proiect cercetare-rolul institutiilor administratiei publice in cresterea capacitatii de absorbtie a...

SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE

MASTER :STUDII ADMINISTRATIV EUROPENE

ANUL :II

PROIECT DE CERCETARE:

“Rolul institutiilor administratiei publice in cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor

europene”

Cadru didactic titular:Asist.drd.Teodora Dinu

Studenti:Nita C.Aurelian

Stoica Lucian

Bucuresti

2011

1

CUPRINS :

Capitolul I :Definirea conceptelor cheie de convergenta reala si redistribuire:

1.1.Redistribuire ;

1.2.Convergenta .

Capitolul II :Dezvoltarea instrumentelor redistributive pentru eliminarea problemelor

regionale –istoricul acordurilor,problema disparitatii si a compararii datelor regionale:

2.1.Introducere;

2.2.Politica de dezvoltare regionala in Uniunea Europeana:

2.2.1.Scurt istoric al acordurilor;

2.2.2.Situatia actuala :

A.)Baza legala ;

B.)Actori institutionali ai politicii de dezvoltare regionala;

C.)Instrumente de solidaritate.

Capitolul III:Dezvoltarea ca strategie-fondurile structurale si de coeziune.Istoric,principii si

obiective,formularea bugetului :

3.1.Istoric :

3.2.Obiectivele politicii de coeziune:

3.3. Fondurile structural

3.4. Mecanisme de transmisie a politicii de coeziune :

3.5. Agregarea fondurilor:

3.6.Politica de coeziune economica (2007-2013) :

3.7. Planul National de Dezvoltare (PND) 2007- 2013 :

3.8.Instrumente ale politicii de coeziune:instrumente ale politicii de coeziune :

3.9.Impactul macroeconomic al fondurilor structurale si de coeziune

3.10. Programe operationale:

A.) Programul Operational Regional- POR:

B.)Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice - POS CCE:

C)Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU:

2

D.)Programul Operational Sectorial de Mediu - POS Mediu:

E.)Programul Operational Sectorial de Transport – POST:

F.)Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative – PODCA:

G.)Programul Operational Asistenta Tehnica – POAT:

H)Programul National pentru Dezvoltare Rurala – PNDR:

I.)Programul Operational pentru Pescuit – POP :

J.)Programe de Cooperare Teritorala:

Capitolul IV :Responsabilitatea autoritatilor nationale in absorbtia fondurilor structurale si de

coeziune:

4.1.Concepte generale:

4.2.Obiectivele centrale ale proiectului:

4.3.Cadrul teoretic :

4.4.Capacitatea de absorbţie – definiţie:

4.5. Eficienţa politicii structurale în România; Probleme de absorbţie

4.5.1.Obstacole şi factori favorizanţi:

4.5.2.Ajustarea preţurilor relative

4.6.ANEXE:

Capitolul V:Dezvoltarea proiectelor de fonduri la nivelul institutiei

dumneavoastra.Identificati si prezentati pe scurt un astfel de proiect derulat de institutia

dumneavoastra sau schitati o propunere de proiect care sa se inscrie in misiunea institutiei

dumneavoastra ;

Concluzii

Bibliografie

3

Capitolul 1:Definirea conceptelor cheie de convergenta reala si redistribuire:

Concepte :

1.1.Redistribuire :-actiunea de a redistribui si rezultatul ei ;reimpartire.

Distribuire :-a imparti ceva in mai multe locuri sau la mai multe persoane,dand fiecaruia una sau mai

multe parti ;a repartiza.

-impartire,repartitie,repartizare,atribuire ;

1.2.Convergenta :-mat. Despre un sir infinit de numere ;

-care tinde catre un anumit numar finit,numit limita ;

-din franceza :convergent ;

-din latina :convergens.

Capitolul 2:Dezvoltarea instrumentelor redistributive pentru eliminarea problemelor

regionale –istoricul acordurilor,problema disparitatii si a compararii datelor regionale:

2.1.Introducere:

Politica de dezvoltare regionala este una din politicile cele mai importante si cele mai complexe ale

Uniunii Europene,statut ce decurge din faptul ca, prin obiectivul sau de reducere a disparitatilor

economice si sociale existente între diversele regiuni ale Europei, actioneaza asupra unor domenii

semnificative pentru dezvoltare, precum cresterea economica agricultura, dezvoltarea urbana, protectia

mediului, ocuparea si formarea profesionala, educatia, egalitatea de gen etc.

Politica regionala se bazeaza în principal pe solidaritate financiara, adica pe redistribuirea unei parti

din bugetul comunitar realizat prin contributia Statelor Membre catre regiunile si grupurile sociale mai

putin prospere.

Politica de dezvoltare regionala are un pronuntat caracter instrumental, iar prin fondurile sale de

solidaritate (Fondul de coeziune, Fondurile structurale, Fondul de solidaritate) contribuie la finantarea

altor politici sectoriale – cum ar fi politica agricola, politica sociala, politica de protectie a mediului. . În

plus, politica regionala este corelata si cu politica de extindere a Uniunii Europene, prin crearea

4

fondurilor speciale de pre-aderare Phare (fond de sprijin pentru reconstructia economica), ISPA

(instrument al politicilor structurale, ce prefigureaza Fondul de coeziune) si SAPARD (program special

pentru agricultura) la care au acces tarile în curs de aderare si prin care este sprijinita tranzitia acestora la

standardele si structurile de organizare ale UE. Caracterul complex al politicii de dezvoltare regionala

este subliniat si de modul în care acesta integreaza trei dintre obiectivele prioritare ale UE: coeziunea

economica si sociala, extinderea aplicarii principiului subsidiaritatii si dezvoltarea durabila. Astfel,

coeziunea economica si sociala nu numai ca este prezenta la nivelul obiectivelor fondurilor structurale,

dar importanta sa este reflectata prin crearea unui fond omonim (Fondul de coeziune)1.

2.2.Politica de dezvoltare regionala in Uniunea Europeana:

2.2.1.Scurt istoric al acordurilor:

Principiile unei politici de dezvoltare regională au fost avute în vedere la nivel European încă

din1957, odată cu semnarea Tratatului de la Roma, când cele 6 ţări semnatare (Belgia, Franţa,

Germania, Italia, Luxemburg, Olanda) au căzut de acord asupra nevoii reducerii diferenţelor

existente între diferitele regiuni şi sprijinirii celor mai puţin favorizate, în scopul realizării unei economii

comunitare solide şi unitare. Această nevoie a fost concretizată în 19582, prin înfiinţarea Fondului Social

European (FSE) ca principal instrument al politicii sociale comunitare, fiind centrat pe îmbunătăţirea

modului în care funcţionează piaţa muncii în diferite ţări şi pe re-integrarea şomerilor pe piaţa muncii. În

1962 a fost înfiinţat Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA), în scopul

finanţării politicii agricole comune şi pentru sprijinirea dezvoltării regiunilor rurale şi îmbunătăţirea

structurilor agricole.

Anul 1975 aduce crearea unui al treilea fond – Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR),

cu scopul de a redistribui o parte a contribuţiilor bugetare ale Statelor Membre către regiunile cele mai

sărace ale comunităţii, în vederea sprijinirii dezvoltării lor economice.

Un moment important în dezvoltarea politicii regionale este reprezentat de adoptarea Actului Unic

European, în 19863, prin care se introduce conceptul de coeziune economică – adică a eliminării

1 (http://europa.eu.int/comm/regional_policy).

2Unele documente menţionează anul 1960 ca moment în care a fost înfiinţat FSE; crearea fondului a fost

prevăzută încă din Tratatul de la Roma, anul 1960 fiind anul la care FSE a intrat efectiv în vigoare. Atragem atenţia

asupra faptului că ambele variante sunt justificate şi nu este vorba de date inconsecvente.

3 Single European Act, ratificat în 1987.

5

diferenţelor economice existente la nivelul diferitelor regiuni - şi se crează premisele unei politici de

coeziune economică şi socială ca politică de sine stătătoare şi avînd drept scop facilitarea aderării la

piaţa unică europeană a ţărilor din sudul Europei. În februarie 1988, Consiliul European de la Bruxelles

extinde operaţiunea fondurilor de solidaritate, reprezentate de fondurile menţionate anterior şi numite

acum Fonduri structurale – mai precis creşte considerabil alocaţiile acestora din bugetul comunitar.

Astfel, este recunoscută şi declarată oficial importanţa acestor instrumente pentru reducerea

disparităţilor regionale la nivel comunitar.

Un element de noutate în cristalizarea politicii regionale îl reprezintă crearea programului

Phare, în 1989, în scopul sprijinirii Poloniei şi Ungariei (abia ieşite din spaţiul blocului comunist) în

efortul de reconstrucţie a economiilor lor naţionale şi revizuirea acestuia, în anul 2000, în scopul

susţinerii dezvoltării regionale în ţările candidate. Odată cu ratificarea Tratatului Uniunii Europene

în 1993, problema coeziunii economice şi sociale apare din nou în agenda comunitară şi devine unul

dintre principalele obiective ale Uniunii, alături de uniunea economică şi monetară şi de piaţa unică

europeană. De asemenea, duce şi la crearea unui nou fond – Fondul de coeziune, ce are drept scop

sprijinirea proiectelor din domeniului protecţiei mediului şi infrastructurii de transport în Statele

Membre mai puţin dezvoltate (Spania, Portugalia, Grecia şi Irlanda).

În anul 1994 este înfiinţat un nou fond structural, al patrulea - Instrumentul Financiar de

Orientare în domeniul Pescuitului (IFOP), creat prin gruparea tuturor instrumentelor comunitare privind

pescuitul existente la acel moment. IFOP a fost creat în perspectiva extinderii UE către nord, odată cu

aderarea Finlandei şi Suediei în 1995. În acelaşi an devine activ şi Comitetul Regiunilor - organ

consultativ înfiinţat prin Tratatul de la Maastricht, cu rolul de a emite opinii în procesul de decizie şi de

a sprijini Comisia Europeană în activităţile sale din sectorul dezvoltării regionale. Tratatul de la

Amsterdam (1997) confirmă importanţa politicii de coeziune economică şi social şi a reducerii

diferenţelor dintre standardele de viaţă ale populaţiei din diferite regiuni europene, accentuând nevoia

unei acţiuni coroborate de reducere a şomajului. În aceeaşi direcţie se desfăşoară şi procesul de reformă

a fondurilor structurale, început în 1999 în urma summit-ului de la Berlin, prin care sunt stabilite noile

reguli de funcţionare a acestora.

Reforma are drept scop creşterea concentrării asistenţei comunitare prin aceste fonduri, odată cu

simplificarea şi descentralizarea managementului lor.

6

Un element de noutate adus de reformă îl reprezintă complementarea programului Phare cu

alte două instrumente de pre-aderare – ISPA (Instrumentul Structural pentru Pre-aderare) şi SAPARD

(Programul Special pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală), ce promovează dezvoltarea economică şi

socială a ţărilor candidate din Europa Centrală şi de Est. Un nou (şi ultim) instrument de solidaritate a

fost creat în 2002, în urma inundaţiilor majore suferite de ţările Europei Centrale, cu scopul de a

interveni în cazul dezastrelor naturale majore şi cu repercusiuni puternice asupra condiţiilor de viaţă în

regiunile afectate, asupra mediului sau economiei acestora.

2.2.2.Situatia actuala :

A.)Baza legala :

Baza legală a politicii comunitare de dezvoltare regională este stabilită prin Titlul XVII al Tratatului

Uniunii Europene (respectiv XIV în Tratatul de la Roma), ce defineşte obiectivul politicii regionale –

„reducerea disparităţilor existente între nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a rămânerii în

urmă a regiunilor mai puţin dezvoltate, sau a insulelor, inclusiv a regiunilor rurale” – şi principiile ce

stau la baza realizării acestuia. La Tratat se adaugă Regulamentul Consiliului No. 1260/994, prin care

sunt stabilite prevederile generale de funcţionare a Fondurilor structurale (şi amendat prin

Regulamentul No. 1447/20015) precum şi alte reglementări privitoare la funcţionarea FS şi a Fondului de

Coeziune.

B.)Actori institutionali ai politicii de dezvoltare regionala:

Politica de dezvoltare regională, prin amploarea dezvoltării ei, este o politică ce subîntinde mai

multe domenii de activitate, ceea ce face ca un număr mare de actori instituţionali să fie implicaţi în

elaborarea şi implementarea ei.

Comisia Europeană este direct responsabilă pentru pregătirea şi asigurarea implementării politicii

de dezvoltare regională a UE. Rolul său este de a iniţia si definitiva noi acte legislative în domeniu şi

de a se asigura că măsurile astfel adoptate vor fi implementate de Statele Membre.

Direcţia Generală (DG) pentru Politică Regională este principalul departament responsabil pentru

măsurile de asistenţă în vederea dezvoltării economice şi sociale a regiunilor la nivel European, în baza

articolelor 158 şi 160 ale Tratatului UE. DG Politica Regională este sprijinită în activitatea sa de alte

direcţii generale implicate în implementarea politicii regionale, acestea fiind DG Agricultură, DG 4 Council Regulation (EC) No 1260/99 of 21 June 1999 laying down general provisions on the Structural Funds

(Official Journal L 161, 26.06.1999).5 Council Regulation (EC) No 1447/2001 of 28 June 2001.

7

Pescuit, DG Educaţie şi Cultură, DG Mediu şi DG pentru Forţa deMuncă şi Probleme Sociale . În

prezent DG pentru Politică Regională gestionează 3 fonduri: FEDR, Fondul de Coeziune şi ISPA.

Parlamentul European este implicat în dezvoltarea politicii regionale comunitare la nivelul

luăriideciziei, prin Comitetul pentru Politică regională, Transport şi Turism. De asemenea, acest comitet

exercită şi activitate de control asupra instrumentelor instituite pentru realizarea obiectivului coeziunii

economice şi sociale, şi implicit asupra politicilor economice naţionale, a politicilor şi acţiunilor

comunitare în vederea realizării Pieţei Interne, precum şi asupra Fondurilor structurale, Fondului de

coeziune şi Băncii Europene de Investiţii.

Consiliul Uniunii Europene este echivalentul unui consiliu de miniştri la nivel european şi se

reuneşte de câteva ori pe an , în scopul coordonării politicilor economice ale SM. Comitetul Regiunilor

(CR) este un organ cu putere consultativă pe probleme de coeziune economică şi socială, reţele de

infrastructură trans-europeană, sănătate, educaţie, cultură, ocuparea forţei de muncă, probleme sociale,

probleme de mediu, formare profesională şi transport, fiind şi cea mai nouă instituţie europeană (creat în

1991, prin Tratatul de la Maastrichtfuncţional odată cu intrarea în vigoare a Tratatului, în 1993). CR este

compus din reprezentanţi ai autorităţilor regionale şi locale, ce reflectă echilibrul politic, geografic şi

regional/local din fiecare S.M.

Banca Europeană de Investiţii (BEI) este instituţia de finanţare a politicilor UE şi are dublu rol la

acest nivel, fiind percepută atât ca actor instituţional al politicii de dezvoltare regională, cât şi ca

instrument de finanţare (şi, implicit, implementare a acesteia). Banca acordă împrumuturi şi garanţii, cu

dobândă redusă, tuturor statelor membre pentru finanţarea de proiecte din toate sectoarele economiei,

susţinând prin acţiunile sale politica de dezvoltare regională la nivel comunitar, obiectivele FS şi a

celorlalte instrumente financiare ale UE.

C.Instrumente de solidaritate :

Politica de solidaritate şi coeziune a Uniunii Europene este implementată cu ajutorul instrumentelor

sau fondurilor de solidaritate, care se adresează ţărilor membre UE în principal şi regiunilor în special,

dar nu exclude şi ţările în curs de aderare pentru care au fost create instrumente şi fonduri speciale.

Pilonul principal al acestei politici îl constituie Fondurile structurale, alături de care stau două fonduri

speciale: Fondul de Coeziune Socială şi Fondul European de Solidaritate (FES şi Fondul de Coeziune

fiind numite şi instrumente structurale)6. În ceea ce priveşte ţările în curs de aderare, există trei fonduri

6 Am ales să prezentăm fondurile de solidaritate în ordine inversă importanţei lor datorită

nevoii de a corela FS cu fondurile de pre-aderare.

8

de pre-aderare care prefigurează instrumentele structurale şi exprimă principiul solidarităţii: Phare,

ISPA şi SAPARD.

Funcţionarea instrumentelor de solidaritate la nivel regional se face conform sistemului

NUTS (Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică) al Uniunii Europene, ultima dată amendat

în luna mai 20037. Conform acestuia, regiunile UE se împart, în funcţie de populaţia lor, în trei categorii

NUTS:

• NUTS 1 – cu o populaţie între 3 000 000 - 7 000 000 locuitori;

• NUTS 2 - cu o populaţie între 800 000 -3 000 000 locuitori

• NUTS 3 - cu o populaţie între 150 000 – 800 000 locuitori.

Menţionăm că NUTS 2 este nivelul la care este implementată politica de dezvoltare regională în

SM ale UE.

Capitolul III:Dezvoltarea ca strategie-fondurile structurale si de coeziune.Istoric,principii si

obiective,formularea bugetului :

3.1.Istoric :

Fondul de coeziune apare ca un instrument special al politicii de solidaritate şi, prin circumstanţele

în care a fost înfiinţat, trimite în mod direct la principiile acestei politici şi la unul din scopurile

principale ale Uniunii Europene: de a promova progresul economic şi social şi de a elimina diferenţele

care există între standardele de viaţă la nivelul diferitelor regiuni şi State Membre. Conceptul de

coeziune economică şi socială s–a cristalizat ca politică europeană de sine stătătoare prin Actul Unic

European (în 1986), iar prin Tratatul de la Maastricht (1992) a fost corelat cu realizarea uniunii

economice şi monetare, având astfel un rol major în funcţionarea eficientă a pieţei şi monedei unice

europene.

Înfiinţat în 1993 pentru a sprijini Spania, Portugalia, Grecia şi Irlanda - care, din punct de vedere

economic, se situau la un nivel inferior comparativ cu celelalte State Membre- Fondul de coeziune a

trecut deja printr-un proces de reformă, în 1999 (odată cu întreaga politică structurală) şi are două etape

de funcţionare: 1994-1999 şi 2000-2006. De menţionat este faptul că, deşi sunt eligibile în cadrul acestui

fond numai statele al căror Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor se situează sub 90% din media

UE, pentru perioada 2000-2006 rămân aceleaşi state, deşi Irlanda şi anumite regiuni din Spania au

depăşit acest prag. Progresul acestora va fi re-evaluat la sfârşitul anului 2003 iar indicatorii socio-

7 Regulation (EC )NO.1059/2003

9

economici utilizaţi vor fi actualizaţi, pentru a vedea dacă se menţin eligibile şi pentru următorii trei ani.

Procesul de reformă nu a adus schimbări de substanţă şi nu a modificat caracteristicile acestui fond, ci s-

a adresat mai degrabă aspectelor administrative, promovând subsidiaritatea şi întărind rolul SM în

controlul financiar; mici amendamente au fost făcute şi condiţiilor de asistenţă, dispărând astfel

condiţionalitatea dată de criteriul deficitului bugetar al statului beneficiar în continuarea finanţării

(ajutorul nu mai este suspendat în cazul depăşirii pragului de 3%)8 şi fiind încurajate utilizarea de

fonduri suplimentare private şi aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”.

Domeniile în care acţionează Fondul de coeziune sunt protecţia mediului înconjurător şi reţelele

trans-europene asociate infrastructurilor de transport; sprijinul financiar acordat nu este structurat pe

programe ci pe proiecte, fiecare proiect primind finanţare în proporţie de 80-85% din totalul costurilor

eligibile. Finanţarea celor două domenii este echilibrată, fiecare primind 50% din bugetul alocat acestui

fond. Proiectele sunt selectate şi implementate de către statele membre beneficiare, care sunt

responsabile şi de managementul şi monitorizarea lor financiară. Pentru perioada 2000-2006 bugetul

estimat al Fondului de coeziune se ridică la suma de 18 mld. Euro (valoarea din 1999), cu o medie

anuală de 2,5 mld. Euro; pentru perioada anterioară de programare (1994 – 1999) au fost prevăzute

15,15 mld. Euro (valoarea din 1992) şi alocate16,7 mld.Euro(diferenţa apărută fiind datorată ratei

inflaţiei, astfel încât să se păstreze valoarea reală a finanţării).

Bugetul alocat pentru perioada 2000 – 2006, este distribuit între cele patru state beneficiare

corespunzător procentajului stabilit de Consiliul European (Berlin, martie 1999), după cum urmează:

Spania: 61-63.5%

Grecia şi Portugalia: 16-18.0%

Irlanda: 2-6%

3.2.Obiectivele politicii de coeziune:

Realizarea pieţei unice a avut fără îndoială efecte benefice asupra economiei europene în ansamblu,

însă acestea nu au fost egal repartizate între sectoarele productive, state, regiuni şi grupurile sociale. În

consecinţă se manifestă o dinamică teritorială dezechilibrată ca urmare a procesului de liberalizare a

pieţelor. Din această cauză s-au creat mecanisemele politicii de coeziune, pentru a corecta tendinţele

către concentrarea activităţilor economice odată cu intensificarea procesului de integrare economică.

8 http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/l60018.htm

10

http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/l60018.htm

Coeziunea poate fi definită ca reprezentând acea proprietate a elementelor constitutive ale unui

sistem, care asigură coerenţa şi unitatea ansamblului şi permite funcţionarea şi perpetuarea sistemului.

D. Tarschys distinge patru niveluri ale coeziunii: economic, social, cultural, şi politic.

Coeziunea economică reprezintă suportul atingerii obiectivului general urmărit de fiecare

naţiune, cela al creşterii bunăstării.

Coeziunea socială reprezintă un alt element important în dezvoltarea unui sistem economic,

izvorâtă din necesitatea constituirii unei politici distincte, destinată reducerii disparităţii dintre indivizi,

regiuni sau state (spre exemplu remodelarea sistemelor fiscale şi bugetare în scopul susţinerii cateoriilor

sociale afectate).

Coeziunea culturală favorizează raspândirea sistemelor de valori culturale comune, progresul

tehnologic cât şi dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale.

Coeziunea politică are ca principal obiectiv urmărirea unor interese şi scopuri comune, formarea

de alianţe, organizaţii, şi alte categorii de entităţi.

Politica de Coeziune Economică şi Socială (PCES) reprezintă politica fundamentală a UE

fiindu-i alocat 1/3 din bugetul său şi urmăreşte:

Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială între statele

membre/regiunile UE;

Îmbunătăţirea funcţionării Pieţei unice;

Promovarea dezvoltării stabile şi durabile a UE.

Cea mai importantă componentă a politicii de coeziune economică şi socială o reprezintă politica de

dezvoltare regională(PDR). În abordarea politicii de dezvoltare regională în cadrul UE se pune accent pe

promovarea egalităţii de şanse.

Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către

autorităţile administraţiei public locale şi centrale, în parteneriat cu alţi actori economici, în vederea

asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile, prin valorificarea eficientă a

potenţialului local şi regional.

PCES are şase obiective generale:

1. Promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor întârziate ca nivel de dezvoltare,

specifică zonelor cu un PIB pe locuitor inferior limitei de 75% din media comunitară.

2. Ajutorarea regiunilor aflate în declin industrial;

3. Combaterea şomajului de lungă durată;

11

4. Facilitarea inserţiei profesionale a tinerilor;

5. Accelerarea ajustăriistructurilor agricole şi promovarea dezvoltării zonelor rurale;

6. Dezvoltarea şi ajustarea structurală a regiunilor cu o densitate foarte redusă a populaţiei, sub 8

locuitori/km.

Mijloacele financiare prin care se implementează PCES se numesc Instrumente Structurale şi

cuprind:

1. Fondurile Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul Social

European);

2. Fondul de Coeziune.

Aceste 3 fonduri sunt cunoscute sub denumirea generică de Fonduri Structurale şi de Coeziune

(FSC). De asemenea mai există şi o categorie de fonduri complementare: Fondul European pentru

Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Fondul European pentru Pescuit.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) susţine dezvoltarea economică durabilă la nivel

regional şi local prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice în domenii

precum cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat, societatea informaţională, IMM-

uri, protecţia mediului, turism, energie.

Fondul Social European (FSE) contribuie la sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a

întreprinderilor, creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă, prevenirea şomajului, prelungirea vieţii

active şi creşterea gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor şi a migranţilor, sprijinirea

incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării.

Fondul de Coeziune (FC) finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor

de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile precum şi proiecte care vizează

îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea

şi modernizarea transportului multimodal.

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) are ca scop creşterea

competitivităţii în sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în

zonele rurale prin promovarea diversităţii activităţilor economice.

Fondul European pentru Pescuit (FEP) investeşte în dezvoltarea resurselor acvatice vii, în

modernizarea ambarcaţiunilor de pescuit şi îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselor

piscicole. De asemenea, FEP sprijină implementarea strategiilor pentru dezvoltare durabilă a zonelor de

coasta.

12

Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana si au ca destinatie

finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intarzieri

in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea somajului de lunga durata,

insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale. Multe însă dintre regiunile asistate au

rămas relativ sărace, manifestandu-se chiar regresii de creştere si care nu arata niciun impact

semnificativ al acestor transferuri.

Neutilizarea optima a transferurilor poate fi cauza urmatoarelor probleme:

Pierderilor de transferuri- Datorită unei administratii neadecvate; transferurile pot

fi utilizate pentru proiecte de investiţii care nu au niciun randament, adica sunt ineficiente;

costuri administrative care asigura cea mai buna utilizare a fondurilor. Resurse

suplimentarenecesare pentru programarea şi monitorizare, care nu pot fi folosite pentru creşterea

capacitatii productive a economiei. Ar trebui cel puţin să se încerce evitarea pierderilor din transferuri, şi

utilizarea acestora sub-optimala.

Activitati de rent-seeking. Transferurile ofera un stimulent agenţilor economici din sectorul

public şi sectorul privat să investească resurse în activităţi sub forma de renta pentru a primi o

chirie.Concurenta absoarbe resurse care nu mai pot fi utilizate eficient;

Deturnare de fonduri pentru consum. Utilizarea fondurilor pentru consum in detrimentul utilizarii

acestora pentru investiţii.

3.3. Fondurile structural:

Spre deosebire de cele două fonduri prezentate anterior (Fondul de solidaritate şi Fondul de

coeziune) care funcţionează pe bază de proiecte, FS– dată fiind amploarea lor- funcţionează pe bază de

programe, acestea fiind la rândul lor structurate în funcţie de domeniile şi obiectivele prioritare ale

politicii regionale.

3.4. Mecanisme de transmisie a politicii de coeziune :

Efectele pe termen lung ale politicii de coeziune se fac resimţite în economie în principal prin trei

mecanisme:

13

a) creşterea stocului şi calităţii infrastructurii fizice, care constituie un input pentru activitatea

productivă a sectorului privat;

b) creşterea stocului şi calităţii capitalului uman, prin investiţii în training, ce constituie de asemenea

un factor de creştere a productivităţii sectorului privat;

c) asistenţă financiară pentru firmele din sectorul privat pentru stimularea iniţiativelor investiţionale,

creşterea cercetării-inovării, dezvoltarea sistemelor de management şi marketing, etc., ceea ce duce în

final la creşterea productivităţii factorilor şi reduceri sectoriale ale costurilor producţiei şi costurilor

capitalului.

Pentru a surprinde impactul fondurilor structurale şi de coeziune, modelul utilizat a inclus

mecanismele externalităţilor directe (asupra outputului) şi indirecte (asupra factorilor de producţie), care

sunt prezentate pe larg în (Bradley J., Morgenroth, 2004).

3.5. Agregarea fondurilor:

După cum se ştie, programele politicii de coeziune includ un sistem complex de măsuri. Pentru a

putea însă estima efectul global al FSC, este necesar ca aceste măsuri să fie agregate în categorii cu

semnificaţie economică, mai precis care să fie relevante pentru mecanismele de transmisie amintite

anterior.

Astfel, sumele aferente diverselor programe sunt agregate în trei tipuri de cheltuieli: • investiţii în

infrastructura tehnică;

• investiţii pentru îmbunătăţirea capitalului uman;

• ajutoare directe pentru investiţii în sectorul industrial, servicii de piaţă şi agricultură. În plus, în

cadrul acestor trei categorii, este util să distingem între posibilele surse de finanţare:

• transferuri de la UE sub formă de subvenţii pentru autorităţile publice;

• co-finanţare din fondurile publice, aşa cum este stipulată în reglementările FSC;

• co-finanţare din fondurile private, stipulată de asemenea în reglementările FSC.

3.6.Politica de coeziune economica (2007-2013) :

Scop: scăderea disparităţilor economice şi sociale între regiuni.

Obiective:

14

- creşterea convergenţei socio-economice (sunt vizate statele cu PIB/per locuitor mai mic de 75%

din media comunitară)

- creşterea competitivităţii regionale

- îmbunătăţirea cooperării teritoriale europene (transnaţională şi inter-regională).

Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane, 2007-2013 - elaborat de

Ministerul Muncii

Obiectivul general: dezvoltarea capitalului uman, prin legarea mai evidentă a educaţiei şi

educaţiei pe termen lung de piaţa muncii şi asigurarea unor oportunităţi crescute pentru participarea în

viitor pe piaţa muncii modernă pentru 1.650.000 de cetăţeni români

- 6 axe prioritare, axa 6 fiind dedicată promovării incluziunii sociale;

- măsuri de incluziune pentru următoarele grupuri vulnerabile:

* populaţia roma,

* tinerii peste 18 ani care ies din sistemul instituţionalizat,

* persoane cu dizabilităţi,

* persoane marginalizate, persoane fără locuinţă

* familii cu mulţi copii sau monoparentale,

* persoane infectate cu HIV/SIDA,

* persoane victime ale violenţei domestice

Administrarea politicii de coeziune în perioada 2007-2013 trebuie să asigure coordonarea a cinci

principii:

1. Programarea

- La nivel politic: fiecare stat membru trebuie să pregătească un document asupra dezvoltării

strategice;

- La nivel operaţional: pe baza documentului politic, Comisia va adopta programe naţionale şi

regionale pentru fiecare stat membru;

2. Controlul financiar

- Comisia işi asumă responsabilitatea pentru implementarea bugetului;

- Proporţionalitatea şi simplificarea în continuare a managementului financiar şi a controlului,

precum şi sancţiuni mai stricte în caz de iregularităţi sau fraudă.

3. Complementaritatea

- Resursele UE ar trebui mai degrabă să suplimenteze decât şă înlocuiască resursele naţionale.

15

4. Parteneriatul şi coordonarea

- Cooperarea între ţările membre, regiuni şi autorităţile locale atât la nivel de programare, cât şi la

nivel de implementare.

- Facilitarea accesului cetăţenilor şi al companiilor la proiecte finanţabile.

5. O concentrare sporită

- Resursele ar trebui să fie concentrate asupra celor mai puţin prospere ţări membre şi regiuni, cu

un accent pe ţările membre noi.

Conform perspectivei financiare 2007-2013, Comisia Europeana a alocat 308,041 miliarde euro

pentru finantarea Polticii de Coeziune la nivelul UE. Repartizarea acestei sume pe cele trei obiective ale

politicii reformate este urmatoarea:

81,7% pentru obiectivul Convergenta, din care 24.5% sunt destinate Fondului de

Coeziune

15,8% pentru obiectivul "competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca".

2,4% pentru obiectivul "cooperare teritoriala europeana".

3.7. Planul National de Dezvoltare (PND) 2007- 2013 :

PND 2007- 2013 fundamenteaza prioritatile si obiectivele de dezvoltare de vor fi negociate cu

Comisia Europeana in vederea finantarii din Fondurile Structurale si de Coeziune.

PND reprezinta documentul pe baza caruia se elaboreaza Cadrul Strategic National de Referinta

(CSNR) 2007-2013, reprezentand strategia negociata cu Comisia Europeana pentru utilizarea

instrumentelor structurale, si Programele Operationale (PO) prin care se vor implementa aceste fonduri.

PND 2007- 2013 - conform prevederilor HG nr.1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a

Planului National de Dezvoltare, care stabileste principiile metodologice, cadrul de lucru inter–

institutional si mecanismele de consultare parteneriala.

Obiectivele PND 2007- 2013:

- Obiectivul Global al PND 2007- 2013: „Reducerea cât mai rapida a disparitatilor de dezvoltare

socio-economica intre România si Statele Membre ale Uniunii Europene”.

- Conform estimarilor realizate, România ar putea recupera pâna în anul 2013 cca.10 puncte

procentuale din decalajul general fata de UE, ajungând la cca. 41% din media comunitara (PIB/capita)

- Obiectivul global se sprijina pe trei obiective specifice:

16

* Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei românesti

* Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza

* Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton

3.8.Instrumente ale politicii de coeziune: instrumente ale politicii de coeziune :

- Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, care sustine reducerea disparitatilor inter-regionale

si dezvoltarea si conversia regiunilor, prin actiuni de sprijin in domeniul infrastructurii de baza,

infrastructurii de educatie si sanatate si sectorului productiv ( industrie si servicii )

- Fondul Social European, care urmareste indeplinirea obiectivelor Strategiei europene de ocupare a

fortei de munca, prin finantarea actiunilor de prevenire si combatere a somajului, dezvoltare a

capitalului uman si de promovare a integrarii pe piata muncii;

- Fondul de Coeziune, prin care se finanteaza, in principal, proiectele majore ( de interes european )

de infrastructura de transport, mediu si energie.

Pentru perioada 2007-20013 , politica petnru coeziune economica si sociala are la baza un buget de

308 miliarde € .

Aceste fonduri vor fi cocnentrate catre urmatoarele obiective :

- Convergen ta : 252 miliarde € ( sprijinind regiunile ramase in urma din punct de vedere al

dezvoltarii economice )

- Competitivitate Regional a s i Ocupare : 49 miliarde € ( sprijinind regiuni, altele decat cele ramase

in urma ca dezvoltare,pentru atingerea tintelor Agendei Lisabona )

- Cooperare Teritorial a European a , 9 miliarde € ( promovand o dezvoltare echilibrata a intregului

teritoriu comunitar, prin incurajarea cooperarii si schimbului de bune practici intre toate regiunile UE),

organizat pe trei axe : cooperare trans-frontaliera, transnationala si inter-regionala .

3.9.Impactul macroeconomic al fondurilor structurale si de coeziune :

Politica de coeziune influenteaza economia printr-o combinatie de canale ale cererii si ofertei.

Efectele cererii pe termen scurt ( keynesiene ) apar ca o consecinta a deciziilor politice de crestere a

veniturilor si a cheltuielilor legate de initiativele politicii de coeziune.

17

Prin efectele multiplicatorilor, acestea se vor propaga in toate componentele consumului intern

(investitii totale, consum privat, importuri etc.) si in componentele output-ului intern si ale venitului

national. Analiza nu trebuie insa sa se limiteze la efectele pe termen scurt, ci mai degraba sa isi indrepte

atentia asupra influentelor pe termen lung ale politicii de coeziune, de stimulare a ofertei potentiale.

Pentru evaluarea impactului macroeconomic al fondurilor structurale si de coeziune s-au folosit 3

modele macroeconomice :

1.Hermin - este un model econometric care combina atat elementele neo-clasice cat si cele

Keynesiene . Avantajul utilizarii acestui tip de model consta in posibilitatea de a cuantifica efectele

fondurilor structurrale si de coeziune asupra economiei nu prin simpla insumare a efectelor, ci prin

includerea efectelor de spillover si a externalitatilor.

Modelul este unul structural, bazat pe fundamente micro-economice : latura ofertei include

incorporarea principalelor mecanisme prin care fondurile influenteaza potentialul productiv

( externalitati directe asupra output-ului). Sunt incluse, de asemenea, externalitati indirecte ale factorilor

de productie ( capital si forta de munca ).

2.EcoMod - este un model multi-sectorial . Acest model realizeaza o prezentare detaliata a structurii

economiei ,in special a comportamentului si interctiunii sectoarelor economice respectiv agentii

economici. Modelul este util in analizarea modificarilor structurale , efectelor comerciale , respectiv

variatia ofertei – un obiectiv tinta a politicii de coeziune . Rezultatele acestui model nu sunt relevante

pentru masurarea schimbarilor pe termen scurt( care au loc de la an la an ).

3.Quest- este un model elaborat de Comisia Europeana.

Reprezinta un model global macro-econometric care se bazeaza pe sinteza noului model keynesist-

neoclasic .P rezinta mai putine detalii sectoriale in comparatie cu celelalte doua modele , dar are o arie

de acoperire geografica mai mare , incluzand toate economiile Uniunii Europene. De asemenea este

singurul dintre modele care include efectele avute asupra economiilor contribuitoare nete la politica de

coeziune.

3.10. Programe operationale:

A.) Programul Operational Regional- POR:

Obiectivul general al Programului Operational Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări

economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi

resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăţirea condiţiilor

18

infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în

urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.

Obiective specifice:

Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări

policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a Regiunilor

Îmbunătăţirea accesibilităţii Regiunilor şi în particular a accesibilităţii centrelor urbane şi

a legăturilor cu zonele înconjurătoare

Creşterea calităţii infrastructurii sociale a Regiunilor

Creşterea competitivităţii Regiunilor ca locaţii pentru afaceri

Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea Regiunilor

Programul Operaţional Regional va fi finanţat în perioada 2007- 2013 din bugetul de stat şi

bugetele locale, cât şi din surse private, fiind cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională

(FEDR) - unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. Contribuţia financiară a UE poate ajunge

până la 85% din totalul cheltuielilor naţionale (publice şi private).

B.)Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice - POS CCE:

Obiectiv general al POS-Creşterea Competitivităţii Economice îl constituie creşterea

productivităţii întreprinderilor românesti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la

nivelul Uniunii. Măsurile întreprinse vor genera pâna în 2015 o creştere medie a productivităţii de cca.

5,5% anual şi vor permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE.


Consolidarea şi dezvoltarea durabilă a sectorului productiv;

Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor;

Creşterea capacităţii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperării între instituţii

de cercetare dezvoltare şi inovare (CDI) şi întreprinderi, precum şi creşterea accesului întreprinderilor la

CDI;

Valorificarea potenţialului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi aplicarea acestuia

în sectorul public (administraţie) şi cel privat (întreprinderi, cetăţeni);

Creşterea eficienţei energetice si dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin

promovarea surselor regenerabile de energie.

19

C)Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU:

Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivităţii,

prin corelarea educaţiei si învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii si asigurarea de oportunităţi

sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă si inclusivă a 1.650.000 de

persoane.

Obiectivele specifice:

Promovarea calităţii sistemului de educaţie si formare profesională iniţială si continuă,

inclusiv a învăţământului superior si a cercetării;

Promovarea culturii antreprenoriale si îmbunătăţirea calităţii si productivităţii muncii;

Facilitarea inserţiei tinerilor si a somerilor de lungă durată pe piaţa muncii;

Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile si incluzive;

Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele

rurale1;

Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;

Facilitarea accesului la educaţie si pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

D.)Programul Operational Sectorial de Mediu - POS Mediu:

Obiectivul general al POS Mediu constă în reducerea decalajului existent între Uniunea

Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cat si

calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a

principiului dezvoltării durabile şi a principiului „poluatorul plăteşte”.

Obiectivele specifice :

Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea

serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015.

Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor , prin îmbunătăţirea

managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe

până în 2015.

Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate

localităţi până în 2015.

Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea

managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.

20

Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin

implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

E.)Programul Operational Sectorial de Transport – POST:

Obiectivul general al POS Transport constă în promovarea, în Romania, a unui sistem de transport

durabil, care să permită deplasarea rapidă, eficientă şi în condiţii de siguranţă a persoanelor şi bunurilor,

la servicii de un nivel corespunzător standardelor europene, la nivel naţional, în cadrul Europei, între şi

în cadrul regiunilor României.


modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare

pentru protecţia mediului înconjurător

modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu principiile

dezvoltării durabile

promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal

sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale

transportului asupra mediului, şi îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii umane.

F.)Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative – PODCA:

Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administraţii publice mai

eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti.


Obţinerea unor îmbunătăţiri structurale şi de proces ale managementului ciclului de

politici publice.

Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe

procesul de descentralizare

G.)Programul Operational Asistenta Tehnica – POAT:

Împreună cu celelalte Programe Operaţionale, PO AT va contribui în mod substanţial la

realizarea priorităţii tematice identificate în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă, şi anume

“Construirea unei capacităţi administrative eficace”.

21

Obiectivul general al Programului Operational de Asistenta Tehnica este acela de a asigura

sprijinul necesar procesului de coordonare si implementare sanatoasa, eficienta, eficace si transparenta a

instrumentelor structurale în Romania.


Asigurarea sprijinului şi a instrumentelor adecvate în vederea unei coordonări şi

implementări eficiente şi eficace a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 şi pregătirea

pentru următorea perioadă de programare a instrumentele structurale.

Asigurarea unei diseminări coordonate la nivel naţional a mesajelor generale cu privire la

instrumentele structurale şi implementarea Planului de Acţiuni al ACIS pentru comunicare în linie cu cu

Strategia Naţională de Comunicare pentru Instrumentele Structurale.

H)Programul National pentru Dezvoltare Rurala – PNDR:

Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) este un instrument de

finanţare creat de uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre în implementarea Politicii Agricole

Comune .

Politica Agricola Comuna este un set de reguli si mecanisme care reglementează producerea,

procesarea şi comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană şi care acordă o mare atenţie

dezvoltării rurale.

FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare de

aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu 2007 şi până în 2013. FEADR se bazează pe principiul

cofinanţării proiectelor de investiţii private.

Fondurile europene pentru agricultură vor putea fi accesate în baza documentului-cheie Programul

Naţional pentru Dezvoltare Rurală(PNDR).

I.)Programul Operational pentru Pescuit – POP :

Programul Operational pentru Pescuit al Romaniei (POP) contribuie la realizarea viziunii strategice

exprimate in Planul National Strategic pentru Pescuit, si anume: „Un sector piscicol competitiv, modern

si dinamic, bazat pe activitati durabile de pescuit si acvacultura care ia in considerare aspectele legate de

protectia mediului, dezvoltarea sociala si bunastarea economica".

Obiective generale:

Dezvoltarea competitivitatii si a durabilitatii sectorului piscicol primar;

22

Dezvoltarea pietei pentru produsele sectorului piscicol;

Sustinerea dezvoltarii durabile a zonelor pescaresti si imbunatatirea calitatii vietii in

aceste zone;

Sustinerea unei implementari adecvate a PO in cadrul Politicii Comune pentru Pescuit.

J.)Programe de Cooperare Teritorala:

a)Cooperare Teritoriala Transfrontaliera

Programele de cooperare transfrontalieră sunt acele programe care finanţează proiecte de

accesibilitate, mediu şi prevenirea riscurilor, dezvoltarea economică şi socială şi acţiuni „people to

people la granitele interne si externe ale UE”.

b)Cooperare Teritoriala Transnationala

Programele de cooperarea transnaţională au ca obiectiv principal finanţarea de acţiuni şi dezvoltarea

de reţele care să ducă la dezvoltare teritorială integrată în domenii precum: mediu, dezvoltare urbană,

inovaţie şi accesibilitate

c)Cooperare Teritoriala Interregionala

Programele de cooperarea interregională sprijina cooperarea între autorităţile publice pe probleme de

interes comun, prin transferul de experienţă şi bune practici între regiunile Uniunii Europene, prin

constituirea de reţele între oraşele UE, precum şi între cercetătorii UE.

Capitolul 4:Responsabilitatea autoritatilor nationale in absorbtia fondurilor structurale si de

coeziune:

4.1.Concepte generale:

România, ca ţară membră UE, va primi, conform planificării, în perioada 2007-2013 fonduri

structurale şi de coeziune din partea Uniunii, în valoare totală de 19,6 miliarde euro.

Implementarea Fondurilor Structurale Europene în România reprezintă prin urmare:

- o oportunitate pentru dezvoltarea economică şi socială

23

http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=45&t=cooperare



- o provocare pentru autorităţile de la nivel naţional şi regional care trebuie să

administreze alocarea resurselor şi pentru organizaţiile publice, private şi non profit care vor absorbi

aceste fonduri.

Plecând de la importanţa acestei oportunităţi şi luând în considerare dificultăţile anterioare în

managementul fondurilor de preaderare, proiectul îşi propune să analizeze capacitatea instituţională de

absorbţie şi utilizare a fondurilor structurale în domeniul incluziunii sociale.

4.2.Obiectivele centrale ale proiectului:

1. evaluarea instituţiilor care au derulat programe Phare şi a unui grup de control de instituţii care

nu au derulat programe pe dimensiunile de analiză stabilite;

2. propunerea unui sistem de indicatori de măsurare a capacităţii de absorbţie şi a performanţei

acestora;

3. analiza eficienţei în managementul fondurilor structurale, în a doua parte a proiectului, după

începerea utilizării acestor fonduri în România;

4. dezvoltarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a progreselor realizate în aria incluziunii

sociale.

4.3.Cadrul teoretic :

Concepte:

- Excluziunea - incapacitatea/eşecul de integrare a unei persoane sau grup în unul sau mai multe

(sub)sisteme din următoarele patru: sistemul democratic şi legal (integrare civică), piaţa muncii

(integrare economică), sistemul statului bunăstării (integrare socială), sistemul familiei şi comunităţii

(integrare interpersonală).

- Incluziunea socială – asigurarea funcţionării sociale normale a persoanelor aflate în situaţie de

excluziune/marginalizare socială sau cu risc ridicat de marginalizare, prin dezvoltarea capacitãţilor şi

oferirea de oportunităţi

4.4.Capacitatea de absorbţie – definiţie:

Capacitatea de absorbţie - gradul în care o ţară este capabilă să cheltuiască efectiv şi eficient

resursele financiare alocate din Fondurile Structurale.

24

Capacitate de absorbţie din partea sistemului instituţional creat de statul respectiv pentru a

administra fondurile în cauză - capacitate de absorbţie din partea ofertei

Capacitate de absorbţie din partea beneficiarilor cărora li se adresează aceste fonduri - capacitate

de absorbţie din partea cererii.

Capacitatea de absorbţie din punctul de vedere al ofertei este determinată de trei factori principali

şi anume:

- Capacitatea macroeconomică de absorbţie

- Capacitatea financiară de absorbţie

- Capacitatea administrativă de absorbţie

Gradul de absorbtie a fondurilor de la Uniunea Europeana (UE) ar putea depasi 60% din acest an,

dupa ce in 2007 a fost de circa 21%, estimeaza analistii Bancii Comerciale Romane (BCR) intr-un

studiu publicat ieri.

Primele rezultate publicate de Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) arata o crestere

considerabila a numarului de proiecte aprobate in cele sapte programe operationale, care cuprind 249 de

proiecte cu o valoare totala de 2,08 miliarde euro, din care 1,77 miliarde euro reprezinta fonduri

europene.9

"Interesul ridicat al investitorilor privati, dar si al unor organisme de stat din domeniul educatiei

si al administratiei locale pentru finantarile europene este demn de luat in seama in conditiile in care se

estimeaza ca o absorbtie buna a acestor fonduri ar putea genera o crestere economica aditionala de 15%-

20% in perioada 2007-2013", considera analistii de la departamentul de cercetare al BCR.

Fondurile europene alocate Romaniei in intervalul 2007-2013, inclusiv cele destinate agriculturii,

sunt de aproximativ 30 miliarde euro, iar accentul principal este pus pe dezvoltarea rurala si regionala

prin investitii in infrastructura.

Publicitate pe acest site. Astfel, 23,8% din fondurile europene sunt alocate in cadrul programelor

operationale pentru infrastructura de transport, 23,5% pentru infrastructura de mediu, 19,4% pentru

dezvoltare regionala, 18,1% pentru dezvoltarea resurselor umane, 13,3% pentru competitivitatea

9 Fuerea Augustin - Manualul Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucuresti,

2006, pag. 98-99.

25

economica, 1,1% pentru capacitatea administrativa si 0,9% pentru asistenta tehnica, potrivit datelor

MEF.

"Consideram ca o absorbtie buna a fondurilor europene este obiectivul major pentru urmatorii

ani, fereastra de oportunitate pentru accesarea acestora fiind limitata in timp.

Printre efectele macroeconomice benefice ale unor intrari consistente de fonduri europene se

numara limitarea presiunilor de depreciere a leului si mentinerea monedei nationale intr-un interval

stabil pana la intrarea in mecanismul ERM II, cresterea in continuare a lucrarilor de constructii pe seama

investitiilor in infrastructura si un avans consistent al produsului intern brut (PIB)", sustin analistii BCR.

Totodata, fondurile europene pot produce mutatii majore si definitive in structura satului

romanesc, indepartandu-l de agricultura de subzistenta si facand posibila o apropiere de agricultura

moderna, orientata spre cerintele pietei, si de industria prelucratoare ce va absorbi tot mai multa forta de

munca din zona rurala, se mai arata in studiu.

Analistii BCR atrag, insa, atentia si asupra potentialelor efecte negative, printre care se numara

continuarea procesului foarte accelerat de aliniere a salariilor la media europeana, care ar putea duce, in

urmatorii ani, la pierderea a unui avantaj competitiv important al industriei romanesti.

Astfel, aparitia unor alternative economice in zona rurala va conduce la cresterea nivelului de trai

si la intoarcerea unor romani plecati in alte state din Uniunea Europeana.

4.5. Eficienţa politicii structurale în România; Probleme de absorbţie

Herve şi Holzmann au vorbit despre absorbţia fondurilor de input a sistemului economic.

Conform acestora accentul ar trebui sã cadã pe partea de output a economiei şi anume pe sprijinirea

competitivitaţii şi productivitãţii.

4.5.1.Obstacole şi factori favorizanţi:

Problemele adevãrate de absorbţie se manifestã pe partea de output a sistemului economic

naţional şi pot fi formulate astfel:

existã mecanisme economice care, la un nivel dat al transferurilor financiare ar putea

frâna manifestarea efectelor maxime de creştere?

pot conduce transferurile la apariţia de efecte de ofertã sau de cerere asimetrice şi prin

ajustarea preţurilor relative sã punã în pericol ţintele de creştere şi de convergenţã?

26

În ceea ce priveşte prima categorie de probleme de absorbţie pot fi identificate mai multe

elemente:

1) Incapacitatea tehnicã şi administrativã

Aceasta implicã costuri mai ridicate pentru administrarea fondurilor structurale astfel încât

resursele pentru formarea de capital vor fi diminuate. Cu toate cã în România s-a cheltuit 1% din

fondurile europene pentru asistenţa tehnicã costurile totale ale funcţionãrii sistemului de implementare a

politicii structurale nu sunt cunoscute.

2) Rent-seeking

Sprijinul financiar oferit din fondurile structurale poate sã creeze premisele elaborãrii de proiecte

care vor avea cea mai mare şansã de a fi alese şi nu a acelora care ar genera cele mai mari beneficii. Pe

lângã acest aspect existã şi o asimetrie de informaţii între aplicant şi autoritatea de management ceea ce

poate sã implice cã acesta din urma va finanţa proiecte de investiţii sub-optimale.

În România s-a practicat rent-seeking pe scara generalizatã în perioada de tranziţie în toate

domeniile: la privatizãri, în cazul acordãrii de credite neperformante din bãncile de stat sau prin

acordarea de facilitãţi fiscale sau de subvenţii

Cu toate cã activitãţile de rent-seeking din sectorul public au scãzut în intensitate dupã ce

participarea statului în economie s-a redus şi a fost preluat acquis-ul comunitar în domeniile specifice, a

continuat sã existe o culturã a lobby-ismului netransparent şi a traficului de influenţã economicã şi

politicã pentru a accesa anumite resurse financiare.

3) Considerente public-choice

Se poate întampla ca, de exemplu, creşterea economiei sã nu reprezinte prioritatea numãrul 1 în

ţãrile beneficiare de finanţãri structurale. Alte prioritaţi ale politicienilor pot sã conducã la finanţarea

proiectelor de investiţii neoptimale.

4.5.2.Ajustarea preţurilor relative

Problemele de absorbţie din cea de-a doua categorie, ce pot avea ca rezultat ajustarea preţurilor

relative, în cazul în care socul fiscal reprezentat de fondurile structurale nu va putea fi “digerat”, sunt

urmãtoarele:

1) Efecte de cerere asimetrice

27

Intrãrile de fonduri structurale vor avea ca prim efect aprecierea monedei naţionale şi creşterea

cererii interne. Aceasta din urma ar putea sã determine creşterea importurilor, ceea ce ar însemna

înrãutaţirea raportului de schimb şi pe termen lung deprecierea monedei naţionale. Pentru a reveni la

echilibru va fi nevoie de ajustãri în nivelul preţurilor relative.

România ar trebui sã beneficieze anual de transferuri din fondurile structurale în perioada 2007-

2013 în valoare de aproape 4% din PIB. Comparativ cu aceasta cifrã, muncitorii români din strãinatate

au trimis acasã în anul 2007 bani în valoare de aproape 6,5% din PIB. Aceastã sumã a acoperit aproape

4% din deficitul balanţei comerciale, dar având în vedere cã a fost utilizatã în cea mai mare parte pentru

achiziţii de bunuri de consum din import, pe termen lung vor prelua mai degraba efectele negative ale

acestui fenomen). De aceea este important cã fondurile structurale sã nu fie folosite pentru consum.

2) Efecte de ofertã asimetrice (fenomenul “bolii olandeze”)

Având în vedere cã transferurile vor avea ca efect creşterea cererii în sectorul necomercializabil

al economiei, acest fenomen poate duce la deprecierea monedei naţionale, sã existe presiuni asupra

salariilor şi preţurilor şi sã declanşeze declinul în sectorul comercializabil.

În cazul României, aproape 6-% din fondurile structurale şi de coeziune vor fi direcţionate spre

proiecte de infrastructurã şi prin urmare vor stimula cererea în sectorul necomercializabil ( construcţii,

servicii).

Pentru a preîntâmpina supraîncãlzirea acestui sector, Guvernul si Banca Naţionalã ar trebui sã ia

mãsuri pentru a asigura cã rata de creştere a salariilor nu va depaşi pe cea a productivitãţii, cã investiţiile

vor fi orientate în cea mai mare parte spre sectorul productiv şi cã se promoveazã mãsurile economice

anticiclice. Drept urmare, vom avea de a face cu un risc ridicat în ceea ce priveşte declanşarea

fenomenului “bolii olandeze”, ceea ce va compromite şansele de creştere a sectorului productiv.

4.6.ANEXE:

Tabelul 1: Planificarea FSC 2007-2013 pentru România, după categorii de cheltuieli şi surse de

finanţare (milioane EURO)

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total perioada

Total (fără 1,556 2,313 3,183 3,853 4,138 4,386 4,675 24,104

28

agricultura)

GECSFEC 1,275 1,854 2,513 3,027 3,264 3,513 3,767 19,213

GECSFDP 216 325 428 517 550 582 633 3,251

GECSFPR 65 134 241 309 324 291 275 1,639

Infrastructură 1,042 1,508 2,024 2,438 2,632 2,821 3,072 15,537

IGVCSFEC 859 1,207 1,594 1,909 2,072 2,259 2,480 12,380

IGVCSFDP 162 246 322 390 415 435 478 2,447

IGVCSFPR 21 55 108 139 145 127 114 710

Sector productive234 378 572 726 762 743 768 4,182

TRIEC 178 283 420 531 558 554 575 3,099

TRIDP 22 31 41 50 53 57 63 318

TRIPR 33 64 112 114 150 132 129 765

Resurse umane 280 427 587 690 744 822 835 4,358

GTRSFEC 238 364 500 588 634 700 711 3,734

GTRSFDP 31 48 66 77 82 91 92 487

GTRSFPR 10 16 21 25 28 31 32 164

Sursa: Comisia Nationala de prognoza, Impactul fondurilor structurale in Romania- Evaluare cu

ajutorul Modelului Herom, pag 28

Tabel 2: Impactul macroeconomic al fondurilor structurale. Diferenţa procentuală între valorile

obţinute în scenariul „cu fonduri şi cel „fără fonduri” (%)

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

CONS (consumul populaţiei) 3,05 3,30 4,45 4,78 5,59 6,39 7,63

GBORR (deficit bugetar fără

fonduri- % din PIB)

-1,5 -2,2 -2,5 -2,4 -2,6 -2,8 -3,0

29

GBORR (deficit bugetar cu

fonduri- % din PIB)

-0,1 -0,3 -0,9 -1,5 -1,9 -2,3 -2,9

GDPE ( PIB calculat prin metoda

cheltuielilor)

2,22 4,33 8,07 10,62 11,59 12,88 15,51

GDPFC (PIB la costul factorilor) 2,99 4,07 8,53 11,20 12,11 13,45 16,32

I (investiţii) 8,67 5,10 10,75 12,48 15,50 17,21 20,34

L (ocuparea forţei de muncă) 1,65 1,93 2,70 3,05 3,44 4,10 4,92

LLN (ocuparea în sectorul N) 5,31 6,62 6,78 7,17 7,12 6,91 7,25

LT (ocuparea în sectorul T) 7,40 11,84 16,02 19,16 20,95 23,28 27,41

M (importuri) -6,96 -3,96 -0,85 1,11 1,59 2,20 2,48

X (exporturi) 2,64 3,53 3,53 4,67 6,20 6,90 6,74

ON (output în sectorul N) -3,06 1,79 8,10 11,22 12,03 13,24 16,14

OT (output în sectorul T) 1,31 6,01 12,66 15,70 16,66 18,32 22,08

PGDPE (deflator PIB) -9,55 -8,7 -7,35 -10,1 -12,2 -14,3 -16,12

ULCN (cost unitar al fortei de

munca in N)

-5,73 -3,05 -2,04 -1,83 -1,63 -1,48 -1,33

ULCT (cost unitar al fortei de

munca in T)

-4,98 -2,77 -1,88 -1,80 -1,91 -2,16 -2,32

UR (rata şomajului) -18,25 -1,42 -4,49 -7,21 -6,63 -6,47 -8,60

WN (salariu mediu în N) -3,75 -4,95 -2,08 -1,84 -1,85 -1,52 -2,09

WT (salariu mediu în T) -3,55 -4,48 -2,25 -1,01 -1,01 -1,69 -2,34

Sursa: Comisia Naţională de prognoză, Impactul fondurilor structuraleîin România- Evaluare cu

ajutorul Modelului Herom, pag 32.

Tabel 3:Impactul macroeconomic al Fondurilor Structurale.

Diferenţa procentuală între valorile obţinute în scenariul“cu fonduri” şi cel “fără fonduri” (%)

30

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

(CONS) 1,48 2,68 3,86 5,01 5,66 6,08 7,83 8,26 7,72 7,48 7,13 6,75 6,61 7,08

(GBORR) 10,58 15,01 19,85 15,50 18,73 22,59 24,73 -9,74 55,21 -13,84 -7,21 -4,32 -5,00 -7,12

(GDPE) 5,36 5,30 7,15 9,02 9,78 10,46 17,70 16,66 15,21 16,62 16,86 17,14 19,31 24,02

(GDPFC) 5,88 5,70 7,61 9,58 10,29 10,99 18,98 17,65 16,01 17,75 18,10 18,48 21,03 26,39

(I) 10,49 14,04 15,70 17,48 16,28 15,90 22,56 12,47 11,13 14,79 15,21 16,18 18,92 25,15

(L) 1,93 1,75 2,57 3,39 4,01 4,60 7,46 7,04 6,98 7,38 7,61 7,68 8,40 9,74

(LLN) 0,66 1,31 1,94 2,54 3,12 3,66 4,57 4,50 4,45 4,40 4,40 4,34 4,28 4,21

(LT) 7,70 5,82 8,54 11,23 13,09 14,29 25,87 23,96 23,75 26,20 27,33 26,73 30,09 36,27

(M) 1,98 3,41 3,91 4,52 3,90 3,92 4,85 2,48 1,49 2,20 2,12 2,34 2,43 2,67

(ON) 6,40 6,41 7,94 9,87 10,20 10,71 18,78 18,09 15,24 16,72 16,19 16,66 18,72 24,59

(OT) 8,55 7,43 10,54 13,64 15,28 16,46 28,80 25,92 24,65 27,38 28,62 28,16 31,69 38,04

(PGDPE) 0,11 1,58 0,64 0,28 -1,96 -2,28 -3,92 -7,04 -8,72 -7,40 -7,38 -6,72 -7,16 -8,89

(ULCN) -0,76 1,52 0,31 -0,21 -3,13 -3,42 -6,27 -10,82 -12,32 -10,43 -9,85 -9,06 -9,56 -2,63

(ULCT) 3,69 4,62 3,92 4,24 1,34 1,02 3,51 -1,01 -3,96 -0,99 -0,88 0,26 1,30 2,49

(UR) -23,42 -27,87 -42,59 -46,43 -47,48 -50,27 -59,08 -47,59 -45,68 -43,90 -42,24 -44,78 -47,27 -3,95

(WN) 4,89 6,63 6,21 6,93 3,53 3,14 6,47 0,78 -3,27 0,14 0,34 1,68 2,97 4,46

(WT) 4,51 6,22 5,83 6,50 3,30 2,94 5,93 0,56 -3,25 -0,07 0,13 1,38 2,55 3,82

(CONS) – consumul populatiei (GBORR) – deficit bugetar

(GDPE) – PIB calculate prin met. Cheltuielilor (GDPFC) – PIB la costul factorilor

(I) – investirii (L) – ocuparea fortei de munca

(LLN) – ocuparea in sectorul N (ON) – ocuparea in sectorul T

(M) – importuri (ON) – output in sectorul N

(OT) – output in sectorul T (PGDPE) – deflator PIB

(ULCN ) – cost unitar al fortei de munca in N (ULCT) – cost unitar al fortei de munca

in T

(UR) – rata somajului (WN) – salariu mediu in N

(WT) – salariu mediu in T

31

Reg. Conv.Ob. convergenţă Total Ob. competitiv

reg.

Ob.

Coop. terit.

Total obiective

F. coez. Ef. Stat şi

ultrap.

Belgia 0 - 892 892 502 235 1.628

Danemarca 0 - 0 0 406 77 483

Germania 12.196 - 5.694 17.890 8.879 1.664 28.433

Grecia 13.061 5.381 6.458 24.901 687 1.282 26.870

Spania 21.734 9.227 3.623 34.584 9.966 2.032 46.582

Franţa 3.603 - 485 4.088 10.899 896 15.883

Irlanda 0 - 0 0 539 190 729

Italia 19.553 - 988 20.541 6.054 362 27.557

Luxemburg 0 - 0 0 50 16 65

Olanda 0 - 0 0 1.241 788 2.029

Austria 0 - 0 0 1.025 413 1.438

Portugalia 18.329 5.381 545 24.255 1.299 980 26.444

Finlanda 0 - 0 0 1.388 291 1.679

Suedia 0 - 0 0 1.004 348 1.352

Marea Britanie459 - 3.367 3.826 7.965 817 12.609

Nelocalizat 0 - 0 0 0 106 106

TOTAL UE-1588.934 19.898 22.054 130.977 51.904 11.006 193.887

Cipru 0 196 0 196 227 20 444

Cehia 6.159 3.414 0 9.574 419 321 10.314

Estonia 1.515 1.128 0 2.643 0 50 2.692

Ungariu 8.208 4.069 0 12.277 961 321 13.559

Lituania 3.651 2.214 0 5.865 0 105 5.970

Letonia 2.548 1.878 0 4.426 0 71 4.497

Malta 0 82 129 212 0 11 223

Polonia 34.367 15.317 0 49.684 0 1.033 50.715

Slovenia 1.042 694 0 1.735 0 111 1.846

Slovacia 4.334 2.092 0 6.427 261 194 6.882

32

TOTAL 10 61.824 31.086 129 93.039 1.869 2.236 97.144

TOTAL UE-25150.758 51.075 22.183 244.016 53.773 13.242 291.031

Bulgaria 7.075 3.292 0 10.367 0 0 10.367

România 20.035 9.323 0 29.358 0 0 29.358

TOTAL 2 27.109 12.616 0 39.725 0 0 39.725

TOTAL UE-27177.867 63.690 22.183 263.741 53.773 13.242 330.756

Tabel 4: Estimarea repartizării fondurilor structurale şi de coeziune pe ţări.

Limita 4% PIBTotal ob. lim. 4%

PIB

Media anuală

%PIB

Diferenţa

Perioada 2000-2006

Mil. Euro

2004

% PIB

Belgia 99.294 1.628 0,07 -640 -0,05

Danemarca 68.986 483 0,03 -439 -0,04

Germania 719.117 28.433 0,16 -4.694 -0,06

Grecia 67.810 26.870 1,59 -824 -0,99

Spania 327.799 46.582 0,57 -15.974 -0,63

Franţa 575.362 15.883 0,11 -1.554 -0,05

Irlanda 59.762 729 0,05 -3.694 -0,43

Italia 482.088 27.557 0,23 -5.450 -0,13

Luxemburg 9.406 65 0,03 -36 -0,03

Olanda 145.330 2.029 0,06 -1.629 -0,06

Austria 80.823 1.438 0,07 -599 -0,06

Portugalia 49.061 26.444 2,16 1.112 -0,59

Finlanda 52.790 1.679 0,13 -647 -0,10

Suedia 101.697 1.352 0,05 -1.081 -0,07

Marea Britanie 638.240 12.609 0,08 -5.863 -0,08

Nelocalizat - 106 - - -

TOTAL UE-15 3.477.567 193.887 0,22 -42.012 -0,14

Cipru 4.732 444 0,38 331 0,08

Cehia 30.148 10.314 1,37 7.723 0,31

33

Estonia 3.912 2.692 2,75 2.005 0,32

Ungariu 30.655 13.559 1,77 10.390 0,47

Lituania 8.270 5.970 2,89 4.450 0,21

Letonia 4.749 4.497 3,79 3.344 0,30

Malta 1.549 223 0,58 135 -0,08

Polonia 77.270 50.717 2,63 38.064 0,46

Slovenia 9.886 1.846 0,75 1.395 0,19

Slovacia 12.076 6.882 2,28 5.146 0,57

TOTAL 10 183.247 97.144 2,12 72.982 0,42

TOTAL UE-25 3.660.814 291.031 0,32 30.970 -0,07

Bulgaria 8.092 8.092 4,00 8.092 4,00

România 22.476 22.476 4,00 22.476 4,00

TOTAL 2 30.568 30.568 4,00 30.568 4,00

TOTAL UE-27 3.691.382 321.599 0,35 61.538 -0,04

Tabel 5: Estimarea repartizării fondurilor structurale şi de coeziune pe ţări.

Tabel 6: Impactul macroeconomic al fondurilor structurale. Diferenţa procentuală între valorile

obţinute în scenariul „cu fonduri şi cel „fără fonduri” (%)

2207 2008 2009 2010 2011 2012 2013

CONS (consumul populaţiei) -0,03 1,29 2,30 3,90 6,42 8,02 8,76

GBORR (deficit bugetar fără

fonduri- % din PIB)

-4,0 -4,4 -5,6 -5,7 -4,8 -3,1 -2,8

GBORR (deficit bugetar cu

fonduri- % din PIB)

-2,2 -3,9 -1,9 -4,9 -3,4 -3,1 -3,0

GDPE ( PIB calculat prin metoda

cheltuielilor)

3,67 3,49 4,90 8,15 13,44 19,91 14,73

34

GDPFC (PIB la costul factorilor) 3,51 3,93 5,21 8,70 14,33 14,54 15,23

I (investiţii) 13,15 18,18 21,82 27,61 33,52 30,71 28,37

L (ocuparea forţei de muncă) -0,28 -0,62 -0,93 -0,52 0,19 0,85 1,72

LLN (ocuparea în sectorul N) -0,53 2,96 6,42 11,07 16,22 14,70 13,86

LT (ocuparea în sectorul T) 2,41 3,64 8,42 14,27 23,08 21,82 22,75

M (importuri) -0,20 6,20 6,18 6,49 8,67 7,94 5,66

X (exporturi) 0,65 0,51 0,29 0,15 0,88 1,75 2,34

ON (output în sectorul N) 3,96 4,63 5,10 9,18 14,54 14,12 13,54

OT (output în sectorul T) 4,21 4,32 7,45 11,92 20,90 21,43 23,61

PGDPE (deflator PIB) -3,54 -2,53 -2,03 -2,53 -3,96 -4,55 -7,64

ULCN (cost unitar al fortei de

munca in N)

1,05 10,24 6,75 3,12 4,34 0,63 -4,65

ULCT (cost unitar al fortei de

munca in T)

3,33 10,81 6,92 3,51 4,83 1,48 -3,44

UR (rata şomajului) -37,38 -30,2 -37,5 -39,8 -51,4 -54,1 -53,9

WN (salariu mediu în N) 7,89 10,10 6,58 2,17 3,78 1,91 -2,86

WT (salariu mediu în T) 7,31 9,48 6,48 9,87 3,27 1,48 -3,07

Capitolul 5:Dezvoltarea proiectelor de fonduri la nivelul institutiei

dumneavoastra.Identificati si prezentati pe scurt un astfel de proiect derulat de institutia

dumneavoastra sau schitati o propunere de proiect care sa se inscrie in misiunea institutiei

dumneavoastra :

Proiecte cu finanţare internaţională

35

Primăria municipiului Slatina are în portofoliu un număr de 18 proiecte cu finanţare europeană.

Programele prin care se acordă finanţarea din fonduri structurale sunt:

Programul Operaţional Regional:

Axa 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere

Domeniul Major de Intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul Centre urbane

Număr proiecte: 13

Stadiu actual: contractare (6) / precontractare (7)

Toate proiectele au fost aprobate pentru finanţare nerambursabilă, urmând a se semna contractul de finanţare.

Valoarea totală a proiectelor: 142.325.819,90 lei

Valoarea finanţării nerambursabile: 103.414.795,07 lei

Valoarea contribuţiei Consiliului Local: 28.789.948,01 lei

Cele 13 proiecte fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Slatina. Acest plan îşi

propune identificarea de pârghii pentru îndeplinirea priorităţilor strategice de dezvoltare identificate şi

enunţate în Strategia de Dezvoltare Durabilă 2008-2015.

Obiectivul general al PIDU Slatina este de a dezvolta municipiul Slatina, cu efect direct de antrenare a

investiţiilor şi de îmbunătăţire a calităţii serviciilor publice a zonei de intervenţie prin creşterea

competitivităţii şi atractivitţii municipiului şi prin generarea unui efect de angrenare şi îmbunătăţire a vieţii

rezidenţilor.

Obiectivele specifice ale PIDU Slatina urmăresc dezvoltarea zonei de intervenţie urbană prin reabilitarea

infrastructurii publice de transport şi utilităşi, sporirea atractivităţii economice pentru antrenarea de noi

investiţii, îmbunătăţirea ofertei culturale prin reabilitarea clădirilor de patrimoniu şi creşterea securităţii

36

http://primariaslatina.ro/informatii_primaria_slatina_20.html

locuitorilor pentru o viaţă mai bună şi mai sigură.

Proiecte individuale:

1. Reabilitare Centru Istoric, străzile Lipscani şi M. Eminescu

2. Sistem de supraveghere video centru istoric şi zone principale de interes public şi social

3. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal şi mobilier urban adiacent străzilor Sergent Major

Dorobanţu Constantin, Basarabilor, Centura Basarabilor şi Arcului

4. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban str. Tunari, Ec. Teodoroiu,

Artileriei şi A. I. Cuza (sistematizare pe verticală Cartier Tunari, străzile Tunari, Ecaterina Teodoroiu, Artileriei,

A. I. Cuza)

5. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, a mobilierului urban – zona străzii Cornişei –

Spital

6. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban str. Cireaşov, Prelungirea Tunari,

A. I. Cuza (sistematizare pe verticală cartier cuprins între S.C. Minatex, str. Crişan şi S.C. Comrem)

7. Amenajare zona Nicolae Iorga

8. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban – zona străzilor Arcului, Mânăstirii,

Constantin Brâncoveanu (sistematizare pe verticală Cartier Arcului, străzile Mânăstirii, Constantin Brâncoveanu)

9. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban adiacent străzilor Unirii, Libertăţii,

Crişan (sistematizare pe verticală cartier Unirii, Str. Libertăţii, Crişan)

10. Reabilitare ansamblu de străzi zona Strehareţi şi Nicolae Bălcescu

11. Reabilitare ansamblu străzi str. Basarabilor, Banului, Mânăstirii, Milcovului, Poenii, Cuza Vodă

(reabilitare inel secundar str. Basarabilor - str. Banului - str. Cuza Vodă - str. Poenii)

12. Reabilitare străzi zona Colegiului Agricol Carol I şi reabilitare zona Colegiului Naţional Agricol I -

Mânăstirea Strehareţi (reabilitare străzi Colegiul Agricol Carol I)

13. Reabilitare zonă prin amenajare pod Sărăceşti

Axa 3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

Domeniul Major de Intervenţie 3.4 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii

educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă

37

http://www.primariaslatina.ro/rezumat_proiect_1113.html










Număr proiecte: 2

Stadiu actual: contractare (1)/ precontractare (1)



Valoarea contribuţiei Consiliului Local: 871.576,12 lei

Proiecte:

1. Reabilitare şi extindere clădiri - Colegiul Naţional Agricol "Carol I" din municipiul Slatina, judeţul Olt

2. Reabilitare şi extindere clădiri şi reţea de canalizare - Liceul cu program sportiv, municipiul Slatina,

judeţul Olt

Axa 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

Domeniul Major de Intervenţie 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru

valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice

Număr proiecte: 1

Denumire proiect: Amenajare club nautic şi de agrement "Plaja Olt" - Municipiul Slatina

Stadiu actual: precontractare (verificare tehnică)

Valoarea totală a proiectului: 34.669.195,59 lei



Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice:

Axa 4. Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor

38



climatice

Domeniul Major de Intervenţie 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea

energiei verzi

Număr proiecte: 1

Denumire proiect: Centrală fotovoltaică de producere a energiei electrice din conversia energiei solare în

municipiul Slatina

Stadiu actual: evaluare tehnico-financiară




Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane:

Axa 3. Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor

Domeniul Major de Intervenţie 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale - "Fii întreprinzător"

Număr proiecte: 1

Denumire proiect: Antreprenoriat şi inovaţie pentru dezvoltare locală: I-LeAD

Stadiu actual: implementare

Proiecte cu finanţare internaţională

Primăria municipiului Slatina are în portofoliu un număr de 18 proiecte cu finanţare europeană.

Programele prin care se acordă finanţarea din fonduri structurale sunt:

39


Programul Operaţional Regional:

Axa 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere

Domeniul Major de Intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul Centre urbane

Număr proiecte: 13

Stadiu actual: contractare (6) / precontractare (7)

Toate proiectele au fost aprobate pentru finanţare nerambursabilă, urmând a se semna contractul de finanţare.




Cele 13 proiecte fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Slatina. Acest plan îşi

propune identificarea de pârghii pentru îndeplinirea priorităţilor strategice de dezvoltare identificate şi enunţate

în Strategia de Dezvoltare Durabilă 2008-2015.

Obiectivul general al PIDU Slatina este de a dezvolta municipiul Slatina, cu efect direct de antrenare a

investiţiilor şi de îmbunătăţire a calităţii serviciilor publice a zonei de intervenţie prin creşterea competitivităţii şi

atractivitţii municipiului şi prin generarea unui efect de angrenare şi îmbunătăţire a vieţii rezidenţilor.

Obiectivele specifice ale PIDU Slatina urmăresc dezvoltarea zonei de intervenţie urbană prin reabilitarea

infrastructurii publice de transport şi utilităşi, sporirea atractivităţii economice pentru antrenarea de noi investiţii,

îmbunătăţirea ofertei culturale prin reabilitarea clădirilor de patrimoniu şi creşterea securităţii locuitorilor pentru

o viaţă mai bună şi mai sigură.

Proiecte individuale:

14. Reabilitare Centru Istoric, străzile Lipscani şi M. Eminescu

40

http://primariaslatina.ro/informatii_primaria_slatina_20.html

15. Sistem de supraveghere video centru istoric şi zone principale de interes public şi social

16. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal şi mobilier urban adiacent străzilor Sergent Major

Dorobanţu Constantin, Basarabilor, Centura Basarabilor şi Arcului

17. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban str. Tunari, Ec. Teodoroiu,

Artileriei şi A. I. Cuza (sistematizare pe verticală Cartier Tunari, străzile Tunari, Ecaterina Teodoroiu, Artileriei,

A. I. Cuza)

18. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, a mobilierului urban – zona străzii Cornişei –

Spital

19. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban str. Cireaşov, Prelungirea Tunari,

A. I. Cuza (sistematizare pe verticală cartier cuprins între S.C. Minatex, str. Crişan şi S.C. Comrem)

20. Amenajare zona Nicolae Iorga

21. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban – zona străzilor Arcului, Mânăstirii,

Constantin Brâncoveanu (sistematizare pe verticală Cartier Arcului, străzile Mânăstirii, Constantin Brâncoveanu)

22. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban adiacent străzilor Unirii, Libertăţii,

Crişan (sistematizare pe verticală cartier Unirii, Str. Libertăţii, Crişan)

23. Reabilitare ansamblu de străzi zona Strehareţi şi Nicolae Bălcescu

24. Reabilitare ansamblu străzi str. Basarabilor, Banului, Mânăstirii, Milcovului, Poenii, Cuza Vodă

(reabilitare inel secundar str. Basarabilor - str. Banului - str. Cuza Vodă - str. Poenii)

25. Reabilitare străzi zona Colegiului Agricol Carol I şi reabilitare zona Colegiului Naţional Agricol I -

Mânăstirea Strehareţi (reabilitare străzi Colegiul Agricol Carol I)

26. Reabilitare zonă prin amenajare pod Sărăceşti

Axa 3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

Domeniul Major de Intervenţie 3.4 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii

educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă

Număr proiecte: 2

Stadiu actual: contractare (1)/ precontractare (1)


41












Valoarea contribuţiei Consiliului Local: 871.576,12 lei

Proiecte:

3. Reabilitare şi extindere clădiri - Colegiul Naţional Agricol "Carol I" din municipiul Slatina, judeţul Olt

4. Reabilitare şi extindere clădiri şi reţea de canalizare - Liceul cu program sportiv, municipiul Slatina,

judeţul Olt

Axa 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

Domeniul Major de Intervenţie 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru

valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice

Număr proiecte: 1

Denumire proiect: Amenajare club nautic şi de agrement "Plaja Olt" - Municipiul Slatina

Stadiu actual: precontractare (verificare tehnică)




Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice:

Axa 4. Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice

Domeniul Major de Intervenţie 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei

verzi

42



Număr proiecte: 1

Denumire proiect: Centrală fotovoltaică de producere a energiei electrice din conversia energiei solare în

municipiul Slatina

Stadiu actual: evaluare tehnico-financiară




Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane:

Axa 3. Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor

Domeniul Major de Intervenţie 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale - "Fii întreprinzător"

Număr proiecte: 1

Denumire proiect: Antreprenoriat şi inovaţie pentru dezvoltare locală: I-LeAD

Stadiu actual: implementare

Titlul proiectului 1: Sistem de supraveghere video Centru Istoric şi zone principale de interes

public şi social.

Solicitant: Consiliul Local al municipiului Slatina ;

Parteneri:-

Programul: Programul Operaţional Regional;

Axa şi Domeniul Major de Intervenţie:

1. „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere” DMI

1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Sub-domeniul: Centre urbane

43


Valoarea totală a proiectului: 1.487.255,58 lei ;

Valoarea finanţării nerambursabile: 985.184,28 lei ;

Valoarea contribuţiei proprii: 502.071,30 lei ;

Obiectivul proiectului:

Obiectivul general al proiectului este creşterea calităţii vieţii locuitorilor municipiului Slatina şi

îmbunătăţirea infrastructurii sociale prin implementarea unui sistem de supraveghere video a zonei

centrului istoric şi altor zone principale de interes public şi social ale Municipiului Slatina. Scopul

investiţiei este creşterea siguranţei în zonele vizate prin reducerea infracţionalităţii înregistrată (furturi

din autoturisme, locuinţe, societăţi comerciale; infracţiuni contra persoanelor şi patrimoniului).

Activităţile proiectului:

- montarea echipamentelor sistemului de supraveghere de la distanţă

- conectarea cu dispeceratul de supraveghere (din Str Speranţei, 1)

angajarea de personal specializat pentru perioada de operare (supraveghere şi întreţinere

echipamente)

Durata proiectului: 8 luni

Titlul proiectului:

Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban str. Tunari, Ec.

Teodoroiu, Artileriei şi A.I. Cuza (Sistematizare pe verticală Cartier Tunari, străzile Tunari,

Ecaterina Teodoroiu, Artileriei, A.I.Cuza)

Solicitant:

Consiliul Local al municipiului Slatina

Parteneri:

-

Programul:

Programul Operaţional Regional

44


1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, DMI

1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: centre urbane

Valoarea totală a proiectului:

15.852.077,87 lei

Valoarea finanţării nerambursabile:

12.111.897,51 lei

Valoarea contribuţiei proprii:

3.740.180,36 lei


Obiectivul specific al proiectului este reprezentat de reabilitarea zonei Cartierului Tunari – străzile /

aleile de acces (o parte dintre acestea fiind nenominalizate), adiacente străzilor Tunari, Ecaterina

Teodoroiu, Artileriei, A.I. Cuza: Drăgăneşti, Crizantemei, Garofiţei, Tunari, Mărăşti.


-realizarea infrastructurii stradale;

-realizarea suprastructurii stradale;

- sistematizarea verticală a zonei aferente străzii, prin realizarea de trotuare şi spaţii de parcare, dar şi

asigurarea accesului la proprietăţi.

Durata proiectului:

10 luni

Titlul proiectului:

45

Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban str. Cireaşov,

Prelungirea Tunari, A.I.Cuza (sistematizare pe verticală cartier cuprins între S.C. Minatex, str.

Crişan şi S.C. Comrem)

Solicitant:

Consiliul Local al municipiului Slatina

Parteneri:

-

Programul:

Programul Operaţional Regional


1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, DMI

1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: centre urbane

Valoarea totală a proiectului:13.508.171,66 lei


Valoarea contribuţiei proprii: 3.173.851,01 lei


Obiectivul general al proiectului este îmbunătăţirea calităţii vieţii, creşterea accesibilităţii şi

atractivităţii prin reabilitarea infrastructurii urbane şi ameliorarea serviciilor urbane, aferente zonei

Cartierului Minatex – str. Cireaşov, Prelungirea Tunari, A.I. Cuza, Tunari şi General Aldea Aurel al

cărui beneficiar este PRIMĂRIA MUNICIPIULUI SLATINA.


-realizarea infrastructurii stradale: Prelungirea Tunari, Tunari, General Aldea Aurel;

-realizarea suprastructurii stradale;

- sistematizarea verticală a zonei aferente străzii, prin realizarea de trotuare şi spaţii de parcare, dar şi

asigurarea accesului la proprietăţi precum şi siguranţa circulaţiei.

46

Primăria Slatina îşi doreşte stoparea fenomenului de degradare al spaţiilor verzi, creşterea calităţii

peisajului, creşterea gradului de confort al populaţiei, înlăturarea aspectului neglijat şi neunitar al aleilor

ce deservesc spaţiile urbane, creşterea gradului de siguranţă rutieră şi nu în ultimul rând ameliorarea

calităţii factorilor de mediu.

Durata proiectului: 10luni

CONCLUZII

Fondurile Structurale sunt trei instrumente financiare la dispoziţia ţărilor adresate

sectoarelor specifice care au fost considerate relevante pentru dezvoltarea socială şi economică a

Uniunii Europene şi două fonduri complementare. Cele trei fonduri principale sunt: Fondul

European de Dezvoltare Regională (FEDR) – finanţează infrastructura, investiţii creatoare de noi

locuri de muncă, măsuri pentru dezvoltare locală, dezvoltarea IMM-urilor; Fondul Social European

(FSE) – orientat să cofinanţeze training şi măsuri privind înfiinţarea unor capacităţi şi sisteme care

urmăresc recrutarea şi ocuparea; Fondul de Coeziune – finanţează proiecte de infrastructură, şi cele

două fonduri complementare sunt: Fondul European pentru Pescuit (FEP) – include măsuri care

finanţează modernizarea industriei de pescuit în special acolo unde acest sector este afectat de

recesiune; Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – finanţează măsurile

pentru dezvoltare rurală.

1. Fondurile Structurale

Fondul Social European (FSE) contribuie la obiectivul de coeziune economică şi socială

fixat în articolul 158 al Tratatului CE, prin susţinerea politicilor şi priorităţilor care au ca scop să

aducă progresul printr-un grad de ocupare totală, să îmbunătăţească calitatea şi productivitatea

muncii şi să promoveze incluziunea socială şi coeziunea, împreună cu ideile şi recomandările

Strategiei Europene de Ocupare (EES).

În scopul atingerii acestui obiectiv, FSE trebuie să aibă în vedere trei provocări majore:

considerabilele disparităţi privind ocuparea, inegalităţile sociale, lipsa de calificare şi lipsa forţei de

muncă într-o Uniune lărgită; o viteză crescândă a restructurării economice şi sociale datorată

globalizării şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere; şi schimbări demografice, care au

rezultat scăderea şi îmbătrânirea forţei de muncă.

47

Fondul Social European va întări coeziunea economică şi socială prin sprijinirea politicilor

statelor membre care au ca scop atingerea ocupării totale, îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii

muncii şi promovează includerea socială şi reducerea disparităţilor de ocupare între regiuni. În

special, FSE va sprijini toate acţiunile în concordanţă cu liniile generale şi recomandările adoptate

în Strategia Europeană de Ocupare.

FSE va sprijini priorităţile Comunităţii privind nevoia de a consolida coeziunea socială, de a

întări competitivitatea şi de a promova creşterea economică. În special, se vor lua în considerare

obiectivele Comunităţii în domeniile includerii sociale, educaţiei şi training-ului şi egalităţii între

bărbaţi şi femei.

Scopul asistenţei

1. În cadrul convergenţei şi a competitivităţii regionale şi obiectivelor de ocupare, FSE va

suporta acţiuni în funcţie de următoarele priorităţi:

a) creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor;

b) intensificarea accesului la angajare a celor care caută locuri de muncă şi a oamenilor

inactivi, prevenirea şomajului, prelungirea vieţii profesionale şi creşterea participării la piaţa

muncii a femeilor şi imigranţilor;

c) întărirea incluziunii sociale a oamenilor dezavantajaţi şi combaterea discriminării;

d) mobilizarea pentru reforme în domeniile ocupării forţei de muncă şi incluziunii, în mod

special prin promovarea dezvoltării parteneriatelor şi pactelor în reţelele de acţionari importanţi la

nivel naţional, regional şi local.

2. În cadrul obiectivului de convergenţă FSE va sprijini, de asemenea, acţiuni în concordanţă

cu următoarele priorităţi:

a) Creşterea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capital uman;

b) Întărirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiilor publice şi a serviciilor

publice la nivel naţional, regional şi local pentru a pune în aplicare reforme şi o bună administrare

în special în domeniile economic, ocupare, social, mediu şi juridic.

3. În implementarea obiectivelor şi priorităţilor, FSE va sprijini promovarea şi desfăşurarea

activităţilor inovative şi a cooperării transnaţionale şi interregionale în special prin difuzarea

informaţiei, experienţei, rezultatelor şi bunelor practici, şi prin dezvoltarea căilor complementare şi

coordonate sau acţiunilor comune.

48

4. În implementarea priorităţii de incluziune socială, finanţarea de la FSE a acţiunilor cu

scopul Regularizării (CE) poate creşte la maximum 10% din prioritatea axei implicate.

Statele membre şi autorităţile de conducere se vor asigura că acţiunea suportată de FSE este

consistentă şi în concordanţă cu implementarea Strategiei Europene de Ocupare.

În cadrul programelor operaţionale, resursele vor fi direcţionate către cele mai importante

necesităţi şi focalizate spre acele zone ale politicilor unde suportul FSE poate aduce un efect

semnificativ în vederea atingerii obiectivelor programului. Pentru maximizarea eficienţei

suportului FSE, planurile operaţionale vor lua în considerare în special regiuni şi localităţi care se

confruntă cu problemele cele mai grave, inclusiv concedieri în mediul urban şi rural în declin şi

zone dependente de pescuit.

Fondul de Coeziune reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului Uniunii

Europene, prin care se finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor de transport

transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile, precum şi proiecte care vizează

îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban,

dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal.

Crearea şi scopul Fondului de Coziune:

• Un Fond de Coeziune (denumit în continuare: Fondul) este în acest fel creat cu scopul de a

face mai pronunţată coeziunea economică, socială şi teritorială a Comunităţii cu interesul de a

promova dezvoltarea durabilă.

• Fondul va contribui la finanţarea programelor care susţin obiectivele stabilite în Tratat.

• Fondul este guvernat de prevederile Regulamentului (CE). Regulamentul (CE) cuprinde

prevederile generale pentru funcţionarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune pentru perioada

2007-2013. Se evidenţiază că Fondul de Coeziune contribuie la convergenţa celor mai puţin

dezvoltate state membre şi regiuni prin participare financiară în programe operaţionale ale acestui

obiectiv de convergenţă.

În cadrul reformei sistemului de implementare a politicii de coeziune, intervenţiile Fondului

de Coeziune sunt integrate în programul multianual al Fondurilor Structurale, care include

proiectele majore.

Reforma a fost anunţată în al treilea raport de coeziune, care a fost adoptat de Comisie în

februarie 2004. Odată cu menţinerea principiilor fundamentale care subliniază valoarea acestei

politici (program multianual, parteneriat, evaluare, management împărţit), aceasta reformă aduce

49

un echilibru între o componenţă strategică accentuată şi o simplificare a sistemului de

implementare. Simplificarea a avut loc în special prin reducerea numărului de fonduri, programare

simplificată, o clarificare a rolurilor Comisiei şi statelor membre în termeni de management

financiar şi control, şi prin adaptarea modalităţilor de implementare pentru a reflecta intensitatea

contribuţiei comunităţii.

În domeniul reţelelor de transport transeuropene, acţiuni finanţate de Fondul de Coeziune,

trebuie urmărite liniile de bază pentru aceste reţele, care au fost adoptate de Consiliu în decizia

revizuită (CE) nr. 1692/96. în domeniul mediului, Fondul de Coeziune contribuie la atingerea

obiectivelor politicii Uniunii evidenţiate la articolul 174 al tratatului.

O extindere a domeniilor de intervenţie este justificată de accesul noilor state membre la 1

mai 2004, toate fiind eligibile pentru Fondul de Coeziune, şi care se confruntă cu noi şi importante

nevoi financiare.

Astfel Fondul de Coeziune poate, de asemenea, să finanţeze acţiuni care să susţină

dezvoltarea durabilă, unde acestea au o dimensiune referitoare la mediu, precum eficienţa energiei

sau energia regenerabilă. Dincolo de reţelele de transport transeuropean, acesta permite, de

asemenea, finanţarea căilor ferate, căilor navigabile maritime şi transportul pe râuri, acţiunile

privind transportul multimodal şi interoperabilitatea lor, managementul traficului pe şosele şi

aerian, transportul urban ecologic şi transportul în comun. Această extindere a domeniului de

intervenţii este în acord cu prevederile corespunzătoare din tratat, şi este în concordanţă cu

priorităţile decise de Consiliul European la Lisabona (martie 2000) şi Gothenburg (iunie 2001).

Scopul acestei reglementări este să traseze sarcinile Fondului de Coeziune, şi modul său

specific de aplicare, în special privind condiţionarea asistenţei şi domeniile de intervenţie ale

Fondului.

Statele membre care beneficiază de Fondul de Coeziune trebuie să se conformeze condiţiilor

impuse în tratatul privind programele de convergenţă şi cele privind deficitele excesive pentru

statele membre care participă la uniunea economică şi monetară. Asistenţa Fondului de Coeziune

este condiţionată de respectarea acestor condiţii. Dacă Consiliul decide, pe baza propunerii

Comisiei, că un deficit excesiv există şi ca statul membru în cauză nu a acţionat în mod efectiv,

plata va fi suspendată în mod efectiv de la 1 ianuarie anul următor. Suspendarea încetează când

Consiliul decide, pe aceeaşi bază, ca statul membru în cauză a luat măsurile necesare care să

permită întoarcerea la situaţia care este în concordanţă cu Tratatul şi cu deciziile Consiliului.

50

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) – Uniunea Europeană are puterea

unei pieţe interne a 27 de state membre care cuprind peste 200 de regiuni. Însă nu toţi europenii au

aceleaşi avantaje şi şanse de succes în termeni socioeconomici. Diferenţa este făcută de zona în

care locuiesc – dacă e o regiune prosperă sau săracă, o zona aflată în expansiune sau declin

economic, o zonă urbană sau rurală, la periferia UE sau în unul din centrele sale economice. Există

disparităţi semnificative între statele membre ale UE şi regiunile sale. Primele 10 cele mai

dinamice regiuni din UE au un produs naţional brut (PNB) de peste 5 ori mai mare decât ultimele

10 cele mai rămase în urmă regiuni din UE.

În acest conext, politica de dezvoltare regională este una din politicile cele mai importante şi

cele mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge din faptul că, prin obiectivul său de

reducere a disparităţilor economice şi sociale existente între diversele regiuni ale Europei,

acţionează asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare.

Principalele domenii de finanţare ale Fondului European pentru Dezvoltare Regională

(FEDR) sunt:

• Cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare, antreprenoriat, inclusiv întărirea capacităţilor

de cercetare şi dezvoltare tehnologică şi integrarea acestora în Zona Europeană de cercetare.

• Societatea informaţională, inclusiv dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii electronice,

îmbunătăţirea accesului şi dezvoltarea serviciilor publice on-line.

• Mediu, inclusiv investiţii legate de furnizarea de apă şi managementul deşeurilor,

tratamentul apelor reziduale, calitatea aerului, prevenirea, controlul şi lupta împotriva secetei,

prevenţia şi controlul integrat al poluării.

• Prevenirea riscurilor, inclusiv dezvoltarea şi implementarea planurilor pentru prevenirea şi

lupta cu riscurile naturale şi tehnologice.

• Activităţi turistice, inclusiv promovarea valorilor naturale ca potenţial pentru dezvoltarea

unui turism durabil.

• Investiţii în cultură, inclusiv protecţia, promovarea şi prezervarea moştenirii culturale.

• Investiţii în transport.

• Investiţii în energie.

• Investiţii în educaţie, inclusiv training vocaţional.

• Investiţii în infrastructura de sănătate şi socială.

FEDR are în vedere două obiective:

51

• Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi.

Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice

(NUTS) al căror PIB/cap de locuitor este inferior nivelului de 75% din media comunitară.

El include, în afară de acestea, regiunile ultraperiferice, departamentele franceze de peste

mări ş.a. Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică

Obiectivul 1.

• Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi

structurale. Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconversie

economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative. Ele cuprind zone care se

află în faze de schimbări economice şi sociale în sectoarele industriale şi de servicii, zonele rurale

în declin, zonele urbane aflate în dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc într-o

situaţie de criză.

Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a asigura

asistenţă financiară în scopul corectării principalelor decalaje între nivelurile de dezvoltare a

diferitelor regiuni. Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi

priorităţile politicii de coeziune, astfel:

- Investiţii în infrastructură. Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea

potenţialului economic, dezvoltare, adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de

muncă durabile în regiunile selectate pentru Obiectivul 1. Totodată include şi investiţii care

contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor transeuropene în sectoarele transporturilor,

telecomunicaţiilor şi energiei, ţinând cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale

comunităţii cu cele care prezintă dezavantaje structurale, care derivă din poziţia insulară, lipsa

căilor de acces şi situarea la periferie. În regiunile sau zonele care intră în

Obiectivele 1 şi 2, FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor în domeniul infrastructurii

zonelor industriale în declin, renovarea zonelor urbane degradate, precum şi relansarea şi

integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit. În acelaşi timp sunt finanţate activităţile

creatoare de locuri de muncă, inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare

şi de altă natură.

- Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de

muncă, precum şi susţinerea activităţilor întreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul

52

stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de

Fondul Social European).

Altfel spus, FEDR susţine în particular următoarele sectoare:

• mediul productiv, în special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor durabile ale

întreprinderilor mici şi mijlocii, şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin

intermediul potenţialului infrastructurii lor;

• cercetarea şi dezvoltarea tehnologică în scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii;

• dezvoltarea societăţii informaţionale;

• dezvoltarea turismului şi a investiţiilor în patrimoniul cultural, inclusiv protecţia acestuia şi

a celui natural, cu condiţia de a crea locuri de muncă;

• protecţia şi ameliorarea mediului ţinând cont de principiul precauţiei şi acţiunile preventive

în sprijinul dezvoltării economice, utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de

energie regenerabile;

• susţinerea egalităţii şanselor între bărbaţi şi femei prin crearea de întreprinderi şi

infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională.

2. Mecanismul derulării fondurilor structurale

După ce sunt definitivate Programele Operaţionale, ministerele au obligaţia să prezinte

Comisiei Europene şi MFP „programul complement”, unde primele vor fi detaliate. Apoi, se va

elabora ghidul solicitantului, asemănător celor din programele Phare. Aici se vor descrie cerinţele,

cum trebuie să se pregătească, ce documente sunt necesare. Dacă programele Phare şi programele

de preaderare au fost dedicate pregătirii pentru regulile europene, fondurile structurale şi de

coeziune au scopul de reduce diferenţele de dezvoltare în plan social şi economic între regiuni şi

între statele membre UE.

Până în acest moment, prin programele Phare, beneficiarii au fost obişnuiţi cu alocarea sau

implementarea proporţională. A fost un avans, apoi alte plăţi intermediare, aşadar beneficiarul a

avut fonduri suficiente pentru a derula activităţile propuse în proiect. Acum, beneficiarul va primi

o plată în avans, după care, pe propria cheltuială, va realiza activităţi, plăţi, după care cu facturile

va solicita decontări.

Regulile sunt extrem de dure. Avem celebra regulă „n+2”: proiectele trebuie contractate,

finalizate, implementate şi plăţile efectuate în doi ani de la acordarea finanţării. Dacă un segment

de autostradă nu este finalizat în timp, pot apărea blocaje, chiar şi procese, iar partea română,

53

autoritatea responsabilă, va trebui să finanţeze ce a rămas de la bugetul de stat, adică în loc să fie

folosite fondurile europene, vom plăti de la buget.

Oportunităţi vor fi în special pentru mediul privat. Implementarea acestor fonduri se face în

mod absolut cu contribuţia sectorului privat. Niciun proiect nu va fi implementat de către stat, totul

se va face pe baza unor licitaţii. Sectorul privat va avea o contribuţie decisivă, cu toate

componentele lui: IMM din producţie, furnizori de servicii, furnizori de bunuri şi echipamente,

ONG-uri, ca furnizoare de servicii şi expertiză. Experienţa statelor deja integrate. Putem învăţa din

problemele recente pe care le-au întâmpinat noile state membre. Fondurile UE au dat bătăi de cap

atât beneficiarilor, cât şi instituţiilor. Multe din proiecte au fost de o calitate îndoielnică, nu foarte

bine realizate. Instituţiile au avut probleme deosebite în evaluarea proiectelor şi stabilirea listei

finale. Este un proces care trebuie gestionat într-un timp scurt. Au fost identificate dificultăţi în

semnarea contractelor şi efectuarea primelor plăţi, cele de avans.

Ce măsuri a luat România concret, pentru a evita aceste probleme, până acum? A fost

introdus un program special de asistenţă pentru instituţii. Legislaţia comunitară se schimbă. De la

an la an apare o nouă decizie, un nou regulament. Termenele date pentru adaptarea instituţiilor au

fost foarte scurte. Inerţia este foarte mare. Pentru a sprijini instituţiile să se pregătească, este nevoie

să existe un sprijin financiar.

Controlul gestionării fondurilor va fi o adevărată aventură pentru instituţiile din România. O

marjă de 1% de proiecte cu probleme este considerată „normală”. Pentru a nu „sări” de acest

procent, a fost pus la punct un sistem complex, care, de sperat, va funcţiona. În toate ţările membre

sunt probleme în derularea proiectelor, cu siguranţă vor fi şi în România. Singura noastră grijă

trebuie să fie menţinerea sub control a problemelor. Un management performant al fondurilor

structurale indică între 0,5 şi 1% procentul de proiecte cu probleme. Este o rată acceptată de

majoritatea statelor membre.

Sunt trei niveluri de control financiar care se execută de diferite instituţii. Nivelul de vârf se

va regăsi între MFP şi Autoritatea de Audit, un organism înfiinţat pe lângă Curtea de Conturi,

independent. A fost creat în acest scop, inclusiv pentru a realiza închiderile de program –

certificarea că plăţile au fost realizate în conformitate cu acordul de finanţare, contractele şi

celelalte documente care au stat la baza realizării proiectelor. Fără să-şi dea seama, un beneficiar

final va avea între trei şi cinci instituţii care vor verifica corectitudinea utilizării fondurilor.

54

Următoarele aspecte vor fi monitorizate: înregistrarea documentelor, a facturilor, modul în

care instituţiile gestionează proiectele, totul va fi verificat de autorităţi. Va exista un sistem

informatic unic, dedicat gestionării acestor fonduri structurale, care deja este finalizat. Acesta va

conecta MFP direct la Comisia Europeană. Toate autorităţile vor putea urmări neregulile şi chiar

fraudele astfel încât va fi foarte uşor identificat beneficiarul cu probleme.

Atribuţiile Agenţiilor de Dezvoltare Regională în ceea ce priveşte gestionarea Programul

Operaţional Regional (POR).

Agenţiile pentru Dezvoltare Regională, în calitate de organisme intermediare, vor prelua

unele atribuţii privind gestionarea fondurilor alocate prin Programul Operaţional Regional, la nivel

regional, iar Ministerul Integrării Europene, ca autoritate de management, va asigura monitorizarea

şi controlul atribuţiilor delegate, în vederea implementării programului.

Acordul-cadru reprezintă documentul încheiat între Ministerul Integrării Europene (MIE), în

calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional, şi Agenţia pentru

Dezvoltare Regională (ADR), în calitate de organism intermediar, care stabileşte cadrul general de

implementare a Programului Operaţional Regional 2007– 2013 în România, la nivel regional.

Acest acord prezintă responsabilităţile şi atribuţiile Autorităţii de Management (AM) şi a

Organismelor Intermediare (OI), în vederea implementării Programului Operaţional Regional şi va

fi încheiat pentru o perioada de 10 ani, care va acoperi perioada de implementare a programului,

până la închiderea oficială a acestuia.

Se vor delega o serie de atribuţii către nivelul regional, cu un impact major asupra absorbţiei

fondurilor structurale în regiunile de dezvoltare din România. Printre principalele atribuţii

delegate se numără: informare, publicitate şi help-desk (punct de informare şi sprijin pentru

solicitanţi şi beneficiari); dezvoltarea portofoliului de proiecte; participarea în procesul de evaluare

şi selecţie a proiectelor, semnarea contractelor cu beneficiarii; monitorizarea, şi verificarea

implementării proiectelor finanţate prin POR 2007-2013.

Programele Operaţionale (PO) reprezintă o detaliere sectorială a investiţiilor de efectuat în

diferite domenii. Acestea trebuie pregătite, finalizate de un minister sau instituţie publică

responsabilă cu elaborarea mai multor politici. Programele şi instituţiile responsabile: Pentru

resurse umane, ministerul responsabil este MMSSF. Programul Operaţional Regional, coordonat

de MIE, va fi implementat efectiv prin ADR.

55

Programul dedicat transporturilor, implementat de către ministerul de resort, cu ajutorul

instituţiilor specializate: CFR, Agenţia Naţională a Drumurilor etc. Un alt PO este dedicat

protecţiei mediului şi este gestionat de Ministerul Mediului. Unul din cele mai importante PO, de

Competitivitate, va fi gestionat de MEC. Va mai exista un program dedicat asistenţei tehnice,

pregătirii instituţionale, gestionat de MFP.

Acesta a fost necesar din cauza dificultăţilor semnalate în celelalte state membre. Din acelaşi

motiv, va mai exista un program dedicat instituţiilor statului, pentru ca acestea să ajungă să

funcţioneze similar celorlalte state membre.

BIBLIOGRAFIE

Albu Cornel, Andreescu Eugen, Carata Viorel - Piata comuna si perspectiva anului 2007,

Bucuresti, 2005.

Alexandrescu Gr., Popa V. - Posibile arhitecturi institutionale europene, Editura

Universitatii Nationale de Aparare, Bucuresti, 2004.

Andresan-Grigoriu Beatrice, Stefan Tudorel - Drept comunitar, Editura C. H. Beck,

Bucuresti, 2007.

Anghel M. Ion - Personalitatea juridica si competentele Comunitatilor Europene / Uniunii

Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2007.

Arvatu Cristina, Ionescu Daniela, Lucinescu Ioan Codrut, Cinca Sanda, Luca Ruxandra,

Campean Calin - Romania si Uniunea Europeana. Cronologie istorica, Editura Institutului de

Stiinte Politice si Relatii Internationale, Bucuresti, 2004.

Avram Cezar, Radu Roxana, Gaicu Laura - Uniunea Europeana. Trecut si prezent, Editura

Universitaria, Craiova, 2006.

Avram Cezar, Radu Roxana, Pirvu Gheorghe, Gruescu Ramona - Romania si exigentele

integrarii europene, Editura Alma, Craiova, 2007.

Avram Ion - Uniunea Europeana si aderarea Romaniei, Editura Sylvi, Bucuresti, 2001.

Baluta Oana, Balan Catalin - Justitie si Afaceri Interne, Editura Tritonic, Bucuresti, 2007.

Barbulescu Iordan Gheorghe - De la Comunitatile Europene la Uniunea Europeana, Editura

Trei, Bucuresti, 2001.

56

Barbulescu Iordan Gheorghe - UE de la national la federal, Editura Tritonic, Bucuresti,

2005.

Barbulescu Iordan Gheorghe - UE de la economic la politic, Editura Tritonic, Bucuresti,

2005.

Barbulescu Iordan Gheorghe - Politicile extinderii, Editura Tritonic, Bucuresti, 2007.

Barbulescu Iordan Gheorghe - Sistemul institutional, Editura Tritonic, Bucuresti, 2007.

Badescu Ilie (coord.)- Geopolitca integrarii europene, Editura Universitatii din Bucuresti,

Bucuresti, 2003.

Bârsan Corneliu - Drept institutional comunitar, note de curs predate în anul de învatamânt

1993-1994 studentilor de la Facultatea de Drept, Bucuresti.

Bârsan Maria - Integrarea economica europeana, vol. I, „Introducere în teorie si practica”,

Ed. Carpatica, Cluj-Napoca, 1995.

Bidilean Vidu - Uniunea Europeana: institutii, politici, activitate, Editura Agroprint,

Timisoara, 2000.

Birzea Cezar - Politicile si institutiile Uniunii Europene, Editura Corint, Bucuresti, 2001.

Blidaru Gheorghe, Florea Paul Tiberiu - Banca Europeana de Investitii. Promotorul

dezvoltarii Uniunii Europene, Editura Bibliotheca, Targoviste, 2006.

Booker Christopher, North Richard - Uniunea Europeana sau Marea amagire. Istoria secreta

a constructiei europene, Editura Antet, Filipestii de Targ, 2004.

Bukovski Vladimir - Uniunea Europeana... o noua URSS?, Editura Vremea, Bucuresti,

2006.

Busek Erhard, Werner Mikulitsch - Uniunea Europeana si drumul catre rasarit, Editura

Institutul European, Iasi, 2005.

Calin Razvan, Teodor Cristian - Politica de mediu, Editura Tritonic, Bucuresti, 2007.

Carp Radu - Proiectul politic european, de la valori la actiune comuna, Editura Universitatii

din Bucuresti, Bucuresti, 2006.

Cociuban Aristide - Extinderea Uniunii Europene si România, Editura Apimondia,

Bucuresti, 2002.

Cociuban Aristide - Piata unica europeana - cele patru libertati fundamentale, ESEN-2, IEM,

Bucuresti, 2002.

57

Coman Ramona, Dobre Anna-Maria (coord.) - Romania si integrarea europeana, Institutul

European, Iasi, 2005.

Constantinescu Mihai, Nicolae Serban, Amzulescu Marius - Parlamentele europene, Editura

Fundatiei România de Maine, Bucuresti, 2003.

Corbett Richard, Jacobs Francis, Shackleton Michael - Parlamentul European, Regia

Autonoma "Monitorul Oficial", Bucuresti, 2007.

Cracana Mihaela, Capatana Marcel - Libera circulatie a persoanelor, bunurilor, serviciilor si

capitalurilor, Editura Tritonic, Bucuresti, 2007.

Daianu Daniel - Pariul Romaniei. Economia noastra: reforma si integrare, Editura

Compania, Bucuresti, 2004.

Daianu Daniel - Ce vom fi in Uniune. Pariul modernizarii Romaniei, Editura Polirom, Iasi,

2006.

Diaconu Nicoleta - Dreptul Uniunii Europene. Partea speciala. Politicile comunitare, Editura

Lumina Lex, Bucuresti, 2007.

Dinu Marin, Socol Cristian, Merinas Marius - Mecanisme de convergenta si coeziune,

Editura Economica, Bucuresti, 2005.

Dinu Marin, Socol Cristian, Niculescu Aura - Fundamentarea si coordonarea politicilor

economice in Uniunea Europeana, Editura Economica, Bucuresti, 2006.

Dobre Ana Maria, Coman Ramona (coord.) - Romania si integrarea europeana, Institutul

European, Iasi, 2005.

Dragos Dragos Cosmin- Uniunea Europeana. Instituii. Mecanisme, Editura All Beck,

Bucuresti, 2005

Fuerea Augustin - Manualul Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006.

Gheorghe Carmen Adriana - Drept bancar european, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2008.

Ghica Luciana Alexandra - Romania si Uniunea Europeana, Editura Meronia, Bucuresti,

2006.

Gornig Gilbert, Rusu Ioana Eleonora - Dreptul Uniunii Europene, Editura C. H. Beck,

Bucuresti, 2006;

Gyula Fabian, Mihu Nicolae, Veress Emod - Parlamentul European, Editura Wolters

Kluwer, Bucuresti, 2007.

58

Ignatoiu-Sora Manuela - Egalitate si nondiscriminare in jurisprudenta Curtii Europene de

Justitie, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2008.

Ionescu Claudia, Toderas Nicolae - Politica de dezvoltare regionala, Editura Tritonic,

Bucuresti, 2007.

Jinga Ion - Uniunea Europeana in cautarea viitorului. Studii europene, Editura C. H. Beck,

Bucuresti, 2008.

Jozon Monika - Raspunderea pentru produse defectuoase in Uniunea Europeana, Editura C.

H. Beck, Bucuresti, 2007.

Matusescu Constanta - Constructia europeana. Evolutia ideii de unitate europeana, Editura

Bibliotheca, Targoviste, 2007.

McGiffen P. Steven - Uniunea Europeana. Ghid critic, Regia Autonoma Monitorul Oficial,

Bucuresti, 2007.

Nita Ion - Economia tarilor membre ale Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti,

2007.

Popa Cristian - Justitita europeana. Dimensiuni, putere, perspective, Editura Concordia,

Arad, 2007.

Serban Radu - Romania in Uniunea Europeana, Editura Tribuna Economica, Bucuresti,

2007.

http://infoterra.mappm.ro/integrare/comp1/FEDER.htm

http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/

articleID_5828/Interviu-Din-2007-fonduri-UE-pentru-tot-ce-ti-treceprin-cap.html

http://www.adrnordest.ro

Pagina de Internet a Delegaţiei Comisiei Europene în România:

http://www.infoeuropa.ro

Pagina de Internet a Direcţiei Generale pentru Extindere a Comisiei

Europene: http://europa.eu.int/comm/enlargement/financial_assistance.htm;

Pagina de Internet a Ministerului Finanţelor Publice: http://www.mfinante.ro,

Site-l EuropeAid: http://europa.eu.int/comm/europeaid/index_en.htm,

Pagina de Internet a Agenţiei Naţionale Sapard: http://www.sapard.ro

59

http://europa.eu.int/comm/europeaid/index_en.htm

http://www.mfinante.ro/

http://www.infoeuropa.ro/

http://www.adrnordest.ro/

http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_5828/Interviu-Din-2007-fonduri-UE-pentru-tot-ce-ti-treceprin-cap.html

http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_5828/Interviu-Din-2007-fonduri-UE-pentru-tot-ce-ti-treceprin-cap.html

http://infoterra.mappm.ro/integrare/comp1/FEDER.htm

proiect cercetare-rolul institutiilor administratiei publice in cresterea capacitatii de absorbtie a...

Documents