I-CULTIVAREA PORUMBULUI :Porumbul este o planta anuala ierboasa. Embrionul dezvolta radacina care creste foarte repede n adncime mpreuna cu radacinile adventive seminale constituie sistemul radicular temporar al plantei. Dupa cteva zile de la rasarire, porumbul formeaza n sol primul nod tulpinal; distanta dintre samnta si primul nod se numeste mezocotil si este capabil sa formeze radacini pe orice punct al lungimii sale. Pe tulpina se formeaza apoi mai multe noduri succesive, cu internoduri foarte scurte. Numarul de noduri ce se formeaza n sol este caracteristic hibridului si variaza ntre 6 si 10, din fiecare nod subteran se formeaza de la 8 pna la 20 de radacini care,constituie radacinile adevarate ale porumbului. Sistemul radicular al porumbului este fasciculat ca si ale celorlalte cereale, dar este mult mai dezvoltat patrunznd n pamnt pna la 2,4 m adncime.->TULPINA porumbului este formata din 8 pna la 12 internoduri si variaza foarte mult ca naltime de la 30 la 900 cm.Grosimea internodiilor este variabila de la 20 mm la baza pna la 60 mm la mijloc, apoi se subtiaza ajungnd la 5-10 mm sub panicul.Tulpina porumbului este plina cu maduva iar vasele conducatoare de seva se gasesc dispuse neregulat n aceasta maduva.->FRUNZA la porumb este mai mare dect cele al celorlalte cereale paioase limbul lat-lanceolat, poate ajunge la 50-80 cm lungime, iar latimea de 4-12 cm. Marginile limbului cresc mai repede dect partea dinspre nervura mediana din care cauza ca ele se onduleaza dnd astfel frunzei o mai mare elasticitate. Cresterea cea mai mare a suprafetei foliare la porumb se realizeaza la circa 35 de zile dupa rasarire, la nceputul etapei generative, adica din momentul nceperi alungirii intensive a internodiilor, prin aparitia de frunze noi si prin dezvoltarea acestora. ->INFLORESCENTA porumbului este unisexuat-monoica.Florile mascule sunt grupate ntr-o inflorescenta de forma unui panicul care se gaseste asezat pe internodul superior al tulpini. Paniculul este compus dintr-un ax principal pe care se prind 10-40 de ramificatii laterale. n momentul nfloriri filamentele se alungesc, anterele ies afara din floare depasind cu mult glumele si paleiele, graunciori de polen sunt de forma sferica si foarte mari pentru familia gramineelor.Inflorescentele barbatesti apar naintea celor femeiesti, iar deschiderea anterelor are loc naintea nfloriri florilor femeiesti cu 5-7 zile.Florile femele sunt grupate n inflorescenta spic cu axul mult ngrosat. Spiculetele dispuse de-a lungul axei n alveolele acestuia sunt tecile geminate cu glumele si palei total modificate. Spiculetele sunt biflore, nsa fertila este o singura floare, de regula cea superioar, ovarul este monocarpelar, stigmatele sunt lungi, verzi sau colorate, stigmatul este receptiv pentru polen pe toata lungimea lui. Inflorescenta n ntregimea ei este protejata de panusi, care reprezinta tecile unor frunze modificate. Acestea sunt stranse de stiulete la unele forme si se desfac usor la altele. Planta de porumb formeaza unul sau mai multi stiuleti, primul care apare este stiuletele superior, care este si cel mai dezvoltat. n mod normal o planta de porumb formeaza un singur stiulete, dar n alte conditii mai favorabile de cultura putem gasi pe aceasi planta doi sau chiar trei stiuleti. Bobul de porumb este o cariopsa, ca si la celelalte cereale, el se prezinta sub o mare forma si marime a boabelor si poate fi colorat de la alb, galben, violaceu, rosu etc. Structura anatomica a bobului de porumb este foarte asemanatoare cu structura bobului de gru. Raportat la greutatea totala, diferitele parti ale bobului de porumb reprezinta, nvelisul 7 - 10%, stratul aleuronic 8 - 12%, endospermul 70 - 75%, embrionul 10 - 12%. La bobul de porumb nvelisul semintei este alcatuit dintr-.o membrana subtire, semipermeabila, iar embrionul este mult mai dezvoltat, dect la gru. Perioada de vegetatie a porumbului se exprima prin numarul de zile de la semanat si pna la recoltat, ea nu este influentata de fotoperiodism, nsa este puternic influentata de temperatura, n ani cu temperaturi ridicate perioada de vegetatie a porumbului se scurteaza iar n anii reci, ea se prelungeste, uneori plantele nu ajung la maturitate din cauza frigului si a nghetului.->ROTATIA CULTURII Datorita particularitatilor biologice, porumbul nu este pretentios fata de planta premergatoare, el putnd fi cultivat mai multi ani pe acelasi teren fara sa se manifeste fenomenul de oboseala a solului.Porumbul da totusi productii mari dupa diferite culturi cum sunt mazarea, soia, fasolea, borceagurile, trifoiul etc.Principala cultura dupa care se seamana porumbul este grul de toamna, acesta elibereaza terenul devreme, crnduse astfel conditii pentru lucrarile solului, combaterea buruienilor si acumulare nitratiilor.Productii bune se obtin la porumb si dupa prasitoare; cartofi, sfecla, floarea soarelui etc. Sunt neindicate ca premergatoare pentru porumb sorgul, iarba de sudan, sau meiul.Porumbul are cerinte mai scazute fata de planta premergatoare deoarece el valorifica si straturile mai profunde ale solului, este mai rezistent la seceta, reactioneaza mai bine la fertilizarea cu ngrasaminte fata de alte plante si valorifica mai bine rezervele ramase de la planta premergatoare. Monocultura la porumb este des ntlnita, daca dorim sa avem productii constant n fiecare an atunci trebuie sa se aplice ngrasaminte minerale si organice. Este dovedit faptul ca acolo unde se cultiva multii ani productia de porumb scade, iar daca anul urmator vom semana porumbul dupa alta planta productia realizata va fi simtitor mai mare.->FERTILIZAREAEste stiut faptul ca porumbul este un mare consumator de substante nutritive, consumul cel mai ridicat de substante nutritive se realizeaza pna la nceputul formarii bobului. n perioada formarii boabelor porumbul foloseste numai o parte 10-25 % din elementele nutritive. nseamna ca cea mai mare parte din elementele NPK ce se acumuleaza n bob provin din planta, din rezervele anterioare. ngrasamintele pe baza de azot - se aplica n functie de indicile de azot al solului si nivelul productiei planificate. De asemenea, stabilirea dozei de azot se face tinnd cont de consumul specific, pentru a se obtine o tona de porumb boabe el consuma 20-22 kg. N. Doza de azot se reduce atunci cnd porumbul urmeaza dupa leguminoase sau atunci cnd s-a aplicat gunoi de grajd. ngrasamintele pe baza de azot se aplica odata cu semanatul si se asigura o cantitate de 50-60 kg. Nha, restul dozei se administreaza n doua faze n timpul vegetatiei o data cu prasilele mecanice sau a erbicidelor. ngrasamintele pe baza de fosfor se aplica n functie de continutul solului n fosfor mobil si productia planificata tinandu-se cont ca pentru fiecare tona de porumb boabe consumul de fosfor este de 8-9 kg. ngrasamintele cu fosfor se administreaza uniform pe toata suprafata si se ncorporeaza sub aratura de baza sau o data cu lucrarile de pregatire a patului germinativ. O alta metoda de aplicare a ngrasamintelor cu fosfor este primavara mpreuna cu ngrasamintele cu azot o data cu semanatul. ngrasamintele cu potasiu se aplica pe solurile usoare, pe cele acide si pe solurile care au un continut mic de potasiu sub 150 ppmK. Dozele de potasiu se vor reduce cu cte 3 kg. pentru fiecare tona de gunoi de grajd aplicat pentru cultura respectiva. Gunoiul de grajd se va aplica o data la 2-3 ani pe solurile grele si o data la 3-4 ani pe celelalte soluri, se vor administra 20-60 tha. Gunoiul de grajd se aplica uniform pe toata suprafata si se va ncorpora imediat sub aratura de baza pentru a se evita pierderile de azot prin volatizare. Pe solurile acide cu un pH mai mic de 5,8 n apa si gradul de saturatie sub 75% se vor aplica n prelabil amendamente pe baza de calcar prin mprastierea uniforma la suprafata solului si ncorporarea sub aratura n doza de 4-5 tha. odata la 5 ani. Se mai pot folosi ngrasamintele foliare de tip folifag n concentratie de pna la 1,5% substanta activa.->LUCRARILE SOLULUIPorumbul trebuie semanat ntr-un sol afnat bine maruntit la suprafata cu rezerva mare de apa si curat de buruieni, pentru acest lucru terenul care urmeaza a se cultiva cu porumb trebuie sa fie nivelat, resturile vegetale sa fie ncorporate bine sub aratura de baza. Lucrarea de baza a solului este aratura care se executa imediat dupa ce terenul a fost eliberat pentru reducerea de pierdere a apei din sol, nainte de aratura de baza se va face o discuire a terenului cu grapa cu discuri. Aratura se va executa la o adncime de 20-28 cm, lucrarea mai adnca fiind necesara pe terenurile puternic mburuienate sau pe cele cu resturi vegetale mari si pe solurile compacte. Pe terenurile n panta aratura se va executa pe directia curbei de nivel iar pe solurile superficiale, adncimea araturi se va limita la grosimea stratului de humus. Daca aratura este de calitate atunci si patul germinativ va fi bun si rasarirea si densitatea plantelor va fi uniforma, iar calitatea productiei realizate va reflectata n productia obtinuta.n asolamente de 6 ani, n care se practica o sucesiune rationala n timp a culturilor, cu cerinte diferite fata de adncimea araturi, se va realiza o alternanta a adncimilor de arat prin care se obtin importante economii de combustibil si se evita formarea hardpanului. Pe solurile grele si tasate, si pe cele care prezinta exces de umiditate temporar, periodic la 3-4 ani, se va executa o afnare adnca. Nivelarea terenului se executa odata la 3-4 ani, vara sau toamna, dupa ce solul a fost afnat. Pregatirea patului germinativ samnta cnd ajunge n sol trebuie sa gaseasca un pat tare si o plapuma moale. Pregatirea patului germinativ se executa n ziua sau preziua semanatului cu combinatorul, pentru a nu favoriza mburuienarea terenului naintea rasaririi culturii. Calitatea patului germinativ este asigurata de reglarea corecta a agregatelor de lucru si evitarea executarii lucrarii cnd solul este prea umed. Pentru conditiile din tara noastra, aratul de toamna pentru porumb este o conditie obligatorie, sistemul de lucrari se poate executa n doua etape; n prima se aplica ngrasamintelor pe toata suprafata si se ara, iar n faza a doua se face discuirea, se aplica erbicidele, a ngrasamintelor pe rnd si semanatul. Cultura porumbului dupa procedeul no tillage s-a experimentat si se experimenteaza si n tara noastra. Dupa acest procedeu, pe cernoziomul cambic de la ICCPT- Fundulea, semanatul porumbului s-a realizat n monocultura, pe teren nearat, pe care n toamna s-au administrat ngrasaminte si erbicide.->SAMNTA si SEMANATULSamnta pentru semanat trebuie sa fie certificata sa apartina hibrizilor recomandati pentru fiecare zona de cultura. Epoca de semanat - semanatul porumbului se executa ntr-un interval de 8-10 zile, ncepnd din momentul cnd n sol se realizeaza la adncimea de semanat 8-10 gr C, masurata dimineata, avnd tendinte de crestere n urmatoarele zile. Calendaristic semanatul porumbului ncepe de regula dupa data de 10 aprilie, hibrizi timpurii se seamana la nceputul intervalului optim, continund cu hibrizi trzii. Densitatea optima la semanat - se stabileste n functie de hibridul cultivat aprovizionarea cu apa, fertilitatea solului si conditiile de cultura. n cultura neirigata, densitatea la semanat va fii de 45- 60 mii plante recoltabileha, la hibrizii timpurii, 40- 55 mii, la cei semitimpurii si de 40-50 mii la cei trzii. Distanta ntre rnduri - att pe terenul irigat ct si pe cel neirigat distanta dintre rnduri va fi de 70 cm, permitnd astfel combaterea buruienilor prin prasile manuale si mecanice. Adncimea de semanat - la semanat se va realiza o adncime de 4-8 cm urmarinduse ca samnta sa fie n contact cu solul umed si, ca urmare, rasarirea sa fie rapida si uniforma.->LUCRARILE de NGRIJIREPrin lucrari de ngrijire n perioada de vegetatie a porumbului, se asigura, combaterea buruienilor si a insectelor daunatoare. Combaterea buruienilor - se realizeaza prin integrarea mai multor metode cultivarea porumbului n asolamente, n special cu cereale paioase, prin araturi mai adnci si lucrari ale solului corect executate, prin prasile mecanice si manuale, precum si prin utilizarea erbicidelor. Cercetarile efectuate pna n prezent arata faptul, ca la cultura porumbului pierderile de productie cauzate de buruieni ajung pna la 30-80%. Buruienile cele mai des ntlnit n cultura porumbului sunt speciile de buruieni monocotiledonate anuale; Setaria (mohor), Echinochloa (iarba barboasa). Digitaria (meisor), si perene; Sorghum (costrei), Elymus (pir), precum si speciile de buruieni dicotiledonate anuale; Amaranthus (stir) Chenopodium (caprita), Sinapis (mustar salbatic), Rafanus (ridiche salbatica), Xantium (cornet). Poligonum Convulvus (hrisca urcatoare), Galinsoga (busuioc salbatic), Galiopsis (pristolnic) Abutilon (teisor), Solanum (zrna), Hibiscus (zamosita), si dicotiledonate perene cum este; Cirsium (palamida), Convulvus (volbura), Soncus (susai), Rubus (rugi), Rorripa (boghita), Lepidium (urda vaci), Calystegia (cupa vaci). Combaterea buruienilor din cultura de porumb, se poate realiza prin aplicarea anumitor strategii determinata de cunoasterea anumitor elemente primordiale; gradul de infestare cu buruieni, frecventa precum si dominanta speciilor de buruieni, caracteristicile solului si nu n cele din urma trebuie sa se tina seama de conditiile climatice. Combaterea integrata a buruienilor se realizeaza prin alternanta culturilor si respectarea asolamentului, a adncimii si epocii de executare a araturii, prin prasile mecanice si manuale si prin aplicarea erbicidelor, recomandate de specialistul agricol, conform CODEXULUI fito-sanitar. Combaterea integrata a bolilor si daunatorilor se va realiza prin respectarea rotatiei, prin executarea lucrarilor de baza la timp, precum si prin tratamente chimice la samnta.->RECOLTAREAPerioada optima de recoltat se poate efectua atunci cnd umiditatea boabelor a ajuns la 28-30% si se poate ncheia atunci cnd boabele au o umiditate de 20-25%. Dupa acest fenomen recoltatul stiuletilor se va realiza manual pentru a se evita scuturatul boabelor de pe stiulete. Recoltatul mecanizat sub forma de boabe se poate realiza atunci cnd umiditatea boabelor a ajuns sub 25%. Pentru a se pastra n bune conditii boabele de porumb trebuie uscate la umiditatea de pastrare, sub 14%.->ZONE FAVORABILEzona foarte favorabila (zff) - suprafete intinse din campia din vestul si sudul tarii, cu soluri bogat e in cernoz iom, soluri aluviale (Lunca Muresului, a Oltului, a Dunarii), soluri brun-roscate;zona favorabila (zf) - cea mai extinsa la nivelul tarii : in vest, de-a lungul zonei foarte favorabile, spre interior ; campia Transilvaniei pe cursul Somesului, pana in Tara Barsei si jud. Hunedoara ; in sud Campia Baraganului, zona pana la limita Carpatilor, Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei;zona putin favorabila (zpf) - suprafete mari din regiunea dealurilor puternic accidentate si erodate din N Dobrogei, solurile nisipoase din Oltenia, de langa Dunare si Calmatui.-CULTIVAREA MAZAREI->Este de dorit ca mazarea sa urmeze dupa plante care parasesc terenul devreme, permitnd lucrarea mai timpurie si ct mai corecta a solului, care sa fie nivelat, fara resturi vegetale si buruieni nca din toamna. Cele mai bune rezultate se obtin dupa cereale paioase si dupa unele culturi prasitoare cu recoltare mai timpurie si n conditiile n care au fost combatute bine buruienile. Nu se recomanda amplasarea culturilor de mazare dupa alte leguminoase, pe de o parte, pentru a evita riscurile excesului de azot, iar pe de alta parte, din cauza perpetuarii si amplificarii atacului unor boli; de altfel, pentru structura culturilor din Romnia ar fi nerational sa se renunte al efectul ameliorator al leguminoasei n asolament.->Mazarea este o planta care nu se autosuporta si, ca atare, monocultura este exclusa. n cazul cultivarii repetate a mazarii pe acelasi teren, apare fenomenul de oboseala solului, care se manifesta, n principal, prin tulburari bruste de crestere, absenta formarii nodozitatilor pe radacini, putrezirea radacinilor si a tulpinii. Aceste fenomene sunt accentuate de stagnarea apei si de excesul de apa, datorate compactarii solului si drenajului defectuos. n monocultura se amplifica mburuienarea terenului, atacul de boli si daunatori, astfel ca productiile scad considerabil. n prezent, se accepta ca mazarea poate reveni pe acelasi teren dupa 3-4 ani, fara risc, cu conditia tratarii semintelor, nainte de semanat, mpotriva bolilor.->Lucrarile solului n cultura mazarii:-Dezmiristirea. Imediat dupa recoltarea plantei premergatoare si eliberarea terenului de resturi vegetale, se recomanda sa se efectueze o lucrare de dezmiristit, cu scopul maruntirii buruienilor, a resturilor vegetale (miristea) si a startului superficial al solului.-Aratura. Ct mai curnd posibil terenul se ara cu plugul n agregat cu grapa stelata, la adncimea de 25-35 de cm. Cultivatorii de mazare recomanda, adesea, sa se are mai adnc dect pentru alte culturi; ndeosebi pe solurile grele, afnarea adnca a solului favoriznd o mai buna dezvoltare a radacinilor n straturile adnci ale solului.Araturile efectuate vara se lucreaza n mod repetat pna n toamna (se grapeaza), lucrari prin care este nivelat terenul, sunt maruntiti bulgarii si sunt distruse buruienile care rasar, reducnd, astfel, rezerva de buruieni.Araturile efectuate dupa premergatoare cu recoltare mai trzie pot fi lucrate nca din toamna sau pot fi lasate n brazda cruda. n mod obisnuit, se sustine necesitatea graparii si nivelarii araturii n toamna, ceea ce ofera avantajul ca, la desprimavarare, terenul de usuca mai repede si mai uniform si se poate semana mai devreme; cultivatorii de mazare din zonele secetoase (de ex. Dobrogea) prefera acest sistem de lucrare a solului.Pe anumite terenuri, si ndeosebi n zonele cu soluri grele si unde cad cantitati mari de precipitatii n sezonul rece, graparea si nivelarea terenului n toamna pot conduce la compactarea exagerata a solului pe timpul iernii, acesta se usuca mai greu n primavara si se ntrzie semanatul. n asemenea situatii este de preferat ca aratura sa fie lasata nelucrata peste iarna.n primavara terenul se lucreaza ct mai timpuriu posibil, dar numai dupa ce apa s-a scurs n profunzime, pentru a evita compactarea exagerata prin trecerea agregatelor agricole; din aceleasi motive, trebuie redus la minimum numarul de treceri pe teren cu agregatele agricole.-Graparea. De regula, n primavara, sunt necesare doua lucrari, dintre care o lucrare de grapat la desprimavarare, pentru mobilizarea solului si o a doua lucrare, efectuata chiar nainte de semanat, cu combinatorul sau cu grapa cu discuri n agregat cu cmpuri de grapa cu colti si lama nivelatoare, pentru mobilizarea solului pe adncimea de semanat.Prin toate lucrarile solului trebuie urmarit sa se obtina un teren foarte nivela, care sa permita un semanat uniform, ca adncime su ca distribuire a semintelor, realizarea unor culturi uniform dezvoltare, foarte important pentru a nlesni recoltarea mecanizata a culturii.->Samnta si semanatul mazarii:Mazarea este semanata primavara ct mai timpuriu, atunci cnd se poate pregati terenul n conditii bune (solul s-a zvntat bine). Calendaristic, n Romnia, culturile de mazare sunt semanate n cursul lunii martie (de regula, n prima jumatate a lunii martie n sud si n a doua jumatate n restul zonelor); spre nord si n ultimii ani cu desprimavarare trzie, sunt situatii n care mazarea este semanata la nceputul lunii aprilie.Semanatul timpuriu ofera avantaje certe: sunt folosite bine cele 100-200 zile cu vreme favorabila mazarii, sub aspectul conditiilor de umiditate, temperatura si lungime a zilei (lunile martie-iunie). n acest fel, este valorificata n conditii optime umiditatea acumulata n sol n sezonul rece si care asigura germinarea semintelor si cresterea tinerelor plantute.Semanatul ntrziat antreneaza, de regula, scaderea importanta a productiilor; se discuta chiar despre pierderi de productie de 50%, la o ntrziere de 20 de zile fata de perioada optima de semanat. Sunt afectate toate componentele de productie si ndeosebi numarul de boabe formate pe o planta.Densitatile de semanat folosite n Romnia sunt de 125-140 boabe germinabile/m?, pentru a se realiza 100-200 plante recoltabile/ m2?. n mod obisnuit, la mazare, se estimeaza un procent de rasarire n cmp de 75%.Mazarea poseda o anumita suplete privind densitatea lanului si poate compensa partial, prin ramificare, densitatile prea mici. Ca urmare, cu ct zona are un climat mai moderat, sub aspectul regimului termic si pluviometric, cu att se poate semana cu densitati mai mici, iar ntrzierea semanatului are efecte negative mai pronuntate. Din contra, cu ct zona de cultivare este mai secetoasa, ci att trebuie semanat mai devreme si se va lucra cu densitati mai mari.De retinut: Cantitatile de samnta corespunzatoare densitatilor optime sunt de regula de 250-300 kg/ha.Mazarea este semanata n rnduri dese (12,5 cm), prin care se asigura o mai buna distribuire a semintelor. Semanatul mazarii n carari (similar cu ce s-a prezentat la gru) ofera avantaje certe, permitnd aplicarea tratamentelor de combatere a buruienilor, bolilor si daunatorilor, foarte uniform, si pna n faze de vegetatie mai avansate.Datorita cerintelor mari fata de umiditate n faza de germinare, mazarea trebuie semanata mai adnc; n conditiile din Romnia se seamana la circa 6 cm adncime.Semanatul superficial este foarte daunator deoarece conduce la un rasarit neuniform si poate spori pagubele produse de atacul pasarilor. Semanatul exagerat de adnc este, de asemenea, defavorabil: aprovizionarea cu oxigen a semintelor n curs de germinare este insuficienta, se amplifica atacul de boli si, ca urmare, se nregistreaza pierderi importante de densitate.Lucrarile de ngrijire a mazariiPentru combaterea daunatorilor se folosesc microorganisme entomopatogene ca B. brassiniana pentru gargarita frunzelor la mazare si Enthomophora sp. pentru paduchele verde al mazarii.->Recoltarea mazarii:Se apreciaza ca perioada optima de recoltare a unui lan de mazare este foarte scurta, de numai 4-5 zile. Ca urmare, lanurile de mazare trebuie recoltate cu prioritate fata de alte culturi. La recoltare, terenul trebuie sa fie foarte bine nivelat si fara buruieni.Se recomanda sa se nceapa recoltatul atunci cnd plantele s-au ngalbenit, frunzele s-au uscat si 75% din pastai sunt galbene, pergamentoase si boabele s-au ntarit. De regula, maturarea si recoltarea mazarii au loc n a doua jumatate a lunii iunie; n zonele umede su racoroase si n unii ani mai ploiosi, se ntrzie pna n prima decada a lunii iulie.n tara noastra recoltarea lanurilor de mazare se efectueaza divizat ( n doua faze): n prima faza plantele sunt smulse sau taiate cu masina de recoltat mazare (sau manual, pe suprafete mici) dupa care sunt lasate n brazda continua cteva zile pentru uniformizarea coacerii; n faza urmatoare se treiera cu combina de cereale, prevazuta cu ridicator de brazda si efectundu-se o serie de reglaje specifice, ndeosebi cu scopul de a limita spargerea boabelor: reducerea turatiei aparatului de treier la mai putin de 600 rotatii/minut; marirea distantelor dintre batator si contrabatator; reglajele se refac de 2-3 ori pe zi.Dificultatile ntmpinate la recoltarea mazarii impun o foarte buna organizare; se lucreaza de preferat dimineata devreme, pe roua si spre seara.Treieratul se desfasoara cel mai bine cnd umiditatea boabelor este cuprinsa ntre 18-20%; sub 15% boabele se sparg usor, iar peste 22% treieratul se face cu dificultate.Extinderea n cultura a soiurilor de tip afila, la care plantele nu se culca la pamnt la maturitate, permite recoltarea directa a lanurilor de mazare dintr-o singura trecere cu combina. n acest caz se practica montarea unor degete speciale ridicatoare de lan la dispozitivul de taiere al combinei. Imediat dupa recoltare si nainte de depozitare boabele de mazare trebuie supuse operatiunilor de conditionare (gazarea contra gargaritei, eliminarea impuritatilor, uscarea boabelor pna la 14% umiditate).Mazarea este o cultura productiva, de la care se pot obtine peste 3.000 kg boabe/ha. Din productia totala, boabele reprezinta 35-50%.Adunarea resturilor vegetale si eliberarea terenului nu pun probleme deosebite. Vrejii de mazare au valoare furajera ridicata si sunt adunati usor, prin presare, folosind presa pentru furaje. Se poate conta pe recolte de 1,5-3t vreji/ha.-CANEPA IN ROMANIA :Cnepa se cultiva pentru continutul sau n fibre naturale n procent relativ ridicat si pentru semintele bogate n ulei sicativ. Fibrele de cnepa sunt mai lungi dect cele de in, foarte durabile si destul de rezistente. Ele se utilizeaza la confectionarea unei game largi de produse textile, rezistente la putrezire chiar si aflate n apa. Fibrele scurte (cltii) se folosesc la confectionarea saltelelor precum si ca material izolator. Produsele secundare - uleiuri, turtele, puzderiile, sunt utilizate n general ca si cele ale inului iar cenusa obtinuta prin arderea lemnului este folosita ca ngrasamnt organic bogat n fosfor si potasiu. Din vrfurile inflorescentelor plantelor femeiesti si din seminte se prepara medicamente cu actiune sedativa, diuretica, vomitiva, vermifuga si altele. Pna n 1990, Romnia era a treia tara din lume producatoare de cnepa. Legislatia severa - care trecut cnepa pe lista plantelor narcotice - a dus la disparitia aproape n totalitate a culturii de cnepa din Romnia. Datele publicate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) mentioneaza, pentru anul 2010, o suprafata de 23 de hectare cultivate cu cnepa. Numarul unitatilor de procesare s-a diminuat considerabil (din 28 de unitati de procesare existente n anul 1991) n anul 2010 au ramas n functiune doar doua.Legislatia romneasca a ngropat cultivarea cnepein judetul Botosani pna n 1989 exista o traditie n ceea ce priveste cultivarea cnepii pentru fuior. Dup 1989 cnepa se cultiva doar cu o autorizatie speciala eliberata de DADR si supervizata de departamentul de narcotice al Politei. n acest context au disparut culturile de cnepa, spune fostul director al Directiei Agricole si de Dezvoltare Rurala Botosani, Gheorghe Manole. Pe alocuri se mai cultiva sporadic n momentul de fata n judet cnepa de samnta (haldani). Potrivit legislatiei europene, n Romnia pot fi cultivate doar soiurile de cnepa cu un continut de tetrahidrocanabinol mai mic sau egal cu 0,2%. Soiurile de cnepa eligibile pentru platile directe sunt Denise, Diana, Lovrin 110, Silvana si Zenit. Inspectoratul General al Politiei precizeaza: Conform prevederilor Legii nr. 143/2000, privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si a Regulamentului sau de aplicare, toate culturile de plante ce contin substante stupefiante sau psihotrope trebuie autorizate de Ministerul Sanatatii si Familiei, prin Directiile de Sanatate Publica.n aceasta categorie intra si cnepa, care se cultiva traditional n tara noastra, n special pentru obtinerea fibrei textile.Specialistii n domeniu considera ca nu exista dect o singura specie de cnepa denumita stiintific Cannabis sativa. O varietate a acesteia este Cannabis sativa subspecia indica, cunoscuta sub denumirea de Cannabis indica. Nu exista varietati perfect delimitate ale cnepei care sa prezinte stabilitate si de aceea nu pot fi definite.Caracteristic cnepei este faptul ca, indiferent de varietate sau de zona n care aceasta este cultivata, ea biosintetizeaza un compus chimic cu efect halucinogen - tetrahidrocanabinol (THC) - a carui concentratie este influentata de factori pedoclimatici, valoarea acestuia crescnd necontrolat n verile deosebit de calduroase.Datorita prezentei acestui compus n compozitia chimica a plantei, produsele vegetale obtinute din Cannaabis sativa (indiferent de specia cnepei din care acestea s-au obtinut), au fost introduse sub controlul legislatiei internationale (Conventiile Natiunilor Unite din 1961 si 1971) si nationale (Legea nr. 143/2000).Prin Conventia Unica asupra stupefiantelor, semnata la New York n 1961, la care Romnia a aderat, comunitatea internationala si-a manifestat hotarrea ferma de a lupta mpotriva oricaror operatiuni ilicite legate de planta de cannabis (indiferent de concentratia de THC). n acest context, Conventia stabileste masuri coercitive mpotriva traficului ilicit, dar n acelasi timp si reguli de monitorizare a culturilor licite de cnepa, inclusiv prin sistemul autorizarii.Avnd n vedere traditia existenta n cultivarea cnepei, programele nationale si europene de viitor, care vizeaza cresterea suprafetelor cultivate cu cnepa, precum si ncurajarea micilor cultivatori si prelucratori de astfel de plante din tara noastra, legislatia nationala nu ngradeste aceste activitati desfasurate n scop licit. Singura conditie impusa este aceea de obtinere a autorizatiei emisa de Ministerul Sanatatii si Familiei, prin Directiile de Sanatate Publica.Controlul privind cultivarea licita a cnepei este realizat de Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul de Interne si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.Majoritatea cazurilor instrumentate n anii 2001 si 2002 au avut n vedere culturile de plante care aveau drept scop obtinerea Cannabisului pentru consumul propriu ilicit al proprietarului, comercializarea sa n baruri si discoteci sau n alte medii propice practicarii consumului de droguri.Actiunile Politiei, desfasurate sub directa supraveghere a Parchetului, i-au avut n vedere pe cei care au sustras cantitati din aceasta planta n scopuri ilicite, iar nu persoanele care au cultivat traditional cnepa pentru fibra textila ori seminte.n acelasi timp, precizam ca unitatile de politie o data sesizate de existenta unei culturi neautorizate, indiferent de scopul acesteia, au obligatia legala de a ntocmi acte de constatare si de a nainta aceste acte Parchetului competent, pentru a dispune masurile legale ce se vor lua.Pentru a fi evitate toate situatiile generate de necunoasterea legii si pentru a se putea delimita cultivatorul de buna credinta de cel care n mod voit eludeaza legislatia n domeniu, populatia are la dispozitie un instrument simplu, legal, care nu lasa loc la interpretari subiective, aflat la ndemna si n nici un caz birocratic, acela de a obtine autorizatia de cultivare nainte de nceperea lucrarilor propriu-zise de nsamntare.Apreciind sprijinul mass-media n popularizarea prevederilor Legii nr. 143/2000 si pentru o informare corecta si netrunchiata a publicului cititor, ne exprimam convingerea ca precizarile prezentate vor contribui la ntelegerea tuturor aspectelor controversate legate de acest subiect.II-III-CULTIVAREA MARULUI:->Cultura de marar se seamna prin imprastiere sau in randuri dese. Culturile de marar care se infinteaza in sere, in luna decembrie sau ianuarie se seamana obligatoriu la distanta de 12-15 cm, folosindu-se o cantitate de 8 grame de seminte/mp.Dupa infiintarea culturii se face o udare cu o cantitate suficienta de apa pentru umezirea corespunzatoare a stratului de sol, asigurandu-se astfel o rasarire uniforma.Afanarea solului se face printre randuri cu unelete adecvate.Plivitul buruienilor se va executa cand buruienile sunt mici pentru ca sa nu fie dezradacinate plantele de marar.Mararul este ceva mai pretentiosa la caldura, temperatura optima pentru crestere fiind 10-18 grade C. Fiind sensibil la frig, temperatura nu trebuie sa coboare sub 1 grad C, situatie care poate sa apara la culturile din solar.Cerintele fata de lumina sunt medii si astfel se poate cultiva in cultura pura sau asociata.Aprovizionarea solului cu apa se va face moderat, evitand excesul de apa la nivelul solului, care poate favoriza aparitia agentilor patogeni specifici pentru coletul plantelor.Fertilizarea solului se va face cu norme medii de ingrasaminte chimice.Sunt avantajate solurile cu textura usoara, bine afanate, pe care nu balteste apa dupa udare, cu ferilitate moderata.Pot sa apara boli precum fainarea, fuzarioza si nematozii (Meloidogyne hapla).Recoltarea frunzelor se face prin taiere cu un cutit, cat mai aproape de suprafata solului, cand au cel putin 10-15 cm inaltime, eventual in mai multe reprize.Conditionarea se face in legaturi de 20 grame care apoi se leaga in snopi de 2-5 kg. Ca si la patrunjel frunzele sunt foarte perisabile si trebuie sa ajunga la consumator in cel mult 24 de ore, timp in care se asigura prospetimea cu ajutorul temperaturii scazute si a umiditatii mai ridicate.Se poate obtine intre 0,5 - 2 kg/mp de marar verde.-CULTIVAREA NUCULUI:->Comparativ cu celelalte specii pomicole principale (mar, par, piersic), la care cultura superintensiva practicata (n tara noastra) ncepnd din anul 1971, actiunea de modernizare la nuc este mult ntrziata. Deocamdata sunt putine plantatii de nuc, n judetele: Gorj, Dolj, Mures, Iasi, Satu Mare, Constanta (la Ostrov), Hunedoara, dar o parte din acestea au fost nfiintate cu pomi din samnta sau cu asa-zisii nuci selectionati obtinuti tot pe cale generativa. Altoirea nucului, nsusita si practicata cu rezultate promitatoare de ctiva specialisti n-a fost continuata cu urmarirea comportarii materialului saditor obtinut, dupa plantarea n livezi, si, ca atare, sunt foarte putine date de interes real pentru productie.Exista plantatii de nuc altoit la Ostrov, la Serele de la Isalnita (jud. Dolj), n cteva localitati din judetul Gorj, pe nisipurile din sudul Olteniei si, probabil, n alte locuri.Pepinierele care nmultesc nucul au un rol decisiv, diriguitor, n modernizarea culturii acestei specii. Ele trebuie sa treaca, fara ntrziere, la altoirea nucului pe nuc negru (J. Nigra), care este singurul portaltoi pentru cultura intensiva. De asemenea, pepinierele trebuie sa introduca, sa nmulteasca si sa difuzeze, n termen ct mai scurt, soiurile de nuc americane, cu vigoare moderata si slaba, care fructifica si pe lastari laterali.Pomicultura moderna trebuie sa fie dinamica, intensiva si durabila.Dinamismul presupune modernizarea la timp a sortimentului si a tehnologiilor, promovarea unor noi sisteme de plantatii, ecologizarea principalelor verigi agrotehnice etc.Numarul soiurilor din sortimentul de nuc nu trebuie sa fie prea mare. Francezii, ntr-un centru, cultiva 2 3 soiuri.n tara noastra, este raspndit si propus un sortiment de 20 de soiuri de nuc (Vasilescu V. si Stanciu Gh., 1997), nsa ntr-un anume centru pomicol se cultiva numai cteva dintre acestea (cele provenite din centrul pomicol respectiv). Astfel:- n centrul Sibisel, jud. Hunedoara, vor fi promovate, n continuare, soiurile nmultite la S.C.P.P. Geoagiu, si anume: Sibisel precoce, Geoagiu 65, Germisara, Orastie si Sarmis; - sortimentul centrului pomicol Pitesti va fi alcatuit din soiurile: Jupnesti, Bratia, Argesan, Muscelean, Roxana si Mihaela, care se nmultesc n pepiniera I.C.P.P. Iasi; - n judetul Gorj sunt admise sa nmultire soiurile Novaci, Susita, Victoria si Pestisani. Recent s-a trecut la nmultirea nucului prin altorire si la S.C.P.P. Vlcea. La alcatuirea sortimentului de nuc trebuie sa se aiba n vedere comportarea soiurilor n procesul polenizarii (dicogamia).La nuc, sortimentul este mai putin dinamic dect la alte specii pomicole, datorita duratei foarte mari a plantatiilor (50 60 de ani la nucii altoiti pe J. regia). Si raportul dintre pomii tineri si pe rod este diferit, fiind n favoarea celor maturi. Totusi, frecventa plantatiilor tinere de nuc denota o preocupare pentru dezvoltarea si modernizarea culturii nucului.Obiective prioritare n cultura nuculuinfiintarea de livezi specializate (de diferite marimi), n asociatii pomicole, a caror productie de fructe sa fie valorificata n principal la export. n perioada interbelica (1920 1940), tara noastra a exportat cantitati apreciabile de nuci n coaja si miez de nuca;Promovarea, n continuare, a culturii asociate de nuc cu specii pomicole de vigoare slaba si foarte precoce (piersic, gutui, par pitic). La par vor fi asigurati polenizatori;Stabilirea unor noi tipuri de plantatii de nuc, ce pot fi folosite pe parcele mici, sub forma de curele (fsi nguste de pna la 7 - 8 m). Pe astfel de parcele, cele mai bune rezultate se obtin cu aliniamente de nuc formate dintr-un sigur rnd de pomi, care nu cer o anumita orientare fata de punctele cardinale, iar pe versanti pot fi plantate paralel cu linia de apanta (de jos n sus). Nucii din aliniamente cu un rnd au coroana foarte bine luminata, ceea ce constituie un mare avantaj pentru nuc, specie cu cerinte foarte mari fata de lumina;Grabirea intrarii nucului n productia economica (pomii altoiti pe J. regia, nucul comun), cultivarea de soiuri precoce si productive, cu fructificare si pe lastari laterali, cu 3 5 fructe n influorescenta, cele care au fructele grupate cte 1 2 sunt slab productive;Att pe pietele interne, ct si la export nucile se vnd la preturi avantajoase pentru producatori. n anul 1996, la export, nucile au fost vndute cu 2 dolari americani pe un kg, iar miezul de nuca cu 4,50 dolari (Vasilescu V., 1997). n anul 2000, pe pietele din Bucuresti, miezul de nuca s-a vndut cu 75.000 80.000 lei kg, pret care echivaleaza cu cel de pe pietele vest europene, pentru ca n august 2007 sa ajunga la 18 20 lei RON.Fata de cele mentionate (si de alte considerente) n-ar trebui sa mai existe retineri la plantarea nucului.Chiar producatorii cu gospodarii mici, daca poseda numai 5 10 nuci n productie, pot obtine disponibilitati pentru piata, iar daca cultura nucului se organizeaza la nivel de sat sau de comuna (prin asocierea producatorilor), se poate realiza si o concentrare a culturii nucului, ndeosebi n localitati de traditie.Conjunctura economica actuala este putin favorabila investitiilor n pomicultura. ntruct nucul necesita cheltuieli relativ mici cu nfiintarea plantatiilor (numarul de pomi la ha fiind de cca. 80 n sistem semiintensiv si 200 n sistem intensiv), investitia se poate realiza mai usor, cu deosebire n cazul plantatiilor mici.Cultura nucului n tara noastra are mari perspective, daca se schimba mentalitatea cultivatorilor.Cultura nucului comun (Juglans regia) ocupa un rol important n economia productiei de fructe din zona temperata.n ciuda faptului ca exista putine studii privind piata productiei de nuci, specialistii n marketing sunt unanimi n a aprecia ca, fie pe plan mondial, fie pe plan european, att cererea de fructe ct si aceea de lemn de nuc sunt mai mari dect oferta. Din aceste motive, cultura acestei specii tinde sa iasa din conul de umbra n care s-e situaza de multa vreme.Deoarece, n Romnia, cultura nucului este foarte importanta, fiind totodata o parte integranta din traditia nationala, n ultimul timp exista un real interes pentru modernizarea plantatiilor de nuc si a tehnologiilor de cultura.Cerintele nucului fata de factorii de mediuUnul din factorii principali de care trebuie sa se tina seama la nfiintarea plantatiilor de nuc este asigurarea cerintelor speciei fata de factorii climatici, prin amplasarea plantatiilor n zone de maxima favorabilitate, cu temperatura medie anuala de 9 100 C, temperatura medie a lunii ianuarie -1 -20 C si cu o frecventa ct mai redusa a brumelor si a ngeturilor trzii de primavara.Nucul creste si rodeste constant n arealele n care precipitatiile medii anuale sunt cuprinse ntre 650 si 700 l /m2 din care 100 200 l /m2 n perioada cresterii lastarilor si a fructelor. n alte conditii, un nivel al precipitatiilor mai scazute impune necesitatea compensarii deficitului de apa prin irigare, n timp ce un nivel mai ridicat al precipitatiilor conduce la necesitatea mentinerii sub control a bolilor cheie ale nucului, prin intermediul tratamentelor fitosanitare suplimentare.De o importanta deosebita pentru tehnologia de cultura care trebuie aplicata, precum si pentru nivelul si calitatea productiei din plantatiile moderne de nuci, este amplasarea acestora pe terenurile cele mai favorabile, usoare, profunde, cu reactie neutra si cu apa freatica la 2,5 3,0 m.Cercetarile ntreprinse n tari cu traditie n cultura nucului (SUA, Franta, Italia), precum si cel ntreprinse n tara noastra au demonstrat ca pentru cultura nucului cele mai favorabile terenuri sunt cele de pe terasele rurilor si de pe vaile cursurilor de apa, cu soluri luto-nisipoase sau nisipo lutoase, terenurile cu soluri aluvionare formate recent, profunde, fertile.Hartile pedologice si cartarile agrochimice, atunci cnd exista, sunt cu att mai utile cu ct permit cunoasterea mult mai precisa a fertilitatii solului si a factorilor restrictivi de natura pedologica.Este absolut necesara efectuarea unei analize fizico chimice a solului pe care vor fi amplasate noile plantatii de nuc (pentru adncimi cuprinse ntre 0 si 25 cm) pentru a avea o imagine la zi asupra potentialului de fertilitate al acestuia.n concluzie, la nfiintarea noilor plantatii de nuci se vor alege amplasamentele cele mai favorabile, evitnd:solurile putin profunde, cu un continut ridicat n pietris;solurile cu textura foarte fina, care se taseaza usor, favoriznd baltirea;solurile care nu au un drenaj perfect asigurat, cu umiditate excesiva si aerare insuficienta;solurile cu exces de calcar, care favorizeaza aparitia clorozei;solurile cu pericol de infestare cu boli si daunatori, prezente mai ales pe amplasamentele pe care au mai fost plantatii de nuci sau plantatii cu caracter forestier.Din aceste motive, nu este recomandata plantarea pomilor imediat dupa defrisarea unei plantatii batrne sau a oricarei specii lemnoase, nfiintarea unor plantatii noi de nuci fiind posibila doar respectnd cu strictete regulile agrotehnice si necesitatile agrobiologice ale acestei specii.-CULTIVAREA ZMEURULUI:->Importanta culturii:Zmeurul se cultiva pentru fructele sale deosebit de apreciate att pentru consumul n stare proaspata, ct si pentru industrializare sub forma de dulceata, compot, gem, sirop, suc, nghetata etc.Aceasta valoare ridicata este data de continutul complex al fructelor: 4,5-10,6% zaharuri, 1,1-2,3% acizi organici, 0,5-2,8% pectine, 1,2% proteine, saruri de K, P, Ca, Mg, Mn, Na, Zn, Cu, Fe, etc., vitamina B1,B2,D,P,C (25mg/100g).Fructele, lastarii si frunzele tinere se folosesc n industria farmaceutica pentru prepararea unor medicamente sau ceaiuri mpotriva, anginei, amigdalite, diareei etc. Specia are o mare plasticitate ecologica, fiind cultivata n diferite conditii de la ses pna la altitudini foarte mari (peste 1000 m).Datorita drajonarii puternice si a sistemului radicular ramificat si destul de profund, zmeurul este si o planta care combate eroziunea solului, valorificnd n acelasi timp solurile subtiri, sarace si improprii altor culturi.Plantatia de zmeur intra repede pe rod (dupa un an de zile) si permite recuperarea investitiilor n timp scurt.->Cerintele zmeurului fata de factorii ecologiciLumina influenteaza pozitiv calitatea fructelor. Este o specie exigenta fata de lumina. De aceea zmeurul se va planta pe versantii cu expozitie favorabila. De asemenea, directia rndurilor se va orienta n asa fel nct sa valorifice la maximum lumina, mai ales n zonele nalte.Temperatura poate fi un factor limitativ pentru cultura zmeurului. Acesta nu suporta temperaturi excesiv de scazute (-20 -25C) n perioada de repaus, dar nici extrem de ridicate n perioada de vegetatie. Cultura reuseste bine n zone cu ierni blnde si veri n care temperatura medie nu depaseste 16-17C. Pentru desfasurarea normala a nfloritului necesita 580-600C.Temperatura solului nu trebuie sa depaseasca 16C. Daca, toamna este rece si umeda, lignificarea tulpinilor este deficitara iar rezistenta la ger scade pna la -15C.Umiditatea reprezinta unul din factorii principali de care depinde reusita culturii zmeurului. Este o specie cu pretentii mari fata de umiditate. Se recomanda a se cultiva n zone cu 700-1000 mm precipitatii anuale, bine repartizate n perioada de vegetatie (iunieaugust). n caz contrar, este absolut obligatorie irigarea. Excesul de apa (baltirea) este, de asemenea, daunator putnd provoca asfixierea radacinilor. Pnza de apa freactica trebuie sa fie la peste 80 cm. Zmeurul creste si se dezvolta bine n zone n care umiditatea relativa este mai mare.Solul cel mai recomandat pentru cultura zmeurului este cel nisipo-lutos, bogat n humus, cu buna capacitate de retinere a apei si bine aerisit, cu pH = 5,6-6,5, cu subsol permeabil si cu o grosime de cel putin 50 cm, bogat n azot si proteine. Este sensibil la deficitul n Fe si Mn. Nu sunt recomandate solurile sarace, foarte grele, reci, sau uscate si calcaroase. Curentii de aer, iarna pot mari pagubele prin nghet, vara maresc seceta atmosferica etc. Totusi lipsa totala a acestora favorizeaza aparitia bolilor si mareste pericolul ngheturilor trzii de primavara.->nfiintarea si ntretinerea plantatiilorPentru esalonarea maturarii si a perioadei de recoltatare, ntr-o parcela se vor planta 3-4 soiuri cu diferite perioade de maturare.La pregatirea terenului se va fertiliza intens cu ngrasaminte organice si minerale, deoarece dupa intrarea pe rod lucrarea se efectueaza cu greutate datorita drajonarii puternice.Functie de nivelul de aprovizionare a solului se vor efectua fertilizarea cu 60-80 t gunoi de grajd, 600-800 kg superfosfat si 400-500 kg sare potasica/ha.Desfundatul se face la 40- 50 cm, cu subsolaj.Pe terenurile cu panta peste 20%, se amenajeaza terase pe care se vor planta minimum doua rnduri, iar pe cele cu panta sub 20%, zmeurul se planteaza sub forma de gard fructifer, pe directia curbelor de nivel.->Epoca de plantare toamna dupa caderea frunzelor; primavara dupa dezghet, nainte de pornirea n vegetatie.->Plantarea se face n gropi cu dimensiunile de 40/40/40 cm sau daca solul nu este arat de 60/60/40 cm, si n santuri executate cu plugul la 30/32 cm adncime.Distanta pe rnd ntre plante este de 40-50 cm, iar ntre rnduri, n functie de sistemul de conducere: cultura n benzi cu spalieri 2,5-3 m; cultura sub forma de gard fructifer 2,5-3 m; cultura sub forma de evantai 1,5-2,5 m, iar distanta pe rnd 1-l,2 m; cultura pe araci -1,2 m.Cultura se preteaza la orice tip de sol, dar recolte maxime se obtin pe soluri fertile, calde si reavene.Majoritatea soiurilor de zmeur necesita sistem de sustinere.Fiind autofertile, soiurile de zmeur nu au nevoie de polenizatori.->LUCRARILE DE NTRETINERE solul se ntretine ca ogor negru; la 3 ani se aplica gunoi de grajd (3/4 kg/m2); n sezoanele secetoase este necesar udatul; primavara, se suprima de la baza tulpinile uscate (de 2 ani), care au rodit; tulpinile anuale se raresc, lasnd 18-20 tulpini la 1m liniar de banda (lata de 40-50 cm), drajonii de prisos se suprima; fertilizarea cu must de gunoi de grajd si urina n cantitate de 3-4 l/planta (o parte must la 4 parti apa); combaterea bolilor: zmeurul necesita o stropire nainte de nflorire, contra bolilor (arsura lastarilor, patarea frunzelor); acest tratament se repeta de 2-3 ori si dupa nflorit; combaterea daunatorilor: se fac stropiri cu insecticide contra: gndacului florilor, paianjenilor rosii, afidelor IV-TEHNOLOGIA DE CRESTERE SI INTRETINERE A TAURINELOR :-> In conditiile economiei de piata, este necesara o noua abordare a modului de crestere si intretinere a taurinelor. Ca urmare a desfiintarii marilor complexe pentru cresterea vacilor de lapte, ponderea principala in cresterea taurinelor revine micilor fermieri cu efective mici (5-20 capete). Pentru eficientizarea cresterii taurinelor, se impune o popularizare in rindul micilor fermieri a unor tehnologii de crestere moderna, dar destul de simpla. Calea cea mai sigura, rapida si eficienta de sporire, imbunatatire si eficientizare a productiei de lapte, o constituie alimentatia rationala a animalelor din rase de vaci cu valoare genetica ridicata. Alimentatia taurinelor are o arhitectura specifica bazindu-se pe producerea unor furaje de calitate superioara si in cantitati suficiente care sa asigure ratii echilibrate ce vor satisface cerintele zilnice ale animalului.Un rol important il constituie asigurarea conditiilor de adapost si supravegherea periodica din punct de vedere sanitar-veterinar.Alimentatia rationala poate asigura o crestere a nivelului de productie anual cu 30-40%, imbunatatirea calitatii laptelui si produselor lactate si evitarea risipei, toate asigurind un randament maximal al exploatatiei pentru lapte.->ETAPELE FURAJARII Furajarea si ingrijirea vacilor inainte de insamintare, in timpul gestatiei si dupa fatare sint factori esentiali pentru obtinerea unui vitel nou-nascut sanatos, obtinerea unei productii de lapte mari si usurinta in ceea ce priveste urmatoarea monta. De asemeni, trebuie respectata cu strictete perioada repausului mamar, timp necesar revenirii uterului la dimensiunile normale, astfel lactatia sa fie in jur de 305 zile. In furajarea bovinelor, intilnim citeva etape care trebuiesc strict evidentiate si urmarite in ceea ce priveste furajarea, astfel:1. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar2. Hranirea vacilor dupa fatare3. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte4. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta :- 0-3 luni- 3-6 luni- 6-12 luni- 12-18 luni- peste 18 luni (juninci)1. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de lapte, fiindu-i caracteristice urmatoarele: vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta din greutatea corporala la nastere vacile isi intensifica metabolismul, continuarea depunerii rezervelor corporale in saptamina a 8-a inainte de fatare apetitul scade, devenind cel mai redus vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada se definitiveaza osatura vitelului, iar prin depuneri masive de calciu, acesta creste in volum, rezultind probleme la fatare.Cu aproape doua luni inainte de fatare, vaca trebuie lasata din muls (intarcata) pentru a-si reface rezervele din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal. In tot acest timp, gospodarul are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata, mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz, borhot, etc.)Furajele trebuie sa fie de calitate, fara mucegaiuri, ne-inghetate sau cu pamint pe ele, iar apa sa aiba temperatura normala ( din put, fintina), nu rece sau cu gheata.Furajele se administreaza in 2-3 tainuri, la distante de 6-7 ore intre ele, tainul de seara fiind in cantitate mai mare, in special grosiere sau fin.2. Hranirea vacilor dupa fatare Dupa fatare, organismul vacii trece prin transformari importante: scade in greutate, are loc o deshidratare puternica si o modificare a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de lapte.Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs, se impune ca timp de 2-3 zile, vaca sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda, la care se adauga 30-50 grame sare (o lingura). In aceasta perioada de refacere care dureaza aprox. 40 de zile si in cea imediat urmatoare, este necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente, completate cu fin si concentrate care stimuleaza productia de lapte.3. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte Un aspect deosebit de important si mai putin respectat, este acela legat de stabilirea cantitatii de concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte. Pentru obtinerea unui litru de lapte, in medie, se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate . Imediat dupa fatare, vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte obtinuta prin muls (ex. la o mulsoare zilnica de 10 litri lapte pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi 7-8 kg conc. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind oarecum la discretie..In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va mulge o canitate mai mica de lapte. Crescand din nou ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia finala la un randament ideal de valorificare al furajelor , fara pierderi.4. Hranirea tineretului taurin pe categorii de varsta - Cat. 0-3 luniAlimentatia de baza este constituita din laptele matern, respectindu-se cu strictete perioada colostrala si cel putin 25 zile perioada de alaptare cu lapte integral, intarcarea producindu-se in general la 30 - 35 de zile. Pentru categoria de la 0 la 3 luni, furajarea se completeaza cu concentrate care au un continut de proteina ridicat (ratie TIPI),consumindu-se in medie 55-60 kg. Concentratul va fi administrat la discretie si va fi completat cu finuri de foarte buna calitate.- Cat. 3-6 luniIn aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate de tip.II, ele reprezentind principala sursa de furajare, consumindu-se aproximativ 150 kg /perioada. Finurile se dau in continuare la discretie.- Cat. 6-12 luni, 12-18 luniIn aceasta perioada se administreaza concentratul tip III, in medie de 2 2,5 kg/zi, iar finul se da pe baza de ratii (2 kg/zi) introducindu-se in acelasi timp in ratie si suculentele.- Cat. peste 18 luni cind vitica a fost montata, se administreaza concentrate de tip III in medie de 2 kg/zi, in rest, alimentatia este ca la vacile gestante.->PRINCIPALELE NUTRETURI UTILIZATE IN HRANA TAURINELOR Pot fi impartite in urmatoarele grupe:- Nutreturi fibroase( finuri, coceni, paie, etc)- Nutreturi concentrate (cereale, sroturi, reziduuri de la industria de morarit)- Nutreturi suculente (silozuri, radacinoase, bostanoase si borhoturi)- Aditivi furajeri (premix-uri, zoofort-uri) 1 Nutreturi fibroase:Finurile care se utilizeaza in hrana taurinelor sint:- fin de leguminoase (lucerna, trifoi, sparceta)- finul de graminee (fin din livezi, pajisti cultivate)- fin de borceag ( amestec de paioase + mazare sau mazariche)- finuri naturale ( de lunca, deal, munte)- fin de otava (obtinut dupa cosirea pajistilor)Cantitatile de fin recomandate la taurine sint intre 2 si 10 kg in functie de categoriile de virsta si de starea fiziologica a animalului. Finurile se administreaza ca atare sau macinate (cele de leguminoase) 2-3 tainuri/zi.Grosiere aceste nutreturi se caracterizeaza printr-un continut ridicat in substanta uscata, valoare nutritiva redusa, precum si o digestibilitate mica. Digestibilitatea poate sa creasca prin diferite metode si procedee de preparare (saramurare, murare, amestec cu melasa, borhoturi, uree, etc). Grosierele se administreaza la animalele adulte, cantitatile variind intre 3-5 kg paie si vrej de leguminoase si 8-10 kg coceni de porumb.2 Nutreturi concentrate:Porumbul este cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana animalelor, avind un continut ridicat in amidon si grasime (4-5%) si scazut in celuloza, digestibilitate ridicata si o mare valoare energetica, continind 8-10% proteina, iar dintre vitamine se remarca vitamina E si provitamina A. In hrana animalelor, porumbul se adiministreaza sub forma de uruiala, in amestecuri fiind o componemta de baza in producerea nutreturilor combinate, unde participa in urmatoarele proportii:- 40-60% la vacile gestante si lactante- 30-40% la tineretul pentru reproductie- 65-85% la animalele pentru ingrasat Porumbul se administreaza sub diferite forme:- boabe macinate pentru virsta 0-6 luni;- porumb stiulete macinat cu totul pentru virsta 6-18 luni si peste;- porumb siloz: recoltarea porumbului se recomanda sa se efectueze cind planta se gaseste in perioada de vegetatie lapte-ceara. Pentru ridicarea continutului de proteina, se poate insiloza porumbul in amestec cu leguminoase, de ex: 75-80% si 20-25% mazare sau soia. De asemeni, o alta posibilitate de a ridica continutul de proteina a porumbului insilozat este de a adauga uree sintetica si sulfat de amoniu (0,72 kg uree+0,28 kg sulfat de amoniu la 200 l apa necesara pentru 100 kg masa porumb insilozat). Acestia se toaca, se depoziteaza pe platforme de beton , dupa care se preseaza pentru eliminarea aerului in vederea obtinerii unei fermentatii de calitate;- cocenii de porumb administrati fara nici o pregatire in hrana animalelor sint consumatinumai in procent de 50-70%.Pentru a le mari procentul de utilizare, cocenii se toaca la sisca, putind administrati caatare sau in amestec cu borhoturi.In regim gospodaresc, se poate realiza un amestecde nutret murat, astfel: o cutie din lemn placata cu tabla zincata, cu dimensiunile de 1m/1m/1,5m, se umple cu aproximativ: 100 kg strujeni tocati (sisca); 30 litri apa in care se dizolva 600 g sare (2% sare); daca este posibil, 600 g melasa care va imbunatati valoarea nutritiva a furajului.Acest amestec se preseaza bine, urmarindu-se o fermentatie de tip lactic (miros placut de fermentat, imbietor), evitindu-se fermentatia de tip butilic care apare in urma insuficientei tasari (miros intepator, respingator). Dupa 2-3 zile de fermentatie se poate administra la animale, ca valoare nutritiva acesta inlocuind porumbul siloz.In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati de nutret murat sau porumb siloz: pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din cantitate de nutret suculent este reprezentat de sfecla furajera si cind pentru 5kg nutret murat se administreaza 1 kg fin). la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi, iar la tineret, dupa virsta de 12 luni, 10-20 kg (functie de varsta si greutate).Orzul si ovazul sint consumate cu placere de catre animale, imbunatatind ratia cuextracte azotate, proteina bruta, grasime si aminoacizi esentiali. Continutul in proteina digestiva este mare la aceste graminee, folosindu-se in hrana animalelor in proportie de 40-50% ovazul in concentrate si orzul in hrana vacilor de lapte in proportie de 30-35% din amestecul de concentrat, acesta din urma avind un efect pozitiv asupra cantitatii si in special asupra calitatii laptelui.Taritele de griu sint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii bogati inamidon, proteine, saruri minerale (mai ales fosfor), in schimb sarace in calciu. La hrana animalelor, taritele se folosesc in procent de 10-25% din amestecul de concentrat.Srotul de floarea soarelui , datorita continutului ridicat de proteina, este una dintrecompunentele de baza la realizarea nutreturilor concentrate in hrana vacilor de lapte a tineretului si a reproducatorilor, folosindu-se intr-un procent de 10-25% din totalul acestor concentrate.Soia se situeaza printre leguminoasele cu cele mai mari cantitati de proteina(32-34%) si celmai ridicat continut in lipide (17-20%), substantele nutritive fiind usor digestibile, iar proteina este considerata cu o valoare biologica foarte valoroasa, situindu-se pe primul loc intre concentratele proteice de origine vegetala. Se foloseste in alimentatia animalelor numai dupa un tratament termic (prajire sau fierbere), sub forma de faina.3 Nutreturi suculente:Nutreturi insilozate (porumb, borceag, leguminoase )Melasa contine 20% apa, 9% proteine, 60% extractive azotate, fiind bogata in potasiu,zinc, fier, mangan, cupru, cobalt, aceste insusiri dind melasei calitati de suport pentru utilizarea azotului neproteic. Melasa se foloseste diluata in proprotie de 2%.Radacinoase ( sfecla furajera, gulii furajere, morcov furajer)Borhoturile (de griu, de porumb, de cartofi, de bere) contin pina la 95% apa,grasimi, substante azotate, aminoacizi. Se administreaza pina la 30 kg/zi la vacile de lapte.Bostanoasele (bostanul furajer, pepene verde furajer) sint fructe suculente care contin 90-94% apa, proteina gasindu-se in cantitati f. mici si pot fi administrate mai ales in hrana vacilor de lapte in cantitati de 10-15 kg/zi sub forma tocata sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul murat.4 Aditivi furajeri: Substante aditionale de origine mineralaClorura de sodiu (sarea de bucatarie) macinata, in proportie de pina la 1% din cantitatea de concentrate, aprox. 25-50 g/zi in hrana si sub forma de bulgari in iesle pentru lins.Creta furajera cu un continut de calciu de aprox. 39%, se administreaza sub forma macinata in proportie de pina la 2% din cantitatea de concentrate, aprox.50-80 g/zi in hrana.Fosfati furajeri sub forma de - fosfat monocalcic 15,9% fosfor, 24% calciu- fosfat dicalcic 18,1% fosfor si 23,29% calciu- fosfat tricalcic 19,97% fosfor si 38,76% calciuEx: fosfatul monocalcic 1 g fosfor este asigurat de 6,3g fosfat monocalcicFaina de oase provine din macinarea oaselor degresate si si degelatinate si contine 28-35% calciu, 14-15% fosfor sub forma de fosfat dicalcicSubstante aditionale de uz furajerCunoscute sub denumirea de premix-uri, zooforte-uri, contin: antibiotice, hormoni, proteine iodate, enzime, drojdii furajere, etc, care desi in cantitati mici, max.1%, sint deosebit de benefice pentru cresterea si dezvoltarea animalelor, obtineri de productii ridicate de lapte.->TEHNICA ADAPARII TAURINELOR In cresterea taurinelor, aprovizionarea cu apa, trebuie considerata ca un element tehnologic esential de asigurat la timp si in conditii de calitate. Trebuie sa se foloseasca apa potabila care corespunde cerintelor organismului, sa satisfaca nevoia de apa si sa nu prejudicieze sanatatea si productia animalului.Cantitatea zilnica de apa variaza in mare masura in functie de sezon, de starea fiziologica si de nivelul performantelor (mai mare la vacile in lactatie si mai mic la cele in repaus mamar si la cele cu productii mai scazute). In general, consumul mediu de apa/cap de vaca este de 45-60 litri/zi. Adaparea se poate realiza direct din surse naturale potabile (riuri,fintini) si din surse subterane prin forare, cu ajutorul adapatorilor automate cu clapeta sau nivel constant.Frecventa adaparii in cazul distribuirii nemecanizate a apei (adaparea la galeata) este de 2-4 ori/zi la temperatura de 10-12 grade. Adaparea automata asigura consumul de apa la discretie, stimulind cu 20% in plus productia de lapte fata de administrarea manuala.->ADAPOSTURI CONDITII DE CAZARE SI DE MICROCLIMAT Adaposturile pentru cresterea bovinelor trebuie sa asigure un microclimat corespunzator in ceea ce priveste constructia in sine care trebuie sa fie facuta din materiale termoizolante (caramida, boltari, lemn) cu cai de acces pentru administrarea furajelor si evacuarea dejectiilor, canale de scurgere a purinului si spatiu de odihna pavat cu caramida moale sau scindura din lemn de esenta moale. Luminozitatea adaposturilor trebuie sa fie asigurata prin geamuri cu deschidere verticala cu suprafata de 1/20 din suprafata totala a adapostului. Sistemul de intretinere a vacilor in adaposturi este cel legat care urmareste sa asigure fiecarei vaci spatiul optim pentru odihna si igiena, precum si posibilitatea unei hraniri si mulgeri cit mai corespunzatoare. Limitele optime ale standului pentru vaca de lapte sint: 1,80m lungime, 0,8 m latime, latimea ieslei 0,50 m, cu adincimea de 0,20-0,30 m.Asternutul se schimba zilnic, mentinindu-se uscat pentru a nu se depune balega, in special la spatele vacii (uger si alte portiuni apropiate) si a se evita infectiile.De asemeni, grajdul trebuie sa fie aerisit zilnic, sa fie prevazut cu rasuflatori sau cu geamuri mici, care sa asigure un circuit constant si uniform al aerului in tot grajdul. Un grajd cu microclimat corespunzator in ceea ce priveste temperatura, ventilatia aerului si umiditate, trebuie sa prezinte la intrare in acesta un miros de asternut proaspat (paie, pleava , rumegus) sau miros de fin, sa nu prezinte miros de dejectii sau una dintre cele trei noxe (gaze) ce apar in grajd: bioxid de carbon, hidrogen sulfurat, amoniac.->ERORILE DE ALIMENTATIE SI CONSECINTELE LOR Erorile de alimentatie determina afectiuni metabolice si functionale. Acestea se inregistreaza cu precadere in perioada de repaus mamar, cit si in perioada de inceput de lactatie. Pe ansamblu, erorile alimentare provoaca nu numai stare de boala, determinind si scaderea productiei de lapte. Carentele si dezechilibrele nutritionale produc o serie de tulburari cum ar fi: cetoza (acetomenia) care apare la inceputul lactatiei si sfirsitul gestatiei si se datoreaza cantitatilor prea mari de suculente in ratie si cantitate mica de fibroase. Se manifesta prin scaderea semnificativa a productiei de lapte si apetit capricios, animalul degaja un miros pronuntat de acid butiric (fructe fermentate). Alcaloza ruminala apare in momentul dezechilibrului ratiei, cind aceasta contine prea multa creta furajera sau faina de oase. Aceasta se depune in rumen, ducind la perturbarea miscarilor intestinale pina la disparitia acestora. Animalul prezinta asa numita febra a laptelui care se intilneste la vacile cu productii mari de lapte aflate la 3 a sau a 4-a lactatie. Aceasta survine in prima sau a doua zi dupa fratare si evolueaza cu pareze temporare, glanda mamara se modifica fiind mult marita si fierbinte. Tetania de iarba apare la vacile cu productie mare de lapte datorita continutului mare de potasiu si substante azotate din iarba si continutului redus de magneziu. Este o boala de adaptare si pentru a fi prevenita, trebuie facuta o trecere traptata de la regim de hrana uscata la pasune, care trebuie facuta in mimimum 8 zile, cind pasunatul nu trebuie sa depaseasca 1-2 ore/zi. Carentele alimentare prelungite duc la modificari metabolice importante ale proteinelor, lipidelor si in dinamica hormonala, ducind in cele din urma la sindrom de infecunditate si sterilitate, boli ale oaselor. Toate aceste tulburari nutritionale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii rationale in hranirea bovinelor, respectiv respectarea cerintelor nutritionale in functie de starea fiziologica a animalului, de anotimp (furajele de sezon), virsta animalului si zona geografica.->ACTIUNI SANITAR-VETERINAR OBLIGATORII CE TREBUIE SA SE EXECUTE LA TAURINE Din punct de vedere sanitar-veterniar, animalele trebuiesc tratate de-a lungul unui an calendaristic in vederea prevenirii unor boli infectioase si parazitare, astfel:-Dehelmintizarile (tratamentele impotriva viermilor de diferite categorii, intestinali, pulmonari, hapatici, renali, sangvini, etc) trebuie sa se execute in cadrul campaniilor de primavara, odata cu iesirea animalelor la pasunat sau trecerea celor din stabulatie permananta la alimantatia cu masa verde si in campanie de toamna cind animalele intra la grajd. In zonele cu terenuri umede, mlastionase, cu o vegetatie de tip luxuriant (in care se dezvolta melcul gazda intermediara pentru Fasciolla Hepatica numit si galbeaza) este recomandat sa se repete tratamentul antiparazitar inca o data in mijlocul verii, in perioada 15 iunie 15 iulie.-Vaccinarile profilactice se executa in campaniile de primavara de catre medicii veterinari ai circumscriptiilor sanitar-veterinare teritoriale, moment in care se preleveaza probe pentru analize de laborator in vederea depistarii diferitelor boli.-In mod obligatoriu, din punct de vedere profilactic, trebuie efectuat trimestrial operatii de dezinfectie, dezinsectie si deratizare a grajdurilor si anexelor acestora. Daca gospodarul nu are suficient timp sau materiale necesare, se pot face acestea cel putin de doua ori pe an, prin varuire, spalare cu apa de var, dupa o curatire mecanica minutioasa, stropirea pardoselilor, peretilor si tavanului cu diferite substante decontaminante, care se gasesc la tpate punctele sanitar-veterinare si sint la un pret mic (cloramina, decontaminol). De asemeni, se pot folosi insecticide care se pun in amestec sau in solutii simple folosite la fel ca substantele decontaminante, prin pulverizare. Acestea din urma, pot fi folosite si pentru imbaiere sau pulverizarea animalelor pentru combaterea parazitiilor externi (purici, capuse, riie, paduchi, etc.).O atentie deosebita trebuie acordata rozatoarelor (soareci, sobolani, dihori) care trebuiesc inlaturati prin folosirea momelilor otravitoare sau a capcanelor, fiind cunoscut faptul ca acestia pot difuza o gama variata de boli infectioase si parazitare. Viteii beneficiaza si ei de o seria de tratamente sanitar-veterinare, astfel:- Imediat dupa intarcare - tratament antiparazitar intern. Acesta se repeta din 3 in 3 luni pina la virsta de 1 an cind intra in schema generala ca pentru adulte (primavara si toamna).-Vaccinarile profilactice care se executa in campanii primavara-toamna, cei fatati iarna-primavara se vaccineaza in campania de primavara, cei fatati vara-toamna se vaccineaza toamna. Tot acum se vor preleva probe de laborator (fecale, singe) si se executa tiberculinarea in vederea depistarii focarelor de tuberculoza, para-tuberculoza, leucoza bovina, bruceloza, etc. Un bun gospodar care isi va hrani vacile cu pricepere si constiinciozitate, va avea viteii sanatosi (robusti si vioi), fara sa sufere de diferite tulburari gastro-intestinale in primele 10 zile de viata (diaree neonatala), realizeaza o productie cu 20% mai mare de lapte pe intreaga perioada de lactatie, iar majoritatea vacilor vor ramine gestante la al doilea (6 saptamini) sau al treilea (9 saptamini) ciclu de calduri dupa fatare. Astfel, 12 luni calendaristice, vacile astfel ingrijite si supravegheate vor fata din nou, deci, gospodarul va inregistra anul si vitelul.->TEHNOLOGIA CRESTERII PORCINELOR-Adaposturile pentru porcine, de regula, nu sunt prea complicate, dar ele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa asigure confortul animalelor (spatiu, curatenie, caldura, aer curat etc.); sa fie construite din materiale specifice zonei, nu prea scumpe; sa aiba un aspect civilizat si o amplasare corespunzatoare in cadrul gospodariei; sa fie usor de curatat si de intretinut., sustine profesorul Ion Dinu. -Potrivit acestuia, un bun gospodar amplaseaza adapostul pentru porci intr-un colt ceva mai indepartat de casa de locuit, astfel incat mirosurile neplacute sa nu deranjeze. Terenul respectiv trebuie sa aiba o panta usoara, pentru a se asigura scurgerea rapida a apei provenite din ploi sau din topirea zapezilor, iar adaposturile nu se amplaseaza in apropierea fantanilor, pentru a se evita pericolul infiltrarii urinei in apa potabila. Daca nu sunt conditii corespunzatoare pentru amplasarea unui adapost, atunci va trebui sa efectuam unele amenajari suplimentare, de inaltare a terenului, canalizare etc.-Orientarea adapostului trebuie sa permita patrunderea razelor solare in interior pe o perioada cat mai lunga din an.Daca ferestrele sunt asezate pe o singura latura, aceasta sa fie orientata spre sud, iar daca ferestrele sunt pe ambele laturi, adapostul sa fie orientat cu axa lunga pe directia nord-sud.-Protejarea adaposturilor fata de vanturile reci se poate face prin amplasarea lor cu una din laturile mici pe directia din care bate vantul, iar pe peretele respectiv nu se fac usi sau ferestre. Este recomandat ca adapostul sa fie protejat de perdele de arbori si garduri vii. De asemenea, adapostul trebuie sa fie prevazut cu un padoc insorit, dar partial umbrit.-Suprafata construita necesara variaza in functie de varsta animalelor si de numarul celor pe care le crestem. In cazul intretinerii individuale, suprafetele se dubleaza.-In anul 2006, prima ferma automatizata de cresterea porcilor a fost inaugurata in judetul Iasi. La Coarnele Caprei a fost inaugurata o ferma de crestere a porcilor complet automatizata. Numai cu un electrician, un medic veterinar, un zootehnist si un om de curte", aici se cresc 3.000 de porci pe serie. Si asta fara o munca extenuanta deoarece intreg fluxul tehnologic este complet mecanizat si automatizat, fiind asistat de calculator. Ferma este rezultatul unui proiect SAPARD in valoare totala de 1,2 milioane de euro. Pig-Farm" apartine lui Mihai Popescu, un tinar investitor nascut si crescut la Coarnele Caprei. Cu 600.000 de euro bani cistigati la munca in Italia, din propria afacere de cultivare a cerealelor si din credite bancare, plus inca 600.000 de euro fonduri europene el a reusit sa puna pe picioare in numai sapte luni o ferma de nivel european. Ferma se intinde pe o suprafata totala de 4 hectare, fiind compusa din trei hale de productie, retea de alimentare cu apa, o microstatie de epurare, un bazin de colectare a apelor uzate, precum si o retea de colectare a apelor menajere. -Hrana va fi asigurata prin exploatarea celor 800 de hectare de teren arabil comasat din zona, dintre care 250 de hectare sint in propriatatea Pig-Farm". Purceii pentru ingrasare vor fi adusi de la Suinprod" Roman, prima serie fiind prevazuta a ajunge la Coarnele Caprei vineri. Abatorizarea purceilor va fi facuta la Kosarom" Pascani, care la fel ca Suinprod", face parte din Grupului de Firme Kosarom", grup care de altfel l-a sprijinit pe Popescu pentru acest proiect cu consiliere de specialitate.-Conditii in adaposturile de porci:Temperatura este aceea care influenteaza cel mai mult productia. Cand este prea frig sau prea cald, animalele consuma suplimentar din energia furajelor sau din energia proprie pentru a-si mentine temperatura in limite normale. Temperatura optima pentru porci difera in functie de varsta si starea fiziologica, precizeaza profesorul Ion Dinu.Categoria cea mai sensibila este cea a purceilor nou-nascuti, care, mai ales in perioada rece, necesita o temperatura in jur de 24 - 28C. Acolo unde adapostul nu este incalzit este nevoie ca purceii sa fie asezati in cosuri sau in ladite speciale, prevazute cu asternut uscat. Scroafele, vierii si porcii la ingrasat prefera o temperatura de 16 - 18C. Temperatura si umiditatea pot fi mentinute in limite normale prin construirea unor adaposturi din materiale izolante, prevazute cu tavane, prin corelarea volumului adapostului cu numarul animalelor si aplicarea unor sisteme de aerisire dirijata, prin utilizarea asternutului din paie etc.Pentru asigurarea confortului de care au nevoie porcii, spatiul din adapost trebuie impartit in trei zone: zona de odihna, care trebuie sa fie curata si uscata, prevazuta cu asternut din paie; zona de hranire (si de adapare) si zona unde animalele pot defeca si urina .Pentru intretinerea porcilor pe pasuni, in paduri, in preajma stanelor etc., se pot confectiona adaposturi usoare si ieftine, din lemn, fara pardoseala.In perioada in care nu se folosesc, adaposturile se pot desface in panouri sau pliante ce se pot depozita in locuri potrivite. Pentru ingrasarea a 1 - 2 porci, din primavara pana la Craciun, in gospodariile cu spatiu foarte mic, unde nu exista padoc, se pot construi adaposturi din scanduri, cu acoperis rabatabil. ->TEHNOLOGIA CRESTERII OVINELOR-Cresterea ovinelor reprezinta o indeletnicire foarte veche practicata cu placere de gospodarii din zona de deal si munte, aceasta fiind manifestarea a dragostei si pasiunii oamenilor pentru cresterea oilor in scopul asigurarii unor venituri necesare consolidarii gospodarie.-Din aceste considerente, cresterea ovinelor se poate practica si in unele regiuni din zona de ses, cu toate ca oaia este considerata ca fiind principala concurenta a bovinelor, animale ce se dezvolta bine in toate regiunile tarii.In regiunile de deal si de munte ovinele se cresc in numar mai mare. In scopul realizarii unei eficiente economice satisfacatoare, se recomanda ca in zona de deal si munte sa fie organizate exploatatii familiale de crestere a ovinelor cu o capacitate de cca 250 oi si mioare.In zonele de campie de obicei gospodarii se ocupa de cresterea bovinelor, dar in exploatatie, acestia mai cresc un numar de 10 pana la 100 de oi.Ca o particularite a cresterii acestei specii, trebuie mentionat ca exploatarea ovinelor nu este legata, in mod special de existenta exclusiva a terenului pentru producerea furajelor de volum. Ovinele reprezinta specia care poate asigura hrana prin practicarea transhumantei, metoda foarte veche practicata de ciobani. Transhumanta este pendularea ovinelor din zona de deal si munte in zonele de ses, pentru consumarea excedentului de furaje din aceste zone, mai ales in exploatatiile mari comerciale sau asociative. Se stie ca primavara trecerea cu oile (in mers, pe vreme uscata) peste o cultura infratite de cereale favorizarea intarirea paiului si stimularea fratilor fertile, iar miristile de grau sau tuleistile asigura alte surse de hrana pentru ovinele aflate la ses.Desi este o practica foarte veche in condtiile tarii noastre transhumanta poate fi recomandata, in continuare ca metoda de crestere a ovinelor mai ales pentru perioada de toamna-iarna.Este mai usor iarna sa practici transhumanta la ses decat sa transporti cantitati mari de furaje de volum din aceste regiuni la munte. Mai ales ca intreaga zona muntoasa a Romaniei este inconjurata de campii (campia Transilvaniei, campia de Vest, Baraganul si luncile Siretului sau Prutului.)V->ORGANIZAREA EXPLOATARII PAJISTILOR NATURALE MONTANE-Sisteme de pasunat:- sisteme nerationale,- pasunatul liber,- pasunatul in front,- pasunatul la tarus , - sisteme rationale,- pasunatul pe parcele,- pasunatul dozat,- pasunatul in benzi.Data inceperii pasunatului:- intre infratire si inceputul formarii tulpinilorData incetarii pasunatului:- cu 20 30 zile inaintea ingheturilor permanente (toamna)- dupa fiecare ciclu de pasunatCapacitatea de pasunat:-productia de iarba la hectar- numarul de animale exprimate in UVM pe unitatea de suprafata/perioada de pasunat- necesarul unui animal pe durata sezonului de pasunat (UVM)Metode de determinare a capacitatii de pasunat:- metoda directa (agrotehnica)- metoda indirecta (zootehnica)Masuri de pregatire a animalelor pentru pasunat:- control sanitar- alcatuirea turmelor- plimbari zilnice in aer liber- cantarirea la intrarea si iesirea animalelor de pe pasune- obisnuirea treptata cu pasunatulLucrari executate in sezonul de pasunat:- inaintea inceperii pasunatului: inlaturarea si combaterea vegetatiei lemnoase, a buruienilor si plantelor toxice, fertilizarea si graparea, amenajarea adaposturilor, amenajarea si construirea umbrarelor si adaposturilor, repararea si construirea de stane, colibe, cantoane pastorale- in timpul sezonului de folosire: cosirea si indepartarea resturilor ramase neconsumate de animale, imprastierea excrementelor solide, fertilizarea cu azot, combaterea plantelor toxice si buruienilor->ORGANIZAREA EXPLOATARII FANETELOR :-Epoca de recoltare:- intre inspicare (imbobocire) si inflorirea plantelor, periodic,- dupa inaltime,- dupa maturitatea semintelor.Metode de recoltare:- manual (folosind coasa)- mecanizat (cositori mecanice)Metode de uscare a fanului:- direct pe sol (in brazde)- pe diferite tipuri de suporti (prepeleci, capre piramidale, capre coliba, gard suedez)- baloturi- instalatii speciale (cu aer rece sau cald)- prin zdrobirea plantelorMetode de depozitare:- in adaposturi special amenajate (fanare, patule)- in aer liber (stoguri, sire)Masini si utilaje:- tractor, cositori, grebla mecanica motocositori, remorciVI->ROLUL PADURII:-Padurile adapostesc peste jumatate din speciile care traiesc pe pamnt, ajuta, de asemenea, la ncetinirea ncalzirii globale, prin stocarea si retinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase ajuta la reglarea caderilor de precipitatii, sunt surse esentiale de hrana si apa si aduc n acelasi timp enorme avantaje estetice, spirituale si de agrement pentru milioane de oameni.-> PRODUSELE LEMNOASE ALE PADURII SUNT : a) produse principale, rezultate din taieri de regenerare a padurilor; b) produse secundare, rezultate din taieri de ingrijire a arboretelor tinere; c) produse accidentale, rezultate in urma calamitatilor si din defrisari de padure legal aprobate; d) produse de igiena, rezultate din procesul normal de eliminare naturala; e) alte produse: arbori si arbusti ornamentali, rachita, puieti si diferite produse din lemn.