Studentă: TULBURE MIHAELA; grupa IAnul III. Facultatea de Edzcaţie Fizică şi Sport. Specializare: KINETOTERAPIE şi MOTRICITATE SPECIALĂ

FRACTURA BIMALEOLARA (DREAPTA tip B) cu DEPLASARE

(Plan terapeutic)

O fractură bimaleolară înseamnă că maleola laterala şi cea mediala sunt rupte şi că glezna nu este stabilă. De asemenea, o echivalenţă de fractură bimaleolară înseamnă că ligamentele de pe partea internă a gleznei sunt lezate, împreună cu una dintre maleole. Cel mai frecvent peroneul este fracturat, împreună cu lezarea ligamentelor mediale, făcând glezna instabilă", precizează specialistul în recuperare.

Pentru a vedea dacă ligamentele mediale sunt lezate se efectuează o radiografie "de stres". Medicul avertizează că este foarte important să se stabilească exact dacă este vorba de un traumatism grav, deoarece fracturile bimaleolare sau echivalentele sunt instabile şi se pot asocia cu dislocări.

TRATAMENTULTratamentul unor fracturi bimaleolare fără deplasare se

efectuează conservator prin aplicarea unei cizme ghipsate de mers sub genunchi pentru şase-opt săptămâni. Specialistul Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica şi Balneologie afirmă că sprijinul pe membrul fracturat este permis la trei-patru săptămâni de la accident.

Actualmente se operează de la început toate fracturile bimaleolare cu deplasare, la care fragmentul marginal posterior are suprafaţa articulară mai mare de o treime din întreaga suprafaţă a pilonului tibial. De asemenea, se operează şi fracturile unimaleolare sau bimaleolare cu deplasare, nereductibile ortopedic.

1 | P a g e

Studentă: TULBURE MIHAELA; grupa IAnul III. Facultatea de Edzcaţie Fizică şi Sport. Specializare: KINETOTERAPIE şi MOTRICITATE SPECIALĂ

EVOLUŢIADeşi sunt fracturi intraarticulare, evoluţia este de regula

favorabilă. Singura condiţie este să se obţină o perfectă reducere a fragmentelor. "Prognosticul este condiţionat de felul fracturii, asocierea cu subluxaţii sau luxaţii, felul tratamentului şi vârsta pacientului"1.

Există o serie de complicaţii care pot interveni în urma unui traumatism ce se soldează cu o fractură bimaleoloara.

Acestea pot fi: imediate: leziuni vasculo-nervoase (foarte rare), fractură

deschisă, ireductibilitatea; tardive: leziuni de artroză, neconsolidări sau consolidări

vicioase;.

În cele mai multe cazuri de consolidări vicioase, soluţia definitivă este artrodeza (anchiloză terapeutică deliberată) care duce la desfiinţarea mişcărilor la nivelul articulaţiei tibioastragaliene pe cale chirurgicală; prin artrodeza dispar durerile şi se reaxeaza glezna.

RECUPERAREADupă perioada de imobilizare, pacientul trebuie să înceapă

recuperarea gleznei. "Scopul recuperării este să scadă durerea şi să obţină funţionalitatea.

Aplicaţiile locale de gheaţă pot fi benefice pentru controlul durerii şi al edemului. Pacienţii trebuie să fie încurajaţi să continue activităţile funcţionale pentru a preveni complicaţiile inactivităţii şi imobilizării la pat.

Antrenamentul mersului cu dispozitive auxiliare adaptate este indicat pentru a promova ambulaţia (mersul) independenţa. Se progresează de la cadru la deplasare independentă.

După îndepărtarea ortezei, activităţile proprioceptive (percepţie de sine însuşi) şi de creştere a forţei musculare sunt necesare. Edemul gleznei este controlat prin aplicaţii reci şi prin benzi elastice compresive. Amplitudinea de mişcare şi forţă musculară se recuperează repede la bolnavii tineri.

Pacienţii motivaţi să facă recuperarea optim trebuie să realizeze stretching-uri ale părţii posterioare a gambei şi exerciţii de

1 http://www.euforia.tv/articol/sanatate/sfaturi/afla-totul-despre-fracturile-bimaleolare-12839.html; 26.02.2013, 15:00.

2 | P a g e

Studentă: TULBURE MIHAELA; grupa IAnul III. Facultatea de Edzcaţie Fizică şi Sport. Specializare: KINETOTERAPIE şi MOTRICITATE SPECIALĂcreştere a forţei musculare, împreună cu exerciţii de creştere a amplitudinii. La vârstnici, atingerea obiectivelor poate să fie decalată în timp.

Obiective care m-i le-am propus în recuperarea bunicului:

1. Îmbunătăţirea stării psihice,2. Prevenirea escarelor de decubit, 3. Îmbunătăţirea/menţinerea amplitudini şi mobilităţi articulare şi

musculare,4. Menţinerea unei bune circulaţie sagvine 5. Reeducarea hipertensiuni de ortostatism,6. Reeducarea şi menţinerea autonomiei de deplasare,7. Terapie ocupaţională.

3 | P a g e

Studentă: TULBURE MIHAELA; grupa IAnul III. Facultatea de Edzcaţie Fizică şi Sport. Specializare: KINETOTERAPIE şi MOTRICITATE SPECIALĂ

4 | P a g e

Studentă: TULBURE MIHAELA; grupa IAnul III. Facultatea de Edzcaţie Fizică şi Sport. Specializare: KINETOTERAPIE şi MOTRICITATE SPECIALĂ

În zilele 2-15, de la operaţie şi imobilizarea la pat cu aparat ghipsat, executam exerciţii din decubit dorsal cu piciorul sănătos:

- ridicarea piciorului întins la verticală(1); revenire (2) Dozare şi gradare: 5x3 repetării cu pauze de 15 secunde.

- Ducerea piciorului lateral(1); revenire (2) Dozare şi gradare: 5x3 repetării cu pauze de 15 secunde.

- „Bicicleta” timp de 1 minut pauză un minut.- Rotări ample în ambele sensuri. Dozare şi gradare: 5x3 repetării cu

pauze de 15 secunde.- Masaj de tonifiere la începutul şedinţelor, relaxare la finalul

şedinţelor de kinetoterapie.

Exemple de exerciţii pentru piciorul bolnav:

- Contracţii izometrice ale muşchiului cvatriceps. Dozare şi gradare: 5x3 repetării cu pauze de 15 secunde.

- flexia coapsei pe bazin(Tripla flexie)T1, revenire T2- abbucţia şi adducţia piciorului.- Ridicarea genunchiului spre piept(T1), întinderea piciorului în sus

(T2), revenire(T3) Dozare şi gradare: 3x3 repetării cu pauze de 15 secunde.

- „Bicicleta”.- Masaj de tonifiere la început şi masaj de relaxare la finalul şedinţelor

de kinetoterapie.

5 | P a g e

Studentă: TULBURE MIHAELA; grupa IAnul III. Facultatea de Edzcaţie Fizică şi Sport. Specializare: KINETOTERAPIE şi MOTRICITATE SPECIALĂ

În zilele 16- 60 sau efectuat exerciţii din: Decubit dorsal:

- Masaj de tonifiere, relaxare la început şi la finalul şedinţelor de kinetoterapie.

- Flexia şi extensia genunchilor, alternativ şi simultan. Dozare şi gradare: 5x3 repetării cu pauze de 15 secunde.

- Ridicarea piciorului întins la verticală(T1), revenire(T2) Dozare şi gradare: 5x3 repetării cu pauze de 15 secunde.

Şezând la marginea patului(după ce şi-a recăpătat hipotensiunii ortostatice):

- Flexia şi extensia genunchilor, alternativ şi simultan. Dozare şi gradare: 5x3 repetării cu pauze de 15 secunde.

Observaţie! Se putea începe mersul cu cârje fără sprijin pe piciorul operat.

Rezultatul radiologic fiind unul pozitiv pentru recuperarea autonomiei de deplasare. În zilele 61- 90, am continuat cu exerciţii de:

- ridicare pe vârfuri(T1), revenire (T2); - ridicarea vârfurilor cu trecere greutăţii corpului pe călcâie –

Kinetoterapeutul ţinundu-l de mână; - „joc de gleznă”; - mini genuflexiuni; - exerciţii de gimnastică.

În zilele 91-120 exerciţiile au continuat cu poziţiile: Decubit dorsal:

- Flexia şi extensia degetelor. (5x5)- Flexia şi extensia labei piciorului operat. Dozare şi gradare: 5x3

repetării cu pauze de 15 secunde.- Rotarea amplă a labei piciorului în ambele sensuri. Dozare şi

gradare: 5x3 repetării cu pauze de 15 secunde.

6 | P a g e

Studentă: TULBURE MIHAELA; grupa IAnul III. Facultatea de Edzcaţie Fizică şi Sport. Specializare: KINETOTERAPIE şi MOTRICITATE SPECIALĂ- Ridicarea genunchilor la piept cu o minge ţinută între tălpile

picioarelor(1), revenire(2). Dozare şi gradare: 5x3 repetării cu pauze de 15 secunde.

Din şezând cu genunchii îndoiţi, tălpile pe salteaua patului.

- Ridicarea vârfurilor picioarelor cu sprijin pe călcâie(1), revenire(2). Dozare şi gradare: 5x3 repetării cu pauze de 15 secunde.

- Ridicarea călcâielor cu sprijin pe vârfuri(1), revenire (2). Dozare şi gradare: 5x3 repetării cu pauze de 15 secunde.

- Rularea tălpilor vârf-călcâie şi călcâie-vârf. Dozare şi gradare: 5x3 repetării cu pauze de 15 secunde.

- Strângerea unui prosop sub talpă cu ajutorul degetelor, fără ridicarea călcâiului de pe sol.

- Exerciţii de pedalare la bicicleta (invizibilă),

Exerciţii efectuate din poziţia stând cu braţele întinse înainte sprijinite pe un suport.

- ridicarea pe vârfurile picioarelor cu revenire,- Ridicarea pe călcâie cu revenire,- „joc de gleznă”,- Genuflexiuni fără ridicarea călcăielor de pe sol,- Trecerea greutăţii corpului de pe marginea externă pe marginea

interă a picioarelor,

Din ortostatism: mers pe vârfuri, mers pe călcâie mers pe călcâie cu degetele îndoite, mers pe marginea externă a labei piciorului mers pe marginea internă a labei piciorului

7 | P a g e

Studentă: TULBURE MIHAELA; grupa IAnul III. Facultatea de Edzcaţie Fizică şi Sport. Specializare: KINETOTERAPIE şi MOTRICITATE SPECIALĂ

mers pe teren plat şi apoi mers pe teren accidentat (în cazul nostru noi am mers puţin prin curte- şi am profitat să mai schimbăm şi aerul)

„joc de gleznă” la mini stepper, exerciţii de pedalare la bicicleta ergometrică.

8 | P a g e