proiect isp 2007

8/6/2019 Proiect ISP 2007

1/44

1

Proiect ISP


2/44

2

I.Ghid proiect de an la specializarea ISP

Cuprins

II.Continutul proiectului:...................................................................................................................... 3

Capitolul 1.Dateinitiale........................................................................................................................... 4

Capitolul2.Analiza proiectului de productie............................................................................................. 5

2.1. Structura de dezagregarea produsului (SDP)................................................................................. 5

2.2.Structura de dezagregarealucrarilor (SDL).................................................................................... 7

2.3.Planul de productie director (PPD)................................................................................................. 9

Capitolul 3.Parametrii de programaresiconducerea productiei............................................................ 12

3.1.Determinareatipului de productie.............................................................................................. 12

3.2.Stabilirea formei deorganizarea productiei................................................................................ 12

3.3 Calcululnumarului demasiniunelte............................................................................................. 14

3.4.Calculullotului de fabricatieoptim............................................................................................... 17

3.5.Stabilirealotilui de fabricatieeconomic........................................................................................ 22

Capitolul 4.Programareasi producerea productieiinconditii de resursenelimitatesi fara dateimpuse.23

4.1.Determinareacalcululuioptim detransporteconomic................................................................. 23

4.2Durataciclului de productie......................................................................................................... 24

4.3 Perioada de repetarealoturilor ................................................................................................... 25

4.4 Calcululcostului de productie...................................................................................................... 25

4.5.Elaborarea programelor delucru.................................................................................................. 29

Capitolul 5.Programareasiconducerea productieiinconditii de resurselimitatesi dateimpuse............32

5.1.identificarea resurselor de productie........................................................................................... 32

5.2.Structuraoganizatoricaa proiectului de produtie......................................................................... 34

5.3.Elaborarea reteleilogicea proiectului.......................................................................................... 35

5.4. Managementulin functie detimp............................................................................................... 37

5.5.Programarea iconducerea proiectului prin resurse (managementulin funcie de resurse).........40

5.6.Calcululcostului de productieincazulloturilor diferite (selectareascenariuluioptim).................41


3/44

3

II.Continutul proiectului:

1. Memoriu tehnico-economic:

- parte scrisa si grafica conform ghidului de proiect2 .Parte grafica finala

- planul de productie director

- programele de lucru conform varianta I

- reteaua logica a proiectului de productie

- calculele C.M.D. si C.M.T. cu si fara date impuse

- tabloul marginilor si drumul critic

- planul de incarcare pe resurse

- planul de sarcini si programe de lucru conform variantei II

- amplasarea optima a resurselor in atelier

III.Programul de desfasurare a actiunilor in cadrul proiectului de ISP.

A.Semestrul I .

Saptamana 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Activitate 12.12.2

2.33.13.2

3.33.4

3.54.14.2

4.34.4

4.4 4.5 4.5 4.6 revizuire finalizare


4/44

4

Capitolul 1.Date initiale

1.1. Cele trei repere sunt: 1,2,4

1.

2.

Beneficiar: S.

C.

SNC.

SRLExecutant: Universitatea Ovidius

Cadrul legislativ: contractual (comanda ferma de la beneficiar la executant, semnat de ambele partipentru sectia de fabricatie)

Volum de prodictie: produs (stabilit anual de catre beneficiar): 800 bucati/an

Conditii si termene de livrare : livrarea se produce catre beneficiar, trimestrial (in ultima saptamanaa fiecarui trimestru) in cantitatiile:

trimestrul 1: 180 bucati




Analiza de ansamblu a unui produs P este de 2 saptamani.


5/44

5

Capitolul 2.Analiza proiectului de productie

2.1. Structura de dezagregare a produsului (SDP)

Orice produs poate fi considerat un sistem care poate fi dezagregat la randul sau in structuri de

ordin inferior denumit subsisteme.

La randul lor subsistemele pot fi dezagregate in ansambluri si acestea in subansambluri.

Activitatea logica de dezagregare poate fi efectuata pana la nivelul entitatilor individuale dinsistem denumite conventional piese sau repere.

In felul acesta se realizeaza SDP.

In mod formal SDP se poate reprezenta sub forma unei arborescente si se poate interpretaastfel:

- coborand semnifica este compus din- urcand semnifica face parte din

Folosind notiunile prezentate anterior se elaboreaza plansele pentru proiectul analizat .


6/44

6


7/44

7

2.2.Structura de dezagregare a lucrarilor (SDL)

O problema majora in programarea si conducerea productiei (PCP) consta in identificarea cu oprecizie maxima a tuturor lucrarilor necesare realizarii produsului.Din acest motiv se pune

problema elaborarii unei structuri de dezagregare a lucrarilor care de fapt este o reprezentarestructurala a tuturor activitatilor ce conduc la obtinerea produsului.

In cadrul acestui proiect al carui obiectiv este programarea si producerea fabricatiei a 3 repere,SDL are ca punct de plecare fisele tehnologice ale fiecarui reper in parte . Acestea sunt prezentate incontinuare.

Codificarea operatiilor din procesele tehnologice si a resurselor utilizate.

1.Codificarea operatiilor

CODij COD reprezinta initiala operatiei tehnologice care se realizeaza pe o anumita resursa

de productieEx: strunjire realizata pe strung : S

gaurirea pe masina de gaurit : G

instalatia de tratament termic : TT

debitari pe ferastraul circular : D

bancul de control : C

frezari pe masina de frezat : F

rectificare pe masina de rectificat plana : Rp

rectificare pe masina de rectificat rotunda : Ron

seping : Rb

i reprezinta codul reperului pentru care se realizeaza codificarea T1,T2,T3

j reprezinta codul operatiei tehnologice de acelasi tip

Ex: S11; S12;F11;F12;C11

2.Codificarea resurselor din procesul de productieRk unde : R - resursa

k reprezinta codul resursei care se utilizeaza in urmatorul mod: cate o singura resursadin fiecare tip astef incat sa se poate realize procesele tehnologice.


8/44

8

SDL pentru reperul R1



Nr.op.

Denumirea operatieiCODOp.

TuMin/buc

TpiMin/lot

Resursa CODOp.Denumirea resursei

1 Debitare D11 7.2 16 Ferastrau alternativ R1

2 Rabotare Rb11 10.5 18 Speing R23 Frezare de degrosare F11 9.5 22 Masina de frezat R34 Frezare de finisare F12 6.8 22 Masina de frezat R35 Rectificare de degrosare Rp11 7.6 20 Masina de rectificat plan R46 Gaurire - Alezare G11 5.8 18 Masina de gaurit R57 Strunjire interioara S11 5.2 22 Strung normal R68 Rectificare de finisare Rp12 4.8 20 Masina de rectificat plan R49 Control final C11 4.2 18 Banc de control R7

Nr.op.


TuMin/buc

TpiMin/lot


1 Detensionare TT21 9.4 16 Instalatie de tratament termic R12 Frezare talpa F21 8.5 24 Masina de frezat R23 Gaurire - Alezare G21 6.5 18 Masina de gaurit R34 Strunjire de degrosare S21 12.4 22 Strung normal R45 Strunjire de finisare S22 10.8 22 Strung normal R46 Detensionare TT22 9.4 16 Instalatie de tratament termic R5

7 Frezare canale F22 8.5 24 Masina de frezat R68 Rectificare canale Rp21 14 28 Masina de rectificat plan R79 Control final C21 5.8 20 Banc de control R8

Nr.op.


TuMin/buc

TpiMin/lot


1 Debitare D41 6.6 15 Ferastrau alternativ R1

2 Strunjire S41 15.4 20 Strung normal R23 Rabotare Rb41 17.6 20 Seping R34 Frezare stanga F41 6.6 24 Masina de frezat R35 Frezare stanga F42 19.8 24 Masina de frezat R46 Gaurire - Alezare G41 15.4 15 Masina de gaurit R57 Rectifiare Ru41 11 20 Masina de rectificat rotund R68 Control final C41 4.4 20 Banc de control R7


9/44

9

2.3.Planul de productie director (PPD)

Planul de productie director este documentul fundamental ce sta la baza programarii siconducerii productiei (PCP) .PPD trebuie sa permita cunoasterea urmatoarelor elemente:

- termenul de livrare

- durata de asamblare

- cantitatea bruta si cantitatea neta din fiecare reper in parte astfel incat sa poata realize numarultotal de produse cerute de beneficiar

- livrare de produse catre beneficiar si livrare repere catre sectia montaj.

Pentrul proiectul de fata datele sunt urmatoarele:

- cantitatea de produse livrata la beneficiar

- durata de asamblare este de 2 saptamani (80 de ore)

- cantitatea bruta (CB) pentru fiecare reper in parte se calculeaza conform SDP in functie denumarul de ansambluri, subansambluri

- stocurile (S) pentru repere reprezinta data initiala si este data de managerii de proiect.

- cantitatea neta (CN) rezulta din luarea in seama a stocurilor si este data de relatia:

CB S = CN = Ng

in care: Ng - volumul de productie

L - livrarea

L = CN - se realizeaza catre beneficiar la nivelul de produs si catre montaj la nivelul de reper

PPD realizat pe baza tuturor elementelor prezentate mai sus; se prezinta in tabelul anexat.

in care : Tpk coeficient al tipului de productie

k - indicele operatiei analizate

Tuk - timpul unitar al operatiilor k [min/bc]

Rg ritmul mediu de fabricatie [min/bc]


10/44

10

Fn = z*Ks*h

Fn fondul nominal de timp

Z= 250 zile / an zile lucrtoare /an

Ks = 1 schimb/ zi Ks numarul de schimburi pe zi

h = 8 ore 2000 ore / anRitmurile se vor calcula cu o zecimala.Tinand cont de timpii mutori corespunzatori fabricatieifiecarui reper dat in SDL rezulta urmatorii coeficienti ai timpului de productie.

Pentru R1

Pentru R2

Pentru R4


11/44

11

Tabelul 3.1

Nr. op Coeficientul tipului de productieReperul 1 Reperul 2 Reperul 4

1 12.33 11.09 19.132 8.45 12.27 8.203 9.34 16.04 7.174 13.05 8.41 19.135 11.68 9.65 6.376 15.31 11.09 8.207 17.07 12.27 11.488 18.5 7.45 28.709 21.14 17.98


12/44

12

Capitolul 3.Parametrii de programare si conducere a productiei.

3.1.Determinarea tipului de productie .

Coeficientul tipului de productie se determina cu relatia:

3.2.Stabilirea formei de organizare a productiei .

Structura tipologica a productiei corespunzatoare fabricatiei celor 3 repere se prezinta sistematizat intabelul urmator:

Tabelul 3.2

ReperForma de organizare

M SM Smij Sm UR1 0% 22.2% 66.6% 11.1%R2 0% 33.3% 66.7% 0%R3 0% 50% 37.5% 12.5%

M serie de masa SM serie mare Smij serie mijlocie

Sm serie mica U unicat

Conform tabelului 3.1 se determina forma de organizare pentru fiecare operatie in parte, dupa cumurmeaza:

daca TPk >1 => productie de serie

1 < TPk < 10 serie mare

10 < TPk < 20 serie mijlocie

TPk > 20 serie mica

daca TPk 1 serie de masa

Tpk coeficientul tipului de productie se determina pentru cei 3 parametrii


13/44

13

Pentru R1 sunt 2 operatii de serie mare

6 operatii de serie mijlocie

1 operatie de serie mica


6 operatii de serie mijlocie0 operatie de serie mica


3 operatii de serie mijlocie

1 operatie de serie mica

Pentru R1

9 op 100%

2 op x%

serie mare

9 op 100%

6 op .x%

serie mijlocie

9 op 100%

1 op .x%

serie mica

Pentru R2

9 op 100%

3 op .x%

serie mare


14/44

14

9 op 100%

6 op .x%

serie mijlocie

Pentru R4

8 op 100%

4 op ...x%

serie mare

8 op 100%

3 op .x%

serie mijlocie

8 op 100%

1 op .x%

serie micaSeria mijlocie este preponderenta si din aceasta cauza forma de organizare este mixta.

3.3 Calculul numarului de masini unelte

Relatia de calcul este urmatoarea:

[buc] a = partea intreaga a mk

b = partea zecimala a mk

mak = a + 1 reprezinta numarul de masini adoptat

reprezinta gradul de incacrcare a masinii unelte


15/44

15

mk = numarul de masini unelte

Rg = ritm mediu de fabricatie

Intrucat numarul de masini unelte trebuie sa fie un numar intreg pozitiv, rotunjirea lui mk se facela valoarea : mak = a+1 (numarul de masini unelte adoptat).

Pentru fiecare loc de munca se va calcula gradul de incarcare determinat cu relatia:

precum si gradul mediu de incarcare cu relatia: Valorile pentru mk, mak si Kik se vor gasi centralizate in tabelul 3.3

Pentru R1

Pentru R2

Pentru R4


16/44

16

mk = a + b

=> mak = a + 1 => mak = 1

Gradul de incarcare Kik se calculeaza cu relatia:

Pentru R1

Ki1 = 0.081 Ki4 = 0.077 Ki7 = 0.058

Ki2 = 0.11 Ki5 = 0.086 Ki8 = 0.054

Ki3 = 0.107 Ki6 = 0.065 Ki9 = 0.047

Pentru R2

Ki1 = 0.090 Ki4 = 0.11 Ki7 = 0.081

Ki2 = 0.081 Ki5 = 0.10 Ki8 = 0134

Ki3 = 0.062 Ki6 = 0.090 Ki9 = 0.050

Pentru R4Ki1 = 0.052 Ki4 = 0.052 Ki7 = 0.087

Ki2 = 0.121 Ki5 = 0.156 Ki8 = 0.034

Ki3 = 0.139 Ki6 = 0.121

Gradul de incarcare mediu Kim se calculeaza cu relatia :

Pentru R1


17/44

17

Pentru R2

Pentru R4

Tabelul 3.3

Nr. op.R1 R2 R4

mk mak Kik mk mak Kik mk mak Kik1 0.081 1 0.081 0.09 1 0.09 0.052 1 0.0522 0.11 1 0.11 0.081 1 0.081 0.121 1 0.121

3 0.107 1 0.107 0.062 1 0.062 0.139 1 0.1394 0.077 1 0.077 0.11 1 0.11 0.052 1 0.0525 0.086 1 0.086 0.1 1 0.1 0.156 1 0.1566 0.065 1 0.065 0.09 1 0.09 0.127 1 0.1277 0.058 1 0.058 0.081 1 0.081 0.087 1 0.0878 0.054 1 0.054 0.134 1 0.134 0.034 1 0.0349 0.047 1 0.047 0.055 1 0.055 1

Kim1 = 0.076 Kim2 = 0.089 Kim4 = 0.095

3.4.Calculul lotului de fabricatie optim

Datele initiale pentru determinarea lotului optim sunt:

Z = 250 zile / an

Ks = 1 schimb / zi

h = 8 h/ zi de schimb


18/44

18

Sk = 3,5 lei / h

Srk = 4 lei / h

Ak = 3,5 lei / h

Rg = 150%

p = 5E = 0.2

Cm = 2,5 5,5 lei / bucata

Cm = costul semifabricatului

Lotul de fabricatie reprezinta cantitatea de piese identice lansate in fabricatie pentru care seconsuma acelasi timp de pregatire incheiere.Relatia de calcul este:

[buc]

Ng volumul de productie

Cm costul de semifabricat ales in partea de date initiale

C1 costurile curente care se determina cu relatia:

C1 = Cm + Cr + Cif + Cind [lei/buc]

Cr costurile cu retributia orara a operatorului direct productiv

Sk retributia orala a operatorului direct productive

Cif costurile de intretinere si functionare a utilajelor pe durata de lucru analizata

ak cota orara a cheltuielilor de intretinere si functionare a utilajelor

mak numarul de masini unelte adoptat

Cind costurile indirecte (regia) care se calculeaza cu relatia:

[lei/buc]Rg = 150 % - reprezinta regia

CL reprezinta costul total curent la nivel de lot

CL = A + B


19/44

19

A reprezinta costurile de pregatire incheiere a fabricatiei si de lansare a lotului

P - coeficient ales conform normativelor in vigoare raportat la salariul mediu si normative delansare

Srk reprezinta salariul orar pentru reglori

B reprezinta costurile de intretinere si functionare a utilajelor pe durata pregatirii incheieriifabricatiei

Z reprezinta coeficientul ce tine cont de ritmul fabricatiei si timpii unitari pe operatii consecutive

E reprezinta un coeficient ce cuantifica pierderile cauzate de imobilizarea capitalului circulant inproductie si este egal cu rata de interes medie a pietei de capital

E = 0,2

Pentru R1

Sk = 3,5 lei/h Rg = 150%Cm = 2,5 ak = 3,5 lei/h Srk = 4 lei/h

C1 = Cm + Cr + Cif + Cind


20/44

20

C11 = 2,5 + 3,59 + 3,59 + 5,38 =15,06 lei/buc

CL = A + B

CL = A + B = 12,32 + 10,26 = 22,58

= 504 bucatiE = 0,2

Pentru R2

Sk = 3,5 lei/h Rg = 150%Cm = 3 ak = 3,5 lei/h Srk = 4 lei/h



21/44

21

C12 = 3 + 4,97 + 4,97 + 7,45 =20,39 lei/buc

CL = A + B

CL = A + B = 11,63 + 11,08 = 22,16

E = 0,2

= 277,89 bucati

Pentru R4

Sk = 3,5 lei/h Rg = 150%Cm = 4 ak = 3,5 lei/h Srk = 4 lei/h



22/44

22

C14 = 4 + 5,64 + 5,64 + 1,46 =23,74 lei/buc

CL = A + B

CL = A + B = 11,06 + 9,21 = 20,27

E = 0,2

= 187,11 bucati

3.5.Stabilirea lotilui de fabricatie economic.

Lotul de fabricatie economic se determina cu ajutorul lotului de fabricatie de fabricatie determinatanterior.Astfel:

- valorile obtinute din calcul se rotujesc astfel incat sa se obtina submultipli intregi aivolumelor de productie (Ng1, Ng2,Ng4)

- N01 se transforma in Ne1

- numarul de loturi lansate in fabricatie se calculeaza cu relatia: nL =

- se urmareste ca numarul de loturi lansatein fabricaties fie egal pentru cele 3 repere (pentru areduce costurile de lansare in fabricatie).

Ng1 = 1350 Ng2 = 1150 Ng4 = 950

Ne1 = 450 Ne2 = 230 Ne4 = 190

NL1 = 3 NL2 = NL4 = 5


23/44

23

Capitolul 4.Programarea si producerea productiei in conditii de resurse

nelimitate si fara date impuse.

Ipoteze simplificatoare.

Aceasta varianta de analiza a proiectului se realizeaza luand in consideratie un numar

nelimitat de resurse.

Din punct de vedere al managementului de proiect un numar nelimitat de resurse presupuneca acestea sunt tot atatea cate activitati (operatii tehnologice) avem in intreg proiectul(insemnand 3 repere lansate simultan in fabricatie fiind egala cu suma tuturor operatiilortehnologice).In aceasta varianta nu se atribuie date impuse de tipul: nu dupa sau nu innainte .

4.1.Determinarea calculului optim de transport economic.

Lotul de transport nu se determina decat in cazul unei forme de organizare mixte . In celelalteforme paralela, successive se determina sub forma unor loturi de transport, fabricatia realizandu-se pe loturi de transport.

In cazul organizarii mixte deplasarea pieselor de la un loc de munca la altul se realizeazasub forma unor loturi de transport.

Marimea acestor loturi de transport se face cu relatia:

Ct - reprezinta costul de transport pe intregul flux de fabricatie

Ct = 3 lei

Lotul de transport este format de Nt01, Nt02, Nt03

Lotul de transport economic se determina astfel:

valorile obtinute (Nt0) se rotunjesc astfel incat sa se obtina submultipli intregi ai lotului economicde fabricatie (Ne).Acesta este alcatuit din Nte1, Nte2, Nte4.

Ne = = 450Ne1=

= 450 NL1 = 3Ne2 =

= 230 NL2 = NL4 = 5Ne1=

= 190


24/44

24

= = =181,26

= = = 101,35 = = = 71,53

Nte1 = 190 Nte2 = 115 Nte4 = 95

4.2 Durata ciclului de productie.

Se calculeaza conform formei de organizare adoptata. Relatia de calcul pentru organizareamixta este:

[min] minute

ore minute ore minute ore


25/44

25

4.3 Perioada de repetare a loturilor

Tr = perioada care separa lansarea a 2 loturi consecutive

nL numarul de loturi lansate in fabricatie

Forma de verificare: Ne * Rg = Tr

4.4 Calculul costului de productie

Costul de productie in fabricatia unei piese se calculeaza cu relatia:

CT = C1+C2+C3+C4 [lei / buc]

in care: C1 = costurile curente (tin cont de marimea lotului de fabricat)

C2 = costurile fixe ( nu tin cont de marimea lotului de fabricat)

C3 = costurile de imobilizare a capitalului circulant


26/44

26

C4 = costurile de analizare a resurselor

C4 = *kamam = rata de amortizare a resursei

am = 0,2

n = numarul total de resurse pentru fiecare reper in parte plecand de la premiza ca se utilizeazaun numar de resurse egal cu numarul de operatii tehnologice pentru fiecare reper in parte

Vmed = 30000 RON

Kam reprezinta coeficientul mediu

Kam = M

Pentru R1

C11 = 11,06 lei / buc

C12 = lei

C13 =

E = 0,2

lei unde : am = 0,2 Kam = 0,2

n = 9 Ng = 1350


27/44

27

lei lei

Pentru R2

C21 = 20,39 lei / buc

C22 = lei

C23 =

E = 0,2


n = 9 Ng = 1150

lei lei


28/44

28

Pentru R4

C41 = 23,74 lei / buc

C42 = lei

C43 = E = 0,2


n = 8 Ng = 950

lei lei


29/44

29

4.5.Elaborarea programelor de lucru

Programul de ordonantare reprezinta programul de lucru al resurselor care permite livrareaproduselor la beneficiar stabilite contractual.

Elaborarea unui astfel de program se face pe baza parametrilor principali de programare si

conducere a productiei, tinand cont de planul de productie director.Elaborarea programului de ordonantare necesita calcularea unor decalaje Dk,k+1 cu urmatoarele

relatii:

Tuk Tuk+1 rezulta Dk, k+1 = Nte TukTuk > Tuk+1 rezulta Dk, k+1 = Ne

Calculul decalajelor.

Pentru R1


30/44

30

Pentru R2

Pentru R4


31/44

31

Decalajele sunt trecute in tabelul de mai jos.

Tabelul 4.1

RiDk,k+1

R1 R2 R4

D1,2 1,5 2,5 1,5

D2,3 2,75 2,75 3,25D3,4 4 1,75 5,75D4,5 1,5 3,5 1,5D5,6 3 3 5D6,7 1,75 2,5 4D7,8 1,5 2,25 3,5D8,9 1,5 5,5 -

Calculul zilelor pe lot.

Pentru R1

Pentru R2

Pentru R4


32/44

32

Capitolul 5.Programarea si conducerea productiei in conditii de resurse

limitate si date impuse.

5.1.identificarea resurselor de productie

Varianta a doua de analiza a proiectului presupune urmatoarele specificatii:

- Numarul de resurse este limitatceea ce inseamna ca vom avea cate o singura resursa din fiecretip astfel incat procesele tehnologice sa poata fi finalizate

- Datele impuse in partea a douavor fi de tipul nu innainte si de tipul nu dupa- Reteaua logica a proiectului in variant a doua va cuprinde toate activitatile si legaturile dintre

acestea, iar startul si finisul de proiect vor fi precizate prin 2 moduri de inceput respectivesfarsit.

Aceste moduri reflecta faptul ca procesarea reperelor se realizeaza simultan, pe numarul deresurse dat, acest proiect derulandu`se ca o comanda.Innainte de lansarea in fabricatie a pieselorseful de proiect analizeaza sarcinile de productie si stabileste resursele necesare,astfel pentrufiecare operatie se aloca resursa corespondenta, cu o anumita intensitate, in functie dedisponibilul de capacitate din perioada considerate.O prima imagine asupra resurselor implicate

in realizarea productiei de fabricatie rezulta din organigrama arborescenta prezentata mai jos.

R1100%

R2100%

R3100%

R4100%

R5100%

R6100%

R7100%

R8100%R9100%

ATELIER

DE

PRODUCIE

Fierstru alternativ FA 400

Main de frezat universal FU 32

Seping SH 600

Main de rectificat plan RP400

Banc control BC

Strung normal SNB 400

Main de gurit G16

Main de rectificat rotund RU 320

Instalatie de tratament termic


33/44

33

Modul de reprezentare al organigramei sugereaza faptul ca in atelierul de prelucrari mecanice,mai exista si alte resurse de productie, dar care sunt neimplicate in fabricatia reperelor date.Acesttip de organigrama se numeste strutura de dezagregare a resurselor (SDR).

Desi aceasta organigrama este sgestiva, aceasta nu exprima toate informatiile necesarederularii proiectului.Din acest motiv SDR va fi urmata de o fisa denumita fisa SDL-SDR carecontine toate informatiile necesare realizarii elementului fundamental din managementul de proiecte

si anume reteaua logica a procesului de prductie.

OPERATIE RESURSANr. COD Durata (zile/lot) COD Sarcina(zile/m.u.) Intensitate1 D11 7 R1 7 100%2 Rb11 10 R2 10 100%3 F11 9 R3 9 100%4 F12 6,5 R3 6,5 100%5 Rp11 7,5 R4 7,5 100%6 G11 5,5 R5 5,5 100%7 S11 5 R6 5 100%8 Rp12 4,5 R4 4,5 100%9 C11 4 R8 4 100%10 TT21 4,5 R1 4,5 100%11 F21 4,5 R2 4,5 100%12 G21 3,5 R3 3,5 100%13 S21 6 R4 6 100%14 S22 5,5 R4 5,5 100%15 TT22 4,5 R5 4,5 100%16 F22 4,5 R6 4,5 100%

17 Rp21 7 R7 7 100%18 C21 3 R8 3 100%19 D41 3 R1 3 100%20 S41 6,5 R2 6,5 100%21 Rb41 7 R3 7 100%22 F41 3 R4 3 100%23 F42 8 R4 8 100%24 G41 6,5 R5 6,5 100%25 Ru41 4,5 R6 4,5 100%26 C41 2 R7 2 100%


34/44

34

5.2.Structura oganizatorica a proiectului de produtie.

Aceasta strutura permite sa se identifice toate responsabilitatile ce recurg din SDL.Acesteresponsabilitati revin sefului de atelier, sefilor de echipa si operatoilor directi de la posturile delucru.In cazul proiectului de fabricatie analizat structura organiatorica a atelierului este formalizataprin organigrama arborescenta de mai jos.

EF

ATELIER

Operator 1

FA 400

Operator 2

SH 600

Operator 3Fu 32

Operator 4

RP400

Operator 5

BC

Operator 6

SNB 100

Operator 7

TT

Operator 9

RU 320

Operator 8

G16

ef

echip 1

Sefechipa 3

ef

echip 3


35/44

35

5.3.Elaborarea retelei logice a proiectului

Pentru a elabora reeaua logic a proiectului se pornete de la SDL i se ine seamade toate particularitile fabricaiei pe loturi a mai multor repere ce solocit aceleai resurse .Aceste particulariti sunt:

- legturile de dependen ntre 2 operaii consecutive ale aceluiai reper sunt de tipulsfrit-nceput

- datorit deplasrii reperelor n loturi de transport, exist perioade de suprapunere nexecuia unor operaii succesive. Aceste perioade sunt cuantificate n durate negative ale legturii(operaia k+1 ncepe n avans fa de operaia k cu perioada x zile, iar pe legtur apare x zile). n cazul n care operaia k+1 se ralizeaz cu o ntrziere de y zile fa de operaia k, duratalegturii va fi pozitiv.

- prelucrarea reperelor pe aceleai resurse n aceeai perioad presupune introducereaunor legturi de tip nceput-nceput la startul de proiect i de sfrit-sfrit la finish de proiect saunchidere de comand.

Vom presupune ca prelucrarea simultana a celor 3 repere functioneaza similar uneicomenzi lansate in serviviul productiei.

Se introduc legaturile de tip inceput inceput intre primele activitati ale celor 3 repere silegaturi de tip sfarsit sfarsit intre ultimele activitati ale celor 3 repere.

Avand in vedere aceste restrictii reteaua logica pentru proiectul de fata va fi prezentatamai jos.


36/44

36

RETEAU L

D11 7z

-5,5

RB11 10z

R2 100%

-7.25

F11


37/44

37

5.4. Managementul in functie de timp.

Acesta cuprinde: calcul datelor CMD si CMT, stabilirea marjelor active, stabilirea drumuluicritic dar si calculul datelor CMD si CMT cu date impuse si stabilirea marjelor calcului cu date

impuse.

Managementul in functie de timp, fara date impuse.

Calculul marjelor fara date impuseTabelul 5.1

Nr.crt. COD CMD CMT M1 D11 to + 0 tf 21,75 = to + 27- 21,75 5,252 RB11 to + 1,5 tf 20,25 = to + 27 - 20,25 5,253 F11 to + 4,25 tf 17,5 = to + 27 - 17,5 5,254 F12 to + 8,25 tf 13,5 = to + 27 13,5 5,255 RP11 to + 9,75 tf 12 = to + 27 - 15 5,256 G11 to + 12,75 tf 9 = to + 27 - 9 5,257 S11 to + 14,5 tf 7,25 = to + 27 7,25 5,258 RP12 to + 16 tf 5,75 = to + 27 5,75 5,259 C11 to + 17,5 tf 4,25 = to + 27 4,25 5,2510 TT21 to + 0 tf 27 = to + 27 - 27 011 F21 to + 2,5 tf 24,5 = to + 27 24,5 012 G21 to + 5,25 tf 21,75 = to + 27 21,75 013 S21 to + 7 tf 20 = to + 27 - 20 014 S22 to + 10,5 tf 16,5 = to + 27 -15,5 0

15 TT22 to + 13,5 tf 13,5 = to + 27 13,5 016 F22 to + 16 tf 11 = to + 27 - 11 017 RP21 to + 18,25 tf 8,75 = to + 27 8,75 018 C21 to + 23,75 tf 3,25 = to + 27 3,25 019 D41 to + 0 tf 26,75 = to + 27 26,75 0,2520 S41 to + 1,5 tf 25,25 = to + 27 25,25 0,2521 RB41 to + 4,75 tf 22 = to + 27 - 22 0,2522 F41 to + 10,5 tf 16,25 = to + 27 -16,25 0,2523 F42 to + 12 tf 14,75 = to + 27 -14,75 0,2524 G41 to + 17 tf 9,75 = to + 27 - 9,75 0,2525 RU41 to + 21 tf 5,75 = to + 27 5,75 0,25

26 C41 t0 + 24,5 tf 2,25 = to + 27 2,25 0,25


38/44

38

Managementul in functie de timp in prezenta datelor impuse

In cadrul proiectului avem urmaroarele date impuse:

-masinade gaurit nu poate sa inceapa activitatea inainte de t0+8

-masinade rectificat plan trbuie sa termine activitatea nu dupa t0 + 30Pentru a trata aceste date impuse este necesar sa precizam tipolaogia tuturor datelor

impuse pe care le intalnim in proiecte.aceste date impuse corespund schemei urmatoare:


39/44

39

Calculul marjelor cu date impuse

Tabelul 5.2

Nr.crt. COD CMD CMT M1 D11 to + 0 tf 30 = to + 38 30 8

2 RB11 to + 1,5 tf 28,5 = to + 38 - 28,5 83 F11 to + 4,25 tf 25,75 = to + 38 - 25,75 84 F12 to + 8,25 tf 21,75 = to + 38 21,75 85 RP11 to + 9,75 tf 20,25 = to + 38 20,25 86 G11 to + 12,75 tf 17,25 = to + 38 17,25 87 S11 to + 14,5 tf 15,5 = to + 38 15,5 88 RP12 to + 16 tf 13,5 = to + 38 13,5 8,59 C11 to + 17,5 tf 12 = to + 38 12 8,510 TT21 to + 0 tf 34,25 = to + 38 34,25 3,7511 F21 to + 2,5 tf 31,75 = to + 38 31,75 3,7512 G21 to + 8 tf 29 = to + 38 29 1

13 S21 to + 9,75 tf 27,25 = to + 38 27,75 114 S22 to + 13,25 tf 23,75 = to + 38 - 23,75 115 TT22 to + 16,25 tf 20,75 = to + 38 20,75 116 F22 to + 18,75 tf 18,25 = to + 38 18,25 117 RP21 to + 21 tf 16 = to + 38 16 118 C21 to + 26,5 tf 10,5 = to + 38 10,5 119 D41 to + 0 tf 34 = to + 38 34 420 S41 to + 1,5 tf 32,5 = to + 38 32,5 421 RB41 to + 4,75 tf 29,25 = to + 38 - 29,25 422 F41 to + 10,5 tf 23,5 = to + 38 - 23,5 423 F42 to + 12 tf 22 = to + 38 - 22 4

24 G41 to + 17 tf 17 = to + 38 - 17 425 RU41 to + 21 tf 13 = to + 38 13 426 C41 t0 + 24,5 tf 9,5 = to + 38 9,5 4


40/44

40

5.5.Programarea i conducerea proiectului prin resurse (managementul in funcie de

resurse)

In cadrul acestei etape se elaboreaz planurile de sarcini ale resurselor i programelor delucru pentru realizarea proiectului.

Planurile de sarcini se obin prin ncarcarea calendarelor resurselor cu activiti din ntrgproiectul.Tehnica utilizat pentru eliminarea supraincrcrilor din planurile de ncrcare este aceeade lisaj.Dup realizarea lisajului se proiecteaz pe o scar CMT, CMD obinndu-se programele delucru CMD CMT.


41/44

41

5.6.Calculul costului de productie in cazul loturilor diferite (selectarea scenariului optim).In atelier se gasesc loturi de repere diferite, care se prelucreaza pe resurse comune. Costul

se va raporta la o anumita unitate conventionala (bv) .

(lei/bc)in care p - numarul de repere diferite,fabricate simultan pe aceleasi resurse de productie.

Costurile cu retributia lunara a operatorilor direct productive, Cr, se determina tinand contde timpul efectiv de utilizare a fiecarei resurse in parte:

(lei/bc)in care Si - retributia orara a operatorului direct ice deserves resurselor de roductie I , in lei/h

hi - numarul orelor de utilizare pentru fiecare resursa I, in vederea prelucrarii tuturorreperelor j.

Costuri de intretinere si functionare , Cif :

(lei/bc)Costuri de regie , Cind.

(lei/uc)in care Rg - regia sectiei in care se prelucreaza loturile de piese Nj

Costuri fixe A si B se determina la nivelul lotului echivalent NT:

(lei/lot)in care : p = coefficient ce tine seama de cote de parte a costului pentru activitati administrativede lansare a loturilor.

Tpii - timp de pregatire incheiere consumati la fiecare resursa in vederea prelucrariiloturilor

Sri - retributive orara a operatorilor pentru fiecare resursa

mi - numarul de resurse de acelasi tip

(lei/lot)L = A+B (lei/lot)


42/44

42

(lei/bc)Costurile de imobilizare a capitalului circulant

(lei/bc)NgT = suma volumelor de productie ale tuturor reperelor j

(buc) (lei)

in care: NT - lotul echivalent

in care: Tc se determina direct prin programe de lucru sau planurile de sarcini ale resurselor deproductie

In care: Rg ritm mediu de fabricatie

(min/buc)Costul de amortizare a resurselor C4

(lei/bc)Calculul costului totalCT = C1+C2+C3+C4 (lei/bc)


43/44

43

(lei/bc) (lei/bc) (lei/bc) (lei/bc) (lei/bc) (lei/bc)

(lei/bc)

C1= Cm + Cr + Cif + Cind= 3,16 + 0,51 +0,51 + 0,76 = 4,94 lei/bc

NT=969

(lei/lot) (lei/lot) (lei/lot)L = A + B

L = 35,98 + 30,56 = 66,54 (lei/lot)

(lei/bc) (lei/bc)

(lei/bc)

(lei/bc) (buc)NgT = 3450

(lei)


44/44

(lei)

(lei/bc) (lei/bc)CT = C1+C2+C3+C4 (lei/bc)

CT = 4,94 + 0,06 + 0,12 + 8,29 = 13,41 (lei/bc)

proiect isp 2007

Documents