UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA,BUCURESTI

FACULTATEA :MANAGEMENT

SPECIALIZARE :INGINERIE ECONOMICA SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI

AGROTURISM

TEMA PROIECT :Oganizarea si amenajarea turistica a spatiului geografic din localitatea

HOREZU,judetul VALCEA

INDRUMATOR HONTUS ADELAIDA

STUDENTE :BRUTARU RALUCA MARIA

SI ROTARIU MIHAELAGRUPA 8213

LOCALITATEA HOREZU

Orasul Horezu, vatra de cultura si civilizatie, se inscrie ca unul dintre punctele turistice importante din tara noastra. Este mentionat pentru prima oara in documentul dat la Ramnic la 5 septembrie 1487 de catre voievodul Vlad Calugarul. Satul este apoi donat de Constantin Brancoveanu Manastirii Hurez. Asezarea se dezvolta ceva mai mult dupa anul 1780, cand devine cunoscut sub numele de "Targul Horezu", data de la care devine centru de plasa, apoi resedinta de raion. Prima scoala a luat fiinta in 1832. Odata cu noua impartire administrativ teritoriala din 1968, localitatea este declarata oras si de atunci cunoaste o rapida ascensiune pe treptele urbanizarii.Localitatea se afla in centrul depresiunii Horezu si este marginita la nord de Muntii Capatanii, cu vf. Ursu de 2124 m, la sud de Magura Slatioarei cu 767 m si dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, pe raurile Luncavat, Ramesti si Romani.Teritoriul administrativ al orasului cuprinde un numar de 7 localitati, orasul resedinta Horezu si 6 sate apartinatoare: Romanii de Jos, Romanii de Sus, Ramesti, Ifrimesti, Tanasesti si Ursani. Se invecineaza la nord cu comuna Malaia, la est cu comuna Costesti, la sud-est comuna Tomsani, la sud comuna Maldaresti, iar la vest comuna Vaideeni.Ca sa ajungi la Horezu, venind dinspre Bucuresti, Ramnicu Valcea este o destinatie obligatorie. De aici, pe linia de centura a orasului, urmand indicatorul de Targu Jiu, ajungi in soseaua principala care duce la Horezu.

Judetul Vâlcea se afla în partea central-sudica a României si este situat pe pantele sudice ale Carpatilor Meridionali. Pozitionat oarecum în centrul tarii, are o suprafata de 5.765 kmp., reprezentând 2,4 % din suprafata României si o populatie de 413.570 locuitori (date provizorii de la recensamântul populatiei din 18 martie 2002), care detine o pondere de 1,9 % din populatia tarii. În judetul Vâlcea se pot delimita 4 zone mari de interes turistic deja consacrate, respectiv : "turismul montan ; "statiunile balneoclimaterice", "turismul cultural si monahal" si în sfârsit "agroturismul". Acestora le putem adauga înca o destinatie turistica si anume "turismul sportiv si de agrement" (vânatoarea si pescuitul).   Tinuturile mirifice, de basm si de legenda, cu un pitoresc fara seaman cu care bunul Dumnezeu a înzestrat judetul Vâlcea, au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea în valoare a acestui tezaur de nepretuit.   Zona montană, reprezentând 1/3 din suprafaţa judeţului, oferă atracţii formidabile : chei, cascade, peşteri, peste 80 de trasee marcate şi întreţinute, posibilitatea practicării alpinismului, schiului, pescuitului şi vânătorii sportive, precum şi numeroase puncte belvedere. Turismul montan beneficiază de condiţii deosebite de cazare şi petrecere a vacanţelor în staţiunile de acum celebre, Voineasa şi Vidra.   În cadrul grupei montane Parâng - Cindrel se înscrie pitoreasca Vale a Lotrului, aflată între Munţii Lotrului (2244 m) şi Munţii Latoriţei (2.063m). Se impun privirii peisaje alpine deosebite: forme glaciare sălbatice, asemănătoare cu cele din Alpi, defileul şi cataractele Lotrului, lacurile glaciare din apropierea Obârşiei Lotrului,

lacurile de la Galbenu şi Petrimanu.   Armonia teritoriului, priveliştile de o rară frumuseţe din defileele Oltului, Lotrului, Lotrişorului şi Bistriţei, salba de lacuri de acumulare, dintre care nu putem să nu amintim Brădişorul şi Vidra, pârtiile de schi şi traseele turistice, toate la un loc fac ca turistul să se simtă bine şi să revină în aceste locuri.Zona montana a judetului Valcea cuprinde de fapt patru perimeter oarecum distincte:

Statiunile de pe Valea Lotrului,respectiv Voineasa,Vidra,Obarsa Lotrului ; Ţara Loviştei din stânga Oltului, pe culoarul Curtea de Argeş, Suici, Perişani,

Câineni ; Parcul Naţional Cozia; Zona Munţilor Căpăţânii;

Fiecare dintre aceste patru perimetre are probleme specifice care pot fi însă rezolvate pe termen mediu, astfel încât resursele turistice naturale şi antropice de care dispun să poată fi puse în valoare prin activităţi de turism.

a) Resurse hidrotermale   Prin numărul mare de izvoare de ape minerale, datorită calităţii lor, sunt recunoscute de medicii şi turiştii români şi străini ca fiind tămăduitoare a celor mai diverse afecţiuni, făcând de secole adevărate minuni.  Bogăţia de izvoare de ape minerale care abundă unele zone geografice şi peisajul pitoresc pe care-l "scaldă" se etalează cu măreţie în staţiunile balneoclimaterice de renume ale judeţului Vâlcea : Călimăneşti - Căciulata, Băile Olăneşti, Băile Govora , Ocnele Mari - Ocniţa, cunoscute nu numai în Europa, ci în întrega lume, cu o carte de vizită impresionantă. Toate aceste daruri cu care bunul Dumnezeu a înzestrat judeţul Vâlcea, au favorizat dezvoltarea turismului, în primul rând balnear.

BAILE OLANESTIStaţiune situată la poalele munţilor Carpaţi la 20 km nord - vest de Râmnicu Vâlcea, este singurul loc din ţară unde se efectuează tratament pentru desensibilizarea organismului la bolnavi cu diverse afecţiuni alergice, prin injecţii cu apă minerală izotonă; de asemenea apele minerale bogate în substanţe multiple fac adevărate minuni în tratarea unui spectru larg de afecţiuni în cura internă şi externă, ale tubului digestiv, rinichilor şi căilor urinare, boli de nutriţie, afecţiuni ale pielii, ale sistemului nervos periferic, ale bolilor profesionale.   Calitatea curativă a apelor cu o mineralizare de 3-18 grame/litru rivalizează cu cele ale unor staţiuni de peste hotare, ca: Hall Weissbaden, Aix-la Chapelle, Aix les Bains, Baden-Baden sau Karlovy - Vary.   Apele minerale de la Olăneşti au fost analizate din punct de vedere chimic încă din anul 1830. În anul 1873 au fost medaliate cu aur la Expoziţia Internaţională de la Viena.   Prin aşezarea sa geografică, climă, acţiunea terapeutică a apelor minerale, Staţiunea Băile Olăneşti beneficiează de toate caracteristicile unei zone turistice complexe, turismul reprezentând şansa dezvoltării oraşului şi punerea lui în valoare atât pe plan naţional cât şi internaţional.

STATIUNEA CALIMANESTI CACIULATAEste staţiune balneoclimaterică,situată pe DN7 la 18km de Râmnicu Vâlcea, la altitudinea de 260 m.Frumoasa staţiune dispune de izvoare reci şi fierbinţi care ţâşnesc de la o adâncime de 1.200 m şi sunt captate cu ajutorul unor sonde de mare adâncime.  Apele minerale ale staţiunii Călimăneşti - Căciulata sunt atermale, ieşind din pământ la temperatura de 5-14 grade Celsius cu excepţia izvorului Bivolari, care este mezotermal - cu o temperatură de     19-23 grade Celsius.Din punct de vedere al compoziţiei chimice, apele minerale sunt: sulfuroase, clorosodice, calcice, magnezice, bromurate şi iodurate.

   Unele din izvoarele cu ape minerale atermale şi termale se folosesc pentru cură internă, iar altele sub formă de băi minerale, pulverizaţii inhalaţii, irigaţii în tratamentul intern al afecţiunilor gastro-intestinale, de rinichi, metabolice şi nutriţie sau în cură externă (băi calde sau reci) în bolile terapeutice, echivalând cu cele din Aix-les Bains, Eaux-Banes sau Baden - Baden.   Pentru a evidenţia calităţile terapeutice ale acestor ape, trebuie să amintim că doctorul francez Joseph Caillat care în 1854 a poposit o vreme pe meleaguri valahe, a procedat în anul 1859 la analiza apelor minerale de la Călimăneşti, iar în anul 1869 împăratul Franţei, Napoleon al III-lea, la recomandarea doctorului Carol Davilla, s-a tratat cu apă minerală dusă cu diligenţa, de la izvoarele din Călimăneşti.

  

BAILE GOVORA

Este un oraş predominant balneoclimateric şi turistic de interes naţional. Staţiunea este aşezată la o altitudine de peste 360 m, la adăpostul unor dealuri împădurite de fag şi stejar într-un climat puternic ionizat.  Băile Govora este singura staţiune din România unde raportul dintre aeroionii pozitivi şi cei negativi este egal cu 1.  Apele minerale clorosodice, iodate, bromurate, sulfuroase, slab concentrate, ca şi

nămolul mineral sunt indicate în tratamentul aparatului locomotor, respirator, ORL, sistemului nervos periferic.   Înfiinţată în anul 1886, staţiunea Băile Govora este considerată una dintre cele mai bogate staţiuni în ape iodurate şi bromurate din lume, a doua din Europa.  Este unica staţiune din ţară în care se află ape minerale cu o compoziţie chimică diferenţiată ca : ape sărate iodurate, bromurate, sulfuroase foarte concentrate, izvoare crenoterapie cu ape hipotone, sulfuroase, bicarbonate, sodice, calcice şi magneziene.  Apele izvoarelor de cură internă slab mineralizate sunt caracterizate printr-o concentraţie mică de hidrogen sulfurat şi clor, dar bogate în bicarbonaţi.Staţiunea dispune de instalaţii pentru băi calde cu ape sulfuroase şi iodate, instalaţii pentru împachetări cu nămol, băi cu acid carbonic, ultra-sono-aerosoli, săli de cultură fizică medicală, instalaţii pentru fizioterapie şi biuvete pentru cură internă.Turismul balnear din această staţiune se realizează cu ajutorul structurilor de primire turistice construite în ultimii 30 de ani şi anume: 5 hoteluri cu o capacitate de cazare de 1328 de locuri;14 vile cu o capacitatede cazare de 430 de locuri;3 campinguri cu o capacitate de cazare de 128 de locuri;

b) Rezervatii naturale

Rezervaţiile naturale din Munţii Coziei, Munţii Buila - Vânturariţa şi Munţii Căpăţânii, constituie o altă componentă de mare importanţă a resurselor turistice naturale, cea mai reprezentativă fiind Parcul Naţional Cozia. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 17.000 hectare şi include spaţii importante din Masivul Cozia şi din nord-vestul Munţilor Căpăţânii. Parcul reprezintă o arie cu o valoare peisagistică deosebită, în care mediul natural nu a suferit modificări însemnate şi în care se menţine un echilibru între factorii de mediu şi activitatea umană.   Aici sunt ocrotite ca monumente ale naturii o serie de specii rare din flora şi fauna României, ca: iedera albă, floarea de colţ, laleaua pestriţă, râsul, capra neagră, cerbul, cocoşul de munte.În cadrul grupei montane Parâng - Cindrel întâlnim peisaje alpine deosebite: forme glaciare sălbatice, asemănătoare cu cele din Alpi, defileul şi cataractele Lotrului, lacurile glaciare din apropierea Obârşiei Lotrului, lacurile de la Galbenu şi Petrimanu.   Renumite sunt şi frumoasele staţiuni montate de pe Valea Lotrului, respectiv Voineasa, Vidra şi Obârşia Lotrului.

VOINEASA

Staţiunea Voineasa se întinde pe o suprafaţă de 15 ha., fiind amplasată pe valea râului Lotru, la poalele muntelui, pe platoul "Poduri", la o altitudine de circa 650 m.

faţă de Marea Neagră. Caracteristicile acestei staţiuni sunt : zonă montană, cu resurse naturale şi altitudine moderată, climat subalpin blând, cu veri răcoroase şi ierni blânde atracţii deosebite: pescuit în râurile Lotru, Voineşiţa şi în lacul Brădişor, vânătoare în pădurile din împrejurimi atracţii deosebite: pescuit în râurile Lotru, Voineşiţa şi în lacul Brădişor, vânătoare în pădurile din împrejurimi; zonă bine împădurită, propice exploatărilor forestiere.  Baza turistică a staţiunii este formată din următoarele structuri de primire turistice:

21 vile single şi duplex cu o capacitate de 716 locuri8 hoteluri cu o capacitate de 1612 locuri2 unităţi cuprinse în circuitul agroturistic cu 8 locuri

40 căsuţe la Obârşia Lotrului

Din capacitatea de cazare şi masă de peste 2000 de locuri pe zi, nu se ocupă decât maxim 1000 -1500 locuri pe zi, în funcţie de sezon.   Deşi staţiunea este situată în zonă montană, unde se pot practica şi sporturi de iarnă, în sezonul rece numărul turiştilor este scăzut, perioadele februarie-mai, septembrie- decembrie sunt considerate perioade extrasezon, iar sezonul cald rămâne sezon de vârf.    Problema cu care se confruntă Staţiunea Voineasa este lipsa de fonduri pentru acoperirea integrală a lucrărilor de modernizare şi dotare cu mobilier de calitate. Pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti în staţiune şi în zona turistică, se impune a se acţiona în următoarele direcţii:

modernizarea bazei materiale din turism, respectiv a bazei de cazare şi tratament;

amenajarea unei baze corespunzătoare de agrement pentru sporturile de iarnă, cât şi pentru celelalte activităţi sportive;

oferirea pe toate căile (publicitate, internet, afişare), de informaţii privind traseele turistice din zonă

VIDRA

Staţiunea Vidra are o suprafaţă de 24 ha., fiind amplasată pe munţii Puru la o altitudine de 1300 m, având în imediata vecinătate lacul de acumulare Vidra, cel care colectează toate apele din munţii apropiaţi, punând în funcţiune cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interioare: Uzina Electrică Lotru Ciunget, cu o putere instalată de 510 MW.   Statiunea staţiune dispune de circa 1000 locuri de cazare, dar nefiind terminate lucrările de investiţii, o bună parte din spaţiile de cazare nu sunt funcţionale. Totuşi, în perioadele de sezon pot beneficia 400-500 turişti de spaţiile de cazare şi masă ale staţiunii. Acest obiectiv turistic, ca de altfel şi Staţiunea Voineasa, sunt sub

administrarea Confederaţiei Sindicatelor din România. SIND ROMÂNIA - Filiala Olăneşti a modernizat 4 vile din Staţiunea Vidra, ridicând calitatea serviciilor de cazare la 3 - 5 stele, iar Staţiunea Voineasa a rămas clasificată la 1-2 stele pentru hoteluri şi 3 stele pentru vile.  Caracteristicile principale ale acestei staţiuni sunt:

zonă montană, recomandată atât în sezonul rece cât şi în cel cald, cu un peisaj şi resurse naturale deosebite, propice practicării sporturilor de iarnă (datorită abundenţei ninsorilor), altitudine 1400

1450 m, cu aer puternic ozonat, bogat în ioni negativi şi esenţe volatile de brad, grad de poluare zero

în anotimpul de iarnă, pachetul de atracţii sportive poate fi întregit cu alunecarea pe schiuri în toate zonele turistice enumerate mai sus şi cu precădere în Staţiunea Vidra, unde funcţionează un telescaun şi a fost amenajată şi o pârtie de schi care are peste 1300 m, încă neomologată. Pentru copii funcţionează tot în Vidra un baby schi

Atracţii deosebite: pescuit de păstrăvi în Râul Lotru şi în lacul Vidra , vânătoare în împrejurimi

  În perspectivă, prin amenajări specifice ale luciului de apă a Lacului Vidra, există posibilitatea practicării schiului nautic şi a altor sporturi pe apă.  Trebuie însă menţionată necesitatea urgentării următoarelor măsuri:

finalizarea construcţiei bazei materiale

alte amenajări, dotări şi modernizări

OBARSIA LOTRULUIStaţiunea Obârşia Lotrului în suprafaţă de 3 ha., la circa 40 km. de Voineasa, având o altitudine de peste 1400 m, este popas de trecere între judeţele Vâlcea şi Hunedoara, aflându-se la doar 30 km. de oraşul Petroşani. Trebuie apreciat faptul că toate cele trei puncte turistice urmăresc acelaşi curs de apă, râul Lotru cât şi DN 7 A, care leagă localităţile Brezoi - Novaci şi Petroşani - Sebeş în extremitatea nord vestică a judeţului nostru în apropierea staţiunii Obârşia Lotrului. Acest obiectiv turistic poate oferi cu predilecţie în sezonul cald, iunie-septembrie, circa 100 locuri de cazare şi masă, pentru împătimiţii după aer curat, odihnă activă-drumeţii şi excursii în împrejurimi, având ca traseu izvoarele Lotrului (obârşia) - Lacul Gâlcescu, conturul lacului Vidra, noile puncte turistice de la Lotrioara şi Rânca. Pescarii îşi pot satisface hobby-ul, pescuind păstrăvi indigeni din apele lacurilor din împrejurimi, iar vânătorii întâlnesc animale şi păsări variate, potrivit biotopului specific zonei alpine.  Pentru atracţia şi particularităţile floristice şi peisagiste admirabile, s-au constituit şi câteva rezervaţii naturale în punctele Gâlcescu, Miru-Bora şi Cristeşti.  Caracteristicile principale ale acestei staţiuni sunt:

zonă montană, recomandată atât în sezonul rece cât şi în cel cald, cu un peisaj şi resurse naturale deosebite, altitudine peste 1400 m, aer puternic ozonat, bogat în ioni negativi şi esenţe volatile de brad, grad de poluare zero

atracţii deosebite: pescuit de păstrăvi în râul Lotru, vânătoare în împrejurimi, vizitarea lacului glaciar Gîlcescu

   Pentru aceste calităţi şi pentru frumuseţea zonei, staţiunea este apreciată şi căutată de un număr mare de turişti, deşi se confruntă cu probleme vizând:

baza materială limitată, în prezent existând doar un camping cu un număr de 40 de căsuţe

inexistenţa unei baze de agrement

inexistenţa informaţiilor privind traseele turistice din zonă

Reteaua hidrografica

Principalul curs de apa care strabate teritoriul judetului Valcea este Oltul si afluentii acestuia. Oltul strabate circa 130 km din suprafata judetului, de la Raul Vadului pana la Tighina. In regiunea depresiunii Lovistei, Oltul primeste apele raurilor Calinesti, Urii, Robesti, Saracinesti, Lotru, Valea Satului, Boia, Titesti si Baiasu. Lotrul strabate judetul pe o suprafata de 80 km si aduna apele afluentilor Voinesita, Latorita, Vasilatu si Pascoaia iar Oltetul strabate 85 km din teritoriul judetului. Dintre lacurile aflate pe teritoriul judetului predomina lacurile de provenienta glaciara aflate in bazinul Latoritei: Muntinelul Mic, Iezerul Latoritei, Singuraticul si Cioara precum si cele din muntii de la Obarsia Lotrului. lacurile sarate sunt cele de la Ocnita si Ocnele Mari iar lacurile artificiale amenajate ca urmare a constructiei hidrocentralelor sunt: Vidra, Calimanesti, Babeni, Daesti, si Bradisor.

Lacul Bradisor

Lac antropic, cu o suprafata de 230 ha si un volum de 8,0 mil. mc.

Lacul Vidra

Lac de acumulare. Lac antropic fondat in 1972, volum 340 mil. m3, suprafata 940 ha, lungime 9 km. Lacul este inconjurat de paduri de molid. Ichtiofauna.

Clima

Varietatea formelor de relief influenteaza clima temperat continentala caracteristica judetului Valcea intalnindu-se nuante ale climatului montan deluros specific depresiunii Lovistei si a vaii Oltului. La altitudini de peste 2.000 m temperaturile scad sub 00C, precipitatiile depasesc 1.200 mm/an iar vanturile cu orientarenord-vest sunt puternice. La altitudini medii si mici temperatura medie variaza intre 2-60C, vanturile bat in lungul vailor, iar media precipitatiilor are valori cuprinse intre 800-1.200 mm/an. In regiunea dealurilor subcarpatice, temperatura are valorile cuprinse intre 4-80C iar precipitatiile ating 600-800 mm/ anual. Pe valea Oltului si in depresiunea Lovistei clima este mai blanda decat in restul teritoriului.

Vegetatia si flora

In functie de relief si clima, vegetatia caracteristica teritoriului valcean este repartizata dupa zonarea acestora. In regiunile montane, pe cele mai inalte culmi predomina flora alpina si subalpina. Dintre speciile care cersc aici se intalnesc: salcia pitica, violeta, bujorul de munte si floarea de colt - ultimele declarate monumente ale naturii.Zona forestiera este specifica regiunilor deluroase, acoperind circa 45% din suprafata judetului. Padurile de molid cresc in etajul subalpin, pe linga arbusti ca: macrisul, afinul s.a. Padurile de foiase acopera zona montana si o parte a dealurilor subcarpatice si piemontane. Dintre speciile de arbori care compun etajul foioaselor predomina fagul, mesteacanul, carpenul, alunul si paltunul de munte.La altitudinile din zona colinara si de campie cuprinse intre 300-700 m, predomina stejarul pedunculat, ulmul si carpenul.

Parcuri naturale

Cheile Bistritei

Cheile Bistriţei (1200m lungime) se afla in apropierea localitatii Costesti si sunt cele mai înguste chei în calcare din România fiind declarate rezervaţie naturală. Drumul forestier prin cheile Bistriţei urcă la izvoarele Bistriţei în Munţii Căpăţânii sub vârful Zmeuratului cu o înălţime de 1938 m.

Accesul spre chei se face pe langa Manastirea Bistrita, de pe drumul judetean Costesti-Bistrita. Pe langa relieful sapat de rau in calcarele munilor Arnota, un punct de atractie il constituie cele 22 de pesteri, dintre care cele mai cunoscute sunt Pestera Ursilor si Pestera Liliecilor. Intrarea in chei este marcata de crucea de piatra de circa 5m sculptata in basorelief.

Peste 450 de specii de plante se regasesc in vegetatia specifica a cheilor Bistritei.

- Rezervatia naturala Cozia-Lotrisor, Muntii Cozia si Capatanii;- Parcul National Buila-Vanturarita.

Fauna

Teritoriul judetului Valcea dispune de o fauna bogata si variata, etajata in functie de relief si conditiile climatice.In zona alpina se intalnesc pasari si animale rare: vulturul plesuv brun, cinteza alpina, capra neagra, alaturi de vipera comuna si soparla de munte. Fondul cinegetic este bogat reprezentat de specii cum ar fi: cerbul, rasul, caprioara, jderul, ursul, pisica

salbatica, mistretul, ierunca, cocosul de munte s.a. fauna piscicola este reprezentata de scobar, pastrav si boistean.

Judetul Valcea este situat in zona central sudica a Romaniei. Suprafata sa este de 2,4% din Romania, din care jumatate este acoperita de paduri. Judetul Valcea, margunit la nord de Muntii Carpatii Meridionali, reuneste toate formele de relief: muntii(2200 m altitudine), platouri si dealuri, vai propice agriculturii. Reteaua hidrografica este bogata, raul Olt traverseaza judetul Valcea pe o lungime de 130 km, adunand numeroase alte cursuri de apa. Judetul are doua municipii: Ramnicu Valcea si Dragasani, 6 orase: Calimanesti, Brezoi, Horezu, Ocnele Mari, Baile Olanesti, Baile Govora. Judetul Valcea este mentionat intr-un document datat din 8 ianuarie 1392, prin care Mircea cel Batran, Voeivodul Tarii Romanesti (1836-1418), acorda dreptul de crestere a albinelor in judetul Valcea, Manastirii Cozia. Teritoriul judetului, foarte bine organizat din punct de vedere administrativ si locuit din timpuri stravechi, dupa cum atesta descoperile arheologice. Regiunile pitoresti  si apele minerale au contribuit la dezvoltarea turismului. Apele minerale de la Calimanesti-Caciulata, Baile Govora si Baile Olanesti sunt folosite in tratamentul numeroaselor boli. Reteaua turistica consta in monumente culturale, istorice si arhitectonice, multe fiind unice, cum ar fi manastirile Cozia, Horezu, Govora, Bistrita, Dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota cat si Palatul Epicopal al Ramnicului. De asemenea se mai gasesc pe Valea Oltului, campuri geto-dacice si daco-romane, Cetatea Buridava sau Calea lui Traian. Rezervatiile naturale situate la Cozia, Buila, Vanturita si in Muntii Capatana, sunt protejate ca monumente ale naturii , adapostind specii de flora si fauna rare. In judetul Valcea sunt 6 muzee. Cel mai mare este Muzeul de Istorie din Ramnicul Valcea, cu 50000 de exponate care arata istoria romanilor pe acest pamant. Alte muzee interesante sunt: Memorialul Nicolae Balcescu, aflat in satul sau natal; Muzeul de Arta Ramnicu Valcea, muzeul Gheoghe Magheru din Troianu, Casa Memoriala Anton Pann, Colectia arheologica, carti vechi si arta medievala de la Govora, Muzeul Vinului din dragasani, Colectia de arta populara etnografica din Bujoreni; Colectia Inatesti, Colectia "Gh. D. Anghel" din Costesti; Expozitia "Gib I. Mihaescu" din Dragasani;  Colectia Etnografica din Irimesti. Vegetatia si flora

In functie de relief si clima, vegetatia caracteristica teritoriului valcean este repartizata dupa zonarea acestora. In regiunile montane, pe cele mai inalte culmi predomina flora alpina si subalpina. Dintre speciile care cersc aici se intalnesc: salcia pitica, violeta, bujorul de munte si floarea de colt - ultimele declarate monumente ale naturii.Zona forestiera este specifica regiunilor deluroase, acoperind circa 45% din suprafata judetului. Padurile de molid cresc in etajul subalpin, pe linga arbusti ca: macrisul, afinul s.a. Padurile de foiase acopera zona montana si o parte a dealurilor subcarpatice si piemontane. Dintre speciile de arbori care compun etajul foioaselor predomina fagul, mesteacanul, carpenul, alunul si paltunul de munte.La altitudinile din zona colinara si de campie cuprinse intre 300-700 m, predomina stejarul pedunculat, ulmul si carpenul.

Fauna

Teritoriul judetului Valcea dispune de o fauna bogata si variata, etajata in functie de relief si conditiile climatice.In zona alpina se intalnesc pasari si animale rare: vulturul plesuv brun, cinteza alpina, capra neagra, alaturi de vipera comuna si soparla de munte. Fondul cinegetic este bogat reprezentat de specii cum ar fi: cerbul, rasul, caprioara, jderul, ursul, pisica salbatica, mistretul, ierunca, cocosul de munte s.a. fauna piscicola este reprezentata de scobar, pastrav si boistean.