proiect istorie.doc

7/25/2019 Proiect istorie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-istoriedoc 1/6

SATUL

In imaginea de mai sus se poate observa schema domeniuluifeudal.In evul mediu, multi oameni locuiau in sate. Un cavalernumit stapan al unui domeniu, detinea tot pamantul din

jurul unui sat, iar taranii erau nevoiti sa obtina dreptul dea lucra parcelele din acest pamant. Unii dinte ei erautarani liberi, care plateau biruri in bani sau produse

pentru pamant, dar altii, numiti iobagi, lucrau pentrustapanul lor o buna parte a timpului de lucru. Satul a reprezentat mult timp centrul vietii medievale.Activitatea economica de baza era agricultura. Utilajulagricol era primitiv iar randamentul era slab. In timp, auavut loc progrese agricole: plugul cu cormana, grapa,



morile de vantsi de apa, tehnica asolamentului, sistemulde inhamare/injugare a animalelor de tractiune,potcoava, etc. Cele mai multe sate aveau trei campurimari. Unul era semanat cu grau, iar altul cu orz. Al treilea

camp era lasat necultivat, pentru a semanat anul viitor.!iecare teren era impartit in parcele pentru familiile detarani. " familie avea cateva parcele din ecare dinaceste trei campuri. #oti taranii munceau pamantul, insaunii dintre ei practicau si eraritul sau alte indeletniciri. "amenii m$ncau p$ine, ertura de cereale, fructe,legume, tocane si beau bere sau apa. "u%le, carnea,br$nza sau pestele erau un lu&.

Unele familii procurau aceste alimente insa le vindeau lapia'a.(iata taranilor era monotona si marcata de s%r%cie. )ra

str$ns legata de ritmul lucr%rilor agricole si al s%rb%torilorreligioase.

Cu ocaziasarbatorilor religioase si sarbatorilor populare oamenii se



rela&au*nu aveau voie sa munceasa+. Cel putin odata pean se tinea un balci. egustorii veneau sa cumpere si savanda, oamenii jucau jocuri si organizau trante, iar circariiinveseleau multimea.

In evul mediu imbracamintea unui om obisnuit secompunea din pantaloni din panza groasa, ciorapi groside lana, bluza, manta si palarie. !emeile purtau rochiilungi, confectionate din materiale groase.

ORASUL

Acestea erau -nconjurate de ziduri prev%zute cu por'iforticate, uneori si cu santuri umplute cu apa. " data cu



creterea oraului, incinta acestuia se marea, -nglob$nd noicartiere. In centru se aa o pia'a -ntinsa, unde se ridicaubiserica principala si prim%ria, cu turnul de veghe. In jurulpie'ei se g%seau cartiere mestesugaresti. Atelierele erau pe

strada, in timp ce locuin'ele si depozitele se aau ori la etajori intr0o curte interioara. Str%zile erau str$mte si intortochiateiar casele -nalte. 1rin anul 2233, mici orae au -nceput sa rasata in -ntreaga)uropa. 4ulte dintre ele erau ridicate pe l$ng% un castel."amenii din ora pl%teau o renta st%p$nului de la castel, darnu trebuiau sa munceasc% pentru el, astfel ca isi puteau alegeo meserie de pe urma c%ruia sa se poat% intretina.

4ul'i mestesugari aveau ateliere in orae. )i f%ceau lucrurifolositoare precum p$nzeturile, vasele de ceramica si tig%ile,pe care le vindeau orasenilor si taranilor ce vizitau oraul. egustorii vindeau l$na, lemn si er mestesugarilor. )i maivindeau si obiecte de lu& aduse din tari str%ine, cum eraum%t%surile, bijuteriile, vinurile si mirodeniile. 5rutarii, m%celarii, berarii ofereau hrana si b%uturaorasenilor. 6angii 'ineau taverne, iar preo'ii si doctorii veneau

sa0si practice meseria in orae. Agricultorii si negustoriiveneau in orae cu scopul de a cump%ra si de a vinde. #o'i ceicare p%trundeau in ora pl%teau o ta&a la intrare, numitavama.

4estesugarii cu aceeai meserie au -nceput sa

se adune in bresle. 5reslele aveau rolul de aimpune aceeai calitate aproduselor la to'i meseriaii si preturicorecte. egustorii si0au inintat si eibresle, pentru a asigura uncomer' cinstit.



Cei mai mul'i membrii ai unei bresle erau barbati. 7nainte caun b%rbat sa e primit intr0o breasla, el trebuia sa lucreze caucenic al unui meter, timp de apte ani. Apoi era pus sa fac%o demonstra'ie a iscusin'ei sale. 8aca era priceput, el era

primit in breasla ca si calfa. 8oar c$teva calfe ajungeau cuvremea meteri. Casele acestora erau -nalte, ridicate din lemn, chirpici saupiatra, erau construite dup% un plan simplu: la parter se aapr%v%lia, buc%t%ria si sala de mese, iar la etaj, care era in faptpodul, camerele de dormit. 4agazinele d%deau direct instrada. 8e aceea casele luau foc adesea.

In oraele medievale, viate era strict regulamentara. 9iua demunca era anun'ata de clopotul comunal si dura pana seara,

variind de la apte ore, iarna, pana la paisprezece ore intimpul verii. 8up% ce se d%dea semnalul de stingere afocurilor, locuitorii se retr%geau in case. 1e str%zi mair%m$neau doar ho'ii si politia de noapte. Intre acestea siraufacatori sau grupuri de studen'i galagiosi izbucneauveritabile lupte.



ocuitorii oraului dispuneau de numeroase zile libere, cuocazia s%rb%torilor religioase, familiale, ale breslelor, ecareav$nd patronul sau, ori a s%rb%torilor populare. In oraele medievale nu e&istau, ca in Antichitate, locuri

speciale pentru spectacole de teatru. Acestea se desfasurauin strada, pe estrade improvizate, unde oamenii se adunau savad% bufonii si jonglerii. a s%rb%tori, breslele prezentauorasenilor piese de teatru. C$teodat%, ei prezentau o serialunga de povestiri biblice.

proiect istorie.doc

Documents