proiect geriartrie parkinson bogdan tanasa

8/13/2019 Proiect Geriartrie Parkinson Bogdan Tanasa

1/8

B o a l a P ar k i n s o n

Boala Parkinson este o boal degenerativ ce survine n urma distrugerii lente i progresivea neuronilor

. ntruct zona afectat joac un rol important n controlul micrilor, pacienii prezint gesturirigide, sacadate i incontrolabile, tremor i instabilitate postural.

Tulburrile legate de boala Parkinson apar cel mai adesea ntre 50 i 70 ani; vrsta medie deapariie a bolii este de 57 ani. La nceput, simptomele pot fi confundate cu procesul normal de mbtrnire, dar pe msura agravrii acestora, diagnosticul devine evident. n momentul manifestriiprimelor simptome, se crede c ntre 60% i 80% din celulele din zona de control a activitilor motoriisunt deja distruse.

Boala Parkinson are o evoluie progresiv, iar semnele i simptomele se acumuleaz n timp.Dei aceast afeciune este potenial invalidant, ea evolueaz lent astfel nct majoritatea pacienilorbeneficiaz de numeroi ani de via activ dup stabilirea diagnosticului. Mai mult, spre deosebire dealte afeciuni neurologice grave, boala Parkinson este tratabil. Tratamentul este medicamentos i

chirugical dar poate consta i n implantarea unui dispozitiv pentru stimularea creierului. La scarmondial, boala este diagnosticat la 300 000 persoane n fiecare an. Incidena i prevalena bolii crescodat cu vrsta. Boala Parkinson afecteaz 1% din persoanele cu vrsta peste 65 ani. Rareori, boalasurvine n copilrie sau adolescen. Incidena bolii este de 1,5 ori mai mare la brbai dect la femei.

Istoric:Boala parkison este cunoscuta din cele mai vechi timpuri, medicul Greco-roman, Galendescriind 2 tipuri de tremur, respective al mainii si corpului.

Ca afectiune medicala, aceasta este recunoscuta din 1817, odata cu publicarea Eseului despreparalizia tremuratoare de Dr James Parkison.

De ce ne imbolnavim de Parkinson :

Boala Parkinson, asa cum au stability in anul 1960 savantii When Ehringer si Hornykiewic, este o

dezordine a creierul cauzata de distrugerea sau degenerescenta neuronilor care produs dopamine(substanta neurotrasmitatoare, responsabila cu capacitatea organismului de a-si controla miscarile),nivelul acesta din creier scazind cu circa 20% fata de valorile normale,principla arie afectata fiind situateprofund,in suubstanta cerebral,fiindnumita si substanta nigra(substanta neagra).

Dopamina actioneaza ca un mesager chimic care trimite semnale altor parti ale creierului, jucandun rol important in controlul miscarilor si echilibrului.

Majoritatea cazurilor de Parkinson sunt sporadice, ocazional boala regasindu-se in aceeasifamilie.

Teoria sustine ca Parkinsonul s-ar putea transmite prin intermediul unui defect din genelemitocondrilor.

Boala Parkinson (BP) const ntr -o afectare com-plex a creierului, implicnd att mecanisme dopaminergice, ct i non-dopaminergice.Neurotransmitorii dopaminergici, ca i cei non-dopaminergici au contribuii importante n contextulsimptomatologiei non-motorii icognitive .

Simptomele non-motorii ale BP includ tulburri din sfera autonom, tulburri de somn, simptomesenzitive,tulburri neuro-psihice i cognitive. Aceste simptome pot precede debutul simptomatologiei motorii.

Simptomatologia senzitiv i durerea este prezent la 40-50% dintre pacieni. Simptomele suntdescrise
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boal%C4%83_degenerativ%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boal%C4%83_degenerativ%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boal%C4%83_degenerativ%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Neuronhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neuronhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neuronhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boal%C4%83_degenerativ%C4%83&action=edit&redlink=1


2/8

ca senzaii de amoreal, furnicturi, arsur, cldur, rceal, durere. Disfuncia olfactiv, ca i semntimpuriu n BP, afecteaz aproximativ 90% din pacieni. Disfuncia sistemului autonom este o trsturaproape universal a BP i include hipotensiunea ortostatic, disfuncia urinar, disfuncia erectil iconstipaia. Tulburrile de somn sunt printre cele mai frecvente simptome non-motorii n cadrul BP. Eleinclud dificulti de adormire, trezir i frecvente,crampe nocturne, distonie dureroas, cu dificulti de ntoarcere n pat, nelinite motorie sau chiar

sindromul picioarelor nelinitite, incontinen nocturn, confuzie nocturn, halucinoz i somnolendiurn. n ceea ce privete disfunciile neuro-psihiatrice, contrar a ceea ce J. Parkinson a spus ndescrierea original a bolii, asupra faptului c intelectul rmne intact, BP este clar asociat cu ovarietate de alterri ale dispoziiei, ale iniiativei, ale tonusului afectiv i ale funciilor cognitive.

n al doilea rnd, aceste simptome pot fi la fel de debilitante ca i cele motorii i chiar pot aveaun impact foarte semnificativ att asupra calitii vieii pacientului, ct i a persoanelor implicate n

ngrijirea pacientului. Afectarea cognitiv este prezent la foarte muli pacieni cu BP. Un studiu longitudinal de cohort,

fcut recent, a artat c 57% dintre pacieni au o evident afectare cognitiv la examinarea dereevaluare, la 3-5 ani .

Afectarea cognitiv poate fi ns prezent i la pacienii nou dignosticai cu BP. Factorii ce pot conduce la aparitia bolii :

Ambientali: Expunerea la pesticide este asociata cu un risc crescut de dezvoltare a boliiParkinson prin distrugerea neuronilor, riscul crescand pana la 70% comparative cu persoanele care suntferrite, potrivit unui studio realizat la Universitatea Harvard din S.U.A.

Neurotoxinele : Ingerarea unor droguri de tipul heroine,respective a substantei M.P.T.P( 1metil,2,3,6 tetrapiridina) poate conduce la moartea neuronilor producator de dopamine.

Neuroprotectia : Celulele producatoare de dopamine sunt expuse unui risc sporit din partearadicalilor liberi.

Principala coenzima evidentiata cu un efect antioxidant este coenzima Q10.

Virusii: Desi dupa aparitia unor cazuri de Parkinson, urmare a epidemiilor de encefalita, s-aacreditat idea vinovatiei unui virus,cercetarile au relevant improbabilitatea ca boala sa fie infectioasa.

Loviturile la cap: Vatamarile grave sau repetate la cap pot cauza boala, exemplul cel maicunoscut fiind boxerul Muhamad Ali alias Casiu Clay.

Diagnostic: este clinic. Boala Parkinson este suspectat la pacienii peste 55 ani, cu tremor derepaus, rigiditate i lentoare a micrilor. Diagnosticul este confirmat de prezena semnelor car acteristice:lipsa expresiei faciale, clipit rar, reflexe posturale alterate, tulburri de mers caracteristice (pai mici, lipsabalansului braelor n timpul mersului). Istoricul bolii cuprinde ntrebri legate de antecedentele de traumatisme craniene, accident vascularcerebral, hidrocefalie, expunerea la toxine i prezena simptomelor sau antecedente de afeciunineurologice degenerative.

Diagnosticul diferenial se face cu: boala Alzheimer, tremor esenial, hidrocefalia cu presiunenormal, paralizia supranuclear progresiv, demena cu corpi Lewy etc.

Prezenta tremorului n absena altor semne caracteristice indic un stadiu incipient al bolii sau unalt diagnostic. La vrstnici, reducerea micrilor spontane sau mersul dificil, cu pai mici pot fi rezultatuldepresiei sau a demenei.

Tratament: Dei nu exist un tratament curativ pentru boala Parkinson, simptomele sale pot fiatenuate cu ajutorul medicamentelor, dar i prin modificarea stilului de via. n general, simptomele pot ficontrolate cu succes dac tratamentul este adaptat evoluiei bolii.

n ciuda depresiei i a anxietii cauzate de boala Parkinson, se recomand meninerea unui stil de viaactiv.


3/8

Obiectivul tratamentului const n controlarea semnelor i simptomelor pe o perioad de timpctmai lung, ct i reducerea efectelor adverse. Medicamentele ofer un bun control simptomatic timp de 4 6 ani. Dup acest interval, invaliditatea progreseaz n ciuda tratamentelor, iar numeroi pacienidezvolt complicaii motorii pe termen lung. Alte cauze ale invaliditii n stadiile tardive ale boliiParkinson sunt instabilitatea postural (tulburrile de echilibru) i demena.

Tratamentul neuroprotector (posibil)

Terapiile neuroprotectoare sunt cele care ncetinesc pierderea neuronilor dopaminergici. nprezent, nu exista nicio terapie cu rol neuroprotector demonstrat pentru boala Parkinson.

Selegilina este medicamentul considerat drept un posibil agent neuroprotector, dei efectele salebenefice nu au fost n ntregime demonstrate. Selegilina poate fi prescris nc de la debutul bolii. Eadiminueaz degradarea dopaminei naturale i a dopaminei formate cu ajutorul levodopei. n plus, se pareca selegilina mpiedic formarea de radicali liberi i de toxine, protejnd astfel celulele sntoase.

Tratamentul simptomatic

Momentul adecvat pentru iniierea medicaiei depinde de mai muli factori (vrsta, stilul de via,gravitatea simptomelor etc.) Medicamentele prescrise au rolul de a reduce simptomele bolii, dar nuopresc evoluia sa. Se recomand semnalarea oricrui nou simptom ce apare n timpul tratamentului,pentru a face modificrile necesare. Asocierea dintre levedopa i un inhibitor de dopa-decarboxilaz(carbidopa sau benzerazid) este tratamentul simptomatic standard pentru boala Parkinson, cu cele maipuine efecte adverse pe termen scurt.

Levodopa sau L-dopa este un precursor al dopaminei. Levodopa este deseori asociat cucarbidopa sau benzerazid pentru a obine efecte optime sau pentru a diminua efectele secundare(greuri, vrsturi, ameeal). ntruct eficacitatea sa scade n timp medicamentul devine ineficient n 5-6 ani medicii ateapt n general ca simptomele bolii Parkinson sa fie marcate nainte de a prescrielevodopa.

Agonitii de dopamin bromocriptin, pergolid, pramipexol i ropinirol pot fi prescrii imediatdup stabilirea diagnosticului, sau n asociaie cu levodopa ntr -un stadiu avansat al bolii. Agonitii dedopamin au efecte comparabile cu levodopa + carbidopa/benzerazid n stadiile incipiente ale bolii, darnu sunt suficient de eficiente n controlarea semnelor i simptomelor n stadiile avansate.

Levodopa i agonitii de dopamin pot provoca somnolen i scderea vigilenei, astfel nctcapacitatea de conducere a vehiculelor poate fi diminuat.

Medicamentele anticolinergice benzotropin, trihexifenidil contribuie la reducerea tremoruluila unele persoane, restabilind echilibrul ntre dopamin i acetilcolin la nivelul creierului.

Amantadina are efecte benefice pentru pacienii cu Parkinson. ntruct amantadina nu permitedect o uoar reducere a simptomelor, ea este utilizat la pacienii ntr -un stadiu incipient al bolii.Mecanismul sau de aciune la nivelul creierului nu este nc bine cunoscut.

Antidepresivele sunt prescrise la unii pacieni cu boala Parkinson. Mai muli factori pot antrenastri depresive la bolnavii ce sufer de o boala cronic degenerativ: sarcinile zilnice care devin progresivmai dificile, modificrile fiziologice ce se produc la nivelul creierului n cursul bolii i efectele secundareale unor medicamente.


4/8

Tratamentul chirugical

Pentru pacienii ce se gsesc ntr -un stadiu avansat al bolii, n care simptomele nu mai rspundla medicaia obinuit, se poate recurge la o intervenie chirurgical, n funcie de starea general apersoanei i de calitatea vieii.

Una dintre metodele ce pot fi folosite este talamotomia consta n distrugerea unei pri atalamusului, pentru a reduce tremorul parkinsonian. Talamotomia nu acioneaz asupra bradikineziei,rigiditii, fluctuaiilor motorii sau diskineziei. Peste 90% din pacienii ce efectueaz aceasta intervenieprezint o ameliorare considerabil n tremorul membrului din partea opus leziunii. Complicaiile uneitalamotomii bilaterale sunt comune; peste 25% din pacieni prezint tulburri de vorbire, motiv pentrucare talamotomiile bilaterale sunt evitate.

Palidotomia const n lezarea chirurgical a unei pri din formaiunea numit globus pallidus iare drept rezultat o ameliorare important a celor trei semne radicale ale bolii Parkinson (tremor,rigiditate, bradikinezie), precum i o reducere a diskineziei. Palidotomia bilateral nu este recomandat,deoarece prezint complicaii frecvente, printre care dificulti n vorbire, disfagie i tulburri cognitive.

Aceste tehnici lezionale au fost nlocuite de stimularea cerebral profund ce const n implantareaunor electrozi n anumite structuri ale creierului (nucleul subtalamic, globus pallidus, talamus). Electrozii

sunt conectai la un stimulator, implantat n regiunea subclavicular, prin intermediul unor fire de legatur. Dispozitivul stimuleaz regiunile precise de la nivelul creierului i poate fi adaptat n funcie de

evoluia bolii, pentru a controla simptomele i a elimina efectele adverse. Pacientul poatecontrolastimulatorul cu ajutorul unui dispozitiv extern.

Implantarea unui stimulator necesita efectuarea de vizite medicale pentru a ajusta parametrii nfuncie de modificrile simptomelor, pe parcursul evoluiei bolii. Stimularea talamic const nimplantarea unui stimulator la nivelul talamusului. Stimularea talamic reduce tremorul la aproximativ90% din pacieni dar nu i alte simptome ale bolii Parkinson precum rigiditatea, bradikinezia, diskinezia ifluctuaiile motorii. Candidaii pentru stimularea talamic sunt pacienii cu tremor rezistent la medicaie icu rigiditate i bradikinezie minime.

Stimularea palidal const n implantarea unui stimulator n formaiunea numit globus pallidusi controleaz toate simptomele cardinale ale bolii Parkinson (tremor, rigiditate, bradikinezie) precum idiskinezia. Candidaii pentru stimularea palidal sunt pacienii cu fluctuaii motorii invalidante, rezistentela medicaie i/sau diskinezie indus de levodopa. Stimularea subtalamic este n prezent cea maicomun intervenie chirurgical n boala Parkinson i const n implantarea unui stimulator n nucleulsubtalamic. Stimularea subtalamic controleaz toate simptomele cardinale ale bolii Parkinson precum ifluctuaiile motorii i diskinezia.

Concluzii1. Afectarea cognitiv poate fi prezent nc din stadiile timpurii ale bolii Parkinson. Chiar i

pacienii noudiagnosticai cu BP au fost descoperii ca avnd un declin cognitiv semnificativ.

2. La debut afectarea c ognitiv este uoar, putndfi inaparent clinic i din aceast cauz,

subevaluat. BP este o boal progresiv, evoluia presupunnd i deteriorarea cognitiv progresiv. 3. Tipurile de afectare cognitiv n BP sunt foarte heterogene. n boala Parkinson sunt frecventafectate mai

nti funciile executive, cum este planificarea i capacitatea de a lua decizii, apoi memoria de lucru,limbajul,abilitile vizuo-spaiale (n special percepia i interpretarea informaiilor vizuale), timpul de reacie iatenia.

4. Legtura ntre deficitul cognitiv caracteristic BP i demen in BP nu este deplin cunoscut, darexist studii care arat c anumite subtipuri de deteriorare cognitiv sunt asociate frecvent cu un risc maimare pentru dezvoltarea demenei.


5/8

5. Identificarea pacienilor cu risc de declin cognitiv, prezervarea funciilor cognitive i ntrziereaprogresieibolii fac parte n prezent dintre obiectivele majore, n managementul BP.

Kinetoterapia i ortofonia

Kinetoterapia este una din ramurile medicale care poate mentine pacientul bolnav de parkinsonla un nivel de miscare cat mai aproape de normal,daca boala este diagnosticata la timp si dacakinetoterapia se realizeaza de la debutul bolii.

Kinetoterapia si Ortofonia: Kinetoterapia este un adjuvant terapeutic important si consta in exercitii fizice zilnice si gimnastica,reeducare functionala, refacerea echilibrului postural etc. Ortofonia permite tratarea disartriei (tulburari devorbire), datorate unei articulatii dificile.Obiective:

mentinerea autonomiei, prin scaderea limitarii performantelor fizice si psihice (asistenta profilactica si derecuperare prin antrenament fizic);

imbunatatirea circulatiei; reeducarea respiratiei;

mentierea tonusului muscular;

mentierea supletei articulare;

corectarea tulburarilor de mers.

educarea si reeducarea stabilitatii, miscarii controlate si abilitatii;

corectarea si constientizarea posturii.Mijloace si tehnici folosite:

exercitii de incalzire; exercitii de mobilitate si de coordonare;

exercitii de echilibru;

exercitii pentru mobilitatea gleznei;

exercitii de mimica;

posturari;

exercitii cu obiecte;

gimnastica respiratorie;

plimbari pe iarba, pe pietris si nisip, pentru a stimula reactiile de echilibru.

elemente din terapia ocupationala,

terapia de grup;

elemente din sport fara cartacter competitiv;

hidrokinetoterapia.Program de recuperare:

a. Exercitii de incalzire:


6/8

Aceste exercitii permit pacientului perceperea propriului organism, pana cand va fi in gradul de a faceanumite miscari:

anteversia si retroversia bazinului (mers inainte si inapoi),

miscari de eliberare a umerilor, soldurilor, etc.

1. Decubit dorsal, anteversia si retroversia bazinului, cu inspir-expir;2. Decubit dorsal, cu genunchii flectati si palmele asezate una pe torace, iar cealalta pe abdomen :inspiratie cu ridicarea abdomenului ; expiratie cu retractarea lui;

3. Decubit dorsal, genunchii flectati, membrele superioare flectate la 180, se fac inclinari laterale alegenunchilor, cu ratarea capului in directia opusa inclinarii. Se repeta de 10/20 ori.

4. Decubit dorsal, genunchii flectati, membrele superioare pe langa corp, se ridica bazinul si se ducecalcaiul pe genunchiul opus ( expir). Se revine in pozitia initiala cu inspir.

5. in sezand, cu bastonul la nivelul omoplatilor, se fac extensii (inspir) si flexii ale membrelorsuperioare(expir);

6. in sezand, cu bastonul la nivelul umerilor, se face extensia (inspir) membrelor superioare, flexia lor lanivelul omoplatilor (expir), din nou extensie (inspir) si flexie pana la nivelul coapselor.

7. in sezand, cu bastonul la nivelul omoplatilor, se fac abductii si adductii ale membrelor superioare sirotatii ale capului pe directia de miscare. Se repeta de 10/20 ori fiecare miscare.

8. in ortostatism, cu membrele superioare abduse, se flecteaza genunchiul drept si se atinge cu manastanga, se revine la pozitia initiala si se repeta cu celelalte membre;

b. Exercitii pentru mobilitate si coordonare

Se folosesc exercitii de mobilizare globala, asociate cu miscari alternative si ritmice, pentru a stimulacoordonare a pacientului. Se incepe cu exercitii simple, crescandu-se gradual dificultatea .

Exercitii de mers pe loc (evidentiindu-se astfel, alternanta intre maini si picioare).

Exercitii de coordonare cu mingea. La aceste exercitii, mingea este folosita pentru a marca etapele decorectare a posturii, succesiunea fiind urmatoarea:

o decubit ventral,o pe genunchi,o cavaler -servant, o ortostatism.

9. Decubit dorsal, flexia genunchilor la piept, ajutandu-ne cu membrele superioare.10. Decubit dorsal, cu genunchii flectati, se face abductia genunchilor, cu fetele plantare alipite.

11. Mers pe loc cu coordonarea miscarilor picior-brat;

12. Mers, cu un obiect in mana, mutarea obictului dintr-o mana intr-alta in ritmul pasilor.

c. Exercitii de echilibru


7/8

Reactii de echilibru sunt constant solicitate, atat in situatii statice, cat si dinamice.Echilibrul este consolidat, atat prin mijloace specifice, de stimuli (exercitii de mobilizare a capului sitrunchi produc modificarea centrului de gravitatie), cat si cu ajutorul altor factori, cum ar fi:

coordonarea;

mobilitatea articulara; rapiditatea si precizia (exercitii cu mingea);

orientarea in spatiu intr-o activitate dinamica (mersul printre obstacole);

proprioceptia.Exercitii de echilibru se fac in ordinea dificultatii, astfel:13. mersul cu un picior inaintea celuilalt;14. mersul lateral;15. mersul lateral cu pas incrucisat;16. mersul peste obstacole.

d. Exercitii pentru mobilitatea glezneiGreutatea corporala este transmisa la nivelul picioarelor, prin intermediul gleznei. Pentru ca, greutateacorporala sa fie distribuita echilibrat, gleznele trebuie sa fie mobile pentru a se adapta in mod eficient.Exercitiile pentru mobilitatea gleznei sunt numeroase, dar ceea ce le face eficiente sunt modalitatile deexecutie: lent si ritmat.Primele exercitii vor servi la ameliorarea functionalitatii articulare; urmatoarele, la relaxarea musculaturiiplantare si stimularea la maxim, a capacitasii proprioceptive a piciorului atat in statica cat si indinamica.

17. In sezand cu genunchii si piciorele unite, se ridica varfurile piciorelor, se coboara talpa pe sol, seridica calcaiele si se revine pe sol. Se continua pana la deschizatura maxima a membrelo inferioare,revenindu-se apoi in pozitia initiala.

18. Din ortostatism ridicari pe varfuri.

e. Exercitii de mimica.

Aceste exercitii au o importanta majora pentru viata relationala a pacientului. Se vor exersa toti muschiifaciali, deoarece servesc la exprimarea emotiilor, astfel:

exercitii de ridicarea fruntii, strangerea ochilor, aratarea dintilor, strambarea nasului, zambete, umflareaobrajilor alternativ, deplasares limbei pe arcadele dentare, deplasarea gurii la dreapta si la stanga,bezele.

Bibliografie:1. Lucia Coppola, Lucia Coppola Stefano Masiero, Stefano Masiero Riabilitazione in ortopedia, Ed.Piccin, 2005.2. Tudor Sbenghe Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed. Medicala, Bucuresti, 1987;3. Dr. Ion Stroescu Recuperarea functionala in practica reumatologica, Ed. Medicala, Bucuresti, 1979;

4. Raican Dana Viata cu Boala Parkinson;


8/8

5. Barone P. Neurotransmission in Parkinsons disease: beyond dopamine. Eur J Neuro 6. Sullivan KL et al. Prevalence and treatment of non-motor symptoms in Parkinsons disease.

Bogdan Tanasa

Gr.7 Anul III BFKT

.

proiect geriartrie parkinson bogdan tanasa

Documents