proiect-fibrom

MOTTO

FERICIT ORI NEFERICIT

OMUL ARE NEVOIE DE ALTUL

SI NU TRIETE DECT PE

JUMTATE TRIND PENTRU EL

1

CUPRINS

Istoric....................................................................................................................pag 1Noiuni de anatomie a organelor genitale feminine..........pag 2Fiziopatologia aparatului genital..........................................................................pag 7Fibromul uterin.....................................................................................................pag 9Etiopatogenia......................................................................................................pag 10Simptomatologia fibromului uterin...................................................................pag, 11Diagnostic diferenial..........................................................................................pag 12Evoluia fibromului uterin...................................................................................pag 13Prognostic............................................................................................................pag 13 Complicaii..........................................................................................................pag 13Tratament.............................................................................................................pag 14Tratament medical...............................................................................................pag 14Tratament medicamentos cu stiptice...................................................................pag. 15Hormonoterapia...................................................................................................pag 15Tratament radiologie............................................................................................pag 15Tratament chirurgical...........................................................................................pag 15Posibiliti si limite in profilaxia fibromului uterin.............................................pag 16Noiuni de ngrijire infirmerie..............................................................................pag 17Cazuri clinice........................................................................................................pag 18Cazul I..................................................................................................................pag 18Cazul II.................................................................................................................pag 25Cazul III................................................................................................................pag 32Concluzii...............................................................................................................pag 38Anexe....................................................................................................................pag 39Anexa 1.................................................................................................................pag.39Anexa 2.................................................................................................................pag.40Anexa 3.................................................................................................................pag.41Anexa 4.................................................................................................................pag.42Anexa 5.................................................................................................................pag.43Bibliografie............................................................................................................pag 44

2

ISTORIC

Fibromul uterin impresioneaz prin frecventa mare a mbolnvirilor, posibilitile

limitate ale tratamentului conservative si printr-o chirurgie efectuata de multe ori abuziv

si inutil cu mutilarea multor femei.

Fibromul uterin a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca si "pietre ale

uterului". Hipocrate descrie cazul unei femei thesaliene de 60 de ani, care, dup ce a

prezentat dureri abdominale, a eliminat prin vagin o "piatra" (fibrom calcificat).

In 1775, Louis face primul studiu asupra acestor tumori si-l prezint la Academia

Regala de chirurgie.

In a doua jumtate a secolului XIX se descrie cazul unei fete decedate prin

hemoragie interna a crei cauza a fost ruptura unui vas sanguine a unui fibrom uterin

subseros (1861-ROKISTANSCKY).

In 1899, Kiriac descrie in cursul clinic de patologie chirurgicala confuzia create

de un fibrom uterin calcificat extras de un felcer cu forcepsul de la o femeie ce se credea

ca nate.

Fibromul uterin este constatat de 3 ori mai frecvent la negrese datorita probabil

unei predispoziii genetice sau a unor condiii socio-economice particulare.

In ceea ce privete geneza fibromului uterin VIRCHOW emite ipoteza proliferrii

celulare la o iritatie de natura infectioasa, iar Klebs si Kleinwachter si apoi Pillat si

Costes in 1894 discuta originea vasculara a fibromului uterin, din vasele miometriale.

Chirurgia ginecologica este mama chirurgiei viscerale pentru ca cea mai veche

intervenie chirurgicala a fost operaia cezariana.

Cele mai vechi intervenii ginecologice dateaz din epoca lui Soranus din Efes care a

propus amputarea colului uterin cu fierul rosu.

In tratamentul fibromului uterin primele succese apar la Strasbourg, fiind citate

extirprile de tumori pendiculate rezecate prin strangulare cu fibre metalice.

3

NOIUNI DE ANATOMIE A ORGANELOR

GENITALE FEMININE

Organele genitale ale femeii ndeplinesc funcia de reproducere, si acestea sunt:

- organe genitale externe

- organe genitale interne

Organele genitale externe sunt alctuite din:

Regiunea pelviana (muntele lui Venus) este un relief anatomic acoperit de un

tegument cu peri.

Labiile mari sunt doua cute tegumentare simetrice acoperite de par pe fata externa

si cu foarte multe glande sebacee si sudoripare pe fata interna. Ele se unesc formnd

inainte comisura anterioara si apoi comisura posterioara. In profunzimea lor se afla

situate corpul vulvar format din esut erectil.

Labiile mici sau nimfele sunt nite cute in care tegumentul sufer o tranziie ctre

mucoase.

Glandele Bariholin sunt situate in 1/3 posterioara a labiilor mari interpuse intre

bulbul vaginal si mucoasa vulvara. Orificiul canalului lor de excreie este situate in

unghiul dintre baza labiei mici si inelul himenal.

Clitorisul este organul erectile situate inaintea si deasupra meatului urinar. El este

format din cei doi corpi cavemosi insirati pe ramurile ischipoubiene. Clitorisul, numfele

si meatul urinar (orificiul extern al uretei) delimiteaz un spaiu triunghiular numit

vestibule. In aceasta regiune pe langa uretra se deschid si canalele glandelor Skence.

Bulbii vaginali sunt constitueni ai aparatului erectile alturi de clitoris.

Himenul este o membrane muco-fibro-elastica reprezentnd granie dintre

organele genitale externe si cele interne. Membrana himenala prezint orificiul care

permite drenarea fluxului menstrual. Acest orificiu prezint configuraii variate.

Organele genitale interne sunt constituite din: vagin, uter, trompe, ovare.

4

Vaginul este un organ cavitar, care se intinde de la colul uterin la vulva.

Lungimea sa este variabila intre 7 si 9 cm. Canalul vaginal este turtit

anteroposterior, incat i se poate distinge un perete posterior in raport cu vezica urinara si

cu uretra, si un perete posterior in raport cu rectul si fundul de sac peritoneal Douglas;

pereii laterali ai vaginului vin in contact cu muchiul ridictor anal, diferite planuri ale

perineului si bulbii vaginului. Limita extremitii inferioare a vaginului este formata din

membrane himenala, care se rupe la primul contact sexual. Prin extremitatea superioara,

vaginul se insereaz pe colul uterin, nconjurnd poriunea vaginala a colului. Se

realizeaz astfel un sant circular numit don sau fundul de sac vaginal. Vaginul este un

canal musculomembranos elastic care face legtura intre organele genitale interne si

externe.

Trompele. Trompa uterine tuba sau salpinga se prezint ca un conduct neregulat,

cilindric, care la un capt se deschide liber in cavitatea peritoneala, iar la celalalt se

continua cu cornul uterin. La nivelul tubelor se ntlnete ovulul cu spermatozoidul si se

produce fecundatia. Prin ele, oul ajunge in uter. Trompa are o lungime de 10-12 cm si se

mparte in patru poriuni:

a) portinuea interstitiala (intramurala) se afla in grosimea musculaturii uterului;

b) poriunea istmica este poriunea de langa uter, strmbat avnd o lungine de 3-4 cm.; '

c) poriunea ampulara este cea mai larga, flexoasa;

d) poriunea pavilionara cu care se termina; trompa are forma de plnie ai crei perei

sunt crestai puternic si tranformati in franjuri fimbrii tubare. Pavilionul se afla in

imediata vecintate a ovarului. Trompa prezint un mic mezon (mezosalpinx), care este

format de peritoneu si prin care ea primete vasele si nervii. Rolul trompei este de a

capta ovulul si a-1 aduce dupa fecundatie spre uter. Timpul necesar ca sa ajung in uter

este de 7-8 zile.

Ovarele reprezint glandele sexuale feminine si sunt situate in pelvis, de o parte si

de alta a uterului, intr-o foseta pe peretele lateral al pelvisului numita foseta ovariana,

napoia ligamentului larg si a trompei. Sunt de mrimea unei nuci uscate, au o culoare

5

albicioasa si prezint suprafaa neregulata cu numeroase cicatrice si anuri. Este

singurul organ din cavitatea abdominala neacoperit de peritoneu, acesta oprindu-se la

nivelul hilului ovarian (locul pe unde intra si ies vasele si nervii). Ovarul este un organ

relative mobil, ligamentele sale fiind foarte laxe. Trompele si ovarele alctuiesc anexele

uterului. Ovarul este format din 2 straturi: unul periferic, numit corticala, si altul central

numit medulara. Zona corticala conine foliculii ovarieni in diferite stadii de dezvoltare,

corpul galben si esutul conjunctiv. Foliculii ovarieni conin celule de reproducere

feminine numit ovul. Cand ovulul a fost fecundat si incepe sarcina, corpul galben creste

si ramane funcional cteva luni de zile. In caz contrat, el evolueaz cam in doua

sptmni si este nlocuit de o cicatrice: corpul albicios, care persista multa vreme in

ovar. Zona medulara a ovarului este foarte vascularizata, conine esut conjunctiv, fibre

elastice si numeroase fibre musculare netede. Ovarul are rolul de a produce ovulul, care,

dupa fecundare, da nasetere ovulului incepand deci sarcina, secreta hormonii

sexuali care pregtesc organele genitale in vederea sarcinii, protejeaza sarcina in

dezvoltarea sa si menine si dezvolta caracterele feminine.

Uterul este un organ muscular, cavitar, in care se dezvolta oul; la sfritul sarcinii

el expulzeaz ftul si anexele lui. Este un organ median, fara pereche. Uterul are forma

unui trunchi de con, turtit in sens anteroposterior, avnd baza orientate in sus si vrful

trunchiului in jos. Aproximativ in partea sa mijlocie uterul prezint o ingustare aproape

circulara numita istm, care il imparte in doua poriuni diferite ca forma si dimensiune:

una superioara, mai voluminoasa numit corp, si alta inferioara numit col.

Colul uterin, de aspect conic, este separate pe linia inseriei vaginului intr-o

poriune intravaginala si una supravaginala. Poriunea intervaginala prezint in centrul ei

deschiderea canalului cervical prin orificiul extern. Canalul cervical se continua in sus in

poriunea supravaginala, deschizandu-se in cavitatea uterine printr-un orificiu, numit

orificiu intern.

Corpul uterului are un aspect conoid, turtit anteroposterior, cruia i se descriu:

doua fete (vezicala si intestinala); doua margini (dreapta si stnga); fundul si doua

6

unghiuri tubare. Corpul uterin este supus influientei hormonilor ovarieni si

pnesperadivitatii mai mult dect celelalte segmente ale aparatului genital. Corpul este

implantat oblic fata de vagin, axul uterului facand cu axul vaginului un unghi deschis

inainte, denumit unghiul de versiune. nclinaia uterului pe vagin poate varia in mod

fiziologic sau patologic. Axul colului uterin face cu axul uterului un ungi deschis inainte

numit ungi de flexiune.

In mod normal uterul este situate in planul sagital uor anteversat si anteflectat.

Uterul are o mare mobilitate si isi menine poziia datorita ligamentelor sale: largi,

rotunde, uterosacrate. In afara de acestea, uterul mai este meninut si de esutul

conjunctiv pelvian, si de sistemul de susinere constituit din planseul pelviperineal.

Mijloacele de fixare ale uterului sunt:

a) mijloacele de suspensie

b) mijloacele de susinere. Mijloacele de suspensue

Ligamentele uterine sunt:

- ligamentele largi sau late iau natere printr-o dedublare a peritoneului care

nvelete uterul si trompele; ajunse la marginile uterului, foitele pritoneale se alipesc si

trec mai departe lateral spre peretele pelvian. Marginile superioare ale ligamentului larg

constituie mezosalpinsul, iar pe fata posterioara intalnim mezoovarium; lateral la

peretele excavatiei ligamentului larg si continua cu ligamentul infundibilapelvian

(lomboovarian);

- ligamentele rotunde sunt cordoane fibromusculare, care se intend de la coamele

uterine pana la regiunea pubiana, ridica un plin peritoneal pe fata anterioara a

ligamentului larg, parcurg canalele inghinale si se termina in regiunea muntelui venerian

si in labile mari sub forma de "laba gastii". Rolul lor este de orientare a uterului si mai

puin de suspensie.

- Ligamentele uterosacrate se insera pe istmul uterin nconjura rectul si se insera

pe sacrum. Conin pe langa esut conjunctiv si fibre musculare netede. Aceste ligamente

7

contribuie in mare msura la susinerea uterului in poziia sa normala de anteversie -

flexie. Este singurul ligament adevrat.

esutul conjunctiv pelvian. Este situat sub peritoneu si este alctuit din tracturi

fibroase care se fixeaz de colul uterin, domul vaginal si pe pereii escavatiei pelviene.

Mijloace de susinere sunt reprezentate de aderentele la organele nvecinate (aderente la

vezica si rect), prin lamele sacro-recto-ganitopelvine si conexiunile cu perineul.

Perineul constituie cel mai important sic el mai valoros mijloc de susinere al

uterului, transmiterea foitelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin

intermediul vaginului.

Structura uterului

Peretele corpului uterin aceste alctuit dintr-un strat muscular dens -miometrul-

cptuit la interior de o mucoasa - endometrul - si tapetat nspre cavitatea peritoneala de

peritoneu- perimetrium.

Tunica seroasa sau perimetrul, este formata din foita peritoneala care mbrac

uterul. Invelitoarea peritonala este dedublat pe fata ei profunda de esut conjunctiv -

stratul subseros.

Tunic a musculara sau miometrul, este stratul cel mai bine reprezentat (grosimea

medie de 15 mm). Este format din mnunchiuri de fibre musculare netede separate, dar

in acelai timp solidarizate intre ele prin esut conjunctiv; conine si numeroase vase

sanguine. Fibrele musculare au un important rol in nchiderea vaselor sanguine

(hemostaza fiziologica).

Tunica mucoasa sau endometrul adera strns la miometrul fara interpunerea unei

submucoase.. Mucoasa cavitii uterine este neteda, are o culoare roza-rosiatica; foarte

aderenta la miometru si friabila. Grosimea ei variaz in funcie de etapele ciclului

menstrual.

Mucoasa uterin este puternic hormonodependenta si prin aceasta supusa unor

intense modificri cilice.

8

Mucoasa istmului are aceleai caractere histologice cu cea a corpului. Mucoasa canalului

cercival este ncreit, destul de groasa si rezistenta. Ea este de tip glandular.

Glandele corpului secreta un mucus gros, uor alcalin care protejeaz cavitatea

uterine impotriva infeciilor ascendente din vagina si faciliteaz ascensiunea

spermatozoizilor spre aceasta cavitate.

Mucoasa portiunii vaginale - a exocolului - este de tip pavimentos, stratifica,

necheratinizata. Celulele straturilor superficiale sunt bogate in glycogen (absent in

celulele cancerigene).

Mucoasa exocolului sufer, impreuna cu mucoasa vaginala, o descuamaie

permanenta. La nivelul ostiumului uterin, mucoasa glandulara cervicala este net - brusc -

separate de mucoasa pavimentoasa necheratinizata a exocolului. Zona de demarcaie

dintre cele doua se numete jonciunea cervico-vaginala. Ce apare ca un lizereu rou

deschis.

In decursul ciclurilor menstruale uterul se congestioneaz, volumul lui creste

puin, dar nu devine mai dur, ci dimpotriv consistenta lui scade. Cele mai evidente

fenomene se petrec la nivelul mucoase cavitii uterine.

Vascularizatia organelor genitale

_Este asigurata de artere, vene si vase limfatice.

Sistemul arterial. Organele genitale externe sunt irigate de artera ruinoasa interna,

ramura a arterei hipogastrice si artera ruinoasa externa, care vine din artera femurala.

Organele genitale interne sunt irigate de artera uterine, artera ovariana, artera

ligamentului rotund, artera funiculara si artera ligamentului sacrouterin.

Vaginul este irigat de artera vaginala si hemoroidala medie si artera cervico-

vaginala.

Trompa este irigata de artera uterine si ovariana.

Ovarul este vascularizat de artera ovariana.

Sistemul nervos formeaz pluxuri bogate care explica posibilitatea apariiilor

hemoragiilor masive, a dificultilor hemostazei si a trombozelor.

9

Venele pleac din toate tunicile uterului formnd sinusurile uterine, apoi plexurile

venoase uterine. Din acestea sngele este conduc pe doua ai: in jos pre venele uterine

care se vars in iliaca interna, in sus spre venele tubei si ale ovarului in vena ovariana.

Din plexurile uterine pleac si venele ligamentului rotund.

Limfaticile sunt importante pentru urmrirea metastazelor si a difuzrii

inflamatiilor. Limfaticile provin din trei reele: mucoasa, musculara si seroasa si

formeaz reeaua subseroasa, care desi formeaz un plex continuu, drenajul limfatic al

uterului se descrie separate pentru corp si col din anumite considerente practice, clinice.

Limfaticile corpului se aduna aproape toate inspre unghiurile uterului.

Glandele corpului secreta un mucus gros, uor alcalin care protejeaz cavitatea uterine

impotriva infeciilor ascendente din vagina si faciliteaz ascensiunea spermatozoizilor

spre aceasta cavitate.

Mucoasa protiunii vaginale a exocolului este de tip pavimentos, stratifica,

necheratinizata. Celulele straturilor superficiale sunt bogate in glycogen (absent in

celulele cancerigene).

Mucoasa exocolului sufer, impreuna cu mucoasa vaginala, o descuamatie

permanenta. La nivelul ostiumului uterin, mucoasa glandulara cervicala este net -

brusc - , separate de mucoasa pavimentoasa necheratinizata a exocolului. Zona de

demarcaie dintre cele doua se numete jonciunea cervico-vaginala. Ce apare ca

un lizereu rou deschis.

In decursul ciclurilor menstruale uterul se congestioneaz, volumul lu creste puin, dar

nu devine mai dur, ci dimpotriv consistenta lui scade. Cele mai evidente fenomene se

petrec la nivelul mucoase cavitii uterine. Vascularizatia organelor genitale

_Este asigurata de artere, vene si vase limfatice.

Sistemul arterial. Organele genitale externe sunt irrigate de artera ruinoasa

interna, ramura a arterei hipogastrice si artera ruinoasa externa, care vine din artera

femurala.

10

Organele genitale interne sunt irigate de artera uterine, artera ovariana, artera

ligamentului rotund, artera funiculara si artera ligamentului sacrouterin.

Vaginul este irigat de artera vaginala si hemoroidala medie si artera cervico-vaginala.

Trompa este irigata de artera uterine si ovariana.

Ovarul este vascularizat de artera ovariana.

Sistemul nervos formeaz pluxuri bogate care explica posibilitatea apariiilor

hemoragiilor masive, a dificultilor hemostazei si a trombozelor.

Venele pleac din toate tunicile uterului formnd sinusurile uterine, apoi

plexurile venoase uterine. Din acestea sngele este conduc pe doua ai: in jos pre venele

uterine care se vars in iliaca interna, in sus spre venele tubei si ale ovarului in vena

ovariana. Din plexurile uterine pleac si venele ligamentului rotund.

Limfaticile sunt importante pentru urmrirea metastazelor si a difuzrii

imflamatiilor. Limfaticile provin din trei reele: mucoasa, musculara si seroasa si

formeaz reeaua subseroasa, care desi formeaz un plex continuu, drenajul limfatic al

uterului se descrie separate pentru corp si col din anumite considerente practice, clinice.

Limfaticile corpului se aduna aproape toate inspre unghiurile uterului plexul hipogastric

inferior.

Inervaia

Inervatia vaginului este data de plexul pelvic si plexul sacral.

Organele genitale externe si treimea interioara a vaginului sunt inervate de nervul

rusionus intern care provine din plexul sacrat.

FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININMenstruatia este prierderea de snge periodica si temporara prin organele genitale, care

se produc ciclic, incepand cu pubertatea si sfrind cu menopauza, constituind expresia

activitii feminine.

11

Caracterul de periodicitate a ciclului este o consecina a interrelatiilor hipotalamo -

hipofizare - ovariene in care fenomenele se condiioneaz reciproc astfel: periodicitatea

27 +/- 4 zile, durata 3-5 zile (rar 5-6 zile), cantitatea variaz intre 50-200 gr.

Mucoasa uterine este alctuita din doua straturi:

a) stratul superficial sau funcional, care se elimina cu menstruatia;

b) stratul bazai, din care se va reface mucoasa in cursul ciclului urmtor. Mucoasa

uterine nu ramane niciodat in repaus, cu tot timpul sufer

schimbari in structura sa.

Exista o strnsa corelaie intre procesele ciclice, care se petrec in ovar si

modificarile concomitente ale mucoasei uterine. Imediat dupa menstruaie, mucoasa

uterine este foarte subire, alctuita numai din stratul bazai.

ncepnd din acest moment, ea se ingroasa treptat, glandele se alungesc, ajungnd in a

14-a zi a ciclului menstrual la o grosime de 2-3 mm. Aceasta faza de dezvoltare a

mucoasei se numete faza proliferativa, ea dureaz in medie 14 zile, calculnd din prima

zi a menstruatiei. In aceasta perioada ovarul secreta foliculina, din ce in ce mai mult,

influennd endometrul care va rspunde printr-o proliferare intensa. Predominnd

hormonal follicular o von numi faza foliculinica.

De la a 15-a zi a ciclului menstrual, mucoasa uterine isi continua hipertrofia, iar

glandele mucoase se dezvolta foarte mult si capata un aspect secretos- Aceasta faza este

faza secretorie.

Foliculina creste progresiv si in aceasta perioada, pana la cteva zile inainte de

menstruaie, ea este insotita de al II-lea hormone secretat de ovar-progresteronul sau

luterina. Deoarece sunt prezeni cei doi hormone in organism - foliculina si

progesteronul denumim aceasta faza foliculino -luteinica, in care mucoasa uterine se

pregtete pentru nidarea ovulului fecundat. Daca ovului eliminate de orav prin trompa

nu este fecundat dupa a 28-a zi a ciclului menstrual incepe a IlI-a faza numita

menstruala, care dureaz 3-5 zile. Daca ovulul a fost fecundat, apare sarcina; mucoasa

uterine se dezvolta cu scopul pregtirii unui cuib propice ovulului in cretere.

12

Prima menstra (menarha) apare intre 11-14 ani iar ultima menstruaie arata

instalarea menopauzei intre 48-55 ani si care este insotita de incetarea funciei ovarieni.

Modificrile mucoasei uterine din timpul ciclului menstrual sunt date de incitaiile

hormonale din partea ovarelor, astfel ca exista o corelaie strnsa intre procesele ciclice

care se petrec in orav si modificrile concomitente ale mucoasei uterine.

Mucoasa vaginala va reaciona si ea sub influenta hormonilor genitali. Epiteliul

vaginal este format din 3 straturi de celule:

a) stratul bazai profund

b) startul intermediar

c) stratul superficial

Epiteliul vaginal are 2 funcii importante: de a acumula glicogen si de a cornifica

la suprafaa. Ambele funcii se exercita in timpul dezvoltrii foliculitor, prin urmare in

plina activitate policulinica. Foliculina determina proliferarea, depunerile de glicogen si

cornificarea celulelor mucoasei vaginale. Ciclul ovarian.

nceputul activitii ovarelor se face in perioada pubertii, perioada de matritate sexuala

si de apariie a primelor menstruaii. Ovarele prin secreia lor au o funcie dubla:

- secreia externa, prin care se elimina ovulele cu rol in perpetuarea speciei.

- Secreia interna hormonala, care produce o serie de transformri locale ale

organelor genitale, de asemenea creeaz condiiile necesare pentru fecundatie si

meninerea sarcinii.

Din punct de vedere hormonal, ovarul prezint un ciclu corespunztor celor 2 faze

de transformri folieulare.

In primele zile de ciclu menstrual, foliculina este secretata in cantite mica, ca dupa

aceea sa creasc progresiv, continua sa creasc si in faza de luteinizare, ca sa scad

brusc in cteva zile nainte de menstruaie.

Sub denumirea de foliculina sunt inglobati un complex de hormone numii estrogeni. Ei

produc estusrul sau rutul la femeie cu toate transformrile corespunztoare din

13

organismul acestora. Aceti hormone sunt: foliculina sau hormonal feminitii si

progesteronul sau luteina.

Secreia ovarului este stimulate si meninut de secreiile specifice ale glandei hipofize:

hormone gonadotropi. Secreiile hipofizei depind direct de integritatea si conexiunile

hipotalamusului.

Celulele organismului sunt sisteme programate, pentru ca ele intercepteaz un

mesaj transmis de hormone intr-un mod specific.

Orice abatere de la normal aduce la perturbri care se observa la intregul nivel al

organismului.

FIBROMUL UTERINFibromul uterin este o tumora benigna dezvoltata din esutul miomatos si

fibromatos al uterului.

Tumorile benigne ale uterului, din punct de vedere anatomopatologic, sunt bine

delimitate (ncapsulate), nu dau metastaze si dupa extirpare nu recidiveaz.

Din punct de vedere citologic, celulele care le compun sunt adulate si nu prezint mitoze

caracteristice tumorilor maligne.

Frecventa. Se intalneste la femeile intre 30-45 ani. Reprezint aproximativ 18-

25% din afeciunile ginecologice si apare mai frecvent la femeile sterile. In ultimii ani se

ntlnesc fibroame si la femei sub 30 ani.

Numrul, fibroamelor uterine este variabil. Uneori se intalneste un singur nodul

fibromatos mic in uter, alterori, si de cele mai multe ori se ntlnesc o mulime de noduli

fibromatosi.

Volumul fobromului uterin este variabil, mai frecvent mic, dar poate ajunge pana

la mrimea unui cap de adult si chiar mai mare. Se ntlnesc rar fibroame care cntresc

15-30 kg.

Localizarea In raport cu peretele uterin si regiunea afectata se ntlnesc mai multe

forme:

14

a) in raport cu peretele uterin intalnim fobromul uterin localizat: interstitial sau

intramural; subsrios care poate sa fie sesil sau pediculat, ultimul putnd dulce la

torsinonarea fibromului cu sfacelare; submucos, realiznd polipul submucos, sesil sau

pediculat.

b) In raport cu regiunea uterumul fibromul poate fi localizat la nivelul corpului

uterin, colului uterin, in care caz poate evolua spre vagin. Vascularizatia fibromului

euterin este bogata la periferie si sraca in centru, din care motiv sunt frecvente

tulburatile ischemice.

Structura fibromului uterin:

a) fibre musculare duspuse in spirala.

b) fibre conjunctive intercalate intre fibrele musculare;

c) capsula fibromului formata din esut conjunctiv lax si fibre musculare turtite;

d) vasul central, care asigura nutriia fibromului, este un vas de tip terminal. Vorbim de

miom uterin atunci cand exista o prevalenta a fibrelor musculare

(tumora este moale, elastica) si de fibron uterin, cand predomina fibrele conjunctive

(tumora este dura, rezistenta).

De fapt ntotdeauna exista si fibre musculare si fibre conjunctive de aceea

denumirea corecta este de fibromiom uterin.

In eventualitatea in care tumora are si incluziuni glandular (epiteliu) vorbim de

adenomion sau adenofirbrom.

ETIOPATOGENIAEtiopatogenia fibromului uterin este necesara. Exista mai multe terorii care

incearca sa explice apariia

a) teoria vasculara Pilliet - Klebs explica apariia fibromului uterin ca o proliferare

a esutului miomatos si conjunctiv prerivascular;

b) teroria resturilor embrionare. Conheim considera fibromul uterin ca fiind

consecina unor resturi embrionare, localizate perivascular, care se multiplica, formnd

15

resturi concentrice de fibre netede, la periferia crora, in mod secundar, prolifereaz

esutul conjunctiv;

c) teoria inflomatorie ,enuntata ca o curiozitate (captele cumulate o infirma);

d) teroria neurofibromatozei Recklinghausen explica apariia fibromului uterin in

cadrul unui process de neurofibromatoza generalizata.

e) teoria hormonala hiperestrogenica considera dezvoltarea fibromului uterin

drept o consecina a unei stri de hiperfoliculinemie existenta in organismul femeii. In

sprijiniul acestei terorii exista date experimentale

ca acelea ale lui Klenitchi, care, injectnd zilnic la 50 cobaite tinere cate 10000 u.i de

foliculina, timp de 42 sptmni a obinut la 27 dintre ele fibronaioame uterine. O serie

de date clinice pledeaz in favoarea acestei teorii.

Fibromul uterin apare in perioada de activitate genitala. Starea de

hiperfoliculineamie din organismul femeii si in general foliculina administrate in exces,

favorizeaz in mod inconstand dezvoltarea fibroamelor.

Ovarita sclerochistica si hiperplazia glandulochistica a mucoasei uterine, cunoscute ca

expresit a unei stri de hiperfoliculinemie, sunt extreme de intalnite la femeile cu fibrom

uterin.

In graviditate fobromul uterin creste in dimensiuni din cauza "bicuilui hormonal"

existent in sarcina. La menopauza fibromul uterin diminueaz. Se pare ca teoria

hiperfoliculinica ramane cea mai plauzibila in explicarea etiologiei fibromului uterin.

SIMPTOMATOLOGIA FIBROMULUI UTERINSimptome subiective:

1) Hemoragia, simptomul cel mai frecvent este intalnit in 89% din cazuri, sub

aspect de menoragii si metroragii, mai ales in fibroame cu localizare submucoasa.

Explica frecventa anemiei secundare la femeile cu fibrom uterin si metroragic

2) Leucoreea este "frecvent intalnita. Cand fibromul are o localizare in regiunea

istmica, este posibil ca tumoarea sa joace un rol de "dop" sau "vomica uterina" (Trillat)

16

3) Durerea este intalnita sub forma de senzaie de greutate in pelvis, traciune in

sfera genitala sau sub forma de durere surda.

4) Compresiunea se manifesta printr-o serie de tulburri aprute la nivelul

organelor vecine; pe vezica sub forma de disurie, mictiuni frecvente; p erect, constripatie

cronica; pe vasele pelvine, edem al membrelor inferioare, staza in micul bazin.

Predispizitie in promboflebite; pe uretre, hidronefroza urmata de pielonefrita ascendenta;

pe nervi, nevralgii lombare si aspect de nevrite pelviene.

Simptome_______obiective:

1) creterea in volum a uterului, cu afectarea cavitii uterine, care poate fi pusa in

evidenta prin histerometrie si histerografie

2) prezenta unei tumori, care face corp comun cu uterul. In urma ei, colul uterin

devine inalt (ridicat retrosimfizar). La nivelul uterului se palpeaz una sau mai multe

tumori dure, netede sau de aspect nodular.

Din acest motiv in cazul unei singure tumori, uterul este mrit global si poate duce

la confuzii cu sarcina, iar in cazul unor noduli fbromatosi multilpii are aspect boselat,

deformat.

Diagnosticul pozitiv se face pe baza simptomelor subiective si obiective.

DIAGNOSTICUL DIFERENIALSe face cu:

- sarcina de diferite vrste (mai ales in prima jumtate), desi aceasta este relative uor de

recunoscut, pe baza antecedentelor, in care oprirea menstruatiei si nu sangerearea este

semnul cel mai important, ca si baza examenului vaginal, care nu arata caracterele

speciale ale uterului geavid (moale, globules, contracii).

Examenul biologic de sarcina inlatura orice ndoiala.

- chistul de ovar si hidrosalpinxul sunt tumori laterala de uter care nu fac corp comun cu

uterul

- sarcina extrauterina sau hematocelul au caractere bine destincte care face confuzia

puin probabila;

17

- inflamatiile anexiale, pot da natere la erori, deoarece prin aderentele statilite, masele

anexiale se altura adesea uterului Evoluia fibromului; acestea produc insa dureri vii,

febra;

- cancerul corpului uterin, nu are in general regularitile fibromului, apare in jurul

menopauzei sau dup ace, sangeraarea este fara legtura cu menstruatia, neregulata;

- fibromul asociat cu sarcina care este destul de frecvent in sarcina se acomodeaz destul

de bine.

Cand sarcina este dusa la termen se pun in discuie doua probleme:

a) aciunea sarcinii asupra fibromului (sarcina in general hipertrofiaza fibromul

uterin). Hipertrofia se produce la fibroamele subseroase, cele interstitiale se ramolesc,

suferind modificrile uterului gravid, dar este posibil sa si coboare in masa musculara

care este "ramolita", astfel ca un modul al corpului poate deveni al regiunii istmice

avnd o localizare praevia. Nu se intervine in fibromul asociat cu sarcina.

b) aciunea fibromului asupra sarcinii. Exista complicaii ca: avortul, naterea

prematura, inseratia praevia a placentei, prezentaii vicioase.

EVOLUIA FIBRONULUI UTERINEste lenta si adesea asimptomatica;desi aceasta cauza de multe ori este

descoperita cu ocazia unui examen ginecologic.

In evoluia sa fibromul uterin poate suferi o serie de transformri si modificri.

Transformrile dure,sunt mai frecvent intalnite;apar sub forma de condensare

fibroasa,intalnita in menopauza;calcifieri.

Transformrile moi imbraca adesea forme de:

-degenerescenta edematoasa sau mixomatoasa a fibronului;

-degenerescenta grasoasa intalnita in sarcina;

-degenerescenta rosie(fibromul rou) care este consecina unor tulburri circulatorii prin

destruarea arteriala;

-degenerescenta chistica,caracterizata prin prezentata unor formaiuni chistice in

parenchin;

18

-ramolisment,consecinta a necrozei de colicvatie,consecutive unor tulburri circulatorii;

-degenerecsenta angiomatoasa prezenta in fbroanele vasculare;

-transformri moi in resturile unor insule glandulare din canalele Wolff;

-necroza fibronului uterin,consecinta a obstrurarii vaselor din pediculul fibromului;poate

imbraca 2 aspecte:

a)necroza aseptica,consecinta unui process de necroliza ischemica;

b)necroza septica,consecutive infectrii dand aspect de supuratie.In ambele cazuri

procesul evolueaz spre sfacelare;

-malignizarea(cancerizare) fibronului se intalneste la 1-3% din cazuri si poate prezenta

urmtoarele aspecte:in cazul degenerrii esutului conjunctiv al fibromului ia aspectul de

fibrosarcom cu diferite aspecte histopatologice.

PROGNOSTIC

Fibromul uterin evolueaz uneori capricios, cu perioade de stagnare si crestere,iar dupa

menopauza cu regresiune.

In general prognosticul este bun,fiind vorba de o tumora care,histologic,are un

character benigu.Prognosticul poate deveni grav prin complicaii.

COMPLICAIILE

Complicaiile pot fi:

l)hemoragice, intalnite mai ales in fibroamele submucoase,urmate de anemie.

2)compresiuni grave pe organele vecine(vezica,uretere,rinichi,rect,vase si in

fibroamele mari,asupra diafragmului).

3)necrobioza fibromului favorizeaz alterarea strii generale cu fenomene toxice

si modificri grave in evoluia procesului.

4)torsionarea fibromului apruta in formele pediculate(poate determina

abdomenul acut).

5)supuratia fibromului care se manifesta sub aspectul unei septicemii cu evoluie

grava.

19

6)cardiopatii,flebite si tromboflebite,urmate de embolii consecutive,mai frecvente

dupa intervenii.

TRATAMENTUL

Tratamentul fibromului uterin a evoluat si a prezentat modificri de concepie in

decursul timpului.

De unde pana la sfritul secolului al XIX-lea,tratamentul era aproape exclusive

medical,dupa aceasta data a devenit aproape exclusive chirurgical.

In ultimul timp hormonoterapia a dat rezultate satisfctoare si este

considerate,cel puin in formele initiale,ca o arma terapeutica eficace.

In schema terapeutica a fibromului uterin trebuie sa avem in vedere:

a)diagnosticul minuios al formei in faza de evoluie a fibromului care trebuie sa

constituie baza tratamentului;

b)regresiunea spontana posibila a tumorii in menopauza,fiind vorba de o

regresiune a fibromului uterin din punct de vedere chimic,nu a dispariiei histologice;

c)evolutia mai lenta a nodulilor mai mici; d)rezultatele insuficiente ale

tratamentului medical;

e)exista un risc de deces postoperator in 2-3% din cazuri prin complicaii inerente.

TRATAMENTUL MEDICAL(CONSERVATOR)Se aplica in:

-fibrom uterin fara hemoragii abundente;

-fibrom uterin fara fenomene dureroase;

-fibrom uterin fara fenomene de compresiune;

-fibrom uterin care nu are tendina la crestera rapida;

-la femei cu stare generala alterata sau care prezint organopatii ce contraindica operaia.

Tratamentul conservator consta in instituirea unui regim igienodietetic,cu repaus

absolut la pat pe perioada internarii,prin care se evita congestia pelvina;local se vor

20

aplica irigaii firbinti vaginale in hemoragii rebele la tratament si care sunt in cantitate

moderata.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS CU STIPTICESe va administra:ergotamine(ergomet,venostat,adrenostazin,extracte de Hidratis

Canadensis,Hamamelis Virginiana).

Ergotamina se poate administra si sub forma de extract fluid de Secale

comutum(de 3 ori cate 10-15 picaturi/zi).

Se administreaz tratament medicamentos cu hemostatice si coagulante. Dintre

hemostatice amintim:calciu, vitamina K,vitamina C; iar dintre

coagulante:coagulenul,sangostopul,claudenul,hemofobinul.

HORMONOTERAPIATratamentul hormonal consta in administrarea preparatelor antgoniste din care

amintim:testosteronul,lutestantul(in doze de 100-250 mg repartizate fractionat la 2-3 zile

o fiola),Medroxiprogesteronul(per oral) si acetoxiprogesteron(per os).

TRATAMENTUL RADIOLOGIC

Consta in radium si roentgenterapie,in doze de castrare,care duc la oprirea hemoragiei si

regresiunea fibromului uterin.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Se va individualiza de la caz la caz.In aplicarea lui se va avea in vedere,pe cat

posibil,pastrarea funcionalitii sferei genitale.

Dintre procedeele chirurgicale amintim:

-chiuretajul,aplicat in scop hemostatic si biopsic(este un tratament de multe ori

provizoriu)

-miomectomia se aplica in fibroamele cu localizare subseroasa si in fibroamele

solitare intramurale. mai preconizeaz miometrectomia(Aburel)

21

-histerectomia fundica practicata sub urmtoarele variante: histerectomie

supratuboligamentara tip Sweifel,subtuboligamentara Beuttner si histerectomia

intermediara tip SORESI-Brocq.

-histerectomia supraistimica se practica deasupra istmului si se poate face cu

pstrarea anexelor sau extirparea anexelor

-histerectomiasubtotala aplicata la femei mai tinere si cand colul uterin este

indemn.Se excuta cu pstrarea anexelor,fiind o histerectomie interanexialasau cu

extirparea anexelor,atunci cand acestea sunt alterate.

-histerectomia totala practicata in cazul femeilor tecute de 45 ani si in toate

cazurile in care colul uterin prezint leziuni cu un potenial de malignizare in

perspective.

Avnd in vedere posibilitatea apariiei unui neoplasm de bont restant, numerosi

autori opiniaza pentru histerectomia totala in cazul fibromului uterin. Ea se poate

practica cu pstrarea anexelor sau extirparea acestora.

POSIBILITI SI LIMITE IN PROFILAXIA FIBROMULUI UTERIN

Tumora benigna cu larga rspndire in populaia feminine,fibromul uterin se

caracterizeza prin potenial minim de malignizare si evoluia sajn majoritatea

cazurilor,asimptomatica ce nu necesita,tratament ci numai supraveghere.In acelai

timp,pana in present,nu este cunoscut stimulul declanator al proliferrii tumoraie si se

discuta posibilitatea unei predispoziii genetice.

In aceste conditii,profilaxia fibromului ar prea inutila si iluzorie si se explica de

ce in unele tratate de specialitate nici nu figureaz.

Si totusi, fibromul uterin constituie cea mai frecventa indicaie de chirurgie

majora la femei,cauzeaza serioase complicaii ale sarcinii, incurca tratamentul

menopauzei si maschiaza diagnosticul altor afeciuni ginecologice mai grave.

Cunostiintele actuale de etiopatogenie au dus suficiente argumente in sensul

existentei a doi factori favoriznd dezvoltrii tumorale: factorii 1 hormonal si vascular

oferind condiiile prin care proliferarea tumorala poate fi influenat.

22

Se ajunge astfel ca profilaxia fibromiomului uterin sa fie justificata si posibila.

Deci,profilaxia fibromului uterin este posibila si au ca scop intretinerea unui echilibru

hormonal cu evitarea ncrcrilor hormonale si combaterea sindromului de congestie

pelviana.

Reglementarea masurilor profilactice se realizeaz ealonat de-a lungul perioadei

de activitate genitala a femeii.

In principal, profilaxia fibromiomului uterin consta in:

-supravegherea intregi dezvoltri si funciei genitale a femeii incepand de la

pubertate cu combaterea disfunctiilor neuroendocrine si a cauzelor de congestie

pelviana;

-precauii in utilizarea tratamentelor cu estrogeni si a contraceptivelor;

-evitarea inteventiilor chirurgicale timpurii si repetata pe sfera gemtaa5ce pot

afecta circulaia venoasa pelviana;

-precauii in utilizarea tratamentelor cu hormoni;

-stimularea natalitii la vrsta tanara,cand practice debuteaz fibromul;

-depistarea tumorilor in fazele incipiente,latente;prevenirea dezvoltrii lor si a

complicaiilor prin prescriptiide igiena si medicatie decongestina;

Cadrul organizatoric propice pentru profilaxie il constituie consultul periodic si

dispensarizarea cazurilor cu risc de imbolnavire( pubertate patologia, sterilitate

primara,tesut genital incarcat cu intervenii chirurgicale,femei ce au fcut tratamente

hormonale) si supravegherea tumorilor depistate si tratate.

NOIUNI DE NGRIJIRI INFIRMIERE

Pana la jumtatea secolului al XlX-lea ingrijirile infirmiere au fost tributate

normelor morale si religioase naionale.

Aceasta a creat o imagine a surorii medicale bazate pe indisponibilitate.

Florens Naighingale a fost prima care a ncercat sa elibereze ingrijirile de baza de aceste

norme.Ea a ncercat sa demonstreze ca ngrijirile nu nseamn numai cantitate ci aceasta

trebuie sa cedeze locul unei nelegeri a problemelor sociale bazate pe gndire.

23

In cartea sa apruta in 1959 "Nota despre nursuig" ea descrie astfel aceste

ingrijiri:

"Avem tendina sa credem ca medical vindeca.Nimic nu este mai puin

adevarat.Niei medieina,mci chirurgia,nu pot face altceva dect sa nlture

obstacolee.Nici una nc alta nu vindeca^numai natura poate vindeca.

ngrijirile infirmiere in ambele cazuri asigura bolnavului cele mai bune condiii pentru ca

natura sa-si realizeze opera."

Ctre finele anilor 1970 relaia dintre cel ngrijit si ngrijitor influeneaz formarea

surorilor medicaie,gratie lucrrilor Virginiei Henderson, care a descris necesitile

fundamentale ale omului ca baza a ngrijirilor.

Acestea sunt:

l.Sa ajui bolnavul sa respire

2.Sa ajui bolnavul sa mnnce si sa bea

3.Sa ajui bolnavul sa elimine

4.Sa ajui bolnavul sa pstreze o buna postura cand se plimba,cand sta sau se afla

culcat. Sa-1 ajui sa-si schimbe poziia.

5.Sa ajui bolnavul sa se odihneasc si a doarm

6.Sa ajui bolnavul sa-si aleag mbrcmintea si sa se imbrace si dezbrace

7.Sa ajui bolnavul sa-si pstreze temperatura intre limite normale

8.Sa ajui bolnavul sa-si pstreze corpul curat, ngrijit, sa aibe protejate

tegumentele.

9.Sa ajui bolnavul sa evite pericolele din mediul nconjurtor, sa fie protejai de

ceilali, de orice pericol din partea pacientului cum ar fi infecia sau violente.

10. Sa ajui bolnavul sa comunice cu alii, sa-si exprime nevoile si sentimentele.

11. Sa ajui bolnavul sa-si practice religia conform conceptului propriu privind

ceea ce este drept si nedrept.

12. Sa ajui bolnavul in munca sau in ocupaii productive.

13. Sa ajui bolnavul in activiti recreative.

24

14. Sa ajui bolnavul sa invete !

Actualul mod conceptional pornete de la ideea ca individul este o entitate din

punct de vedere biologic, psihologic, social si spiritual, care are necesitai fundamentale

cu manifestri specifice pe care si le satisface singur daca se simte bine.

Individul tinde spre autonomie in satisfacerea nevoilor sale. Scopul ngrijirilor

decurge din necesitatea pstrrii sau restabilirii independentei pacientului in

satisfacerea necesitaii bolnavului.

CAZURI CLINICE

CAZUL I

M.P. de sex feminin, in vrsta de 53 ani din mediul rural, de profesie casnica,

naionalitate romana si de religie ortodoxa se interneaz in data de 13 an 2011 pentru:

metrologie si dureri lombo-pelviene. Din relatrile bolnavei ocupaia de baza este

grdinritul iar sursa de ntreinere este fiul sau cel mic. Antecedentele personale

fiziologice releva ca bolnava a avut menarha la 14 ani, si de atunci si pana la 50 ani a

avut un ciclu reglat, nedureros cu flux moderat. La vrsta de 50 ani intra in menopauza

cu toate simptomele unei menopauze dar in intensitate redusa. A avut trei nateri si

cincisprezece avorturi. Antecedentele personale patologice relev ca bolnava a suferit de

hernie ombilicala in 1965, operata, iar in 2011 interneaz in spitalul judeean Targu-Jiu

pentru metroragie fiind diagnosticata cu Fibrom uterin sngernd remisa

simptomatologica prin tratament medicamentos.

Motivele internrii actuale sunt: metrologia si durerile lombare si pelviene.

Istoricul bolii releva ca actualul puseu hemorogic a debutat cu trei sptmni naintea

internrii la care s-au adugat si durerile lombo-pelviene.

La internare bolnava prezint stare generala satisfctoare, paliditate, subfebrila

(temperatura de 37 C), di ureaz normala ; tranzit intestinal normal; TA 180/90 mm

Hg; puls 90 batai/minut, respiraia 14/minut. Examenul dc specialitate arata un abdomen

suplu, vulva si vagin suple, col fara leziuni. La tuseul vaginal: col inchis, corp uterin

25

mrit de volum cat un pumn de adult, dur, neregulat cu anexe suple. Examenul clinic pe

celelalte aparate si sisteme da relaii normale,

Se recolteaz la internare urmtoarele examene de laborator ale cror rezultate sunt :

Analize medicale

valorile pacientei valori normale

-hemoglobina 12.8 gr% 14gr%

-hematocritul 40% 42%

-nr.leucocite 5400/mm3 8000/mm3

-VSH 7-12/10-l8mm 8-13/12-20mm

-tymol 2UML 2-4 UML

-glicemie 92mg% 65-110mg%

-fibrinogen -R.B.W. 320mg% 200-400mg%

Medicul curant pune diagnosticul de Fibrom uterin sngernd si instituie si

tratament cu:

1.Indometacin -supozitoare II de doua ori pe zi, dimineaa si seara ; intrarectal

2.Clorocalcin- 40-80 picaturi de 3 ori pe zi, fractionat la mese, in apa, ceai sau

lapte/per os ;

3.Glubifel 3-6 drajeuri pe zi, pe stomacul gol sau la mese dace apar fenomene de

iritatie gastrica (per os);

4.CIotrirnazo-coniprimate vaginale II pe zi dimineaa si seara, intravaginal

5.Lizadon supozitoare, unul de 3 ori pe zi, intrarectal.

Tratamentul instituit se menine timp de apte zile de la internare dupa care

bolnava este operata in ziua de 21 ianuarie practicandu-se histerectomie totala.

26

Prima zi de boalaNevoi Elemente de

dependentaElemente deindependenta

Problema Diagnostic nursing Obiective Inervaii Evaluare

1 2 3 4 5 6 7 8Aelimina

metroragie dependenta pacienta pierde snge pe cale vagi na la

scurgere vagi nai a neadecvata cantitativ si calitativ

pacientei sa i se faca toaleta locala corespunztoare si sa i se asigure hidratarea corespunztoare

a)autonome : toaleta locala de cate ori este nevoie, pansament local steril, repaus la pat, lichide (ceaiuri, compoturi, supe, sucuri de fructe 2000-2500 ml/zi) b)delegate : Clotrimazol 2cp/zi vaginale (d+-s)

Dupa 24 ore bolnava pierde snge vaginal. este hidratata corespunztor

A-simeninetemperaturacorpului inlimitenormale

ridicarea temperaturii peste limitele normaleT-37.5C

dependenta pacienta prezint subfebrilitate

hipertermie pac ierna sa aib o temperatura cat mai aproape de limitele normale

a)autonome : lenjerie curata ori de cate ori transpira b)delegate: indometacin 2 supozitoare, unul dimineaa si unul scara intrarectal

Dupa 24 ore bolnava nu mai este subfebrila

A dormi, a se odihni

durerilombo-pelviene,anxietate,stres

dependenta pacienta nu se poate odihni suficient

dificultatea de a se odihni

pac ierna sa aibe un somn odihnitor

a)autonome: psihoterapie, aerisirea salonului nainte de culcare, linite, lenjerie ntinsa pe pat, lenjerie de corp corespunztoare.

A doua zi dimineaa bolnava este odihnit

microclimatul camerei corespunztor b (delegate: diazepam 1 tb seara

27

A se mica, a avea o postura corecta

TA-180/90 mm Hg Puls^90 batai/minut

dependentei bolnava are valori crescute ale T.A.

alterarearitmuluicardiac

pacien:ei sa i se asigure regim hiposodat

a)autonome: cantitatea de NaCl sa nu depasasca 3 gr/zi

Bolnava respecta dieta, nu are edeme aneteliTA= 180/90 mm Hg

A evita pericolele

Risc de complicaii

dependenta bolnava pierde snge pe cale vaginala, are dureri lombo-pelviene

durerea, probabilitatea de atingere a integritii fizice

bolnava sa fie linitita, sa fie prevenite complicaiile, supraveghere

a)autonome : repaus la pat; se urmresc funciile vitale aleorganismului : T.A., puls, temperatura, scaun

Dupa 24 ore bolnava este linitita, iar durerile lombo-pelviene sunt diminuate TA=170/90 mm Hg, T-37C puts-87 batai/minut di ureaz normal, tranzit intestinal normal

A invaa cerere de informaii

dependenta pacienta pune intrebari in legtura cu boala

insuficienta de cunoti inte

pacienta sa fie informata in legtura cu boala

a)autonome : explicam pacientei boala si evoluia acesteia sub tratamentul medicamentos artnd daca este posibil si alte paciente in aceeai situaie sau altele mult ameliorate

Sub tratament starea pacientei se va ameliora. Pacienta a cptat cunostiintele solicitate.

28

A doua zi de boala1 2 3 4 5 6 7 8Aelimina

metroragie dependenta pacienta pierde snge pe cale vaginala

scurgere vaginala neadecvata cantitativ si calitativ

piciente sa i se faca toaleta locala coresp jnzatoare si sa i se asigure hidratarea corespunztoare

a)autonome: toaleta locala ori de cate ori este nevoie, lichide in cantitate de 2000 ml/zi (compot, supe, sucuri de fructe, apa, ceaiuri) b)delegate Clotrimazol 2cp/zi vaginale (1 seara + 1 dimineaa)

Dupa 24 ore bolnava pierde snge vaginal, in cantitate mica si este hidratata corespunztor

A-simeninetemperaturacorpului inlimitenormale

ridicarea temperaturii peste limitele normalului T-37C

dependenta pacienta are subfebrilitate

hipertermie pacienta sa aiba o temperatura cat mai aproape de limitele normale

a)autonome : lenjerie curata ori de caie ori este nevoie b)delegate : indometatie 2 supozitoare, unul dimineaa si unul scara intrarectal

Dupa 24 ore bolnava nu mai este afebrila

A dormi, a se odihni

treziri repetate, constrngeri fizice

dependenta pacienta are treziri repetate in timpul somnului

dificultatea de a se odihni

pacienta sa aibe un somn odihnitor

a)autonome: repaus la pat; aerisirea salonului; semiobscuritate ; linite b)delegate: diazepam 1 tb seara la culcare

Pacienta a adormit bine. este destinsa

A evita risc de dependenta pacienta pierde probabilitate de pacientei sa i se a)autonome: Pacienta se

29

pericolele complicaii snge pe cale vaginala. are dureri lornbo-pelviene

atingere a integritii fizice

asigure regim hiposodat

repaus la pat;supraveghereb)delegate : Lizadon 2su sozitoare/ziintrareetalGlubifer 3-6drjeuri/ziClorocalcin 60 picaturi de 3 ori/zi in lichide

simte bine, iar durerile lombo-pelviene sunt mult diminuate

Acomunica

cerere de informaii

dependenta pacienta pune intrebari in legtura cu boala

insuficienta de cunostiinte

bolnava sa fie linitita, sa fie prevenite complicaiile, supraveghere

a)autonome: explicam boala, evoluia sub tratament medicamentos si chirurgical tinand cont de vrsta

Sub tratament starea se va ameliora, pacienta capata noi cunostiinte

A treia zi de boala1 2 3 4 5 6 7 8Aelimina

metroragie dependenta pacienta pierde snge in cantiti mici


Pacienta sa fie supravegheata, a nu prezinte complicaii

a)autonome : repasus a pat, toaleta locala si de cate ori este nevoie pansament sterilb)delegate : Clotrimazol 2cp/zi intra vag nai e (1 seara * 1 dimineaa) ndometacin supozitoare 2/zi (1 dimineaa +1 seara) intrarectal

Pacienta perdt snge vaginal, in cantitate mica, nu are alte complicaii

A evita pericolele

agitaie, teama, dureri diminuate

dependenta pacienta este nelinitita cu privire la

anxietate pacienta sa fie linitita, sa nu aibe dureri

a)autonome : repaus la pat, supraveghere

Pacienta nu ma are dureri lombo-pelvient

30

intervenia chirurgicala

b)delegate :Lizadon 2 supozitoare/ zi (1 dimineaa + 1 seara) intrarectal Clorocalcin 60 picaturi/zi, de 3 ori zi in lichide

este optimista

A in vata cerere de informaii

dependenta pacienta pune intrebari in legtura cu tratamentul chirurgical

Insuficienta in cunostiinte

pacienta sa fie informata in legtura cu boala si tratamentul chirugical

a)autonome : explicam tehnica interveniei chirurgicale si importanta ei, mecanismul bolii

Sub tratament starea bolnavei este uor ameliorata pacienta este linitita si consimte actul chirurgical

31

CAZUL II

P.L. de sex feminin in vrsta de 47 ani, din mediul urban de profesie profesoara la

scoal generala 5-8 de naionalitate romana si de religie ortodoxa se interneaz in 17

ianuarie 2011 n spitalul judeean in secia de obstetrica ginecologie cu diagnosticul de

polifibromatoza uterina.

Din anamnez reiese ca bolnava isi petrece timpul liber citind, ca se autointretine,

are grup sanguin 01 si Rh-negativ.

Antecedentele herdo-colaterale nu aduc date referitoare la boala. Antecedentele

fiziologice releva ca bolnava a avut menarha la 14 ani, c ciclu menstrual regulat,

nedureros, cu durata de 3 zile, nateri 3, avorturi 4.

Antecedentele patologice nu releva nimic afara de bolile eruptive ale copilriei,

apendicectomie la vrsta de 12 ani,

Din istoricul bolii reiese ca bolnava mai bine de un an a prezentat metrorogii

repetate desprite de perioade de intermitenta.

La internare bolnava prezint stare generala satisfctoare, paliditate.

Examenul clinic pe sisteme si aparatul respirator, aparatul cardio-circulator, aparatul

digestiv, aparatul urinar si organele de simt da relaii normale.

Examenul local cu valve arata col de aspect normal, pierdere de snge vaginal in

cantitate moderata.

Tuseul vaginal: col ntredeschis, uter mrit cu volum dc considerenta fibromatoasa, cu

prezenta de doi noduli de peretele posterior cu diametrele de aproximativ 15 mm si

respectiv 27 mm uzualitati echografic, uter sensibil, dureros la palpare.

Analize medicale valorile pacientei valori normale

-hemoglobina 11,8gr% 14gr%-hematocrit 39% 42%-nr.leucocite 5600/mm3 6000- 8000/mm3-VSH 6-12/10-17mm 8-13/12-20mm-creatimina 0.8 mg 0.5-1.2 mg-glicemic 98 mg% 65-110mg%-VDRL negativ negativ

32

Se instituie medicametul cu:

1.Indometacin supozitoare 2 (1 dimineaa + 1 seara) intrarectal

2.Clorocalcin 60 picaturi de 3 ori pe zi in lichide

3.Glubifel 6 drajeuri/ zi (2 dg dimineaa, prnz si seara nainte de masa per os)

4.Diazepam l tb seara

5.Masa de seara va fi suspendata si nlocuita cu lichide in vederea intervenirii

operator in ziua urmtoare.

A doua zi se practica histerectomie subtotala istmica interanexiala. Postoperator in

prima zi pacienta prezint o stare generala buna, duireza normala (800 ml), mictiuni

fiziologice si tranzit intestinal normal reluat.

Este subfebrila (37C) cu 17 respiraii pe minut si TA= 30/60 mm Hg iar pulsul

este de 76 batai/minut.

Tratamentul postoperator a fost urmtorul: Ampicilina 500 mg flacoane 1 la 6 ore

Polivitamine dg 4/zi Piafen tb H/zi Glucoza 5%-500mi 10%-500 ml Soluie fiziologica -

500 ml.

Pacienta evolueaz favorabil urmnd tratamentul medicamentos sub supraveghere

chirurgicala.

33

Nevoi' PrimaElemente dedependenta

zi de boalaElemente deindependenta


1 2 3 4 5 6 7 8A elimina Metroragie

infecieurinara

dependenta pacienta pierde snge vaginal si elimina o urina necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.

scurgere vaginala neadecvata cantitativ si calitativ, eliminare urinara necorespunzatoare

Pacienta sa aibe o toaletacorespunzatoare, sa aibe o diureza corespunztoare calitativ.

a)autonome: repaus la pat, toaleta locala, recoltarea de urina pt. Urocultura, hidratare corespunztoare b)delegate: Gluconolactat de Ca si Mg f I/zi (dimineaa), Etamsilatf 1/6 ore Fitromenadion f 1/6 ore Adrenostazin f 1/6 ore Nitrofurantoin lcp/6 oreBiseptol 2cp la 12 ore Nistatin ovul 1 intravaginal, seara la culare

Dupa 24 ore bolnava pierde snge vaginal, este hidratata corespunztor

A evita pericolele

risc decomplicaii(scdereaTA,infecie,cefalee,ameeli,drureriaccentuate)

dependenta pacienta pierde snge pe cale vaginala si are ameeli cand se ridica din pat

risc de atingere a integritii fizice, durerea

pacienta sa fie supravegheata, sa i se calmeze durerile, sa itu existe riscul complicaiilor34

a)autonome: pansament local steril, supravegherea funciilor vitale, punga cu gheata pe abdomen b)delegate : Piafen sup. 2 pe zi (s+d)Ultrogestan cpl/zi etiltestosteron cp 2/zi

Pacienta are o stare generala puna,Funciile vitale:TA-120/60mm Hg T-36,8CPuls-68/min Respiraie 16/min

34

informaii intrebari inlegtura cuboala ei siinterveniachirurgicala

cunoti inte asigure regimhiposodat

cantitatea de NaCl sanu depasasca 3 gr/zi

linitita, acceptaoperaia

A doua zi de internare (prima zi postoperatorie)Nevoia Elemente de



1 2 3 4 5 6 7 8Arespira

modificarea ritmului respirator, polipneea

dependenta pacienta simte o greutate in respiraie

dispnee pacienta sa respire normal

a)autonome: aerisirea salonului, administrarea de uniidifcat prin sonda nazala, poziie indecubit dorsal cu capul intr-o parte in uoara hipcrextensie

Dupa 2 ore pacienta respira uor fara greutate

A bea si a manca

restricii alimentare (intervenia chirurgicala)

dependenta pacienta nu poate fi alimentata pe cale orala

dificultatea de a se hidrata si alimenta

pacienta sa fiereechilibrathidroelectrolitic

a)autonome: dieta hidrica administrare de lichide, ceai 200-300 mlb)delegate: perfuzie cu glucoza 10%, 500 ml soluie fiziologica 500 ml

Dupa 12 ore pacienta se alimenteaz si hidrateaza singura, respectnd regimul hidric

A elimina imposibilitate,constrngerifizice

dependenta pacienta nu are mictiuni de 6 orepostoperator

eliminare urinara insuficienta cantitativ

pacienta sa aibe diureza de aproximativ 600 ml

a)autonome : msurarea diurezei. urmrirea tranzitului intestinal b)delegate :

Dupa sondaj pacienta are emisiuni de urina (diureza 800 ml).

35

sonda vezicala a demeure elimina gaze

A seimbraca,dezbrac

imobilitatea dependenta in primele 6 ore de la intervenie pacienta nu poate sa se mbrace singura

dificultatea pentru mbrcat-dezbrcat

pacienta sa fie mbrcata curat

a)autonome: ajutarea bolnavei la imbracat-dezbracat fara modificarea poziiei sondei vezicale, asigurarea unei lenjerii curate

Pacienta are haine curate si lenjerie curata

A se mica, pstra o buna postura

constrngeri fizice, restricii ale mobilitii

dependenta nu poate efectua micri active

imobilitate pacienta sa aibe o poziie corecta si comoda

a)autonome: supravegherea permanenta, poziii in decubit dorsal, fara perna timp de 3 ore, cu schimbarea poziiei la intervale de o ora.

Bolnava a fost mobilizata activ la interval de o ora

A fi curat si a-si proteja tegumentele

constrngeri fizice, edere in pat

dependenta nu poate sa-si efectueze ngrijirile igienice

dificultatea de a-si efectua ngrijiri igienice

pacienta sa fie curata, toaleta plgii operatorii

a)autonome: toaleta pariala la pat b)delegate : schimbarea pansamentului

Toaleta s-a efectuat de 2 ori pe zi

a evita pericolele

plaga operatorie, risc de complicaii, nelinite

dependenta patentiala, pacienta se teme de complicaii

durere.probabilitatea de incalcare Ia integritatea fizica

prevenirea complicaiilor, calmarea durerii, supravegherea bolnavei

a)autonome: pansament, supravegherea bolnavei, poziie care sa puna plaga in repaus(perna sub bazin) linite, semiobscuritate, supravegherea funciilor vitale ; b)delegate: Piafen fi. i.m. Ampicilina 500 mg f 1 la 6 orePolivitamine o tb de 3

Tratamentul s-a efectuat la timp TA=130/60mm Hg,T=37C 17 resp/min, durerea s-a diminuat

36

ori pe zi; punga cu gheata pentru durere si inflamaii

A treia zi de internareNevoia Elemente de



1 2 3 4 5 6 7 8Amanca si a se hidrata

dificultatea de a se alimenta, restricii alimentare

dependenta pacienta se plnge de foame

dificultatea de a se hidrata

pacienta sa aibe un regim hidric echilibrat

a)autonome: ajutarea bolnavei in timpul hidratrii, educaie sanitara privind importanta dietei hidrice b)delegate : soluii perfuzabile glucoza 5%, 500 ml ser fiziologic 500 ml

ore pacienta suporta bine dieta, nu prezint semne de deshidratare

A se mica, a pstra o buna postura

restricii de mobiliti

dependenta pacienta nu se poate deplasa singura

imobilitate ajutarea bolnavei sa se plimbe, mobilizarea activa

a)autonome: schimbarea pansamentului, nsoirea bolnavei la toaleta, ajutarea acesteia sa faca plimbri prin salon dar fara a obosi

Pacienta executa micri active si isi poate schimba poziia singura, se ridica in poziie semi-sezanda

A fi curat, si a-si proteja tegumentele

plagaoperatorienu-si poateefectuangrijiriigienice,constrngerifizice

dependenta pacienta nu-si poate efectua toaleta singurapacienta se teme de complicaii

dificultatea de a efecti a ngrijiri igienicedurere, anxietate

pacienta sa fie curata, sa aiba pasament curat si steril pacienta s nu aib complicaii

a)autonome: toaleta pariala la pat fractionat, schimbarea lenjeriei b)delegate : schimbarea pansamentului, toaletaplgiia)autonome:psihoterapie, toaleta plgii,supraveghereb)delegate: ampicilin 500 mg i.m. la 6 ore

Pacienta este curata si este ajutata pana cand se va putea ridica din patPacienta este linitit, plaga operatorie n curs de epitelizare

37

A evita pericolele

risc de infecii, complicaii

piafen f I i.m./zi

38

CAZUL III

S.E. de sex feminin in vrsta de 50 ani din mediu urban, de profesie economista

de EFTPS Jil, de nationalitate romana si religie ortodoxa se interneaz la Spitalul

Judeean secia obstetrica ginecologie in data de 27 ianuarie 2011 cu diagnosticul fibrom

uterin sngernd. Menopauza. Motivele sangerarii sunt: metrorogie cu chiaguri in

cantitate moderata, dureri lombare accentuate, dureri in hipogastru si fosele iliace,

cefalee, ameeli.

Din relatrile bolnavei, aceasta isi petrece timpul liber mpreuna cu cele doua fete

ocupandu-se de educaia lor.

Antecedentele fiziologice personala releva ca bolnava a avut menarha la 13 ani avnd

pana la 48 ani un ciclu menstrual neregulat, flux moderat, dureros, cu durata de 3-7 zile,

nateri 2, avorturi 4.

Antecedentele patologice releva ca bolnava a suferit o apendicectomie la 24

ani.

Motivele internrii sunt: pierderea intermitenta de snge prin vagin, durere

lombara si pelviana.

Din istoricul bolii reiese ca boala actuala a debutat in urma cu un an si ca sub

tratament medicamentos s-a mai ameliorat dar acum de cea 3 luni persista

simptomatologia fara remediu.

Starea generala la internare a fost satisfctoare ; tegumente curate, palide. esut

celular subcuatanat normal reprezentat Relaii pe aparate si sisteme normale ;

TA=120/60 mm Hg, temperatura 36C, respiraia 16/minut

Examenul local cu valve : col de aspect normal, pierdere de snge vaginal in

cantitate moderata. Tuseu vaginal: col ntredeschis, uter mrit de volum de consistenta

fibromatoasa, sensibil, dureros la palpare.

Examenul ecografic : cavitate uterina cu diametru de 61/73 mm; pe peretele

posterior aezat transversal se situeaz un nodul fibromatos cu diametrul de 14 mm.

39

Diagnosticul la internare : Fibromatoza uterina sngernd.

Analize medicale

valorile pacientei valori normale

-hemoglobina 11,4gr% 14gr%

-hematocrit 35% 42%

-nr.leucocite 5000/mm3 6000- 8000/mm3

-sediment urinar albumina si glucoza

absente

-examen urina rare epitelii, leucocite rare epitelii, leucocite

flora microbiana

In urma anamnezei, investigaiilor clinice si paraclinice se confirma diagnosticul

de fibromatoza uterina - hiperestrogenism.

Bolnava urmeaza 7 zile tratament medicamentos dupa care se intervine

chirurgical practicandu-se histerectomie totala interanexiala cu evoluie favorabila

postoperator.

40

Nevoi' PrimaElemente dedependenta

zi de boalaElemente deindependenta


1 2 3 4 5 6 7 8A elimina Metroragie

infecieurinara

dependenta pacienta pierde snge vaginal si elimina o urina necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.

scurgere vaginala neadecvata cantitativ si calitativ, eliminare urinara necorespunzatoare

Pacienta sa aibe o toaletacorespunzatoare, sa aibe o diureza corespunztoare calitativ.

a)autonome: repaus la pat, toaleta locala, recoltarea de urina pt. Urocultura, hidratare corespunztoare b)delegate: Gluconolactat de Ca si Mg f I/zi (dimineaa), Etamsilatf 1/6 ore Fitromenadion f 1/6 ore Adrenostazin f 1/6 ore Nitrofurantoin lcp/6 oreBiseptol 2cp la 12 ore Nistatin ovul 1 intravaginal, seara la culare

Dupa 24 ore bolnava pierde snge vaginal, este hidratata corespunztor

A evita pericolele

risc decomplicaii(scdereaTA,infecie,cefalee,ameeli,dureriaccentuate)

dependenta pacienta pierde snge pe cale vaginala si are ameeli cand se ridica din pat

risc de atingere a integritii fizice, durerea

pacienta sa fie supravegheata, sa i se calmeze durerile, sa itu existe riscul complicaiilor34

a)autonome: pansament local steril, supravegherea funciilor vitale, punga cu gheata pe abdomen b)delegate : Piafen sup. 2 pe zi (s+d)Ultrogestan cpl/zi etiltestosteron cp 2/zi

Pacienta are o stare generala puna,Funciile vitale:TA-120/60mm Hg T-36,8CPuls-68/min Respiraie 16/min

42

A doua zi de boalaNevoi Elemente

dedependenta

Elementedeindependenta


1 2 3 4 5 6 7 8Aelimina

metroragie,infecieurinam

dependenta pacienta pierdesnge vaginal cucheaguri, cantitatemoderata;elimina urinapuin tulbure.

scurgere vaginalaneadecvata cantitativ sicalitativ, eliminare urinaranecorespunzatoarecalitativ

Pacienta sa nuprezinte infeciivaginale, sa aibe odiureza normaladin punct devedere calitativ

a)autonome:repaus la pat,pansament local steril,recoltarea deurocultura si examensumar b)delegate:Gluconolactat de Ca siMg f ]/zi (dimineaa),Etamsila f 1/6 oreFitromenadion f 1/6 oreAdrenostazin f 1/6 oreNitrofurantoin lcp/6Ore Biseptol 2cp la 12 ore

Pacientapierde sngevaginal cuchiaguri iiicantitatemica.Uroculturaevideniazsub 100000germeni/mlExsedimenturinarevideniazrare epitelii sileucocite,floramicrobiana

A evitapericolele

risc decomplicaii,cefalee,ameeli.dureri

dependenta Apariiacomplicaiilor

risc de atingere a integritii fizice,durerea

pacienta sa fiesupravegheata, sai se urmreasczilnic evoluia sa ise combatdurerea

a)autonome:pansament local steril,microclimatulsalonuluicorespunztor,evitarea stresuluib)delegate: piafen sup.2/ziultrogestan cp.2/zimetiltestosteron cp. 2tbt/zi

Pacienta estelinitita,cefaleea siameelile s-audiminuat

43

A treia zi de boalaNevoi Elemente de


Problema Diagnostic nursi ig Obiective Inervaii Evaluare

1 2 3 4 5 6 7 8Aelimina

metroragie dependenta pacienta pierde snge vaginal in cantitate mica


toaleta locala corespunztoare, hidratare corespunztoare

a)autonome: repaus la pat, toaleta si pansament steril b)delegate : Gluconolactat de Ca si Mg f I/zi (dimineaa), Eitamsilat f 1/6 ore Fitromenadion f 1/6 ore Adrenostazin f 1/6 ore Nitrativ 1 ovul intravaginal seara la culcare

Dupa 24 ore bolnava pierde snge in cantitate moderata

A evita pericolele

Risc de complicaii

dependenta patentiala,apariiacomplicaiilor

risc de atingere a integritii fizice

supravegherea pacientei pentru prevenirea complicaiilor

a)autonome: supravegherea pacientei b)delegate: Piafen sup 2/zi Ultrogestan 2 tb/zi Metiltestosteron 2 tb/zi

Pacienta cu stare generala buna, fara risc de complicaii

A invata Cerere de informaii, cunoti inte insuficiente despre boala

dependenta pacienta cere informaii in legtura cu boala

insuficienta de cunoatere

pacienta sa fie informata

a)autonome : explicarea mijloacelor de tratament si importanta lor. explicarea tehnicilor ce trebuie efectuate, insuflarea ncrederii n tot ceea ce ntreprinde medicul i asistenta n ajutorul ei.

Pacienta linitita este de acord cu intervenia chirurgicala

44

CONCLUZIIBoala fibromul uterin se manifesta foarte variat in funcie de numrul, mrimea si

localizarea tumorilor.

De multe ori evidenierea tumorii este o surpriza operatorie sau a examenului

clinic, iar in alte cazuri desi dimensiunile tumorii sunt relativ reduse, tabloul clinic este

zgomotos, fiind dominat de hemoragii genitale, dureri sau alte complicaii care pot

periclita chiar viata femeii.

Pe de alta parte sunt o serie de fibroame care sunt bine tolerate, raman stabile in

toata perioada de activitate denitala, iar la menopauza devin silenioase si regreseaza.

In fibroamele hemoragice menoragia reprezint cea mai obinuita si caracteristica forma

de sangerare.

Menoragiile nu se instaleaz niciodat brusc, menstruatiile devin progresiv mai

abundente, frecvent cu chiaguri, dureaz mai mult de o sptmna, pana la 10-12 zile,

cand se sfresc cu o serozitate rozacee.

Metroragiile sunt mult mai rare. Ele survin intre cicluri, discontinuu.

Apariia durerilor avertizeaz ca "exista ceva mai mult dect un fibrom banal".

Procesul de nursing a presupuc ngrijiri specifice tipului de mbolnvire a

disfunctiei nevoilor afectate precum si ngrijiri individualizate, remarcate in studiul

clinic al celor 3 cazuri cu urmtoarele diferenieri: vrsta, activitatea sociala, implicare

psihica, gradul de nelegere si comunicare, mediul de proveniena si stadiul involutiv al

afeciunii.

Particularitile de ngrijire individualizate pe fiecare caz in parte si prezentate pe

larg in plan, dau dimensiunea umana a ngrijirilor tip nursing.

45

ANEXEANEXA 1

I. Urmarirea funciilor vitale ale organismului:

1. Luarea pulsului

Pulsul poate fi luat pe oricare artera accesibila palpatiei, care poate fi comprimata

pe un plan osos; radiala (in practica), temporala superficiala, corotida, humerala,

femurala, pedioasa etc.

La luarea pulsului, bolnavul trebuie sa fie in repuas fizic si psihic cel puin 5-10

minute, inainte de numrtoare, ntruct un efort sau emoie oarecare, in timpul sau

naintea lurii pulsului, ar putea modifica valorile reale.

Palparea pulsului se face cu vrful degetelor index, medius si inelar de la mana

dreapta exercitandu-se o uoara presiune asupra peretelui arterial pana la perceperea

zvacniturilor pline ale pulsului.

In funcie de vrsta, frecventa pulsului variaz astfel: la un nscut 130-140/ minut,

la copilul mic 100-120/minut, la 20 ani 60-80/minut; peste 60 ani 90-95/minut,

2. Tehnica msurrii T.A.

Se aplica maneta pneumatica pe braul bolnavului fixandu-se bine. Se aplica un

stetoscop imediat sub marginea inferioara a manetei pe artera humerala. Se pompeaz

aer in maneta pana la dispariia pulsului arterial, apoi se deschide supapa manetei

brusca a pereilor arteriali prin presiune sistolica maxima si decomprimare a lor in

timpul presiunii diastolice, minime, da natere la un ton ritmic legat de vibraiile

pereilor arteriali comprimai. Presiunea artata de manometru in momentul in care se

percepe primul ton arterial reprezint valoarea tensiunii maxime (tensiunea sistolica).

Presiunea citata pe manometru in momentul in care tonurile scad brusc reprezint

valoarea tensiunii minime.

Nivelul T.A. variaz in raport cu sexul, vrsta precum si cu caracterul activitii

fiziologice in cursul zilei:

46

-in primii ani ai vieii TA este de 75-90/50-60 mm Hg

-in copilarie TA variaz intre 90-110/60-65 mm Hg

-la pubertate TA variaz intre 100-120/65-75 mm Hg

-la aduli TA variaz intre 115-140/75-90 mm Hg

-peste 59 ani TA ajunge la 150-90 mm Hg

47

ANEXA 2II. Recoltarea sngelui pentru examene biochimice

Recoltarea sngelui se face prin punctie venoasa dimineaa pe nemancat, folosind

o seringa sterila de unica folosina.

Recoltarea la adult se face obinuit din venele plicii cotului: vena medio-bazilica

si medio-cefalica.

1. Recoltarea sngelui pentru hemoleucograma.

Se recolteaz prin punctie venoasa 2 ml snge pe anticoagulant dat de laborator

(soluie oxalat de potasiu sau amoniu), se agita circulat.

Valori normale la femei: hemoglobina 14 gr%, hematocritul 42%, leucocite 6000-

8000/mm3.

2.Recoltarea sngelui pentru V.S.H.

Se recolteaz fara staza venoasa in seringa sterila de 2 ml care conine 0.4 ml

citrat de sodiu de 3.8%, se omogenizeaz.

Valori normale la femei: la o ora 6-12 mm ; la 2 ore 10-12 mm.

3.Recoltarea sngelui pentru dozarea fibrinogenului.

Se recolteaz snge prin punctie venoasa intr-o eprubeta 4.5 ml snge, peste 0.5

ml oxalat de potasiu 2%. Valori normale la femei: 200-400 mg%.

48

48

ANEXA 3III. Examenul de urina.

1 .Urina se recolteaz pentru :

a)examen fizic - se recolteaz urina din 24 ore determinandu-se aspectul,

cantitatea, culoarea, mirosul, densitatea.

b)examen chimic - se recolteaz 100-500 ml dimineaa prin mictiune spontana

intr-un recipient foarte curat

c)examen bacteriologic - se recolteaz prima urina de dimineaa pe menancat,

dupa toaleta riguroasa a organelor genitale externe. Dupa eliminarea primului jet de

urina, bolnava urineaz in eprubeta sterila. Dupa recoltare gatul eprubetei se flambeaz,

apoi se pune dopul care a fost pstrat steril.

Se considera infecie urinara cand in urina se gsesc prin cultura bacteriologica peste

100000 germeni.

2. Examenul sedimentului urinar.

Urina se pune intr-o eprubeta si se centrifugheaza.

Normal se evideniaz in sediment 1-2 epitelii, 1-2 leucocite, sruri amorfe.

Patologic : mai multe leucocite, hematii, cilindri, flora microbiana.

49

ANEXA 4

IV. Medicamente hemostatice

Hemostaticele sunt medicamente care corecteaz tulburrile de coagulare si

accidentele hemoragice. Dintre substanele medicamentoase amintim:

-Adrenalina in soluie de 0.5% este vasoconstrictor local

-Adrenostazin - fiole de 5 si 10 ml - hemostatic capilar prin vasoconstructie. Mai sunt:

Venostat, Etamsilat, Fitomenadion, Clauden, Coagulent etc.

50

ANEXA 5V. Hormonoterapia

Tratamentul hormonal este substitutiv cand inlocuieste o secreie absenta,

stimulnd cand exercita functia endocrina a unei glande ; frenator cand limiteaz secreta

unui hormon sau ii anihileaz efectele.

1. Progesteronul - se prezint in fiole coninnd 5 sau 10 mg in soluie uleioasa.

Se poate administra cu vitamina E sau estrogen.

2. Testosteronul cu aciune cumulativa, astfel dozele mici, administrate timp

indelungat au un efect superior dozelor mari, administrate doar in cteva zile.

Testosteronul este in unele privine antogonist foliculinei. Dozele mari produc o

mosculinizare progresiva.

Se prezint in fiole de 10 si 25 mg.

Metiltestesteronul se prezint in comprimate de 0.010 gr. Pentru administrare

sublinguala.

51

BIBLIOGRAFIE1. I.Negrut- O.Rusu. - Ginecologie si Obstetrica, voi I, Editura didactica si

pedagogica, Bucureti 1981

2. Victor Papilian - Anatomia omului, volumul II, SPLANHOLOGIA,

Ediia a V-a, Editura didactica si pedagogica, Bucureti 1979

3. Vasile I Turcei in - Fibromul uterin - Ed.Dacia, Cluj, 1990 colaborare cu O.Rotaru si

S. Toader

4.Dr. Carol Mozes - Tehnica ngrijirii bolnavilor voi I, Ediia a IV-a, si colaboratorii

Editura medicala, Bucureti 1979

52

proiect-fibrom

Documents