proiect clas.xiii-b r.p..doc
TRANSCRIPT
COLEGIUL TEHNIC GHEORGHE ASACHI FOCŞANI
PROIECT DE CERTIFICARE PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR NIVEL 3
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: TEHNICIAN ÎN HOTELĂRIE
Profesor coordonator: Candidat:CRISTINA NEGUŢ DOBREANU CLAUDIU C-TIN Clas.XIII – B R.P.
2012
CUPRINS
CAPITOLUL 1 TURISMUL ASPECTE GENERALE
1.1. Turismul fenomen complex în sfera serviciilor....................................................... 2
1.2. Produsul turistic........................................................................................................2
1.3. Structura serviciilor turistice.................................................................................... 4
1.3.1. Criterii de clasificare................................................................................................ 4
1.4. Strategii de dezvoltare a turismului......................................................................... 6
CAPITOLUL 2 DEZVOLTAREA TURISMULUI ACTUAL ÎN VRANCEA
2.1. Turismul în Vrancea................................................................................................ 9
2.2. Analiza SWOT a judeţului Vrancea ca destinaţie turistică...................................... 9
2.3. Premisele dezvoltării turismului turismului în judeţul Vrancea..............................11
2.4. Obiectivele strategice ale programelor de dezvoltare turistică................................14
CAPITOLUL 3 MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A
TURISMULUI ÎN ZONA SOVEJA
3.1. Turismul în zona Soveja.........................................................................................15
3.2. Analiza SWOT a zonei Soveja ca destinaţie turistică............................................16
3.3. Alternative strategice de dezvoltare în domeniul turistic zona
Soveja...................17
CONCLUZII ŞI PROPUNERI............................................................................................ 23
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................... 24
2
INTRODUCERE
„Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai…”
Aşa cântă şi încântă Balada Mioriţa de sute de ani pe meleagurile noastre, ale Ţării
Vrancei.
Vrancea are un nume cu adânci rezonanţe în istoria neamului nostru, este în acelaşi
timp un ţinut care s-a impus de la începutul existenţei sale prin frumuseţea şi bogăţia
locurilor, prin hărnicia şi priceperea oamenilor, prin originalitatea şi specificul creaţiei
spirituale.
Pe măsura trecerii timpului motivaţiile de călătorie s-au diversificat, pe măsură ce au
apărut nevoi si dorinţe noi, multiple şi mult mai complexe, determinate de trasformările
înregistrate la nivelul societăţii, în diferitele epoci istorice. Experţii în domeniu, consideră
turismul ca fiind un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne, dezvoltarea sa
spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică a secolului nostru. Pe măsura trecerii anilor
şi amplificării călătoriilor, abordările fenomenului turistic au devenit tot mai numeroase, iar
definiţia turismului s-a îmbogăţit, încercând să reflecte cît mai fidel complexitatea acestei
activităţi. Pe plan social, turismul îşi aduce un aport substanţial la ridicarea nivelului de
instruire, cultură şi civilizaţie al oamenilor. Prin stimularea schimbului de valori, turismul
favorizează îmbogăţirea orizontului cultural, informaţional, atât pentru turişti, cât şi pentru
populaţia locală. “Materia primă” a industriei turismului, resursele naturale şi antropice, se
vor transforma în “produse turistice” numai printr-un consum efectiv de muncă vie, înglobată
în prestaţiile de servicii turistice. Pornind de la această idee, proiectul îşi propune o abordare a
noţiunilor de turism, turist şi produs turistic.
Lucrarea de faţă este intitulată „Posibilitatea de dezvoltare a turismului în zona
Soveja” şi este structurată pe 3 capitole astfel:
Primul capitol se numeşte Turism-aspecte generale, şi are 5 subcapitole:
1.1.Turism fenomen complex în sfera serviciilor,
1.2.Produsul turistic,
1.3.Structura serviciilor turistice,
3
1.3.1. Criterii de clasificare,
1.4. Strategii de dezvoltare a turismului.
În al doilea capitol am vorbit despre Dezvolatrea turismului actual în Vrancea, şi are
4 subcapitole:
2.1.Turismul în Vrancea,
2.2. Analiza SWOT a judeţului Vrancea,
2.3.Premisele dezvoltării în judeţul Vrancea,
2.4.Obiectivele strategice ale programelor de dezvoltare turistică.
În al treila capitol este vorba despre Modalităţi de dezvoltare şi promovare a
turismului în zona Soveja, şi are 3 subcapitole:
3.1. Turismul în zona Soveja
3.2. Analiza SWOT a zonei Soveja ca destinaţie turistică
3.3. Alternative strategice de dezvoltare în domeniul turistic zona Soveja
Şi, în final, mi-am permis câteva concluzii personale şi timide propuneri pentru
dezvoltarea turismului în zona Soveja.
La întocmirea lucrării am folosit un bogat şi diversificat material bibliografic, dar şi
cunoştinţele dobândite în stagiile de pregătire practică. Am urmărit întocmirea proiectului cu
termeni de specialitate, în acord cu cerinţele tot mai exigente ale economiei pe piaţă şi
concurenţei de pe piaţa turstică.
Pentru elaborarea acestei lucrări, am abordat numeroase metode de lucru, începând cu
colectarea, sintetizarea şi prelucrarea unui imens volum de date de arhivă şi statistice, puse la
dispoziţie de către biblioteca judeţeană, selectarea materialelor bibliografice, până la
observarea directă pe teren a unor fenomene.
Analizele detaliate, de sinteză sau de teren, au fost posibile datorită consultării unor
materiale de tip cartografic, pentru o percepţie cât mai detaliată a dispunerii în spaţiu a
componentelor principale luate spre analiză în această lucrare, a dinamicii în timp,
datorită mai ales, intervenţiilor antropice.
4
CAPITOLUL 1
TURISMUL – ASPECTE GENERALE
1.1. Turismul fenomen complex în sfera serviciilor
Deşi apariţia turismului se pierde în negura timpurilor şi în consecinţă, din cauza
lipsei unor informaţii istorice nu se poate stabili o data exactă a detaşării sale ca activitate
distinctă, se pare totuşi că unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai vechi
timpuri.
Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea
desfăşurată în alte sectoare-cheie din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ).
Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade
sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti , geografi, psihologi
şi sociologi.
Primele menţiuni privind preocupările de a voiaja, apar în antichitate în operele
geografului Strabon. Descrierile lăsate de Marco Polo cu ocazia periplului său asiatic (secolul
al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui
Henri Monfreid au jalonat preo.
Turismul devine un complex fenomen de masă la sfârşitul secolului al XIX-lea fiind
puternic articulat în mediul înconjurător.
1.2. Produsul turistic
Pledoaria pentru includerea turismului în sfera serviciilor poate fi completată prin
accepţiunea pe care o capătă conceptul de produs turistic. Astfel, produsul turistic este
considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependenţelor dintre resursele (patrimoniului) şi
servicii; resursele vor lua forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul testărilor
de servicii specifice.
Conform altor autori, conceptul de produs turistic se referă la ansamblul bunurilor
materiale şi servicii capabile să satisfacă nevoile de turism ale unei persoane între momentul
plecării şi momentul sosirii în locul de plecare.
Elementele materiale ale prodului turistic sunt concretizate, în principal, în:
Patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arheologice, medicale, etc,
toate acestea formează cadrul fizic de bază şi care vor manifestă o atracţie pentru
turişti.
5
anumite elemente de inflastructură sau echipamente care, deşi nu generează motivaţia
sau cerera de turism, contribuie în mod hotărât la satisfacerea acesteia (hoteluri,
restaurante, terenuri, sau săli de sport, de spectacol etc.
unele facilităţi de acces legate de mijloacele de transport (de vehicule şi căi de
comunicaţii) alese de turişti pentru a ajunge la obiectivele dorite.
Însă produsul turistic nu este definit prin elementele sale materiale ca atare, ci prin
serviciile sau prestaţiile realizate prin intermediul lor (nu autocarul ci serviciul de trasport, nu
plaja ci agrementul, nu hotelul ci cazarea, etc).
Serviciile care dau conţinut produsului turistic denumite servicii turistice se constituie
în ansamblu de cel puţin patru tipuri de bază, total diferite ca natură, cum ar fi: servicii de
transport, de cazare, de alimentaţie şi de agrement. Din toate serviciile care dau conţinut
produsului turistic, indispensabil este serviciul de agrement, în lipsa căreia celelalte categorii
ies din sfera de cuprindere a turismului.
În afara serviciilor amintite anumite servicii de bază, produsul turistic se distribuie
prin viu grai sau cu ajutorul hărţilor, pliantelor, ghidurilor, broşurilor etc.
Serviciile de intermediere, de genul rezervărilor de locuri în mijloacele de trasport,
hoteluri sau restaurante, la manifestările cultural-artistice şi sportive, închirierilor de mijloc de
transport de schiuri etc, asigurărilor pe timpul călătoriilor sunt de asemenea componente ale
prosului turistic.
Alte servicii cu caracter special, sunt cele de secretariat (în timpul congreselor), de
traduceri în timpul sejurului în străinătate), de supraveghere a copiilor, etc. pot fi găsite în
componenţa multor oferte turistice.
Oferta de servicii ţine cont de tipuri de comportament ale clientelei turistice, şi poate
să apară sub una din formele următoare:
servicii aferente unor preocupări pasive, manifestate, de regulă, în spaţiile de
cazare: lectură, urmărirea programelor radio, tv, somnul, igiena.
servicii aferente unor preocupări semipasive, cum ar fi cele oferite în restaurante,
baruri, săli de tratament.
servicii aferente unor preocupări semiactive: vizionări de spectacole sau de
manifestări sportive, vizite la muzee sau expoziţii, promenadă.
servicii aferente unor preocupări active cum ar fi: sportul, excursiile şi drumeţiile,
vânătoare sau pescuitul.
Toate componentele produsului turistic au menirea de a asigura consumatorilor
satisfacţie, ceea ce nu e un lucru uşor de realizat, deoarece acesta trebuie să corespundă
motivaţiilor turiştilor, care sunt extrem de eterogene. Din acestă cauză, diversitatea
6
componentelor care dau conţinut produsului turistic poate avea repercursiuni asupra coerenţei
şi integrităţii sale. Procedând la o analiză comparativă simplificată (după un număr redus de
criterii, considerate relevante), se poate constata că între produsul turistic şi celelalte produse
apar câteva similitudini dar, mai ales, diferenţieri esenţiale.
Multitudinea firmelor care participă la realizarea unui produs turistic este un alt
element de luat în seamă. De regulă, aceste firme, ale căror interese sunt deseori divergente,
nu sunt integrate nici pe verticală nici pe orizontală înt-o organizaţie unică, între ele existând
cel mult acorduri sau înţelegeri mai mult sau mai puţin formalizate. În vedera prevederii
eventualelor stări conflictuale între firmele participante la cererea de prudus turistic,
integrarea cât mai armonioasă a elemelentelor sale componente este esenţială, ceea ce impune
cooperarea între toate firmele şi organismele implicate (transporturi, proprietari de hoteluri şi
restaurante, comercianţi, propritari financiari).
În comercializarea produsului turistic intervin alte firme specific turistice( tour
operatori), care prin natura activităţii desfăşurate dau o nouă dimensiune produsului,
identificată prin noţiunea de pachet turistic.
Pachetele turistice ale tour operatorilor şi comercializarea produselor turistice trebuie
să reprezinte imaginea calităţii şi să se bucure de o reputaţie bună. Piaţa produsului turistic
este compusă din bunurile şi serviciile concepute să satisfacă cerera de vacanţe şi călătorii de
afaceri, prin propia reţea de distribuţie, sau prin agenţiile de turism detailiste, pe baza unui
comision.
Din aspectele prezentate se poate concluziona că, în determinarea şi individualizarea
produselor turistice, accentul cade pe activitatea şi prestaţiile de servicii.
1.3. Structura serviciilor turistice
În perioada contemporană, se manifestă un proces continuu de îmbogăţire a
conţinutului prestaţiei de servicii turistice cu noi tipuri de activităţi-proces specific şi
turismului românesc ca expresie a receptivităţii şi adaptabilităţii turismului la schimbările
intervenite în structura nevoilor de consum, a creşterii rolului în formarea şi educarea
oamenilor.
1.3.1 Criterii de clasificare
Există o mare varietate de clasificare a serviciilor turistice, în fucţie de criteriile
utilizate în gruparea acestora rezultând mai multe categorii de servicii, după cum urmează:
A . În funcţie de conţinutul prestaţiei turistice se pot diferenţia servicii legate de organizarea
voiajului şi servicii determinate de sejur.
Serviciile care asigură voiajul sunt constituite în cea mai mare parte de prestaţiile oferite
de companiile de trasport; ele privesc facilităţile şi comodităţile de organizare a călătoriei,
7
calitatea lor determinând opţiunea turismului pentru un anumit mijloc de transport sau tip de
angajament. Tot în acestă categorie sunt incluse serviciile de publicitate turistică, precum şi
alte servicii prestate de agenţiile de voiaj.
Serviciile de sejur sunt mai complexe, ele vizează satisfacerea necesităţilor cotidiene
ale turismului şi asigurarea condiţiilor de agrament. Dar, li se mai adaugă servicii cu caracter
special, determinate de unele forme particulare de turism.
B . În raport cu importanţa faţă de mobilul calătoriei şi motivaţia cererii, serviciile turistice
pot fi; de bază (transport, cazare, alimentaţie, tratament sau orice altă activitate, ce reprezintă
motivaţia de bază a călătoriei ca: vânătoare, hipism, schi, yachting, etc.) şi complementare şi
suplimentare ( informaţii, activităţi culturale, închirieri de obiecte, ş.a.). În general, ponderea
cea mai mare o deţin serviciile de alimentaţie şi cazare, urmate de cele de transport şi
agrement. Raportul dintre serviciile de bază şi celelalte servicii, ca şi în interiorul subgrupelor
între diferite prestaţii, este diferit în funţie de conţinutul formelor de turism practicate; astfel,
pentru turiştii automobilişti, serviciul de transport nu este inclus în prestaţie, aceştia
deplasandu-se cu mijloace proprii; în cazul turiştilor care se deplasează cu cortul sau rulota,
angajamentele pentru cazare sunt lipsite de importantă, etc.
C . O altă posibilitate de clasificare a serviciilor foloseşte drept criteriu natura şi forma de
manifestare a cererii. Din acest punct de vedere se intâlnesc servicii ferme ( trasport, cazare,
programe cultural- artistice, etc), angajate ulterior desfăşurării consumului turistic, prin
intermediul agenţiilor de specialitate în momentul în care turistul ia contact cu oferta.
Caracterul spontan este specific prestaţiilor suplimentare, dar se pot întâlni şi pentru prestaţiile
de bază în situaţia turistului pe cont propriu. Cunoşterea conţinului acestor categorii de
servicii furnizează informaţii privind distribuirea cererii şi preferinţelor turiştilor, favorizează
organizarea şi planificarea unor acţiuni, orientează dezvoltarea serviciilor în vederea
stimulării cererii.
D . În funcţie de modalităţile de plată sau relaţiile financiare angajate între prestatori şi
beneficiari, serviciile pot fi plătite (majoritatea serviciilor) aceasta realizându-se anterior
prestaţiei, simultan, sau posterior acesteia, sau sub forma unor facilităţi, costul lor fiind
suportat de cheltuielile generale ale organizatorilor de turism (servicii de publicitate,
intermediare, comision). În acest ultim caz, principalele obiective vizate sunt stimularea
circulaţiei turistice şi asigurarea accesului larg la turism al unor categorii de solicitanţi.
E . După natura lor, se poate face delimitarea între serviciile specifice, generate de
desfăşurarea propriu-zisă a activităţii turistice şi serviciile nespecifice, rezultat al existenţei
unei infrastructuri economico-sociale generale, care se adresează în egală măsură turiştilor şi
rezidenţilor ( transport în comun, telecomunicaţii , reparaţii-întreţinere, cultural-artistice etc.).
8
F . Alte criterii de clasificare a serviciilor turistice le pot constituii: aria de localizare a
prestării lor, forma de prezentare (globală sau în activităţi independente) caracterul lor,
formele de turism şi modalităţile angajării prestaţiei, natura prestatorilor, etc.
1.4. Strategii de dezvoltare a turismului
Planificarea ar trebui să fie un proces de anticipare a schimbării orientat către viitor,
care să caute soluţii opţionale, să maximizeze beneficiile şi să producă rezultate previzibile.
Planificarea turismului este importantă din mai multe motive:
Ea determină mecanismul unei oferte structurate a facilităţilor turistice şi a unei
infrastructuri pe zone geografice extinse. Dimensiunea geografică a devenit un aspect tot mai
semnificativ, pe masura dezvoltării turismui. Iniţial, cele mai multe forme de planificare
turistică erau localizate şi specifice unei zone relativ restrânse, reflectând orizonturile destul
de limitate ce au caracterizat începuturile turismului. Pe măsura dezvoltării spaţiale a
turismului, s-au diversificat metodele de planificare capabile la scară regională sau chiar
naţională.
Coordonarea devine o funcţie esenţială a planificării, menite să atenueze fragmentarea
naturală a activităţii turistice în principalele sale determinări: potenţialul natural şi socio
cultural, cazarea, transportul, marketingul, resursele umane ş.a. Dată fiind varietatea şi
neomogenitatea formelor de proprietate şi control ale acestor factori de destinaţii turistice,
este necesar un sistem de planificare care oferă integrarea într-o structură coerentă a acestor
elemente. Sistemele de planificare, o dată formate, vor ajuta la promovarea managementului
ariilor turistice şi ale produselor acestora.
Planificarea este o metodă principală pentru asigurarea „durabilităţii” dezvoltării
turistice. Se încearcă diminuarea caracterului pontenţial distructiv al turismului, determinat de
„consumul resursei turistice”, care poate afecta ireparabil arealul turistic. Un exemplu îl poate
constitui exploatarea turistică iraţională, excesivă sau necontrolată a unei peşteri- monument
al naturii. De aceea, intervenţiile destinate conservării resurselor turistice sunt destinate în
egală masură şi maximizării beneficiilor pentru populaţia locală. Cea mai întâlnită formă de
intervenţie se realizează prin planul de dezvoltare turistică sau de management local.
Planificarea poate constitui un mecanism de distribuire şi redistribuire în favoarea
turismului a investiţiilor şi beneficiilor economice din domeniul turismului. Turismul a
devenit industrie globală, dar activităţiile sale nu sunt egal distribuite în spaţiu, între diferite
regiuni geografice. Planificarea poate ajuta la apariţia unor noi destinaţii turistice şi la
reabilitatea unor arii care sunt în pericol de a fi părăsite de turişti (cu mediu degradat, sărăcit
de resurse).
9
Integrarea turismului în sistemele de planificare conferă acestuia o semnificaţie
politică. Majoritatea sistemelor de planificare sunt supuse influenţei şi controlului politic,
care nu în mod necesar au realizat potenţialul de creştere a turismului.
Planificarea are ca obiectiv anticiparea modelelor posibile/previzibile ale cererii şi
încearcă să amortizeze oferta cu cererile respective. În antiteză, destinaţiile turistice
neplanificate pot să genereze impacte negative şi satisfacţii reduse pentru vizitatori (de ex . să
nu aibă acces la toate obiectivele turistice sau la locurile de cazare dorite).Conceptul de
planificare turistică cuprinde multe activităţi şi se catacterizează printr-o mare varietate de
aplicaţii şi utilizări , menite să răspundă preocupărilor de ordine social, economic, de afaceri
şi ecologice.
Planificarea turismului implică mai multe grupuri, agenţii şi instituţii, care îşi au
propriile programe şi poate fi realizată de către sectorul public şi cel privat. În funcţie de
aceste elemente, planificarea poate îmbrăca un caracter facultativ sau de amortizare a
activităţilor prin consultarea factorilor/autorităţilor implicate. La limita extremă, planificarea
poate deveni normativă, funţie interesul unei comunităţi locale şi în măsura în care autorităţile
acestuia au capacitătile de reglementare.
Tabel 1.1 Diversitatea planificării turistice
10
În practică, exitenţa preferinţa elaborării programelor pe termen scurt, deoarece
acestea au o determinare practică în reflactarea caracterului sezonier sau anual al ciclului. În
plus, marea majoritate a agenţilor economici din turism sunt întreprinderi mici şi mijlocii, care
prin natura lor preferă abordările tactice faţă de cele strategice, deci sunt favorabile în mod
obiectiv planificării pe termen scurt.
Un element important îl constituie capacitatea/abilitatea/deprinderea de a planifica, iar
lipsa acestei capacităţi se constată din eşecuri. În multe destinaţii, viteza necesară de
planificare turistică depăşeşte ritmul de dezvoltare al organizaţiilor planificatoare , experienţa
şi cunoştinţelor lor. Studiile ale planificării turisitice realizate în destinaţiile mondiale recente,
dezvăluie probleme comune ale inadvertenţelor dintre dezvoltarea strategiilor turisitce în
interiorul şi între statele regiunii. Dar şi destinaţiile care au structuri de planificare bine
dezvoltate nu sunt impuse în faţa acestor dificultăţi.
Sectotul planificat Problemele tipice ale planificării turismului
Teritorial
Controlul dezvoltării teritoriale de către sectoarelepublic şi privatLocalizarea facilităţilorZonarea utilizării terenurilor
Economic
Forma spaţială şi trăsăturile sectorialeale investiţiilorCrearea locurilor de muncă
Calificarea personaluluiRedistribuirea bogăţiei
Socio-cultural
Integrare/segregare a gazdelor şi a vizitatorilorOspitalitateAutenticitatePrezentarea culturilor şi tradiţiilorPlanificarea limbajuluiMenţinerea obiceiurilor şi precticilor locale
Mediul înconjurător
Desemnarea arealelor protejateProtecţia florei şi a fauneiProtecţia locurilor istorice/clădirilor/peisajelorControlul poluăriiPrevenirea hazardelor (naturale şi tehnologice)
Comerţ şi marketing
Formarea planului comercialStrategii promoţionaleReclamaSponsorizareTestarea calităţiiServicii de informaţii turistice
11
Planificarea ce are în vedere dezvoltarea durabilă susţine ideea rolului cheie pe care îl
are în rezolvarea unor conflicte generate de procesul dezvoltării. Planificarea, sub diverse
forme, poate constitui un mecanism pentru:
integrarea turismului alături de alte sectoare economice.
conturarea şi controlarea tiparelor fizice de dezvoltare.
conservarea resurselor diminuate sau importante.
oferirea cadrelor generale pentru promovarea activă şi marketingul destinaţiilor.
CAPITOLUL 2
DEZVOLTAREA TURISMULUI ACTUAL ÎN VRANCEA
2.1.Turismul în Vrancea
Vrancea, vatră străveche a etnografiei şi folclorului românesc şi a unor valori culturale
remarcabile, deţine un peisaj pitoresc, în care sunt ocrotite monumente ale naturii de o
frumuseţe aparte: Cascada Putnei, Rezervaţia Cheile Tişiţei, Păstrăvăria şi Schitul Lepşa,
Focul Viu de la Andreiaşu, unic în ţară. Totodată, mausoleele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi
Soveja, atracţie turistică aparte, vorbesc de istoria acestui ţinut.
12
Relieful este alcătuit din munţi şi dealuri subcarpatice, câmpie şi luncă şi este
completat de locurile şi monumentele istorice, regiunea fiind purtătoarea unui străvechi şi
valoros tezaur al civilizaţiei şi culturii populare.
Poziţia geografică şi cadrul natural şi cel cultural istoric favorizează diferitele forme
de turism: de circulaţie, de sejur, cultural, rural, de vânătoare şi pescuit, agromontan sau de
week-end.
Dezvoltarea acestuia este garantată de promovarea unor proiecte privind reabilitarea şi
echiparea edilitară a zonelor turistice, stimularea iniţiativelor private în turism, îmbunătăţirea
structurii informaţionale privind oportunităţile turistice, conştientizarea populaţiei asupra
avantajelor şi implicaţiilor agroturismului, protecţia mediului, consultanţă pentru
diversificarea turismului de afaceri, asistenţă individuală pentru turismul de vânatoare şi
pescuit.
Turismul de sejur, în zonele montane, de podgorie sau ses este favorizat de existenţa a
numeroşi factori naturali care pot determina mai multe forme de petrece a vacanţelor, de
odihnă şi recreere, în staţiuni balneoclimaterice, cu peisaj pitoresc, nepoluat şi cu
particularităţi microclimatice deosebite. Soveja este unul din locurile cu cel mai ozonat aer
din ţară, iar Vizantea se remarcă prin apele sale minerale.
Vititurismul este practicat toamna, în timpul culesului, pentru must, şi permanent, pentru degustări de
vinuri la Panciu, Odobeşti, Coteşti şi împrejurimile lor.
2.2. Analiza SWOT a Judeţului Vrancea
Analiza SWOT reprezintă o sinteză a auditului de marketing care prezintă punctele
forte şi cele slabe organizaţiei, precum şi oportunităţile şi ameninţările mediului extern. Se
realizează astfel o listă a caracteristicilor pozitive şi negative ale organizaţiei analizate, care o
diferenţiază de organizaţiile concurente.
Metoda SWOT este una dintre cele mai frecvent utilizate metodologii de analiza a
nivelului de performanţă al unei organizaţii- în cazul de fată, Grupul de Acţiune Locală
ŢARA VRANCEI- şi are ca obiective analiza poziţiei organizaţiei sau a unui departament în
relaţia acestuia cu altele şi identificarea factorilor majori care afectează desfăşurarea
activităţii, in scopul elaborării unei strategii viitoare.
SWOT este un instrument extrem de simplu de aplicare şi poate fi adaptat la cerinţele
diverselor organizaţii. SWOT este un acronim care provine de la Strength – Weaknesses -
Opportunities - Threats.
13
Practic această modalitate de analiză va ajuta la sistematizarea punctelor tari,
slăbiciunile, oportunităţile şi ameninţările caracteristice grupului de acţiune locală ŢARA
VRANCEI sau anumitor elemente din cadrul acestuia. SWOT permite identificarea factorilor
interni şi externi care afectează grupul de acţiune locală şi cuantificarea impactului lor asupra
acestuia.
Analiza SWOT a judeţului Vrancea – Turism
Puncte tari - atractivitate culturală, inclusiv mănăstiri, biserici, muzee şi locuri memoriale datând din Primul RăzboiMondial- Potenţial pentru dezvoltarea “Drumurilor”/ Circuitelor turistice: al vinului, al mănăstirilor, almausoleelor, Drumului lui Ştefan cel Mare- Experienţa dovedită şi capacitatea de a organiza târguri şi festivaluri- Tradiţii încă vii în judeţul Vrancea- Natura de o frumuseţe deosebită- Produse tradiţionale specifice zonei (vinuri şi brânzeturi)- Prezenţa Centrul Regional Antrec pentru Regiunea Sud-Est, cu experienţă demonstrată şi confirmatăîn certificarea / promovarea / formarea resurselor umane pentru turismul rural
Puncte slabe - infrastructura slabă, constând în drumuri necorespunzătoare, lipsa informaţiei turistice şi a marcajelor turistice, etc.- Lipsa unei abordări integrate privind dezvoltarea şi promovarea turismului- Proceduri pentru finanţarea proiectelor considerate dificile de potenţialii aplicanţi- Nivelul actual al implicării populaţiei în turism este foarte scăzut;- un mic număr de persoane sunt instruite pentru a oferi servicii legate de turism- Serviciu de Salvamont inexistent
Oportunităţi - finanţări prin Fonduri Structurale- Întoarcerea migranţilor cu bani şi idei, uneori cu o nouă mentalitate- Tendinţa de dezvoltare a turismului alternativ şi natural- Schimburi culturale cu alte ţări aduc regiunea în contact cu ţări din Vestul Europei- Judeţul este recunoscut pentru zona împădurită şi pentru munţii săi
Ameninţări - vizitatorii văd Vrancea ca pe o destinaţie pentru vacanţe de scurtă durată- tradiţiile satului vor dispărea la un moment dat- cadrul legal nu favorizează turismul de mica anvergură- nu există protecţie pentru arhitectura tradiţională
14
(atât în ceea ce priveşte distrugerea clădirilor existente, cât şi pentru construirea altora noi, în stiltradiţional)- dezastre naturale
2.3. Premisele dezvoltării turismului în Judeţul Vrancea
În Judeţul Vrancea, datorită poziţiei în teritoriu şi bogăţiei de resurse turistice,
există variate oportunităţi pentru dezvoltare turistică şi implicit economica, prin
investiţii în infrastructura generală şi specifică. Direcţiile prioritare ale strategiei la nivelul
judeţului. se vor axa în principal pe dezvoltarea şi relansarea următoarelor norme de turism:
turism montan şi sporturi de iarnă
turism balnear
turism rural
turism ştiinţific în ariile protejate
turism cultural
Concentrate în câteva areale turistice de mare valoare:
zona montană Tulnici - Lepşa – Greşu Soveja
zona montană Jitia - Vintileasca
staţiunea balneoclimatică Vizante
Mănăstireasca
zona viticolă Coteşti -Odobeşti JarişteaPanciu
zona Focşani - Mărăşeşti cu valente cultural -
istorice.
Fiecare dintre aceste zone pot constitui obiectul unui proiect de amenajare şi
dezvoltare turistică, dar din analiza tuturor aspectelor legate de implicaţiile socio-
economice financiare şi de mediu, a fost aleasă ca prioritară zona Tulnici - Lepşa -
Greşu - Soveja, fiind susţinută de următoarele atuuri:
Implicaţii sociale mult mai ample, prin:
- crearea uni număr apreciabil de locuri de muncă pentru populaţia
activă, comparativ cu celelalte proiecte
- dezvoltarea unor activităţi conexe care valorifică multiplele resurse locale,
amplificând posibilităţile de stimulare a meşteşugurilor şi micii industrii
15
- beneficii socio-economice pentru toţi locuitorii zonei(peste 8500 locuitori
aparţinând celor două comune), corelate cu creşterea nivelului de trai
- stoparea migraţiei către mediile urbane a tinerilor şi oferirea unor
alternative atractive pentru a rămâne în zonă.
- deschiderea zonei prin amenajarea şi modernizarea drumurilor de
acces, în prezent aceasta fiind destul de izolată, ceea ce are impact negativ mai ales
pentru tânăra generaţie;
- efecte pozitive asupra mediului prin dezvoltarea unei activităţi turistice
controlate şi prin sporirea măsurilor de protecţie asupra întregii zone, dar şi a
ariilor protejate existente (colectarea mecanizată a deşeurilor, crearea de
structuri administrative cu rol de supraveghere şi protecţie);
- disponibilitatea autorităţilor locale şi a populaţiei pentru dezvoltarea
activităţilor economice şi în primul rând a celor turistice;
- efecte economice pe termen lung -dezvoltarea turistică a zonei poate atrage
după sine stimularea altor domenii conexe care contribuie în ansamblu la
dezvoltare regională;
- viabilitate financiară şi economico-socială: nivelul indicatorilor din analiza
efectuată reflectă impactul benefic al proiectului propus asupra zonei, beneficiile
sociale fiind mai mari decât costurile implicate. Chiar şi rezultatele scenariului cu
ipoteze pesimiste, indică o rentabilitate a proiectului pozitivă;
- complexitate relativ redusă în stadiul de proiectare, constructie şi exploatare
obiectivele de investiţii propuse fiind frecvent întâlnite în activitatea economică;
- competitivitate crescută din punct de vedere al costurilor.
- alte atuuri în favoarea proiectului:
- existenţa unui patrimoniu turistic natural de o valoare excepţională, nepus
în valoare prin amenajări şi structuri turistice specifice
- păstrarea nealterată a unui patrimoniu etnografic arhaic, cu valoare de unicat, ce
poate atrage un număr mare de turişti
- existenţa unor structuri de cazare şi utilităţi în zona, care necesită doar
modernizări, racordări la reţelele de utilităţi
16
- condiţii de climă favorabile practicării turismului montan - grosimea
stratului de zăpadă şi durata menţinerii lui
- existenţa unui mediu curat, sănătos, nepoluat cu noxe industriale, propice
refacerii după stres a organismului şi repunerii în formă
- poziţia arealului turistic, cu acces la artere rutiere şi feroviare europene.
Fiecare dintre obiectivele de investiţii propuse sunt susţinute de o serie de argumente
precum:
- modernizarea drumului de acces - este obligatorie pentru a permite accesul spre
obiectivele şi punctele turistice şi pentru a spori fluxurile turistice în zonă; se vor reduce
astfel distanţele între zone (Moldova şi Transilvania) şi localităţi importante
(Focşani - Braşov, Covasna, Sibiu ş.a.);
- amenajarea pârtiei de schi şi a transportului pe cablu în zonă Lepşa -
valorifică domeniul schiabil existent, creşte atractivitatea zonei, diversifică oferta
turistică. Este de menţionat faptul că este singura şi cea mai apropiată zonă cu
domeniu schiabil amenajabil din toată regiunea sud - estică (6 judeţe), a cărei
populaţie reprezintă un potenţial segment al cererii pentru acest tip de activitate;
- amenajarea celor două puncte de informare turistică de la Lepşa şi Soveja-
cele două localităţi sunt situate pe drumuri de acces diferite, distanţa dintre ele este
relativ mare (circa14 km), ambele localităţi vor fi viitoare centre turistice axate
pe turismul de sejur, astfel încât, turiştii veniţi la odihnă, recreere sau
tratament trebuie să beneficieze de un centru de informare turistică în localitatea
unde sunt cazaţi;
- amenajarea centrului de informare turistică Focşani - localitatea este situată
pe drumul european E85 şi este un punct nodal important de distribuire a
fluxurilor turistice spre diferite zone turistice, inclusiv spre zona Tulnici - Lepşa -
Greşu - Soveja; amplasarea acestuia în clădirea Consiliului Judeţean prezintă
avantajele unei investiţii reduse, precum şi a poziţionării într-o zonă centrală a
oraşului, cunoscută ca reper;
- formaţia de pompieri civili, dotată cu echipamente şi maşini de intervenţie
prezentă pădurilor de răşinoase pe arii extinse, creşterea numărului de t u r i ş t i
17
sosiţi în zonă şi a numărului de case de locuit cu destinaţie turistică, sporeşte
pericolul de incendii; cel mai apropiat centru de pompieri este la Vidra, distanţa
faţă de acesta fiind de 41 km până la Lepşa şi 50 km până la Greşu; ponderea
acestei investiţii de 3% în total este neînsemnată, comparativ cu beneficiile
şi efectele pe termen lung;pentru prevenirea incendiilor pot fi organizate şi
coordonate de către pompieri cursuri şi competiţii cu adresabilitate preferenţială
spre populaţia de vârsta şcolară şi turişti; prin această investiţie este protejată nu
numai pădurea, dar şi investiţia ca atare;
- amenajarea a două puncte provizorii de colectare pentru deşeurile
menajere în localităţile cu administraţie proprie - Tulnici şi Soveja, este absolut
necesară, în condiţiile dezvoltării unui turism modern, ecologic, la standarde
europene; distanţa între viitoarele staţiuni turistice este de 14 km, pe un drum de
munte, cu unghi mare de declivitate şi grad crescut de dificultate mai ales în
anotimpul rece.
2.4. Obiectivele strategice ale programelor de dezvoltare turistică
Domeniul major de intervenţie, promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii
necesare, în scopul creşterii atractivităţii Vrancei ca destinaţie turistică Operaţiunea Dezvol-
tarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a
activităţilorde marketing specifice.
Obiectivul general: Creşterea importanţei turismului, ca factor care stimulează dezvoltarea
economică în judeţul Vrancea şi în Regiunea Sud-Est, prin promovarea produselor turistice
specifice zonei montane a judeţului Vrancea.
Zone ţintă: Boloteşti, Vidra, Valea Sării, Bîrseşti, Negrileşti, Păuleşti, Tulnici, Vrîncioaia,
Năruja,Paltin, Nereju, Nistoreşti, Spulber.
Activităţi:
- realizarea şi montarea, în zona de acţiune a proiectului, a unor panouri de informare
turistică;
- crearea unui portal cu informaţii turistice (prezentarea generală a destinaţiei turistice,
hartă turistică şi film de prezentare a zonei montane, monumente, muzee, case memoriale,
artă populară vrânceană, obiceiuri tradiţionale, festivaluri folclorice, resurse naturale,
prezentare potenţial turistic al unităţilor administrativ-teritoriale vizate prin proiect);
18
- publicitate prin internet a destinaţiei şi resurselor turistice (banner online postat pe
site-uri de specialitate, accesate în mod uzual de turişti);
- realizarea unui film de prezentare a zonei ţintă;
- elaborarea materialelor informative şi publicitare (hărţi turistice, pliante, albume de
promovare, DVD-uri inscripţionate cu filmul de prezentare realizat în cadrul proiectului);
- emisiuni TV difuzate la un post de televiziune cu audienţă naţională;
- participarea cu un stand la manifestarea tradiţională “Boteitul oilor”;
- utilizarea unor medii de promovare ca internetul şi televiziunea pentru creşterea
gradului de vizibilitate a acestei manifestări.
CAPITOLUL 3
MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A
TURISMULUI ÎN ZONA SOVEJA
3.1. Turismul în Soveja
Soveja este o staţiune montană din nordul judeţului Vrancea, recunoscută atât în ţară,
cât şi în străinătate pentru aerul curat care ajută la vindecarea unor afecţiuni respiratorii. Cu
un potenţial turistic bogat şi variat, Soveja este o destinaţie de concediu cu o îndelungată
tradiţie. Staţiunea beneficiază de multiple posibilităţi de cazare, fie la hotel sau motel, fie la
19
pensiunile agroturistice construite recent sau la căsuţele de vacanţă a căror destinaţie iniţială
era găzduirea salariaţilor diferitelor instituţii de stat din perioada comunistă.
În ceea ce priveşte posibilităţile de petrecere a timpului liber, Soveja le oferă turiştilor, în
primul rând, un cadru natural pitoresc, localitatea fiind amplasată într-o zonă montană
împădurită din Munţii Vrancei. Astfel, cei aflaţi în vacanţă sau doar în trecere prin Soveja la
final de săptămână pot profita de aerul curat, de drumeţii pe traseele marcate, pot culege
fructe de pădure, iar împătimiţii undiţei pot pescui păstrăvi în pâraiele din împrejurimi.
Foto.3.1Vechea staţiune Soveja mţii Vrancei Foto.3.2 Peisaj din natură Soveja
Foto.3 Mausoleul eroilor Soveja Foto.4 Mănăstirea Soveja
3.2. Analiza SWOT a zonei Soveja ca destinaţie turistică
1. Puncte Forte
- diversitatea potenţialului turistic natural, a reliefului, florei şi faunei
- existenţa unui patrimoniu cultural-istoric
- tradiţia localităţii şi a staţiunii în domeniul turistic
2. Puncte Slabe - cerea turistică scăzută în extrasezon
- capacitate redusă de cazare şi puţin diversificată
- starea de conservare în continuă degradare a unor obiective turistice
- neadaptarea programelor de instruire
20
- calitatea aerului
- capacitatea de cazare permanentă
- cursuri de perfecţionare în domeniul turismului, gratuite pentru locuitori
- infrastructura de transport îmbunătăţită
existente la nişele de piaţă
- lipsa studiilor de marketing, necesare promovării unor pachete turistice
- nerespectarea normelor de construcţie în perimetrul comunei - structurile de alimentaţie şi agrement sunt insuficiente pentru potenţialul pieţei
- inexistenţa serviciilor de pompieri, ambulanţă, asigurare, service, agenţie de turism pe teritoriul comunei
3. Oportunităţi - accesarea de fonduri pentru reabilitarea monumentelor şi ansamblurilor istorice şi de arhitectură şi îmbunătăţirea infrastructurii - organizarea de evenimente, târguri, festivaluri - dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, agroturism, sporturi montane, etc. - lărgirea bazelor de agrement şi tratament - dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului spre zonele turistice
- extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de informare astfel încât să răspundă nevoilor turiştilor - atragerea operatorilor de turism din judeţul Vrancea la târgurile naţionale şi internaţionale o mai mare implicare a administraţiilor locale în promovarea activităţilor turistice
4. Ameninţări
- supraaglomerarea zonelor turistice prin construcţii fără autorizaţii sau care nu respectă mediul înconjurător
- depopularea zonei prin migrarea forţei de muncă spre mediul urban
- concurenţa judeţeană, precum şi cea din partea judeţelor înconjurătoare
- promovarea unor servicii de turism neadecvate şi slabe din punct de vedere calitativ
- lipsa intervenţiei urgente poate duce la degradarea iremediabilă a unor monumente istorice - tendinţa ca falsul istoric şi kitsch-ul să ia locul valorilor autentice
3.3. Alternative strategice de dezvoltare în domeniul turistic zona Soveja
Pentru a evalua alternativele strategice privind „construcţia” produselor turistice, este
necesară fixarea unor obiective în conformitate cu direcţiile de dezvoltare generale ale zonei
Soveja şi având la bază informaţiile despre potenţialul turistic al judeţului.
Având în vedere tipul produselor turistice existente şi stadiul incipient de dezvoltare a
lor, precum şi potenţialul neexploatat al judeţului, principalele obiective ale strategiei de
produs turistic în Soveja sunt:
- Valorificarea completă a potenţialului turistic
21
- Atragerea unui număr cât mai mare de turişti prin consolidarea pieţelor actuale şi
intrarea pe noi pieţe (în funcţie de tipurile de turism)
- Diminuarea efectelor sezonalităţii printr-o atenţie deosebită pentru produse turistice de
iarnă şi pentru gestionarea eficient a perioadelor de extra-sezon
Pentru atingerea obiectivelor, cele mai potrivite strategii de produs sunt strategia dezvoltării
produselor, strategia diversificării sortimentale şi strategia adaptării calitative.
Strategia dezvoltării presupune evaluarea permanentă a produselor existente şi
perfecţionarea lor treptata şi în linie cu potenţialul turistic şi cu nevoile consumatorilor. De
asemenea, este recomandată diversificarea sortimentală, pornind de premisa pluralismului
tipurilor de obiective turistice din judeţul Vrancea, dar şi de la schimbările în comportamentul
consumatorilor (de ex. transformarea din turist pasiv în turistul activ din prezent). În fine,
calitatea serviciilor şi în general a tuturor elementelor care compun produsul turistic trebuie
să fie adaptată la condiţiile pieţelor pe care se doreşte prezentă produselor.
În practica, deciziile strategice privind produsele turistice din judeţul Vrancea ar trebui
să urmeze direcţiile precizate în continuare:
- Diversificarea produselor turistice de iarnă şi consolidarea / îmbunătăţirea lor
- Sporirea numărului de unităţi de alimentaţie publică de orice tip şi de cazare
- Creşterea atractivităţii zonelor turistice prin combinarea posibilităţilor de agrement
cu alte tipuri de atracţii specifice (de ex. în apropierea zonele cu atracţii culturale să se creeze
facilităţi pentru distracţii, în măsura în care nu se intervine în sens negativ asupra mediului
respectiv)
- Acordarea unei atenţii deosebite construirii unor produse speciale de extrasezon
(promovate inclusiv prin oferte / tarife speciale) – de ex. pachete de weekend cu ocazia unor
evenimente locale de toamnă / primăvară
Îmbunătăţirea condiţiilor de cazare – atât la nivelul hotelurilor cât şi în mediul rural
(pensiuni)
- Fructificarea tradiţiilor populare în vederea creşterii calităţii percepute a
produselor şi adaptarea la piaţă(de ex. mulţi turişti atraşi de turism rural pot recepta mai bine
prestarea unor servicii cu elemente tradiţionale decât orientarea către produse premium, deci
de calitate foarte înaltă dar şi foarte scumpe)
În ceea ce priveşte conţinutul produsului turistic, un aspect foarte important este
oferirea unor pachete complexe de servicii şi produse, atât din sfera „de bază” cât şi din zona
„agrement”. Operatorii de spaţii de cazare ar trebui să profite la maxim de gastronomia
specifică şi să transforme serviciile de masă în sursa de venituri (sursa ce poate creşte treptat
ca pondere în câştiguri), eventual chiar prin oferirea unor pachete de tip „all inclusive” – în
22
prezent, în România nu sunt foarte răspândite, dar în turismul rural se practică şi chiar sunt
apreciate, fără a fi numite astfel. În plus, includerea într-un pachet a unei componenţe de
divertisment, în funcţie de specificul zonei, va creşte nu numai încasările certe ale
operatorilor, dar şi valoarea adăugată percepută de turişti.
Concluzii şi propuneri
Factorii naturali au creat premisele umanizării teritoriului circumscris Ţării Vrancei
încă din cele mai vechi timpuri. Relieful, prin elementele sale caracteristice (masivitate,
orientare, pante, altitudine), a avut un rol primordial, mai ales în trecutul istoric, în
dezvoltarea aşezărilor umane. Funcţia de delimitare a reliefului vrâncean a fost una evidentă,
fiind subliniată de numeroşi cercetători. Respectând etajarea reliefului, şi celelalte
componente ale cadrului natural sunt dispuse în concordanţă cu altitudinea.
23
Străveche arie de locuire – cu urme ale activităţilor umane datând încă din preistorie
Ţara Vrancei şi-a păstrat peste veacuri un nucleu de populaţie relativ stabil, care a ştiut să-şi
conserve multimilenar identitatea şi specificitatea. Spaţiul mental vrâncean autentic, deşi
supus unor transformări, mai ales începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea, şi-a dovedit
trăinicia, mai ales prin păstrarea datinilor şi obiceiurilor tradiţionale.
Specificul economic este unul agro-pastoral, a doua ramură economică, după
importanţă, fiind exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului. O activitate care a cunoscut
un oarecare avânt este turismul, care, prin măsuri de promovare, poate deveni un important
producător de venituri la nivel regional.
Privită din perspectivă sistemică, Ţara Vrancei este un sistem funcţional deschis,
care s-a reglat prin echilibru dinamic între populaţie şi environement.
Ca o concluzie, aş spune că, dacă s-ar respecta toate cele menţionate mai sus, situaţia din punct de vedere turistic ar derula mult mai bine şi mai eficient.
Şi, în final, aduc propuneri pentru o mai buna dezvoltare turistică in Ţara Vrancei:
Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte
Modernizarea exploatatiilor agricole
Îmbunatatirea valorii economice a padurii
Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-întreprinderi
Încurajarea activitatilor turistice
Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia
rurala si punerea în valoare a mostenirii rurale
BIBLIOGRAFIE
Aurel V. Sava – “Documente Putnene”.
Giurescu, C.C. (1934), Despre Vrancea, în Revista Istorică Română, 4;
Grumăzescu H, Ştefănescu Ioana, (1970), Judeţul Vrancea, Editura Academiei R.S.R.,
Bucureşti
Hâncu, D., C.(2004), Dezvoltarea Rurală, Editura Matrix Rom, Bucureşti;
24
Ianos, I.(2000), Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Editura Tehnică, Bucureşti;
Iliescu, I.(2002), Marile procese ale Vrancei, în Cronica Vrancei, vol. III, 68
Muzeul Vrancei, Editura Pallas, Focşani;
Macovei, A., 1982, Organizarea administrativ teritorială a Moldovei între anii 1832-
1862 (I), în Anuarul institutului de istorie şi Arheologie “A.D. Xenopol, Iaşi, vol XIX;
Mărginean, I., Bălasa Ana, (coord.), 2005, Calitatea vieţii în România, Editura Expert,
Bucureşti;
Mihăilescu N. St., (1970), Valea Putnei, cu privire specială asupra Vrancei, Editura
Stiinţifică, Bucureşti.
Mihăilescu V, (1969), Geografia fizică a României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
Mitoiu C., Stan, M., 2003, Amenajarea teritoriului, Editura Bioterra;
Bâlteanu D, (1987), Munţii Vrancei în ,,Geografia României” vol. III, Bucureşti.
25