de brodat,Realizata din bumbac 75% si 25% poliester.


Pentru barbati:

Camasa barbati cod bbd500

Camasa alba barbateasca cu un model traditional pe guler, in jurul nasturilor precum si pe manseta .

Realizata din bumbac 100%, cu maneci putin largi caracteristice portului popular .

Marimi: de la S la XXL

Rochie cod hhg303

Rochie de culoare alba cu imprimeu floral,brodat la masina de brodat , lungime medie incheiata in partea din fata cu ajutorul unor nasturiCreate din bumbac 100%.



Camasa alba simpla cu maneci putin largi adunate in jurul incheieturilor intro manseta stanza , avand o linie neagra care este prezenta pe guler mansete si pe o parte a nasturilor aceasta oferindu-i un plus de clasa .

Incheierea camasi se face cu ajutorul nasturilor.



Camasa de culoare albastra cu patru patrate pe partea din fata a acesteia in care sunt brodate modele traditionale.

Se incheie cu ajutorul nasturilor.

Creata din bumbac 100%.



Camasa alba cu model traditional in partea din fata, guler si mansete. Aceasta nu are nasturi putand sa se incheie cu ajutorul unui snur .

Realizata din bumbac 100%.

3.1.2 Modele alese Firma Steilma a ales din modelele pe care ROFashion le-a trimis acesteia urmatoarele modele :

Pentru femei:

camasa cod yyu200- doresc un numar de 100 bucaticamasa cod yyu202- doresc un numar de 80 bucaticamasa cod yyu206- doresc un numar de 120 bucatirochie cod hhg301- doresc un numar de 150 bucatirochie cod hhg303- doresc un numar de 250 bucati

Pentru barbati:

Camasa cod bbd500- doresc un numar de 120 bucatiCamasa cod bbd501- doresc un numar de 200 bucati

3.2 Plata

Plata se va face integral dupa livrarea comenzi prin virament bancar,insa fara a depasi 24 de ore de la preluarea comenzii.

3.3 Livrarea comenzii

Livrarea produselor se realizeaza cu masina proprie a firmei ROFashion pretul transportului fiind inclus in pretul de contract ,toate produsele se vor livra de o data la data stabilita in contract .

Firma ROFashion poate asigura transprtul tuturor produselor comandate chiar daca numarul de bucati a modelelor alese se mareste, acest lucru fiind stability in prealabil in timpul sedintelor si videoconferintelor care au loc pe parcursul derulari acestui proiect , acestea fiind stabilite de la inceputul contractului si neputand fi eliminate sau amanate, la aceste sedinte participand atat managerul de proiect ,reprezentand firma ROFashion si un reprezentant al firmei Steilman care este responsabil in mod direct de acest priect.

In cazul in care numarul de bucati al modelelor comandate creste si este nevoie ca firma ROFashion sa suplimenteze transportul se va negocia partea financiara a transportului ,parte inclusa in contractual incheiat intre cele doua parti incluse in contract.

4. Structura defalcata a activitatilor WBS

Denumire proiect : Etno

Fazele proiectului:

Fazele care urmeaza sa fie urmate in realizarea proiectului sunt urmatoarele:- planning- design- production- testing- sign off

4.1 Planning

4.2 Design

In cadrul proiectul Etno demarat de firma ROFasion se vor realiza urmatarele modele de imbracaminte pentru femei si barbate dupa urmatoarele schite:

Camasi pentru femei:


Camasa din imagine este un model prototip realizat in atelierul firmei ROFashion.

Camasa creata din bumbac 100% cu imprimeu in zona umerilor si a bustului.

Maneca aleasa este una scurta , lungimea acesteia fiind de 10 cm.

marimile ce pot fi create sunt de la XS la XL.


Imaginea prezinta un prototip de camasa cu maneca scurta lungimea manecii fiind de 7 cm, model tipic camasilor populare adunata in zona gatului cu un snur.Realizata din bumbac 100%

Modelul imprimat pe aceasta fiind pictat manual. Marimi: de la XS la XL.

Camasa femei cod yyu 206

Camasa realizata din bumbac 100%

Este o camasa simpla alba cu un snur rosu care imbina cele doua parti laterale din fatza ale camasii


Rochii :

Rochie cod hhg301

Rochie alba cu model multicolor prinsa in jurul gatului si cu umeri goi.

Realizata din bumbac 100% si broata la masina de brodat marimile ce se pot realiza pornesc de la XS si ajung pana la XL.


Rochie cod hhg303

Rochie de culoare alba cu imprimeu floral,brodat la masina de brodat , lungime medie incheiata in partea din fata cu ajutorul unor nasturiCreate din bumbac 100% ,marimile ce pot fi realizate sunt de la marimea XS pana la marimea XL.

Pentru barbati:


Camasa alba barbateasca cu un model traditional pe guler, in jurul nasturilor precum si pe manseta .

Realizata din bumbac 100%, cu maneci putin largi caracteristice portului popular .


Camasa alba simpla cu maneci putin largi adunate in jurul incheieturilor intro manseta stanza , avand o linie neagra care este prezenta pe guler mansete si pe o parte a nasturilor aceasta oferindu-i un plus de clasa .

Incheierea camasi se face cu ajutorul nasturilor Marimile realizabile in atelier sunt e la XS pana la XL.

4.2.1 Activitati si subactivitatiPentru realizarea modelelor ales este necesar sa se realizeze urmatoarele activitati, acestea fiind realizate de catre angajati in cadrul atelierelor.

Pentru realizarea unei bucati din modelul camasa femei cod: yyu200 sunt necesare urmatoarele subactivitati:

-taierea bumbacului-surfilarea bumbacului-prinderea partilor componente ale camasii-imprimarea modelului-atasarea snurului din zona gatului

Pentru realizarea unei bucati din modelul camasa femei cod: yyu202 sunt necesare urmatoarele subactivitati:-taierea bumbacului-surfilarea bumbacului-prinderea partilor componente ale camasii-desenarea manuala a modelului-atasarea snurului din zona gatului si manecilor

Pentru realizarea unei bucati din modelul camasa femei cod: yyu206 sunt necesare urmatoarele subactivitati:-taierea bumbacului-surfilarea bumbacului-prinderea partilr cmpnente ale camasii-atasarea snurului care uneste cela doua parti laterale

Pentru realizarea unei bucati din modelul rochiei femei cod: hhg301 sunt necesare urmatoarele subactivitati:-taierea bumbacului-surfilarea bumbacului-brodarea modelului -prinderea partilor componente-atasarea gulerului

Pentru realizarea unei bucati din modelul rochiei femei cod: hhg303 sunt necesare urmatoarele subactivitati:-taierea bumbacului-surfilarea bumbacului-brodarea modelului -prinderea partilr componente-atasarea nasturilor

Pentru realizarea unei bucati din modelul camasa barbati cod: bbd500 sunt necesare urmatoarele subactivitati:-taierea bumbacului-surfilarea bumbacului-atasarea gulerului si mansetelor-prinderea partilor componente-atasarea modelului manual-atasarea nasturilor

Pentru realizarea unei bucati din modelul camasa barbati cod: bbd501 sunt necesare urmatoarele subactivitati:-taierea bumbacului-surfilarea bumbacului-atasarea gulerului si mansetlor-prinderea partilor componente-atasarea nasturilor

4.2.2Determinare necesar material

Categoria femei:

Pentru realizarea unei bucati din modelul camasa pentru femei cod yyu200 avem nevoie de urmatoarele parti component:

- bumbac 2mp- snur 30cm- ata 300cm- model imprimeu 1 bucata


- bumbac 2mp- snur 45cm- ata 300cm- set 15 culori


- bumbac 2mp- snur 90cm- ata 300cm

Pentru realizarea unei bucati din modelul rochie pentru femei cod hhg301 avem nevoie de urmatoarele parti component:

- bumbac 4.5mp- ata colorata pentru brodat 500cm- ata 350cm

Pentru realizarea unei bucati din modelul rochie pentru femei cod hhg303 avem nevoie de urmatoarele parti component: - bumbac 3.5mp- ata colorata pentru brodat 800cm- ata 300cm- nasturi 4 bucati

Categoria barbati:

Pentru realizarea unei bucati din modelul camasa pentru barbati cod bbd500 avem nevoie de urmatoarele parti component:- bumbac 2mp- model de broderie 125 cm- ata 200cm- nasturi 10 bucati

Pentru realizarea unei bucati din mdelul camasa pentru barbati cod bbd500 avem nevoie de urmatoarele parti component:

- bumbac 2mp- snur negru 140 cm- ata 200cm- nasturi 10 bucati

4.2.3 Achizitie materiale

Materialele necesare pentru realizarea mdelelor pentru acest proiect sunt aduse din Egipt prin firmele colaboratoare ELVISBumbac si EBBUMBAC acestea fiind cele mai bune firme de distribuire a bumbacului din lume.

4.2.4 Achiziti echipamente:

Firma ROFasion dispune de un atelier complect utilat nefiind nevoie sa achizi-tioneze echippamente pentru fiecare proiect ,aceste echipamente fiind:

- masini de cusut 50buc- masini de surfilat 35 bucati- masini de brodat 20 bucati- masini de calcat 40 bucati- foarfeci si alte echipamente necesare bunului mers al proiectelor

4.2 Productie

5. Resurse

5.1 Matricea responsabilitatilor

Oricare ar fi activitatile si procesele pe care le desfasoara o firma aveti nevoie de metoda RACI. Cu ajutorul ei eliminati pentru totdeauna partidele de ping-pong al responsabilitatilor.

Acronimul RACI vine de la Responsible ("Realizator"), Accountable ("Autoritate"), Consulted ("Consultat") si Informed ("informat"). Metoda RACI consta in elaborarea unui tabel sau a unei matrici care indica rolurile si responsabilitatile participantilor la un proiect. Ea da o viziune simpla si clara a derularii proiectului, permitand evitarea unei redundante a rolurilor sau a unei dilutii a responsabilitatilor.

Acest instrument de management prezinta cu claritate:

- cine sunt membrii operationali ai proiectului si care sunt sarcinile respective;- cine este unicul decident;- la ce persoane se poate apela pentru consiliere;- ce persoane trebuie sa fie informate in legatura cu evolutia proiectului..

Regulile de constructie a matrici

Intr-o prima etapa, sunt definite toate sarcinile, actiunile sau activitatile procesului sau proiectului care vor fi listate vertical in grila. Apoi, pe orizontala, vor aparea toate entitatile care intervin in proiect, persoane numite direct sau echipe (poate fi vorba despre un anumit serviciu, de exemplu, dar cel mai eficace este sa fie identificata persoana cheie).

Urmeaza definirea fiecarei litere care intra in joc, coreland activitatile cu entitatile."R" (Responsible) realizeaza actiunea. Este entitatea careia ii revine executarea proiectului. In rolul "R" pot fi mai multe persoane, dar trebuie sa existe minimum o persoana pentru fiecare actiune. Fara aceasta entitate nu ar fi posibila realizarea uneia sau mai multor sarcini.

"A" (Accountable) este autoritatea care da socoteala de evolutia proiectului. Intotdeauna trebuie sa fie un singur "A" pentru fiecare actiune. "A" este responsabil de organizarea muncii realizatorilor si raspunde chiar si pentru esecurile acestora. In general, exista un raport ierarhic intre "A" si "R" ("A" este conducatorul lui "R").

"C" (Consulted) sunt participantii la proiect care pot fi consultati in domeniile lor de expertiza. Ei dau un simplu aviz privind actiunea respectiva. Evident, este posibila si situatia in care sa nu existe nicio persoana "C". Persoanele "C" nu au autoritate decizionala. "A" este cel care hotaraste daca va fi luat sau nu in seama avizul dat de "C"."I" (Informed) sunt persoanele care nu intervin in proiect, dar trebuie sa fie tinute la curent in legatura cu evolutia acestuia.

Cristian Chertes

Adela Berintan

Mircea Sabau

Iulia Isman

Domnul x

1.Planning

1.1 Studiu de fezabilitate R A

1.2 Intelegerea cerintelor clientului I R I I A

2. Design

2.1 Schite I C R I A

2.2 Delimitare activitati si subactivitati I R I A

2.3 Determinare necesar matariale C I R A

3. Production

3.1 Pregatire materie R C C A

3.2 Asamblare R C I A

3.3 Ambalare R C A

4. Testing I I R A

5. Sign off I I I R A

5.2 Structura de rapoarte

Raportul saptamanal al proiectului se raporteaza Domnului X la fiecare inceput de saptamana printr-un raport detaliat facut de fiecare responsabil al fiecarei activitati incluse in proiect. Domnul X v-a primi de asemenea un raport cu activitatile ce urmeaza sa fie desfasurate in saptamana care urmeaza.Toate aceste rapoarte se vor introduce intr-un table care cntine data si ora la care au fost facute si vor fi prezentate clientului acesta putand sa-si dea seama de evolutia proiectului

7.Plan de asigurare calitatii

7.1 Planificarea calitatii

7.1.1 Calitatea specificatiilor de referinta

Specificatiile de calitate

Camasa pentru femei cod yyu200

- Materiale de baza: bumbacul secundar: model imprimeu auxiliar: snur

Camasa pentru femei cod yyu202

- Materiale de baza: bumbacul auxiliar: snur

Rochie pentru femei cod hhg301

- Materiale de baza: bumbacul

Rochie pentru femei cod hhg303

- Materiale de baza: bumbacul

Camasa pentru barbati cod bbd500

-Materiale de baza: bumbacul secundar: model imprimeu

Camasa pentru barbati cod bbd500

- Materiale de baza: bumbacul auxiliar: snur

Specificaţiile caracteristicilor atributive se realizează în două moduri:

– în faza de proiectare a produsului de îmbrăcăminte, acesta este realizat, aprobat şi înregistrat, devenind standard etalon de referinţă, care poate fi apoi reprodus pentru utilizarea curentă, devenind standard propriu identităţii produsului.

– în faza de inspecţie, pentru standardizarea desfăşurării acesteia, sunt utilizate eşantioane supuse aprobării clientului, care devin după aprobare, specificaţii. Astfel de specificaţii sunt prezentate sub formă de fotografii, stereofotografii, cartele de asortări, mostre de calitate vizând aspectul ţesăturii sau aspectul cusăturii

Figura 1 Etaloane graduale de apreciere a aspectului cusaturilor

7.1.2 Planificarea comunicarii cu clientul

Pentru o monitorizare mai buna a productie se va stabili o intalnire pentru

- Aprobarea clientului pentru aproarea etalonului de referinta Data:- Aprobarea unui set de esantioane pentru productie Data: - Intalnire saptamanala pentru a se discuta stadiul productiei, imbunatatiri si defecte :

Data:

7.1.3 Sistemele de tolerante

Stabilirea toleranţelor se realizează ţinând cont de următorii factori:– gradul de vizibilitate al elementului sau zonei de produs;– caracteristicile materialului textil din care se realizează produsul de îmbrăcăminte;– caracteristicile de identificare ale produsului de îmbrăcăminte (elemente decorative simetrice, tighele ornamentale paralele etc.);– dispunerea relativă a elementului de produs faţă de alte elemente ale produsului.

Factori ce influenţează stabilirea toleranţelor şi dispunerea spaţială a produsului pe corp

Factor de influenţă Contururi supuse percepţieiSensibilitatea

percepţiei Toleranţe

Zona de sprijin (camasi)

Linia umărului Mare 1°

(camasi) Capul de mânecă Mare 1°

(camasi,rochie) Linia deschiderii Mare

(rochie Linia taliei Mare

(camasi,rochie) Linia laterală Mare

(camasi,rochie) Linia de simetrie a spatelui Mare 1°

7.1.4 Calitatea proiectării

Din punct de vedere tehnic, de la concepţie şi până la utilizare, produsul parcurge un proces de transformare continuu, în care un rol de mare importanţă îl deţine calitatea proiectării.

Asigurarea nivelului calitativ al produsului de îmbrăcăminte de către confecţioneri vizează tocmai identificarea, în faza de concepţie a zonelor „critice“ ale produsului, analiza şi ierarhizarea nivelului calitativ al acestora funcţie de criterii estetice, de fiabilitate, de mentenabilitate, de confort psihosenzorial, cu implicaţii asupra limitelor toleranţelor, actelor tehnologice, parametrilor proceselor utilajelor şi dispozitivelor necesare.

Proiectarea calităţii estetice a zonelor critice ale produselor de îmbrăcămintePentru dimensionarea criteriilor estetice se stabilesc obiectivele urmărite în momentul conceperii elementului de produs, în ansamblul produsului (contur, formă, aspect etc.).

În raport cu aceste obiective, criteriile de calitate ale designerului vizează:– forma finală a elementului analizat;– aspectul suprafeţei elementului;– aspectul contururilor elementului;– dispunerea elementului de produs (dispunere plană sau spaţială);– poziţia relativă a elementului în raport cu alte elemente de produs şi poziţia pe corp;

Fisa de calitate a produselor din punct de vedere estetic

Fişa de calitate pe element de produs

Criterii de apreciere a calităţii elementului de produsValoare

(mm)Toleranţe

(mm)

Forma finală a elementului de produs

Lungimea colţului de guler 100 ± 2Lungimea rochiei/camasii 50 ± 2Circumferinţa gulerului 400 ± 2Distanţa între colţul de guler şi linia de simetrie a sistemului de închidere

75± 1

Aspectul suprafeţei Netezime, uniformitate Mostră

Aspectul contururilor

Corectitudinea şi aspectul MostrăCusăturilor ornamentaleCorectitudinea şi uniformitatea contururilor obţinute prin întoarcerea materialelor îmbinateDispunerea spaţială a

elementului de produsPoziţia relativă a elementului în raport cu celelalte elemente

Mostră

Pentru asigurarea criteriilor de calitate planificate, se impune:– precizarea parametrilor tehnologici de coasere, călcare, termolipire, în toate variantele apărând faze auxiliare de călcare şi corectare a rezervelor de la colţul gulerului

Implicaţiile caracteristicilor materialelor textile asupra modului de soluţionare a funcţiei

estetice

CaracteristiciModul în care este influenţată funcţia

estetică

Grupa de materiale lacare influenţa

caracteristicii este semnificativă

Mod de asigurare a calităţii

Grosimea

Aspect necorespunzător al cusăturii datorat strângerii Alunecarea relativă a stratu- rilor de material între ele

Toate materialele textile

Modificarea presiuniipicioruşului de presare

Modificarea amplitudinii de ridicare, a dinţilor deasupraplăcuţei acului

Modificarea tensiunii firelor

Desimea

Dizlocarea firelor ţesăturii

Încreţirea pe linia de asamblare

Deşirarea tricoturilor

Materiale compacte, dense, tricoturi

Corelarea fineţii, acului custructura materialului

Alegerea corespunzătoare a tipului cusăturii

Elasticitatea

Încreţirea cusăturii şi amaterialului pe linia de coasere

Materiale ce conţin fire cu elasticitatea mărită

Alegerea aţei cu miez

Alegerea corectă a tipului de cusătură

Coeficientul de frecare Glisarea cusăturii

Măsuri, materiale cu conţinut mare de viscoză, materiale cu conţinut mare de fibre sintetice

Modificarea pasuluicusăturii

Modificarea tensiunii firelor

Schimbarea tipului de aţă Soluţii tehnologice corelate cu ţesătură

Încărcarea electrostatică

Cusătură cu aspect neuni-form, datorată transportului neuniform, ce are dreptcauză aderarea materialuluila organele de coasere

Materiale cu conţinut mare de fibre sintetice

Antistatizarea materialului

Ionizarea materialului

7.2 Asigurarea calitatii

7.2.1 Asigurarea calităţii zonelor critice ale produsului de îmbrăcăminte din punct de vedere al fiabilităţii şi mentenabilităţii.

– rezistenţa la solicitări mecanice sau chimice a produselor de îmbrăcăminte;– rezistenţa la uzură a materialelor şi a elementelor constructive ale produselor;– rezistenţa la factori biologici, la acţiunea moliilor şi la acţiunea micoorganismelor în mediul umed;– stabilitatea dimensiunilor şi formei produsului în timpul proceselor de purtare şi întreţinere.

Fiabilitatea şi mentenabilitatea trebuie apreciată pentru materialele textile şi pentruîmbinările realizate pe produs.

Caracteristici implicate în asigurarea criteriilor de fiabilitate şi mentenabilitate ale produselor de îmbrăcăminte

Indicator Specificaţii de referinţă Rochii Cămăşi Inserţii

Rezistenţa latracţiune STAS 6143-70 x x –Rezistenţa laplesnire STAS 5905-74 x/1 x/1 –

Rezistenţa laalunecare x x

Rezistenţa lauzura prin frecare STAS 7316-71 x x

Efect pilling STAS 8219-76 x x

Comportare laşifonare STAS 6145-74 x x x

Modificăridimensionale la spălare STAS 6484-77 x x xModificăridimensionale la călcare STAS 675 1-79 xRezistenţacolorantului la lumină STAS 8446-69 x xRezistenţa colo-rantului la apă STAS 5705-78 x x x/1

Rezistenţa colo-rantului la frecare STAS 5819-71 x x x/1

Rezistenţa culoriila spălare STAS 5707-71 x x

Rezistenţa culoriila călcare STAS 5818-71 x x

Rezistenţa culoriila transpiraţie STAS 5806-71 x x

Caracteristici implicate în asigurarea criteriilor de mentenabilitate ale produselor de îmbrăcăminte

Caracteristica analizată Specificaţii de referinţă Rochii Camasi

Variaţiadimensională la spălare G 07-127 -

-

Variaţia dimensională la călcareDIS 5077 x x

Destrămarea G 07-125 x x

Stabilitateadimensională

G 07-121 x x

Glisarea G 07-117 x x

Rezistenţa laoboseală

G 07-001 - -

Rezistenţacusăturilor la oboseală G 07-001

- -

Aspectul dupăspălare

G 07-137 x x

Comportarea laclorare

ISO 105 N01

Comportarea lacurăţire chimică

G 07-064 x x

Păstrareaaspectului după expunere la lumina solară

ISO 105X 11 x x

Păstrarea stabilităţii dimensionale şi aspectului după spălare

ISO 105N 01

Pentru aprecierea comportării produselor de îmbrăcăminte, prin prisma fiabilităţii şi mentenabilităţii lor prezintă importanţă şi indicatorii de calitate ai cusăturilor, care pot fi împărţiţi în:– indicatori ce ţin de fiabilitate: rezistenţa cusăturilor la solicitări pe direcţielongitudinală şi transversală, alungirea şi rigiditatea cusăturilor, perforarea materialului;– indicatori ce ţin cont de condiţiile de exploatare (mentenanţă): durabilitatea cusăturii (numărul de cicli până la pierderea rezistenţei şi modificarea formei, rezistenţa la frecare, agenţi chimici, spălare, deşirabilitatea cusăturii, destrămarea şi glisarea materialelor pe linia cusăturii).

7.2.2 Asigurarea calităţii zonelor critice ale produsului de îmbrăcăminte din punct de vedere al confortului psihosenzorial.Asigurarea calităţii zonelor critice ale produsului de îmbrăcăminte din punct de vedere al confortului psihosenzorial. Confortul senzorial este o componentă a confortului la purtare şi se referă la modul în care produsul de îmbrăcăminte este perceput prin intermediul simţurilor de către utilizator. În studiul confortului senzorial trebuie analizate toate componenţele unui produs care sunt în contact cu corpul purtătorului, cum sunt etichete, cusături, asamblări, suprafeţe, aţă.

Comfort senzorial Da Nu

Etichete

Cusaturi

Asamblari

Suprafete

Ata

7.2.3 Asigurarea calităţii proceselor de fabricaţie

7.2.4 Asigurarea calităţii şablonării

Este evident că şablonarea nu apare în mod real ca un act al procesului de fabricaţie, decât dacă se referă la modificarea încadrărilor prestabilite, în mărime reală sau redusă.Şabloanele trebuie să conţină inscripţionate o serie de informaţii tehnice referitoare la: – elementele de identitate ale şablonului (denumire reper, comandă, mărime, talie) conform specificatiilor clientului;– corectitudinea poziţionării şablonului pe materialul textil (fir drept).

Abaterile permise de la direcţia nominală a reperului sunt dependente în principal de modul de fixare a deformaţiilor acestora. Astfel, în cazul elementelor la care deformarea se fixează numaiprin tratament umidotermic devierile permise sunt de maxim 10°, iar pentru elementele caresunt stabilizate prin cusături suplimentare sau materiale de întărire, unghiul de deviaţiepermis este de 15°.

Alţi factori dependenţi de material sunt paleta coloristică, raportul de culoare şi sensul desenului, caracteristicile de suprafaţă (flauşul, luciu).

7.2.5 Asigurarea calităţii şpănuirii (legarii)

Şpanurile trebuie realizate fată tensionare şi fără lejeritate. În cazul şpănuiriimanuale, la şpanurile lejer întinse, mai ales la materialele cu rigiditate mică, pot apărea pe suprafaţa şpanului cute, care influenţează negativ calitatea secţionării şi croirii, determinând manevre suplimentare pentru repoziţionare. Şpanurile tensionate se vor contracta în lungime după ce s-a realizat şpănuirea. În cazul unei croiri imediate, prin contracţii ulterioare, apar subdimensionări ale reperelor care sunt direct proporţionale cu tensionarea şpanului. Pentru şpănuirea mecanizată sau automatizată aceste defecte sunt îndepărtate

7.2.6 Asigurarea calităţii secţionării şi decupării.

Acesta depinde de: – numărul de repere componente ale produsului şi complexitatea conturului acestora;– caracteristicile utilajului şi ale instrumentului de tăiere (caracterul deplasării uneltei tăietoare);– caracteristicile materialului textil şi ale şpanului (rigiditate, grosime şi compoziţia fibroasă a materialului).

Controlul calităţii operaţiei de croire se realizează cu ajutorul şabloanelor de control,verificându-se pentru fiecare reper integritatea sa şi modul de poziţionare a marcajelor. Abaterile de formă şi dimensiuni sunt între 1 şi 11 mm, fiind dependente de lungimea şi complexitatea liniei de contur.Pentru materialele uni, abaterile permise sunt mai mari, în timp ce, pentru dungi şi carouri, sunt minime sau nule. Pentru toate materialele textile, abaterea maximă admisă de la direcţia nominală este de 0–20 mm. În cazul materialelor cu coeficient de destrămare mare, în general dimensionarea şi marcarea corectă se obţine cu dificultate, deşi adâncimea semnelor ajunge până la 40 mm.

7.2.7 Asigurarea calităţii operaţiilor de coasere.

Deşi procesele de realizare a produselor constă în prelucrare de elemente şi subansambluri distincte şi asamblarea lor ulterioară, ele au multe diferenţe dictate de particularităţi constructiv tehnologice ale produsului, de utilaj şi de caracteristicile materialelor.

Figura 2

Factorii ce influenţează calitatea asamblărilor prin coasere.

Datorită interacţiunilor multiple ce apar la operaţii de coasere între materialul textil şi organele lucrătoare, pot apărea efecte negative atât asupra materialului textil, cât şi asupra aţei de cusut şi utilajului.

Dintre acestea, o parte pot fi remediate cu un consum suplimentar de timp (rupereaaţei, încreţirea etc.), în timp ce alte defecte pot apare în procesul de purtare al produsului, depreciindu-l (instabilitate dimensionala a formei etc.).

La coaserea materialelor, regimul de lucru şi o serie de parametri tehnologici şifuncţionali trebuie corelaţi direct cu caracteristicile materialelor cusute.

Desimea şi structura ţesăturii au ca principal efect negativ încreţirea. Prin cusătură, firul de aţă fixează fibrele de material într-o nouă poziţie, plasându-se în structura materialului şi tinzând să o modifice. Acest fenomen este cu atât mai evident cu cât ţesătura este constituită din fire mai fine, dense şi cu rezistenţă mică la comprimare. În cazul ansamblurilor dublate, datorită deosebirilor ce vizează compoziţia fibroasă, structura materialelor asamblate, diferenţa de extensibilitate, stabilitate etc., este posibil să apară încreţirea, datorită neîndeplinirii condiţiei de transport. Pentru evitarea acestei situaţii, este necesar să se regleze presiunea picioruşului de presare la valori minime. Acest tip de încreţire, nedatorându-se procesului de coasere propriu-zis, pentru înlăturarea lui este necesar să se intervină, încă din faza de proiectare pentru asigurarea compatibilităţii între caracteristicile materialelor.

7.3 Controlul şi îmbunătăţirea calităţii

– investigarea complexă a tipurilor de defecte şi amplasării acestora pe produs;– analiza cauzelor apariţiei defectelor, în scopul instituirii de măsuri de remediere;– simplificarea procedurilor de control, prin înlăturarea subiectivismului în evaluarea calităţii.

Depistarea şi înregistrarea defectelor tipice fiecărei categorii de produs sunt necesare drept premiză pentru evaluarea performantelor de calitate ale acestuia, constituind baza dedate necesară controlului la fiecare post de lucru. Crearea băncilor de date se bazează pe clasificarea defectelor după mai multe criterii cum sunt: importanta, natura, localizareadefectului pe produs.

Importanţa defectelor furnizează informaţii privind nivelul de admisibilitate al produsului. Se pot menţinea şi ierarhiza următoarele tipuri de defecte:– critice – produse ce prezintă defecte de execuţie grave (de exemplu: asamblarea accidentală a unor repere ce nu aparţin aceluiaşi produs, asimetrii evidente), defecte de ţesătură critice (găuri, blende, cuiburi, biezări), elemente de produs de nuanţe diferite, incompatibilitate între caracteristicile materialelor la produsele multistrat (inserţii incompatibile cu materialul de bază), defecte de finisare (de exemplu: virarea colorantului la culori deschise) etc.– majore – produse cu defecte de execuţie remediabile: defecte de ţesătură poziţionate pe elemente ce se pot uşor înlocui, pete datorate mânuirilor şi transportului necorespunzător, accesorii neconforme cu specificaţiile etc.– minore – defecte care nu influenţează disponibilitatea produsului, de exemplu:defecte de ţesătură minore, asimetrii mici, devieri ale liniilor de coasere în limitele toleranţelor etc.

Clasificarea defectelor după natura lor

Defecte de natură tehnologică

Defecte de naturătehnologică

Cauze Remedieri

Defecte generate de nerespectarea specificaţiilor la croire

Defecte de ţesătură Nerespectarea specificaţiilor referitoarela înlăturarea defectelor

Înlocuirea reperelor cudefecte de ţesătură

Repere de nuanţe diferite Croirea din baloturi diferite saunerespectarea sensului materialului

Înlocuirea reperului

Rularea spre exteriorul sau interiorul produsului a contururilor libere

Nerespectarea corelării dimensiunilorsuprafeţelor reperelor din materiale de bază şi căptuşeală la produsele multistrat sau a suprafeţelor elementelor constituiente ale aceluiaşi detaliu

Corectarea reperelor constituiente după şablon

Modificări dimensionale şide formă mari

Vicii datorate materialului saucoloranţilor

Teste de laborator preliminare

Defecte generate de nerespectarea specificaţiilor la termolipire

Ondularea suprafeţei detaliilor termolipite

Contracţie mare a materialului deîntărire (>2%)Suprapunerea incorectă a inserţiilor pe reperul din ţesăturăÎntreţinerea necorespunzătoare apreselor de termolipitNerespectarea specificaţiilor;

Dezlipirea reperelor termolipiteTemperatura prea mică la presă Calitatea necorespunzătoare a adezivuluiCantitate prea mică de adeziv

Respectarea specificaţiilorreferitoare la parametrii procesuluiSchimbarea tipului de adeziv sau depunerea unei cantităţisuficiente

Penetrarea adezivului prin materialul de bază

Necorelarea tipului de inserţie cucaracteristicile materialului de bază(compactitatea)Cantitate de adeziv prea mare Presiune presei prea mare;

Micşorarea cantităţii deadeziv şi respectarea specificaţiilor referitoare la parametrii procesului Schimbarea tipului de inserţie

Rigidizarea ansamblului dublat

Cantitate de adeziv prea mare Necorelarea grosimii celor două materiale termolipite

Corelarea grosimilor celor

două materiale Micşorarea cantităţii de adeziv

Porţiuni cu luciu sau în care

a virat nuanţa iniţială a materialului

Presiune prea mare, care determină

reflexia diferenţiată a firelor ce s-au deformat

Reglarea presiunii la presă

Defecte generate de nerespectarea specificaţiilor la finisarea produsului

Produse incomplet finisate,

cute, încreţituri

Nereglarea parametrilor preselor

Indisciplină tehnologică

Reglarea corespunzătoare

Modificări dimensionale Necorelarea caracteristicilor

materialelor cu parametrii proceselor

de finisare

Corelarea parametrilorprocesului cu natura materialelor

Căi de prevenire a unor perturbări ale proceselor de confecţionare

Fenomenconstatat

Potenţiale defecte Cauze Căi de prevenire

Aderenta materialului la blatul maşinii

Încreţirea ţesăturii Desime neuniformă a cusăturiiReajustări multiple

Coeficient de frecare prea mare

Siliconarea blaturilor maşinilorUtilizarea unor maşini cu antrenare dublă

Lipirea între ele areperelor ce urmează a fiasamblate

Timp suplimentar pentru dezlipire

Electrizare mare Umidificarea aerului

Topirea firelor dinţesătură Ruperea aţei de cusut

Ţesătură prea compactăAc prea gros

Răcirea acului Folosirea unor ace cu finisaje speciale

Viteza de coasere mare

Lubrefierea aţei de cusutReducerea vitezei maşinii

Firele ţesăturii sunt trase şi materialul îşi modifică aspectul

Extremităţile firelor atinse de ac ies în afară

Torsionarea insuficientă afirelor din ţesăturăAc prea grosFirele aderă la suprafaţa acului

Schimbarea acului Utilizarea unui pas al cusăturii corespunzător cu natura materialului

Încreţirea cusăturiiÎncreţirea materialului în apropierea cusăturii

Contracţia aţei de cusutŢesătură prea compactă Neîndeplinirea condiţiei de transport

Micşorarea tensiunii aţei de cusut

Repoziţionărimultiple a cusăturilor lungi

Diferenţe între avansurilecelor două repere ce se asamblează

Coeficient de frecarepentru material prea ridicat

Utilizarea unei maşinipentru cusături lungi sau una cu dublă antrenare

Adaosuri pecontururi de lungimi diferite, dificil de repartizat

Formarea unor încreţituri neuniforme

Ţesătură prea rigidăFormabilitate redusă

Analiza compatibilităţii între material şi model la seria zero

Defecte datorate indisciplinei tehnologice pentru produse cu sprijin pe umăr (secvenţă)

Defecte Cauze Remediul

Nerespectarea echilibrului mânecilor prin înclinarea exagerată a mânecii spre fată sau spre spate

Incorecta aplicare a mânecii în răscroiala, capul de mânecă fiind deplasat spre faţă sau spre spate

Respectarea corespondenţei marcajelor de asamblare de pe capul de mânecă şi de pe linia de răscroială

Depărtarea excesivă a celor douăfeţe pe linia terminală

Lungimea conturului gulerului mai mare decât cea a răscroielii

Corelarea dimensională a celor două contururi

Suprapunerea excesivă a celor două feţe ale produsului pe linia terminală

Lungimea conturului gulerului mai mică decât cea a răscroielii

Corelarea dimensională a celor două contururi

Deplasarea echilibrului produsului spre spate

Susţinerea gulerului în zona răscroielii gâtului la spate Susţinerea exagerată a gulerului în zona umărului

Respectarea indicaţiilor tehnologice (susţinerea uşoară a gulerului în zona umărului şi coaserea fără susţinere a ambelor straturi în zona răscroielii gâtului)

În vederea înlăturării subiectivismului în evaluarea calităţii şi pentru simplificarea procedurilor de control sunt deja întocmite fişe de calitate la nivelul fiecărei operaţii, fişe ce cuprind, explicit prezentate, informaţiile necesare realizării calitative a operaţiilor.

6. Managementul riscurilor

6.1 Identificarea riscurilor

6.1.1 Aspecte tehnice

- Idea dezvoltata nu este corecta

6.1.2 Aspecte financiare

- Estimarea gresita a bugetului necesar pentru proiect

- Cresterea costurilor materialelor achizitionate datorita unor conditii economice fluctuante

6.1.3 Aspecte manageriale

- Planificarea persoanelor cheie, alese să facă parte din echipă, cu competenţe specifice dificil de înlocuit au şi alte obligaţii la nivelul organizaţiei care le restrânga disponibilitatea pentru activităţile derulate în proiect;

- Un numar prea mare de nivele ierarhice

- Ineficienţa comunicării şi schimbul de informaţii greoi sau distorsionat;

- Lipsa de cordonare intre centrele decizionale

- Lipsa de experiente a echipei de lucru la proiect

61.4 Formarea echipei de lucru

- rolurile si responsabilitatiile prost definite sau gresit intelese

- erori de estimare a resurselor

6.1.5 Transfer tehnologic defectous

- Estimarea gresita a duratei proiectului

-Produsele obtinute nu au caracteristicile prognozate

6.2. Elaborarea solutiilor

6.2.1 Aspecte tehnice

Se va discuta cu clientul pentru alte tipuri de modele din cele propuse sau la cererea clientului alte modele in afara celor prezentate cu specificatiile cerute de client si se va oferi o reducere a costului tottal de proiect initial.

6.1.3 Date de iesire din procesul de identificare a riscurilor

Sursele de risc

Sursele identificate Frecventa lorProbabilitate de a se

produceImportanta pierderilor

- Un numar prea mare de nivele ierarhice

- ineficienţa comunicării şi schimbul de informaţii greoi sau distorsionat;

- rolurile si responsabilitatiile prost definite sau gresit intelese

- erori de estimare a

resurselor

- lipsa de cordonare intre centrele decizionale

- lipsa de experiente a echipei de lucru la proiect

7. Grafice Gantt

8. Evenimente de referinta

6.1 Prezentarea drumului critic

9. Plan de asigurare a calitatii

9.1 Planificarea calitatii

9.2 Asigurarea calitatii

9.2 Cotrolul calitatii

10. Buget

10. Managementul riscurilor

proiect management

Documents