MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA COLEGIUL

NAŢIONAL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

CATEDRA DISCIPLINE PARACLINICE, IGIENICE ŞI EPIDEMIOLOGIE

PROIECTE DE LUNGĂ DURATĂA PROFESOAREI DE BIOCHIMIE CLINICĂ CU TEHNOLOGIA

INVESTIGAŢIILOR BIOCHIMICE

MADAN NADEJDA

CHIŞINĂU - 2010

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MODOVA CABINETUL INSTRUCTIV-METODIC REPUBLICAN COLEGIUL NAŢIONAL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

' „ A P R O B , ,r .VICEMINISTRU

Boris GOLOVIN2007

PROGRAMA

Disciplina : Biochimie clinică cu tehnologia investigaţiilor biochimice Specialitatea: Medicină generală - 1701 Calificarea : Felcer-laborant Durata studiilor : 3 ani

Chişinău 2007

1 .Programa este elaborată de profesorii Colegiului Naţional de Medicină şi Farmacie Nadejda Madan, Elena Eni

2. Programa a fost discutată la şedinţa catedrei Discipline paraclinice Procesul verbal Nr. J_ din . f " 2 0 0 7 Şef catedră : Nadejda Madan

3. ACCEPT Director adjunct didactic CNMF

Svetlana Cobîleanschi2007

4. COORDpNAT Şef Ca^met mstructiv-Metodic Republican

Cecilia Badrajan~ 3 ~Q_ ” j cX. 2007

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa este elaborată în conformitate cu planul de studii pentru pregătirea specialiştilor în diagnosticul de laborator şi include toate compartimentele de bază la disciplină.Succesiunea temelor permite acumularea cunoştinţelor într-un mod logic şi contribuie la dezvoltarea gîndirii inductive. Programa include: notă de prezentare, obiectivele disciplinii, integrare interdisciplinară, blocul de conţinut, bibliografie. Materialul teoretic ce se susţine la orele de curs reprezintă o informaţie de sinteză cu caracter practico-aplicativ, necesar studenţilor pentru înţelegerea şi însuşirea materialului prezentat în toate lucrările de laborator.

Programa include metode avansate şi contemporane de investigaţii biochimice. Formele de activitate sunt diverse : activi tea individuală, experienţă, situaţii de caz , demonstrţii , calcule matematice , analiza rezultatelor obţinute. Aşa o modalitate impune studentul de a avea o viziune proprie şi insistenţă de a lua decizii în rezolvarea situaţiilor practice. Scopul programei este de a pregăti specialişti pentru diagnosticul de laborator , ce vor activa atît în instituţiile medicale primare cît şi cele specializate.

Conţinutul programei este sistematizat după principiul funcţional pentru a urmări legătura dintre structura şi funcţiile organismului viu , procesele fizico- chimice care le determină şi include toate tipurile de metabolisme , bazele moleculare de transmitere a informaţiei genetice, reglarea proceselor biochimice. Compartimentele programelor sunt axate pe obţinerea cunoştinţelor de ordin reproductiv şi orientate spre o integrare productivă şi creativă a acestora în diverse contexte.Spre deosebire de programele precedente a fost inclus capitolul -Controlul calităţii investigaţiilor biochimice de laborator, fapt dictat de creşterea continuă a valorii diagnosticului de laborator calitativ în studiul complex medical al pacientului.A

In programă sunt prevăzute subiecte pentru studiu independent,care se vor include în lista temelor pentru evaluare.

Programa la disciplina Biochimie clinică cu tehnologia investigaţiilor biochimice cuprinde tehnici de lucru standartizate, cu un grad major de flexibilitate şi accesibilitate în scopul elaborării programelor de alternativă, reeşind din numărul de ore prevăzut de planul de învăţămînt şi vizînd situaţii concrete de aplicare.

STRATEGII DE PREDARE - ÎNVĂŢARE

Metode informative:• prelegerea• demonstrarea• expunerea• explicaţia• experimentul• problematizarea

Metode formative: activ - participative şi interactive:• lucrare de laborator• experimentul• studiul de caz• problematizarea• observaţia

5

• algoritmizarea• conversaţia

9

• brainstorming-ul• metoda mozaic• metoda soare

Tipuri de lecţii teoretice:• lecţie de formare a capacităţilor de dobîndire a cunoştinţelor• lecţie de formare a capacităţilor de înţelegere a cunoştinţelor• lecţie de formare a capacităţilor de analiză-sinteză a cunoştinţelor• lecţie de formare a capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor• lecţie mixtă

5

Tipuri de lecţii practice:• lecţie de formare a capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor• lecţie de formare a capacităţilor de evaluare a cunoştinţelorMetode de evaluare:Evaluare iniţială ( stabilirea nivelului de pregătire la subiectul dat):

testare, chestionare orală, lucrări de control, situaţii de problemă. Evaluare curentă, formativă: ( se realizează pe parcursul procesului didactic pe secvenţe programate ): lucrări de laborator,observaţie curentă, testare, problematizare, chestionare orală şi programată, exerciţii de conntrol, discuţii libere.

Evaluare finală şi sumativă: examen de promovare, examen de absolvire.

Obiectivele disciplineiObiectivul generali Dobîndirea cunoştinţelor teoretice şi

competenţelor aplicative în domeniu, cultivarea calităţilor etico-morale.Obiective de referinţă:A. La nivel de cunoaştere şi înţelegere.

• Definirea noţiunilor generale de structură şi metabolism a compuşilor organismului uman.

• Caracteristica noţiunilor generale de etiopatogeneză, evoluţie a diverselor afecţiuni ce modifică indicii biochimici de laborator

• Enumerarea documentelor şi ordinelor în vigoare ce reglamentează activitatea laboratoarelor clinico-diagnostice.

• Expunera noţiunilor generale de statistică medicală. • Caracteristica metodelor contemporane în diagnosticul biochimic de

laborator.• Expunera regulelor tehnicii securităţii, regimului sanitar şi antiepidemic în

laboratoarele clinico- diagnostice.• Prezentarea factorilor biologici (vîrsta, genul, timp), regimului alimentar,

preparatelor medicale cu influenţă asupra rezultatelor investigaţiilor biochimice.

• Indicarea cauzelor ce conduc la apariţia erorilor în examenul biochimic de laborator

B. La nivel de aplicare.• Utilizarea tehnicilor de recoltare a materialului biologic pentru

investigaţiile biochimice de laborator.• Dotarea minioficiului pentru examenul biochimic de laborator • Efectuarea tehnologiilor investigaţiilor biochimice de laborator. • Primirea, marcarea şi înregistrarea materialului biologic. • Completarea documentelor de evidenţă şi dare de seamă. • Construirea curbelor etalon pentru investigaţiile biochimice. • Sterilizarea veselei şi a ustensilelor de laborator. • Efectuarea controlului calităţii investigaţiilor biochimice de laborator.

C. La nivel de integrare.• Comunicarea eficientă în echipa de laboprator • Manifestarea responsabilităţii în procesul efectuării investigaţiilor

biochimice de laborator.• Evaluarea activităţii inviduale în cadrul echipei. • Luare de decizii optime în situaţii practice.. • Propunerea iniţiativelor în domeniul implimentării noilor metode de

investigaţii biochimice de laborator.

Nr.d/o

Compartimentele disciplinei?

Biochimie clinică

Integram i interdisciplinarăDisciplina Subiectul

1. Introducere. Organizarea serviciului de laborator

Tehnologia lucrărilor de laborator

Organizarea şi dotarea tehnică a laboratorului de biochimie

2. Chimia proteinelor

Chimia biorganică

Chimia analitică

Componenţa, structura şi proprietăţile fizico-chimice ale proteinelor Metode calitative şi cantitative de analiză a proteinelor

3. Chimia glucidelor

Chimia biorganică

Chimia analitică

Componenţa, structura şi proprietăţile fizico-chimice ale glucidelor Metode calitative şi cantitative de analiză a glucidelor

4. Chimia lipidelor

Chimia biorganică

Chimia analitică

Componenţa, structura şi proprietăţile fizico-chimice ale lipidelor. Metode calitative şi cantitative de analiză a lipidelor

5. Vitamine

Boli interne

Dermatologie

Afecţiuni ale sistemului9

cardiovascular, nervos şi digestiv.Afecţiuni ale dermului

6. Enzime Anatomia şi fiziologia

Boli interne

Date generale despre anatomia glandelor salivare, stomacului, pancreasului, ficatului, inimii. Enzimodiagnostica

7. Metabolismulglucidelor

Endocrinologia Boli interne

Histologia

Diabet zaharat Diagnosticul de laborator ale afecţiunilor hepatice, renale, tubului digestiv, sistemului cardiovascular. Structura ţesutului conjunctiv

Nnd/o

Compartimentele disciplinei:

Biochimie clinică

Imtegrarea interdisciplimarăDisciplina Subiectul

l . Introducere. Organizarea serviciului de laborator

Tehnologia lucrărilor de laborator

Organizarea şi dotarea tehnică a laboratorului de biochimie

2. Chimia proteinelor

Chimia biorganică

Chimia analitică

Componenţa, structura şi proprietăţile fizico-chimice ale proteinelor Metode calitative şi cantitative de analiză a proteinelor

3. Chimia glucidelor

Chimia biorganică

Chimia analitică

Componenţa, structura şi proprietăţile fizico-chimice ale glucidelor Metode calitative şi cantitative de analiză a glucidelor

4. Chimia lipidelor

Chimia biorganică

Chimia analitică

Componenţa, structura şi proprietăţile fizico-chimice ale lipidelor. Metode calitative şi cantitative de analiză a lipidelor

5. Vitamine

Boli interne

Dermatologie

Afecţiuni ale sistemului9

cardiovascular, nervos şi digestiv.Afecţiuni ale dermului

6. Enzime Anatomia şi fiziologia

Boli interne

Date generale despre anatomia glandelor salivare, stomacului, pancreasului, ficatului, inimii. Enzimodiagnostica

7. Metabolismulglucidelor

Endocrinologia Boli interne

Histologia

Diabet zaharat Diagnosticul de laborator ale afecţiunilor hepatice, renale, tubului digestiv, sistemului cardiovascular. Structura ţesutului conjunctiv

8. Metabolismullipidelor

Endocrinologie Boli interne

Obezitate, diabet zaharat Diagnosticul de laborator ale afecţiunilor hepatice, renale, tubului digestiv, sistemului cardiovascular.

9. Metabolismul proteinelor şi a aminoacizilor Boli interne

Genetica medicală

Diagnosticul de laborator ale afecţiunilor hepatice, renale, tubului digestiv, sistemului cardiovascular. Enzimopatii

10. Metabolismulproteinelorconjugate

Boli interne Boli

infectioase

Diagnosticul de laborator al gutei.Ictere.Icter parenchimatos

11. Coagulogia HistologiaHematologiaOncologie

Componenţa sîngeluiCoagulopatiiLeucoze

Semestru! Ore curs Studiuindependent

Lecţii practiceNr. ore Nr. lecţii Nr. ore Nr. lecţii

III 32 16 20 64 16

IV 36 18 8 72 18

V 32 16 - 32 8

A

Ie total 100 50 28 168 42

In total Ia disciplină - 296 ore

DISTRIBUIREA ORELOR PLANIFICATE

Nr.

d/

Subiectul lecţiei Nr. de oreOrecurs

Studiuindepen.

1. Obiectul de studiu şi sarcinile biochimiei . Incursiune în chimia proteinelor

2

Etapele dezvoltării biochimiei ca ştiinţă. 2

2. Aminoacizii - monomeri de structură a proteinelor. Clasificarea aminoacizilor.

2

Proprietăţile fizico-chimice ale aminoacizilor. 23. Structura şi nivele de organizare spaţială a moleculei

proteice.2

Conexiunea dintre organizarea spaţială a moleculei proteice şi funcţia proteinei.

2

4. Proprietăţile fizico-chimice ale proteinelor simple 25. Structura proteinelor. Nivele de organizare amoleculei

proteice. Proprietăţile fizico-chimice ale proteinelor simple. Seminar.

2

6. Clasificarea şi nomenclatura proteinelor. Proteine simple. Reprezentanţii. Structua şi rolul biologic.

2

7. Proteine conjugate.Nucleoproteine..Structura şi rolul biologic al acizilor nucleici.Noţiuni de replicare, transcriere, translare.

2 2

8. Proteine conjugate. Cromoproteine. Structura şi rolul biologic.

2

Patologii moleculare în structura hemoglobinei. Anemia falciformă.

2

9o

Proteine conjugate. Nucleoproteine. Cromoproteine. Seminar.

10.

Chimia glucidelor. Caracteristica generală. Structura, proprietăţile si rolul biologic al mono-, di- şi polizaharidelor.

2

Reacţiile de depistare a monozaharidelor în lichide biologice.

2

11.

Chimia lipidelor. Lipide simple-structuta,proprietăţile şi rolul biologic.

2

Structura şi proprietăţile lipidelor vegetale şi animaliere. 2

12.

Chimia lipidelor.Lipide conjugate. Structura, proprietăţile şi rolul biologic.

2

Diversitatea în structură şi funcţie a membranelor biologice. 2

13.

Chimia glucidelor şi lipidelor. Seminar 214.

Incursiune în enzimologie. Natura chimică a enzimelor. Enzime simple şi conjugate. Structura coenzimelor.

2

Complexe multienzimatice. 215.

Noţiune de centru activ şi alosteric. Proprietăţile enzimelor. Importanţa enzimelor în medicină - enzimodiagnostica şi enzimo- terapia.

2

Patologii eriditare în enzimologie. 216.

Structura şi proprietăţile enzimelor. Importanţa enzimelor în medicină. Seminar,,

2

In total 32 20

Nr.d/

Subiectul lecţiei Nr de oreOrecurs

Studiuindepen.

1.

Metabolismul energetic. Noţiune de metabolism, catabolism, anabolism. Lanţul respirator.

2

2.

Structura şi funcţia componentelor lanţului respirator. Căile de sinteză a ATP în vivo.

2

Fosforilare oxidativă.Teoria Mitchell 23.

Metabolismul glucidic. Digestia şi absorbţia glucidelor. Oxidare anaerobă - produşii intermediari şi finali.

2

4.

Metabolismul glucidic. Oxidare aerobă - produşii intermediari şi finali.

2

Metabolismul energetic în oxidarea anaerobă şi aerobă a glucozei.

2

5.

Metabolismul glucidic. Studiera metabolismului glucidic,reglarea şi patologia.

2

Metabolismul glucid. Diversitatea maladiilor moleculare. 2

6.

Metabolismul energetic. Metabolismul glucidic. Seminar.

2

7.

Metabolismul lipidelor. Digestia şi absorbţia lipidelor în tubul digestiv.

2

Semestrul IV

8. Metabolismul lipidelor. Catabolismul trigliceridelor în ţesuturi. Oxidarea glicerolului şi AGS.

2

Diversitatea energetică în oxidarea AGS. 29. Noţiune despre sinteza AGS, trigliceridelor şi teridelor. 210.

Metabolismul lipidelor - reglarea şi patologia 211.

Metabolismul lipidelor. Seminar. 212.

Metabolismul proteinelor simple. Bilanţul şi echilibrul azotat. Valoarea biologică a proteinelor

2

13.

Metabolismul proteinelor simple. Putrefacţia proteinelor în instentin. Detoxifierea produşilor de putrefacţie în ficat.

2

14.

Metabolismul proteinelor simple. Catabolismul aminoacizilor. Dezaminare directă şi indirectă. Transaminare.

2

15.

Metabolismul proteinelor simple.Amoniacul - produsul de catabolism a aminoacizilor. Căile de detoxifiere a amoniacului. Sinteza ureei.

2

16.

Metabolismul proteinelor simple. Decarboxilarea aminoacizilor. Amine biogene, rolul biologic. Căile specifice de metabolism a aminoacizilor. Sinteza creatinei şi creatininei.

2

17.

Conexiunea metabolismului glucidic, lipidic şi proteic. Biochimia ficatului.

2

18.

Metabolismul proteinelor simple. Seminar. 2A

In total . 36 8

Nrd/o

Subiectul lecţiei•>

Nr de oreOrecurs

Studiuindepen1. - Metabolismul proteinelor conjugate -

nucleoproteinelor. Digestia si absorbţia. Generalităţi de sinteză a nucleotidelor purinice şi pirimidinice.

2

2. - Metabolismul proteinelor conjugate. Degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice în ţesuturi. Acidul uric,semnificaţia clinică.

2

3. - Metabolismul proteinelor conjugate - nucleoproteinelor. Seminar.

2 -

4. - Metabolismul proteinelor conjugate - 2 -

Semestrul V

8. Metabolismul lipidelor. Catabolismul trigliceridelor în ţesuturi. Oxidarea glicerolului şi AGS.

2

Diversitatea energetică în oxidarea AGS. 29. Noţiune despre sinteza AGS, trigliceridelor şi teridelor. 210.

Metabolismul lipidelor - reglarea şi patologia 211.

Metabolismul lipidelor. Seminar. 212.

Metabolismul proteinelor simple. Bilanţul şi echilibrul azotat. Valoarea biologică a proteinelor

2

13.

Metabolismul proteinelor simple. Putrefacţia proteinelor în instentin. Detoxifierea produşilor de putrefacţie în ficat.

2

14.

Metabolismul proteinelor simple. Catabolismul aminoacizilor. Dezaminare directă şi indirectă. Transaminare.

2

15.

Metabolismul proteinelor simple.Amoniacul - produsul de catabolism a aminoacizilor. Căile de detoxifiere a amoniacului. Sinteza ureei.

2

16.

Metabolismul proteinelor simple. Decarboxilarea aminoacizilor. Amine biogene, rolul biologic. Căile specifice de metabolism a aminoacizilor. Sinteza creatinei şi creatininei.

2

17.

Conexiunea metabolismului glucidic, lipidic şi proteic. Biochimia ficatului.

2

18.

Metabolismul proteinelor simple. Seminar. 2A

In total . 36 8

Nrd/o

Subiectul lecţiei Nr de oreOrecurs

Studiuindepen1. - Metabolismul proteinelor conjugate -

nucleoproteinelor. Digestia si absorbţia. Generalităţi de sinteză a nucleotidelor purinice şi pirimidinice.

2

2. - Metabolismul proteinelor conjugate. Degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice în ţesuturi. Acidul uric,semnificaţia clinică.

2

3. - Metabolismul proteinelor conjugate - nucleoproteinelor. Seminar.

2 -

4. - Metabolismul proteinelor conjugate - 2 -

Semestrul V

cromoproteinelor . Digestia şi absorbţia cromoproteinelor. Noţiune despre sinteza hemului şi a globinei.

5. - Metabolismul proteinelor conjugate. Degradarea hemoglobinei în ţesuturi. Conexiunea dintre pigmenţii sanguini, biliari,maselor fecale şi urinari. Patologia metabolismului pigmentar. Ictere.

2

6. - Metabolismul proteinelor conjugate - cromoproteinelor. Seminar.

2 -

7. - Metabolismul hidrosalin. Conţinutul şi repartiţia apei în organism. Reglarea şi patologia metabolismului hidric.

2

8. - Metabolismul hidrosalin. Rolul substanţelor minerale9

în organism Presiunea osmotică şi echilibrul acido-bazic. Sisteme tampon

2

9. - Sistemul endocrin. Hormonii glandelor endocrine: natura chimică. Clasificarea, mecanismul de acţiune. Hormonii glandelor endocrine centrale.

2

10.

- Sistemul endocrin. Hormonii glandelor endocrine periferice. Natura chimică, mecanismul de acţiune, rolul în metabolism.

2

11.

. Metabolismul hidrosalin. Sistemul endocrin Seminar. 2 -

12.

- Sîngele. Compoziţia chimică şi funcţiile sîngelui. Noţiune de azot rezidual. Proprietăţile fizico-chimice ale sîngelui. Funcţia respiratorie a sîngelui.

2

13.

- Coagularea sîngelui - realizări contemporane. Mecanismul extrinsec şi intrinsec de coagulare. Factorii coagulării..

2

14.

- Sistemul anticoagulant. Fibrinoliza. Factori anticoagulanţi. Patologia proceselor de coagulare şi anticoagulare.

2

15.

- Controlul calităţii investigaţiilor biochimice de laborator. Erori extra- şi intralaborat. Controlul reproductibilităţii şi exactităţii.

2

16.

- Sîngele. Controlul calităţii investigaţiilor biochimice de laborator. Seminar.

2 -

/V

In total 32

Nrd/o

Subiectul lecţiei Nr de ore Ore laborator

1. Reacţiile de culoare ale proteinelor şi aminoacizilor. 4

2. Sedimentarea proteinelor. 4

3. Dializa proteinelor. 4

4. Proprietăţile fizico - chimice ale glucidelor. 4

5. Proprietăţile fizico - chimice ale lipidelor. 4

6. Proprietăţile fizico - chimice ale proteinelor, glucidelor şi lipidelor

4

7. Enzime. Natura chimică. 4

8. Proprietăţile enzimelor. Specifitatea, influenţa temperaturii, pH-ului,activatorilor şi inhibitorilor.

4

9. Dozarea activitătii a - amilazei în ser.5

4

10.

Dozarea activitătii a - amilazei în urină. 4

11.

Enzime. Natura chimică. Proprietăţile enzimelor. Dozarea alfa - amilazei în ser şi urină. Totalizare.

4

12.

Dozarea activitătii A1AT în ser. 4

13.

Dozarea activitătii AsAT în ser9

4

14.

Dozarea activităţii fosfatazei alcaline 4

15.

Dozarea activităţii gama - GTP 4

16.

Dozarea activităţii A1AT, AsAT, fosfatazei alcaline, gama - GTP.

4

A

In total 64

Nrd/o

Subiectul lecţiei Nr de ore

Ore laborator1 Dozarea glucozei în ser. 4

2 Dozarea piruvatului în ser. 4

3 Dozarea lipidelor totale în ser. 4

4 Dozarea trigliceridelor în ser. 4

5 Dozarea colesterolului în ser. 4

6 Dozarea beta - lipoprotinelor în ser. 4

7 Studierea metabolismului glucidic şi lipidic. 4

8 Dozarea proteinei totale 4

9 Dozarea proteinei totale. ( Curba etalon ). 4

10

Dozarea fracţiilor proteice. Electroforeza. 4

11

Dozarea fracţiilor proteice. Principiul de calcul. 412

Testul cu timol. 4

13

Investigaţii biochimice ale metabolismului proteinelor simple. Dozarea proteinelor totale, fracţiilor proteice, testului cu timol.

4

14

Determinare proteinei C - reactive. 4

15

Dozarea ureei în serul sanguin şi urină ( metoda enzimatică ).

4

16

Dozarea creatininei în serul sanguin. 4

17

Dozarea creatininei în urină. Probe hemorenale. 4

18

Investigaţii biochimice ale metabolismului proteinelor simple.Dozarea proteinei C-reactive, ureei, creatininei.

4

In total 72

Nr

Subiectul lecţiei Nr de ored/o

Orelaborator

1. Dozarea acidului uric. 4

2. Dozarea bilirubinei. 4

3. Dozarea Ca 4

4. Dozarea Fe 4

5. Coagulologia. Determinarea TRAP, IAP, TTPA. 4

6. Coagulologia. Determinarea TT, TTPS, cantităţii de fibrinogen

4

7. Controlul calităţii investigaţiilor biochimice de laborator.Indici statistici

4

8. Controlul calităţii investigaţiilor biochimice de laborator.Alcătuirea şi analiza hărţii de control

4

/V

In total 32

CURSUL TEORETIC

__________________________Subiectul şi conţinutul _________________________

Obiectul de studiu şi sarcinile biochimiei. Incursiune nn chimia proteinelorObiectul de studiu şi sarcinile biochimiei. Scurt istoric al biochimiei.Importanţa biochimiei în medicină. Incursiune în chimia proteinelor.Dezvoltarea noţiunilor despre substanţele proteice. Conţinutul şi repartiţia proteinelor în organism.

Etapele dezvoltării biochimiei ca ştiinţăBiochimia statică. Biochimia dinamică. Biochimie funcţională. Bazele chimice referitoare la structura biomoleculelor şi proceselor metabolice. Biochimia ca suport în diagnostic şi tratament.

Aminoacizii - monomeri de structură a proteinelor,,Clasificarea aminoacizilor.Unităţile de structură ale proteinelor - aminoacizii. Structura şi clasificarea aminoacizilor. Caracteristica claselor de aminoacizi.Peptide. Legătura peptidică. Proprietăţile fizico-chimice ale aminoacizilor. Răspîndirea aminoacizilor în diferite proteine.

Proprietăţile fizico-chimice ale aminoacizilor.Solüb'ilitatea aminoacizilor. Sarcina electrică, dependenţa sarcinii de structură. Aminoacizi D- şi L- formă.

Structura şi nivele de organizare spaţială a moleculei proteice.Nivele de organizare spaţială a moleculei proteice. Structura primară, structura secundară, terţiară şi cuatemară. Legăturile ce stabilizează aceste structuri. Proteine cu activitate fiziologică în structură terţiară şi cuatemară.

Conexiunea dintre organizarea spaţială a moleculei proteice şi funcţiaProteine cu activitate fiziologică în structura cuatemală. Izoenzime.Hemoglobina.Dehidrogenaze.

Proprietăţile fizico-chimice ale proteinelor simple. Masa moleculară a proteinelor - proteinele ca substanţe macromoleculare amfotere. Solubilitatea proteinelor. Hidratarea proteinelor şi factorii ce influenţează asupra solubilităţii. Coagularea proteinelor. Salifierea proteinelor. Denaturarea proteinelor. Proprietăţile proteinei denaturate. Utilizarea denaturării în medicină. _____________

Structura proteinelor. Nivele de organizare a moleculei proteice. Proprietăţile fizico-chimice ale proteinelor simple. Seminar.Importanţa biochimiei în medicină. Incursiune în chimia proteinelor.Dezvoltarea noţiunilor despre substanţele proteice. Conţinutul şi repartiţia proteinelor în organism. Unităţile de structură ale proteinelor - aminoacizii. Structura şi clasificarea aminoacizilor. Caracteristica claselor de aminoacizi. Peptide. Legătura peptidică. Nivele de organizare spaţială a moleculei proteice. Structura primară, structura secundară, terţiară şi cuatemară. Legăturile ce stabilizează aceste structuri. Masa moleculară a proteinelor - proteinele ca substanţe macromoleculare amfotere. Solubilitatea proteinelor. Hidratarea proteinelor şi factorii ce influenţează asupra solubilităţii. Coagularea proteinelor. Salifierea proteinelor. Denaturarea proteinelor. Proprietăţile proteinei denaturate. Utilizarea denaturării în medicină.

Clasificarea şi nomenclatura proteinelor. Proteine simple. Reprezentanţii. Structua şi rolul biologic.Clasificarea şi nomenclatura proteinelor. Grupe de proteine simple.Particularităţi de structură şi rolul biologic al proteinelor simple. Proprietăţile fizico-chimice ale proteinelor simple. Funcţiile biologice ale proteinelor. Proteinele plasmatice. Principiul de structură şi rolul biologic. Separarea proteinelor plasmatice.

Proteine conjugate.Nucleoproteine..Structura şi rolul biologic al acizilor nucleici.Proteine conjugate. Clasificarea proteinelor conjugate. Caracteristica claselor. Proteine conjugate. Nucleoproteine. Tipuri de acizi nucleici, repartizarea în celulă, deosebiri structurale şi funcţionale. Nucleotide şi nucleozide. Rolul biologic al nucleotidelor şi nucleozidelor. Structura bazelor azotate şi pentozelor. Catene polinucleotidice. Complementaritatea bazelor azotate. Nivele de organizare spaţială a acizilor nucleici.

Noţiuni de replicare, transcriere, translare.Biosinteza ADN ( replicare ). Enzimele. Componenţii necesari, etapele. Deosebirile în sinteza catenelor. Transcripţia ( sinteza ARN). Enzimele. Componenţii necesari, etapele. Codul genetic şi proprietăţile lui. Ribozomii - sediul de sinteză a proteinelor. Translare sau biosinteza proteinelor , etapele.

Proteine conjugate. Cromoproteine. Structura şi rolul biologic.Cromoproreine.. Structura şi funcţiile cromoproteinelor. Tipuri de hemoglobină Derivaţi ai hemoglobinei ( oxihemoglobină, carboxihemoglobină, carbhemoglobină, methemoglobină). ________________________________________

Patologii moleculare în structura hemoglobinei. Anemia falciformă.Structura globinei. Noţiuni de mutaţii moleculare. Anemia falciformă. Manifestările clinice. Principiul de diagnostic.

Proteine conjugate. Nucleoproteine. Cromoproteine. Seminar.Proteine conjugate. Clasificarea proteinelor conjugate. Caracteristica claselor. Proteine conjugate. Nucleoproteine. Tipuri de acizi nucleici, repartizarea în celulă, deosebiri structurale şi funcţionale. Nucleotide şi nucleozide. Rolul biologic al nucleotidelor şi nucleozidelor. Structura bazelor azotate şi pentozelor. Catene polinucleotidice. Complementaritatea bazelor azotate Cromoproreine.. Structura şi funcţiile cromoproteinelor. Tipuri de hemoglobină Derivaţi ai hemoglobinei ( oxihemoglobină, carboxihemoglobină, carbhemoglobină, methemoglobină).

Chimia glucidelor. Caracteristica generală. Structura, proprietăţile si rolul biologic al mono-, di- şi polizaharidelor.Rolul biologic şi clasificarea glucidelor. Monozaharide : clasificarea şi structura. Proprietăţile monozaharidelor - derivaţii fosforelaţi aminoglucide , acetilaminoglucide, acizii aldonici şi uronici. Reacţiile de oxidoreducere ale monozaharidelor. Rolul biologic. Structura şi proprietăţile dizaharidelor - maltoza , lactoza , zaharoza.Poilzaharide. Structura şi proprietăţile homopolizaharidelor - amidonul, glicogenul, celuloza. Principiu de structură şi rolul biologic al heteropolizaharidelor ( mucopolizaharidelor , glucozaminoglicani) - acidul hialuronic, condroetinsulfat, heparină.

Reacţiile de depistare a monozaharidelor în lichide biologice.Repartiţia monozaridelor în organism. Reacţia Haines, Tromer. Principiul reacţiilor. Diversitatea reacţiilor de depistare a monozaharidelor.

Chimia lipidelor. Lipide simple-structuta,proprietăţile şi rolul biologic.Lipide. Clasificarea lipidelor . Reprezentanţii lipidelor simple şi conjugate. Structura chimică şi rolul biologic al trigliceridelor. Lipide de rezervă şi structurale. Structura chimică şi rolul biologic al steridelor. Ceride

Structura şi proprietăţile lipidelor vegetale şi animaliereDeosebirele de structură şi funcţie a lipidelor vegetale şi animaliere. Structura acizilor graşi saturaţi şi nesaturaţi. Noţiune de vitamină F. Rolul în alimentaţie a lipidelor vegetale şi animaliere.

Chimia lipidelor.Lipide conjugate. Structura, proprietăţile şi rolul biologic.Lipide. Clasificarea lipidelor conjugate. Structura chimică şi rolul biologic al fosfolipidelor. Structura şi funcţiile membranelor biologice. Structura chimică şi rolul biologic al glicolipidelor

Diversitatea în structură şi funcţie a membranelor biologice.Componentele proteice şi lipidice ale membranelor biologice.Funcţiile membranelor: receptor,pompă, catalitică, structură. Proprietăţile membranelor.

Chimia glucidelor şi lipidelor. SeminarRolul biologic şi clasificarea glucidelor. Monozaharide : clasificarea şi structura. Proprietăţile monozaharidelor - derivaţii fosforelaţi aminoglucide , acetilaminoglucide, acizii aldonici şi uronici. Reacţiile de oxidoreducere ale monozaharidelor. Rolul biologic. Structura şi proprietăţile dizaharidelor - maltoza , lactoza, zaharoza.Poilzaharide. Structura şi proprietăţile homopolizaharidelor şi heteropolizaharidelorLipide. Clasificarea lipidelor . Reprezentanţii lipidelor simple şi conjugate. Structura chimică şi rolul biologic al trigliceridelor. Structura chimică şi rolul biologic al steridelor. Ceride. Clasificarea lipidelor conjugate. Structura chimică şi rolul biologic al fosfolipidelor. Structura şi funcţiile membranelor biologice. Structura chimică şi rolul biologic al glicolipidelor.

Incursiune în enzimologie. Natura chimică a enzimelor. Enzime simple şi corijugate. Structura coenzimelor.Enzime. Noţiuni generale. Natura chimică şi rolul biologic al enzimelor. Acţiunea enzimelor şi catalizatorilor anorganici. Argumentele naturii proteice a enzimelor.Structura enzimelor simple şi conjugate.Proenzime. Izoenzime, rolul biologic. Coenzime: ioni de metal, vitamine, nucleotide. Natura chimică a vitaminelor B ]5

B 2 , B 3 , B 6, PP,. H, rolul biologic.

Complexe multienzimatice.Noţiune de complexe multienzimatice. Compartmentalizarea enzimelor în celulă. Enzime organosrecifice. Complexe multienzimatice - piruvatdehidrogenazic, lanţul respirator, sintetaza acizilor graşi superiori.

Noţiune de centru activ şi alosteric. Proprietăţile enzimelor. Importanţa enzimelor în medicină - enzimodiagnostica şi enzimoterapia.Noţiune despre centrul activ şi alosteric al enzimelor. Proprietăţile generale ale enzimelor: termolabilitate , specifitate , acţiunea Ph - ului. Activarea şi inhibiţia

enzimelor : mecanisme de activare şi inhibiţie.Mecanismul de acţiune al enzimelor. Centrul activ şi rolul lui în formarea şi transformarea complexului intermediar enzimă - substrat. Modificările conformaţionale reciproce în activitate catalitică . Utilizarea enzimelor în practica medicală ( enzimoterapia). Modificări în activitatea enzimatică în diferite patologii - enzimodiagnostica. Unităţi de activitate ale enzimelor. Metode de determinare a activitătii enzimelor.

9

Patologii eriditare nm enzimologie.Modificări în activitatea enzimatică în diferite patologii - enzimopatii.Noţiune de fenilcetonemie, alcaptonemie, albinism -dereglări enzimatice în metabolismul fenilalaninei.

Structura şi proprietăţile enzimelor. Importanţa enzimelor în medicină. Seminar.Natura chimică şi rolul biologic al enzimelor. Argumentele naturii proteice a enzimelor.Structura enzimelor simple şi conjugate.Proenzime. Izoenzime, rolul biologic. Coenzime: ioni de metal, vitamine, nucleotide. Natura chimică a vitaminelor B1} B2, B3, B 6, PP,. H, rolul biologic.Noţiune despre centrul activ şi alosteric al enzimelor. Proprietăţile generale ale enzimelor: termolabilitate , specifitate , acţiunea Ph - ului. Activarea şi inhibiţia enzimelor : mecanisme de activare şi inhibiţie.Enzimodiagnostica.şi enzimoterapia.

Metabolismul energetic. Noţiune de metabolism, cataboîism, anabolism. Lanţul respirator.Metabolismul energetic. Noţiune de metabolism , cataboîism , anabolism . Etapele catabolismului. Noţiune de oxidare biologică . Dehidrogenarea substanţelor nutritive - sursa energetică pentru sinteza de ATP. Enzimele dehidrogenării.

Structura şi funcţia componentelor lanţului respirator.Căile de sinteză a ATP în vivo.Oxidarea biologică. Lanţul respirator. Succesiunea acceptorilor de electroni şi protoni, structura chimică. Variante de lanţuri respiratorii (lung , mediu , scurt). Potenţialul de oxidoreducere a componentelor lanţului respirator. Fosforilare oxidaţi vă. Mitocondrii. Structura şi funcţia biologică. Fosforilare oxidativă.Teoria Mitchell.Mecanismele fosforilării oxidative. Cuplarea oxidării şi fosforilării. Decuplanţii fosforilării oxidative. Patologiile mitocondriale. Reglarea fosforilării oxidative.

Metabolismul glucidic. Digestia şi absorbţia glucidelor* Oxidare anaerobă - produşii intermediari şi finali.Metabolismul glucidic. Digestia şi absorbţia glucidelor. Biosinteza şi mobilizarea glicogenului. Reglarea hormonală. Oxidarea anaerobă a glucidelor: produşii intermediari şi finali, etapele , enzimele, bilanţul energetic. Fermentaţia alcoolică. Produşii intermediari şi finali.

Metabolismul glucidic. Oxidare aerobă - produşii intermediari şi finali.Metabolismul glucidic. Oxidarea aerobă. Etapele. Oxidarea piruvatului şi acetil- KoA. Ciclul Kreps. Enzimele , produşii intermediari şi finali. Bilanţul energetic. Ciclul pentozic. Etapele , importanţa biologică.

Metabolismul energetic în oxidarea anaerobă şi aerobă a glucozei.Generarea de energie în oxidarea anaerobă şi aerobă a glucozei. Oxidarea lactatului în faza aerobă.

Metabolismul glucidic. Studiera metabolismului glucidic,reglarea şi patologia.Reglarea nivelului de glucoză în sînge. Hormonii cu efect hipoglicemic şi hiperglicemic. Insulina, natura chimică şi noţiune de influenţă asupra metabolismului glucidic. Studierea metabolismului glucidic : dozarea glucozei, piruvatului, lactatului . Studierea funcţiei glucoreglatoare a organismului: hiperglicemie provocată , proba de toleranţă la galactoză. Reglarea metabolismul glucidic : la nivel celular , nivel de organe , nivelul organismuluiintegru . Patologia metabolismului glucidic : diabet zaharat

' ' i

Metabolismul glucid. Diversitatea maladiilor moleculare.Noţiune de aglicogenoză, glicogenoză, galactozemie, fructozemie. Testul clucotoleranţei, testul toleranţei la calactoză şi fructoză.

Metabolismul energetic. Metabolismul glucidic. Seminar.Metabolismul energetic. Noţiune de metabolism , catabolism , anabolism . Etapele catabolismului. Noţiune de oxidare biologică Oxidarea biologică. Lanţul respirator. Succesiunea acceptorilor de electroni şi protoni, structura chimică. Potenţialul de oxidoreducere a componentelor lanţului respirator. Fosforilare oxidativă.Metabolismul glucidic. Digestia şi absorbţia glucidelor. Biosinteza şi mobilizarea glicogenului.. Oxidarea anaerobă a glucidelor: produşii intermediari şi finali. Reglarea şi patologia metabolismului glucidic.

Metabolismul lipidelor. Digestia şi absorbţia lipidelor în tubul digestiv.Metabolismul lipidic . Digestia şi absorbţia lipidelor. Rolul bilei în digestia

lipidelor. Structura şi rolul acizilor biliari. Dereglări în procesul de digestie şi absorbţie a lipidelor.

Metabolismul lipidelor. Catabolismul trigliceridelor în ţesuturi. Oxidarea glicerolului şi AGS.Metabolismul lipidic. Catabolismul trigiceridelor : oxidarea glicerolului şi acizilor graşi -beta oxidare.. Produşii intermediari şi finali . Enzimele, bilanţul energetic.

Diversitatea energetică în oxidarea AGSGenerarea de energie în oxidarea glicerolului, acizilor graşi saturaţi, acizilor graşi nesaturaţi, acizilor graşi cu un număr par de atomi de carbon, acizilor graşi cu un număr inpar de atomi de carbon

Noţiune despre sinteza AGS, trigliceridelor şi teridelorMetabolismul lipidic. Noţiune de sinteză a trigliceridelor : Sinteza glicerolului şi AGS. Sinteza colesterolului. Sinteza fosfolipidelor. Sinteza corpilor cetonici.

Metabolismul lipidelor - reglarea şi patologiaReglarea metabolismului lipidic : hormoni cu efect catabolic şi anabolic. Patologia metabolismului lipidic . Dereglări în digestie şi absorbţie. Degenerescenţa grasă a ficatului, obezitate , ateroscleroză , litiază biliară, dereglări în hipo- şi hiperfuncţia glandelor endocrine.

Metabolismul lipidelor. SeminarDigeâtia şi absorbţia lipidelor. Rolul bilei în digestia lipidelor.Catabolismul trigiceridelor : oxidarea glicerolului şi acizilor graşi -beta oxidare.. Produşii intermediari şi finali. Noţiune de sinteză a trigliceridelor : Sinteza glicerolului şi AGS. Sinteza colesterolului. Sinteza fosfolipidelor. Sinteza coipilor cetonici. Reglarea şi patologia metabolismului lipidic.

Metabolismul proteinelor simple. Bilanţul şi echilibrul azotat. Valoarea biologică a proteinelorMetabolismul proteinelor simple. Proteine , valoarea biologică. Bilanţul azotat. Digestia proteinelor în stomac şi intestin : activarea proenzimelor , rolul HC1 în procesul de digestie. Absorbţia produşilor de digestie.

Metabolismul proteinelor simple. Putrefacţia proteinelor în instentin. Detoxifierea produşilor de putrefacţie în ficat.Metabolismul proteinelor simple. Putrefacţia proteinelor în intestin. Produşii de putrefacţie , căile de detoxifiere a produşilor de putrfacţie în ficat. Funcţia antitoxică a ficatului. Proba Kwic.

Metabolismul proteinelor simple. Catabolismul aminoacizilor.Dezaminare directă şi indirectă. Transaminare.Metabolismul proteinelor simple. Utilizarea aminoacizilor absorbiţi din intestin. Dezaminarea aminoacizilor : directă şi indirectă. Transaminarea aminoacizilor. Aminotransferazele şi rolul biologic. Dozarea aminotransferazelor şi importanţa clinică diagnostică. Soarta citoacizilor rezultaţi în dezaminare.

Metabolismul proteinelor simpIe.Amoniacul - produsulde catabolism a aminoacizilor. Căile de detoxifiere a amoniacului. Sinteza ureei.Metabolismul proteinelor simple. Catabolismul aminoacizilor , produşii finali - NH 3 , H 2 0 , C0 2 . Sursele de amoniac în organism, toxicitatea amoniacului. Căile de detoxifiere a amoniacului în organism , rolul biologic. Sinteza ureei - calea principală de detoxifiere a amoniacului. Importanţa clinică a dozării ureei în ser şi urină.

Metabolismul proteinelor simple. Decarboxilarea aminoacizilor. Amine biogene, rolul biologic. Căile specifice de metabolism a aminoacizilor. Sinteza creatinei şi creatininei.Metabolismul proteinelor simple. Decarboxilarea aminoacizilor. Amine biogene. Influenţa aminelor biogene asupra funcţiilor organismului. Noţiune de biosinteză a aminoacizilor neesenţiali în organism. Căile specifice de metabolism a aminoacizilor. Metabolismul fenilalaninei şi tirozinei, rolul în sinteza hormonilor. Metabolismul glicinei, serinei şi cisteinei. Metabolismul aminoacizilor dicarboxilici. Sinteza creatinei şi creatininei. Rolul biologic şiimportanţa clinică diagnostică în dozarea creatinei şi creatininei.

' ’ i

Conexiunea metabolismului glucidic, lipidic şi proteic. Biochimia ficatului.Conexiunea metabolismului glucidic , lipidic şi proteic. Produşii metabolici cheie . Posibilităţile de transformare a glucidelor în lipide, a lipidelor în proteine , a proteinelor în glucide şi invers. Biochimia ficatului. Rolul ficatului în metabolismul glucidic , lipidic şi proteic. Studierea funcţiei ficatului.

Metabolismul proteinelor simple. Seminar.Metabolismul proteinelor simple. Digestia şi absorbţia proteinelor. Putrefacţia proteinelor în intestin. Utilizarea aminoacizilor în organism. Dezaminarea aminoacizilor.Metabolismul proteinelor simple. Catabolismul aminoacizilor , produşii finali - NH 3 , H 2 0 , C0 2 . Sursele de amoniac în organism, toxicitatea amoniacului.Căile de detoxifiere a amoniacului în organism , rolul biologic. Sinteza ureei Decarboxilarea aminoacizilor. Amine biogene.. Căile specifice de metabolism a aminoacizilor. Metabolismul fenilalaninei şi tirozinei, rolul în sinteza hormonilor. Metabolismul glicinei, serinei şi cisteinei. Metabolismul aminoacizilor dicarboxilici. Sinteza creatinei şi creatininei. Rolul biologic şi

importanţa clinică diagnostică în dozarea creatinei şi creatininei.Conexiunea metabolismului glucidic , lipidic şi proteic. Produşii metabolici cheie .. Biochimia ficatului. Rolul ficatului în metabolismul glucidic , lipidic şi proteic. Studierea funcţiei ficatului.

Metabolismul proteinelor conjugate - nucleoproteinelor. Digestia si absorbţia. Generalităţi de sinteză a nucleotidelor purinice şi pirimidinice.Metabolismul proteinelor conjugate. Generalităţi despre structura nucleoproteinelor. Digestia şi absorbţia nucleoproteinelor. Noţiuni generale despre sinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinice Aminoacizii utilizaţi în sinteza bazelor purinice şi pirimidinice.

Metabolismul proteinelor conjugate. Degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice în ţesuturi. Acidul uric,semnificaţia clinică.Metabolismul proteinelor conjugate. Catabolismul nucleoproteinelor în ţesuturi. Produşii fmali în degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice. Acidul uric . Hiperurichemia. Guta.

Metabolismul proteinelor conjugate - nucleoproteinelor. Seminar.Digestia şi absorbţia nucleoproteinelor. Noţiuni generale despre sinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinice Aminoacizii utilizaţi în sinteza bazelor purinice şi pirimidinice. Catabolismul nucleoproteinelor în ţesuturi. Produşii fmali în degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice. Acidul uric . Hiperurichemia. Guta.

Metabolismul proteinelor conjugate - cromoproteinelor . Digestia şi absorbţia cromoproteinelor. Noţiune despre sinteza hemului şi a globineiMetabolismul proteinelor conjugate. Generalităţi despre structura cromoproteinelor. Structura şi funcţia hemoglobinei. Digestia şi absorbţia hemoglobinei în tubul digestiv. Noţiune de sinteză a globinei şi a hemului. Tipuri de hemoglobină.Activitatea difernciată a genelor la sinteza globinei în organism. Hemoglobinopatii.

Metabolismul proteinelor conjugate. Degradarea hemoglobinei în ţesuturi. Conexiunea dintre pigmenţii sanguini, biliari,maselor fecale şi urinari. Patologia metabolismului pigmentar. Ictere.Metabolismul proteinelor conjugate. Catabolismul hemoglobinei în ţesuturi. Noţiune de verdoglobină, biliverdină, bilirubină indirectă şi directă, stercobilină şi urobilină. Conexiunea pigmenţilor sanguini, biliari, urinari, şi maselor fecale. Ictere - diferencierea biochimică.

Metabolismul proteinelor conjugate - cromoproteinelor. Seminar.Digestia şi absorbţia hemoglobinei în tubul digestiv. Noţiune de sinteză a _________

globinei şi a hemului. Catabolismul hemoglobinei în ţesuturi Conexiunea pigmenţilor sanguini, biliari, urinari, şi maselor fecale. Ictere - diferencierea biochimică.

Metabolismul hidrosalin. Conţinutul şi repartiţia apei în organism.Reglarea şi patologia metabolismului hidric.Metabolismul hidrosalin. Conţinutul şi repartiţia apei în organism. Noţiune de apă endogenă şi exogenă. Căile de eleminare a apei din organism. Reglarea şi patologia metabolismului hidric.

Metabolismul hidrosalin. Rolul substanţelor minerale în organism Presiunea osmotică şi echilibrul acido-bazic. Sisteme tamponMetabolismul hidrosalin , rolul substanţelor minerale în organism - Na, K, Ca, P, Mg, Mo, Mn, Co, Fe, CI, S, Cu, Zn. Presiunea osmotică, reglarea şi patologia metabolismului salin. Echlibrul acidobazic , sistemele tampon : fosfat, carbonat, proteic şi hemoglobinic.

Sistemul endocrin. Hormonii glandelor endocrinernatura chimică. Clasificarea, mecanismul de acţiune. Hormonii glandelor endocrine centrale.Incursiune în endocrinologie. Sistemul neuroendocrin.Hormoni. Clasificarea, mecanisme de acţiune. Hormonii glandelor endocrine centrale - hipotalamus , hipofiza.

Sistemul endocrin. Hormonii glandelor endocrine periferice. Natura chimică, mecanismul de acţiune, rolul în metabolism.Hormonii glandelor endocrine periferice de natură aminoacidică şi proteică. Hormonii glandelor tiroide , paratiroide, pancreasului, hormonii medulosuprarenali: natura chimică, mecanismul de acţiune , patologiile în hipo- şi hiperfuncţie. Hormonii glandelor periferice de natură steridică. Hormonii corticosuprarenali. Hormonii sexuali masculini şi feminini. Prostaglandine. Utilizarea hormonilor în practica medicală.

Metabolismul hidrosalin. Sistemul endocrin. Seminar.Conţinutul şi repartiţia apei în organism. Căile de eleminare a apei din organism. Reglarea şi patologia metabolismului hidric. Rolul substanţelor minerale în organism. Presiunea osmotică, reglarea şi patologia metabolismului salin. Echlibrul acidobazic , sisteme tamponHormoni. Clasificarea, mecanisme de acţiune. Hormonii glandelor endocrine centrale şi periferice: natura chimică, mecanismul de acţiune , patologiile în hipo- şi hiperfuncţie.

Sîngele. Compoziţia chimică şi fracţiile sîmgelui. Noţiune de azot rezidual» Proprietăţile fizico-chimice ale sîngelui. Funcţia respiratorie a sîngelui.Biochimia sîngelui. Compoziţia chimică şi funcţiile sîngelui. Compuşii proteici. Metode de examinare a proteinei totale şi a fracţiilor proteice. Enzimele plasmei sanguine, importanţa examinării. Componenţii neproteici azotaţi - azotul rezidual, fracţiile caracteristica , importanţa în diagnostic. Componenţii organici neazotaţi ai plasmei sanguine. Componenţa minerală a plasmei: macro- şi microelementele. Proprietăţile fizico-chimice ale plasmei sanguine.Funcţia respiratoare a sîngelui. Participarea sistemelor tampon în menţinerea pH-ului sanguin

Coagularea sîngelui - realizări contemporane.Coagularea sîngelui. Factorii coagulanţi. Realizările contemporane în domeniul coagulării sanguine. Mecanismul extrinsec şi intrinsec de coagulare Etapele coagulării : factorii coagulanţi plasmatici, tisulari şi trombocitari.

Sistemul anticoagulant. Fibrinoliza. Factori anticoagulanţi. Patologia proceselor de coagulare şi anticoagulare.Sistemul anticoagulant. Fibrinoliza.Noţiune de plasmină şi plasminogen. Factorii anticoagulanţi nativi şi sintetici, cu acţiune directă şi indirectă. Dereglări în procesul de coagulare a sîngelui : dobîndite şi înnăscute.. Activarea fibrinolizei în patologii.

Controlul calităţii investigaţiilor biochimice de laborator. Erori extra- şi intralabor. Controlul reproductibilităţii şi exactităţii.Controlul calităţii investigaţiilor biochimice de laborator. Criterii de control: reproducere şi exactitate. Materiale de control. Indicii statistici.Alcătuirea hărţii de control, analiza. Criterii de avertizare şi de control.Erori extra- şi intra-laborator.

Sîngele. Controlul calităţii investigaţiilor biochimice de laborator. Seminar.Compoziţia chimică şi funcţiile sîngelui. Proprietăţile fizico-chimice ale plasmei sanguine.Funcţia respiratoare a sîngelui. Participarea sistemelor tampon în menţinerea pH-ului sanguin. Coagularea sîngelui. Factorii coagulanţi.Realizările contemporane în domeniul coagulării sanguine. Mecanismul extrinsec şi intrinsec de coagulare. Sistemul anticoagulant. Fibrinoliza Dereglări în procesul de coagulare a sîngelui.Controlul calităţii investigaţiilor biochimice de laborator. Criterii de control: reproducere şi exactitate. Materiale de control. Indicii statistici.Alcătuirea hărţii de control, analiza. Erori extra- şi intra-laborator. _________

LECŢII DE LABORATOR

Nrd/o

S u b i e c t u l ş i c o n ţ i n u t u l

1.

3 .

Reacţiile de culoare ale proteinelor şi aminoacizilor.Cunoştinţe

- Principiul şi tehnologia depistării legăturii peptidice în proteine. - Principiul şi tehnologia depistării alfa - aminoacizilor cu ninhidrină - Principiul şi tehnologia depistării aminoacizilor ciclici - Principiul şi tehnologia depistării tioaminoacizilor.

Competenţe ( elevul va fi capabil) - Să recunoască după rezultatul reacţiei prezenţa proteinelor şi a altor

compuşi neproteici.- Să reproducă tehnologia depistării alfa-aminoacizilor , aminoacizilor

ciclici şi tioaminoacizilor.- Să recunoască după rezultatul obţinut aminoacizii depistaţi.

Sedimentarea proteinelor.Cunoştinţe ( elevul va cunoaşte )

- agenţii fizici şi chimici ce provoacă sedimentarea proteinelor. - agenţii fizici şi chimici ce provoacă denaturarea proteinelor. - Agenţii chimici utilizaţi în salifierea proteinelor - Principiul şi tehnologia procesului de sedimentare a proteinelor. - Principiul şi tehnologia procesului de salifiere a proteinei - Importanţa în medicina practică a procesului de sedimentare ,

denaturare şi salifiere a proteinelor.Competenţe ( elevul va fi capabil)

- Să pregătească reactivi pentru reproducerea aplicativă a sedementării proteinelor şi salifierii

- Să reproducă metodele de sedimentare şi salifiere a proteinelor - A depista proteinele în diferite lichide biologice

Dializa proteinelor.Cunoştinţe ( elevul va cunoaşte )

- Utilajul, rectivii, componentele necesare pentru a efectua dializa proteinelor.

- Principiul şi tehnologia dializei proteinelor - Importanţa în medicina practică a procesului de dializă - Proprietăţile fizico-chimice ale proteinelor - Noţiune de soluţie tampon, stare izoelectrică şi punct izoelectric. - Sarcina electrică a proteinelor la diverse valori a pH-ului

Competenţe ( elevul va fi capabil) ____________________________________________

lipoproteinelorCompetenţe ( elevul va fi capabil)

- pregătirea reactivilor - utilarea minioficiului - reproducerea tehnologiei dozării beta-lipoproteinelor (metoda

enzimatică)- completarea buletinului de analiză - semnificaţia clinică a rezultatului obtinut

9 9

23. Studierea metabolismului glucidk şi lipidic.Cunoştinţe ( elevul va cunoaşte )

- principiul şi tehnologia determinării glucozei, piruvatului lipidelor totale, trigliceridelor, colesterolului şi beta-lipoproteinelor în ser

- limita fiziologică, calcul şi importanţa clinică diagnostică la dozarea, glucozei, piruvatului, lipidelor totale, trigliceridelor, colesterolului şi beta-lipoproteinelor în ser

- principiul şi tehnologia determinării glucozei, piruvatului, lipidelor totale, trigliceridelor, colesterolului şi beta-lipoproteinelor în ser

- limita fiziologică, calcul şi importanţa clinică diagnostică în dozarea glucozei, piruvatului, lipidelor totale, trigliceridelor, colesterolului şi beta-lipoproteinelor în ser

Competenţe ( elevul va fi capabil) - reproducerea tehnologiei dozării glucozei, piruvatului, lipidelor totale,

trigliceridelor, colesterolului şi beta-lipoproteinelor în ser- limita fiziologică, calcul şi importanţa clinică diagnostică a dozării

glucozei, piruvatului, lipidelor totale, trigliceridelor, colesterolului şi beta-lipoproteinelor în ser

- completarea buletinului de analiză - semnificaţia clinică a rezultatului obtinut

9 9

24. Dozarea proteinei totale.Cunoştinţe ( elevul va cunoaşte )

- Proteinele serului sanguin - dotarea minioficiului - pregătirea reactivilor - principiul şi tehnologia determinării proteinei totale în ser - limita fiziologică, calcul şi importanţa clinică diagnostică a

proteinei totaleCompetenţe ( elevul va fi capabil)

- pregătirea reactivilor - utilarea minioficiului - reproducerea tehnologiei dozării proteinei totale

_________ - completarea buletinului de analiză __________________________________

BIBLIOGRAFIE DE BAZĂ

1. V.Dinu, E. Truţia, E. Popa-Cristea, A.Popescu,. Biochimia medicală, mic tratat,Editura medicală, Bucureşti, 1996.

2. T.T Березов, Б.Ф. Коровкин, Биологическая химия, Москва, 2000.

3. Е.А Stroev, Biochimie, Moscova , 1986. Traducere G. Ivas, A. Mucuţa 1990.

4. А.Я Николаев, Биологическая химия, Москва, 1989.

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ

1. L.Lîsîi, Biochimia, Chişinău , 1999.

2. L.Lîsîi, Biochimia, Chişinău , 2007.

3. L.Lîsîi, Gh. Ivasi, A. Mucuţa, Biochimia în teste, Chişinău, 1997.

4. V.Rusu, T.Baran, D.Brădişteanu, Biomembrane şi patologie,

Bucureşti,1991.

5o M.Greabu , F.Paveliu, Biochimie medicală, vol I, II, Bucureşti, 1996.

6. В. Г. Колб , В. С. Камышников, Клиническая биохимия, Минск, 1982.

7. В. В. Меньшиков, Лабораторные методы исследования в клинике, - Москва, 19878. L.Gavriliuc , E.Floca , N.Madan , Compendiu de investigaţii practice la

biochimie, Chişinău, 1998.9. А. Ленинджер,Основы биохимии, т. I, И, III, Москва , 1985

10. Д. Мецлер, Биохимия, Москва, т. I, II, III, 1980.

11. Л. Уайт, Основы биохимии , т. I, II, III, Москва, 1981.