proiect epm

8/16/2019 proiect EPM

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-epm 1/9

Evaluarea aspectului de mediu pentru procesul de prelucrare mecanicaFrezare de degrosare

______________________________________________

Coordonator:Şef l.dr.ing. Adela-Eliza DUM !"AŞCU

#tudent: __________$%inet &ogdan__________________________

#pecializarea: ngineria si Managementul Calit'(iiAnul )

*+,

,. DE#C" E"E $E E"A/0

,.,. DEF "EA 12/ ! C DE MED U

Politica de mediu reprezintă un sistem integru al priorităţilor şi obiectivelor de mediu, al metodelorşi instrumentelor de atingere ale acestora care este direcţionat spre asigurarea utilizării durabile a

U )E"# !A!EA !"A # /)A A D &"A#2)FACU/!A!EA DE $ E" E !E3 2/2$ C0 Ş

MA A$EME ! DU#!" A/



resurselor naturale şi prevenirea degradării calităţii mediului. Politica de mediu poate fi definita caun ansamblu coerent de masuri şi mijloace prin care se urmareşte conservarea capacitaţii de suport asistemelor naturale.Componentele politicii de mediu vizeaza sfera reglementarilor (generale şi specifice), dar şimodificarea comportamentului producatorilor şi consumatorilor, a societaţii cvile în ansamblul sau,inclusiv prin mijloace financiare şi economice, la toate acestea adaug ndu!se problema transferuluide informaţie, a comunicarii în domeniul mediului. "oţiunea de mediu "oţiunea de mediu, noţiune cameleon, cum este caracterizată de #ic$el Prieur, cunoaşte nenumăratevalenţe şi este folosită cu înţelesuri mai mult sau mai puţin diferite în numeroasel medii ale societăţiiumane. %amenii de ştiinţă, economiştii, juriştii, politicienii, slujitorii artelor, sensibilizaţi deimportanţa cov rşitoare a imperativului de protecţie a mediului şi a resurselor naturale, reliefeazăanumite aspecte ale mediului, care, de fapt, este unic. &ermenul de mediu răm ne, totuşi, o noţiunegenerală, dificil de sintetizat într!o definiţie care să satisfacă pe toată lumea.' istă, însă, în mod obişnuit, două sensuri diferite pe care le îmbracă e presia mediul*.% primă accepţiune, izvor tă din ştiinţele naturii şi aplicată societăţii umane, deci o abordareecologică (ansamblul de elemente şi ec$ilibre de facto care condiţionează viaţa unui grup biologic)+cealaltă accepţiune, care este datorată limbajului ar$itecţilor şi urbaniştilor şi care se referă la zonade contact între spaţiul construit şi mediul natural (deci între spaţiul artificial şi celnatural). cestedouă accepţiuni ale noţiunii de mediu nu lasă, desigur, indiferentă calificarea sa din punct de vedere juridic. şadar, p nă în prezent nu putem afirma că mediul se bucură de o calificare juridică sau deun statut juridic unanim acceptat. Creaţie a doctrinei, a jurisprudenţei şi a reglementărilor juridiceconvenţionale sau legale, noţiunea de mediu cunoaşte o relativă varietate şi înregistrează, totodată, oevoluţie. stfel, pentru Comunităţile europene mediul reprezintă ansamblul elementelor care, încomple itatea relaţiilor lor, constituie cadrul, ambianţa şi condiţiile vieţii oamenilor, astfel cume istă sau cum sunt percepute-.

ubliniind caracterul dinamic al dispoziţiilor legislative (dreptul pozitiv), trebuie să punem înevidenţă at t rolul doctrinei în fundamentarea noţiunii, c t şi rolul creator al jurisprudenţei, care aucontribuit la definirea mediului./n dreptul italian, prima definiţie a mediului, dată în mod formal de 0egea nr.12345367, a provocat o amplă dezbatere în doctrina juridică. Pentru a interpreta c t mai e act conţinutul noţiuniide mediu, Curtea Constituţională (8ecizia nr.-59 din -6 mai 536:) a declarat că e istă o tendinţă alegiuitorului de a parveni la o concepţie unitară care cuprinde toate resursele naturale şi culturale, preciz nd; #ediul înseamnă conservarea, gestionarea raţională şi ameliorarea condiţiilor mediuluinatural (aer, apă, sol şi toate celelalte componente), e istenţa şi conservarea patrimoniului geneticterestru şi acvatic, a tuturor speciilor vegetale şi animale care vieţuiesc în mediu în stare naturală şi,în fine, fiinţa umană cu toate manifestările sale*. 8ar decizia Curţii Constituţionale <taliene cea mai

cunoscută în materie (din 19 decembrie 536:) şi care dă o definiţie juridică mult mai precisă, în carese regăsesc şi ecourile doctrinei, afirmă; #ediul este considerat ca un bun imaterial unitar cudiferitele sale componente, fiecare dintre ele put nd constitui, separat, un obiect de protecţie+ dartoate, în ansamblul lor, constituie o unitate*. Curtea e plică în continuare că mediul este protejatdeoarece este o condiţie care defineşte calitatea vieţii, el constituind $abitatul natural în care omultrăieşte şi activează, fiindabsolut necesar colectivităţii. Protecţia mediului se impune, de altfel, înainte de orice, prin dispoziţiiconstituţionale (art.1- din Constituţia <taliană).

ceastă idee este susţinută şi de doctrina belgiană care caută să definească mediul ca pe o constatareelementară av nd în vedere că fiecare specie vie ! fie că este vegetală, animală sau umană ! arenevoie de condiţii naturale fundamentale care să!i garanteze e istenţa şi dezvoltarea. 'ste, deci,

mediul fizic sau biologic ! mediul înconjurător ! în care poate găsi aceste condiţii necesare.&ot asemenea, #aurice =amto, analiz nd dreptul mediului în frica, subliniază faptul că

-



nu e istă o definiţie generală unanim admisă în dreptul pozitiv. >nele te te naţionale d nd definiţii parţiale sau limitate la un obiectiv precis, nu se ajung, totuşi, la o definiţie globală. şa cum remarcă#. =amto, în acel moment Proiectul de Pact <nternaţional privind #ediul şi 8ezvoltarea (Comisia>.<.C.".) propunea o definiţie generală în cadrul art.5 al acestuia prevăz nd că ?se înţelege prinmediu materia în ansamblul său, resursele naturale, inclusiv patrimoniul cultural şi infrastructuraumană indispensabilă activităţilor socialeconomice?.

,.*. !E"ME 4 DEF 5 Ş A&"E) E"

AM @ aspect de mediuAM# @ aspect semnificativ de mediu

,. . #C21 Ş D2ME U DE A1/ CA"E

ceastă evaluare se aplică procesului de frezare pentru identificarea aspectelor de mediu, lu ndîn considerare condi iile de func ionare normale, anormale (porniri,opriri, suprasolicitări, mentenan ăț ț țetc. ) i situa ii de urgen ă posibile.ș ț ț

Procesul de identificare a aspectelor de mediu este un proces continuu, iar organiza ia trebuie sățactualizeze aceste date anual i la fiecare modificare apărută în activită ile sau serviciile sale.ș ț

copul este stabilirea metodologiei de identificare a aspectelor de mediu asociate opera iei de frezareți a impacturilor asociate acesteia, care pot fi controlate, pentru a le determina pe cele care au sau potș

avea un impact semnificativ asupra mediului. 8e asemenea sunt tratate toate aspectele de mediusemnificative aplic nd ac iuni corective sau preventiveț

,.6. DE#C" E"EA AC! ) !05

Arezarea de degrosare! este procedeul de prelucrare prin asc$iere rezultat din combinarea uneimiscari principale de asc$iere totdeauna de rotatie ,totdeauna e ecutata de scula cu miscari de avansrectiliniu, circular sau combinat, e ecutate de piesa sau scula.

/n general, la operaţia de frezare a materialelor metalice şi nu numai, rezultă cantităţi însemnatede material de adaos aşc$iat sub formă de aşc$ii (şpan), pulberi metalice de diferite dimensiuni, pulberi ceramice, fum, emulsii de răcire!ungere contaminate, vibraţii şi zgomote. &oate acesteareprezintă practic no e care trebuiesc diminuate, captate, neutralizate, refolosite.

*. MA A$EME ! MED U/U

*.,. DE ! F CA"EA A#1EC!E/2" DE MED U 7AM8

#odul în care interac ionează organiza ia cu mediul, respectiv elementele activită ilor, serviciilor ț ț țsau produselor sale care pot interac iona cu mediul, sunt numiteț aspecte de mediu.Procesul de identificare a aspectelor de mediu se face prin analizarea proceselor te$nologice4serviciilor, pe faze, operaţii, zone de activitate, lu nd în considerare condiţiile defuncţionare normale, pornire4oprire şi situaţii de urgenţă posibile .

spectele de mediu identificate în cadrul unui proces de strunjire sunt ;• emisii în aer • evacuări în apă

1



• evitare, reciclare, reutilizare, transport şi eliminare a deşeurilor solide şi altele• utilizarea şi contaminarea solului• utilizarea resurselor naturale şi a materiilor prime (inclusiv energia)• aspecte locale (zgomot, vibratii, mirosuri, praf, aspect etc.)•

transport (de bunuri, angajati sau pentru alte servicii)• riscul privind accidentele cu impact asupra mediului• efecte asupra biodiversitatii.

*.*. E)A/UA"EA A#1EC!E/2" DE MED U

# identificate se analizeaza pentru selectarea # , prin evaluarea impactului acestora asuprafactorilor de mediu, utilizand urmatoarele criterii ; A @ frecventa de aparitie B @ gravitatea efectelor (evaluata prin indicatorii de calitate ai mediului)

'valuarea impactului se finalizeaza prin acordarea unui punctaj rezultat din aplicarea formulei;1 9 F $.

Punctajul de referinta, stabilit pentru fiecare criteriu este prezentat in &abelul 5.

!a;el ,

CRITERIU M1AC! Evaluare

impact718

A 'CD'"& 8'P <&<'

!A!

accidental (ma o data4an) -rar (5 ! 5- ori4an) 2foarte des, permanent (mai mult de 5- ori4an) 7

B D<& &'

'A'C&'0% !B!

nu sunt reglementati prin prevederi legale 5sunt reglementati prin prevederi legale

indicatorii monitorizatinu depasesc limitele ma im admise

1

indicatorii monitorizatidepasesc limitele ma im admise

7

<mpactul de mediu poate fi P%E<&<D sau "'B &<D.e considerF # acele # pentru care se obţine1 < ,*.

2



/ #!A A#1EC!E/2" DE MED U

Aspect de mediu #ursa generatoare: activitate4 fazate%nologica4 ec%ipament

Condi(ii defunc(ionar

empact asupra mediului Cerinta=legi

de mediu

Emisii poluante inaer -frezare=ec%ipamentul de frezare-freza ormale -contaminarea aerului-mediu de lucru stresant 8irectiva-9914594'CParlamentu'uropean ș

Consiliului februarie -9

Emisii poluante inaer

-frezare=ec%ipamentul de frezare-frezaFactorul uman

Anormale -contaminarea aerului-mediu de lucru stresant-uzura ec%ipamentelor=sculelorasc%ietoare

8irectiva-9914594'CParlamentu'uropean ș

Consiliului februarie -9

"e;ut total -frezare=ec%ipamentul de frezare-freza

Factorul uman

Anormale -consum de materiale

-consum de energie electrica-timp pierdut

GB nr. 1234

privind depode euriloș"e;ut remedia;il -frezare=ec%ipamentul de frezare-freza

Factorul umanormale -consum de materiale

-consum de energie electrica-timp pierdut

GB nr. 1234 privind depo

de euriloș1oluare fonic' Ec%ipamentele te%nologice i ma inileș ș

care transport' de eurileșormale 1oluare fonic' Directiva

*++ =,+=EC1arlamentuluEuropean i așConsiliului dfe;ruarie *++#!A# ,+++?=

Controlulactivit' iidețtransportalde eurilorș

!ransportul de eurilorș

Colectarea de eurilorș

ormale mpact negativ asupra mediului nconBur'tor datorit' unei capacit' ițsc'zute de control at t asupratransportului c't i asupra colect'riișselective a de eurilorș

3$ nr.,+>,=,+.+?.*+"egulamentu* ?=? =CEE

/ #!A A#1EC!E/2" DE MED U #EM F CA! )E

Aspect demediu

#ursa generatoare: activitate4faza te%nologica4 ec%ipament

Condi(ii defunc(ionar

MiBloace decontrol e istente

1uncta B AM#

Ac(iuni corective Ac

H



e

Emisii poluantein aer


Anormale nspectiiperiodice

> -respectareaprocedurilor=instructiunile de lucru

-ac%unocare

"e;ut total -frezare=ec%ipamentul de frezare-frezaFactorul uman

ormale nspectiiperiodice > -verificareaec%ipamentelor si asculelor cat mai des

-instpers

"e;utremedia;il


ormale nspectiiperiodice

,@ -verificareaec%ipamentelor si asculelor cat mai des-respectareaprocedurilor=instructiunile de lucru

-instpers

Controlulactivit' ii dețtransport alde eurilorș

!ransportul de eurilorșColectarea de eurilorș

ormale $estionareade eurilorș

, Controlul activit' ii dețtransport de euri pe planșintern: nt'rireacapacit' ii institu ionaleț ț

de control.

2ptisc%trande eș

*. . 1regatirea pentru situatii de urgenta si raspunsurile in astfel de situatii

<nstruirea operatorilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează prin instructaje şi prin participarea la cursuri, aplicaţii, e erciţii practice şi antrenamente, in func ie de tipurile de riscț specifice. <nstruirea este obligatorie şi trebuie să aibă un caracter permanent.%peratorul trebuiesa!si insusească si sa respecte normele si instructiunile de protectie a muncii simasurile de aplicare a acestora iș sa cunoasca masurile de prim ajutor ce trebuie acordate in caz deaccidente sau imbolnaviri profesionale.

cordarea ec$ipamentului individual de protectie se va face conform prevederilor"ormativului @ cadru de acordare a ec$ipamentului de protectie si a ec$ipamentului de lucru*. 'ste interzis sa se lucreze fara ec$ipament de protectie si de lucru. cesta trebuie sa corespundaconditiilor de munca avute in vedere la acordarea lui, sa fie curat si intretinut corespunzator.

<n sectiile de fabricatie, trebuie asigurate lanterne cu acumulatori pentru iluminatul de siguranta,aparate autonome cu o igen, masti contra gazelor, casti de protectie, cizme ignifuge. &oate acestea se pastreaza la seful de sc$imb.Pentru aerisirea incaperilor sau spatiilor inc$ise, se vor utiliza sistemele de desc$idere din acoperisul$alelor, actionate de la sol si dupa caz, instalatiile de climatizare.

Aerestrele $alelor de productie vor fi prevazute cu geamuri din sticla armata (mai ales ferestremobile) sau vor fi protejate prin plase de sarma impotriva caderilor accidentale de sticla.

#enţinerea în bună stare a instalaţiilor şi sistemelor de captare şi scurgere la păm nt a descărcărilorelectrice atmosferice este obligatorie la ec$ipamente te$nologice, conform reglementărilor te$nicespecifice.

0a posturile si pupitrele de comanda unde comenzile se dau prin actionarea unor manete si4sau butoane, acestea se vor amplasa astfel incat sa fie usor accesibile operatorului din pozitia normala delucru si cu deplasari minime. #aneta (butoanele) pentru comenzile principale (P% "<&, %P <&,

D <' etc.) se vor e ecuta in culori diferite.

'ste obligatorie dotarea posturilor si pupitrelor cu butoane de comanda pentru avarii, care saactioneze optic si acustic.

7



/n cazul unei situa ii de urgen ă, operatorul are obliga ia;ț ț ț! sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune te$nica sau altasituatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala+! sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca in cel mai scurt timp posibilaccidentele de munca suferite de persoana proprie sau de alti angajati +! sa oprească lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sainformeze de indata conducatorul locului de munca+

Pentru asigurarea condiţiilor de evacuare şi salvare a operatorilor în siguranţă în caz de incendiuse adoptă următoarele măsuri;

5. întreţinerea în bună stare de funcţionare a sistemelor de decomprimare sau de etanşare lafum, precum şi a elementelor de limitare a propagării focului ori de izolare termică dincompunerea construcţiilor şi instalaţiilor+

-. păstrarea căilor de evacuare libere şi în stare de utilizare la parametrii la care au fost proiectate şi realizate. Căile de evacuare, inclusiv cele care duc pe terase, în refugii sau înalte locuri special amenajate pentru evacuare, se marc$ează cu indicatoare standardizate,conform reglementărilor te$nice specifice, astfel înc t traseele acestora să fie recunoscute cuuşurinţă, at t ziua c t şi noaptea, de persoanele care le utilizează în caz de incendiu.

1. funcţionarea iluminatului de siguranţă şi a celei de!a doua surse de energie electrică, conformreglementărilor te$nice+

2. funcţionarea sistemelor de alarmare şi semnalizare a incendiilor la parametrii de performanţă pentru care au fost proiectate .

*.6. Masuri de im;unatatire = activitate = aspect de mediu

#ăsurile de îmbunătă ire vizează ;ț! prevenirea poluării i minimizării producerii daunelor asupra mediului +ș

! luarea deciziilor în conformitate cu cerin ele de protec ia mediului +ț ț! utilizarea eficientă a energiei, a apei i a metriilor prime pentru economisirea resurselor naturaleși financiare+ș

! informarea tuturor operatorilor utilajelor pentru frezat, cu privire la politica de mediu ișimplicarea acestora în atingerea obiectivelor propuse +! promovarea unui sistem de informare, con tientizare i motivare pentru toate păr ile implicateș ș țcu privire la rezultatele poten iale pozitive asupra protec iei mediului +ț ț! e ploatarea tuturor posibilită ilor de natură te$ică i economică privind valorificarea de eurilor+ț ș ș! asigurarea celor mai bune op iuni pentru colectarea i transportul de eurilor, în vederea unei c tț ș șmai eficiente valorificări .

. A A/ A A)A !A E/2" # DE A)A !A E/2" AFACE" 7#G2!8

a8 1uncte tari

5.forta de munca calificata,cu costuri relativ reduse +

-.cultura organizationala puternica+

1.competente pe plan managerial si organizational+

2.e istenta unui sistem de planificare strategica atat la nivel de grup cat si la nivelul firmei+

:



H.pozitia firmei pe piata+

7.canale de distributie e istente+

:.clienti stabili+

6.e ecutia de unicate+

3.abilitati comerciale+

59.implicarea salariatilor in problemele firmei+

55.e istenta unor capacitati de productie ce pot fi utilizate+

;8 1uncte sla;e

5costuri relativ ridicate+

-.resurse financiare insuficiente+

1.ec$ipamente consumatoare de energie+

2.nivel redus al cercetarii!dezvoltarii+

H.concentrare in sectoare cu valoare adaugata scazuta 4strategii bazate pe costuri reduse+

7.grad de innoire si inovare relativ redus+

:.sindicalizarea foarte puternica a fortei de munca+

6.uzura fizica si morala a unor ec$ipamente te$nice+

3.neritmicitatea procesului de instruire a personalului+

c8 2portunitati

5.posibilitatea inc$eierii unor acorduri avantajoase+

-.integrarea in >niunea 'uropeana+

1.noi surse de investitii!accesul la fondurile structurale+

2.investitiile straine directe+

H.cerere de produse si servicii noi+

7.liberalizarea pietelor+

6



:.cresterea pietei+

6.aparitia de noi piete+

3.accesul la te$nologii performante+

d8 Amenin('ri

5.e punere mai mare la competitia pe piete globalizate+

-.migratia unor sectoare industriale catre locatii e terne cu costuri mai reduse+

1.intarirea pozitiei4imaginii omaniei ca o economie a ata pe sectoare cu o valoare adaugata redusa+

2.migratia e terna a lucratorilor cu un nivel educational ridicat+

H.concurenta puternica intr!o arie geografica restransa+

7.putere ridicata de negociere a clientilor+

:.cresterea preturilor de catre furnizorii de materii prime+

6.nivel de trai scazut+

3.legislatie nesigura si continuu in sc$imbare+

& &/ 2$"AF E5. "edelcu, ., 8umitra cu , ., 'cologie i protec ia mediului , 'ditura >niversită iiș ș ț ț

&ransilvania Ira ov, -955ș

-. "edelcu, . , 'cologie i protec ia mediului, Cursș ț

1. istemul de management de mediu '" < % 52995; -99H

2. istemul de management al calită ii '" < % 3995; -996ț

H. udit de de euri (ș $ttp;44JJJ.auditeco.ro4servicii!studii!de!mediu!audit!de!deseuri.p$p)

7. $ttp;44JJJ.rasfoiesc.com4business4management4 naliza!competitivitatii!firme56.p$p

3

http://www.auditeco.ro/servicii-studii-de-mediu-audit-de-deseuri.php

http://www.rasfoiesc.com/business/management/Analiza-competitivitatii-firme18.php

http://www.rasfoiesc.com/business/management/Analiza-competitivitatii-firme18.php

http://www.auditeco.ro/servicii-studii-de-mediu-audit-de-deseuri.php

proiect epm

Documents