proiect de cercetare - asfac.ro de cercetare.pdf · 2 cireŞ experimentul s-a realizat la ferma...
TRANSCRIPT
1
PROIECT DE CERCETARE
Cercetari privind stabilirea celor mai bune solutii pentru
fertirigare in pomicultura, prin utilizarea stimulatorului de
crestere ASFAC BC0-4 si determinarea actiunilor
nutritionale, biostimulente si fiziologice ale acestuia.
Proiect realizat de Departamentul de Biologie, Ecologie si
Protectia mediului din cadrul Facultatii de Stiinte a
Universitatii "Vasile Alecsandri" din Bacau.
2
CIREŞ
Experimentul s-a realizat la ferma pomicola apartinand societatii Ceravis din
comuna Itesti. Plantatia este formata din pomi vigurosi, varsta 29 ani plantati la distant de 7 m intre
randuri si 5 m pe rand, careia ii corespunde densitate de 286pomi/ha. Tratamentul s-a executat pe o
parcela compacta de 2 ha pe un singur soi, Van. Tratamentul cu produsul ASFAC s-a realizat in
data de 18 aprilie 2013 in fenofaza de inceput al infloririi si 25 aprilie 2013 ( fenofaza de scuturare a
petalelor). Pomii sunt condusi in vas intarziat aplatizat. Taierile se realizeaza in vegetatie dupa
recoltarea fructelor(sfarsit de iulie-august). Deoarece pomii au o varsta avansata pentru mentinerea
potentialului de rod taierile au fost severe, complexate cu tratamente fitosanitare si fertilizari. De
mentionat ca dupa o perioada de cativa ani in care pomii nu au rodit, anul 2013 a fost primul an in
care s-a obtinut producti de 11t/ha, adica 40 kg/pom in netratat si 44 kg/pom la tratat. Recoltatul s-a
realizat pe data de 19 iunie 2013.
Rezultate şi discuţii Activitatea 1. Analiza comparativă prin determinări biometrice la fructul de cireş, soiul VAN.
Determinari biometrice ale fructelor. S-au facut masuratori la fructele de cires
conform metodelor de cercetare specifice. S-a constatat ca in conditii de tratat cu ASFAC s-au
obtinut sporuri de crestere la toti parametrii urmariti. Inaltimea fructului a inregistrat o medie de
19,24 mm adica un spor de crestere de 100,73%. Diametrul mare 24,62 mm cu un spor de 105,48,
iar diametrul mic 21,50 adica un spor de 106,85%(tab.1, Fig.1-2).
Tab.1. Determinări ale fructelor de cireş soiul VAN privind înalţimea (H) diametrul
mare (D), diametrul mic (d) şi procesul de creştere în condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-
Bc-0-4
Soiul Cireº Parametrii urmãriþi
(mm) Netratat (mm)
Tratat cu ASFAC-BC-0-4
(mm)
% creºtere prin tratament
VAN
Înãlþime fruct (H) 19,10 19,24 100,73
Diametrul mare (D) 23,34 24,62 105,48
Diametrul mic (d) 20,12 21,50 106,85
Fig.1. Sporul de creştere (%) al fructului de cireş soiul VAN pentru parametrii
analizaţi prin tratare cu ASFAC-Bc-0-4. Iunie 2013, Iteşti Bc.
3
Fig.2. Sporul de crestere (mm) la fructul de cireş, soiul VAN prin
tratament cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013-,Iteşti Bacău.
Lungimea si greutatea coditei. S-au facut masuratori care au confirmat ca in conditii de
tratament codita a scazut atat in lungime cat si in greutate fata de cea de la fructele netratate.
Lungimea a inregistrat o medie de 37,09 mm la netratat fata de o medie de 35,00 mm la tratat, iar
la greutatea medie la netratat 0,056 g fata de tratat unde sa inregistrat o medie de 0,042 g.
Procentul de descrestere a dimensiunilor coditei la fructele tratate este de 75,00 % la greutate si
94,36 % la lungime(Tab.2, Fig.3,4,5).
Tab.2. Determinări privind lungimea (mm) si greutatea (g) codiţei fructelor de cireş soiul
VAN, în condişii de tratat şi netratat cu produsul ASFAC-Bc-0-4. Iunie 2013- Iteşti Bacău.
Soiul Parametrii Netratat Tratat (%)
Van Lungime (mm) 37,09 35 94,36
Greutate (g) 0,056 0,042 75
Fig. 3. Descreşterea (%) codiţei fructelor de cireş pentru parametrii analizaţi prin
tratament cu ASFAC-Bc-0-4. Iunie 2013, Iteşti Bacău.
4
Fig.4. Variaţii (mm) ale lungimii codiţei fructului de cireş soiul VAN, prin
tratament cu produsul ASFAC-Bc-0-4- Iunie 2013, Iteşti Bacău.
0
0.01
0.02
0.03
0.04
0.05
0.06
Netratat Tratat
0.056
0.042
Greutate (g)
Fig.5. Variaţii ale greutăţii codiţei fructului (g) la fructul de cireş, soiul
VAN, prin tratament cu produsul ASFAC-Bc-0-4- Iunie 2013, Iteşti
Bacău.
Activitatea 2. Analiza comparativă a indicatorilor cu semnificaţie bioproductivă la cireş,
soiul VAN, în condiţii de netratat şi tratat cu produsul ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Indicatori bioproductivi. Se constata o crestere a tuturor parametrilor urmariti in
conditii de tratament. S-au inregistrat sporuri de crestere de 113,65% la greutatea fructului,
114,08% la greutatea pulpei si de 107,65% la greutatea samburelui. Greutatea medie a unui fruct
soiul Van in conditii de tratament este de 6,774 g fata de 5,960 g la netratat. Media greutatii pulpei
este de 6,344 g fata de 5,561 g la netratat. Greutatea samburelui inregistreaza o medie crescuta la
fructele tratate de 0,430 g fata de 0,399 g la cele netratate(Tab.3,Fig6-7).
5
Tab.3. Determinări ale fructelor de cireş, soiul VAN, privind greutatea fructului,
pulpei si sâmburelui in condiţii de netratat şi tratat cu produsul ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 –
Iteşti Bacău.
Soiul de cires Parametrii urmariti Netratat(g) Tratat(g) % crestere prin
tratament
VAN Greutate fruct (Gf) 5,960 6,774 113,65
Greutate pulpa (Gp) 5,561 6,344 114,08
Greutate sambure (Gs) 0,399 0,430 107,65
Fig.6. Sporul de creştere (g) al fructelor de cireş soiul VAN pentru greutatea fructului,
pulpei si sâmburelui prin tratament cu ASFAC-Bc-0-4. Iteşti, Bacău.
Fig.7. Sporul de creştere al densităţii pulpei la fructele de cireş tratat cu ASFAC-Bc-0-
4. Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
6
Densitatea pulpei. La soiul de cires Van in conditii de tratament observam o
crestere a densitatii pulpei de 102,243% cu o valoarea medie 1,0665 cm3. In conditi de
netratat densitatea pulpei a inregistrat o valoare medie mai mica de 1,0431
cm3(Tab.4,Fig.8).
Tab.4. Determinarea densităţii pulpei la fructele de cireş soiul VAN în condiţii de
netratat şi tratat cu produsul ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Soiul de cireº Densitatea pulpei % creºtere prin tratament
VAN Tratat netratat
1,0431 1,0665 102,243
Fig.8. Sporul de creştere al densităţii pulpei la fructele de cireş soiul VAN tratate cu ASFAC-Bc-0-
4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Activitatea 3. Analiza indicatorilor cu semnificaţie fitochimică la fructele de cireş, soiul
VAN, in condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Indicatorii fitochimici. Continutul de substanta uscata si zahar in conditii de
tratament a crescut in procent de 110,91% respectiv 110,71%. Media substantei uscate in fruct in
conditii de tratament este de 14,53% si cea de zahar 12,40% fata de 13,1% respect 11,2 la netratat.
Aciditatea , in conditiile climatice din iunie 2013 la fructele tratate a scazut cu 24,86% fata de cele
netratate. Aciditatea a inregistrat valori medii de 2,6 g acid citric/100 ml suc(Tab.5, Fig.9).
7
Tab.5. Determinarea conţinutului de substanţă uscată, aciditate si zahăr la fructele de
cireş, soiul VAN, in condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Soiul de cires Parametrii urmariti netratat tratat %
VAN
Substanta uscata (su%)
13,1 14,53 110,91
Zahar (grade BRIX%) 11,2 12,40% 110,71
Aciditate (g acid citric/100 ml suc)
3,46 2,6 75,14
Fig.9. Sporul de creştere în procente la conţinutul de substanţă uscată, aciditate si zahăr la
fructele de cireş, soiul VAN, in condiţii de netratat si tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 –
Iteşti Bacău.
Activitatea 4. Determinarea conţinutului fructelor de cireş soiul VAN în pigmenţi
asimilatori, clorofila A şi clorofila B şi carotenoidici.
Pigmenti asimilatori. In conditiile de tratament clorofila ,,a,, si ,,b,, au inregistrat
un spor de crestere 102,26%-107,35%. Pigmentii carotenoidici in conditii de tratat si netratat au
inregistrat aceeasi valoare(Tab.6,Fig.10-11). Clorofila ,,a,, in conditii de tratat a crescut inregistrand o
valoare medie 0,903 mg/g fata de 0,883 mg/g la netratat. Clorofila ,,b,, a inregistrat 0,730 mg/g in
conditii de tratat fata de 0,680 mg/g in conditii de netratat. Pigmentii carotenoidici au inregistrat
valoare de 0,0002 mg/g. Cantitatea marita de clorofila ,,a,, si ,,b,, influienteaza marirea spectrului de
absorbtie a radiatiilor luminoase, ultraviolet si infrarosii contribuind la intensificarea fotosintezei
plantei.
Tab.6. Determinarea conţinutului de pigmenţi asimilatori ai frunzelor de cireş, soiul
VAN, în condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Soiul cireş Sistem tratat ASFAC Clorofila a (mg/g) Clorofila b (mg/g)Pigmenţi
carotenoidiciNetratat 0.883 0.680 0.0002
Tratat 0.903 0.730 0.0002
creştere în condiţii de
tratat102.26 107.35 0
Van
8
Fig.10.Creşterea conţinutului de clorofilă a şi b in frunzele de cireş
soiul VAN, în condiţii de tratament cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 –
Iteşti Bacău.
Fig.11. Procentul de creştere a cantitatii clorofilei in frunzele
de cireş soiul VAN în clorofila a şi b în condiţii de tratament
cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Activitatea 5. Stabilirea indicatorilor de atac pe fructele de cires,, soiul VAN, provocat de
Monilinia frutigena in conditii de netratat si tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Itesti Bc.
Gradul de atac produs de Monilinia sp. In parcelele unde s-a experimentat produsul
ASFAC s-au realizat observatii privind frecventa,intensitatea si gradul de atac la agentul pathogen
Monilinia sp. Observatiile s-au realizat conform metodologiei de specialitate. Intensitatea atacului
pe fructe in conditii de tratat cu ASFAC a crescut fata de netratat. Valoarea intensitatii atacului este
9
de 11,2% la netratat si 21,2% la tratat. Frecventa a inregistrat valori mai mari si in conditii de
netratat(30,2%) si in conditii de tratat(31,3%). Gradul de atac are valori mai mici la netratat(3,38%) fata
de tratat(6,63%). Aceasta situatie creeaza premizele unei observatii atente a plantatie din punct de
vedere fitosanitar(Tab.7,Fig.12).
TAB. 7. Atacul provocat de catre Monilinia Sp. La fructul de cireş soiul VAN în condiţii de
netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Soiul Indicatori Netratat Tratat
Intensitate (%) 11.2 21.2
Frecventa (F%) 30.2 31.3
Grad de atac (GA%) 3.38 6.63
Van
Fig.12. Gradul de atac provocat de Monilinia Sp. La soiul de cireş în condiţii
de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău
Activitatea 6. Stabilirea calităţii prin clasificarea pe dimensiuni a fructelor de cireş, soiul
VAN, în condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Repartitia pe calitati a fructelor. In perioada recoltatului s-au inregistrat precipitatii
abundente si temperature ridicate care au fortat coacearea fructelor. Ciresele sunt sensibile la
excesul de umiditate, care provoaca craparea fructelor. Acest fapt ne-a determinat sa realizam o
clasificare dupa marime si gradul de crapare al fructelor in conditii de tratat si netratat. S-au studiat
cate 480 de fructe in conditii de tratat si netratat. In conditii de netratat, din totalul de fructe studiate
341 sunt necrapate si 139 crapate. La tratate 322 fructe necrapate si 158 crapate. Din categoria
fructelor mari necrapate(D>22 mm) sunt 152 fructe la netratat si 153 fructe la tratat(Tab.8,Fig.13).
10
Tab.8. Repartiţia pe dimensiuni ale fructelor de cireş, soiul VAN , în condiţii de netratat şi tratat cu
ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti
Bacău.
Fig.13. Repartiţia pe dimensiuni ale fructelor de cireş, soiul VAN , în condiţii de netratat
şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Activitatea nr 7. Aprecierea calităţii fructelor prin degustare organoleptică.
Apreciere organoleptica. Degustarea fructelor, tratate si netratate s-a realizat in conditii
de laborator cu fise de degustare conform normelor metodologice, la degustare au participat 5
degustatori. S-au facut aprecieri privin aspecutl exterior al fructului si caracteristicile pulpei. Pentru
o mai buna apreciere s-a introdus in degustare si soiul Boambe de Cotnari netratat. Rezultatele
obtinute confirma ca cele mai mari note le-a obtinut soiul Van in conditii de tratament. Astfel la
aspectul exterior al fructului a realizat 12,75 puncte iar la caracteristicile pulpei si gust 28,5 puncte
totalizand 41,25 puncte. Soiul Boambe de Cotnari a obtinut numai 31,83 puncte in timp ce soiu Van
netratat 37,91 puncte(Tab.9,Fig14).
Soiul Fructe necrapate Fructe crapate
Total
fructe
(buc)
Mari(D>2
2mm)
mijlocii(D=18-
22) Mici(D<22mm) Mari(D>22mm)
Mijlocii(D=18-
22) Mici(D<22mm)
Van
netratat
480
152 126 63 70 56 13
Van
tratat
480
153 113 56 82 65 11
11
Tab.9. Aprecierea organoleptică la soiurile de cireş Boambe de Cotnari si VAN, în
condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Fig.14. Aprecierea organoleptică la soiurile de cireş Boambe de Cotnari şi VAN, în condiţii de
netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Consideratii generale:
1. Datorita cresterii cantitatii de substanta uscata si zahar in conditii de tratament ciresele
au acumulat valori biochimice care le recomanda atat pentru industrializare cat si pentru
consum in stare proaspata.
2. Pentru stabilirea influientei asupra productie fizice pe pom este necesara continuarea
cercetarilor, intrucat diferentierea mugurilor fructiferi are loc cu un an inainte.
Tratamentul din 2013 va influienta diferentierea mugurilor fructiferi si implicit productia
pentru anul 2014.
BOAMBE DE
COTNARI(netratat)VAN (netratat) VAN(tratat)
Aspectul exterior al
fructului (marime,
forma, culoare)
9.25 11.75 12.75
Caracteristicile
pulpei (culoare,
consistenta,
suculenta, gust si
aroma)
22.58 26.16 28.5
TOTAL Puncte 31.83 37.91 41.25
Calitatile apreciate
SOIUL
12
VIŞIN
Parcela experimentala este in ferma societatii Ceravis comuna Itesti. Pomii sunt in
varsta de 7 ani supraaltiti pe visin cu varsta de 29 ani. Soiul studiat este Nana, distant de plantare
este de 5 m intre randuri si 5 m pe rand careia ii corespunde 400 pomi/ha. Pomii sunt condusi in vas
intarziat aplatizat intarziat iar tratamentul cu ASFAC BACAU – 0 – 4 s-a realizat in 2 momente:
fenofaza de inceputul infloritului 26 aprilie 2013 si fenofaza de scuturare a petalelor 4 mai 2013.
Productia medie pe pom in conditii de netratat este de 27,5kg careia ii corespunde o productie de
11t/ha. Recoltarea s-a realizat in data de 10 iulie 2013.
Rezultate şi discuţii Activitatea 1. Analiza comparativă prin determinări biometrice la fructul de visin, soiul Nana.
Determinari biometrice. Se constata o modificare a diametrului mare al fructelor in
sensul cresterii acestuia in conditii de tratament inregistrand 19,74 mm. Ceilalti parametrii,
inaltimea si diametrul mic al fructului in conditii de netratat au inregistrat valori mai mari decat la
tratat. Inaltimea fructului la netratat este de 20,62 mm fata de 20,38 mm la tratat, iar diametrul mic
este de 22,16 mm la netratat fata de 22,06 la tratat. Cresterile si descresterile in conditii de tratat si
netratat sunt insa destul de limitate(Tab.1, Fig.1-2).
Tab.1. Determinări ale fructelor de vişin soiul NANA privind înalţimea (H) diametrul
mare (D) şi diametrul mic (d) în condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4
Soiul de visin
Parametrii
urmariti(mm) Netratat(mm) Tratat(mm)
% prin crestere
sau descrestere
Nana
Inaltime fruct(H) 20,62 20,38 98,83
Diametrul
mare(D) 19,53 19,74 101,07
Diametrul mic(d) 22,16 20,06 99,54
Fig. 1. Sporul de creştere in (%) la vişin, soiul NANA, pentru parametrii analizaţi
prin tratare cu ASFAC-Bc-0-4. Iunie 2013- Iteşti Bacău.
13
Fig.2. Sporul de creştere (mm) la fructul de vişin, soiul NANA prin
tratament cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013-,Iteşti Bacău.
Determinarii ale coditei fructului. S-au analizat lungimea si greutatea coditei.,
constatandu-se ca in conditii de tratat codita a crescut la 3,52 mm de la 3,44 mm netratat.
Greutatea coditei a inregistrat o scadere la tratat fata de netratat(Tab.2,Fig.3,4,5).
Tab.2. Determinări privind lungimea (mm) si greutatea (g) codiţei fructelor de vişin soiul
NANA, în condiţii de tratat şi netratat cu produsul ASFAC-Bc-0-4. Iunie 2013- Iteşti Bacău
Soiul Parametrii Netratat TratatCreşterea (%) prin
tratare
Lungime (mm) 3.44 3.52 102
Greutate (g) 0.095 0.08 84.21NANA
FiFIg. 3. Descreşterea (%) codiţei fructelor de vişin pentru parametrii analizaţi
prin tratament cu ASFAC-Bc-0-4. Iunie 2013, Iteşti Bacău.
14
Fig.4. Variaţii (mm) ale lungimii codiţei fructului de vişin soiul NANA, prin
tratament cu produsul ASFAC-Bc-0-4- Iunie 2013, Iteşti Bacău.
Fig.5. Variaţii ale greutăţii codiţei fructului (g) la fructul de vişin, soiul
NANA, prin tratament cu produsul ASFAC-Bc-0-4- Iunie 2013, Iteşti
Bacău.
Activitatea 2. Analiza comparativă a indicatorilor cu semnificaţie bioproductivă la vişin,
soiul NANA, în condiţii de netratat şi tratat cu produsul ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Indicatori de bioproductivitate. Parametrii urmariti au inregistrat cresterii in conditii de
tratament. A crescut greutatea fructului si a pulpelor in procente cuprinse intre 103,31% -103,01%
15
in conditii de tratat. Un procent mai mare de crestere in conditii de tratament la inregistrat
samburele atingand 109,09%(Tab.3,Fig6-7).
Tab.3. Determinări ale fructelor de vişin, soiul NANA, privind greutatea fructului, pulpei si
sâmburelui in condiţii de netratat şi tratat cu produsul ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti
Bacău.
Soiul de visin Prametrii urmariti Netratat(g) Tratat(g) % crestere prin
tratament
Nana
Greutate fruct(Gf) 6,63 6,85 103,31
Greutate pulpa(Gp) 6,3 6,49 103,01
Greutate sambure(Gs) 0,33 0,36 109,09
Fig.6. Sporul de creştere (g) al fructelor de Vişin soiul NANA pentru greutatea fructului,
pulpei si sâmburelui prin tratament cu ASFAC-Bc-0-4. Iteşti, Bacău.
16
Fig.7. Sporul de creştere al greutatii fructului,pulpei si samburelui la fructele de
vişin soiul NANA tratat cu ASFAC-Bc-0-4. Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Parametrii de calitate. Substanta uscata si continutul in zahar a crescut in procent
cuprinse intre 102,11% si 101,39% la tratat. In acelas timp aciditatea medie a
frctului a scazut la tratat fata de netratat cu 6,7%. In conditii de tratament s-a
inregistrat o aciditate de 9,33 g acid malic/ 100 ml suc fata de 10,00 g acid malic/
100 ml suc la netratat(Tab4,Fig.8).
Tab.4. Determinarea conţinutului de substanţă uscată, aciditate si zahăr la fructele de
vişin, soiul NANA, in condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti
Bacău.
Soiul de vişin Parametrii urmariti netratat tratat %
Substanta uscata (su%) 9.95 10.16 102.11
Zahar (grade BRIX) 8.62 8.74 101.39
Aciditate (mg/100g) 10,00 9.33 93.3NANA
17
Fig.8. Sporul de creştere în procente la conţinutul de substanţă uscată, aciditate
si zahăr la fructele de vişin, soiul NANA, in condiţii de netratat si tratat cu
ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Activitatea 4. Determinarea conţinutului fructelor de vişin soiul NANA în pigmenţi
asimilatori, clorofila A şi clorofila B şi carotenoidici.
Pigmenti asimilatori. In conditi de tratament se inregistreaza o crestere a continutului de
clorifila ,,a,, de 106,51% si a 104,93% clorofila ,,b,,. Pigmentii carotenoidici au inregistrat aceeasi
valoare in conditii de tratat si netratat si anume 0,0003mg/g. Continutul de clorofila ,,a,, determinat
in frunzele tratate este de 0,932mg/g si 0,850 mg/g clorofila ,,b,,(Tab.5, Fig.9-10).
Tab.5. Determinarea conţinutului de pigmenţi asimilatori ai frunzelor de vişin, soiul
NANA, în condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Soiul vişin Sistem tratat ASFAC Clorofila a (mg/g) Clorofila b (mg/g)Pigmenţi
carotenoidiciNetratat 0.875 0.810 0.0003
Tratat 0.932 0.850 0.0003
creştere în condiţii de
tratat (%)106.51 104.93 0
NANA
18
Fig.9.Creşterea cantitatii de clorofilă a şi b in frunzele de visin soiul
Nana, în condiţii de tratament cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti
Bacău.
Fig.10. Procentul de creştere a continutului de clorifila a si b
la visin soiul |Nana în condiţii de tratament cu ASFAC-Bc-0-
4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Consideratii generale:
1. Mentionam ca in anul 2013 soiul Nana a fost recoltat mai
devreme de aceea valorile parametrilor biochimici in conditii
de tratat si netratat au inregistrat valori mai mici fata de
continutul normal al soiului.
19
PRUN
Experimanetul s-a realizat intr-o plantatie de prun pe suprafata de 2 ha la soiul Stanley.
Tratamentul s-a executat de 2 ori cu produsul ASFAC BC – 0 – 4 in fenofaza de inceput al
infloritului (18 aprilie 2013) si fenofaza de scuturare a petalelor ( 26 aprilie 2013).Plantatia de prun are
varsta de 9 ani, distanta de plantare este de 5 m intre randuri si 3 m pe rand careia ii corespunde
667pomi/ha. Pomii sunt condusi in vas intarziat aplatizat, iar portaltoiul este corcodus.Soiul Stanley
din parcela tratata a fost comparat cu acelas soi de pe o alta parcela propiata netratata. Productia de
fructe obtinuta in sola fara tratament a fost de 11t/ha. In parcela tratata desi numarul de fructe este
acelasi ca si in sola netratata, s-a obtinut un spor de productie datorita cresterii dimensiunilor
fructelor. Recoltarea probelor s-a realizat in ambele parcele (netratat si tratat) in data de 05.09.2013.
Rezultate si discutii
Activitatea I Analiza comparativa prin determinari biometrice la fructele de prun soiul STANLEY
in conditii de netratat si tratat cu ASFAC BACAU – 0 – 4
Determinari ale dimensiunii fructelor.Masuratorile privind inaltimea si diametrul mic al
prunelor, s-au realizat la soiul Stanley(Tab.1) in ziua recoltarii. La ambii parametrii studiati in
conditii de tratament cu ASFAC s-au inregistrat cresterii. Inaltimea fructului a crescut de la 51,03
mm(netratat) la 53,99 mm(tratat), iar diametrul mic de la 37,14mm (netratat) la 39,49mm(tratat).
Tab1. Determinari ale fructelor de prun STANLEY privind inaltimea fructului (H) si
diametrul mic (d) si procentul de crestere in conditii de netratat si tratat cu ASFAC
BACAU – 0 – 4 August-Septembrie 2013 Itesti Bacau.
Soiuri Parametrii
urmariti (mm)
Netratat Tratat Procent de
crestere(%)
Stanley Inaltime
fruct(H)
51.03 53,99 105.800
Diametru mic (d)
37.14 39,49 106.327
Fructele, au inregistrat un spor de crestere important in parcela tratata(Fig.1). Procentul de
crestere e cuprins intre 105,8% la parametrul inaltime si 106,327% la parametrul diametru mic.
Fig.1. Sporul de crestere (%) al fructului la soiul Stanley pentru parametric analizati
prin tratare cu ASFAC-Bc-0-4. August-Septembrie 2013, Itesti Bc.
20
Lungimea coditei. Prunele provenite din parcela tratata s-au evidentiat prin micsorarea
coditei fata de cele din parcela netratata(Tab.2,fig.2). Dimensiunea medie a lungimii coditei la
netratat este de 23,20 mm iar la fructele tratate aceasta sa diminuat inregistratnd o valoare medie
de 22,04 mm.
Tab2. Determinari ale coditei fructelor de prun STANLEY in conditii de netratat si tratat
cu ASFAC BACAU – 0 – 4 August-Septembrie 2013 Itesti Bacau
Soiurile Parametri
urmariti (mm)-
Lungime
Netratat Tratat Procent de
descrestere (%)
Stanley 23.20 22.04 95.000
Coditele de la prunele tratate si-au micsorat dimensiunea in procent de 5% fata de cele
de la fructele netratate. Se constata ca in conditii de tratament fructele au crescut iar codita a scazut.
Fig. 2. Descresterea (%) a coditei fructelor de prun pentru parametrii analizati prin
tratament cu ASFAC-Bc-0-4. August-Septembrie 2013, Itesti Bc
Activitatea II Analiza comparativa a indicatorilor cu semnificatie bioproductiva la fructele de
prun soiul STANLEY in conditii de netratat si tratat cu ASFAC BACAU – 0 – 4.
Greutatea fructului, samburelui si pulpei. S-au analizat mai multi parametri si anume
greutatea fructului(Gf), greutatea samburelui(Gs) si greutatea pulpei(Gp) in conditii de netratat.
Greutatea fructului in conditii de tratat a crescut la 48,69 g fata de greutatea media a fructelor
netratate de 40,78 g. Procentul de crestere in greutate este semnificativ si anume 19,396% care se
rasfrange asupra cantitatii si calitatii productiei(Tab.3,Fig.3). Greutatea pulpei a crescut direct
proportional cu cea a fructului. Pulpa a inregistrat valorea de 46,21 g la tratat fata de 38,12 g la
netratat. Se constata ca in conditii de tratat grautatea samburelui a scazut in procent de 6,767%.
Valoarea medie a greutatii samburelui la tratat este de 2,48 g fata de 2,66 g la netratat.
Tab3. Determinari ale fructelor de prun Stanley privind greutatea
fructului(Gf),sambure(Gs),greutate pulpa(Gp) in conditii de tratat si netratat cu ASFAC
BACAU – 0 – 4 August-Septembrie 2013 Itesti Bacau.
21
Soiurile Parametrii
studiati (g)
Netratat Tratat Procent de
crestere si
descrestere(%)
Stanley Greutate fruct (Gf)
40.78 48.69 119.396
Greutate
sambure (Gs)
2.66 2.48 93.233
Greutate pulpa (Gp)
38.12 46.21 121.222
Fig. 3. Descresterea sau crestera (g) a greutati fructului,samburelui si pulpei fructelor
de prun pentru parametrii analizati prin tratament cu ASFAC-Bc-0-4. August-Septembrie
2013, Itesti Bc
Densitatea pulpei. S-a constatat o scadere substantiala a densitatii pulpei la fructele de
prun din soiul studiat in conditii de tratament, procentul de descrestere este de 27,196%. Prunele din
parcela netratata are o densitate medie mai mare si anume 1,7003 cm3
fata de fructele provenite din
parcela netratata (Tab.4,Fig4). Aceste rezultate ne obliga sa urmarim pe o durata mai mare de timp( mai
multi ani de productie) pentru a putea obtine rezultate si concluzii definitive.
Tab4. Determinarea densitatii pulpei la fructele de prun Stanley in conditii de netratat si
tratat cu ASFAC BACAU – 0 – 4 August-Septembrie 2013 Itesti Bacau.
Soiurile Densitatea Netratat
cm3
Densitate Tratat
cm3
Procent de
descrestere(%)
Stanley 1.7003 1.2396 72.904
22
Fig. 4. Descresterea (cm3) densitati fructelor de prun pentru parametrii analizati prin
tratament cu ASFAC-Bc-0-4. August-Septembrie 2013, Itesti Bc
Activitatea III Analiza indicatorilor cu semnificatie fitochimica la fructele de prun Stanley in
cunditiile de tratat si netratat cu ASFAC Bacau – 0 4 August-Septembrie Itesti Bacau.
Indicatorii fitochimici. S-a constatat o crestere a constinutului de substanta uscata la
fructele provenite din sola tratata, de o 125,862%(Tab.5,Fig.5). De asemenea a crescut si continutul de
zahar in procent de 102,439%. Valoarea medie a substantei uscate la fructele tratate este de 14,6%
fata de 11,6% la cele netratate. Media continutului de zahar inregistrata la fructele tratate este de
12,6% fata de 12,4% la cea netratata. Se constata ca aciditatea a scazut substantial la fructele
tratate(15,86 g acid malic/100 ml suc) fata de cele netratate(17,46 g acid malic/100 ml suc). Procentul de
descrestere ca urmare a tratamentului este de 9,164%. Rezultatele obtinute ne obliga la continuarea
cercetarilor pe o perioada mai indelungata.
Tab5. Determinarea continutului de substanta uscata, zahar si aciditate la fructele de prun
(Stanley) in conditii de netratat si tratat cu ASFAC Bacau – 0 – 4 August-Septembrie Itesti
Bacau
Soiurile Parametrii
urmariti
Netratat Tratat Procent de
crestere sau
descrestere (%)
Stanley Substanta
uscata (SU %)
11.6 14.6 125.862
Continut de
zahar(Brix%)
12.3 12.6 102.439
Aciditate(g acid
malic/100 ml suc) 17.46 15.86 90.836
23
Fig.5 Procentul de crestere sau descrestere a substantei uscate, continutului de zahar si
a aciditatii fructelor de prun pentru parametrii analizati prin tratament cu ASFAC-Bc-0-4.
August-Septembrie 2013, Itesti Bc
Fig. 6. Cresterea sau descresterea Substantei uscate, continutului de zahar si aciditatii
fructelor de prun pentru parametrii analizati prin tratament cu ASFAC-Bc-0-4. August-
Septembrie 2013, Itesti Bc
Activitatea IV Determinarea continutului frunzelor de prun soiul (Stanley) in pigmenti
asimilatori, clorofila A si B si pigmenti carotenoidici in conditii de tratat si netratat cu ASFAC
Bacau – 0 – 4 August-Septembrie Itesti Bacau
Pigmenti asimilatori. Se remarca o crestere la clorofila ,,a,, si ,,b,,din frunzele de prun
tratate(Tab.6,Fig.7). Procentul de crestere inregistrat de clorofila ,,a,, este de 139,603%, cel a clorofilei
24
,,b,, este de 128,402%.Clorofila ,,a,, in conditii de netratat a inregistrat valoare de 0,505 mg/g,
clorofila ,,b,, 0,169 mg/g iar pigmentii carotenoidici 0,0003 mg/g. In conditii de tratat se constata o
scadere a pigmentilor carotenoidici la 0,0002 mg/g, procentul de descrestere este de 50%. Aceste
modificati ale pigmentilor asimilatori influienteaza in mod direct capacitatea de absorbtie a
cantitatii de lumina de catre frunza cu influienta directa asupra metabolismului plantei. Aceste
prime rezultate, incita si provoaca continuarea cercetarilor.
Tab6. Determinarea pigmentilor asimilatori in frunzele de prun la soiul Stanley in conditii de
netratat si tratat cu ASFAC Bacau – 0 – 4 August-Septembrie Itesti Bacau.
Soiul Situatie
tratament cu
ASFAC – 0
– 4 BC
Clorofila A
mg/g
Clorofila B
mg/g
Pigmenti
carotenoidici
mg/g
Stanley Netratat 0.505 0.169 0.0003
Tratat 0.705 0.217 0.0002
Procent de
crestere sau
descrestere(%)
139.603 128.402 150.000
Fig. 7. Cresterea (mg/g) a clorofilei ,,a,, ,,b,, si pigmentilor carotenoidici a fructelor de
prun pentru parametrii analizati prin tratament cu ASFAC-Bc-0-4. August-Septembrie 2013,
Itesti Bc
Consideratii generale:
1. Fructele din parcela tratata s-au remarcat prin calitati de piata si anume marime, culoare
intensa, specifica soiului cu pielita lucioasa acoperita cu pruina densa.
25
MAR
Cercetarile s-au realizat intr-o plantatie de mar in varsta de 23 ani cu pomi altoiti pe
portaltoiul M-106 situata in cartierul Serbanesti din zona agricola a municipiului Bacau.
Distantele de plantare sunt de 4 m intre randuri si 1,5 m pe rand, forma de conducere este de tip
intensiv( fus tufa ), cu o densitate de 1675 pomi/ha. Tratamentul cu produsul ASFAC-BC-0-4 s-a
realizat in doua momente: fenofaza de inceput al infloritului(25 aprilie 2013) si scuturarea
petalelor(3 mai 2013) .Determinarile s-au realizat in laboratorul de fiziologie, fitopatologie si
microbiologie a Facultatii de Stiinte respectandu-se metodele de cercetare specifice.Soiurile
studiate au fost Ionatan, Idared si Golden delicious .
Activitatea I Analiza comparativa prin determinari biometrice la fructele de mar soiurile
Ionatan ,Idared si Golden delicious in conditii de netratat si tratat cu ASFAC.
Rezultatele prezentate au in vedere masuratori ale fructelor obtinute din pomii netratati si
tratati cu produsul studiat (ASFAC). Recoltarea merelor s-a realizat la inceputul lunii octombrie
2013 iar masuratorile au inceput in 10 octombrie(Tab.1)
Inaltimea fructului. In conditii de netratat soiul Idared a inregistrat cea mai mica inaltime
(55,07 mm), iar soiul Golden delicious cea mai mare inaltime (59.31mm).In conditii de tratament cele
mai mici valori ale inaltimii fructului, s-au inregistrat la soiul Ionathan (57.28mm) si cele mai mari
la soiul Idared (63.19).
Diametru fructului. In conditii de netratat a inregistrat valori cuprinse intre 70,5 la
(Ionathan) si 72 mm (Golden delicious).
Tab.1 Determinari ale fructelor de mar soiurile Ionatan, ,Idared si Golden delicious
privind inaltimea fructului (H),diametrul (D) si procentul de crestere (%) in conditii de netratat
si tratat cu ASFAC. August-Septembrie 2013 Bacau.
Soiuri Parametrii urmariti (mm)
Netratat Tratat Procent de crestere (%)
Ionatan
Inaltime fruct (H) 57,14 57,28 100,245
Diametru (D) 70,5 71,66 101,645
Idared
Inaltime fruct (H) 55,07 63,19 114,744
Diametru (D) 71 78,33 110,323
Golden delicious
Inaltime fruct (H) 59,31 61,76 104.130
Diametru (D) 72 74,33 103,236
La toate soiurile luate in studiu s-au inregistrat valori de crestere ale inaltimi si diametrului fructului in
varianta cu tratament fata de cea fara tratament (Fig.1-2).Cel mai mic procent de crestere la inregistrat soiul
Ionathan(0,245 % inaltime si 1,645% diametru). Soiul Idared a reactionat cel mai bine, inregistrand sporuri de
crestere in conditii de tratament, cuprinse intre 14,744% inaltime fruct si 10,323% diametru fruct. Prin
utilizarea produsului ASFAC-BC-0-4, in conditiile primului an de tratament, se constata sporuri de crestere
ale fructelor la toate soiurile studiate. Acest fapt influienteaza calitatea si cantitatea productiei.
26
Fig.1 Procentul de crestere (%) al fructului la soiurile de mar Ionatan, ,Idared si Golden
delicious pentru parametric analizati prin tratare cu ASFAC August-Septembrie 2013, Bc.
Fig.2 Diferentele de dezvoltare a fructelor la soiurile de mar Ionatan, ,Idared si Golden
delicious pentru parametric analizati prin tratare cu ASFAC August-Septembrie 2013, Bc.
Codita fructelor. Soiurile de mar au reactionat diferit la tratament. Codita la soiul
Ionathan a crescut(23.64 mm) in conditii de tratament, fata de 19,63 mm netratat. La celelalte
soiuri, Idared si Golden delicious (Tab.2) sa inregistrat o descrestere a lungimi coditei (Fig.3).
27
Tab.2 . Determinari ale coditei fructelor de mar soiurile Ionatan, ,Idared si Golden
delicious in conditii de netratat si tratat cu ASFAC August-Septembrie 2013 Bacau
Soiuri Netratat (mm) Tratat (mm) Procent de crestere sau
descrestere (%)
Ionatan 19,63 23,64 120,427
Idared 34,03 33,15 97,414
Golden delicious 36,47 36,46 99,972
Fig. 3 Descresterea sau cresterea (mm) a coditei fructelor de mar pentru parametrii
analizati prin tratament cu ASFAC August-Septembrie 2013, Bc
La soiul Ionathan tratat sa inregistrat cel mai mare procent de crestere al coditei de 20,427%
(Fig 4) in timp ce reactia celorlalte soiuri(Idared si Golden delicious) a fost de descrestere in conditii de
tratament. Este un fenomen care necesita continuarea studiilor.
28
Fig. 4 Procentul de crestere sau descrestere (%) a coditei fructelor de mar pentru
parametrii analizati prin tratament cu ASFAC August-Septembrie 2013, Bc
Activitatea II Analiza comparativa a indicatorilor cu semnificatie bioproductiva la fructele de
mar soiurile Ionatan, ,Idared si Golden delicious pentru parametrii analizati prin tratare cu ASFAC.
Greutatea fructului. S-a determinat greutatea medie respectand metodologia de cercetare
dupa V.Cociu si colab(Tab.3). In conditii de netratat greutatea fructelor a fost cuprinsa intre 122,7
g(Ionathan) si 140,81 g(Golden delicious), iar la pomii tratati sa observat cresterea in greutate a fructului la
toate soiurile. Soiul Ionathan a inregistrat 127,23 g,Golden delicious 140,98 g si Idared 166,6 g. In
anul de productie 2013 in plantatia netratata, s-a inregistrat o productie medie de 25t/ha, cu o buna
fructificare (fructe multe de dimensiuni mai mici).Prin tratament cu ASFAC, s-a pastrat numarul de fructe
,cu o crestere a greutatii acestora, determinand si cresterea productiei de fructe(Fig. 5). Intru-cat
diferentierea mugurilor fructiferi se realizeaza cu un an inainte, in situatia noastra in anul 2012
putem afirma ca produsul a actionat numai asupra mugurilor de rod deja diferentiati in anul 2013.
Pentru stabilirea exacta a influientei produsului ASFAC la indicatorul productie de fructe este
necesara o studiere pe mai multi ani de productie.
Tab.3 Determinari ale fructelor de mar soiurile Ionatan, ,Idared si Golden delicious privind
greutatea fructului(Gf) in conditii de tratat si netratat cu ASFAC August-Septembrie 2013
Bacau.
Soiuri Parametrii studiati (g)
Netratat(g) Tratat(g) Procent crestere (%)
Ionatan Gf 122,7 127,23 103,691
Idared Gf 126,39 166,6 131,814
Golden delicious Gf 140,81 140,98 100,120
29
Fig. 5 Descresterea sau cresterea (%) a greutatii fructelor de mar pentru parametrii
analizati prin tratament cu ASFAC August-Septembrie 2013, Bc
Se remarca soiul Idared cu cel mai mare procent de crestere al fructului(31,814%)
influientand calitatea si cantitatea acestora. Pentru validarea acestor rezultate se impune continuarea
cercetarilor(Fig.6). Soiul Golden delicious a inregistrat cel mai mic procent de crestere(0,120%), iar
Ionathan 3,691%. Se observa o reactie diferentiata a soiurilor studiate.
Fig. 6 Procentul de crestere sau descrestere (%) a greutatii fructelor de mar pentru
parametrii analizati prin tratament cu ASFAC August-Septembrie 2013, Bc
30
Densitatea pulpei. S-au recoltat probe medii de 5 kg mere pentru fiecare soi provenite din partea
exterioara si mijlocie a coroanei, s-au luat la rand 20 de fructe care s-au cantarit, determinand-se
greutatea medie a fructului. Fructele au fost scufundate in apa si s-a masurat volumul de apa
dislocat(cm3). Raportand greutatea fructelor si volumul de apa s-a calculat densitatea pulpei la mere.
Din datele inregistrate(Tab.4) se observa o reactie diferita la soiurile studiate. Soiul Idared a
inregistrat in conditii de tratament o crestere a densitatii de la 0,7692 cm3
la 0,8750 cm3. Celelalte
soiuri in conditii de netratat au inregistrat valori mai mari a densitatii fata de tratat(fig.7-8).
Tab.4 Determinarea densitatii pulpei la fructele de mar soiurile Ionatan, ,Idared si Golden
delicious in conditii de netratat si tratat cu ASFAC August-Septembrie 2013 Bacau.
Soiuri Densitate netratat (cm3)
Densitate tratat (cm3) Procent crestere sau descrestere (%)
Ionatan 0,7755 0,7600 98,001
Idared 0,7692 0,8750 113,754
Golden delicious 0,8333 0,7407 88,887
Fig.7 Variatiile densitatii fructelor de mar la soiurile Ionatan, Idared si Golden delicious in
conditii de netratat si tratat cu ASFAC August-Septembrie 2013 Bacau
31
Fig.8 Descresterea sau cresterea (%) a densitatii fructelor de mar pentru parametrii
analizati prin tratament cu ASFAC August-Septembrie 2013, Bc
Activitatea III Analiza indicatorilor cu semnificatie fitochimica la fructele de mar la soiurile
Ionatan, Idared si Golden delicious in cunditiile de tratat si netratat cu ASFAC BC – 0 – 4 August-
Septembrie Bacau
Substanta uscata. S-a determinat prin metoda refractometrica bazata pe refractia diferita a
luminii in medii de densitati diferite. S-a alcatuit o proba medie reprezentativa pentru fiecare soi.
Soiul Golden delicious in conditii de tratat a inregistrat cel mai mare procent si anume 14,58 SU%
iar Idared cel mai mic procent 13,03 SU%(Tab5).
Continutul de zahar. Toate soiurile au inregistrat valori mai mari in cazul tratamentului cu
ASFAC fata de cele netratate.Se poate observa o corelatie intre continutul de substanta uscata si cel
de zahar. Soiul Golden delicious(Tab.5) a inregistrat 12,6 Brix%, Ionathan 11,38Brix% si Idared
11,11 Brix%.
Tab.5 Determinarea substantei uscate(SU) si a continutului de zahar(Brix%) la fructele de
soiurile Ionatan, ,Idared si Golden delicious in conditii de netratat si tratat cu ASFAC
August-Septembrie 2013 Bacau.
Soiuri Parametrii urmariti
Netratat Tratat Procent crestere (%)
Ionatan Substanta uscata (SU%)
13,3 13,35 100,375
Continut de zahar (Brix%)
11,23 11,38 101,335
Idared Substanta uscata (SU%)
12,01 13,03 108,492
Continut de zahar (Brix%)
10,4 11,11 106,730
Golden delicious Substanta uscata (SU%)
12,51 14,58 116,546
Continut de zahar (Brix%)
10,58 12,6 119,092
32
Sporul de crestere in conditii de tratament cu ASFAC, il consideram semnificatif la soiul
Golden delicious atat la substana uscata(116,546%) cat si la continutul in zahar(119,092%). Celelalte
soiuri au inregistrat valori mai mici, fapt care scoate in evidenta reactia diferita a soiurilor fata de
tratament(Fig9-10).
Fig 9. Diferentele de dezvoltare a fructelor la soiurile de mar Ionatan, ,Idared si Golden
delicious pentru parametric analizati prin tratare cu ASFAC August-Septembrie 2013, Bc.
Fig.10 Procentul de crestere(%) a substantei uscate si continutului de zahar la soiurile
de mar in conditii de tratament cu ASFAC August-Septembrie 2013, Bc
33
Activitatea IV Determinarea continutului frunzelor de mar soiurile Ionatan, Idared si Golden
delicious in pigmenti asimilatori, clorofila a ,b si pigmenti carotenoidici in conditii de tratat si
netratat cu ASFAC.
S-a constatat o crestere in conditii de tratament a continutului de clorofila a si b la toate
soiurile, in procente diferite ceea ce confirma si la acest parametru o reactie specifica fiecarui soi la
produsul ASFAC.
Clorifila a. A inregistrat(Tab.6, Fig.11-12) in conditii de netratat procente cuprinse intre 0,793
mg/g(Idared) si 0,859 mg/g(Golden delicious).In conditii de tratat cel mai mare continut in clorofila a la
inregistrat soiul Golden delicious(0,975 mg/g) si cel mai mic Idared(0,805 mg/g).
Clorofila b. S-a remarcat soiul Idared cu o crestere a continutului in conditii de tratament
de 0,994 mg/g. Soiurile Ionathan si Golden delicious au inregistrat valori de 0,821 mg/g si 0,825
mg/g(Tab.6, Fig.11-12)
Pigmentii carotenoidici. La toate soiurile valoare inregistrata este de 0,0002 mg/g ceea
ce demonstreaza ca in conditii de tratament nu s-au produs modificari(Tab.6, Fig.11-12)
Tab.6 Determinarea pigmentilor asimilatori in frunzele de mar la soiurile Ionatan, Idared si
Golden delicious in conditii de netratat si tratat cu ASFAC August-Septembrie Bacau.
Soiuri Parametrii cercetati (mg/g)
Netratat Tratat Procent crestere sau descrestere
Ionatan
Clorofila ,,a''
0,781 0,806 102,432
Clorofila ,,b''
0,813 0,821 100,984
Pigmenti carotenoidici
0,0002 0,0002 100
Idared
Clorofila ,,a''
0,793 0,805 101,513
Clorofila ,,b''
0,827 0,994 120,193
Pigmenti carotenoidici
0,0002 0,0002 100
Golden delicious Clorofila ,,a''
0,859 0,975 113,504
Clorofila ,,b''
0,8 0,825 103,105
Pigmenti carotenoidici
0,0002 0,0002 100
34
Fig.11 Cresterea(%) a pigmentilor asimilatori din frunze la soiurile de mar in conditii de
tratament cu ASFAC August-Septembrie 2013, Bc
Fig. 12 Diferentele de cantitate a pigmentilor asimilatori din frunzele de mar in conditii
de tratat si netratat cu ASFAC August-Septembrie 2013, Bc
35
S-a constatat ca produsul ASFAC a stimulat procesul de formare a pigmentilor clorofilieni
in procente diferite pentru fiecare soi. Acest fapt poate influienta capacitatea de absorbtie de catre
frunze a radiatiilor luminoase si de stimulare a procesului de fotosinteza, cu toate efectele care
decurg din aceasta. Aceste rezultate provizorii impun o continuare a cercetarilor.
Consideratii generale. Pe intreg parcursul perioadei de vegetatie ale marului s-au facut
observatii care au scos in evidenta cateva aspecte ce merita evidentiate in conditii de tratament cu
ASFAC:
1. Hibridul de mar NJ60 extratimpuriu(1-10 iulie) prezinta o ameliorare semnificativa asupra
defectului specific si anume de crapare a fructelor. In acest an, nu sa mai evidentiat fructe crapate.
2. S-a constatat o mai buna mentinere a fructelor pe pom, nu s-a produs o scuturare a acestora.
3. In conditii de temperaturi scazute noaptea si ridicate ziua, cand s-a inregistrat o amplitudine
mare s-a constatat o mai buna colorare a fructelor din soiurile Ionathan si Idared.