Academia De Studii EconomiceFacultatea de economie agroalimentara si a mediului

Analiza Socio-Economica a Judetului Vaslui S.C Safir S.R.L

Studenta : Ene Andreea

- Bucuresti,2015 -

Cuprins :

Capitolul 1 : Analiza socio-economica a Judetului Vaslui unde este amplasata

organizatia agroalimentara S.C Safir S.R.L

Capitolul 2: Analiza diagnostic a societatii S.C Safir S.R.L pe ultimi 3 ani

Capitolul 3: Finantarea unui proiect de investitie a organizatiei S.C Safir S.R.L

Concluzii

Bibliografie

Capitolul 1 : Analiza socio-economica a judetului Vaslui unde este amplasata organizatia agroalimentara S.C Safir S.R.L

Scurt istoric

Existenţa celor mai vechi aşezări pe teritoriul judeţului Vaslui este demonstrată de descoperirile arheologice din perioada neolitică, dar primele atestări documentare ale unor localităţi au apărut în anul 1375 şi în documente interne din 1423. În perioada 1435-1442, Vaslui a fost rezidenţa Ţării de Jos şi era considerat a doua citadelă a Moldovei. În 1440, Bogdan al II-lea câştigă în pădurea de la Crasna o importantă bătălie împotriva polonilor, dar eroismul şi patriotismul locuitorilor acestor meleaguri a fost dovedit în marea bătălie câştigată de Ştefan cel Mare în 1475 la Podul Înalt, bătălie cunoscută în istorie ca fiind cea mai strălucită victorie din istoria militară a României şi cea mai mare victorie europeană împotriva otomanilor, până la asediul Vienei

Populatie

Populaţia judeţului Vaslui totalizeaza 186.255 locuitori stabili la data de 1 iulie 2008, urmând un trend descendent atât comparativ cu anul de bază al perioadei de referinţă (anul 2004), cât şi faţă de anul precedent.

Judeţul Vaslui cuprinde în structura sa administrativ organizatorică:

→ 3 municipii: Vaslui - reşedinţă de judeţ, 69.839 locuitori la 1 iulie 2008, Bârlad, 69.373 locuitori; Huşi, 29.047 locuitori;

→ 2 oraşe: Negreşti 10.154 locuitori şi Murgeni 7.842 locuitori;

→ 81 comune;

→ 449 sate;

Suprafata Totala

Suprafaţa totală a judeţului Vaslui este de 5.318,4 km2, din care 401,85 km2 (7,55%) este cumulată în zonele urbane ale judeţului (municipiul Vaslui, municipiul Bârlad, municipiul Huşi, oraşul Murgeni şi oraşul Negreşti).

Suprafata Agricola

Suprafaţa agricolă a judeţului Vaslui deţine o pondere de peste trei sferturi din suprafaţa fondului funciar (75,4%). Astfel, din 531.840 ha cât însumează suprafaţa totală judeţeană, în anul 2008, 401.182 ha era suprafaţă agricolă. Odată cu evoluţia temporară a fost înregistrată şi o involuţie a suprafeţei agricole, care a scăzut din anul 2004 până în anul 2008 cu 327 ha sau 0,1%.

Fondul funciar pe categorii de folosinta

Suprafaţa agricolă din judeţul Vaslui, pe categorii de folosinţă prezintă următoarea structură: 72,6% arabilă (291.306 ha), 21,8% păşuni (87.438 ha), 2,0% fâneţe (7.949 ha), 3,0% vii şi pepiniere viticole (11.911 ha) şi 0,6 % livezi şi pepiniere pomicole (2.578 ha).

In urma actiunii de inventariere a culturilor insmantate in toamna anului 2005 si structura culturilor propusa pentru anul 2006 rezulta ca suprafata agricola a judetului este de 401.197 ha, din care: 291.238 ha arabil, 87.069 ha pasuni, 7.926 ha fanete, 12.243 ha vita de vie si 2.721 ha livezi. Din totalul de 401.197 ha, suprafata de 351.617 ha se exploateaza in sectorul privat si 49.580 ha in sectorul de stat. Suprafata de 101.570 ha din sectorul privat este utilizata de un numar de 214 exploatatii agricole comerciale din care 13 societati agricole infiintate in baza Legii nr.36/1991 privind asociatiile agricole si alte forme de asociere in agricultura cu o suprafata de 8.411 ha, 133 societati comerciale cu raspundere limitata, 30 asociatii familiale si 38 persoane fizice autorizate, care exploateaza terenuri agricole conform Legii arendarii nr.16/1994, modificata si completata cu o suprafata de 93.159 ha, precum si producatori individuali 239.503 ha si alte unitati private 2.133 ha. Sectorul de stat detine 49.580 ha, din care 5.823 ha este proprietatea Agentiei Domeniilor Statului si este concesionat agentilor economici, 1.270 ha apartine unitatilor de cercetare si 42.487 ha altor detinatori (consilii locale, licee, scoli, gospodarii anexe ale MapN, M.J, UARZ, etc.)

Efectivul de animale

Efectivele de animale, raportate la suprafaţa agricolă, nu depăşesc mediile regionale şi naţionale, având chiar valori considerabil mai mici în cazul porcinelor.

In perioada analizata, pe total judet s-au inregistrat cresteri semnificative a efectivelor de animale constand in: 16.950 capete bovine, 30.900 capete ovine si caprine, 172.500 capete pasari, 5.430 capete cabaline, 1.464 capete iepuri si 11.350 familii de albine (anexa nr.1). La porcine total, se inregistreaza la sfarsitul anului 2005 o diminuare a efectivului cu 4.950 capete fata de anul 2001, cu fluctuatii anuale relativ mari. Satisfacator este faptul ca la toate speciile de animale se inregistreaza sporuri semnificative ale efectivelor de animale matca. Astfel fata de anul 2001, la sfarsitul perioadei analizate, in anul 2005 se constata plusuri de 5.295 capete vaci si juninci, 3.603 capete scroafe, 41.528 capete oi si capre, 175.750 capete pasari matca si 7.171 iepe.

Poductia vegetala totala

La producţiile totale s-au înregistrat creşteri de 29,7 % la grâu şi secară, 17,8 % la rapiţă, 67,8 % la soia, 22,2 % la plante de nutreţ; în aceeaşi perioadă, cele mai importante scăderi de producţie se înregistrează la leguminoase pentru boabe, sfeclă de zahăr şi tutun. În anul agricol 2004 – 2005 se observa o creştere, fata de anul 2004, a suprafeţelor cultivate cu grâu (+8.767 ha), floarea soarelui (+ 2.515 ha ), soia (+ 1.400 ha ), suprafeţe care provin în cea mai mare parte din diminuarea suprafeţelor cultivate cu porumb (-12.231 ha).

Productia vegetala medie

Producţia medie la hectar, exprimată în kg/ha, a înregistrat valori similare pentru cele două forme de proprietate – totală şi privată. Diferenţe ale producţiei medii apar în profil teritorial, de la nivel judeţean la nivel regional sau naţional.

Producţia medie totală de grâu şi secară a fost 3.687 kg/ha în judeţul Vaslui, fiind superioară celei înregistrate la nivel regional (3.181 kg/ha) şi naţional (3.397 kg/ha). La toate celelalte culturi producţia medie totală înregistrată la nivel naţional a fost inferioară celei înregistrate la nivel regional sau naţional.

Producţia medie totală a sfeclei de zahăr a fost cu 11.597 kg/ha mai mică decât producţia naţională şi cu 6.747 kg/ha mai mică decât cea regională. Producţia medie totală de cartofi în judeţul Vaslui a fost de 8.513 kg/ha, în timp ce la nivel regional producţia medie la hectar a fost de 13.171 kg, iar la nivel naţional de 14.108 kg.

În judeţul Vaslui, producţia medie la hectar din sectorul privat este superioară celei totale în cazul culturilor de grâu şi secară şi porumb boabe.

Numarul IMM-urilor

Institutul Naţional de Statistică şi Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui oferă informaţii cu privire la situaţia întreprinderilor. Potrivit datelor furnizate de cele două instituţii la nivelul judeţului Vaslui la finele anului 2008 existau un număr de 5.338 unităţi locale active. În perioada 2004-2008, evoluţia numerică a unităţilor locale active a înregistrat o majorare medie anuală de 7,5 puncte procentuale, iar apogeul ascensiunii a fost înregistrat în 2004, când numărul unităţilor active din puncte de vedere economic a crescut cu 12,8% comparativ cu anul precedent. În judeţul Vaslui, 99,7% dintre unităţilor locale active sunt întreprinderi mici şi mijlocii cu un personal de până la 250 şi doar 0,3% sunt întreprinderi mari cu un număr de angajaţi de 250 şi peste. În structura IMM-urilor o pondere ridicată o au întreprinderile din categoria micro (89,3%) al căror număr de angajaţi este de maxim 9. În intervalul 2004-2008 ponderea întreprinderilor mari în structura totală a unităţilor active locale a fost de maxim 0,5% la nivelul anului 2004.

Raportat la populaţia judeţului, densitatea IMM-urilor este de 1,17 IMM la 100 de locuitori, valoare ce se află sub media regională (1,53 IMM/100 loc.) şi sub valorile celorlalte judeţe din regiune, cu excepţia Botoşaniului.

Capitolul 2: Analiza diagnostic a societatii S.C Safir S.R.L pe ultimii 3 ani

Capitolul 3: Finantarea unui proiect de

investitie a organizatiei S.C Safir S.R.L

Titlu Proiect – “Modernizarea abatorului de

pasari”

Buget : 2.1 mil Euro

Perioada de implementare: 2004 - 2006

Sursa de finantare : Fonduri europene - SAPARD

Descrierea investitiei

Activitatea în cadrul societății a început ca o afacere de familie, în urmă cu 23 de ani, de la o

simplă moară. După trei ani, dintr-o necesitate, după cum spune administratorul SC Safir SRL,

au demarat o nouă activitate, cea de creștere a păsărilor: „Inițial, am început cu pui de carne,

1.500 de capete, după care am crescut și găini ouătoare, în jur de 22.000 de găini ouătoare. Ne-

am extins și ne-am făcut o fermă la Roșiești, unde am reușit să desfășurăm un proiect prin

SAPARD în 2008-2009, ajungând la o capacitate de 142.000 de pui“, spune Ghiorghi Safir.

Achiziţionat în anul 2000 acesta a fost modernizat în numeroase rânduri cu scopul creşterii

capacităţii de producţie. În anii 2004 şi 2006 au fost aduse investiţii importante, prin

implementarea a două proiecte SAPARD, în valoare de 2.100.000€, firma investind în plus, din

fonduri proprii, 1.000.000€. În urma modernizării, capacitatea de producţie a abatorului a crescut

la 4000 capete/h, s-au realizat investiții importante, ajungându-se astfel la performanțe

remarcabile: capacitatea de abatorizare a crescut la 4.000 capete/oră, iar spațiile au fost

amenajate conform legislației europene în domeniu. Investiţiile constante au transformat

Abatorul de păsări Safir din punct de vedere al tehnologiei de fabricaţie: s-a înlocuit toată linia

de abatorizare cu utilaje STORK şi s-au amenajat spaţiile conform legislaţiei europene în

domeniu.

Au fost achiziţionate şi puse în funcţiune maşini moderne de ambalat, cântărit şi etichetat, maşini

de dezosat pulpe şi piept, utilaje pentru dezosarea mecanică a cărnii şi pentru carne tocată. S-a

urmărit îmbunătăţirea calităţii produselor oferite pe piaţă concomitent cu creşterea capacităţilor

de producţie. De asemenea, sunt respectate toate normele legate de mediu, normele sanitar-

veterinare și cele de sănătate publică și igienă.

Obiectivul investitiei

Prin acest proiect s-a obținut o creștere a competitivității prin îmbunătățirea performanței

generale ca urmare a reducerii cheltuielilor de abatorizare, printr-o gestionare mai bună a

deșeurilor de abator și îndeplinirea standardelor naționale și comunitare.

Bibliografie

http://www.fonduriadministratie.ro

http://www.safir.ro/abator-de-pasari-safir

http://www.listafirme.ro/safir-srl-822044/

http://www.prefecturavaslui.ro/vaslui.html