1

Anexă

la Hotărârea nr. 147/2011

CONCURS DE PROIECTE DE MANAGEMENT PENTRU POSTUL

VACANT DE DIRECTOR AL BIBLIOTECII JUDEŢENE „BOD

PÉTER” – BOD PÉTER MEGYEI KÖNYVTÁR, SF. GHEORGHE

PROIECT DE MANAGEMENT

(2011–2016)

Sf. Gheorghe, 24 august 2011

2

Introducere

Proiectul de management de faţă intenţionează să identifice direcţiile strategice, cadrul

operaţional, respectiv resursele financiare, spirituale şi umane care să facă posibilă

funcţionarea în condiţii moderne, eficiente şi atractive a Bibliotecii Judeţene „Bod Péter” –

Bod Péter Megyei Könyvtár din Sf. Gheorghe (în continuare: Biblioteca), atât la nivel de

conducere (management), cât şi la nivelul organizării şi desfăşurării activităţii angajaţilor,

respectiv pe planul relaţiei instituţiei cu utilizatorii săi, cât şi pe cel al impactului său asupra

acestora. În acest sens proiectul analizează situaţia actuală a Bibliotecii şi se străduieşte să

prevadă cât mai precis cu putinţă evoluţia acesteia, mai ales pe termen scurt şi mediu.

Totodată, pornind de la rezultatele şi obiectivele de până astăzi ale Bibliotecii,

proiectul stabileşte pentru perioada 2011–2016 elementele esenţiale ale unui proces de

dezvoltare continuă şi durabilă a instituţiei, subsumat viziunii manageriale proprii, formulat

astfel:

Biblioteca să fie peste zece ani:

* un loc de întâlnire preferat al comunităţii, una dintre instituţiile culturale cele mai

frecventate pe plan local (deoarece în cultură valoarea produselor – în acest caz, cea a

serviciilor şi programelor Bibliotecii – creşte direct proporţional cu numărul de

consumatori/utilizatori);

* o resursă reală de cultură, informaţie şi spiritualitate, promotor al lecturii,

documentării şi al educaţiei continue;

* capabilă să contribuie în mod real, mai ales prin fondul său livresc şi

documentaristic ţinând de istoria locală şi regională, la formularea şi exprimarea identităţii

comunităţii covăsnene;

* capabilă să-şi asume un rol regional complex ca instituţie profesională şi de

specialitate, respectiv, în mod potenţial, să dezvolte un anumit avantaj competiţional faţă de

instituţiile similare din regiune şi din ţară;

* capabilă să se adreseze eficient şi atractiv unui public utilizator de dimensiunea

numerică a cel puţin unui sfert din populaţia localiăţii în care îşi are sediul, proiectat pe

3

toate categoriile de vârstă şi ocupaţionale, la serviciile şi programele Bibliotecii apelând, pe

cât posibil, persoane care asociază modul de viaţă activ şi cu curiozitatea intelectuală, cu

apetitul pentru cunoaştere, fiind conştienţi de oferta culturală destinată satisfacerii nevoilor

lor spirituale, fructificând-o din plin pe aceasta.

Ca urmare, misiunea Bibliotecii este de a funcţiona – ca instituţie culturală – cu un

rol tot mai activ şi complex de spaţiu comunitar veritabil, respectiv ca partener cultural şi

socio-cultural real într-o sferă geografică şi instituţional-organizaţională cât mai largă,

aflându-se în slujba evidenţierii, păstrării şi a confluenţelor valorilor comunităţii din

municipiul Sf. Gheorghe şi din judeţul Covasna. La îndeplinirea misiunii serveşte atât

îmbunătăţirea continuă a serviciilor bibliotecare şi informaţionale ale instituţiei, cât şi

legătura ei vie cu bibliotecile publice şi instituţiile, organizaţiile culturale din judeţ şi din

regiune, dar şi din ţară şi din străinătate, respectiv suita de programe şi proiecte culturale

ale Bibliotecii, atât cele proprii, cât şi cele realizate în parteneriat.

Există în mod real atât oportunităţi, cât şi riscuri care pot apărea ca urmare, pe de o

parte, a diversificării din ce în ce mai intense a ofertei culturale şi a celei de petrecere a

timpului liber, iar pe de altă parte de existenţa în mod progresiv a unor mijloace variate

pentru citit şi pentru procurare de informaţii. De aceea, în tot acest proces, pe care l-am

schiţat mai sus, un element-cheie al relaţiei instituţionale cu utilizatorii (cu publicul) trebuie

să fie modul de abordare personală, empatică, respectiv comunicarea interumană credibilă,

prestaţia profesională fără cusur, furnizoare de impresii pozitive persistente, în spiritul

trăirilor comunitare veritabile – într-un fel şi ca alternativă la utilizarea exclusivă a

mijloacelor de lectură şi de informare electronice, digitale, destinate uzului individual,

acestea fiind ultraperformante şi practice, însă prezentând şi tentaţia înstrăinării de spaţiile şi

evenimentele comunitare, pe care le oferă şi Biblioteca.

4

A. Analiza socio-culturală a mediului în care Biblioteca îşi desfăşoară activitatea şi

propuneri privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent

a.1. Despre Bibliotecă, despre alte instituţii care se adresează aceleiaşi comunităţi şi despre

mediul în care funcţionează

Biblioteca funcţionează cu statutul de bibliotecă judeţeană, în forma organizatorică

actuală, din anul 1974. Înglobează astăzi următoarele compartimente: Împrumut pentru

adulţi, Împrumut pentru copii, Sala de lectură, Informare şi metodic, Filiala (în cadrul

Serviciului relaţii cu publicul cititor), Prelucrarea colecţiilor, Compartimentul administrativ,

respectiv Compartimentul de întreţinere şi deservire, având în total 30 de angajaţi. Instituţia

deţine o sală festivă mare, destinată desfăşurării unor evenimente culturale cu public mai

numeros, fiind un spaţiu comunitar predilect şi popular, utilizat în parteneriat organic cu

Centrul de Coordonare Culturală al Republicii Ungare, al cărui sediu este găzduit de clădirea

Bibliotecii.

Biblioteca este implicit şi biblioteca municipiului reşedinţă de judeţ în care

funcţionează, având şi o filială în Sf. Gheorghe, localitate cu o populaţie de circa 62.000 de

locuitori. În localitate funcţionează, pe lângă Bibliotecă, mai multe instituţii culturale (de

spectacole, de evenimente culturale, deţinătoare de colecţii, respectiv de organizare-

administrare-animare a sferei culturale), astfel şi următoarele: Teatrul „Tamási Áron” (de

care aparţine Teatrul de Păpuşi „Cimbora”, respectiv trupa de teatru-mişcare M Studio) ,

Teatrul „Andrei Mureşanu”, Muzeul Naţional Secuiesc (de care aparţine şi Galeria de Artă

„Gyárfás Jenő”, respectiv Spaţiul Expoziţional de Artă Contemporană MAGMA), Muzeul

Carpaţilor Răsăriteni, Ansamblul de Dansuri „Treiscaune”, Casa de Cultură Municipală

„Kónya Ádám”, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, Casa cu Arcade, Casa „Míves”,

Casa de Cultură a Sindicatelor. Se poate constata pe baza experienţelor empirice de studiere a

publicului diferitelor manifestări culturale, că dintre acestea, publicul-ţintă al Bibliotecii se

interferează în cea mai mare măsură cu cel al Muzeului Naţional Secuiesc, cel al Ansamblului

de Dansuri „Treiscaune”, cel al Casei de Cultură Municipale „Kónya Ádám”, cât şi cel al

5

celor două teatre (segmente de public care, se înţelege, se compun într-o măsură însemnată

din aceleaşi persoane).

Biblioteca răspunde din punct de vedere profesional şi metodic de funcţionarea celor

39 de biblioteci publice municipale, orăşeneşti şi comunale din judeţul Covasna (regiune cu

circa 222.000 de locuitori), acordându-le acestora asistenţă în acest sens. Deasemenea,

Biblioteca şi-a asumat un rol organizatoric important în elaborarea şi menţinerea a câtorva

expoziţii literare permanente, atât în sediul propriu, cât şi în trei locaţii exterioare din judeţ

(Aita Mare, Ilieni, Zagon). O altă expoziţie, de cărţi şi documente biobibliografice, cu

tematică variabilă, legată de evenimente şi aniversări culturale, este găzduită de holul de la

parter al Bibliotecii.

Biblioteca deţine o colecţie considerabilă de documente de uz şi de utilitate public(ă),

care se constituie atât din material cu caracter general (enciclopedic), cât şi de natură

specifică, astfel şi un fond cultural maghiar important. Acordă o atenţie sporită dezvoltării

depozitului legal pentru publicaţiile editate în regiune, mai ales celor cu implicaţii şi referiri

covăsnene ţinând de istoria locală şi regională.

Fondul bibliotecii însuma la finele anului 2010 un total de 220.354 de unităţi

bibliotecare (cărţi, ziare, reviste, documente audiovizuale), incluzându-se aici şi fondul

filialei bibliotecii, situată în str. Sporturilor din Sf. Gheorghe (unde se află în jur de 15.000 de

documente). Numărul utilizatorilor înscrişi ai bibliotecii era (la 31 decembrie 2010) de 7232,

dintre care 77% de naţionalitate maghiară, 21% de naţionalitate română, 2% de alte

naţionalităţi.

Prin activităţile şi proiectele pe care şi le asumă, Biblioteca se străduieşte – în spiritul

misiunii sale, enunţate în introducerea la prezentul plan de management – să fie un spaţiu

comunitar veritabil, în care utilizatorii săi să beneficieze, pe lângă serviciile bibliotecare

tradiţionale, şi de servicii informaţionale şi comunicaţionale pe o paletă tematică cât mai

variată. Prin programele şi evenimentele culturale organizate, menite să asigure publicului

petrecerea utilă şi plăcută a timpului liber, Biblioteca doreşte să ia parte în măsură

semnificativă la îmbunătăţirea vieţii spirituale covăsnene şi transilvănene.

6

Instituţia îşi are sediul într-o clădire monument istoric (construită în 1832, fiind fostul

sediu al administraţiei comitatului Treiscaune), şi poartă din septembrie 2006 numele lui Bod

Péter (1712–1769), preot reformat, scriitor teolog, istoric originar din comuna Cernatul de

Sus (jud. Covasna).

Biblioteca are o instituţie de profil înfrăţită, Biblioteca Judeţeană „Eötvös Károly” din

Veszprém (Ungaria), are relaţii profesionale bune cu Biblioteca Judeţeană şi Municipală

„Bródy Sándor” din Eger (Ungaria), cu Institutul Bibliotecar din Budapesta, respectiv cu

celelalte biblioteci judeţene din România (mai ales cu cele din judeţele învecinate: Harghita,

Braşov), majoritatea angajaţilor Bibliotecii fiind membri ai Asociaţiei Bibliotecarilor

Maghiari din România, cât şi ai Asociaţiei Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din

România (filiala judeţeană Covasna a acesteia din urmă s-a constituit în ianuarie 2011).

Partenerii organizatorici şi culturali ai Bibliotecii au fost în ultimii ani următoarele

entităţi: în majoritatea cazurilor, Asociaţia Culturală Mikes din judeţul Covasna, Centrul de

Coordonare Culturală al Ungariei, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna (toate din Sf.

Gheorghe), respectiv, ocazional sau pe proiecte, următoarele instituţii şi organizaţii din Sf.

Gheorghe sau din regiune: Muzeul Naţional Secuiesc, Asociaţia Culturală şi pentru Tineret

MUKKK, Editura Charta, Editura Medium, Grupul de organizare a programului „Seri

Albastre”, Cinemateca „Huszárik” a Casei de Cultură Municipală „Kónya Ádám”, Grupul de

organizare a Zilelor Sf. Gheorghe, Societatea de Hungarologie din România, Centrul de

Studii Europene (Arcuş), Centrul de Cultură Arcuş, Asociaţia de Tineret „Ecou”, Grupul

Crescendo şi Consiliul Elevilor de la Colegiul Naţional Mihai Viteazul, Grupul de Creaţie

Fotografică „KépVidék”, Societatea de Micologie „László Kálmán”, Şcoala Populară de Arte

şi Meserii, Liceul de Artă „Plugor Sándor”, Asociaţia „Cabiria” (Sf. Gheorghe), Societatea

Muzicienilor Maghiari din România (Cluj), Societatea Economiştilor Maghiari din România

– filiala jud. Covasna, Teatrul „Tamási Áron”, Teatrul „Andrei Mureşanu”, redacţia revistei

culturale Cimbora (Sf. Gheorghe), Editura Pallas–Akadémia şi redacţia revistei culturale

Székelyföld (Miercurea-Ciuc), redacţia revistei literare Látó şi Editura Mentor (Tg. Mureş),

redacţia revistei culturale Korunk, editura Polis, editura Kriterion (Cluj), editura Pont

(Budapesta), Fundaţia FER (Sf. Gheorghe), portalul Zibo.ro. Printre instituţiile care au

7

acordat sprijin determinant în acest sens se numără Consiliul Judeţean Covasna, Primăria

mun. Sf. Gheorghe, Muzeul Literar „Petőfi”, Institutul Bibliotecar (Budapesta).

Analiza mediului cultural local

O cercetare efectuată în 2008 de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii,

intitulată Vitalitatea culturală a oraşelor din România”, reliefează pentru municipiul Sf.

Gheorghe un indice de vitalitate culturală de 0,82 (Clujul fiind primul în clasament cu 3,5, pe

ultima poziţie aflându-se Roman cu –0,2). Dintre componentele generatoare ale acestui indice

se desprind pe plan pozitiv resursele umane (1,6), industriile creative (1,66), respectiv

activităţile culturale (1,03), dar şi susţinerea de la bugetul local (1,9), în legătură cu care –

referindu-se la susţinerea bugetară şi atenţia acordată culturii de autorităţile locale – studiul

constată: în cadrul oraşelor de mărime medie, surprind sumele importante alocate în localităţi

din partea central-vestică a ţării (Miercurea Ciuc, Bistriţa, Sfântu Gheorghe, Sighişoara,

Lugoj ş.a). La polul opus, în privinţa componentelor indicelui din Sf. Gheorghe, se află

infrastructura (–0,12).

Studiul constată o situaţie bună în privinţa bibliotecilor din oraşele regiunii covăsnene,

asemuind starea de fapt cu cea specifică, în general, oraşelor medii (Slobozia, Miercurea

Ciuc, Deva, Petroşani, Tulcea, Alba Iulia), valorile indicând nivele de echipare cu biblioteci

relativ asemănătoare din oraşele mari.

Un alt studiu, efectuat în 2010 de firma bucureşteană Cultural Communication la

comanda Primăriei municipiului Sf. Gheorghe, intitulat Analiza sectorului cultural din oraşul

Sfântu Gheorghe. Practici culturale şi oferta culturală locală, are la bază un eşantion de de

893 de subiecţi chestionaţi în perioada 20 noiembrie – 15 decembrie 2010, rezidenţi ai

localităţii, cu vârste de 15 ani şi peste aceasta, 46% dintre aceştia fiind bărbaţi, iar 54% femei.

Studiul a vizat următoarele teme parţiale: consumul privat şi cel public de cultură la nivelul

oraşului (în privinţa celui public: practicile de participare şi identificarea preferinţelor faţă de

oferta culturală locală, cu subcapitole referitoare la percepţia asupra autorităţilor locale şi

informaţii despre practicile de consum ale respondenţilor legat de evenimentele culturale şi

8

sursele de informare utilizate); notorietatea instituţiilor culturale locale şi imaginea acestora;

oferta culturală locală (gradul de cunoaştere a acesteia, percepţia publicului în raport cu oferta

culturală locală, preferinţele şi dezideratele publicului faţă de aceasta); Zilele Oraşului Sfântu

Gheorghe (notorietate, nivel de participare).

Studiul face referire la materialul redactat de Centrul de Cercetare şi Consultanţă în

Domeniul Culturii, intitulat Vitalitatea culturală a oraşelor din România – 2010, în care Sf.

Gheorghe are un indice de vitalitate culturală de 0,86. Deşi studiul viza în primul rând

instituţiile de spectacol, în chestionare existau şi întrebări referitoare la alte domenii culturale

(muzeal, bibliotecar etc.). Biblioteca apare la capitolul referitor la notorietatea spontană a

celor mai recunoscute instituţii la nivelul oraşului Sf. Gheorghe, cu un procent de 4%. (Cifra

relativ mică se explică şi prin faptul că nu au fost chestionate unele categorii de vârstă –

elevii, de exemplu – din care provin destul de mulţi utilizatori ai Bibliotecii.)

Studiul relevă, deasemenea, faptul că dotarea cu biblioteci a reşedinţei judeţului

Covasna este una dintre cele mai bune din ţară, fiecare mie de locuitori fiind deservită de mai

mult de cinci biblioteci (5,5 biblioteci / 1000 de locuitori, locul trei); astfel, se poate vorbi de

o facilitare puternică a accesului la cultura scrisă.

Materialul evidenţiază şi nivelul de implicare (bugetară) ridicat a autorităţilor în

funcţionarea vieţii culturale locale, asociat cu valori destul de bune şi pentru celelalte

categorii de indicatori.

Se poate vorbi, deci, pe plan local şi regional de o viaţă culturală intensă, în ciuda

lipsei unei strategii (politici) culturale locale şi regionale actualizate.

În Planul de dezvoltare a judeţului Covasna pe termen mediu (2006–2013), redactat

cel mai probabil în 2005–2006, este dedicat un capitol „mediului social şi cultural”. Acesta

relevă mai degrabă o serie de lipsuri şi carenţe funcţionale ale vieţii culturale regionale,

menţionând însă că pentru suplinirea, respectiv soluţionarea unei bune părţi din acestea ar fi

nevoie în primul rând de voinţă conjugată, comună din partea instituţiilor abilitate, respectiv

de o schimbare de mentalitate care să conducă la percepţia că sectorul cultural nu este doar un

consumator de resurse, ci – mai ales pe plan mediu şi lung – un sector în care trebuie investit,

deoarece activitatea acestui domeniu poate asigura, între altele, un anumit echilibru în

9

conştientul colectiv al societăţii, mai ales în perioade de criză, respectiv este domeniul în care

se creează valori persistente în timp.

Documentul propune, în vederea relansării reale şi durabile a mediului cultural

judeţean, următoarele scopuri strategice:

„- Şanse egale pentru folosirea bunurilor şi serviciilor culturale pentru indivizi şi

comunităţi.

- Întărirea identităţii culturale civile, prin scăderea ratei de emigrare a tinerilor şi a

talentelor, crearea locurilor de muncă, a posibilităţilor şi a valorilor, respectiv păstrarea

moştenirilor culturale cu metode contemporane.

- Stimularea şi acordarea unui sprijin profesional şi material instituţiilor de cultură şi a

organizaţiilor non-guvernamentale pentru evoluţia metodologică, tehnică, infrastructurală şi

informatică, şi pentru formarea parteneriatelor, pentru includerea lor în reţeaua culturală.

- Valorificarea eficace a valorilor judeţene în procesul de integrare regională, lărgirea

relaţiilor cooperaţionale.

... - Protecţia moştenirilor culturale materiale, valorificarea moştenirii spirituale,

păstrarea sau după caz, reînvăţarea şi reînvierea tradiţiilor, inventarierea tuturor valorilor

culturale, promoţia lor şi conştientizarea acestora în rândul maselor de oameni, folosirea lor

cu inteligenţă, stimularea şi susţinerea diferitelor forme de manifestări culturale care au ca

bază participarea comunităţii.”

Ca o concluzie a capitolului, se formulează următoarele, făcându-se în acest pasaj şi

singura referire la sfera bibliotecară din judeţ: „Este importantă susţinerea continuă a

amplasamentelor pentru obiective culturale în fiecare comună, modelarea spaţiilor acestora

după necesităţile culturale actuale, formarea infrastructurii (a sistemelor tehnologice aferente,

maşini, mobilier, echipamente, întreţinerea şi dezvoltarea bibliotecilor), crearea posibilităţilor

de formare şi de reconversie profesională, realizarea muncii metodologice continue şi

publicarea rezultatelor.”.

Pe site-ul Consiliului Judeţean Covasna (www.kvmt.ro) este postată în prezent

strategia turistică a regiunii, în care găsim referiri la aspectele culturale ale planului aferent,

fiind menţionate, ca puncte tari ale unei analize SWOT în acest sens, şi următoarele:

10

Obiceiuri, tradiţii; Meşteri populari; Monumente istorice, conace (ceea ce concordă cu

atenţia intensificată referitor la valorile istoriei locale şi regionale, manifestate atât pe planul

clădirilor şi obiectelor de patrimoniu, cât şi pe planul culturii scrise). Tot aici figurează şi

formularea „Locuri de întâlnire pentru comunitate, puncte internet”, care coincide – probabil

neintenţionat, dar în mod interesant – cu ceea ce se întâmplă în cadrul programului naţional

de dezvoltare a bibliotecilor publice „Biblionet”, derulat de Fundaţia IREX şi partenerii săi,

program prin care bibliotecile din oraşe şi comune sunt dotate cu echipamente IT pentru

navigare pe Internet şi căutare de informaţii, respectiv pentru desfăşurarea unor acţiuni

culturale cu mijloace multimedia, iar bibliotecarii sunt instruiţi ca să asigurare funcţionarea

cât mai bună a acestor stabilimente – care astfel ar putea îndeplini chiar şi rolul acelor

stabilimente care în strategia turistică sunt menţionate sub denumirea de Centre de Informare

Multifuncţională. (Biblioteca participă la acest program din aprilie 2010.)

Practica culturală de astăzi din judeţ indică faptul că – intenţionat sau intuitiv din

partea coordonatorilor vieţii culturale – se iau în considerare în măsură mare acele roluri ale

sectorului cultural care au efect asupra altor domenii sau asupra vieţii în general, aşa cum

acestea sunt prezente în discursurile aferente pe plan european (importanţa strategică

potenţială a culturii în dezvoltarea sau reabilitarea unor oraşe sau regiuni; cultura: catalizator

puternic pentru turismul cultural, generând astfel creştere economică, deci şi locuri de muncă;

activităţile culturale ca mijloace eficiente ale incluziunii sociale şi ale dezvoltării

comunitare).

Trebuie menţionat deasemenea că proiectele culturale judeţene mizează în ultimii trei

ani într-o măsură considerabilă pe acel element care este prezent în dezbaterile despre

viziunea multisectorială asupra culturii, şi anume faptul că – mai ales prin prisma unei

minorităţi etnice – cultura este expresia identităţii, a diversităţii şi a diferenţei, considerate ca

fiind valori esenţiale şi drepturi fundamentale.

a.2. participarea instituţiei în/la programe/proiecte europene/internaţionale

1. În 2009, Anul Memorial „Benedek Elek”: programul a avut implicaţii

organizatorice în ansamblu atât în România şi Ungaria, cât şi în Serbia, Slovacia, Ucraina sau

11

Suedia. Biblioteca a contribuit pe de o parte prin găzduirea şi co-organizarea ansamblului de

evenimente comemorative în septembrie 2009, respectiv prin colaborarea cu Biblioteca

Universitară „Lucian Blaga” din Cluj, în urma căreia , la solicitarea Bibliotecii, a fost deschis

publicului pe durata anului memorial, pe site-ul bibliotecii clujene, arhiva digitală a revistei

Cimbora (1922–1929), redactată de Benedek Elek. Contribuţia Bibliotecii a constat, pe de

altă parte, în redactarea a trei volume apărute în anul memorial: o culegere de basme ale lui

Benedek Elek, ilustrată cu desene de copii, sosite la concursul iniţiat în toamna lui 2008 de

Bibliotecă; o antologie consistentă din materialul apărut în cei opt ani ai revistei Cimbora a

lui Benedek Elek, respectiv un volum comemorativ despre viaţa şi activitatea acestuia, cu

secţiuni semnate atât de istorici şi critici literari, cât şi de poeţi şi scriitori, respectiv elevi,

cititori ai revistei Cimbora de astăzi. Deasemenea Biblioteca a asigurat conţinut textual şi

vizual, cât şi material documentaristic pentru site-ul care a servit drept suprafaţă

informaţională pentru anul memorial Benedek Elek (creat la adresa www.benedekelek.ro).

2. În anii 2010–2011: programul (inter)naţional de dezvoltare a bibliotecilor publice

Biblionet – Lumea în biblioteca mea. Implementat în cadrul unui parteneriat viabil între

Fundaţia IREX (reprezentanta în România a Fundaţiei Bill şi Melinda Gates), Asociaţia

Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), Ministerul

Culturii şi Patrimoniului Naţional, consiliile şi bibliotecile judeţene, consiliile şi bibliotecile

locale, programul – în care Biblioteca a intrat prin concurs în martie 2010, incluzând atunci

18 biblioteci publice covăsnene, iar în iulie 2011 alte 13 biblioteci covăsnene – face posibilă

modernizarea serviciilor bibliotecare oferite utilizatorilor, prin introducerea în oferta lor a

calculatoarelor cu acces gratuit la Internet şi a altor echipamente similare. În implementarea

covăsneană a programului, rolul determinant asumat de Bibliotecă s-a concretizat atât pe

planul coordonării profesionale, cât şi în privinţa ralierii bibliotecilor publice din judeţ şi a

instruirii personalului acestora.

3. Programul digital interbibliotecar de furnizare de documente şi de informaţii

ARIEL (derulat cu bibliotecile din Ungaria).

4. Programul central- şi est-european de instruire a bibliotecarilor (derulat în Ungaria,

România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina) al Institutului Bibliotecar din Budapesta.

12

a. 3–5. cunoaşterea activităţii instituţiei în/de către comunitatea beneficiară a acestora;

acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţi de PR/de strategii media;

reflectarea instituţiei în presa de specialitate

Este binecunoscut faptul că proiectele şi acţiunile culturale ale unei instituţii, cât şi

aspectele pentru public ale activităţii acesteia trebuie comunicate eficient şi în mod periodic,

respectiv continuu, atât cu scopul transmiterii informaţiilor aferente, cât şi în scop

promoţional. Biblioteca a recurs (şi va utiliza în continuare) în acest sens (la) câteva mijloace

şi acţiuni, cum ar fi:

- informarea periodică a mass-mediei despre programe şi despre noutăţile din

funcţionarea Bibliotecii;

- promoţia diferenţiată şi adresată, în funcţie de caracterul programului cultural sau al

serviciilor în cauză: utilizare în acest sens pe de o parte a afişelor şi flyer-elor cu informaţiile

adecvate, cât şi prin invitaţii transmise catedrelor corespunzătoare din şcoli sau apelând la

listele de corespondenţă de pe internet ale profesorilor, medicilor, psihologilor etc., în funcţie

de tema acţiunii culturale în cauză;

- diversificarea conţinutului blogului Bibliotecii (konyvtarunk.blogspot.com) prin care

se comunică, într-o oarecare măsură atât în maghiară, cât şi în română, informaţii privind

serviciile, programele şi noutăţile instituţiei. Analiza conţinutului blogului indică postări cu

periodicitate cel puţin săptămânală ori de două ori pe săptămână;

- calendarul de birou al Bibliotecii, ca mijloc promoţional care pe de o parte

diseminează informaţii de bază despre funcţionarea instituţiei, pe de altă parte se raliază, pe

planul conţinutului său textual şi vizual, la aniversările marcante dintr-un anumit an sau la

tema predominantă a anului în cauză;

- panouri publicitare de tip outdoor („mesh”-uri), amplasate pe latura din faţă a

clădirii, în rama ferestrelor, purtând mesaje promoţionale în maghiară şi română;

- pliante color în maghiară şi română care prezintă atât serviciile Bibliotecii, cât şi cele

mai importante activităţi ale sale, cu text şi fotografii.

13

- lucrarea în pregătire despre istoria mişcării bibliotecare din Sf. Gheorghe, implicit şi

a Bibliotecii (preconizată a apărea în decursul anului 2012, an în care se împlinesc 300 de ani

de la naşterea lui Bod Péter, al cărui nume îl poartă instituţia).

Se poate considera că Biblioteca are o relaţie reciproc prodigioasă cu mass media

locală, regională sau naţională. În ultimii 2–3 ani s-au publicat mai mult de 100 de relatări,

cronici şi interviuri despre activitatea şi acţiunile, proiectele, programele Bibliotecii.

Cel mai important obiectiv al perioadei ce urmează este relansarea îndelung pregătită

a site-ului instituţiei, proces care se află în faza de acumulare şi încărcare a conţinutului

paginii web, în vederea asigurării acelor secţiuni ale site-ului care sunt necesare la un nivel

fundamental de funcţionare a acestuia. Relansarea site-ului s-ar produce astfel până la

sfârşitul anului 2011.

În paralel cu acest lucru, se va relansa şi blogul menţionat mai sus, care va deveni un

spaţiu virtual dedicat impresiei şi analizei culturale, bazat pe oferta Bibliotecii şi pe viaţa

culturală a regiunii, constituindu-se – ca instrument-suport al caracterului mai ales informativ

al site-ului – într-un mijloc de promovare în alt mod persuasivă a instituţiei. Tot pe blog s-ar

derula şi marea majoritate a dialogului cu utilizatorii, pe site acest lucru manifestându-se mai

ales sub forma poll-urilor (chestionarelor), instrument de sondare a opiniei publicului despre

anumite aspecte funcţionale şi propuneri de noutăţi.

Deasemenea se va pune accentul pe menţinerea şi intensificarea relaţiei prodigioase cu

mass media, prin includerea în sfera informărilor periodice a recomandărilor de cărţi nou-

achiziţionate, chiar sub formă de selecţii tematice sau ocazionate de aniversări, evenimente

etc.

14

a.6–8. profilul/portretul beneficiarului actual (analiza datelor obţinute; estimări pentru

atragerea altor categorii de beneficiari); beneficiarul-ţintă al activităţilor instituţiei (pe

termen scurt; pe termen lung); descrierea modului de dobândire a cunoaşterii categoriilor

de beneficiari (tipul informaţiilor: studii, cercetări, alte surse de informare)

Cel mai probabil în concordanţă cu tendinţa generală şi cu contextul generat de

constrângerile socio-economice, numărul din 2010 al celor interesaţi de serviciile bibliotecare

tradiţionale indică – după o uşoară creştere înregistrată în 2009 (de la 6423 utilizatori activi la

6489, respectiv de la 74.537 de tranzacţii de împrumut individual la 76.722) – o oarecare

stagnare, respectiv un regres minimal. S-a înregistrat, în schimb, o creştere uşoară a indicelui

de frecvenţă, respectiv o creştere deosebită la numărul de vizite virtuale la resursele

Bibliotecii.

Statistica indică la începutul anului 2011 un număr de 7232 de utilizatori înscrişi,

dintre care 6135 de utilizatori activi, respectiv 1216 noi-înscrişi la Bibliotecă. S-au înregistrat

în aceeaşi perioadă 72.154 de vizite la Bibliotecă, respectiv 12.587 de vizite virtuale la

resursele acesteia, şi s-au realizat în acest interval 75.328 de tranzacţii de împrumut

individual. Toate acestea pe un fond compus din 220.354 de documente de bibliotecă, cu un

indice de frecvenţă (nr. total de vizite / nr. total de utilizatori) de 11,7 (faţă de 10,7 în 2008–

2009, ceea ce indică a creştere a proactivităţii utilizatorilor), respectiv cu un indice mediu de

frecvenţă zilnică (nr. total de vizite / zile lucrătoare pe an) de 282,5.

Profilul beneficiarului actual al Bibliotecii se conturează în primul rând din datele

statistice corespunzătoare, iar în al doilea rând din observarea directă a frecventării instituţiei

de către publicul său, cât şi din feed-back-urile recepţionate verbal sau în scris (prin presă).

Un studiu amănunţit privind categoriile de beneficiari şi exigenţele, respectiv obiceiurile lor

vizând utilizarea Bibliotecii (care să includă şi măsurători calitative, nu doar cantitative,

respectiv determinarea gradului de satisfacţie al utilizatorilor noştri) urmează să fie efectuat

cel mai probabil în prima jumătate a anului 2012, după lansarea noului site web al Bibliotecii,

respectiv în urma reorganizării recente a două secţii (Informare şi referinţe, respectiv

15

Împrumut pentru adulţi), după ce impactul acestor lucruri se va concretiza în rândul

publicului Bibliotecii (este necesară în acest sens o perioadă de cel puţin şase luni).

Consider deosebit de importantă menţinerea unui flux mai intens al vizitelor la

Bibliotecă – atât pentru servicii bibliotecare, cât şi pentru programele culturale ale instituţiei,

respectiv creşterea treptată a numărului utilizatorilor înregistraţi şi dintre aceştia al celor

activi. Activităţile Bibliotecii trebuie, deci, să fie concentrate în perspectivă atât pe lărgirea,

cât şi pe diversificarea publicului său, deopotrivă ca statut ocupaţional şi vârstă. Este indicată

consolidarea profilului beneficiarului Bibliotecii mai ales cu privire la următoarele categorii

de vârstă: 14–25 ani; 26–40 ani, cât şi atragerea mai multor utilizatori noi din categoriile de

vârstă 41–60 ani şi peste 60 ani, respectiv – ca statut ocupaţional – la toate acele categorii

care au o pondere mai mică în ansamblul utilizatorilor, şi în cazul cărora s-au dezvoltat şi/sau

stau la dispoziţie modalităţi de adresare directe şi eficiente (de exemplu: funcţionari,

muncitori, profesii intelectuale, pensionari). Toate acestea converg, deci, spre fidelizarea

publicului existent al Bibliotecii, concomitent cu câştigarea unor segmente de public noi, mai

ales din acele categorii de vârstă (adolescenţi, 20–45 de ani), care sunt mai puţin prezenţi

printre utilizatorii serviciilor bibliotecare, însă se regăsesc într-o măsură perceptibilă în

publicul acţiunilor şi programelor culturale ale Bibliotecii. Este necesară trezirea şi

menţinerea interesului acestor categorii de public faţă de aspectele de bibliotecă şi de

mediatecă a instituţiei.

În formarea profilului beneficiarului Bibliotecii a jucat un rol mai mult decât

considerabil şi faptul că catalogul Bibliotecii (interfaţa OPAC) poate fi consultat(ă) prin

Internet – ceea ce atrage mai mulţi utilizatori existenţi şi potenţiali (lucru indicat şi de

creşterea considerabilă a numărului de vizite virtuale în ultimii doi ani).

Trebuie continuate şi intensificate (pe termen scurt), respectiv variate (pe termen

mediu şi lung) activităţile de atragere a diferitelor categorii de utilizatori, ca urmare trebuie

aplicată în continuare strategia de adresare diferenţiată. Mijloacele eficiente de până acum ale

acesteia sunt: biblioteca mobilă, programul Könyvkelengye / La drum cu lectură, programul

Biblionet (detalii despre acestea în subcap. b.1–3.), maratoanele lecturii, vizitele de

prezentare a Bibliotecii.

16

Interesul copiilor preşcolari şi şcolari faţă de serviciile şi oferta Bibliotecii trebuie

stârnit şi menţinut şi în perspectivă prin organizarea unor concursuri care le sunt destinate şi

care au tangenţă cu lectura.

a.9–10. utilizarea spaţiilor instituţiei; propuneri de îmbunătăţiri ale spaţiilor: modificări,

extinderi, reparaţii, reabilitări, după caz

Reglementările economico-financiare interdictive din ultimii 2–3 ani nu au permis

modificări consistente în privinţa gestionării spaţiilor instituţiei, cu toate că – conform unui

studiu realizat la solicitarea Bibliotecii de către o firmă specializată din Sf. Gheorghe –

exploatarea utilă a spaţiilor existente este de 60-70%, în mod primordial din cauza structurii

şi compartimentării originale a clădirii.

Dintre reabilitările mai importante, efectuate în perioada menţionată, enumăr

următoarele:

- recondiţionarea – prin zugrăvire, înlocuirea uşii de intrare cu una metalică şi

montarea unor grilaje de siguranţă la ferestre – imobilului în care funcţionează filiala

Bibliotecii (situată în Sf. Gheorghe, str. Sporturilor);

- recondiţionarea uşii masive de la intrare a Bibliotecii (aflată într-o stare deosebit de

precară, fiind însă reabilitată complet, fără să-şi piardă aspectul original);

- dotarea cu sistem de sonorizare a sălii Gábor Áron, care reprezintă nu doar un punct

de reper pentru programele culturale ale Bibliotecii, ci şi o locaţie comunitară primordială;

- recondiţionarea reţelei de cabluri ale sistemului computerizat din Bibliotecă, ceea ce

a presupus şi o reproiectare a conexiunii dintre server şi calculatoare, respectiv dintre

calculatoare, în vederea asigurării unei funcţionări interdependente mai eficace;

- montarea în clădirea Bibliotecii a instalaţiei de detectare şi semnalizare a

incendiilor, respectiv a iluminatului de siguranţă al căilor de evacuare.

La sfârşitul toamnei, începutul iernii lui 2010 a fost nevoie de o intervenţie reparatorie

mai consistentă şi serioasă la sistemul de încălzire al Bibliotecii, deoarece existau pierderi de

apă constante şi semnificative din reţeaua de termoficare proprie, soluţia temporară şi

17

provizorie constând în excluderea unei porţiuni subterane a reţelei de ţevi şi redirecţionarea

fluxului apei din conducte (prin ţevi montate în holul instituţiei şi între etaje) în aşa fel încât

sistemul de încălzire să poată funcţiona în ansamblu, exceptând câteva spaţii mici care puteau

fi lăsate provizoriu fără încălzire. Această problemă se cere a fi rezolvată cât mai repede cu

putinţă, fiind înglobată în planul de reabilitare şi refuncţionalizare a clădirii, ceea ce înseamnă

că soluţionarea reală a defecţiunii depinde şi de ajungerea la etapa în care această fază din

plan poate fi concretizată, în funcţie şi de celelalte lucrări cu care are tangenţă.

Planul de reabilitare şi refuncţionalizare a sediului Bibliotecii – parte, din 2010, a

programului naţional de restaurare a clădirilor monument istoric, derulat de Ministerul

Culturii şi Patrimoniului Naţional – vizează, ca esenţă, redarea unor aspecte originale ale

interiorului clădirii, în stilul în care aceasta a fost construit, respectiv, la fel de important şi în

acord cu primul obiectiv, crearea unui mediu funcţional îmbunătăţit şi a unui ambient mai

atractiv pentru utilizatori.

Fiind un proiect multianual, derulat în funcţie şi de sursele financiare care vor fi

alocate, va fi concretizat în mod etapizat. După elaborarea tuturor planurilor arhitecturale,

tehnice, financiare etc., prima lucrare în faza de execuţie o constituie elaborarea şi

amenajarea unui depozit de cărţi şi alte documente subteran, un ascensor făcând legătura

dintre acesta şi etaje. După finalizarea şi darea în folosinţă a depozitului se pot elibera spaţiile

de depozitare din clădire, de la diferitele secţii (ceea ce presupune şi o selectare atentă – în

sensul raţionalizării conţinutului, în acord cu exigenţele utilizatorilor și tendinţele dominante

în materie – , urmând a se face mutările fondurilor livreşti şi documentaristice ale

Bibliotecii), necesare pentru refuncţionalizarea spaţiilor, pentru o mai bună interconectare a

acestora, pentru o accesibilitate mai lesne a clădirii, ceea ce va avea un efect benefic şi asupra

fluxului de utilizatori, a înregistrării vizitelor acestora.

Planul se referă şi la transformarea sălii festive „Gábor Áron” a instituţiei într-o

locaţie modernă, multifuncţională, adecvată evenimentelor şi acţiunilor variate sub aspect

cultural, care să-şi păstreze totodată farmecul istoric.

În linii mari, costurile de realizare a întregului plan ating suma de 1 milion de euro, în

care sunt incluse şi cheltuielile de dotare şi echipare a spaţiilor reabilitate.

18

B. Analiza activităţii profesionale a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea

acesteia

b.1–3. analiza programelor/proiectelor instituţiei; analiza participării la festivaluri, gale,

concursuri, saloane, târguri etc. (în ţară, la nivel naţional/internaţional, în Uniunea

Europeană, după caz, în alte state); analiza misiunii actuale a instituţiei: ce mesaj poartă

instituţia, cum este percepută, factori de succes şi elemente de valorizare socială, aşteptări

ale beneficiarilor etc.

Acţiunile culturale – incluse şi concretizate în programe şi proiecte – sunt menite să

asigure publicului petrecerea utilă şi plăcută a timpului liber, prin ele Biblioteca doreşte să-şi

fidelizeze utilizatorii existenţi, respectiv să atragă noi utilizatori interesaţi de oferta sa

culturală şi spirituală.

Elementul-cheie al acestor acţiuni şi program este întâlnirea nemijlocită, furnizoare de

impresii şi trăiri pozitive persistente dintre autor, creaţie, temă şi public. Cel mai frecvent

este vorba de seri de autor, prezentări de carte, seri ale unor edituri şi redacţii, maratoane ale

lecturii. Invitaţii acestora sunt personalităţi şi instituţii marcante ale literaturii şi culturii

contemporane maghiare şi române. Biblioteca s-a dovedit deschisă în ultimii ani şi faţă de

programele muzicale, piesele de teatru şi proiecţiile de filme. O importanţă deosebită au

programele complexe pentru copii (în rândul cărora a ocupat un loc aparte, marcant, timp de

cinci ani, cercul cultural şi ludic săptămânal Varázskuckó / Căsuţa cu poveşti), respectiv cele

legate de istoria locală şi regională.

În 2008–2009 s-au desfăşurat în bibliotecă 72 de acţiuni şi evenimente culturale

proprii sau organizate în parteneriat, numărul acestora fiind de 41 în anul 2010, respectiv de

22 în prima jumătate a lui 2011.

Printre invitaţii şi oaspeţii acestor programe îi regăsim pe fostul preşedinte al

Ungariei, Sólyom László (invitat de onoare al unui for al intelectualilor), respectiv scriitori,

poeţi şi universitari de seamă din România şi din Ungaria, ca Bodor Ádám, Egyed Ákos,

Esterházy Péter, Dávid Gyula, Dés László, Mircea Dinescu, Farkas Ádám, Felicia Filip, Filip

19

Florian, Freund Tamás, Görög Ibolya, Kányádi Sándor, Kemény István, Kovács András

Ferenc, Krasznahorkai László, Kukorelly Endre, Lackfi János, Ion Bogdan Lefter, Dan

Lungu, Markó Béla, Alexandru Muşina, Pomogáts Béla, Simona Popescu, Pröhle Gergely,

Schäffer Erzsébet, formaţia Sebő, Szakály Sándor, Szilágyi István, Vámos Miklós. Este

important să menţionăm şi seria de concerte Seri Albastre, axată îndeosebi pe prezentarea

talentelor muzicale române şi maghiare din judeţul Covasna.

În cadrul programului Könyvkelengye / La drum cu lectură*, până în momentul de faţă

s-au prezentat pentru cadoul livresc 170 de familii. În acest an, ca o extensie a programului,

mai mult de 500 de elevi care au terminat clasa a IV-a, au primit câte o carte cadou, acest

lucru fiind planificat să se întâmple şi în cazul elevilor care încep clasa a VIII-a la toamnă.

Serviciul de bibliotecă mobilă a instituţiei a deservit în ultimii ani câte 5 grupe de

grădiniţă şi clase de şcoală primară din Sf. Gheorghe, respectiv cititori cu dizabilităţi

locomotorii.

Biblioteca participă din martie 2010, în urma unui concurs de aplicaţii, la programul

naţional de dezvoltare a bibliotecilor publice Biblionet. În prima rundă judeţeană, anul trecut,

biblioteca şi alte 18 biblioteci publice din judeţul Covasna au beneficiat de o investiţie de

525.400 de lei, sub formă de echipamente de tehnică de calcul (calculatoare,

videoproiectoare, scanere, imprimante, accesorii), softuri, instruire a bibliotecarilor. Astfel s-

au amenajat 18 Centre de Internet pentru Public în bibliotecile participante. În cea de-a doua

rundă judeţeană a programului, pentru care decizia s-a luat zilele acestea de către finanţatori,

alte 11 localităţi covăsnene au intrat în program, iar biblioteca şi filiala sa din Sf. Gheorghe

vor fi dotate deasemenea cu echipamente IT valoroase.

* Program comun, proiectat pe durată lungă, al Bibliotecii şi al Primăriei Municipiului Sf. Gheorghe.

Beneficiari: bebeluşii din Sf. Gheorghe, născuţi după data de 20 aprilie 2010, respectiv părinţii lor.

Beneficiarii primesc un cadou constând dintr-un mic pachet de cărţi specifice vârstei de până la 3 ani,

volume în maghiară sau română, însoţite de un îndrumar pentru lectură şi de un permis de utilizator al

bibliotecii. Beneficiarii pot prelua cadoul destinat lor la sediul Bibliotecii. Obiectivele programului:

serveşte educaţia la şi prin lectură, anterior ajungerii copilului în sistemul educaţional organizat; susţine,

încă de la cea mai fragedă vârstă, interesul pentru carte şi lectură; accentuează importanţa timpului

petrecut util şi plăcut de către părinţi cu copilul lor; atrage atenţia părinţilor şi apoi a copiilor asupra

serviciilor, rolului şi folosului de azi al bibliotecii.

20

b.4. reformularea mesajului, după caz; descrierea principalelor direcţii pentru îndeplinirea

misiunii

Esenţa mesajului Bibliotecii – acesta fiind „interfaţa” pentru utilizatori a misiunii

instituţiei, aşa cum aceasta este formulată în partea introductivă a prezentului proiect – constă

în faptul că instituţia funcţionează ca o structură deschisă faţă de cele mai variate exigenţe şi

cereri culturale şi informaţionale ale comunităţii pe care o deserveşte, oferindu-le răspunsuri

adecvate la nevoile culturale şi spirituale ale acesteia. În perspectivă, nu consider că mesajul

ar trebui reformulat în întregul ei, ci mai degrabă adaptat continuu la realităţile în schimbare

din societatea în care Biblioteca funcţionează. De aceea instituţia trebuie să simtă pulsul

acesteia, să aibă datele şi informaţiile necesare care să fie înglobate în procesele de proiectare

şi planificare necesare desfăşurării programelor şi acţiunilor instituţiei.

Ca urmare, principalele direcţii pentru îndeplinirea misiunii vizează acele activităţi de

bază ale Bibliotecii care pe de o parte determină funcţionarea ei actuală (şi care, parţial, au

fost detaliate în capitolul A. şi B. al proiectului de faţă), iar pe de altă parte sunt în

consonanţă cu cele formulate în caietul de obiective pentru prezentul concurs, ca sarcini,

obiective strategice şi priorităţi pentru managementul instituţiei.

Este vorba, în principal, de următoarele:

- dezvoltarea şi diversificarea în continuare a colecţiilor Bibliotecii, atât în sensul

menţinerii ofertei livreşti şi documentare cu caracter enciclopedic, cât şi în vederea

îmbogăţirii unor colecţii speciale cu rol deosebit de important în strategia instituţiei: fondul

de publicaţii maghiare editate în România, fondul de publicaţii pentru copii, fondul de carte

audio şi publicaţii similare, fondul de limbă străină (pe cale de constituire având ca sursă

primordială donaţia de carte de circa 33.000 de volume, primită din Elveţia în primăvara

anului 2008 – continuarea în acest scop a amenajării aripii sudice a sediului Bibliotecii, unde,

într-una din săli, funcţionează atelierul de digitizare a instituţiei);

- întărirea segmentului de feed-back în domeniul relaţiilor cu publicul cititor, prin

utilizarea mai frecventă a unor mijloace de sondare a opiniei utilizatorilor (chestionare, poll-

uri pe pagina web, măsurarea gradului de satisfacere a cerinţelor şi exigenţelor utilizatorilor

etc.);

21

- popularizarea prin modalităţi specifice categoriilor de public-ţintă, deci cu

adresabilitate eficientă, a colecţiilor, acţiunilor, programelor Bibliotecii care contribuie la

îndeplinirea misiunii sale (reluarea potenţială, în acest cadru, a uneia dintre iniţiativele de

succes ale Bibliotecii, din a doua parte a anilor 1990: tabăra de lectură de vară);

- menţinerea principalilor indicatori din raportul statistic de utilizare a Bibliotecii,

respectiv – prin crearea condiţiilor corespunzătoare – creşterea potenţială a unora dintre

aceştia, cum ar fi numărul de utilizatori înscrişi (pe termen lung, conform viziunii

manageriale, fiind planificat să se ajungă la dimensiunea numerică a cel puțin unui sfert din

populația localității în care Biblioteca își are sediul, proiectat pe toate categoriile de vârstă și

ocupaționale), numărul de utilizatori activi, respectiv frecvenţa lor numărul de vizite la

bibliotecă / de solicitări);

- intensificarea prelucrării presei cotidiene locale (alcătuire de bibliografii şi

repertorii), respectiv a catalogării electronice a fondului de periodice;

- continuarea activităţii de digitizare, în primul rând a celei a periodicelor legate de

regiune, începută de Bibliotecă printr-o fază pilot în 2009; în perspectivă (cel mai probabil

după 2012), intrarea în programul european de digitizare şi de partajare a conţinuturilor

digitizate Europeana Local (www.europeanalocal.eu), derulat de un consorţiu format din 27

de ţări europene;

- continuarea elaborării şi editării de lucrări din domeniul cercetării istoriei locale şi

regionale, al istoriei literaturii şi din alte domenii conexe, respectiv a unor publicații

promoţionale privind serviciile şi oferta Bibliotecii, considerate şi mijloace de PR şi de

marketing cultural;

- lărgirea sferei de activitate judeţeană a programului naţional de dezvoltare a

bibliotecilor publice Biblionet, derularea în condiţii bune a etapelor judeţene următoare a

acestui program;

- continuarea programului Könyvkelengye / La drum cu lectură, respectiv extinderea

potenţială a acestuia la alte categorii de vârstă (clase de gimnaziu şi de liceu), în combinaţie

cu extinderii ariei activităţii de prezentare în grădiniţe şi în şcoli a funcţionării şi a serviciilor

Bibliotecii (astfel, a funcţionării serviciului de „bibliotecă mobilă”), atragerea celor interesaţi

în Bibliotecă, pentru a participa la asemenea activităţi;

22

- redefinirea priorităţilor în funcţionarea filialei din Sf. Gheorghe a Bibliotecii, mai

ales că filiala a intrat în programul Biblionet, urmând să fie informatizat (prima parte a anului

2012);

- întărirea grupului de training: cursuri pentru bibliotecari, pensionari, potenţial:

şomeri şi alte categorii sociale şi profesionale;

- menţinerea şi diversificarea acţiunilor, proiectelor şi programelor culturale şi

cultural-educative care au ca scop sprijinirea şi promovarea lecturii ca element de cunoaştere

şi factor fundamental în bunăstarea (inclusiv economică) a comunităţii şi a societăţii,

respectiv care vizează valorificarea ofertei livreşti, documentare şi informaţionale a

Bibliotecii, cât şi întărirea rolului său de partener cultural-organizatoric de încredere pe plan

regional, naţional şi internaţional (menţinerea parteneriatelor existente şi stabilirea a unora

noi în această privinţă);

- continuarea reabilitării şi refuncţionalizării clădirii-sediu în vederea amenajării unei

biblioteci moderne, accesibile şi performante şi din punct de vedere logistic şi tehnic,

respectiv în privinţa dotărilor (ministerul de resort va acorda finanţări doar pentru lucrări de

construcţie şi amenajare, investiţiile constând în echipamente, mobilier şi aparatură, respectiv

programe IT – astfel, şi un soft de catalogare mai performant – trebuind suportate de către

Bibliotecă, respectiv de instituţia ei finanţatoare, Consiliul Judeţean Covasna);

- demararea în 2012 sau 2013 a unui proiect de înlesnire a utilizării Bibliotecii de

către persoane cu deficienţe vizuale şi locomotorii;

- participarea la concursuri de aplicaţii şi proiecte, respectiv monitorizarea şi

fructificarea oportunităţilor de sponsorizare, în vederea atragerii unor fonduri extrabugetare

pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor de mai sus (în acest scop: constituirea, pe cât

posibil, până la finele anului 2011, a unei asociaţii proprii care să sprijine – ca organizaţie

civilă – în mod nemijlocit străduinţele Bibliotecii în acest sens);

- stabilirea (la finele anului 2011, prima parte a lui 2012) a cercului de voluntari care

să sprijine desfăşurarea programelor şi proiectelor cultural-educative şi profesionale ale

Bibliotecii, apoi – în anii următori – lărgirea acestui cerc, în măsura nevoilor;

- introducerea în mod programatic în funcţionarea Bibliotecii a unor factori ai

managementului calităţii (manual de proceduri actualizat, alte reglementări revizuite etc.),

23

respectiv pregătirea atestării instituţiei în acest sens, cel mai probabil spre finele perioadei de

management anunţate – interpretând calitatea, în privinţa Bibliotecii, ca fiind ansamblul

proprietăţilor şi caracteristicilor unei entităţi care îi conferă aptitudinea de a satisface

necesităţi exprimate sau implicite din partea clienţilor săi.

C. Analiza organizării instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de reorganizare,

după caz

Conform organigramei actuale, Biblioteca înglobează următoarele compartimente:

1. Compartimentul de evidenţă şi de prelucrare a colecţiilor

2. Serviciul relaţii cu publicul (cuprinde următoarele compartimente: Sala de lectură;

Împrumut pentru adulţi; Împrumut pentru copii; Filială; Informare şi referinţe; Digitizare şi

istorie regională)

3. Compartimentul metodic

4. Compartimentul administrativ

5. Compartimentul de întreţinere şi de deservire.

c.1–2. analiza reglementărilor interne ale instituţiei şi ale actelor normative incidente;

propuneri privind modificarea reglementărilor interne şi/sau ale actelor normative

incidente

În 2010 s-a produs o reducere conjuncturală a personalului Bibliotecii (de la 37 la 29,5

de posturi), ceea ce a făcut necesară modificarea orarului pentru public al instituţiei,

elaborarea unui nou Regulament de organizare şi funcţionare, respectiv a unei Organigrame

noi. Deoarece acestea au fost adaptate îndeajuns şi în perspectivă la situaţia funcţională creată

de reducerea de personal, nu consider că ar fi nevoie pe termen scurt sau chiar mediu de

modificarea acestor documente.

Regulamentul de ordine interioară s-a modificat la rândul său, într-o măsură mai mică,

odată cu reducerea de personal, însă nu este adaptat întru totul la realităţile funcţionale

24

actuale ale Bibliotecii, de aceea trebuie actualizat până la finele anului 2011. La fel trebuie

actualizat şi Regulamentul de utilizare al Bibliotecii, mai ales ca urmare a reorganizării

(unificării) recente a Compartimentului de împrumut pentru adulţi şi a Compartimentului de

informare, referinţe şi înscrieri, ceea ce a adus cu ea şi anumite adăugiri necesare de făcut

privind utilizarea compartimentelor unificate.

În ceea ce priveşte cadrul mai larg al activităţii bibliotecare, actul normativ care

necesită actualizare (revizuire) urgentă, este Legea bibliotecilor, care datează din 2002, și

care, sub mai multe aspecte ale sale, nu este în concordanţă cu noile priorităţi şi tendinţe,

respectiv direcţii de activitate şi necesităţile aferente din funcţionarea de astăzi a bibliotecilor

publice din România. Se desfăşoară consultări pe această temă între ministerul de resort şi

asociaţiile profesionale ale bibliotecilor şi bibliotecarilor din ţară, potenţial cu rezultate

concrete în viitorul apropiat.

Un instrument de eficientizare a procedurilor de lucru din Bibliotecă îl reprezintă

grupurile de lucru – care nu apar ca atare în organigramă, însă vor figura în fişele de post ale

angajaţilor, acestea trebuind refăcute în acest sens (până la finele anului 2011).

Grupurile de lucru, ca mijloc şi oportunitate, bazate, după caz, pe proiecte, pot

contribui în măsură semnificativă la întărirea capacităţii instituţionale a Bibliotecii, pentru a

face faţă mai bine exigenţelor publicului, manifestate pe o paletă mai largă, odată cu

diversificarea continuă a realităţii şi a contextului socio-cultural din care provin utilizatorii.

Acest lucru a presupus în ultimii 2–3 ani o schimbare de ritm atât în activitatea de planificare

(deci, şi cea managerială), cât şi în munca de zi cu zi din Bibliotecă, ceea ce a condus la

iniţierea unor procese noi, respectiv intensificarea unora deja în derulare. Acest lucru a

însemnat şi o aliniere a instituţiei, într-o măsură cât mai mare posibilă, la străduinţele mişcării

bibliotecare din România, care la rândul ei, a cunoscut un oarecare reviriment în ultimii doi

ani, plasându-se într-un mediu mai competitiv, în locul pasivităţii expectative.

Acţiunile culturale ale Bibliotecii indică faptul că în ultima perioadă angajaţii

bibliotecari îşi asumă sarcini conexe cu sfera lor de lucru şi de competenţă (pedagogie

muzeală în cadrul expoziţiilor, generare şi încărcare de conţinuturi digitale, documentare

25

arhivistică, organizare de acţiuni culturale adresate etc.). Şi din acest motiv reprezintă o

soluţie eficientă formarea grupurilor de lucru (în fază de proiect, acestea ar fi: Grupul de

lucru Creativ – acţiuni culturale de popularizare a colecţiilor, recomandări de carte, sondarea

opiniei şi exigenţelor publicului, idei inovatoare pentru eficientizarea serviciului de relaţii cu

publicul cititor; Grupul de lucru Site web şi blog, Grupul de lucru Digitizare, repertorizare,

bibliografii, istorie locală şi regională; Grupul de lucru Biblioteca mobilă şi programul

Könyvkelengye / La drum cu lectură; Grupul de lucru Formare, training, Biblionet).

Realizarea acestui obiectiv presupune şi solicită circuite informaţionale şi metode de

(auto)evaluare mai eficiente şi mai performante. Şedinţele de lucru săptămânale (în zilele de

luni, când Biblioteca nu are program cu publicul), coordonate de şeful serviciului relaţii cu

publicul cititor, consultările acestuia din urmă cu directorul şi directorul adjunct economic,

evaluarea rezultatelor proiectelor finalizate şi a proceselor de lucru în derulare, planificarea

sarcinilor grupurilor de lucru reprezintă tot atâtea mijloace şi instrumente de control al

activităţii şi al rezultatelor acesteia, respectiv al performanţei individuale şi colective.

c.3. funcţionarea instituţiilor delegării responsabilităţilor: analiza activităţii consiliilor de

conducere, după caz, ale celorlalte organe colegiale, propuneri de modificare a limitelor de

competenţe în cadrul conducerii instituţiei

Se poate aprecia că cele două consilii cu rol consultativ din cadrul Bibliotecii (cel de

administraţie şi cel ştiinţific) şi-au exercitat competenţele în mod corespunzător în ultimii ani,

cel de administraţie fiind solicitat în general în privinţa unor teme funcţionale şi de impact

cvasi-general asupra instituţiei (documente de reglementare a activităţii, programe şi proiecte,

direcţii de activitate, buget şi achiziţii, utilizarea spaţiilor Bibliotecii şi planul de reabilitare şi

refuncţionalizare a sediului instituţiei ş.a.m.d.), iar cel ştiinţific în probleme şi chestiuni

specifice privind conţinutul şi impactul unor activităţi ale Bibliotecii care privesc îndeosebi

definirea profesională a rolului şi locului instituţiei în comunitatea locală şi regională.

Consiliul de administraţie s-a întrunit în medie o dată la două luni (date fiind şi chestiunile

mai frecvente de discutat, ivite şi din contextul socio-economic general din România

ultimilor ani), consiliul ştiinţific puţin mai rar, aproximativ o dată la patru luni. În mod logic,

26

în activitatea consiliilor au existat şi interferenţe tematice în privinţa celor discutate, uneori

întrunindu-se în şedinţe comune.

Consider că activitatea consiliilor este indicat să se deruleze în acest fel şi în

perspectivă. Este posibil totodată, ca rolul consiliului ştiințific să capete o importanţă

oarecum mai mare pe viitor, dat fiind faptul că, din pricina pierderii în 2010 a statutelor de

şefi de birou, fapt datorat numărului mic de angajaţi din secţii, consiliul de administraţie s-a

restrâns la formula director, director adjunct economic, şeful serviciului relaţii cu publicul

cititor, respectiv reprezentantul instituţiei finanţatoare a Bibliotecii.

Pe lângă întrunirile consiliilor, există informările periodice pentru angajaţi (despre

teme de interes general pe plan instituţional), respectiv consultările cotidiene, ocazionale,

între director şi şeful serviciului de relaţii cu publicul cititor, respectiv responsabilii de

compartimente şi directorul adjunct economic, pe teme punctuale, ţinând de activitatea de zi

cu zi a instituţiei.

Consider că pe termen scurt şi mediu nu este nevoie de modificarea actualelor limite

de competenţe în cadrul conducerii Bibliotecii.

c.4. analiza nivelului de perfecţionare a personalului angajat – propuneri privind cursuri

de perfecţionare pentru conducere şi restul personalului

Fondurile destinate perfecţionării profesionale aveau în ultimii ani – ca urmare şi a

constrângerilor economico-financiare, respectiv în concordanţă cu tendinţa generală pe acest

plan – o pondere mai mică în bugetul anual al Bibliotecii, decât recomandă legea (care

prevede în acest scop un minimum 5% din totalul cheltuielilor de personal), în 2008 acest

procent fiind de 0,68%, în 2009 de 0,43%, iar în 2010 de 0,082%.

În pofida acestui fapt, angajaţii au participat în ultimii 2–3 ani la diferite cursuri de

perfecţionare, corelate cu nevoile aferente ale Bibliotecii şi cu atribuţiile lor profesionale.

Printre acestea se găsesc instruiri de specialitate (3), cursuri de calificare şi de dobândire a

unor cunoştinţe noi (8), team-building-uri axate pe activitatea specifică Bibliotecii (2),

conferinţe şi work-shop-uri, consfătuiri şi alte întruniri profesionale ale breslei, în România,

27

Ungaria, Bulgaria și Grecia (14). La acestea au participat de regulă bibliotecari, dar şi

angajaţi din compartimentul administrativ şi din conducerea instituţiei.

Modulul al doilea al programului de calificare-perfecţionare pentru ocupaţia de

bibliotecar (bazele biblioteconomiei) mai trebuie absolvit de doi angajaţi ai Bibliotecii

(preconizat să se întâmple parţial în 2012, parţial în 2013).

Propuneri de cursuri de perfecţionare pe termen scurt și mediu, în acord cu direcţiile

de activitate prioritare ale Bibliotecii: Dezvoltarea noilor servicii bibliotecare; Metode şi

tehnici de cunoaştere a publicului (organizate de Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi

Bibliotecilor Publice din România – ANBPR); Formator – educaţie adulţi (Centrul de Cultură

al Judeţului Covasna, respectiv Centrul de Pregătire Profesională în Cultură – CPPC);

Biblioterapie; Redactare de publicaţii şi elaborarea prezentărilor; Igienă mentală pentru

bibliotecari – autocunoaştere şi soluţionarea conflictelor; Tehnici şi metode ale comunicării

(Institutul Bibliotecar din Budapesta); Relaţiile publice în organizaţiile culturale; Terapia

culturală în relaţia cu grupurile sociale vulnerabile; Sistemul de control intern/managerial;

Evaluarea performanţelor salariaţilor din instituţiile publice de cultură; Economişti şi

contabili din instituţiile de cultură – Managementul activităţilor economice (CPPC).

D. Analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei

Ca un preambul al acestei analize, doresc să menţionez că asociez modului de

management buna gestiune ca pe o caracteristică esenţială şi inevitabilă a muncii,

interpretând această noţiune ca fiind cumularea modului economic, eficient şi eficace de

concepere şi derulare a operaţiunilor economico-financiare, în aşa fel încât acestea: să

conducă la rezultate maxime cu cele mai mici cheltuieli posibile; să fie efectuate bine, cu

respectarea prevederilor legale şi a normelor specifice aplicabile; să fie efectuate doar când

sunt necesare sau oportune.

Totodată ţin să menţionez că analiza PEST a mediului funcţionării instituţiei relevă

aspecte pozitive mai ales privind exemplele reprezentative pentru forţa politică (existenţa

unei strategii de dezvoltare pe plan regional, cu componentă culturală, respectiv existenţa

susţinerii pentru programe, proiecte şi acţuni culturale atât pe plan local, cât şi pe plan

28

naţional, şi prin concursuri de aplicaţii, din partea Consiliului Judeţean Covasna, a

Consiliului Local al mun. Sf. Gheorghe, a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, a

Administraţiei Fondului Cultural Naţional, a Departamentului pentru Relaţii Interetnice etc.),

forţa socială (receptivitate uşor crescută a comunităţii faţă de oferta culturală a instituţiilor de

resort, şi pe planul consumului cultural; susţinere prin interes manifestat din partea acesteia

pentru instituţiile cu pricina; apetenţa pentru nou şi pentru informaţia proaspătă din partea

generaţiilor tinere şi de vârstă medie) şi forţa tehnologică (existenţa a tot mai multor

posibilităţi privind comunicarea rapidă şi consistentă, datorită varietăţii de mijloace virtuale,

ca urmare a dezvoltării industriei IT), respectiv cu unele aspecte mai puţin pozitive privind

forţa economică, respectiv – în anumite privinţe şi în interdependenţă aceasta – referitor la

forţa politică (ansamblu de constrângeri economico-financiare, asociat cu instabilitatea

anumitor sisteme din funcţionarea societăţii; atitudine deseori ezitantă şi inconsecventă a

guvernului şi a parlamentului în privinţa formării mediului şi contextului financiar naţional;

obstrucţionări ale unor procese profesionale de conflicte dintre partide). Într-o anumită

măsură ceea ce este un fenomen negativ pe plan economic (cum ar fi, în privinţa Bibliotecii,

scăderea numărului cumpărătorilor de carte) poate constitui un imbold benefic pentru

marketingul serviciilor instituţionale.

d.1. analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii

solicitate/obţinute de la instituţie: bugetul de venituri (subvenţii/alocaţii, surse

atrase/venituri proprii); bugetul de cheltuieli (personal: contracte de

muncă/convenţii/contracte încheiate în baza legilor speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli

de capital, cheltuieli de întreţinere; cheltuieli pentru reparaţii capitale)

TITLUL DE CHELTUIELI 2008 2009 2010

Prevederi Total 1.089.200 1.099.000 992.140

Cheltuieli de personal 738.000 811.000 668.860

Bunuri / servicii 321.000 273.000 293.280

Cheltuieli de capital 15.200 – 30.000

Asistenţă socială 14.800 15.000 –

29

Realizări Total 996.107 1.019.317 967.937

Cheltuieli de personal 648.465 742.046 650.631

Bunuri / servicii 318.092 270.739 290.650

Cheltuieli de capital 15.150 – 29.878

14.400 14.200

Asistenţă socială –

Plăţi efectuate în anul precedent – –7668 –3222

şi recuperate în anul curent

Ponderea Cheltuieli de personal 65,10 72,79 67,21

în totalul Bunuri / servicii 31,93 26,56 30,02

chelt. Cheltuieli de capital 1,52 – 3,08

realizate

(%)

1,44 1,39

Asistenţă socială –

Bugetul de venituri al Bibliotecii provine în întregime din fondurile alocate de

instituţia ei susţinătoare, Consiliul Judeţean Covasna, conform reglementărilor legale

aferente. Veniturile realizate de către Bibliotecă (din taxe de înscriere, de copiere xerox,

penalităţi de întârziere, închirieri de spaţii şi de mijloace) se varsă în întregime în contul

Consiliului Judeţean Covasna. Veniturile atrase de către Bibliotecă din alte surse constituie,

de regulă, fonduri obţinute la concursuri de proiecte, în colaborare cu parteneri din sfera

ONG-urilor, respectiv mijloace, echipamente şi altele, provenite din donaţii şi sponsorizări,

toate aceste venituri fiind utilizate pentru programe, proiecte şi acţiuni culturale, profesionale

(vezi şi la subcap. d.3.).

După cum reiese din tabelul de mai sus, ponderea cea mai mare dintre cheltuieli o au

cheltuielile de personal. Acestea se situează totuşi în jurul limitelor regulare recomandate în

acest sens (în genere, 65% din totalul cheltuielilor), cu o creştere în 2009, respectiv o revenire

în 2010, în acord cu cele întâmplate pe plan naţional în privinţa diminuării salariilor

angajaţilor bugetari. Consider indicată menţinerea cel puţin a acestei ponderi, şi ca mărime a

fondului aferent, date fiind constrângerile centrale care privează angajaţii de orice formă

suplimentară de compensare şi de recompensare ori motivare financiară a performanţei.

Deasemenea este indicat ca cheltuielile pentru bunuri şi servicii să se menţină la

nivelul actual pe termen scurt, respectiv trebuie să crească considerabil pe termen mediu, în

30

paralel cu finalizarea unor etape de execuţie din planul de reabilitare şi refuncţionalizare a

Bibliotecii, fondurile aferente, provenite din bugetul CJ Covasna, acoperind cheltuielile

neacoperite de subvenţia ministerială (cele destinate pentru echipamente, dotări, aparatură,

mobilier etc. şi serviciile conexe). Propun, în funcţie de cadrul economic general, o creştere a

fondului pentru cheltuielile din această categorie cu circa 200–300% ori pentru perioada

2013–2016.

În ceea ce priveşte fondul pentru achiziţia de cărţi, publicaţii şi materiale

documentare, acesta s-a situat în 2009–2010 în jurul valorii de 60.000 de RON, care

acoperea la limită îndeplinirea normei anuale prevăzute de lege. Este indicată, deci, revenirea

în jurul valorii din 2008 (115.000 lei), cu atât mai mult cu cât, pe de o parte, cărţile şi

abonamentele la periodice se menţin mai scumpe în ultima perioadă, iar pe de altă parte

Biblioteca s-a axat mai mult de ceva timp – şi în acord cu exigenţele manifestate de utilizatori

– pe dezvoltarea colecţiei de cărţi audio, CD-uri şi DVD-uri cu muzică şi filme (întărind

serviciul de mediatecă), dar şi a colecţiei de cărţi în format Daisy (destinate nevăzătorilor),

acestea fiind mai scumpe şi uzându-se mai repede decât cartea tipărită. Diversificarea

colecţiilor, în pas cu tendinţele din ce în ce mai variate de pe piaţa lecturii, respectiv o rată

mai bună de înnoire a colecţiilor necesită şi justifică deasemenea acest demers.

Cheltuielile de capital au acoperit în ultimii 2–3 ani unele investiţii de necesitate

deosebită, solicitate de mai mult timp de funcţionarea eficientă şi regulamentară a instituţiei

(soft auxiliar pentru catalogul electronic vizibil pe Internet, licenţe pentru soft-urile de

calculator utilizate, sistemul de semnalizare a incendiilor şi iluminat de siguranţă etc.). Şi în

privinţa acestei categorii de cheltuieli este indicată o menţinere la nivelul actual pe termen

scurt, respectiv, pe termen mediu şi lung, o creştere care să acopere necesităţile planului de

reabilitare, sub forma contribuţiei locale, proprii la acesta.

La determinarea fondului destinat cheltuielilor pentru programe, proiecte şi acţiuni

culturale trebuie avut în vedere faptul că 2012 aduce aniversarea a 300 de ani de la naşterea

lui Bod Péter, al cărui nume îl poartă Biblioteca – prilej pentru evenimente comemorative

mai ample, deci cu mai multe cheltuieli. Proiectele din cadrul acestui program însumează

cheltuieli preconizate totale de circa 30–35.000 de lei.

31

d.2. analiza comparativă a cheltuielilor (estimate şi, după caz, realizate) în

perioada/perioadele indicată/indicate în caietul de obiective, după caz, completate cu

informaţii solicitate/obţinute de la instituţie (TABEL SELECTIV, pentru perioada 2009–

2010):

Nr.

crt. Programul Tip proiect

Denumire proiect

Deviz

estimat

(lei)

Deviz

realizat

(lei)

(1) (2) (3) (4) (5) (6)

1.

Literatură – Artă –

Muzică / Opera

şi publicul ei

proiect mare

Întâlnire cu publicul a unor poeţi şi

scriitori din Miercurea-Ciuc şi Sf.

Gheorghe (Bogdán László, Ferencz Imre,

Ungvári László Zsolt), de Ziua Liricii

Maghiare, cu prezentări de carte

100 90

Ciclu de trei concerte simfonice

(Beethoven)

450 229

Întâlnire cu scriitorul Krasznahorkai

László, laureat al Premiului Kossuth,

tradus în mai mult de zece limbi

200 –*

Vernisajul şi găzduirea expoziţiei

inspirate din romanul pentru copii

„A Pál utcai fiúk” (Băieţii din strada Pál)

500 1360,5

Întâlnire şi discuţie cu autori maghiari

de azi şi cu autori contemporani români

traduşi în maghiară (Mircea Dinescu, Dan

Lungu, Filip Florian, Simona Popescu)

800 456,5*

Găzduirea expoziţiei itinerante, de istoria

limbii maghiare, a Muzeului Literaturii

din Budapesta

1000 800

Spectacol literar-muzical cu scriitorul

Esterházy Péter şi muzicianul Dés László

400 315

32

Două reprezentaţii ale spectacolului

Gianinei Cărbunariu, 20/20

Trupa Yorick (Tg. Mureș)

500 560

Serie de concerte ale unor artişti

covăsneni tineri în seria „Seri Albastre”

– –*

Întâlnire cu scriitorul Ferdinandy György

(Puerto Rico) şi prezentare de carte

100 –*

Concert de pian Demény Balázs (Cluj) 150 150

Seară comemorativă la centenarul

naşterii poetului Faludy György,

cu poezie, muzică, maraton al lecturii

150 100

Întâlnire cu publicul a redacţiei revistei

literare Jelenkor (Pécs, Ungaria – una

dintre capitalele culturale ale Europei

în 2010): Kukorelly Endre, Grecsó

Krisztián, Ágoston Zoltán, respectiv

Demény Péter (Cluj).

300 370

Întâlnire a publicului cu poeţii şi scriitorii

Háy János, Lackfi János (Ungaria) şi Láng

Zsolt (Tg. Mureş), cu ocazia Târgului

de Carte Internaţional de la Tg. Mureş

450 400

Suită de prezentări de carte din domeniul

beletristicii, istoriei, sociologiei,

politologiei, etnografiei şi folclorului,

istoriei politice şi sociografiei;

dintre protagoniştii acestora: Bodó Barna,

Cseke Péter, Demeter Lajos, Fekete Vince,

Nagy Mihály Zoltán, Novák Csaba Zoltán,

Somai József, Zakariás Erzsébet.

2000 1755

(într-unul

dintre

cazuri:

și cheltu-

ieli de

tipărire)

Total: 7100 6586

2.

Participare de

amploare la

evenimentele

proiect mare

Elaborare de conţinut

documentaristic şi redactare, respectiv

lectorare de carte

1000 1000

33

şi întâmplările

anului come-

morativ „Benedek

Elek” (2009)

Expoziţie din desene realizate de copii 1000 500

Maraton al lecturii – completat cu alte

puncte de program adiacente

1000 850,5

Conferinţă pe teme legate

de literatura pentru copii

2000 3000

Total:

5000

5350,50

3.

Seri covăsnene

cultural-ştiinţifice

proiect mediu

Prelegere de istoria ştiinţelor, susţinută

de academicianul Palló Gábor +

concertul cvartetului Tiberius

din Tg. Mureş

500 624,5

Prelegere de istoria culturii şi

a societăţii, susţinută de Görög Ibolya

500 500

Prelegere a istoricului militar budapestan

Kedves Gyula despre evenimentele

paşoptiste + prezentarea cărţii oaspetelui

200 100

Prelegere susţinută de neurobiologul

budapestan dr. Freund Tamás, despre

analogiile biologice ale invidiei

şi singurătăţii

150 80

Total: 1350 1304,50

4.

Biblioteca şi timpurile

proiect

mediu/mare

Aniversarea a 160 de ani de la încheierea

revoluţiei de la 1848–49 300 –*

Proiecţia documentarului

Havannai mesék (Poveşti din Havana) şi

discuţie cu regizorul, Marossy Géza

150 –*

Spectacol de teatru de păpuşi oferit de

trupa Bibliotecii Judeţene „Kájoni János”

din Miercurea-Ciuc unui public de elevi

din ciclul primar

100 –*

Întâlnire cu publicul a Societăţii de

Filozofie Maghiară din Transilvania

(Cluj), reprezentată de universitarul şi

scriitorul Egyed Péter

100 –*

34

Întâlnire cu publicul a redacţiei revistei

culturale pentru elevi Cimbora

(Sf. Gheorghe) şi a invitaţilor săi

– –*

Participare la acţiunile cultural-ludice

din centrul oraşului (cu proiectul

Maszat-tér / Piaţa Mâzgăleală)

200 140

Întâlnire cu redactorii şi autorii Editurii

Pont din Budapesta (Szávai Ilona, Szávai

Géza), prezentarea seriilor de cărţi ale

editurii, traduse şi în română

150 –*

Programe culturale în aer liber,

pentru copii (de Ziua Copilului) – include

şi acţiuni de promovare a Bibliotecii,

desfăşurate cu ocazia Zilelor Oraşului

400 712

Programe culturale pentru copii,

legate de sărbătorile de iarnă – completate

cu puncte de program destinate publicu-

lui adult (târg de carte, prezentare

profesională, seară de operetă)

400 524

Expoziţie permanentă (în holul instituţiei

şi pe blogul acesteia), ocazionată de

aniversările literare maghiare, româneşti

şi străine, cu material actualizat lunar

500 500

Total: 2300 1876

5. Könyvkelengye / La

drum cu lectură

proiect mare Multianual, în parteneriat cu Primăria

municipiului Sf. Gheorghe, menit să

încurajeze apropierea de carte şi de lectură

încă din primii ani de viaţă (deviz doar

pentru lansare)

300 325

Total: 300 325

35

6.

Festivalul umorului

literar secuiesc

proiect

sub-mediu

Întâlnire cu publicul şi lecturi literare

la Sf. Gheorghe

500

516

Total: 500 516

TOTAL GENERAL 16.550 15.958

*Cheltuieli acoperite din alte surse (atrase la concursuri de aplicaţii la care Biblioteca a participat în parteneriat cu

organizaţii civile – vezi în acest sens subcap d.4. – ori acoperite de parteneri)

După cum se poate observa, atât programele, cât şi proiectele pot fi asociate cu

misiunea şi obiectivele fundamentale ale Bibliotecii, ceea ce, bineînţeles, este indicat să se

menţină şi în perspectivă.

d.3. analiza gradului de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituţiei

Biblioteca nu dispune de venituri proprii. Sursele atrase s-au realizat în parteneriat cu

sfera civilă, în acest sens vezi subcap. d.4.

În 2010, totalul veniturilor instituţiei, provenite din înscrieri, penalităţi şi imputări,

copiere xerox şi stocare de date, închirieri de spaţii (transferate în întregime în contul

Consiliului Judeţean Covasna) a însumat circa 25.000 de lei.

Biblioteca nu a realizat venituri din prestări de servicii culturale.

d.4. analiza gradului de creştere a surselor atrase/veniturilor proprii în totalul veniturilor

În 2009, Biblioteca a utilizat finanţări extrabugetare pentru acţiunile şi programele

sale cultural-profesionale în sumă de aproximativ 34.000 de lei, ceea ce a însemnat faţă de

2008 (an în care suma aceasta a fost de 2500 de lei) o creştere de circa 13,5 ori. În 2010,

suma finanţărilor extrabugetare, utilizate de Bibliotecă în scopul menţionat, a fost de 4600 de

lei, datorită mai ales numărului mai mic de aplicaţii depuse, respectiv selectate pentru

finanţare, fiind vorba în anul respectiv de o descreştere în acest sens.

36

În condiţiile în care Biblioteca nu dispune de cont pentru venituri proprii (ceea ce face

mai complicată receptarea de către instituţie a unor finanţări câştigate la concursuri de

aplicaţii şi de proiecte), soluţia adecvată şi logică este înfiinţarea unei organizaţii (asociaţii)

strâns legate prin statut şi obiective de funcţionarea şi activităţile Bibliotecii, care să participe

în parteneriat organic cu instituţia la atragerea de fonduri extrabugetare. Preconizez

înfiinţarea acestei organizaţii cel târziu până în martie 2012 – existenţa acesteia ar asigura, şi

într-o primă fază, de „rodaj”, respectiv în condiţii de oportunităţi de finanţare mai puţin

numeroase, un aport anual de circa 3000–10.000 de lei, pentru sprijinirea desfăşurării

programelor, proiectelor, acţiunilor sau chiar publicaţiilor potenţiale a Bibliotecii.

d.5–6. analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor; analiza ponderii

cheltuielilor de capital din bugetul total

Vezi subcap. d.1.

d.7. analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenţie/alocaţie

Salariile se acoperă 100% din subvenţie, fiind vorba în toate cazurile de angajaţi cu

contract de muncă. Pe termen mediu nu exclud, mai ales în corelaţie cu activităţile variate din

cadrul grupurilor de lucru planificate, respectiv dacă condiţiile economico-financiare generale

o permit, aplicarea şi a altor tipuri de contracte în privinţa anumitor munci şi activităţi

prestate (contract de muncă cu timp parţial, contract de muncă temporară, eventual şi în

variantă multi-misiune, program de lucru individualizat etc.). Dacă este necesar, poate fi

introdusă şi aplicarea contractului individual de muncă pe durată determinată.

d.8. cheltuieli pe beneficiar

Cheltuielile pe beneficiar sunt acoperite în întregime din subvenţie, fiind vorba de

următoarele valori în acest sens: 14 lei (2008–2009), 13,50 lei (2010). Nu preconizez pe

termen scurt condiţii care să facă posibilă o creştere considerabilă a acestui indicator, iar dacă

da, doar cu cel mult 10–15%.

37

E. Strategia, programele şi planul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a

instituţiei, conform sarcinilor şi obiectivelor prevăzute la pct. IV.

e.1. prezentarea strategiei culturale pentru întreaga perioada de management

e.2–3. programele propuse pentru întreaga perioadă de management, cu denumirea şi,

după caz, descrierea fiecărui program, a scopului şi ţintei acestuia, exemplificări proiecte

propuse în cadrul programelor

Înainte de prezentarea propriu-zisă a strategiei, doresc să menţionez, cu referire la

aceasta, două lucruri:

- Biblioteca trebuie să dea dovadă în măsură considerabilă de flexibilitate în ceea ce

priveşte modul său de funcţionare eficientă, adaptându-se la schimbări şi la condiţiile date.

Reacţia la exigenţe şi cereri, dar şi anticiparea a ceea ce „este în aer” în privinţa dezvoltării

ofertei culturale instituţionale constituie factori de bază ai acestei flexibilităţi.

- Cea mai importantă sarcină în vederea asumării de către colectivul Bibliotecii a unei

culturi organizaţionale mai performante, precedată de o conştientizare – mai ales sub aspect

practic – a misiunii instituţiei, respectiv a acelor elemente ale acesteia care înscriu instituţia

pe o traiectorie sigură şi eficientă şi într-un context socio-politic şi economic labil, este

obţinerea implicării active, oarecum asertive a angajaţilor instituţiei în evoluţia pozitivă a

acesteia, prin înţelegerea şi îndeplinirea cât mai eficientă a acelor sarcini care le revin în

lanţul operaţional al funcţionării în ansamblu. În condiţiile actuale (reflectate de analiza

SWOT de mai jos), consider adecvată în acest sens o structură funcţională organică (mizând

destul de mult, şi ca factor motivaţional, pe autorealizarea angajaţilor), pe de altă parte

aplicarea combinată şi operaţională a unor metode şi principii care ţin de cultura

organizaţională de tip rol şi de cea de tip sarcină.

Puncte forte

a) asigurarea la un nivel semnificativ şi cu

rutină considerabilă, respectiv cu note

inovative a serviciilor de bibliotecă (împrumut,

lectură, consultanţă etc.);

Puncte slabe

a) neîndeplinirea în măsură corespunzătoare a

cerinţelor PR, nefructificarea unor posibilităţi

la îndemână în acest sens, pentru a crea un

mediu intern mai operaţional şi mai atractiv

38

b) fond de carte, de publicaţii, de materiale

documentare şi multimedia consistent, divers şi

funcţional, suprafaţă OPAC funcţională

(catalog electronic disponibil);

c) capacitatea de a atrage donaţii de carte;

d) imagine pozitivă a instituţiei, atât în

comunitatea pe care o deserveşte, cât şi în

comunitatea profesională din România şi din

Ungaria, rol activ şi serios jucat în contextul

cultural local şi regional;

e) relaţii profesionale din ce în ce mai dinamice

cu sfera organizaţională bibliotecară din

România;

f) asigurarea regulată, creativă şi inovativă a

derulării de proiecte şi evenimente culturale, şi

prin stabilirea şi valorificarea unor parteneriate

locale, regionale, naţionale şi internaţionale;

g) preocuparea pentru informatizarea cât mai

eficientă a serviciilor asigurate de Bibliotecă;

h) flexibilitate în deservirea publicului (şi prin

serviciul „biblioteca mobilă”, respectiv prin

dezvoltarea fondului de cărţi audio, de cărţi

destinate persoanelor cu deficienţe vizuale

etc.).

pentru mai mulţi cititori potenţiali;

b) probleme privind spaţiile de depozitare

disponibile, lipsa reabilitării interioare sub

aspect estetic şi funcţional a sediului instituţiei,

mobilier de depozitare şi ansamblu de

amenajare uzat;

c) lipsa unui sistem de securizare automatizată

a mediului intern din Bibliotecă;

d) cultură organizaţională într-o anumită

măsură eclectică, improvizativă.

Oportunităţi

a) reabilitare şi refuncţionalizare interioară a

clădirii;

b) promovarea excelenţei, a experimentului şi a

inovaţiei atât pe planul ofertei culturale şi

profesionale, cât şi pe planul serviciilor

asigurate;

c) atragerea unor fonduri materiale şi financiare

din sectorul privat, sub formă de sponsorizări şi

relaţii de tip barter cultural;

Riscuri (ameninţări)

a) lipsa unei strategii operaţionale naţionale

consecvente şi perseverente privind dezvoltarea

coordonată a bibliotecilor autohtone, şi cu

privire la informatizarea serviciilor acestora,

respectiv legislaţie specifică depăşită;

b) mărirea decalajului dintre bibliotecile

informatizate în mod corespunzător, care

funcţionează şi ca centre informaţionale locale

sau regionale, respectiv celelalte;

39

d) consorţii interbibliotecare în cadrul

programelor şi proiectelor profesionale şi

culturale.

c) efectele puternice ale culturii preponderent

vizuale şi virtuale, ale cyberspace-ului asupra

„galaxiei Gutenberg”, a cărţilor, a lecturii şi a

relaţiei cu biblioteca a generaţiilor tinere;

d) statutul în continuare defavorizat al culturii

scrise în raport cu fondurile bugetare de stat

care revin diferitelor domenii.

Despre stilul managerial asumat

Luând în considerare şi caracteristicile funcţionale a sferei bibliotecare, optez pentru

stilul managerial consultativ (cvasi-participativ), într-o combinaţie eficientă cu

managementul prin proiecte.

În munca mea pe post de director al Bibliotecii intenţionez să mă ghidez după un

portret-robot al conducătorului (managerului de echipă) creionat tocmai de bibliotecari (cf.

Corkish, Norma – Woodward, Jeannette: Management de bibliotecă / Managementul

bibliotecilor locale; Perspectivă asupra managementului construcţiilor de biblioteci, pag.

16–17.). Conform acestui profil, aptitudinile persoanei respective sunt următoarele: bun

coordonator / organizator; capabil să practice delegarea de autoritate, fără să controleze sau să

facă el însuşi totul; are o viziune clară asupra obiectivelor principale ale instituţiei; este un

bun negociator, are aptitudini de comunicare; are iniţiativă, este creativ şi receptiv la

iniţiativele şi creativitatea celorlalţi, dar şi la observaţiile critice ale acestora; ştie să valorifice

ocaziile favorabile în beneficiul instituţiei. Calităţile sale: inspiră încredere, este carismatic,

convingător; este hotărât şi îşi asumă riscuri; gândeşte şi acţionează pozitiv; este loial

instituţiei; este echilibrat, obiectiv, angajat şi pasionat; este deschis, asociativ, flexibil,

dinamic; este integru. Alte caracteristici: cunoaşte bine domeniul propriu de activitate şi

activităţile complementare acestuia; are cunoştinţe elementare de psihologie; este parte a unei

reţele largi de contacte şi relaţii utile instituţiei şi proiectelor acesteia.

40

Am convingerea că – pe baza experienţei mele profesionale de până acum şi a

structurii mele personale – majoritatea elementelor enumerate mai sus s-ar regăsi în maniera

mea de lucru la conducerea Bibliotecii.

Despre strategie (înglobând aici şi cele solicitate la subcap. e.2–3., deoarece programele

mari propuse coincid cu elementele strategiei, enumerate mai jos)

Coroborând Regulamentul de organizare şi funcţionare al Bibliotecii cu cele

evidenţiate ca obiective şi programe în Caietul de obiective (subcap. I.2. şi III.5.), respectiv

cu cele formulate în introducerea la prezentul proiect de management şi cu principalele

direcţii de acţiune rezumate în subcap. b.4., strategia şi planul de acţiune privind funcţionarea

şi dezvoltarea în perspectivă a Bibliotecii cuprind următoarele direcţii (obiective) esenţiale

(care, la rândul lor, înglobează direcţiile pentru îndeplinirea misiunii, enumerate în subcap.

b.4.):

I. Continuarea procesului de reabilitare şi refuncţionalizare interioară a clădirii

Bibliotecii, pe termen scurt şi prin preocupare pentru crearea unor spaţii de depozitare noi

(2011–2016).

Planul de reabilitare şi refuncţionalizare a sediului Bibliotecii – parte, din 2010, a

programului naţional de restaurare a clădirilor monument istoric, derulat de Ministerul Culturii şi

Patrimoniului Naţional – a ajuns în 2011, după elaborarea tuturor planurilor arhitecturale, tehnice,

financiare etc., în faza de execuţie. Prima lucrare (preconizată să înceapă în 2011) o constituie

elaborarea şi amenajarea unui depozit subteran de cărţi şi de alte documente, un ascensor făcând

legătura dintre acesta şi etaje. După finalizarea şi darea în folosinţă a depozitului se pot elibera

spaţiile de depozitare din clădire, de la diferitele secţii, necesare pentru refuncţionalizarea

locaţiilor. Vor urma, în linii mari, următoarele faze (nu neapărat în această ordine): refacerea

sistemului de încălzire al instituţiei, mutarea centralei termice în aripa nordică a clădirii;

reamenajarea holului Bibliotecii, conform cerinţelor unui spaţiu de primire modern; mutarea

Centrului de Coordonare Culturală al Republicii Ungare în aripa sudică a clădirii, cu intrare şi

scară separată; mutarea secţiei de Împrumut pentru adulţi în locul Centrului şi al secţiei de

Împrumut pentru copii; mutarea acesteia din urmă la parter, în locul actual al secţiei Împrumut

41

pentru adulţi; reabilitarea sălii „Gábor Áron” în sensul transformării sale într-un spaţiu

multifuncţional; amenajarea grădinii din latura sudică a clădirii, amenajarea unei cafenele la

parterul aripii sudice; amenajarea unei părţi a podului clădirii (sală multifuncţională, cameră de

oaspeţi etc.); crearea, în tot acest timp, a unor culoare de circulaţie pentru public, pentru o

accesibilitate mai bună a clădirii şi a secţiilor.

II. Continuarea amenajării aripii sudice a sediului Bibliotecii, prin formarea în

această locaţie a unei colecţii de limbă străină (2011–2013).

Procesul a început în 2011, Biblioteca a apelat şi la voluntari pentru selecţia cărţilor din

donaţie, respectiv a început mobilarea spaţiului în cauză. Colecţia care se formează este una

destinată în mod primordial sferei didactice, elevilor, profesorilor, respectiv cercetătorilor, dar pe

partea beletristică şi turiştilor sau altor interesaţi, şi ca spaţiu în care se pot desfăşura acţiuni

culturale centrate pe această colecţie.

III. Dezvoltarea programatică şi înnoirea funcţională continuă a colecţiilor

Bibliotecii; intensificarea urmăririi respectării Legii privind depozitul legal de către cei

vizaţi pe plan local şi regional (2011–2016); relansarea activităţii Filialei instituţiei (2012).

În privinţa dezvoltării colecţiilor (cu apelarea şi la prevederile legale în acest sens),

trebuie luate în considerare şi următorii factori, ca criterii decizionale: în cea mai mare măsură,

răspunsul adecvat la exigenţele utilizatorilor Bibliotecii (după evaluarea cât se poate de punctuală

a acestor exigenţe); alinierea colecţiei la misiunea şi la obiectivele strategice ale Bibliotecii;

asigurarea echilibrului diferitelor domenii profesionale, culturale şi tematice în fondul de

documente bibliotecare, cu accent şi pe colecţiile speciale; spaţiul de depozitare disponibil, şi sub

aspectul eficientizării continue a relaţiilor cu publicul cititor.

IV. Consolidarea, promovarea şi conştientizarea statutului de centru comunitar şi

cultural-informaţional al Bibliotecii, în acest sens întărirea pe mai departe a segmentului de

relaţii cu publicul cititor (şi în privinţa feed-back-ului) şi a instrumentelor furnizoare de

imagine a instituţiei, interpretată şi conform conceptului „biblioteca: sistem deschis” (2011–

2016).

În principal, iau în considerare următoarele în acest sens:

42

- Continuarea extinderii ariei activităţii de prezentare în grădiniţe şi în şcoli a funcţionării

şi a serviciilor Bibliotecii, atragerea celor interesaţi în Bibliotecă, pentru a participa la asemenea

activităţi (menţinerea bibliotecii mobile, destinate segmentelor menţionate, respectiv, la cerere,

persoanelor cu dizabilităţi locomotorii);

- Continuarea proiectului Könyvkelengye / La drum cu lectură, a acţiunilor culturale

asociate acestuia, respectiv extinderea lui potenţială la alte categorii de vârstă (clasa a IV-a, a

VIII-a etc.);

- Iniţierea cu caracter experimental a Clubului „Mama şi copilul”, prin lărgirea sferei de

activitate a clubului „Varázskuckó / Căsuţa cu poveşti” (destinat copiilor preşcolari şi şcolari din

ciclul elementar şi gimnazial).

- Demararea unui proiect de înlesnire a utilizării Bibliotecii de către persoane cu

deficienţe vizuale şi locomotorii.

- În privinţa conceptului „biblioteca: sistem deschis”: concretizarea pe mai departe a

acestuia prin iniţiative care să se realizeze apropierea fizică, concretă a Bibliotecii de publicul

existent şi de cel potenţial – în acest sens poate fi vorba de acţiuni consacrate, ca maratonul

lecturii, în variantă externalizată (să se desfăşoare, de exemplu, şi în parc sau în piaţă), ori de

forme inovative, cum ar fi bibliobuzul sau autobuzul transformat în vehicul-expoziţie, care – în

parteneriat cu compania de transport local şi regional – ar asigura pe de o parte servicii livreşti şi

documentaristice aparte şi specializate localităţilor din judeţ, pe de altă parte ar putea fi utilizat ca

mijloc de promovare a lecturii, culturii şi chiar de turism (cultural).

- După relansarea site-ului web al Bibliotecii (2011), realizarea unui studiu vizând

cunoaşterea categoriilor de beneficiari (măsurători cantitative si calitative, chestionare privind

profilul utilizatorilor Bibliotecii şi gradul de satisfacere a cerinţelor publicului), includerea

rezultatelor acestuia în activităţile instituţiei.

V. Întărirea în continuare a rolului local, judeţean şi regional al Bibliotecii, atât pe

planul activităţilor şi serviciilor bibliotecare, metodice, cât şi pe planul organizării şi

desfăşurării acţiunilor şi proiectelor cultural-educative (2011–2016).

Menţinerea principalilor indicatori din raportul statistic de utilizare a Bibliotecii, respectiv

creşterea potenţială (progresiv, cu 50% în zece ani) a unora dintre aceştia (numărul de utilizatori

înscrişi, activi, frecvenţa lor); menţinerea frecvenţei şi impactului proiectelor şi acţiunilor

43

culturale legate de carte şi de lectură, cât şi cele referitoare la domenii culturale conexe,

menţinerea parteneriatelor existente şi stabilirea a unora noi în această privinţă.

Lărgirea sferei de activitate în judeţ a programului naţional Biblionet, derularea în condiţii

bune a etapelor succesive ale acestora, continuarea cursurilor de perfecţionare pentru bibliotecari

în cadrul programului.

VI. Prezenţa mult mai marcantă şi mai operativă a Bibliotecii în spaţiul virtual şi în

reţeaua digitală a instituţiilor de profil (din 2012).

Relansarea site-ului web al Bibliotecii, respectiv – în corelaţie – asigurarea unei direcţii

de dezvoltare noi pentru blogul instituţiei. (Vezi în acest sens cele formulate în subcap. a.3–5.)

VII. Evaluarea sistemului integrat de informatizare ALICE, utilizat în Bibliotecă

pentru catalogarea electronică, respectiv, în caz de rezultate nesatisfăcătoare, remedierea

lipsurilor sau optarea pentru un soft mai performant şi mai adecvat nevoilor colecţiei şi

utilizării acesteia (2012–2013).

Trebuie verificat dacă sistemul actual are toate modulele necesare pentru activitatea ei

curentă, îi corespunde sau nu în totalitate, ce alte sisteme (eventual mai performante şi/sau mai

adecvate profilului şi activităţii Bibliotecii) există în uz şi pe piaţă, respectiv – foarte important –

cum ar putea fi creată legătura funcţională dintre cataloagele gestionate de ALICE şi suprafaţa

web a Bibliotecii, în vederea, de exemplu, a rezervării documentelor bibliotecare destinate

împrumutului în mod on-line, de către utilizatori, prelungirea duratei împrumutului în acest fel

etc., noile module devenind şi componente utile ale reţelei informaţionale interbibliotecare.

VIII. Consolidarea şi diversificarea relaţiilor şi parteneriatelor instituţionale şi

organizaţionale ale Bibliotecii atât în privinţa sferei profesionale de profil, cât şi în cea a

societăţii civile, păstrarea caracterului ospitalier al instituţiei, implicarea acesteia în

procesele editoriale şi de presă culturală locale şi regionale (2011–2016).

În acest sens, o importanţă aparte acord participării mai intense a Bibliotecii la viaţa

organizaţională profesională din sfera bibliotecilor publice din România şi din alte ţări europene.

Sub acest aspect consider că Biblioteca trebuie să organizeze pe termen mediu o conferinţă sau o

întâlnire profesională cu participare largă din sfera bibliotecară, în 2012 sau 2013.

44

IX. Identificarea şi atragerea unor surse de finanţare suplimentară şi a unor fonduri

materiale extrabugetare (2011–2016).

X. Lărgirea cercului de voluntari care să sprijine desfăşurarea programelor şi

proiectelor cultural-educative şi profesionale ale Bibliotecii (din 2012).

Câteva acţiuni şi proiecte culturale şi cultural-educative propuse

Ocazionale (individuale):

Denumirea acţiunii /

proiectului

Protagonişti,

parteneri /

beneficiari

Esenţa acţiunii, proiectului /

participanţi

Când?

Mesék a mában / Poveşti

ale zilelor noastre (tabără

de lectură)

Biblioteca, şcoli /

elevi

Activităţi de citire şi înţelegere,

respectiv interpretare a basmului

popular şi cult, în incinta Bibliotecii, şi

excursii cu tentă culturală în judeţ /

Biblioteca, şcoli

2012

Universalia – maraton al

lecturii

Biblioteca, Teatrele

Tamási Áron şi

Andrei Mureşanu (Sf.

Gheorghe) / public

Evenimentul, deja cu tradiţie printre

activităţile Bibliotecii, se va axa pe

vârfurile literaturii universale

contemporane.

2012

Régmúlt korok üzennek /

Mesaje din timpuri

îndepărtate

Biblioteca, Muzeul

Naţional Secuiesc,

Muzeul Carpaţilor

Răsăriteni, filatelişti /

public

Expoziţie de cărţi, timbre şi manuscrise

vechi

2012

Könyvtár éje-napja /

Noaptea albă a bibliotecii

Biblioteca, biblioteci

braşovene, harghitene

şi mureşene, reviste

de specialitate /

public

Cu ocazia Zilei Mondiale a

Bibliotecarilor (14 aprilie), lecturi,

prelegeri, discuţii, concursuri,

desfăşurate pe parcursul al 24 de ore, cu

colaborarea unor biblioteci din judeţul

Braşov, Harghita şi Mureş / Biblioteca,

parteneri

2012

Sport a kultúrában, kultúra

a sportban / Sportul şi

cultura

Biblioteca, red. de

ziare locale şi

naţionale / sportivi

invitaţi, public

Interferenţe între practica de azi a

sporturilor şi cultură, figuri remarcabile

care au avut de-a face cu ambele

domenii, maniere comune în cele două

sfere etc. / Biblioteca, specialişti în

sport, sportivi şi profesori invitaţi

2012

Concurs pentru rebusişti Biblioteca, redacţia Cu ocazia Zilei Mondiale a 2012

45

unor publicaţii

rebusistice / rebusişti,

public

Rebusiştilor: prezentare a celor mai în

vogă tipuri de rebus, concurs de

dezlegare a rebusurilor / Biblioteca,

rebusişti

Tudomány és köznapi

valóság / Ştiinţa şi realitatea

cotidiană

Biblioteca,

organizaţii

profesionale

covăsnene şi

transilvănene /

specialişti, public

Consfătuire cu public a tinerilor

cercetători covăsneni, prezentări de

carte şi discuţii / Biblioteca, parteneri

2013

„Könyves” színpad / Scena

„din cărţi”

Biblioteca, Teatrul

„Tamási Áron”,

Teatrul „Andrei

Mureşanu” / public

Întâlnire şi consfătuire a

reprezentanţilor trupelor de teatru

neprofesioniste din jud. Covasna,

proiecţii de reprezentaţii scenice /

Biblioteca, teatrele locale, asociaţii

profesionale

2013

Tehetséges Háromszék /

Talentele judeţului Covasna

Biblioteca, grădiniţe,

şcoli, filiala locală a

Universităţii Babeş-

Bolyai din Cluj,

Centrul Cultural al

Judeţului Covasna /

participanţi, public

Concurs de talente, aptitudini şi cultură

generală, desfăşurat pe trepte diferite de

vârstă şi de pregătire

2013

Mindenki könyvtára /

Biblioteca pentru toţi

Biblioteca, Caritas,

Asoc. Nevăzătorilor

din România / public

Programe speciale de participare la

activităţile bibliotecii şi de integrare în

această sferă culturală a persoanelor

defavorizate social, respectiv a celor cu

dizabilităţi / În colaborare cu serviciul

social de suport şi intervenţie al

organizaţiei Caritas şi cu filiala

covăsneană a Asociaţiei Nevăzătorilor

din România

2013

Magyar-román kiadói

kapcsolatok / Confluenţe

editoriale maghiaro-române

Biblioteca / public Întâlnire cu reprezentanţi ai unor edituri

din România şi din Ungaria care publică

din literatura ambelor ţări, prezentări de

carte, discuţii cu public / Biblioteca,

parteneri

2013

Könyv-mű / Cartea – obiect

artistic

Biblioteca,

organizaţii ale

artiştilor plastici şi

fotografi / public

Expoziţie din creaţii de artă plastică şi

fotografică covăsnene, având ca temă

cartea-obiect (rezultat al unei acţiuni

artistice şi de creaţie iniţiate în

prealabil) / Biblioteca, parteneri

2014

Irodalom: kulturális termék

vagy hivatás? / Literatura:

produs cultural sau menire?

Biblioteca, cercuri

literare, culturale

locale şi regionale /

public

Întâlnirea şi consfătuirea

reprezentanţilor cercurilor literare şi de

cultură din judeţul Covasna – reflecţii

asupra întrebării din titlu, lecturi literare

/ Biblioteca, parteneri

2014

A legbeszédesebb

könyvismertető / Cea mai

sugestivă prezentare de

carte

Biblioteca / elevi,

public

Concurs pentru elevi, având ca obiectiv

redactarea celei mai sugestive

prezentări de carte (celui mai elaborat

sinopsis), desfăşurat atât în spaţiul

2014

46

bibliotecii, cât şi în cel virtual, urmat de

spectacol public pe baza acestor scrieri /

Biblioteca, şcoli, inspectorat şcolar

Háromszéki zenehangok /

Sunetele muzicii covăsnene

Biblioteca, asociaţii

profesionale,

muzicologi / public

Consfătuirea asociaţiilor de muzică

clasică din judeţul Covasna,

reprezentaţii şi mini-concerte /

Biblioteca, parteneri

2014

Câteva proiecte constante, de organizat cu o anumită periodicitate (2011–2016)

Denumirea acţiunii /

proiectului

Protagonişti,

parteneri /

participanţi,

beneficiari

Esenţa acţiunii, proiectului /

Periodicitatea organizării sale

Sepsiszentgyörgy nagyjai /

Personalităţi din istoria

localităţii Sf. Gheorghe

Biblioteca / public Suită de evocări plastice ale unor figuri

de seamă din trecutul îndepărtat şi

apropiat al mun. Sf. Gheorghe (cu

regularitate bianuală)

Rendhagyó irodalomóra /

Ora inedită de literatură

Biblioteca, şcoli /

elevi

Profesori invitaţi susţin câte o prelegere

(o oră de literatură) tematică în incinta

Bibliotecii, într-un cadru colocvial, atât

pentru elevi din mai multe şcoli, cât şi

pentru cei interesaţi (cu regularitate

trimestrială)

Expoziţii tematice

temporare

Biblioteca / public Tema expoziţiilor provine din istoria

literaturii şi culturii maghiare, române şi

universale, dar şi din producţia culturală

contemporană (regularitate lunară)

Marcarea Zilei Copilului (1

iunie)

Biblioteca, parteneri /

public (copii, familii)

Concursuri şi alte programe în aer liber

(spectacole, cercuri de artă

meşteşugărească etc.) – regularitate

anuală

Participare la Zilele Sf.

Gheorghe şi la alte

evenimente culturale în aer

liber

Biblioteca, parteneri /

public (fidelizare şi

atragere de

utilizatori)

Vizite tematice în bibliotecă, prezentări

ale activităţilor instituţiei, concursuri şi

alte programe în aer liber (spectacole,

cercuri de artă meşteşugărească etc.) –

cu regularitate anuală

Cerc metodic pentru

bibliotecari

Biblioteca,

bibliotecile regionale

şi naţionale /

bibliotecari şi

manageri de

bibliotecă

Împărtăşirea experienţelor profesionale

ale participanţilor, consfătuiri, tratarea

unor probleme comune, prezentări de

carte etc. (cu regularitate anuală pentru

bibliotecarii covăsneni, cu frecvenţă

mai mică pentru sfera mai largă)

Sărbători de iarnă în

compania cărţilor

Biblioteca (secţia

împrumut pentru

copii), şcoli / public

Evocarea unor obiceiuri şi datini

folclorice legate de sărbătorile de iarnă,

programe culturale şi literare destinate

copiilor şi elevilor, jocuri tematice (cu

regularitate anuală)

Evenimente culturale Biblioteca, instituţii Marcarea unor evenimente

47

aniversare culturale şi didactice

partenere / public

fundamentale din istorie, cultură şi

literatură prin diferite modalităţi (cu

regularitate ocazională).

Clubul istoriei şi culturii

regionale

Biblioteca, parteneri

culturali / public

Trecutul oraşului Sf. Gheorghe şi al

judeţului Covasna: prelegeri, dezbateri,

concursuri (regularitate bianuală)

Clubul mamei şi al

copilului

Biblioteca, parteneri /

public

Discuţii tematice cu invitaţi specialişti

ai diferitelor domenii profesionale

(medicină, psihologie, gimnastică

medicinală etc.), prezentări şi

recomandări de carte.

Maratonul lecturii Biblioteca, teatrele

locale / public

Ansamblu tematic de lecturi publice

voluntare, pe baza unor fragmente alese

de participanţi, cu concursul unor artişti

invitaţi (cu regularitate anuală)

Prezenţă în parcul central al

oraşului cu materiale

promoţionale referitoare la

serviciile bibliotecii şi cu

posibilitatea de înscriere pe

loc (bibliotecă mobilă)

Biblioteca / public Cu regularitate anuală, pe timp de vară.

Trebuie menţionată din nou, în mod aparte, suita de acţiuni planificate pentru a marca

în 2012 aniversarea a 300 de ani de la naşterea cărturarului Bod Péter, al cărui nume îl poartă

Biblioteca, acţiuni printre care se vor regăsi conferinţe, întâlniri profesionale, concursuri

pentru elevi, editarea unui volum aniversar etc.

e.4. alte evenimente, activităţi specifice instituţiei, planificate pentru perioada de

management

- Continuarea periodică a cursului de utilizare a calculatorului şi de navigare pe Internet,

respectiv comunicare IT, destinat pensionarilor şi vârstnicilor, utilizatori înscrişi ai Bibliotecii

- Din a doua parte a anului 2012, în mod potenţial: cursuri cu taxă de participare, dezvoltate

şi oferite în colaborare cu Academia Credis şi Fundaţia IREX, cu teme mai ales din domeniul

utilizării unor aplicaţii IT.

48

F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu menţionarea resurselor

financiare necesar a fi alocate de către autoritate:

În elaborarea unei prognoze în acest sens trebuie luat în calcul – pe lângă susţinerea

asigurată de instituţia finanţatoare a Bibliotecii, Consiliul Judeţean Covasna – climatul

economico-financiar şi, implicit, cel socio-politic instabil pe plan naţional, european şi

mondial ca factor de nesiguranţă generală.

Acest lucru, modificarea condiţiilor de mediu, poate impune revizuirea planificărilor

bugetare deja existente şi aflate eventual în derulare. Condiţiile de mediu pot însemna în acest

caz, printre altele, lansarea unui program strategic guvernamental, aprobarea unei noi politici

publice, modificarea sau aprobarea unor noi acte normative, rezultatele unor evaluări

intermediare sau finale, toate acestea pot conduce la adaptări, modificări sau restructurări ale

programelor bugetare. De aceea consider că un program bugetar aflat în implementare nu este

o formă totalmente fixă. Păstrarea neschimbată a planificării bugetare atunci când

circumstanţele nu mai permit aceasta va conduce întotdeauna la producerea de pierderi. (cf.

Ionică, Pîrvu: Planificarea bugetară publică – CPPC, Bucureşti, 2009, pag. 8.)

Bineînţeles, în toate previziunile şi planificările trebuie să existe elemente

fundamentale ale structurilor strategice, ca fiind puncte fixe ale activităţilor proiectate. În cele

ce urmează, voi enumera cele mai importante dintre acestea, cu datele aferente, pornind de la

informaţiile din perioada 2008–2010.

Anexa nr. 2.

Tabel valori de referinţă

Categorii de

investiţii în

proiecte

Limite valorice ale investiţiei în

proiecte din perioada

precedentă (2008–2010) – RON

Limite valorice ale investiţiei în

proiecte propuse pentru perioada de

management (2011–2016) – RON

Mici 100 – 1000 100 – 1500

Medii 1000 – 4000 1500 – 5000

Mari 4000 – 45.000 5000 – 60.000

49

f.1. previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei pentru următorii 3 ani,

corelată cu resursele financiare necesar a fi alocate din subvenţia/alocaţia acordată

instituţiei de către Consiliul Judeţean Covasna

În ceea ce priveşte evoluţia cheltuielilor de personal ale Bibliotecii, nu se prevăd

semne ale unor modificări majore (mai ales în sens pozitiv). În cazul unor tendinţe mai bune

pe plan economic, se poate preconiza o revenire a salariilor la nivelul de dinainte de scăderea

lor cu 25%, reactualizarea unor stimulente financiare, poate în 2013, iar într-un caz mai puţin

fericit, ar putea urma noi constrângeri financiare. De aceea consider că este indicat ca în

prognoza evoluţiei sumei cheltuielilor de personal să iau în calcul doar modificările generate

de schimbările privind vechimea în muncă a angajaţilor, respectiv creşterile aferente.

2012 2013 2014

Cheltuieli de

personal în RON

(pentru nr. actual de

29,5 de posturi)

562.000

578.000

595.000

În privinţa veniturilor propuse a fi atrase, acestea vor viza în principal programele,

proiectele şi acţiunile cultural-educative ale Bibliotecii, şi sunt planificate a fi atrase în

condiţiile prezentate în subcap. d.4., referitor la modul complicat în care Biblioteca poate

primi acum finanţări câştigate la concursuri de aplicaţii şi de proiecte, respectiv la necesitatea

constituirii unei asociaţii conexe care să sprijine atragerea de fonduri de această natură.

Sursele potenţiale în acest sens sunt, în principal, următoarele: Ministerul Culturii şi

Patrimoniului Naţional, respectiv Administraţia Fondului Cultural Naţional; Departamentul

pentru Relaţii Interetnice; Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din

România; Fundaţia IREX – Programul Biblionet; Consiliul Judeţean Covasna; Consiliul

Local al mun. Sf. Gheorghe, Fundaţia „Communitas”, Fondul „Bethlen” (Budapesta), Fondul

Cultural Naţional al Ungariei. Suma preconizată care poate fi atrasă anual este de cel puţin

3000 RON.

50

f.2. previzionarea evoluţiei costurilor, cuprinsă în anexa nr. 2, aferente proiectelor (din

programele propuse), prin realizarea unei proiecţii financiare privind investiţiile

preconizate în proiecte, cuprinsă în anexa nr. 3, pentru întreaga perioadă de management

Vezi Anexa nr. 3.

f.3. proiecţia veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, pe

categorii de bilete/tarife practicate, cuprinsă in anexa nr. 4.

Consider că în privinţa Bibliotecii Anexa nr. 4. nu este întru totul concludentă, aceasta

fiind propice în forma ei actuală mai mult pentru instituţii de spectacol, de aceea voi utiliza

un tabel sintetic pentru evidenţierea veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, în

Anexa nr. 4 referindu-mă doar la numărul de proiecte proprii, numărul de beneficiari şi la

veniturile propuse. Menţionez că Biblioteca nu practică sistemul biletelor de intrare

(veniturile provin din alte surse, asociate activităţii specific bibliotecare, respectiv din

închiriere de spaţii), veniturile sale sunt virate complet în contul Consiliului Judeţean

Covasna, respectiv – deoarece veniturile propuse enumerate nu provin din proiectele culturale

– numărul de beneficiari din Anexa nr. 4. reflectă doar numărul participanţilor la aceste

proiecte, nu şi numărul de utilizatori înscrişi în Bibliotecă (în acest sens vezi subcap. a.6–8.).

– lei An Taxă de

înscriere

Penalităţi Închirieri

de spaţii

Multiplicări,

stocări

documente

Recuperare

valoare

cărţi

pierdute

Donaţii

cărţi,

periodice

Total

venituri

2011 5000 4500 15.000 400 200 35.000 60.100

2012 5500 5000 15.000 400 250 35.000 61.150

2013 6000 5500 15.000 350 300 35.000 62.150

2014 6800 6000 15.000 350 350 25.000 53.500

2015 7700 6500 15.000 300 400 25.000 54.900

2016 8500 7000 15.000 300 400 25.000 56.200

Precizez că cele preconizate mai sus nu iau în considerare actualizarea tarifelor

Bibliotecii, care trebuie făcută, conform legii, din trei în trei ani, luând în calcul rata inflaţiei.

Ultima actualizare a avut loc în 2009, deci ar urma încă o actualizare în 2012, raportând

51

aceasta la o rată preconizată a inflaţiei pentru 2012 de 5,5%, realizând însă această actualizare

şi în funcţie de realităţile socio-economice locale şi regionale. Fiind prea multe necunoscute

în acest sens, nu mă refer aici la actualizarea de tarife din 2015.

Anexa nr. 4.

Nr. de proiecte

proprii

Nr. de

beneficiari

Nr. de

bilete

Venituri propuse

(mii lei)

Anul de referinţă:

2010–2011

35

6000

55

2012 35 7000 60

2013 40 7500 61

2014 40 7500 62

2015 40 8000 53

2016 40 8500 55

Total 230 44.500 346

24 august 2011