proiect econ tur- pensiune

7/31/2019 Proiect Econ Tur- Pensiune

1/40

Universitatea din CraiovaFacultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Economia Comertului, Turismului si Serviciilor

PROIECTAREA INFIINTARII SIEXPLOATARII UNEI PENSIUNI

TURISTICE

Profesor coord.: Adriana Scriosteanu Studenta : Capatina Gabriela

Craiova2011


2/40

CUPRINS

I PROIECTAREA LUCRARILOR INVESTITIONALE

1. Prezentarea pensiunii Poarta Apelor2. Conditiile pe care Pensiunea Poarta Apelor trebuie sa le indeplineasca3. Stabilirea si clarificarea obiectivelor Pensiunii Poarta Apelor3.1 Amplasamentul geografic al Pensiunii Poarta Apelor3.2 Populatia si asezarile3.3 Economia3.4 Clientii3.5 Concurenta3.6 Cai de acces4. Turismul in Delta Dunarii4.1 Descrierea destinatiei turistice Delta Dunarii

4.2 Atractii turistice in Delta Dunarii4.3 Analiza SWOT Delta Dunarii5. Structura organizatorica a Pensiunii Poarta Apelor

5.1 Organizarea Pensiunii Poarta Apelor5.2 Organigrama Pensiunii Poarta Apelor5.3 Obiectivele generale ale Pensiunii Turistice Poarta Apelor5.4 Necesitatea efectuarii investitiilor in infrastructura5.5 Veniturile unitatii turistice6. Determinarea volumului si definitivarea structurii activitatii turistice a unitatii

proiectate6.1 Cazarea6.2 Alimentatie6.3 Agrementul6.4 Comportamentul personalului

7. Relatii stabilite cu furnizorii interni si externi

II ORGANIZAREA SI EFICIENTA ACTIVITATII DESFASURATE INPENSIUNE

1.Organizarea, compartimentarea si amenajarea interioara a capacitatilor de locuit

2. Informatiile si datele necesare includerii pensiunii in cataloagul de reclamaturistica:

III INVESTII NECESARE PENTRU AMENAJAREA CAMEREI DEOASPETI CU POSIBILITATEA SERVIRII MESEI ( 9 CAMERE )


3/40

PENSIUNEA TURISTICA

Poarta Apelor


4/40

I PROIECTAREA LUCRARILOR INVESTITIONALE

1. Prezentarea pensiunii Poarta Apelor

Despre Pensiunea Poarta Apelor...

Numele firmei: S.C. Poarta Apelor S.R.L.

Pensiune: turistica (Pensiune completa)

Construita intr-o salbaticie, de o frumusete rara, PensiuneaPoarta Apelor isi deschide portile, iubitorilor de natura si de pescuit,oferind turistilor conditii deosebite de cazare. Dotata cu 9 camere, 4double, 5 single, complet utilate, Pensiunea Poarta Apelor, estedeschisa, de la inceputul primaverii pana toamna, celor ce s-ausaturat de mizeria oraselor si aerul poluat, inspirat, zi de zi.Pensiunea Poarta Apelor se bucura de un peisaj aparte, datoritapozitiei geografice: intr-o parte, se poate vedea lacul Golovita, incealalta, putem admira valurile Marii Negre spargand tarmul.

Prin realizarea acestui proiect se doreste construirea si dotarea

unei pensiuni turistice care va oferi servicii de cazare in 9 camere,

gradul de confort fiind de 3 margarete.

Suprafaa camerelor, amenajarea, dotrile i serviciile oferite

turitilor vor fi in conformitate cu standardele acestei ncadrri i a

normelor metodologice de aplicare privind organizarea i

desfurarea activitilor de turism in Romnia.


5/40

Fiecare camera va avea grup sanitar propriu. Spatiile construite

sunt separate pe functiuni respectiv: de odihna, bar, servirea

mesei/organizare de seminarii.

2. Conditiile pe care Pensiunea Poarta Apelor trebuie sa leindeplineasca

Pensiune turistica

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice avnd ocapacitate de cazare pn la 10 camere, totaliznd maximum 30 delocuri n mediul rural i pn la 20 de camere n mediul urban,funcionnd n locuinele cetenilor sau n cldiri independente, careasigur n spaii special amenajate cazarea turitilor n condiiile de

pregtire i servire a mesei.

1. Condiii minime pentru pensiunile turistice :1. Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale trebuierealizat n locuri ferite de surse de poluare i de orice alte elemente care ar pune n

pericol sntatea i viaa turitilor2. Dotrile din camere i din grupurile sanitare destinateuritilor vor fi puse nexclusivitate la dispoziia acestora.3. n interiorul pensiunilor nu se admit lucrurile personale ale locatarului (articole dembrcminte i nclminte,bibelouri sau alte obiecte care ar putea stnjeni turitii);4. Spaiile pentru prepararea i servirea mesei, n cazul n care sunt destinate i pentru

consumatorii din afar,numrul locurilor la mese fiind mai mare dect al celordecazare, dar mai mic de 20, se clasific n uniti de alimentaie pentru turism, potrivitnormelor specifice elaborate de Autoritatea Naional pentru Turism;5. n scopul proteciei turitilor, activitatea pensiunilor turistice se va realiza curespectarea actelor normative ce reglementeaz turismul n Romnia;6. Agenii economici care construiesc sau amenajeaz pensiuni turistice au obligaia sasigure nc din faza de proiectare respectarea criteriilorde clasificare prevzute n

prezentele norme;7. Activitile desfurate n cadrul pensiunilor turisticei (cazare, alimentaie,agrement,divertisment) constituie un tot unitar, fiind pri componenteale produsuluituristic. n acest sens, este obligatorie asigurarea unei relaii corespunztoare ntre

calitatea dotrilor, a echipamentelor i aspectul general al spaiilor de cazare cu celepentru alimentaie i agrement.8. n toate pensiunile turistice, att n spaiile de cazare ct i n cele pentrualimentaie sunt obligatorii pstrarea ordinii, linitii publice, moralitii,cureniei irespectarea cu strictee a normelor sanitare i a celor de prevenire i stingere aincendiilor;9. La pensiunile turistice unde grupurile sanitare ale camerelor sau cele de folosincomun ale oaspeilor nu sunt perfect ntreinute (sub aspectul igienei, integritii i

folosinei obiectelor dedotare), certificatul de clasificare va fi ridicat pe loc, iarunitatea va fi nchis n cazul n care agentul constatator este reprezentant al

Ministerului Transporturilor, Construciilor i T urismului, cu atribuii n acestdomeniu.


6/40

nc de la intrarea n pensiune, turistul va ti ct l cost sejurul i serviciilesuplimentare. Proprietarii sunt obligai s afieze tarifele practicate i s pun ladispoziia vizitatorilor mape cu informaii despre zon. Turitilor trebuie s li se ofere

produse alimentare specifice regiunii, iar personalul pensiunilor trebuie s cunoasclimba englez.

Pentru turitii romni dimensionarea dormitoarelor va trebui s respectecerinele autoritilor locale. O camer single pentru strini trebuie s aib minimum8-10 mp. Turitii strini beneficiaz de paturi mai mari. Astfel, dimensiunea patului

pentru o persoan, n cazul pensiunilor cu target autohton, este de 90/180 cm, n vremece pentru cele cu valente europene acesta va fi de 90/190 cm. Standardele europene cerca WC-ul s fie amplasat ntr-o camer separat, nu n acelai spaiu cu camerele dedormit.

Pensiunile care nu vor respecta aceste condiii nu vor mai face parte dinANTREC. Nu vor mai exista pensiuni in oraele mari, n zonele poluate, iar motelurilenu vor mai putea fi incluse n aceast categorie. n ciuda investiiilor pe care

proprietarii vor fi nevoii s le fac pentru a se menine n asociaie, conducerea

ANTREC consider c nu se vor majora tarifele.Cladirile vor respecta obligatoriustilul local.

2. Documentaia necesar pentru clasificarea unei pensiunituristice:

- cerere de eliberare a certificatului de clasificare;- copie certificat constatator de la registrul comerului, din care s rezulte

obiectul de activitate i structura acionariatului, n cazul persoanelor juridice;- certificat unic de nregistrare la Oficiul Registrului Comerului, nsoit de

anexele privind avizele/acordurile i/sau autorizaiile legale: P.S.I., sanitar, sanitar-veterinar, de mediu i de protecia muncii, dup caz, pentru fiecare structur turisticce face obiectul clasificrii;

- autorizaia emis de primarie n temeiul Legii nr.300/2004 privindautorizarea persoanelor fizice i a asociaiilor familiale care desfasoar activitieconomice n mod independent;

- schia privind amplasarea i adresa unitii;- scha privind structura, amplasarea i nominalizarea camerelor, respectiv a

spaiilor de alimentaie; fia privind ncadrarea nominal a camerelor i a spaiilor dealimentaie pe categorii de clasificare;

- avizul specific privind amplasamentul i funcionalitatea obiectivului, emis deAutoritatea Naional pentru Turism, n cazul construciilor noi;

- copie acte de calificare ale personalului pensiunii sau ale administratoruluipensiunii.

4. Stabilirea si clarificarea obiectivelor Pensiunii Poarta Apelor

4.1 Amplasamentul geografic al Pensiunii Poarta Apelor

Cea mai noua destinaie de vacanta din Delta Dunrii, la doar 3 mile distanta de

oraul Tulcea, pensiunea si terenul aferent acesteia se ntinde pe o suprafaa de 1000 mp

pe malul stng al Braului Tulcea al Dunrii, in dreptul milei marine 35.


7/40

Poziionarea acestei pensiuni aproape de oraul Tulcea, dar in acelai timp la

intrarea in Delta Dunrii in zona canalului 36, constituie un avantaj. Construita pe baza

unei foste cherhanale pescreti, complexul pstreaz arhitectura zonei de delta dar

aduce elemente de arhitectura moderna.

Turistii sunt intampinati la pontonul Coral amplasat in portul Tulcea, faleza

Dunrii in aval de Hotelul Delta. Transferul la Complexul Mila 35 se face cu alupele

din dotare in funcie de mrimea grupului. Pentru un maxim de confort am dotat

pontonul cu aer condiionat, canapele, bar, terasa pentru promenada.

3.2 Populatia si asezarile

Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea

umana discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intindereamare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toateca sporul natural este mult peste media tarii (7-8). Mobilitatea teritoriala cunoastedeplasari definitive si deplasari temporare pentru lucru, studii etc.Populatia Deltei estegrupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.

Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori,construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani, mentionat cuactualul nume in1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala,industriala si turistica.

Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasulromanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime peDunare.

3.3 Economia

Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand cu din productia interna de peste. Domnul profesor universitar, Ion Sarbu, in "GeografiaFizica", precizeaza ca "un hectar de trestie da atata celuloza cat dau 10ha de molid".

Rezulta ca reexploatarea stufului si papurei constituie o alta ramura a activitatii umane.

Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentrucresterea animalelor.

Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor.Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al

puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de unreal interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zoneleumede ale Terrei sip e locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a dinlume.


8/40

Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentrudiversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Rezervatiei au fostconstituite rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9% din teritoriu, in numar de16:- Rosca - Buhaiana - Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul lacului

Matrita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea mai mare colonie depelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni;

- Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de 14.200ha, in estul lacului Dranov la sudde Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul cret, etc.- Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica de 3.900ha situate in complexul lagunar

Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari de coasta;- Padurea Caraorman - rezervatie forestiera pe grindul Caraorman - asemanatoare cu

Letea;- alte rezervatii: Popina - rezervatie faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica, Grindul

Lupilor - rezervatie faunistica, etc.

Avand in vedere cele expuse, se pot face numeroase trasee turistice in functiede timpul disponibil, obiective urmarite si preocuparile grupului sau turistului ( Se potsolicita trasee de 1, 2, 3..zile, de la Vasilica)

Desi au aparut numeroase amenajari turistice si posibilitati pentru deplasare,Delta Dunarii reprezinta un potential turistic si economic de o deosebita valoare, ceasteapta sa fie valorificat in toate valentele sale.

Punctul de plecare pentru o aventura in Delta este de obicei Tulcea, un orasaproape la fel de vechi ca si Roma, situat in apropiere de locul unde Dunarea sedesparte in cele trei brate principale, deci unde incepe lunca.

In Tulcea veti gasi hoteluri moderne si muzee de Stiinte naturale ale Deltei.Orasul se afla la o distanta de 71 km (45 de mile) de Sulina, o asezare aproape la fel deveche, aflata la celalalt capat al bratului Sulina.

Intre aceste doua puncte se pot face croaziere, in timpul carora turistii potadmira, de pe confortabilele punti ale vaporaselor, flora, fauna si satele Deltei.

Activitati de pescuit se realizeaza pe bratele principale, secundare, grle, lacuri,n laguna Razim-Sinoe si Marea Neagra.

O ntreprindere de semipreparare este n Sulina. La Tulcea fabrica de conserve de peste utilizeaza si peste din Delta, Marea

Neagra cat si peste oceanic. Stuful este recoltat cu mijloace mecanizate si transportat pe Dunare la Chiscani

(Braila), unde se obtine celuloza. Nisipul din grindul Caraorman are si utilizari industriale, fiind exploatat n acest

sens. Esentele moi de lemn se exploateaza la dimensiuni modeste. O importanta economica o prezinta si fauna cinegetica. Terenurile agricole au crescut ca ntindere datorita ndiguirilor si desecarilor din

ultimii ani (ndeosebi n jumatatea vestica a deltei).


9/40

Se cultiva n mod predominant porumb, dar si gru, plante furajere si legume.Transporturile rutiere sunt slab reprezentate. Cea mai mare parte a transporturilor dininteriorul Deltei se realizeaza cu ajutorul navelor.

Navigatia fluviala se poate desfasura pentru nave mici si pe bratelesecundare.

Navigatia maritima se realizeaza doar pe bratul Sulina. Pe acest brat setransporta fier si cocs pentru Galati, bauxita pentru ntreprinderea de alumina de laTulcea, produse petroliere, roci (calcare de la Mahmudia pentru Galati), produse dinlemn (pentru export), diferite produse agro-alimentare, peste oceanic (pentru Tulcea)etc.

3.4 Clientii

Numarul turistilor care viziteaza rezervatia sau care isi petrec vacanele n DeltaDunarii n fiecare an, se inscrie pe o curba ascendenta. Numarul tot mai mare de oferte

turistice pentru Delta Dunarii si promovarea mai bun a produsului turistic DeltaDunarii la nivel national i international a condus la un flux mai mare de turisti romanii straini n Rezervaia Biosferei Delta Dunarii.

Cresterea cea mai semnificativa a fost inregistrata n 2008, cand numarulturistilor a fost cu 50% mai mare decat n 2007. n jur de 90.000 de turisti au fost oficialinregistrati n 2008 ca fiind cazati n structurile de primire turistic existente n DeltaDunarii.

Desi numarul de turisti primiti in structurile de cazare de pe teritoriul judetuluiTulcea cunoaste o crestere in anul 2004, potentialul acestor structuri nu este valorificatla capacitatea lor maxima.

Nivelul de utilizare a structurilor de cazare dintr-o anumita zona turistica

reprezinta un indice turistic larg folosit in industria turistica.

Clientii de weekend tin pe linia de plutire turismul din Delta Dunarii. Pensiuniledin Tulcea, castigatoare de pe urma crizei. Proprietarii de hoteluri din Delta Dunarii,consemneaza in anul 2010 scaderi per ansamblu de 20%-40% ale numarului de turisticomparativ cu anul trecut. Declinul este mai accentuat in ceea ce priveste numarulstrainilor care poposesc in Delta, fiind inregistrata deja o scadere de 50% fata de 2009.Si totusi, proprietarii de pensiuni se declara optimisti, dupa ce gradul de ocupare acrescut in aceasta luna la 40%-45%, fata de 30% anul trecut.

La fel ca pe litoral, turismul in Delta traieste de pe seama clientilor de weekend,

perioada cand gradul de ocupare a hotelurilor se situeaza la nivelul de 70%. In restulsaptamanii, gradul de ocupare este la nivelul de 40%-45%, cu toate reducerile de

preturi, ofertele speciale si promovarea la bordul companiilor low-cost pe care au facut-o. Scaderea numarului de turisti este mai accentuata in cazul vizitatorilor straini,numarul acestora reducandu-se la jumatate fata de anul trecut si de asemenea trebuieamintit si de impactul negativ al crizei asupra bugetelor de business travel alecompaniilor.

La acestea se adauga si reducerea numarului de nave de croaziera care vorpoposi in porturile romanesti din Delta, in favoarea celor ucrainene. In anul 2009 numaiprin croaziere au venit in Delta aproximativ 60.000 de turisti, prin intermediul a peste200 de nave. Se pare insa ca in acest an mai multe nave au ales porturile ucrainene. Cutoate ca a crescut calitatea serviciilor si numarul spatiilor de cazare, anul in curs va fi


10/40

unul destul de prost pentru turismul din Delta. Speranta moare insa ultima, mai ales cain curand vor fi lansate actiuni transfrontaliere (Romania-Ucraina) de promovare aDeltei. Astfel, Delta va fi promovata printr-un spot care a costat 125.000 de euro, pe

postul Discovery, fiind deja tiparite si distribuite la targurile internationale o parte dincele 20.000 de brosuri de prezentare a Deltei, partea romaneasca si cea ucraineana.

Proiectul transfrontalier a fost finantat de UE cu un milion de euro.

Singurii care se arata optimisti in ceea ce priveste afacerile in acest an suntproprietarii de pensiuni. Ei spera sa asigure un grad de ocupare de peste 60% in 2010.In lunile aprilie-mai cererea a fost foarte mare, gradul de ocupare a pensiunilor din zona

pentru aceasta luna fiind de 45%-50%. Anul trecut, in aceeasi perioada, gradul deocupare a pensiunilor a fost de aproximativ 40%.

Pe seama cui s-a produs aceasta crestere? Turistii romani, in pofida tuturoraspectelor care nu sunt intotdeauna cele mai pozitive, sunt cei mai buni clienti, pe careau reusit sa-i fidelizeze Nici 10% dintre clientii respectivi nu sunt straini.

3.5 Concurenta

Concurenta directa

Principali concurenti de pe piata interna sunt:

Pensiunea Delta MirajPensiunea EdenPensiunea Dobrogeana

Pensiunea AlgaPensiunea Mila 23

Concurenta indirecta

In ceea ce priveste cazarea hoteliera:

Hotel Delta TulceaHotel Delta JupiterHotel Sunrise

In ceea ce priveste activitatea de restaurant:

Restaurant Mama Mia

Restaurant TratoriaRestaurant Cormoran

3.6 Cai de accesTransportul se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor mijloace :

autocar sau automobil avion tren vapor
http://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.html#autohttp://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.html#avionhttp://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.html#trenhttp://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.html#vaporhttp://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.html#autohttp://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.html#avionhttp://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.html#trenhttp://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.html#vapor


11/40

Autocar sau automobil

BUCURESTI - TULCEA

Bucuresti - Urziceni - Slobozia - Tulcea (~270 km)Bucuresti Slobozia (AUTOSTRADA SOARELUI 100 km) A2 - Tulcea (270 km)Bucuresti (DN2) - Urziceni (57 km)- Slobozia (121 km) - Hrova ( DN22A) - Tulcea (270 km)

TULCEA BUCURESTI

Constanta - Tulcea (~180 km) Galati - Tulcea (90 km)

Acces din Tulcea 28 km pana la Mahmudia 35 km pana la Murighiol 42 km pana la Dunavat

Avion

Aeroport Mihail Kogalniceanu (~25 km de Constanta) - la ~105 km deorasul Tulcea.

Tren

Bucuresti - Medgidia - Tulcea (gara C.F.R Tulcea) Constanta - Tulcea (gara C.F.R Tulcea) Galati - Tulcea Vaporul

Acces in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii cu vaporul

Nave de asageri (clasice)
http://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.html#autohttp://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.htmlhttp://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.htmlhttp://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.html#avionhttp://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.html#trenhttp://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.html#autohttp://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.htmlhttp://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.htmlhttp://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.html#avionhttp://www.deltadunarii.info.ro/turistic/transport.html#tren


12/40

8. Turismul in Delta Dunarii

4.1. Descrierea destinatiei turistice Delta Dunarii

"Se povesteste ca are in mijlocul lui multe insule mari.Dintre acestea, una asezata intre mare si gurile lui, nu estemai mica decat Rhodos si se numeste Peuce, din pricina unuiinsemnat numar de pini. Apoi dupa ea, in mare, e asezatainsula lui Ahile."Skymnos din Kios (250-180)

Dunarea, izvorand din Germania, adunand afluentii din zece tari si traversandpatru capitale, dupa un traseu de 2860 Km, formeaza la varsarea sa in Marea Neagra odelta.

Raportata la Romania, Delta Dunarii este situata in SE tarii, avand forma lirmaliterei grecesti "A" (delta) si fiind limitata la SV de pod. Dobrogei, la N trece pestegranita cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralelade 45 lat N si de maridianul de 29 long. E

Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km,din care 732 Km apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km,suprafata ce creste anual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse decatre fluviu. Cel mai tanar pamant al tarii, Delta Dunarii potrivi oamenilor de stiinta isiare originile in urma cu aproximativ 13 000 de ani.Formarea Deltei, a inceput incuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze distincte:- o faza continentala cauzatade regresiunea marina cand tarmul era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioanevizibile in actuala platforma continentala- o faza de golf care a urmat unei transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de GrigoreAntipa si continuata de V. P. Zencovici, admite prezenta unui golf, barat de catrecusentii marini prin grinduri transversale si transformat in liman. Dunarea a adunatacest spatiu, in conditiile unei mare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua a dus la

actualul aspect.

"Locul unde se plamadeste un nou uscat"Privita de pe Dealurile Tulcei, DeltaDunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii.

Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuitadin: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele,garlele, mlastinile, baltile si lacurile.

Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:-grindurifluviatile, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est, avand

altitudini de 0,5-5m - grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiindLetea cu altitudinea de 12,4m - altitudine maxima pentru delta, Caraorman, Saraturile,


13/40

Ivancea, Dranov, etc.-grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.

Cantitatea de aluviuni adusa annual de catre Dunare, la care se adauga resturileorganismelor moarte, praful eolian, etc., vor face ca procentul uscatului sa creasca, in

detrimentului reliefului negative.

Fauna Deltei DunariiDelta Dunarii este un adevarat

paradis faunistic. Aici vietuieste 98% dinfauna acvatica europeana, ntreaga fauna deodonate, de lepidoptere acvatice si demoluste gasteropode de Europa si tot aici sigasesc refugiul mamifere rare cum suntMustela lutreola, Lutra lutra si Felissilvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor,

dau nota specifica faunei deltei. Amfibieniisunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6specii de anure, iar reptilele prin 8 specii,

majoritatea serpi (4 specii).Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul

migrnd primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile aurol important, att stiintific, ct si economic.Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, nca de la nceputul secolului caun paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem ntlni ndelta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii,restul de 109 specii trecnd prin delta si ramnnd diferite perioade de timp toamna,iarna si primavara.

Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibaresc 81 specii si trec prin delta60 specii, n total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana.Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bineadaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite.

Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei.Acestea se grupeaza n 5 tipuri ecologice principale : specii strns legate de apa, strictstenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii destufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (strci, lopatari,tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu

stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride).Multe specii, mai ales dintre rate, gste, pescarusi, apar frecvent n diferitibiotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar n avifauna acvatica,devenind din ce n ce mai numeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice.Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga,n timpul cuibaritului, rate, cormorani si strci. In padurile de pe cmpurile marineLetea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii,mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla),gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fostintrodus prin colonizare populatia dezvoltndu-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasasunt specifice potrnichea, prepelita, cicrliile, pasarea ogorului (Burchinus

oedicnemus). In satele deltei, pe lnga gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia decasa, rndunica, barza, lastunul.


14/40

In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de strci, lopatari, tiganusi sicormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocntorsi, dechirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixta*. Aici seasociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pana la sute de perechi de

pelican cret si cormoran mare, ntr-un peisaj care ne aminteste de Jurasic Park. Accesuln apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii specialeobtinute de la ARBDD din Tulcea.Flora - Delta Dunarii

Cercetarile recente au dus laidentificarea a 955 specii de cormofitespontane, reprezentnd:elemente eurasiatice (28%)estice (24%)europene (14%)cosmopolite si adventive.

Din punct de vedere ecologic numaiun sfert dintre specii (26%) sunt legate demediul acvatic (hidrofile, higrofile sihigromezofile), restul fiind mezofile,

xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominanta o dau stuful, papura, salciile,plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In delta si gasesc refugiul o serie despecii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida,Convolvulus persicus.Vegetatia - Delta Dunari

In Delta Dunarii predominavegetatia de mlastina stuficola, care ocupacca. 78% din suprafata totala. Principalelespecii stuful, papura, rogozul, n amestec cusalcia pitica si numeroase alte specii.Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total,dezvoltndu-se pe soluri saliniazte sisolonceacuri marine.Plaurul in Delta Dunarii

Formatiune specifica stufariilormasive, plaurul este un strat gros de 1-

1,6m format dintr-o mpletitura de rizomi destuf si de radcini ale altor plante acvatice namestec cu resturi organice si sol. Initialfixat, plaurul se desprinde de fundulghiolurilor si baltilor transformndu-se ninsule plutitoare cu diferite marimi care,mpinse de vnt, se deplaseaza pesuprafata apei.

Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful (Phragmites australis) sedezvolta aici n cele mai bune conditii, fiind mai nalt si mai gros. Alaturi de stufntlnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa,

troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum


15/40

dulcamara. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiescporcul mistret, cinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

4.2. Atractii turistice in Delta Dunarii

REZERVATII ZOOLOGICE

ROSCA - BUHAIOVA - HRECISCA

Rosca - Buhaiova - Hrecisca, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 dehectare localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulina).

Lacul Rosca, Merhei si o imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiescmari colonii de pelicani, egrete, starci, tiganusi, lopatari.

SF.GHEORGHE - PALADE - PERISOR - ZATOANE

Sf. Gheorghe - Palade -Perisor - Zatoane se intinde in sudul comuneiSfintu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare limitrofe litoralului. Este o succesiunede grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape fluviale si salmastre, baltinisipite, stuf, travesate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special, sunt locuride pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni,tiganusi, lopatari.

PERITEASCA - BISERICUTA - GURA PORTITEI

Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei este un punct turistic deosebit de

atragator conferit de legatura care se face intre apele marii si cele alecomplexului Razim - Sinoe; cei peste 200 m ale deschiderii naturale ale Portiteiau fost astupati cu zeci de tone de calcare aduse de la Capul Dolosman. Aici esteo cherhana si un popas turistic unde bineinteles se servesc numeroase preparatedin peste inclusand si celebrul bors de peste lipovenesc. Periteasca - Bisericuta -Gura Portitei este rezervatie ornitologica, intinzandu-se pe aprox. 4000 ha unpotrivit pentru existenta pasarilor obisnuite cu o salinitate mare a mediului si esteun popas pentru pasarile calatoare si, bineinteles, un motiv in plus pentru turistisa vina sa viziteze acest loc deosebit.

LACUL SARATURI


16/40

Lacul Saraturi se afla in rezervatia naturala Saraturi, aflata in vecinatateacomunei Murighiol, o localitatesituata la 28 de km de Tulcea, la sudde bratul Sf. Gheorghe, pe tarmul desud-vest al lacului cu acelasi nume.Lacul Murighiol inseamna "Lacul

violet" in limba turca, denumire ceprovine de la culoarea apelor bogatein saruri si cu namol mineralizat.Comuna Murighiol este vizitata si deturisti in scopuri terapeutice nunumai pentru frumusetea peisajului,linistea zonei si pasiunea pentru pescuit.

INSULA POPINA

Insula Popina este situata pe Lacul Razim, avand o natura calcaroasa si osuprafata de cca 102,5 ha si o inaltime maxima de 47 m, a fost declaratarezervatie naturala.

INSULA SACALIN este o insula aparuta in anul 1897, la sud de varsareaBratului Sf.Gheorghe avand o suprafata de aproximativ 500 ha. Teritoriul insulei,candva fragmentat in mai multe insulite, loc de refugiu al pasarilor, este inglobatin Rezervatia naturala ornitologica Sf.Gheorghe-Palade-Perisor-Zatoane.

LOCURI DE PESCUIT RECOMANDATE

- Canalul Crisan - peste mic sau mare - obisnuit : platica, biban, rosioara.Dimineata trage somnul( 1kg ) si stiuca la rama, coropisnita sau broascarespectiv pestisor sau lingurita.Sursa: http://www.deltadunarii.ro/pescuit.asp

- Mila 23 - peste mic . Dimineata si seara somotei la momelile de mai sus,stilul la plumb usor in sens de curgere.

- Fortuna I (Sontea) - locul cunoscut pentru rosioara (stanga) si biban(dreapta), seara si dimineata - crap de 1-2kg la bomba cu mamaliga(specialistPetrica)/productie : 17.00 - 20.00 ~ 7bucati ( 11kg )biban si rosioara la locurile

cunoscute, stiuculite ~ 0.5 - 1kg pe margini, la saritura.

GRINDURI, DUNE

GRINDUL LETEA

Teren de nisip de origine marina aflat intre bratul Chilia si bratul Sulina. Sepresupune ca aceste dune de nisip, asemenea celor din Caraorman, fac parte dinbariera de nisip care separa golful Tulcea (aflat pe actuala suprafata a Deltei) deMarea Neagra. Aceasta bariera de nisip, orientata nord-sud, a facut ca golfulTulcea sa se transforme in prima faza intr-o laguna si apoi in Delta Dunarii, prin

colmatarea gradata a lagunei. Pe grindul Letea s-a dezvoltat o padure unica inaceasta zona a Europei. In padurea Letea, pe sol nisipos, cresc in mod neobisnuit


17/40

specii de arbori care in mod normal nu apartin acestui ecosistem: frasinul pufos(raritate botanica), stejarul brumariu( care atinge 25 m), ulmul, arinul, girnita.Desi clima nu e mediteraneeana, in padurea Letea gasim plante cataratoare, subforma lianelor. Padurea este, de asemenea un ecosistem in care traiesc multereptile (sopirle, serpi) dar si pasari rapitoare care se hranesc cu acestea.Sursa: http://www.geocities.com/bazadatedelta

GRINDUL CARAORMAN

In partea de vest a satului Caraorman, la aproximativ 500 de m de acesta,se afla dune de nisip foarte fin, care pot fi intalnite doar in trei locuri in Europa.Herodot si Polybiu amintesc in scrieriile lor de mari acumulari de nisip la gurileDunarii ("un banc de nisip de aproape 1000 de stadii (167 Km) la o departare deuscat cale de o zi." - Polybiu). Aceste dune de nisip din Caraorman sunt asezatetransvesal pe directia de curgere a Dunarii si impreuna cu cele din Leteareprezinta portiuni din cordonul initial ce a blocat golful Tulcea, transformandu-lintr-o laguna, care ulterior s-a colmatat si a dat nastere Deltei Dunarii.

GRINDUL STIPOC

Situat in partea centrala a Deltei, intre bratul Chilia si bratul Sulina, lanord de lacul Baclanestii Mari.Este un grind mai putin accesibil turistilor.Sursa: Romania.Atlas turistic rutier.Dragomir Vasile.

GRINDUL SARATURILE

Situat in partea estica a Deltei, la nord de localitatea Sfintu Gheorghe.Este accesibil turistilor venind dinspre Sfintu Gheorghe.

Sursa: Romania.Atlas turistic rutier.Dragomir Vasile.

PLAJE

PLAJA SULINA

Plaja de la Sulina esterenumita pentru nisipul ei finsi pentru faptul ca e situataintr-o zona in care vintul eprezent continuu, ceea ceface mai suportabila caldura

soarelui.

Plaja este laaproximativ 5 km de oras.Se poate ajunge cu maxi-taxiu-ul sau pe jos. Drumul trece pe linga, celebrul de-acum, Cimitirul din Sulina.Pe plaja se afla un restaurant.Se pot inchiria umbrele si sezlonguri.Plaja este dotata cu toalete si dusuri.

PLAJA SFINTU GHEORGHE


18/40

Plaja de la Sfintu Gheorghe nu este dotata cu facilitati (cabine de schimb,dusuri, toalete).Este preferata de turisti pentru nisipul ei fin, cadrul linistit si oarecum salbatic (nusunt utilitati -restaurante,terase- care s-o fi transformat intr-un loc comercial.Plaja este la aproximativ 3 km de oras si se poate ajunge pe jos.

REZERVATII ARBORICOLE

PADUREA LETEA - "HASMACULMARE"

Padurea Letea este padurea-

monument aflata la 7 km sud de comunaPeriprava (bratul Chilia). S-a dezvoltat pegrindul cu acelasi nume, in fasii(hasmacuri); prezinta plante cataratoarede origine mediteraneana, sub formalianelor, intre arbori specifici - stejaribrumarii (seculari de peste 25 minaltime), garnita, ulm, arin, plop alb sinegru, salcie, frasin pufos (raritatebotanica). Adaposteste vulturi codalbi,serpi si vipere.

PADUREA CARAORMAN

Padurea Caraorman inseamna inlimba turca "Padurea Neagra" nume ce

provine de la vegetatia bogata si de stejarii cu ramuri dese ce o alcatuiesc si careintind pe o suprafata de 3000 ha. Aceasta padure este formata din stejari pe unteren de nisip de origine marina. Lianele care se gasesc in Padurea Caraormansunt lungi de 25 m, au o origine mediteraneana si sunt unice in Europa dandu-iun aspect subtropical tinand cont ca aici se mai intalnesc si alte plante agatatoarecum ar fi: vita de vie salbatica, iedera, hameiul, curpenul. Tot aici in aceastapadure minunata gasim arbori de diferite specii, unii dintre ei fiind raritati inEuropa si chiar in lume: stejari cu inaltimi de peste 25 m, ulmi, salcii, plopi albi si

negri, arini, frasini pufosi. In Padurea Caraorman intalnim locuri deosebite cum arfi "Fantana Vanatorilor" unde putem vedea un stejar vechi de 400 de ani cu ocircumferinta a trunchiului de 4 m, stejar care a fost de numit "Stejarulingenuncheat" datorita ramurilor ce s-au intins pe pamant. "Stejarulingenuncheat" face parte integranta din peisajul mirific al Padurii Caraorman siimplicit din peisajul unic al Deltei Dunarii. Padurea Caraorman este protejata delege fiind declarata monument al naturii.

PADUREA CARAOMAN.

Pe un teren nisipos de origine marina s-a dezvoltat o padure de stejari, alcarei nume Caraorman inseamna in etimologia turca Padurea Neagra. Stejarii

vechi, cu ramuri impunatoare si vegetatia bogata fac o umbra atat de deasa incatexista locuri foarte intunecoase, care au dat numele padurii (padurea neagra). O


19/40

mare curiozitate sunt lianele (Periploca greaca de origine mediteraneana cu olungime de 25 de m - unica in Europa) care atinge aici limita nordica deraspandire. Aceste liane impreuna si cu alte plante agatatoare cum ar fi: vita-de-vie salbatica, iedera, hameiul si curpenul confera acestei paduri un aspectsubtropical. In Delta Dunarii au fost observate un numar de peste 1615 specii deplante, reprezentand circa o treime din totalul speciilor cunoscute in flora

Romaniei. Dintre arborii din Padurea Caraorman putem enumera: stejari secularide peste 25 de m inaltime, ulmi, salci, plopi albi si negrii, arini, frasini pufosi,acestia din urma fiind o raritate botanica. Aici cuibareste vulturul codalb.

ALTE ZONE DE ATRACTIE TURISTICA

ZONA SIREASA

Situata in interiorul coturilor bratului Chilia, in zona localitatilor Salceni-

Ceatalchioi- Plauru si a podisului Covaliova. O salba de balti, zone mlastinoase,ape fluviale si stuf. Zona accesibila auto, prin trecerea bac Tulcea- TudorVladimirescu.

ZONA PARDINA

Situata in nordul Deltei; delimitata de bratul Chilia(vest si nord), canalulPardina (la est) si grindul Stipoc(la sud).

ZONA PAPADIEI

Situata in vestul Deltei, intre canalul Sulina si girla Papadiei, in zonalocalitatilor Ilganii de Sus si Maliuc.

ZONA RUSCA

Situata in vestul Deltei, intre bratul Sulina si bratul Sfintu Gheorghei, inzona localitatilor Ilganii de Jos si Partizani.

ZONA FURTUNA

Situata in zona central-vestica a Deltei, in jurul lacului Furtuna, intrecanalul Sulina si lacul Baclanestii mari, in zona localitatilor Maliuc si Gorgova.Lacuri, balti, canale,zone mlastinoase, ape fluviale si stuf.

ZONA CARASUHAT

Situata in zona central-vestica a Deltei, intre canalul Gura Litcov si bratulSfintu Gheorghe, in zona localitatilor Baltenii de sus si Baltenii de jos. Lacuri,balti, canale,zone mlastinoase, ape fluviale si stuf.

ZONA OBRETIN


20/40

Situata in zona centrala a Deltei, in jurul lacului Obretinul Mare, intrecanalul Sulina si Dunarea veche, in zona localitatilor Mila 23 si Lebada. Lacuri,balti, canale,zone mlastinoase, ape fluviale si stuf.Sursa: http://www.geocities.com/bazadatedelta

ZONA LITCOV

Situata in zona centrala a Deltei, in jurul lacurilor Gorgova si Obretinul Mic,intre canalul Sulina si canalul Litcov, in zona localitatii Gorgova. Lacuri( Gorgova,Fastic,Gorgovat,Potcoavei,ObretinulMic,Obretniciuc),balti,canale,zonemlastinoase,ape fluvialesi stuf.

ZONA CEAMURLIA

Situata in zona central-estica a Deltei, intre canalul Sulina si Dunareaveche, pe malul opus localitatii Crisan. Salba de balti, canale,zone mlastinoase,ape fluviale si stuf.

ZONA VATAFU

Situata in zona estica a Deltei, intre canalul Vatafului, lacul Lumina sicanalul Rosu-Imputita, la sud-vest de localitatea Sulina. Lacuri (Vatafului,Porcului), balti, canale,zone mlastinoase, ape fluviale si stuf.

ZONA ROSU-BUHAIOVA

Situata in zona estica a Deltei, intre padurea Caraorman(est), zonaVatafu((nord)canalul Ivancea(sud), Marea Neagra(est). Lacuri (Puiu, Potcoava,Rosu, Rosulet, Lumina), balti, canale (ivancea, Tatarului, Rosu-Imputita),zonemlastinoase, ape fluviale si stuf.

ZONA ROSU-BUHAIOVA

Situata in zona estica a Deltei, intre padurea Caraorman(est), zonaVatafu((nord)canalul Ivancea(sud), Marea Neagra(est). Lacuri (Puiu, Potcoava,Rosu, Rosulet, Lumina), balti, canale (ivancea, Tatarului, Rosu-Imputita),zonemlastinoase, ape fluviale si stuf.

ZONA UZLINA

Situata in zona centrala a Deltei, intre bucla bratului Sfintu Gheorghe,canalul Litcov si canalul Isacova. Lacuri (Uzlina, Isacov, Isacel, Chirilova), balti,canale,zone mlastinoase, ape fluviale si stuf.


21/40

ZONA MURIGHIOLSituata la sud de bratul Sfintu Gheorghe, in zona localitatii Murighiol. Lacuri(Murighiol, Saraturile, Belbugeac), balti, canale,zone mlastinoase, ape fluviale sistuf.

ZONA DUNAVAT

Situata la nord-est de lacul Razelm, in estul golfului Fundea, la sud delocalitatile Dunavatu de de sus si Dunavatu de Jos. Zona plina de canale(Lipovenilor, Dunavat),zone mlastinoase, ape fluviale si stuf.Sursa: http://www.geocities.com/bazadatedelta

ZONA HOLBINA

Situata la est de lacul Razelm, in zona lacului Dranov. Lacuri(Dranov),balti, canale (Centurii, Mustaca, Dranov, Perisorului, Tirita),zone mlastinoase, apefluviale si stuf.

ZONA CRASNICOL

Situata la sud de bratul Sfintu Gheorghe, in zona grindului Crasnicol. Zona plinade canale (Dranov, Tirita, Perisor, Belciugului, Crasnicol, Lejai, Palade,Buhaz),zone mlastinoase, ape fluviale si stuf.

MONUMENTE, MUZEE, SITEURI ARHEOLOGICE

Chlia Veche. Urmele cetatii numita Achillea in antichitatea greaca.Genovezii au numit-o Licostomo (Gura Lupului), iar turcii Eskil-Kale..

Chlia Veche. Biserica ortodoxa inalta de 52 metri, un adevarat gigant fatade zonele joase din jur. Pe locul ei s-a aflat initial o bisericuta din lemn, iar lacasulnou a inceput sa fie ridicat la anul 1897 si terminat abia dupa 35 de ani.Constructia imbina trei stiluri arhitecturale: gotic, slav si romanesc.

Dunavatul de Jos. Vestigii romane; probabil ruinele fortificatiei Ad Stoma,din allte surse chiar ale asezarii Halmyris, nume purtat o perioada si de LaculRazim.

Enisala. Ruinele Cetatii bizantine Heracleea, cunoscuta la romani subnumele de Vicus Novus, refacuta de genovezi in secolele XIII-XIV, cucerita deMircea cel Batran, apoi stapanita de turci sub numele de Yeni Sale.

Enisala. Urme de asezari traco-getice din secolele IX-VII i.e.n si getice dinsec.IV i.e.n., una din cele mai mari necropole geto-dacice din Dobrogea, dinsecolele IV-III i.e.n.

Enisala. Ruinele unui castru roman, ale carei asezari romano-bizantine dinsecolele III-VII..

Enisala. Colectie de istorie si etnografie

Enisala.. O cetate din secolele XIII-XIV, stapanita de Dobrotici si apoi de

Mircea cel Batran.


22/40

Jurilovca. . Ruinele Cetatii getice Argamum, devenita apoi romano-bizantina, distrusa in sec.VI in timpul lui Justinian.Sursa: www.pescuitulsportiv.ro.

Jurilovca. Muzeu de istorie, etnografie si arta populara.Sursa: www.pescuitulsportiv.ro.

Mahmudia. Ruinele cetatii romano-bizantine Salsovia; demolata de goti insec.IV si refacuta ulterior a rezistat pana in sec.IX.

Mahmudia. Colectie muzeala de arheologie, etnografie si numismatica.

Sulina. Farul vechi construit in 1870.

Sulina. Gara fluviala ( sec. XIX).

Sulina. Biserica ortodoxa (sec.XX)

Sulina. Cimitirul maritim, de fapt treicimitire: ortodox, catolic - protestant - anglican siturcesc.

Sfintu Gheorghe. Farul vechi din 1865,nefunctional.

Tulcea. Muzeul Delta Dunarii (fondat1950; istorie, colectii ornitologice, malacologie,acvariu).

Tulcea. Muzeul de arta plastica (inclusiv opere ale artistilor dobrogeni).

Tulcea. Moscheia Azzizie (sec. XIX). Arhitectura civila de epoca.

Tulcea. Colnicul Horei : vestigiile cetatii Agyssus (parc arheologic).

Tulcea. Monumentul Independentei (1879, fondat in prezenta dr. CarolDavila) (realizat de George Vasilescu, inaugurat in 1904, refacut in 1932 si1977).

MANIFESTARI CULTURALE, SARBATORI

- 1 mai. Sulina. SERBAREACAMPENEASCA "FLORI DE MAI".- 6 mai. Sfintu Gheorghe. HRAMULBISERICII DE RIT VECHI.- 17 -23 mai. Tulcea. CONCURSULINTERNATIONAL DE INTERPRETAREMUZICA CLASICA "GEORGEGEORGESCU".

- 1 iunie. Sulina. FESTIVITATEA"LUMEA COPILARIEI".


23/40

- 06-10 iunie. Tulcea. FESTIVAL DE INTERPRETARE MUZICA USOARA "NUFARULALB".- 29 iunie. Tulcea. ZIUA DUNARII.- 8 iulie. Murighiol. HRAMUL MANASTIRII HALMYRISSursa:Primaria Murighiol- 11-22 iulie. Sfintu Gheorghe. FESTIVALUL DE MUZICA TINARA PROMETHEUS-

EDITIA III-AProgramul este n asa fel alcatuit, ncat toti concuretii se vor perinda pe scena infiecare zi a festivalului cu cite doua piese (compozitie proprie). Mai mult decatatat, conform ordinii de intrare in concurs trasa la sorti, fiecare seara va avea unprim-plan pe unul dintre concurenti - printr-un recital de 30-45 minute. Pe 20iulie va fi ultima seara de concurs, cu proba cea mai creativa: piesa pe textimpus, tinerii folkisti avand sa prezinte cantecul pe care l-au compus n ragazulde 7 zile al festivalului, pornind de la textul ales de presedintele juriului, NicuAlifantis.- 13 iulie. Sulina. FESTIVITATEA"CINTECELE MARII".- 27-28 iulie. Sulina. FESTIVALUL

MINORITATILOR NATIONALE"SERBARILE DELTEI".- 06-12 august. Tulcea. FESTIVALULINTERNATIONAL DE FOLCLOR"PESTISORUL DE AUR".- 12-15 august. Tulcea. FESTIVALULINTERNATIONAL AL DUNARII.- 13-19 august. Sfintu Gheorghe.FESTIVALUL DE FILM INDEPENDENTANONIMUS- EDITIA IV-AIata nca o editie - a 4-a - aFestivalului International de Film Independent Anonimul, in Delta Dunarii, in satul

de vacanta Delfinul. Cele trei sectiuni (lungmetraj, scurtmetraj de fictiune siscurtmetraj de animatie) au iar ca anul trecut selector unic, iar ca presedinte peMarcel Iures. Trofeul Festivalului n valoare de 10.000 USD se acorda celui maibun lugmetraj din competitie. n noutatile 2007 intra doua noi premii - alPublicului, pentru cel mai bun lungmetraj, in valoare de 1.000 USD si cel pentruscurtmetraj, n valoare de 500 USD.- 15 august. Chilia. Sulina. Sfintu Gheorghe. Tulcea. ZIUA MARINEI- 15 august. C.A.Rosetti. HRAMUL BISERICII CRESTIN ORTODOXE "ADORMIREAMAICII DOMNULUI"- 24-26 august.Sulina. FESTIVALULNATIONAL DE

CREATIE SIINTERPRETAREMUZICALA "SULINA".- 27 -30 august.Tulcea - Mila 23 -Sulina. REGATAPATZAIKIN.Ambarcatiunile pleacadin Tulcea. Cursa deviteza are loc la Mila23. Competitia se inchide la Sulina. Sursa:Primaria Murighiol- 30 august- 2 septembrie . DELTA MUSIC FESTUn festival proaspat cu muzica electronica si natura! Biletul pentu intreagaperioada a festivalului costa 140 Lei, dar, atentie! La Sfintu Gheorghe, in perioadafestivalului nu se vor vinde bilete, asa ca trebuie sa vi le cumparati din vreme de


24/40

pe www.bilet.ro, www.blt.ro, din Magazinul Muzica sau Librariile Carturesti.Concertele se vor petrece n Campingul Delfinul care intre 30 august si 2septembrie va fi rezervat numai participantilor la festival. Organizatorii, FundatiaAnonimul, v-au pregatit si niste pachete turistice care includ transport si cazare,dar daca nu va plac "aranjamentele" va puteti face voi o schema de cazare cu"accomodation" la sateni si transport cu vaporasul (pentru ca altfel nu se poate

ajunge n Sfantu Gheorghe, decat pe ape). La programul festivalului, adaugati siconcertele de ciocarlii si alte pasari cantatoare, greieri si alte vedete ale fauneilocale care se zice ca are cea mai mare biodiversitate din Romnia.- septembrie. Tulcea. FESTIVALUL INTERNATIONAL DE TEATRU "TRAGOS".- 09 septembrie . Chilia Veche SERBARILE COMUNEI- 15-17 septembrie. Murighiol.SARBATORILE APEI SI PESCUITULUI

4.3 Analiza SWOT Delta Dunarii

Puncte tari Puncte slabe

1. Asezare geografica

- Resurse naturale deosebite: peisaj, flora,fauna, Delta Dunarii, Marea Neagra, siteNatura 2000- Recunostere internationala a valorilor depatrimoniu existente in Delta Dunarii- Clima continental moderata

2. Populatia- Densitate scazuta- Migrarea tinerilor spre zoneleurbane(Tulcea, Constanta, Bucuresti)- Migrare de populatie din alte zone ale tariispre zonele turistice din teritoriu

3. Infrastructura (de acces, sociala siconstructii)- Aeroport regional la 12 Km. de Tulcea (incurs de modernizare si atestare)- Cale ferata si drumuri nationale catreprincipalele destinatii nationale- Retea de electricitate si servicii de radio,televiziune si telefonie acopera 100%teritoriul

4. Economia- Resurse naturale: apa, peste, pasuni,

terenuri agricole, stuf, piatra, plante si arbustide balta, lemn de esenta moala- Exista terenuri si constructii pretabilepentru dezvoltarea unor activitati economice- Au demarat investitii private in turism siservicii conexe- Traditi locale in constructii si transporturinavale, industria alimentara, cresterea oilor- Suprafete importante cultivate cu cereale detoamna si rapita

5. Resurse umane, parteneriate- Existenta de competente in activitati

specifice zonei- Viata si patrimoniu cultural- Implicarea autoritatilor judetene in

1. Asezare geografica

- Localizare marginala- Pericol de inundatii- Grad ridicat de izolare a localitatilor din DeltaDunarii- Promovarea teritoriului

2. Populatia- Densitate scazuta- Populatie activa redusa- Rata crescuta a somajului- Adaptarea lenta a populatie rurale laschimbarile necesare privind integrarea in UE

3. Infrastructura de acces si sociala siconstructii)- Stare proasta a infrastructurii de acces si aserviciilor sociale- Constructii publice si private imbatranite. Auaparut constructii ca nu respecta specificullocului- Sistemul de sanatate slab reprezentat incomune

4. Economia- Slaba valoare adaugata la produsele locale- Infrastructura turistica subdezvoltata. La fel

serviciile turistice.- Infrastructura de acces si utilitatinecorespunzatoare sau lipsa- Reducerea numarului de persoane active(plecate la munca in strainatate)- Flexibilitate mica si conditii grele din parteabancilor pentru investiti- Suprafete cultivate cu porumb din ce in cemai scazute

5. Resurse umane, parteneriate- Numar redus de institutii de invatamant sinivel slab de formare

- Cultura parteneriala si asociativa slaba- Necunoasterea cerintelor si exigentelorprivind fondurile europene(2007-2013)


25/40

dezvoltarea locala- Asigurarea conditiilor minime deinvatamantin toate localitatile

- Slaba calificare in domeniul turismului- Logistica informationala redusa

Oportunitati Riscuri

1. Economic- Fondurile structurale UE- Valorificarea resurselor locale- Turismul si serviciile conexe (birdwatching)- Valorificarea patrimoniului cultural siarheologic- Dezvoltarea comertului cu produsetraditionale pentru turisti- Dezvoltarea serviicilor de calitate

2. Mediu

-Valorificarea statutului de site Natura 2000- Participarea activa pentru rezolvareaproblemelor de mediu prin cooperari siparteneriate- Dezvoltarea de parteneriate externe

3. Infrastructura- Dezvoltarea unui program de refacere ainfrastructurii de acces- Programe de finantare sectoriale(transporturi, mediu, etc)- Interesul firmelor de profil de a investi inzona

4.Resurse umane, parteneriate- Existenta unor programe de reconversieprofesionala- Programul Leader+- Dezvoltarea de cooperari si parteneriate- Informare / instruire privind accesarile defonduri UE

1. Economic- Impactul unor activitati economice asupramediului- Schimbarea legislatiei R.B.D.D- Politica de creditare

2. Mediu- Legislatia in domeniu neadecvata- Existenta unor structuri paralele privindreglementarea aspectelor de mediu

3. Infrastructura- Asigurarea cofinantari- Existenta unei structuri fiabile de intretineresi exploatare a investitiilor

4. Resurse umane, parteneriate- Dificultati de adaptare al noile cerinte impusede aderare- Migrarea fortei de munca

9. Structura organizatorica a Pensiunii Poarta Apelor

5.2 Organizarea Pensiunii Poarta ApelorPrincipiul care sta la baza organizarii pensiunii turistice - diferitele categorii de

fluxuri nu trebuie sa se intersecteze decat in conditiile specifice proceselor de productie.

Spatiile existente in Pensiunea turistica Poarta Apelor sunt:- spatii destinate exclusive clientelei (camere,)- spatii comune (clientela si personalul pensiunii: holul receptiei, compartimentele

prestatoare de servicii suplimentare);- spatii destinate exclusiv personalului (bucatarii, oficiile cameristelor etc.).


26/40

Activitatile desfasurate in Pensiunea turistica Poarta Apelor sunt grupate peservicii si compartimente.

Serviciul este un grup de lucratori care efectueaza operatii omogene saucomplementare, indeplinind o functie coerenta in cadrul pensiunii si actioneaza subconducerea unui sef serviciu.

Serviciile regrupate formeaza compartimentele iar ansamblul compartimentelor,pensiunea insasi.

Compartimentele existente intr-o pensiune turistica se pot clasifica dupa maimulte criterii:

a) dupa importanta serviciilor prestate:1. de baza2. suplimentare

1. Compartimentele de baza- cazare

- alimentatie- tehnic

2. Compartimentele suplimentare- inchiriere sali- piscina, sauna, fitness,- sala gimnastica

- teren tenis

b) dupa natura activitatii desfasurate:1. Compartimente operationale (are loc prestarea nemijlocita a serviciilor pensiuniituristice, acestea fiind generatoare atat de costuri cat si de incasari)2. departamente functionale (nu se concretizeaza prestarea de servicii turistice, dar suntindispensabile unei bune functionari a pensiunii):- administratie si gestiune generala- marketing, vanzari- energie, intretinere (tehnic)

a. Departamente operationale

1. Departamentul cazare realizeaza si comercializeaza serviciile de cazare sisuplimentare de plata si fara plata.Acesta include:

receptie concierge casa-facturare rezervari primirea si prelucrarea comenzilor de rezervare gestiunea rezervarilor evidenta clientilor si a situatiei camerelor primirea turistilor, alocarea spatiului si inregistrarea clientului

primirea si rezolvarea reclamatiilor emiterea notelor de plata si a facturilor


27/40

incasarea contravalorii serviciilor prestate clientului realizarea comunicatiilor in interiorul si exteriorul pensiunii prin telefon, fax, telex intocmirea situatiilor si a rapoartelor zilnice precum si a statisticilor specifice.curatenia si igienizarea spatiilor de cazare si a celorlalte categorii de spatii hoteliere; intretinerea dotarilor si amenajarea spatiilor de cazare;

intretinerea si gestionarea lenjeriei; prestarea unor servicii suplimentare.

2. Departamentul de servicii suplimentare

In cadrul acestuia se desfasoara o serie de activitati specifice cum ar fi:comercializarea unor marfuri, a unor pachete de servicii turistice, servicii de ticketing,fitness, piscina, frizerie, coafura etc.

Ele sunt prestate la nivelul:- magazinelor- agentiilor de voiaj- agrementului

- centrelor de igiena si intretinere- centrelor de tratament

3. Departamentul de alimentatie

Vizeaza productia si comercializarea unor preparate culinare si bauturi. Includeurmatoarele sectoare de activitate:

- spatii pentru receptie, depozitare

- spatii de productie culinara in cadrul carora se individualizeaza urmatoarelezone de lucru:

prelucrare primara bucatarie carmangeri e cofetarie

- spatii de servire:

restaurant bar room-service minibar

Activitatile desfasurate in cadrul acestora, prezentate succint sunt:

aprovizionare depozitare si conservare productie culinara servire, promovare, desfacere

b. Departamentele functionale

1. Departamentul vanzari- marketing- Genereaza noi incasari pentru

pensiune si realizeaza actiuni de promovare.


28/40

Activitatile specifice desfasurate sunt:- incheierea contractelor privind organizarea de congrese, conferinte, simpozioane.- organizarea si asistarea derularii actiunilor contractate- crearea si promovarea imaginii de marca- elaborarea studiilor privind profilul si preferintele clientilor

2. Departamentul resurse umane

Rolul acestuia: selectia, recrutarea personalului, normarea muncii, elaborareastandardelor, perfectionarea etc.

3. Departamentul comercial - Indeplineste functii de aprovizionare si degestiune a stocurilor.

4. Departamentul financiar contabil - Indeplineste toate functiile referitoare laevidenta si controlul platilor

5. Departamentul securitateEste responsabil de siguranta si securitatea clientilor, a vizitatorilor si a

angajatilor in perimetrul pensiunii.

Activitati desfasurate:- asigurarea securitatii fizice a clientilor, a vizitatorilor si a angajatilor in perimetrul

pensiunii,- utilizarea mijloacelor moderne de supraveghere si alarma- realizarea unui program de instruire a personalului hotelului privind prevenirea simodul de actiune in caz de pericol (incendiu, cutremur, inundatii, jaf, atac terorist).

6. Departamentul intretinere-tehnic

Activitati specifice:- intretinerea instalatiilor sanitare, a instalatiilor electrice- intretinerea sistemelor de incalzire si climatizare- remedierea defectiunilor- intretinerea echipamentelor specifice din spalatorie- curatatorie

5.2 Organigrama Pensiunii Poarta Apelor


29/40

Conceperea unei organigrame se face pornind de la :- statul de functiuni- specificul continutului si volumului activitatii depuse.

Principalele componente ale unei organigrame sunt:- nivelurile ierarhice- compartimentele pensiunii- sectoarele care determina compartimentele

- posturile- numarul total de persoane- relatiile dintre compartimente.

5.3 Obiectivele generale ale Pensiunii Turistice Poarta Apelor

Atingerea gradului de ocupare maxim din capacitateapensiunii parcursul a trei luni;

Fidelizarea clientilor

Cresterea numarului de turisti internationali prin oferirea unor servicii deturism de o calitate superioara, la nivelul standardelor internationale.

5.4 Necesitatea efectuarii investitiilor in infrastructura

n urma cu 3 ani, CJ Tulcea a aprobat studiile de fezabilitate pentru realizareamai multor proiecte in vederea dezvoltarii infrastructurii turistice din Delta Dunarii,

proiectele care vizeaza amenajarea plajei Sulina, realizarea unor miniporturi turistice inSfntu Gheorghe, Murighiol si Sarichioi, a unor centre de informare turistica in Tulcea,Murighiol si Sarichioi, marcarea obiectivelor turistice in Delta, precum si infiintarea a10 foisoare de observare in cinci localitati din Delta, in valoare totala de 33 de milioanede euro, conform presedintelui CJ, Victor Tarhon. Miniportul turistic din localitatea

Manager

Receptioner Casier Sef Restaurant Sef Bucatar

Cameriste Lenjerese Bucatar

Spalator

Chelneri


30/40

Sfntu Gheorghe este prima investitie finantata de Ministerul Turismului pentruautoritatile publice locale care au proiecte in domeniu.

5.5. Veniturile unitatii turistice

VENITURI- inchiriere camere 91.800- servirea mesei 111.150Total 202.950

10.Determinarea volumului si definitivarea structurii activitatiituristice a unitatii proiectate

6.5 Cazarea

Activitatea de cazare a pensiunii Poarta Apelor este permanent monitorizat deadministrator, n scopul mbuntirii calitii i creterii diversitii acesteia. Acestaurmrete realizarea cureniei n camere i bi, precum i pstrarea acesteia. De asemenea,este atent la schimbarea permanent a lenjeriei, prosoapelor i a materialelor consumabile. n

mod permanent administratorul verific aceste stocuri i ia legtura cu furnizorii pentrurealizarea unui flux continuu n cadrul pensiunii.O alt atribuie a administratorului este asigurarea confortului turitilor pe toat

perioada desfurrii sejurului. Acest lucru se realizeaz prin asigurareapermanent i prinmetode adecvate a strii de spirit a acestora. De asemenea, administratorul este cel care seocup de soluionarea disfuncionalitilor minore, care se face cu operativitate i discreie,fr a afecta starea de spirit a turitilor. n scopul prevenirii evenimentelor nedorite se asigursecuritatea turitilor pe toat durata sejurului. Administratorul are ca obligaie instruireaturitilor privind utilizarea diverselor ustensile i obiecte de uz gospodresc n mod adecvat,n scopul evitrii accidentelor. Este bine ca administratorul s fi e preocupat de gsirea unormodaliti de pstrare a obiectelor de valoare ale turitilor care solicit acest lucru, n scopul

evitrii pierderii sau deteriorrii acestora. Administratorul ntmpin i nregistreaz clienii,verifi c detaliile privind rezervarea mpreun cu clienii i completeaz formularele corect icomplet. Dac exist o nedisponibilitate a locurilor de cazare, aceasta se face n acord cu

politica pensiunii. El monitorizeaz i verific sosirile n mod permanent n raport curezervrile.

Administratorul se ocup de verificarea situaiei referitoare la plecrile clienilor, carese face prin confruntarea listelor de plecri cu cele de nregistrare. Trebuie completateformularele de plat pentru cazare i servicii ale clienilor, corect i n conformitate cuserviciile de care clientul a benefi ciat. De asemenea, administratorul ntocmete documentelede decontare cu alte compartimente sau uniti care au asigurat servicii a cror plat se face

prin recepie. Administratorul trebuie s prezinte clienilor contractul-cadru n detaliu, n

funcie de solicitarea clientului, explicndu-i clauzele contractuale. Prezentarea acestor


31/40

contracte se face clar, evideniind drepturile i obligaiile prilor. Aceast prezentare se facentr-un limbaj accesibil clientului, fr a utiliza termeni de specialitate.

Dac este cazul, administratorul este persoana abilitat n a negocia clauzelecontractuale n mod cordial, dar ferm, folosind un limbaj politicos, clar, concis. Contractul ise citete turistului clar sau i este lsat timp pentru a-l consulta. Contractul trebuie verificat

cu atenie, pentru a fi completat corect i complet.Spatii de cazare:

Numar de camere / Paturi : 5 camere X 1 loc + 4 camere X 2 locuri = 13 locuri

Numar de locuinte de vacanta / Paturi: o locuinta de vacanta cu 13 locuri.

6.6 Alimentatie

n sevirea clienilor osptarii pensiunii Poarta Apelor, respect prioritiile, care sunturmtoarele:- femeile sunt servite primele, n ordinea vrstei, ultima fiind servit persoana care a

comandat masa;- brbaii sunt servii dup femei, tot n ordinea vrstei, ultimul fiind servit cel care a

comandat masa;- copiii i adolescenii sunt servii ultimii, n ordinea vrstei, de la mare la mic sau

dup indicaiile date de prini;- n cazul unor eventuale incidente sau accidente, se cer scuzele de rigoare i se

ncearc remedierea acestora. Dac faa de mas s-a ptat sau s-a udat, aceasta seacoper sau se schimb, la fel i vesela sau tacmurile;

- este necesar ca n salon, n prezena clienilor, s se ia msuri pentru ca lucrtorii ceasigur serviciile s evite discuiile cu colegii, fumatul i mncatul n salon,consumul de buturi alcoolice, aranjarea inutei;

- personalul de serviciu nu va prsi locul de munc, nu va purta discuii ncontradictoriu, va evita gesticulrile i rsul forat, cscatul, scrpinatul, jocul cudiverse obiecte.

Ordinea de servire a preparatelor ntr-un meniu complet este urmtoarea :- gustri reci i calde- preparate din pete- antreuri reci i calde- preparate de bay nsoite de legume i salate- brnzeturi- produse de cofetrie-patiserie-

fructe.Pensiunea Poarta Apelor i trateaz clienii cu bucate tradiionale i buctrieinternaional i specialiti vntoreti.

6.7 Agrementul

Pentru petrecerea timpului liber, Pensiunea Poarta Apelor va pune la dispozitieo gama larga de activitati de agrement.

Excursii speciale in Delta Dunarii:

Plimbari cu salupe rapide


32/40

Plimbari cu vaporasul Partide de pescuit Excursii pe trasee comandate Mini excursii cu ATV-ul Plimbari cu caiace Plimbari cu barci cu motor Plimbari cu catamaranul pentru grupuri de pana la 15 pers.

Pentru buna dispozitie in cadrul pensiunii, va puteti delecta cu urmatoarelejocuri si activitati:

Jocuri de Darts Carti de joc Jocuri de sah si table Masa de ping-pong Palete badminton#

6.4 Comportamentul personalului

Pentru a evita greselile de comportament, personalul din pensiunile de turism,trebuie sa respecte urmatoarele principii fundamentale:

- Tratarea egala a tuturor pasagerilor- Cinstea si corectitudinea- Discretia- Asumarea greselilor

- Reprezentativitatea- Desfasurarea activitatii in liniste- Pastrarea reputatiei unitatii- Protejarea bunurilor pensiunii- Fidelizarea clientiilor

Reguli profesionale in relatia cu clientul:- clientul nu depinde de noi, noi depindem de el- clientul este scopul activitatii noastre- clientul ne face o favoare alegand hotelul nostrum,nu noi ii facem o favoare servindu-l

- clientul nu este o cifra statistica, ci o fiinta umana, cu sentimente, emotii, prejudecati.

Elemente de comportament profesional in relatia cu clientul:- tinuta fizica- sa fie clinic sanatos- sa se respecte pe sine- sa fie ospitalier- sa foloseasca deodorante , pasta de dinti , sapun- sa fie ingrijit

Nu sunt indicate:

- consumul de bauturi si alimente puternic mirositoare- frizura sau coafura neingrijita, parul murder


33/40

- barba nerasa la barbate- mainile murdare, cu unghii neingrijite- fardul exagerat.

Pozitia fata de client

- pozitia capului trebuie sa fie dreapta, degajata, nefortata- pozitia capului si a umerilor sa fie nefireasca

Nu sunt indicate:- tinutul mainilor in buzunare sau la spate- statul pe scaun in fata clientilor- rasul zgomotos, fumatul ,mancatul.- Pieptanatul , machiatul de fata cu clientul

Tinuta vestimentaraElemente indispensabile tinutei vestimentare;

- pentru barbati: camasa alba, trebuie sa fie foarte curate,sacoul si pantalonii trebuie safie bine calcite, ciorapii din bumbac de culoare negru sau bleumarin, incaltamintea deculore inchisa trebuie sa fie mereu curate sau lustruita.-pentru femei :bluza alba, trebuie evitat decolteul, si sa fie foarte curate, fusta trebuie saaiba o lungime peste genunchi,purtarea dresurilor in timpul serviciului esteobligatory,incaltaminte comoda de culoare negru inchis, dar pantoful sa fie inchis si nudecupat.Trebuiesc evitate accesoriile in exces.Ambii vor purta ecusoane pentru o identificarerapida.

11. Relatii stabilite cu furnizorii interni si externiParteneri interni:

- Paralela 45 una dintre cele mai mari agentii de pe piata romaneasca- Infinity Travel - Calea Calarasilor, Intrarea Stafetei, nr. 2- Delta Best Turism - Str. Mihai Bravu 90 - 96 (intersectia Dimitrov

Parteneri externi:

Club Mediterranee - singurul implantat puternic si pe pietele externe

Nouvelles Frontieres - care a adoptat o politica de creare de agentii exclusive inFranta si in Europa

Touristik Union International- in anul 1991 era cel mai mare tour-operator din

lume.

8. Stabilirea formelor de prezentare si vanzare a produselor turistice

In cadrul pensiunii Poarta Apelor turistii pot beneficia de un pachet de serviciiformat din cazare + pensiune completa + agreement.

De asemenea, clientii pot descoperi specialitaticulinare traditionale din peste sau din vanat,

preparate din produse proaspete si naturale.


34/40

Ciorba de peste, saramura, plachia, pestele marinat, peste sarat, malasolca,vareniki, crap cu varza, stiuca umpluta, ciorba ruseasca sunt doar cateva dintentatiile culinare din Delta Dunarii.

Specialitati Profesorul are cateva retete culinare din peste personale dintre care

cele mai renumite sunt:- stiuca la cuptor a la Prof''- ciorba din burta de peste- crap protap in sos tomat stins in vin- raci umpluti- drob de peste- conserva de peste- peste afumat- biftec tartar de peste- biban la minut

Picnic Masa se poate servi la pensiuni sau se pot

organizapicnic-uri in natura in locuri special alese pe malulcanalelor din Delta Dunarii.

Acestea pot avea loc in timpul calatoriilor pe traseeleturistice sau la mijlocul partidelor de pescuit.Ce poate fi mai

pitoresc decat o ciorba de peste la cujba, intr-un ceaun mare, pemalul apei? Alaturi, pescari povestesc cu mare placere legendelocale, intamplari ale lor sau auzite de la stramosi.Un gratar, osaramura sau chiar un peste la tacalie, prins proaspat sunt totatatea tentatii pentru a veni sa petreceti un sejur in DeltaDunarii.Ce-ati spune de un ceaun mare de raci fierti?Puteti deasemenea opta pentru un meniu vegetarian sau

preparate fara carne de porc si chiar fara peste.Atmostera Serile in Delta Dunarii le puteti petrece in jurul focului si in

armoniile cantecelor ucrainiene sau lipovenesti ale lautarilor sau grupurilor care au inrepertoriu cantece traditionale. La Crisan, tonul petrecerii il dau, de multe ori, douafiguri pitoresti ale locului, nea Vasile si nea Costica. Plini de o energie contagioasa lacei peste 70 de ani ai lor, totdeauna au alaturi armosca si toba cu care se fac auziti in totsatul.

II ORGANIZAREA SI EFICIENTA ACTIVITATII DESFASURATE INPENSIUNE

1.Organizarea, compartimentarea si amenajarea interioara a capacitatilor de locuit

Spatiile pentru cazare vor consta in:

Numar Suprafata utila

(m2)

Suprafata utila - Total

(m2)

Camere 9 14,25 128,25
http://www.deltatour.ro/preparate_traditionale_peste.htmlhttp://www.deltatour.ro/preparate_traditionale_peste.html


35/40

Hol camera 9 2,50 22,5

Grup sanitar 9 2,75 24,75

In functie de preferinte, clientii vor putea opta pentru urmatoarele pachete:

Cazare + bonus mic dejun inclus ( oferit din partea gazdelor)

Cazare + demipensiune;

Cazare + pensiune completa.

Fiecare camera va fi dotata cu televizor, frigider, baie cu dus, apa caldapermanent. Incalzire centrala, dar sunt si sobe teracota cu lemne pentru cine doreste(rustic, romantic).

Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajat pentru servire la masa si bar

cu 40 de locuri. Vor fi servite preparate specifice bucatariei romanesti: sarmalute in foi

de varza cu mamaliguta si ardei iute, placinta( cu branza, mere sau dovleac), ciorba de

perisoare, bors de peste, piftie de porc( doar in perioada Craciunului), saramura de

peste, tochitura cu mamaliguta, cozonac Specialitatea Poarta Apelor, etc.

Spatiul pentru servirea mesei va fi amplasat la parterul pensiunii astfel:

Parter Numar Suprafata utila

(m2)

Suprafata utila - Total

(m2)

Sala de mese 1 130,40 130,40


36/40

Bucatarie 1 29,05 29,05

Spalator 1 3,20 3,20

Bar 1 6,40 6,40

Total 307,50

2. Informatiile si datele necesare includerii pensiunii in cataloagul de reclamaturistica:

Date generale:Camere: 9

Locuri: 13Adresa: Gavrilov Corneliu nr298aLocalitate: TulceaContact: Popescu IonTelefon receptie: 0758045508Fax receptie: 0240527179Adresa web: www.pensiunea-poarta-apelor.ro

Facilitati cazare: Facilitati camere:

internet wireless parcare pazita TV fax pentru turisti plata cu cardul internet cablu foisor in curte frigider la comun transport cu salupa

internet in cameraincalzire centralabaie in cameraTV in cameraplasa tantari ferestreaer conditionat
http://www.info-delta.ro/orasul-tulcea-23/http://www.info-delta.ro/orasul-tulcea-23/http://www.pensiunea-poarta-apelor.ro/http://www.info-delta.ro/orasul-tulcea-23/http://www.pensiunea-poarta-apelor.ro/


37/40

INVESTII NECESARE PENTRU AMENAJAREA CAMEREI DE OASPETI CU

POSIBILITATEA SERVIRII MESEI ( 9 CAMERE )

INVESTITII AMENAJARI, DOTARI

Investitie pe camera : 20.000 ( x 9 camere)

Constructii = 25% 180.000 = 45.000Amenajari = 25% 180.000 = 45.000Finisari = 20% 180.000 = 36.000Mobilier = 20% 180.000 = 36.000Echipament = 10% 180.000 = 18.000

_______________________________

TOTAL = 180.000

FINANTARI

Autofinantare 50.000Subventii 50.000

Imprumuturi 80.000Total 180.000

Autofinantare = 28% 180.000 = 50.000Subventii = 28% 180.000 = 50.000Imprumuturi = 44% 180.000 = 80.000

_______________________________Total = 180.000

RAMBURSARI ANUALE

Rata 8.000Dobanda 4.800

Total 12.800

Naturainvestitiei

Anul Cost Amortismentedurata (ani)

Amortismentevaloare

* constructii 2005 45.000 20 2.250* amenajari 2006 45.000 10 4.500

* finisari 2007 36.000 5 7.200* mobilier 2008 36.000 10 3.600

* echipament 2009 18.000 5 3.600TOTAL x 180.000 x 21.150


38/40

Credit = 80.000Termen = 10 ani

Dobanda = 10%Rata = 8000

Nr. Anul Imprumut Rata Dobanda1 2005 80.000 8.000 8.0002 2006 72.000 8.000 7.2003 2007 64.000 8.000 6.4004 2008 56.000 8.000 5.6005 2009 48.000 8.000 4.8006 2010 40.000 8.000 4.0007 2011 32.000 8.000 3.2008 2012 24.000 8.000 2.4009 2013 16.000 8.000 1.60010 2014 8.000 8.000 8.000

VENITURI

- inchiriere camere 91.800- servirea mesei 111.150Total 202.950

Venituri din inchirierea camerelor

Camere Nr.camere

Tarif/noapte Venit/noapte(Nr. Camere tarif/noapte)

Total venituri(Venit/noapte 90 zile )

Single 5 100 500 500 90 = 45.000Double 4 130 520 520 90 = 46.800Total x x x 91.800

Venituri din servirea mesei

Mese Pret (lei) Venituri intr-o zi(pret unitar nr.

Turisti)

Total venituri(Venit/zi 90 zile)

Mic-dejun 25 25 13 = 325 325 90 = 29.250Pranz 40 40 13 = 520 520 90 = 46.800Cina 30 30 13 = 390 390 90 = 35.100Total x 2750 111.150

5 sigle 1 turist = 5 turisti4 double 2 turist = 8 turisti


39/40

INDICATORII CAPACITATII DE CAZARE

Numar nopti

- total (3 luni/an)- pe camera

810

Pret de comercializare/ noapte -single = 100-double = 130

CHELTUIELI DE FUNCTIONARE

a)Cheltuieli fixe totalCotizatii, promovare, publicitateCheltuieli de gestiune(telefon,curierat)Transport, deplasariImpozite pamant, cladiriTaxeAsigurari

28.00012.0007.0005.0002.0001.0001.000

b)Cheltuieli variabileAlimentatie-mic dejun-pranz-cinaCosturi cu personalulCosturi utilitati(apa, gaz, energie elctiricasi terminca)Costuri de intretinere

42.0005.0001.5002.0001.50025.00010.000

2.000

TOTAL CHELTUIELI (a+b) = 28.000 + 42.000 = 70.000Cheltuieli de functionare

a) Cheltuieli fixe total : cotizatii, promovare 2.000Ron, publicitate 10.000Ron, cheltuieli de gestiune(telefon,curietat) 7.000 Ron, transport, deplasari 5.000Ron, impozite 2 000 Ron, taxe 1.000 Ron, asigurari 1.000 Ron.

b) Cheltuieli variabile alimentatie : mic dejun 1.500 Ron, pranz 2.000 Ron,cina 1000 Ron ; costuri personal : manager (2 500 Ron), contabil (1 700 Ron), bucatar(900 Ron), 2 chelneri(2 x 700 Ron =1 400 Ron), 2 cameriste (2 x 650 Ron = 1300),

spalator (600 Ron); consum utilitati (apa, gaz, energie electrica si terminca) 10.000Ron; costuri intretinere 2.000 Ron.Cheltuielile fixe reprezinta 40% si respectiv cheltuielile variabile reprezinta 60% dinTOTAL CHELTUIELITOTAL CHELTUIELI (a+b) = 28.000 + 42.000 = 70.000

REZULTATE

VenituriCheltuieliProfit brut:

- din activitate

- pe cameraProfit net

202.95070.000

132.950

14.772,22111.800


40/40

Venit net disponibil 98.878

Venituri 202.950 RonCheltuieli 70.000 Ron

Profitul brut - din activitate = Venituri Cheltuieli202.950 Ron 70.000 Ron = 132.950 Ron

Profitul brut pe camera = profitul brut din activitate / nr. de camere132.950 Ron \ 9 camere = 14.772,22 RonProfitul net = profitul brut din activitate amortisment132.950 ron 21.150 Ron = 111800 RonVenit net disponibil = profitul brut din activitate impozit pe profit rambursari anuale132.950 Ron 21.272 Ron 12.800 Ron = 98.878 RonPrag de rentabilitate = cheltuieli fixe totale / ( pret de vanzare pe noapte- cheltuielivariabile pe noapte)28.000Ron \ (113,33 Ron 51,85 Ron) = 455,43%Pretul de vanzare\noapte = tariful pe camera single x nr. camere single + tariful pecamera dubla x nr. camere duble\ nr. total de camere100 Ron x 5 camere single + 130 Ron x 4 camere duble\ 9 camere = 113,33 RonCheltuieli variabile\noapte = cheltuieli variabile\ 90 zile x nr de camere42.000 Ron \ 90 zile x 9 camere = 51,85 Ron

INDICATORI DE EFICIENTA

Pragul de rentabilitatea- nr. nopti

Rentabilitatea economica

Termen de recuperare a investiei(ani)

455,43113,06%

1,35 1 anRentabilitatea economica = profit net / venit net x 100111.800 Ron \98.878 Ron x 100 = 113,06Termen de recuperare a investitiei(ani) = investitia totala \ profitul brut din activitate180.000 Ron \ 132.950 Ron = 1,35 ani (aproximativ 1 an)

proiect econ tur- pensiune

Documents