Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca ,Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA) , Romania Elveia-Probleme de mediu si solutii implementate.

Student(a): Porius Loredana Camelia EAM an 2Disciplina : Economia mediului, Ghere Marinela

INTRODUCEREElvetia, ara despre care s-ar putea vorbi la superlativ in multe domenii de activitate, este fara indoiala una dintre cele mai spectaculoase destinatii turistice din Europa.ntins de-a lungul prilor nordic i sudic aAlpilornEuropa de Vest-Central, Elveia cuprinde o mare diversitate de peisaje i climate pe o suprafa mic, de doar 41.285km.Populaia este de circa 7,9milioane, ceea ce are ca rezultat o densitate medie de circa 190 de locuitori pe kilometru ptrat. Elveia are o economie stabil, prosper i nalt tehnologizat. n 2011, ea era cea mai bogat ar din lume pe cap de locuitor (noiunea de bogie fiind definit cu includierea att a bunurilor financiare ct i nefinanciare).DupPIBnominal, este a nousprezecea economie din lume, iar n termenii paritii puterii de cumprare, este a treizeci i asea. Este al douzecilea cel mai mare exportator, n ciuda dimensiunii sale reduse. si are cel mai mare rating allibertii economicedin Europa pe 2010, acoperind ns mult i prin servicii publice. Elveia este cea mai inovativ ar de pe continent, avand una dintre cele mai puternice economii din lume. Cel mai important sector economic al Elveiei este producia industrial. n ar se producsubstane chimice,bunuri sanitare i farmaceutice,instrumente de msur tiinifice i de precizie, iinstrumente muzicale. Cele mai mari exporturi sunt cele de substane chimice (34% din exporturi), maini/electronice (20,9%), i ceasuri/instrumente de precizie (16,9%). Sectorul serviciilor n special cel bancari deasigurri,turismuli organizaiile internaionale sunt o alt important industrie pentru Elveia. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Bia )

RESURSE NATURALE:Potenial hidroelectric, cherestea, sare.FOLOSIREA USCATULUI::: ARABIL: 9,91%:: CULTURIPERMANENTE: 0,58%:: ALTE FOLOSIRI: 89,51% ( date din anul 2005)SUPRAFAA IRIGAT:250 km2(date din 2003)RESURSELE DE AP:53,3 km3(date din 2005)CANTITATEA DE AP EXTRAS::: TOTAL: 2,52 km3/an (24% / 74% / 2%):: PE CAP DE LOCUITOR: 348 m3/an (2002) ( http://www.scientia.ro/)

PROBLEME DE MEDIU Cele mai grave probleme, cu care se va confrunta omenirea n secolul XXI, sunt procesele de schimbare a climei, deertificarea solului ,diversitatea biologic si afectarea stratului de ozon. Aceste fenomene sunt determinate de modificrile eseniale, ce se produc n natur sub influena omului.Problemele de mediu dei nu constituie un domeniu nou n istoria omenirii, au crescut n importan i au depit frontierele geografice i generaionale odat cu dezvoltarea activitii economice. ntrebarea care apare aici se refer la modul n care actorii, spre exemplu statele, trebuie s devin contieni de posibilele riscuri, avnd n vedere c majoritatea, dac nu chiar toate aceste dileme globale de mediu pot avea efecte diferite asupra diferitelor ri: n vreme ce unele ri ar putea fi complet inundate de creterea nivelului oceanului planetar, prevestit de unele modele privind schimbrile climaterice, iar rile confruntate cu ariditatea pot fi martorele deertificrii complete a terenurilor lor agricole, altele pot experimenta o cretere a produciei agricole, din moment ce climatele mai calde din regiunile tradiional extreme ofer posibilitatea unor perioade mai ndelungate pentru creterea plantelor Problemele actuale cu care se confrunta Elveia sunt:poluarea aerului din cauza emisiilor de carburani, ploi acide, poluarea apei din cauza creterii utilizrii fertilizatorilor chimici din agricultur ct i din cauza pierderilor din biodiversitate. Elvetia este semnatara a mai multor acorduri referitoare la protecia mediului ,aceastea fiind: Poluarea aerului, Poluarea Aerului - Poluarea Atmosferic cu oxidani, Poluarea aerului Poluare organic, Poluarea aerului - Sulf 85, Poluarea aerului - Sulf 94, Poluarea aerului Compui Organici Volatili, Tratatul Antarctic, Biodiversitate, Schimbri Climatice, Protocolul de la Kyoto, Deertificare, Specii pe cale de dispariie, Schimbri de Mediu, Deeuri primejdioase, Depuneri reziduale marine, Conservarea Ecosistemului Marin, Protecia stratului de ozon, Poluarea naval, Esen de lemn tropical 83, Esen de lemn tropical 94, Zone umede, Vntoare de balene.Semnat, dar fr s fie ratificat acordul: Legea Mrilor N.B. (http://www.scientia.ro/ )

SOLUTII IMPLEMENTATE IN ELVETIA Elvetia detine un indelungat si dovedit record de ecologism si protectie a mediului.. Ca de exemplu , in 1914, aceasta tara a creat primul Parc Alpin(localizat in Alpi), iar traditia a fost continuata, pe masura ce tara a dezvoltat planuri de a infiinta cel putin inca 20 de asemenea parcuri. Caracteristica principala a peisajelor elvetiene este data de relieful montan ce detine o pondere mare din suprafeta totala a statului.Aceasta realitate geografica a atras dupa sine nevoia de a conserva bogatia naturii, sub toate aspectele ei, pentru a beneficia de ea si generatiile care vor urma. Parcul se intinde pe o suprafata de 172 km patrati si include sectoare montane, cu altitudini cuprinse intre 1400 m si 3170 m, ce detin specii de plante si animale caracteristice. Accesul pe teritoriul parcului este interzis chiar si cu cele mai simple si nepoluante mijloace de transport, cum este de pilda bicicleta. De asemeneam, in Parcul National Elvetian sunt interzise campingul, vanatul, focul, si inclusiv culesul florilor.Aceasta pentru ca flora si fauna intalnite aici fac parte din ecosisteme complexe intalnite din nefericire doar in putine locuri in Europa. (http://www.gradinamea.ro/Parcul_National_Elvetian_7604_588_1.html) Elvetia promoveaza turismul si prin indermediul hotelurilor eco-friendly acestea ofer reduceri clienilor care vin cu maini hibride, dispun de sisteme de nclzire care reduc emisiile de carbon cu pn la 80% anual, iar energia se extrage din lacurile din apropiere, procedur folosit i de nenumrate coli elveiene. In multe localiti elveiene, autoturismele sunt interzise, iar biciletele sunt principalul mijloc de transport. O initiativa legislativa in Elvetia depusa de Partidul Verzilor a cerut ca vehiculele cu motoare ce emit o cantitate excesiva de substante nocive, in special CO2 si particule fine, sa nu poata fi inmatriculate. Intial, cei din Partidul verzilor au cerut ca vehiculelor cutractiuneintegrala sa nu fie acceptate, insa au inclus dupa aceea si masinile de lux, care au un consum mare si care degaja o cantitate mare de CO2.(http://www.ziare.com/ferrari/modele/in-elvetia-65-de-modele-de-autoturisme-ar-putea-fi-interzise-370477). O alta solutie cu privire la probleme de mediu a fost introducerea autobuzelor hibride ,PostAuto Schweiz AG a devenit prima companie elvetiana care a introdus in transportul public autobuze dotate cu tehnologie fuel-cell. Pe strazile din orasul Brugg ruleaza cinci autobuze Mercedes-Benz Citaro FuelCELL Hybrid. Proiectul de dotare a sistemului de transport public cu autobuze eco este finantat de loteria Swisslos, si se ridica la 1,5 milioane de franci elvetieni. In urmatorii ani, PostAuto vrea sa testeze tehnologia fuel-cell, utilizand hidrogen pe post de combustibil, iar reprezentantii companiei spera sa economiseasca 2.000 de tone de carbon.(http://transporter.ro/si-9622-Stiri-Elvetia--inca-o-tara-cu-autobuze-hibride). Volvo si Scania produc autobuze cu motoare, care functioneaza pe biogaz. Astfel de autobuze sunt utilizate pe scara larga n zonele urbane din Elvetia: Berna, Basel, Geneva, Lucerna si Lausanne. Conform pronosticurilor Asociatiei Elvetiane pentru Industria Gazului,10% din vehicule functioneaza pe biogaz. (http://ecology.md/md/section.php?section=news&id=4417) Pentru o infrastructura moderna , prietenoasa cu mediul inconjurator ,elvetienii mai fac un pas in fata si isi modernizeaza reteaua de cale ferata. 430 de turnuri de control si peste 9.000 de dispozitive pentru semnalizare urmeaza sa fie modernizate si sincronizate la Sistemul European de Control al Trenurilor. Din 2017 , in Elvetia se vor instaura trenuri ghidate de instalatii electronice cu energie solara. Mai bine de jumatate din sistemele electronice feroviare vor fi adaptate pentru a functiona exclusiv panouri fotovoltaice. (http://www.hitechpedia.ro/) Ca si energie electricgenerat n Elveia , n proporie de 56% provine dinhidrocentrali de 39% dincentralele nucleare, ceea ce are ca efect faptul c reeaua electric nu genereaz aproape deloc CO2. La 25 mai 2011, guvernul elveian a anunat c intenioneaz s nceteze a mai folosi energia nuclear n urmtoarele 2 sau 3 decenii. Guvernul a votat pentru eliminarea treptat, deoarece dorim s asigurm o producie de energie sigur i autonom, a declarat ministrul energiei Doris Leuthard ntr-o conferin de pres de la Berna. Decizia a fost fundamentat pe consecinele accidentului nuclear de la Fukushima, care a artat c exist riscuri comportate de energia nuclear, ceea ce i crete costurile acestui tip de energie. Inteniile erau ca primul reactor s fie scos din funciune n 2019 i ultimul n 2034. Este vizibil deasemenea interesul lor pentru energiile verzi, eoliene noile mori de vant cu formele lor zvelte se zaresc tot mai des in peisajul pur, elvetian. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Bia) Elveia are unal dintre cele mai bune istorii ecologice din lumea dezvoltata ,a fost una dintre rile semnatare aleProtocolului de la Kyotodin 1998, i l-a ratificat n 2003. mpreun cuMexiculi cuCoreea de Sudformeag Grupul de Integritate Ecologic (EIG)ara este deosebit de activ n domeniul reciclrii i reglementrilor mpotriva polurii cu deeuri, fiind una dintre principalele ri reciclatoare din lume, cu o proporie aflat ntre 66% i 96% (n funcie de zona rii) a materialelor reciclabile care sunt reciclate. n multe locuri din Elveia, evacuarea deeurilor casnice se pltete. Gunoiul (cu excepia deeurilor periculoase, cum ar fi bateriile etc.) se colecteaz doar dac este pus n saci cu eticheta taxei ecologice, sau n saci oficiali cu suprataxa pltit la achiziionare. Aceasta d un impuls financiar reciclrii la maximum, ntruct depunerea deeurilor pentru reciclare este gratuit.Aruncarea ilegal de deeuri nu se tolereaz, dar de regul aplicarea legii se limiteaz la nclcrile ei ce implic mari cantiti de deeuri la intersecii de drumuri sau n locuri publice. Amenzile pentru enplata taxei de deeuri se nscriu ntre 200500 de franci. Elveia are cel mai eficient sistem din lume pentru reciclarea ziarelor vechi i a deeurilor din carton. Colectari publice organizate de voluntari cu logistic de transport feroviar cu costuri reduse au nceput s se organizeze nc din 1865 sub conducerea cunoscutului industria Hans Caspar Escher (Escher Wyss AG), care a construit prima fabric modern de hrtie din Elveia laBiberist. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Bia)Cum se rezolv problema reciclrii deeurilor n Elveia ncepnd cu anul 2000, Elveia a adoptat legea, n conformitate cu care toate deeurile nesupuse reciclrii, trebuie s fie arse la fabricile speciale. Astfel dispare nevoia de a ngropa deeurile. Persoana care livreaz gunoiul, cumpr pachete de gunoi speciale, adic, pltete pentru cantitatea de deeuri pe care le produce. Acest gunoi este ars la incineratorul local, care ofer energie i cldur pentru sistemul central de termoficare. n Elveia, astfel de fabrici sunt construite n fiecare regiune. Fabricile ard n medie aproximativ 160 mii tone de gunoi pe zi, oferind cldur pentru 18 mii de persoane. n scopul siguranei ecologice, aceste fabrici au fost modernizate cu filtre speciale. (http://ecology.md/md/section.php?section=ecoset&id=9413) n total, n Europa au fost reciclate, n 2010, 35% din deeurile municipale, ceea ce nseamn o mbuntire semnificativ comparativ cu procentul de 23% din 2001. Totui, pentru multe ri, ndeplinirea obiectivelor impuse de UE privindreciclarea a 50% din deeurile menajere i deeurile similare acestora pn n 2020 va fi dificil n prezent, se pare c Bulgaria i Romnia recicleaz proporii mici de deeuri municipale, astfel nct, pentru ndeplinirea obiectivului pn n 2020, creterea ratei de reciclare n aceste ri ar trebui s fie mai mare de 4 puncte procentuale pe an n aceti zece ani o performan pe care nicio ar nu a reuit s o ating ntre 2001 i 2010. Elveia inregistreza o rata de reciclare de (51%) .( http://www.eu-news.ro/economie/tematici/mediu/) Ca si agricultura in anul 2008 numarul de ferme ecologice din Elvetia a fost estimat la peste 6000 de ferme. Potrivit organizatiei Bio Suisse in prezent sunt 121 000 de hectare gestionate organic, constituind 12% suta din suprafata agricola a Elvetiei. Mai multi factori au condus la aceasta crestere: ingrijorarea consumatorilor cu privire la alimentele mai putin sanatoase; agro-politica de mediu a guvernului, care sprijina fermele ecologice, cu subventii anuale; disponibilitatea de alimente ecologice in cele doua lanturi de supermarketuri dominante, Coopssi Migros; conlucrarea dintre organizatia Bio Suisse si institutia FiBL, care furnizeaza date din cercetare si sfaturi practice pentru agricultori. Legislatia elvetiene cere respectearea standardelor minime ecologice pentru a acorda subventii agricole:rotatia culturilor, cu cel putin patru culturi; masurile de combatere a eroziunii solului; echilibru nutritional al plantelor; biodiversitate. In plus, fermierii elvetieni pot alege din diferitele programe speciale, programul de protectie al terenurilor prin garduri vii sau programul de bunastare a animalelor In Elvetia, tara muntoasa prin excelenta, agricultura ecologica (biologica) se practica pe 10% din suprafata agricola, agricultura durabila pe 80% si cea intensiva (conventionala) pe doar10% din terenul agricol In schimb in Romania, pe viitor, o structura aproximativa ar fi: 10-15% agricultura ecologica, 20-35% agricultura durabila si 50-70% agricultura intensiva. Avand in vedere faptul ca, dupa Franta, la noi s-ar putea gasi cele mai favorabile conditii naturale pentru culturile agricole din Europa.(http://www.gazetadeagricultura.info/eco-bio/614-agricultura-ecologica/3072-agricultura-ecologica-in-elvetia.html)

TABEL CU PERFORMANTE ECOLOGICE: In zilele noastre asistam la... inverzirea intregii politici europene, precum si a mediului de afaceri si a liniilor de productie. Ne conducem dupa imperative ecologice in aproape tot ce facem: masini, energie, locuri de munca, tehnologie, finante, politica si guvernare. Totusi, exista diferente mari intre angajamentele ecologice ale celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE). Majoritatea tarilor vad o oportunitate in ecologie, dar unele trebuie impinse de la spate prin directive draconice instituite la Bruxelles. Centralizand datele din cinci studii de mediu internationale, Europa apare ca motorul ecologic principal in lume. Capacitatea de a produce electricitate nepoluanta va fi factorul principal care va mentine Europa in fruntea cursei pentru protectia mediului. Tabelul cu performantele ecologice ale tarilor europene contine cinci indicatori.La fiecare dintre ei s-a stabilit o ierarhie a celor 29 de tari europene . Tarile cele mai verzi au scorurile totale cele mai mici.Indicator 1: Indicele de performanta a mediului (EPI) Indicator 2: Indicele planetei fericite (HPI)Indicator 3: Indicele de performanta in schimbarea climatica (CCPI) Indicator 4: Biodiversitatea(BIODIV)Indicator 5: Sisteme de energie regenerabila(RES)(http://www.erd.ro/Care_este_cea_mai_verde_tara)Reciclare

Hoteluri Eco-frendly Rezervatii naturale Parcuri alpine

ELVETIA INOVATIE PENTRU SANATATEInfrastructura ecologica

Energie

Agricultura ecologica

Autobuze hibride

Mediu verde si curat

ELVETIA ROMANIA Elveienii valorific potenialul agriculturii ecologice n ara noastr. Din ce n ce mai muli agricultori elveieni se stabilesc n Romnia, unde pot cumpra suprafee agricole de cteva sute de hectare la preuri semnificativ mai mici i mai apoi export produsele biologice obinute n Elveia sau Germania. Avnd o suprafa agricol de 15 milioane de hectare, Romnia i dorete s devin pe viitor grnarul Europei. Aceasta se situeaz pe locul doi, dup Frana (4 milioane de hectare) n ceea ce privete suprafaa ecologic. Potenialul este cu att mai mare cu ct Bruxellesul va dubla ncepnd cu 2014 subveniile PAC (Politica Agricol Comun) . (http://www.gazetadeagricultura.info/eco-bio) Programul Romno-Elveean - n cadrul obiectivului general al Programului de Cooperare Romno-Elveian de a reduce disparitile economice i sociale din cadrul Uniunii Europene extinse, obiectivul general al interveniei este de a mbunti calitatea serviciilor de sntate n domeniul serviciilor de urgen pre-spitaliceti i spitaliceti. Prin aceast selecie OIE mpreun cu Ministerul Sntii din Romnia i propun s identifice o Agenie Executiv pentru elaborarea i implementarea proiectului mbuntirea calitii serviciilor de urgen pre-spitaliceti i spitaliceti prin dezvoltarea i implementarea unui program de formare. Suma alocat Romniei n cadrul acestei asistene financiare este de 181 mil. CHF, perioada de angajare a fondurilor fiind de 5 ani de la data aprobrii creditului cadru de ctre Parlamentul elveian, iar cea a plii efective de 10 ani. (http://www.swiss-contribution.ro/swiss/) Municipiul Cluj-Napoca i-a depuscandidaturan 2012 n programul de mbuntire a mediului nconjurator, finanat n proporie de 85% de Elveia, i care are valoarea de 37 de milioane defranci elvetieni. Primariile partenere nproiecttrebuie s depun o co-finanare de 15 la suta. ( http://cluj-ecologica.blogspot.ro/ ) Fondurile vor fi directionate ctre investitii n reabilitarea termic a unor cldiri din patrimoniul municipiului, coli i grdinie, dar i pentru modernizarea centrarelor termice, n parteneriat cu Regia Autonom deTermoficare. n plus, din acest banimaipot fi reabilitate staiile de transport n comun i dotarea lor cu instalaii de iluminat bazate pepanouri solarei pentru achizitionarea unorautobuzeecologice. Clujului i va reveni suma de 9 milioane defranci elvetieni, adic 7,4 milioane deeuro. (http://www.stiridecluj.ro/politic/autobuzele-electrice-pe-bani-elvetieni-vor-fi-cumparate-numai-in-2014)

CONCLUZIE

Elvetia este considerata cea mai frumoas i cea mai ecologic stabil ar din lume , cu un puncataj maxim de puncte in ceea ce priveste gradul de impadurire, calitatea apei si diversitatea habitatului. Ea va ramane mereu o tara independenta , preocupata sa valorifice calitatea vietii pe toate planurile. Este una dintre tarile care constentizeaza problemele majore ale mediului, facand mari eforturi in acest sens. Putem spune ca este o tara care acorda o mare importanta generatiilor viitoare si mediului , iar aceastea sunt vizibile in rezultatele obtinute. Ceea ce este placut impresionant este ca aceasta tara vrea sa sprijine intreaga Europa prin programele de finantare , pentru dezvoltarea si imbunatatirea calitatii vietii . Cu siguranta ca Elvetia poate fi un exemplu pentru toata tarile , in special pentru Romania care se aseamana din punct de vedere geografic si are toate resursele necesare pentru a dezvolta politici de mediu.

BIBLIOGRAFIE

Economia Mediului Marinela Ghere , 2010 Edit. Risoprint , Cluj-Napocahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Bia , Accesat: 04.04.2014 http://www.scientia.ro/ , Accesat:04.04.2014http://www.gradinamea.ro/Parcul_National_Elvetian_7604_588_1.html , Accesat: 04.04.2014 http://www.ziare.com/ferrari/modele/in-elvetia-65-de-modele-de-autoturisme-ar-putea-fi-interzise-370477 , Accesat : 04.04.2014http://transporter.ro/si-9622-Stiri-Elvetia--inca-o-tara-cu-autobuze-hibride , Accesat:04.04.2014http://ecology.md/md/section.php?section=news&id=4417 , Accesat:04.04.2014http://www.eu-news.ro/economie/tematici/mediu/ , Accesat:05.04.2014http://www.gazetadeagricultura.info/eco-bio/614-agricultura-ecologica/3072-agricultura-ecologica-in-elvetia.html , Accesat: 05.04.2014http://www.erd.ro/Care_este_cea_mai_verde_tara , Accesat:05.04.2014http://www.gazetadeagricultura.info/eco-bio , Accesat:05.04.2014http://www.swiss-contribution.ro/swiss/ , Accesat:05.04.2014http://cluj-ecologica.blogspot.ro/ , Accesat:05.04.2014http://www.stiridecluj.ro/politic/autobuzele-electrice-pe-bani-elvetieni-vor-fi-cumparate-numai-in-2014 , Accesat:05.04.2014http://www.hitechpedia.ro/ , Accesat: 05.04.2014

10