proiect
TRANSCRIPT
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
Cel mai bun serviciu deINTERNET BANKING
Moles Andra
Naum Dana
Necula Ruxandra
Nedelcu Dana
Neghina Madalina
Grupa 1533 Seria C
Introducere
Prin natura activităţii lor structurile financiar-bancare icircn interrealaţiile cu cele
economice şi sociale se află icircn postura unor prestari de servicii specifice pentru care trebuie să
folosească anumite tehnologii Astfel acţionacircnd ca intermediari financiari băncile comerciale
trebuie să fie apte să gestioneze resursele băneşti proprii sau ale creditorilor (deponentilor) şi să
asigure plasarea acestora mai ales sub formă deicircmprumuturi acordate clienţilor lor
O pondere mare icircn activităţile financiar-bancare revine operaţiunilor băneşti de plăţi şi
icircncasări respectiv decontărilor icircn care sunt implicaţi agenţii economici sau alte persoane fizice
sau juridice ce se realizează atacirct pe plan intern cacirct şi pe plan internaţional alături de cele
efectuate pe pieţele financiare de serviciile de schimb valutar sau cele de consultanta financiară
privind dezvoltarea afacerilor Icircn mod obişnuit fiecare tip de activitate sau operaţiune financiar-
bancară presupune existenţa unui cadru organizatoric incluzacircnd spaţiidotări proceduri tehnici
mijloace instrumente respectiv anumite tehnologii utilizate icircnrealizarea de lucrări specifice
Aflate icircn legătură directă cu stadiul de dezvoltare al societăţii structurile financiar- bancare
au căutat să folosească şi să adapteze nevoile de funcţionare mijloacele de icircnfăptuire a diverselor
operaţiuni sau servicii prestate Astfel băncile au recurs pe de o parte la asimilarea unor tehnici
şi instrumente sau tehnologii existente create icircn alte domenii iar pe de altă parte au creat prin
inovare noi tehnici şi mijloace respectiv tehnologii proprii activităţii financiar-bancare icircn
funcţie de necesităţile clienţilor
Impactul E banking asupra serviciilor bancare traditionale
Pe fundalul trecerii de la era informaţiei la cea a comunicaţiei schimbările profunde ce au
revoluţionat această lume se icircnscriu firesc icircn mişcarea vastă ce afectează toate sectoarele de
activitateRelaţiile directe clasice dintre client şi bancă sunt structural schimbate atacirct la nivelul
conţinutului cacirct şi al formei concrete de realizare Accesul la informaţii sau diverse servicii
bancare prin telefon Internet telebanking vor schimba natura raporturilor dintre bancă şi clienţii
săi iar dezvoltarea reţelelor de comunicaţii vor elimina treptat ghişeul clasicIcircn fapt asistăm la
icircnlocuirea băncilor cu ghişee numeroase cu o armată de funcţionarişi multe dosare şi hacircrtii cu
băncile icircn icircntregime informatizate accesibile pe reţea 24 de ore din 24 din orice colţ al lumii
capabile să furnizeze orice serviciu specializat icircn secunda următoare
Toate aceste schimbări ar fi imposibile fără o schimbare profundă icircn informatica
bancarăVechile sisteme greoaie şi centralizate sunt tot mai mult icircnlocuite cu lucrul icircn reţea
flexibilăşi multipolară ce acordă mai multă autonomie utilizatorilor
Dezvoltarea serviciilor bancare electronice
Reducerea timpului aferent unei tranzacţii reducerea costurilor acesteia (ca urmare a absenţei
reţelei teritoriale şi a personalului uman implicat) utilizarea personalului icircn alte activităţi sunt
numai cacircteva dintre avantajele incontestabile ale utilizării sistemelor electronice
Este neicircndoielnic faptul că de regulă clienţii sunt atraşi cu dobacircnzi mici şi produse bune nu
cu servicii de e-banking performante dar pot fi păstraţi cu ajutorul acestora Pe zi ce trece
clienţii bancari devin mai exigenţi mai bine documentaţi solicitacircnd prestaţii eficiente
caracterizate prin profesionalism şi confidenţialitate icircn acelaşi timp Deşi acest tip de servicii nu
reprezintă un centru de profit băncile vor investi icircn continuare pentru perfecţionarea lor icircntrucacirct
permit fidelizarea clientelei Studiile realizate la nivel internaţional arată că numărul celor care
folosesc e-banking-ul este icircn continuă creştere iar icircn viitor clienţii vor renunţa la băncile care nu
oferă servicii de e-banking de calitate
Următorii termeni se referă la o formă sau alta de e-banking computerul personal (PC
banking) utilizarea Internetului (Internet banking) banca virtuală (virtual banking) servicii
bancare on-line servicii bancare la domiciliu (home banking) servicii bancare la distanţă
(remote electronic banking) şi telefonul
Cele mai utilizate servicii bancare electronice sunt computerul personal (PC banking)
Internet banking sau serviciile bancare on-line Este necesar să menţionăm totuşi că termenii
utilizaţi pentru a descrie diferitele tipuri deservicii bancare electronice sunt adesea utilizaţi
concomitent
Definire concepte
Internet banking sau online banking este un termen folosit pentru efectuarea de
tranzacții bancare prin intermediul Internetului Aceasta permite clienților băncilor să deruleze
operațiunile cu aceasta și icircn afara orelor ei de program de oriunde au acces la Internet Icircn unele
cazuri pentru aceste operațiuni se utilizaează un browser de web obișnuit și cu orice fel de
conexiune la Internet dar icircn alte cazuri pentru autentificare este necesară utilizarea unor
dispozitive furnizate de bancă
Notiunea de Internet Banking se refera la posibilitatea interactiunii prin intermediul
Internetului a unui client (sub denumirea generica de utilizator) cu banca la care acesta
(deregula) poseda un cont bancar Mai precis un sistem de Internet Banking ofera clientilor
unei banci acces bazat pe parola la informatii referitoare la conturile acestora prin intermediul
unui calculator cu acces Internet
Icircn general electronic banking reprezintă practic un fel de ldquoumbrelărdquo care acoperă
icircntregul proces prin care un client poate să realieze tranzacţii bancare pe cale electronică fără a fi
nevoiesă-şi viziteze banca
PC banking reprezintă o formă de servicii bancare online care le dă clienţilor posibilitatea
de a executa tranzacţii bancare de pe un computer via un modem Icircn acest caz banca oferă
clientului icircn proprietate un softwarefinanciar care permite clientului să realizeze tranzacţii
financiare prin propriul său computer de acasă Icircn mod curent multe bănci oferă sisteme de PC
banking care permit clienţilor să obţină extrase de cont cu soldurile conturilor note de plată şi
transferuri de fonduri icircntre conturi
Scurt istoric Internet Banking
A) In lume
Răspunzacircnd nevoilor omului modern pentru care drumul spre bancă icircnseamnă pierdere de
timp şi bani instituţiile bancare au lansat o serie de servicii financiare accesibile prin intermediul
Internetului Unul dintre aceste servicii este Internet Banking-ul
Istoria Internet Banking-ului datează de la icircnceputul anilor rsquo80 atunci cacircnd serviciile
bancare electronice şi-au făcut apariţia Băncile şi organizaţiile financiare din Europa şi din
Statele Unite ale Americii au icircnceput cercetări şi experimente informatice la conceptul ldquohome
bankingrdquo
Pentru prima dată acest serviciu a fost introdus icircn anul 1981 icircn New York de cele mai
mari bănci din Statele Unite ale Americii icircn acea vreme precum ar fi Citibank şi Chase
Manhattan Conceptul mai apoi s-a răspacircndit icircn Marea Britanie icircn anul 1983 prin intermediul
băncii Bank of Scotland
Icircn anii rsquo90 utilizarea internetului s-a răspacircndit tot mai mulţi oameni posedau cacircte un
calculator şi tot mai mulţi aveau acces la conexiunea dial-up Prima bancă care a oferit stilul
modern al Internet Banking-ului prin intermediul unui browser a fost Stanford Federal Credit
Union icircn anul 1994 Clienţii beneficiau de accesul simplu şi comfortabil 24 de ore pe zi 7 zile pe
săptămacircnă Accesul liber şi nelimitat a fost cauza primordială a clienţilor pentru a se abona la
acest serviciu Totuşi mulţi clienţi erau sceptici icircn privinţa noii tehnologii şi a siguranţei
fluxurilor mijloacelor financiare online De atunci băncile au investit dur pentru dezvoltarea
securităţii ale serviciilor online
B) In Romania
Introdus pe piata romaneasca de marile banci internationale functionarul electronic a ajuns
sa faca parte din ofertele majoritatii bancilor autohtone La icircnceput a fost electronic-banking-ul a
urmat Internet-banking-ul iar de curacircnd in Romacircnia a fost introdus serviciul de mobile-banking
Toate cele trei servicii ofera clientului bancii in principiu cam aceleasi facilitati Diferentele
dintre ele constau in libertatea de miscare oferita si in canalul folosit pentru a comunica cu
banca
Acest tip de serviciu nu este o noutate in mediul bancarCitybank utilizeaza sisteme de E-
banking de peste 20 de ani iar in Romacircnia se numara alaturi de ING Barings si ABN Amro
printre pionierii introducerii acestui tip de servicii
Una din bancile ce a investit o multime de resurse atacirct in realizarea cat si in promovarea
serviciului sau de Internet-banking pe care l-a denumit Online Banking este BANKAUSTRIA
CREDITANSTALT (BACA) Una din deschizatoarele de drum in introducerea E-bankingului
in Romacircnia BACA a reusit sa puna la punct un serviciu de Internet-banking atacirct usor de
utilizat dar si foarte util
Pentru prima dată icircn Romacircnia Banca Romaneasca a fost implicată icircn servicii de transfer
electronic de bani icircn toată lumea Icircn 1996 aceasta oferea aceste servicii prin 6 locaţii acum
fiind oferite prin 200 de locaţii icircn toată ţara
Caracteristici produs pentru solicitantii persoane fizice
1 BCR
Prin serviciul de Internet Banking de la BCR poti deschide un cont curent poti ataşa un
card de debit la un cont curent transferuri intrainterbancare icircn lei şi icircn valută inclusiv
transferuri internaţionale din conturile curente cufără card de debit ataşat şi din conturile de
economii activate pentru acest serviciu poti iniţia transferuri programate fără ciclicitate
(intrabancare şi interbancare icircn lei şi valută) cu ciclicitate ndash Standing Order (intra şi interbancare
icircn lei şi intrabancare icircn valută) Direct Debit (intrabancar icircn lei şi valută) poti modificaanula
transferurilor programate pentru o dată ulterioară schimb valutar preferenţial ndash cursul de
schimb este mai avantajos faţă de cursul afişat la ghişeele băncii se aplică pentru valutele EUR
USD GBP CHF CAD AUD cumpărarăscumpăra certificate de depozit cu discount
2 Raiffeisen Bank
Poti consulta soldurile conturilor si istoricul tranzactiilor tale Toate tranzactiile se
realizeaza in timp real iar soldurile conturilor sunt permanent actualizate Ordoni plati inter sau
intrabancare in Lei sau valuta (sisau programezi ca acestea sa se efectueze automat in viitor)
catre conturile proprii sau ale altor titulari Platesti facturi catre furnizorii de utilitati agreati de
banca si mai mult poti imputernici banca sa ti le plateasca automat Predefinesti beneficiari
pentru plati intra si interbancare Poti constitui si lichida depozite Efectuezi schimburi valutare
intre conturile proprii precum si cross currency intre valute Poti alege pseudonime pentru
conturile proprii pentru a le putea identifica mai usor Poti obtine extrasul de cont pe perioada
dorita
3 BRD
Simplu si practic BRD-NET va asigura o legatura permanenta cu banca prin Internet
Solutia pe care BRD o propune este complet mobila accesul fiind posibil de pe orice calculator
fara a fi nevoiti sa realizati instalarea unor programe suplimentare sunt suficiente o conexiune la
Internet si un contract de subscriere la BRD-NET
Beneficiati de un control deplin al conturilor dumneavoastra bancare in conditii de
maxima securitate si confidentialitate a operatiunilor Comunicatia cu banca se realizeaza
folosind protocolul de securitate SSL 128 biti acesta fiind in prezent cel mai puternic standard
de securitate ce asigura confidentialitatea si integritatea datelor vehiculate prin Internet
Folosind BRD-Net puteti realiza transferuri intre conturile proprii indiferent de valuta in
care sunt deschise realiza plati catre beneficiari crea depozite la termen cu capitalizarea
dobanzii consulta informatii referitoare la soldul conturilor dumneavoastra consulta detaliile
operatiunilor facute in conturi
In plus Consultarea soldurilor conturilor este gratuita majoritatea viramentelor
beneficiaza de comisioane reduse banca va furnizeaza informatii utile despre produsele si
serviciile sale si reteaua de unitati
4 ING Bank
Verifici balantele tuturor conturilor tale deschise la INGde debit sau de credit cat si
depozitele si asigurarile aferente creditelor banca online de la ING iti permite sa efectuezi plati
si transferuri in lei si valuta catre conturi deschise la ING Bank sau la alte banci din Romania si
strainatate utilizezi si rambursezi liniile de credit platesti facturile de utilitati efectuezi
schimburi valutare fara comision verifici tranzactiile efectuate in ultimele 6 luni
5 Banca Transilvania
Prin BT24 - Internet Banking iti poti plati GRATUIT facturile curent telefonie energie
electrica apa gaz TV cablu sau Internet Ai multe avantaje nu trebuie sa mai faci drumuri la
banca sau la casieriile furnizorilor poti sa-ti faci platile oricand 24 ore pe zi 7 zile pe
saptamana nu mai depinzi de programul bancii casieriei nu platesti niciun comision
suplimentar procedura de plata a facturilor e foarte usoara platile sunt efectuate in siguranta
maxima E simplu intri pe BT24 accesezi sectiunile Operatiuni - ordine de plata in lei sau
Ordine predefinite si iti platesti factura
6 Bancpost
Vizualizarea in orice moment a soldurilor conturilor deschise la Bancpost informatii
despre diversele cursuri valutare posibilitatea vizualizarii si tiparirii extraselor de cont definirea
beneficiarilor platilor direct de catre client crearea unor machete cu ordine de plata posibilitatea
de a importa ordine de plata create cu alte aplicatii
7 Unicredit Bank
Se pot face plati in lei catre furnizori de servicii plati in valuta si schimburi valutare
verificarea soldului si a tranzactiilor de pe conturi consultarea tranzactiilor rezervate pe card
consultarea extraselor de cont pentru posesorii de card de credit transferuri interne intre
conturile aceluiasi client efectuarea de plati in RON si in valuta programate pentru o anumita
data constituirea si anularea depozitelor la termen consultarea dobanzilor si a ratelor de schimb
valutar practicate de UniCredit Tiriac Bank comunicarea interactiva cu banca prin mesaje
online plati in lei si in valuta intra- si inter- bancare incluzand si Trezoreria autorizari Direct
Debit chiar din internet banking completarea formularelor de la ghiseu si trimiterea lor si din
internet banking scutindu-va astfel de drumuri la banca personalizarea meniului cu Favorites
pentru eficientizarea timpului
8 Volksbank
Plati in lei indiferent de beneficiar (la Volksbank Trezorerie sau alta banca de pe
teritoriul Romaniei) indiferent ca este vorba de transferuri plati de utilitati etc plati in valuta
(atat pe teritoriul Romaniei cat si extern) in valutele in care are deschise conturile sau in oricare
din valutele EUR USD CHF GBP NOK DKK SEK JPY HUF CAD schimburi valutare la
curs fix sau curs negociat depinzand de suma constituiredenuntare depozite indiferent de
moneda vizualizare sold conturi de depozite precum si informatii despre dobanda maturitate
etc deschide conturi in alta moneda decat cele pe care le are deja vizualizare extrase de cont
curent si card soldurile la deschiderea zilei si intra-day (toate tranzactiile autorizate deja pe
contul clientului) si estimarea soldului final tinand cont de tranzactiile initiate de catre acesta
electronic vizualizare scadentar al creditelor contractate cu Volksbank prin serviciul de mesaje
integrat clientul poate comunica cu diferite departamente din banca In plus se ofera clientului
asistenta telefonica 24 din 24
9 Alpha Bank
Vizualizezi in orice moment soldul tuturor conturilor tale active (curente de depozit etc)
si tiparesti toate tranzactiile efectuate pentru ele ai acces in orice moment la informatii complete
despre creditele tale (detalii credit plan de rambursare) obtii extrase de cont care contin
informatii complete sold precedent sold curent si explicatii despre tranzactia respectiva faci
plati in lei si valuta in Romania si strainatate platesti facturile catre peste 50 de furnizori de
utilitati utilizand formularele dedicate ce contin informatii specifice datelor de facturare folosite
de fiecare furnizor de utilitati cumperi si vinzi valuta alimentezi cardul de credit constitui si
lichidezi depozite planifici data efectuarii anumitor plati
10 CEC Bank
Se pof face plati interne si externe in lei sau in valuta intra si interbancare Programare
ordine de plata periodice Plati in asteptare (standing orders) - ordine de plata care au indicata o
anumita zi de executie a platii alta decat ziua curenta Schimburi valutare Depozite - constituire
lichidare Rapoarte extrase de cont istoric operatiuni vizualizare solduri stare financiara
Incarcare fisiere plati din aplicatiile clientilor in solutia de Internet Banking
Serviciile de Internet Banking oferite de primele 10 bănci (după active) din Romacircnia
BCR percepe un comision de utilizare de 3 leilună pentru serviciul de Internet Banking
Click 24 Banking iar transferurile efectuate icircn sistem intrainterbancar au comisioane cu 75
mai mici faţă de cele aplicate la ghişeul băncii Astfel pentru plăţile intrabancare de pacircnă la
1500 de lei comisionul băncii este de 075 lei pentru plăţile icircntre 1500 şi 20000 lei comisionul
este de 15 lei iar pentru viramentele de peste 20000 lei comisionul este de 225 lei Pentru
plăţile intrabancare icircn valută BCR percepe un comision de 05 euro indiferent de sumă
Clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci au de plătit un
comision de 1 leu pentru sume de pacircnă icircn 1500 lei iar pentru sume icircntre 1500 şi 20000 lei
comisionul este de 175 lei Pentru plăţile de peste 50000 lei banca percepe un comision de
00175 de pacircnă la 625 lei Plăţile interbancare icircn valută au un comision indiferent de valoare
de 005 taxa minimă fiind de 75 euro iar cea maximă de 250 euro Pentru dispozitivul
Digipass comisionul băncii este de 10 euro
BRD-Net serviciul de Internet Banking al BRD are un comision de administrare de 1
eurolună iar reducerile faţă de operaţiunile la ghişeu de care clientul beneficiază sunt de 25
Pentru plăţile intrabancare de pacircnă la 500 lei BRD percepe un comision de 225 lei pentru cele
icircntre 500-50000 lei comisionul este de 526 lei iar pentru operaţiunile de peste 50000 lei
comisionul este de 75 lei
Viramentele dintr-un cont BRD către conturi deschise la alte bănci sunt taxate cu 315 lei
pentru operaţiunile de pacircnă icircn 500 lei Pentru plăţile icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de
615 lei iar pentru cele ce depăşesc 50000 lei comisionul este de 1643 lei Plăţile icircn valută icircntre
clienţii BRD sunt gratuite icircn timp ce pentru plăţile către clienţii altor bănci comisionul perceput
este de 015 iar valoarea minimă este 10 euro şi maximă de 1000 euro
Volksbank are o taxă lunară de administare pentru serviciul de Internet Banking de 7
euro iar comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici decacirct la ghişeele băncii Banca nu percepe
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 10000 lei comisionul este de 3 lei pentru cele
de icircntre 10000 lei şi 50000 lei comisionul este de 5 lei Tranzacţiile de peste 50000 lei au un
comision de 17 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de 01 sau minimum 25
euro
Alpha Bank nu percepe taxă de instalare şi nici abonament lunar pentru serviciul Alpha
Click Cu excepţia tranzacţiilor icircn valută comisioanele tranzacţiilor efectuate prin serviciul de
Internet Banking sunt cu 35 mai mici decacirct cele de la ghişeele băncilor Clienţii Alpha Bank
nu plătesc comisioane pentru tranzacţiile intrabancare Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la
1000 lei comisionul este de 39 lei iar pentru cele ce depăşesc această sumă comisionul este de
52 lei
Alpha Bank percepe un comision de 65 euro pentru tranzacţiile de sub 100 euro iar
pentru cele cu valoarea de 100 euro sau mai mare comisionul este de 013 sau minimum 13
euro şi maximum 1300 euro
CEC Bank nu percepe un comision de administrare pentru serviciul de Internet
Banking CEC Online Comisioanele pentru serviciul online sunt cu 30 mai mici decacirct cele
aplicate la ghişeele băncii CEC nu percepe comision pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei sau
valută
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 500 lei comisionul CEC Bank este de 217
lei iar pentru cele icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de 39 lei Clienţii care fac tranzacţii de
peste 50000 lei plătesc un comision de 105 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un
comision de 01
CEC Bank opreşte o garanţie de 50 lei pentru dispozitivul Digipass necesar accesului la
serviciul de Internet Banking
UniCredit Ţiriac Bank nu percepe comision pentru accesarea serviciului Online
Bnking dar cere o garanţie de 12 euro pentru dispozitivul Digipass Tranzacţiile efectuate
icircntre clienţii băncii prin Online Bnking sunt libere de orice comision
Plăţile de pacircnă la 500 lei către clienţii altor bănci au un comision de 25 lei cele icircntre 500
şi 10000 lei au un comision de 35 lei cele icircntre 10000 şi 50000 au un comsion de 5 lei iar
cele care depăşesc 50000 lei au un comision de 35 lei Pentru plăţile icircn valută efectuate către
clienţii altor bănci comisionul este de 01 iar suma minimă percepută de către bancă este de
10 euro icircn timp ce suma maximă este de 500 euro
La Raiffeisen Bank costul unui abonament lunar pentru serviciul Raiffeisen Online este
de 4 lei Comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici faţă de cele percepute la ghişeu Raiffeisen
nu percepe comision pentru transferurile intrabancare icircn valută iar pentru cele icircn lei comisionul
este de 1 leu Comisionul este de 31 lei pentru plăţile interbancare icircn lei indiferent de sumă
Pentru plăţile icircn valută comisionul este de minimum 10 euro şi maximum 500 euro sau 01
Banca Transilvania (BT) are o taxă de administrare de 1 leulună pentru serviciul de
Internet Banking iar comisioanele sunt cu aproximativ 10 mai mici faţă de cele practicate la
ghişeele băncii Pentru tranzacţiile intrabancare BT percepe un comision de 1 leu pentru sume
de pacircnă la 50 lei 25 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei 35 lei pentru sume icircntre 1000 şi
50000 lei şi de 75 lei pentru sume mai mari de 50000 lei Tranzacţiile interbancare au un
comision de 24 lei pentru sume de pacircnă la 50 lei de 36 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei de
53 lei pentru sume icircntre 1000 şi 50000 lei iar pentru plăţile de peste 50000 lei Banca
Transilvania percepe un comision de 16 lei
Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de minimum 15 euro şi maximum 600
euro sau 01 din suma tranzacţionată Tranzacţiile intrabancare icircn valută nu au comisioane
Clienţii Bancpost nu plătesc nimic pentru abonamentul lunar pentru serviciul
Fastbanking Garanţia constituită de bancă pentru pentru dispozitivul Digipass este de 30 dolari
Bancpost nu percepe comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci comisioanele
pornesc de la 401 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi 1652 lei pentru sumele ce depăşesc
50000 lei Pentru transferurile icircn valută Bancpost percepe un comision de 025 din suma
totală dar nu mai puţin de 25 euro şi nu mai mult de 1000 euro
ING Bank oferă serviciul de Internet Banking pentru un abonament lunar de 3 lei
Tranzacţiile icircntre clienţii băncii sunt gratuite iar cele cu clienţii altor bănci au un comision de
251 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi de 852 lei pentru sume de peste 50000 lei
Plăţile icircn valută către conturi deschise la alte bănci au un comision de 015 sau o
valoare minimă de 50 lei si de cel mult 1750 lei Comisionul este perceput icircn valută
Comisioane lunare pentru serviciul de Internet Banking
Volksbank ndash 7 eurolună BRD ndash 1 eurolună Raiffeisen Bank ndash 4 leilună BCR ndash 3 leilună ING Bank ndash 3 leilună Banca Transilvania ndash 1 leulună Alpha Bank ndash 0 UniCredit Ţiriac Bank ndash 0 Bancpost ndash 0 CEC Bank ndash 0
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (lei) - sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Dintre băncile luate icircn calcul BCR BRD Banca Transilvania şi Raiffeisen percep
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei
BRD ndash 225 ndash 75 Banca Transilvania ndash 1 ndash 75 BCR ndash 075 ndash 225 Raiffeisen ndash 1
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (euro)
Doar BCR percepe un comision pentru tranzacţiile intrabancare de 05 euro indiferent
de valoarea tranzacţiei
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (lei) ndash sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Bancpost ndash 401 ndash 1652 Alpha Bank ndash 39 ndash 52 Volksbank ndash 3 - 17 BRD ndash 315 ndash 1643 Raiffeisen Bank ndash 31 Banca Transilvania ndash 24 ndash 16 UniCredit Ţiriac Bank ndash 25 ndash 35 ING Bank ndash 251 ndash 852 CEC Bank - 217 ndash 105 BCR ndash 1 ndash 175
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (euro)
Bancpost ndash 025 ndash minimum 25 euro maximum 1000 euro
Volksbank ndash 01 ndash minimum 25 euro
ING Bank ndash 015 ndash minimum 50 lei maximum 1750 lei
Banca Transilvania ndash 01 ndash minimum 15 euro maximum 600 euro
BRD ndash 015 ndash minimum 10 euro maximum 1000 euro
UniCredit Ţiriac Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
Raiffeisen Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
CEC Bank ndash 01
BCR ndash 005 ndash minimum 75 euro maximum 250 euro
Alpha Bank ndash pt sume lt 100 euro 65 euro pt sume gt= 100 euro 013 - minimum
13 euro maximum 1300 euro
Garanţii pentru dispozitivul tokendigipass
Volksbank ndash 30 euro
Bancpost ndash 30 dolari
CEC Bank ndash 50 lei
UniCredit Ţiriac Bank ndash 12 euro
BCR ndash 10 euro
BRD ndash gratis 20 euro pentru icircnlocuire
Alpha Bank ndash
Raiffeisen Bank ndash
Banca Transilvania ndash
ING Bank ndash
Evolutia numarului de utilizatori de Internet Banking
Romania a incheiat anul 2012 cu peste 3 mil de utilizatori ai instrumentelor de plata cu
acces la distanta dintre care 28 mil pe internet banking peste 154000 pe phone banking si
27500 pe mobile banking Bancile cu cele mai mari portofolii de clienti pe aceste servicii sunt
BCR Raiffeisen BRD si ING care impreuna detin un portofoliu de 2 mil de clienti exclusiv pe
aplicatia de Internet banking
Numai BRD si ING au cumulat un numar de 900000 de utilizatori ai aplicatiei de
Internet banking dintre care peste 100000 sunt persoane juridice Ponderi mai mari ale
companiilor in randul utilizatorilor de Internet banking se inregistreaza in randul Bancii
Transilvania (aproximativ 20 dintre cele 300000 de persoane care folosesc aplicatia) si in
special la Unicredit (cu peste 38 dintre cei peste 140000 de utilizatori)
Fata de momentul anterior intrarii in criza respectiv decembrie 2008 portofoliile de
utilizatori ai aplicatiei de internet banking pentru principalele banci a crescut de minim 25 ori
Cea mai mare performanta la acest capitol a inregistrat-o Bancpost al carui numar de utilizatori ndash
persoane fizice ndash ai aplicatiei de internet banking a crescut de peste 13 ori (de la 13000 in 2008
la aproximativ 178000 in 2012)
In ciuda acestei cresteri a numarului de abonati in aceasta perioada de 4 ani (2008-2012)
ponderea utilizatorilor activi (cei care fac cel putin o tranzactie in 6 luni) in total utilizatori nu s-a
imbunanatit semnificativ in unele cazuri s-a inregistrat chiar o scadere
De asemenea desi numeroase cercetari de piata vorbesc despre viitorul serviciilor de
mobile banking la noi in tara aceasta aplicatie nu pare sa aiba o directie clara de dezvoltare
Pana cum doar sase banci au implementat serviciul iar una dintre ele a si renuntat deja ndash este
cazul Mobilis de la BRD La Banca Transilvania banca intreprinzatorilor se pare ca exista
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Introducere
Prin natura activităţii lor structurile financiar-bancare icircn interrealaţiile cu cele
economice şi sociale se află icircn postura unor prestari de servicii specifice pentru care trebuie să
folosească anumite tehnologii Astfel acţionacircnd ca intermediari financiari băncile comerciale
trebuie să fie apte să gestioneze resursele băneşti proprii sau ale creditorilor (deponentilor) şi să
asigure plasarea acestora mai ales sub formă deicircmprumuturi acordate clienţilor lor
O pondere mare icircn activităţile financiar-bancare revine operaţiunilor băneşti de plăţi şi
icircncasări respectiv decontărilor icircn care sunt implicaţi agenţii economici sau alte persoane fizice
sau juridice ce se realizează atacirct pe plan intern cacirct şi pe plan internaţional alături de cele
efectuate pe pieţele financiare de serviciile de schimb valutar sau cele de consultanta financiară
privind dezvoltarea afacerilor Icircn mod obişnuit fiecare tip de activitate sau operaţiune financiar-
bancară presupune existenţa unui cadru organizatoric incluzacircnd spaţiidotări proceduri tehnici
mijloace instrumente respectiv anumite tehnologii utilizate icircnrealizarea de lucrări specifice
Aflate icircn legătură directă cu stadiul de dezvoltare al societăţii structurile financiar- bancare
au căutat să folosească şi să adapteze nevoile de funcţionare mijloacele de icircnfăptuire a diverselor
operaţiuni sau servicii prestate Astfel băncile au recurs pe de o parte la asimilarea unor tehnici
şi instrumente sau tehnologii existente create icircn alte domenii iar pe de altă parte au creat prin
inovare noi tehnici şi mijloace respectiv tehnologii proprii activităţii financiar-bancare icircn
funcţie de necesităţile clienţilor
Impactul E banking asupra serviciilor bancare traditionale
Pe fundalul trecerii de la era informaţiei la cea a comunicaţiei schimbările profunde ce au
revoluţionat această lume se icircnscriu firesc icircn mişcarea vastă ce afectează toate sectoarele de
activitateRelaţiile directe clasice dintre client şi bancă sunt structural schimbate atacirct la nivelul
conţinutului cacirct şi al formei concrete de realizare Accesul la informaţii sau diverse servicii
bancare prin telefon Internet telebanking vor schimba natura raporturilor dintre bancă şi clienţii
săi iar dezvoltarea reţelelor de comunicaţii vor elimina treptat ghişeul clasicIcircn fapt asistăm la
icircnlocuirea băncilor cu ghişee numeroase cu o armată de funcţionarişi multe dosare şi hacircrtii cu
băncile icircn icircntregime informatizate accesibile pe reţea 24 de ore din 24 din orice colţ al lumii
capabile să furnizeze orice serviciu specializat icircn secunda următoare
Toate aceste schimbări ar fi imposibile fără o schimbare profundă icircn informatica
bancarăVechile sisteme greoaie şi centralizate sunt tot mai mult icircnlocuite cu lucrul icircn reţea
flexibilăşi multipolară ce acordă mai multă autonomie utilizatorilor
Dezvoltarea serviciilor bancare electronice
Reducerea timpului aferent unei tranzacţii reducerea costurilor acesteia (ca urmare a absenţei
reţelei teritoriale şi a personalului uman implicat) utilizarea personalului icircn alte activităţi sunt
numai cacircteva dintre avantajele incontestabile ale utilizării sistemelor electronice
Este neicircndoielnic faptul că de regulă clienţii sunt atraşi cu dobacircnzi mici şi produse bune nu
cu servicii de e-banking performante dar pot fi păstraţi cu ajutorul acestora Pe zi ce trece
clienţii bancari devin mai exigenţi mai bine documentaţi solicitacircnd prestaţii eficiente
caracterizate prin profesionalism şi confidenţialitate icircn acelaşi timp Deşi acest tip de servicii nu
reprezintă un centru de profit băncile vor investi icircn continuare pentru perfecţionarea lor icircntrucacirct
permit fidelizarea clientelei Studiile realizate la nivel internaţional arată că numărul celor care
folosesc e-banking-ul este icircn continuă creştere iar icircn viitor clienţii vor renunţa la băncile care nu
oferă servicii de e-banking de calitate
Următorii termeni se referă la o formă sau alta de e-banking computerul personal (PC
banking) utilizarea Internetului (Internet banking) banca virtuală (virtual banking) servicii
bancare on-line servicii bancare la domiciliu (home banking) servicii bancare la distanţă
(remote electronic banking) şi telefonul
Cele mai utilizate servicii bancare electronice sunt computerul personal (PC banking)
Internet banking sau serviciile bancare on-line Este necesar să menţionăm totuşi că termenii
utilizaţi pentru a descrie diferitele tipuri deservicii bancare electronice sunt adesea utilizaţi
concomitent
Definire concepte
Internet banking sau online banking este un termen folosit pentru efectuarea de
tranzacții bancare prin intermediul Internetului Aceasta permite clienților băncilor să deruleze
operațiunile cu aceasta și icircn afara orelor ei de program de oriunde au acces la Internet Icircn unele
cazuri pentru aceste operațiuni se utilizaează un browser de web obișnuit și cu orice fel de
conexiune la Internet dar icircn alte cazuri pentru autentificare este necesară utilizarea unor
dispozitive furnizate de bancă
Notiunea de Internet Banking se refera la posibilitatea interactiunii prin intermediul
Internetului a unui client (sub denumirea generica de utilizator) cu banca la care acesta
(deregula) poseda un cont bancar Mai precis un sistem de Internet Banking ofera clientilor
unei banci acces bazat pe parola la informatii referitoare la conturile acestora prin intermediul
unui calculator cu acces Internet
Icircn general electronic banking reprezintă practic un fel de ldquoumbrelărdquo care acoperă
icircntregul proces prin care un client poate să realieze tranzacţii bancare pe cale electronică fără a fi
nevoiesă-şi viziteze banca
PC banking reprezintă o formă de servicii bancare online care le dă clienţilor posibilitatea
de a executa tranzacţii bancare de pe un computer via un modem Icircn acest caz banca oferă
clientului icircn proprietate un softwarefinanciar care permite clientului să realizeze tranzacţii
financiare prin propriul său computer de acasă Icircn mod curent multe bănci oferă sisteme de PC
banking care permit clienţilor să obţină extrase de cont cu soldurile conturilor note de plată şi
transferuri de fonduri icircntre conturi
Scurt istoric Internet Banking
A) In lume
Răspunzacircnd nevoilor omului modern pentru care drumul spre bancă icircnseamnă pierdere de
timp şi bani instituţiile bancare au lansat o serie de servicii financiare accesibile prin intermediul
Internetului Unul dintre aceste servicii este Internet Banking-ul
Istoria Internet Banking-ului datează de la icircnceputul anilor rsquo80 atunci cacircnd serviciile
bancare electronice şi-au făcut apariţia Băncile şi organizaţiile financiare din Europa şi din
Statele Unite ale Americii au icircnceput cercetări şi experimente informatice la conceptul ldquohome
bankingrdquo
Pentru prima dată acest serviciu a fost introdus icircn anul 1981 icircn New York de cele mai
mari bănci din Statele Unite ale Americii icircn acea vreme precum ar fi Citibank şi Chase
Manhattan Conceptul mai apoi s-a răspacircndit icircn Marea Britanie icircn anul 1983 prin intermediul
băncii Bank of Scotland
Icircn anii rsquo90 utilizarea internetului s-a răspacircndit tot mai mulţi oameni posedau cacircte un
calculator şi tot mai mulţi aveau acces la conexiunea dial-up Prima bancă care a oferit stilul
modern al Internet Banking-ului prin intermediul unui browser a fost Stanford Federal Credit
Union icircn anul 1994 Clienţii beneficiau de accesul simplu şi comfortabil 24 de ore pe zi 7 zile pe
săptămacircnă Accesul liber şi nelimitat a fost cauza primordială a clienţilor pentru a se abona la
acest serviciu Totuşi mulţi clienţi erau sceptici icircn privinţa noii tehnologii şi a siguranţei
fluxurilor mijloacelor financiare online De atunci băncile au investit dur pentru dezvoltarea
securităţii ale serviciilor online
B) In Romania
Introdus pe piata romaneasca de marile banci internationale functionarul electronic a ajuns
sa faca parte din ofertele majoritatii bancilor autohtone La icircnceput a fost electronic-banking-ul a
urmat Internet-banking-ul iar de curacircnd in Romacircnia a fost introdus serviciul de mobile-banking
Toate cele trei servicii ofera clientului bancii in principiu cam aceleasi facilitati Diferentele
dintre ele constau in libertatea de miscare oferita si in canalul folosit pentru a comunica cu
banca
Acest tip de serviciu nu este o noutate in mediul bancarCitybank utilizeaza sisteme de E-
banking de peste 20 de ani iar in Romacircnia se numara alaturi de ING Barings si ABN Amro
printre pionierii introducerii acestui tip de servicii
Una din bancile ce a investit o multime de resurse atacirct in realizarea cat si in promovarea
serviciului sau de Internet-banking pe care l-a denumit Online Banking este BANKAUSTRIA
CREDITANSTALT (BACA) Una din deschizatoarele de drum in introducerea E-bankingului
in Romacircnia BACA a reusit sa puna la punct un serviciu de Internet-banking atacirct usor de
utilizat dar si foarte util
Pentru prima dată icircn Romacircnia Banca Romaneasca a fost implicată icircn servicii de transfer
electronic de bani icircn toată lumea Icircn 1996 aceasta oferea aceste servicii prin 6 locaţii acum
fiind oferite prin 200 de locaţii icircn toată ţara
Caracteristici produs pentru solicitantii persoane fizice
1 BCR
Prin serviciul de Internet Banking de la BCR poti deschide un cont curent poti ataşa un
card de debit la un cont curent transferuri intrainterbancare icircn lei şi icircn valută inclusiv
transferuri internaţionale din conturile curente cufără card de debit ataşat şi din conturile de
economii activate pentru acest serviciu poti iniţia transferuri programate fără ciclicitate
(intrabancare şi interbancare icircn lei şi valută) cu ciclicitate ndash Standing Order (intra şi interbancare
icircn lei şi intrabancare icircn valută) Direct Debit (intrabancar icircn lei şi valută) poti modificaanula
transferurilor programate pentru o dată ulterioară schimb valutar preferenţial ndash cursul de
schimb este mai avantajos faţă de cursul afişat la ghişeele băncii se aplică pentru valutele EUR
USD GBP CHF CAD AUD cumpărarăscumpăra certificate de depozit cu discount
2 Raiffeisen Bank
Poti consulta soldurile conturilor si istoricul tranzactiilor tale Toate tranzactiile se
realizeaza in timp real iar soldurile conturilor sunt permanent actualizate Ordoni plati inter sau
intrabancare in Lei sau valuta (sisau programezi ca acestea sa se efectueze automat in viitor)
catre conturile proprii sau ale altor titulari Platesti facturi catre furnizorii de utilitati agreati de
banca si mai mult poti imputernici banca sa ti le plateasca automat Predefinesti beneficiari
pentru plati intra si interbancare Poti constitui si lichida depozite Efectuezi schimburi valutare
intre conturile proprii precum si cross currency intre valute Poti alege pseudonime pentru
conturile proprii pentru a le putea identifica mai usor Poti obtine extrasul de cont pe perioada
dorita
3 BRD
Simplu si practic BRD-NET va asigura o legatura permanenta cu banca prin Internet
Solutia pe care BRD o propune este complet mobila accesul fiind posibil de pe orice calculator
fara a fi nevoiti sa realizati instalarea unor programe suplimentare sunt suficiente o conexiune la
Internet si un contract de subscriere la BRD-NET
Beneficiati de un control deplin al conturilor dumneavoastra bancare in conditii de
maxima securitate si confidentialitate a operatiunilor Comunicatia cu banca se realizeaza
folosind protocolul de securitate SSL 128 biti acesta fiind in prezent cel mai puternic standard
de securitate ce asigura confidentialitatea si integritatea datelor vehiculate prin Internet
Folosind BRD-Net puteti realiza transferuri intre conturile proprii indiferent de valuta in
care sunt deschise realiza plati catre beneficiari crea depozite la termen cu capitalizarea
dobanzii consulta informatii referitoare la soldul conturilor dumneavoastra consulta detaliile
operatiunilor facute in conturi
In plus Consultarea soldurilor conturilor este gratuita majoritatea viramentelor
beneficiaza de comisioane reduse banca va furnizeaza informatii utile despre produsele si
serviciile sale si reteaua de unitati
4 ING Bank
Verifici balantele tuturor conturilor tale deschise la INGde debit sau de credit cat si
depozitele si asigurarile aferente creditelor banca online de la ING iti permite sa efectuezi plati
si transferuri in lei si valuta catre conturi deschise la ING Bank sau la alte banci din Romania si
strainatate utilizezi si rambursezi liniile de credit platesti facturile de utilitati efectuezi
schimburi valutare fara comision verifici tranzactiile efectuate in ultimele 6 luni
5 Banca Transilvania
Prin BT24 - Internet Banking iti poti plati GRATUIT facturile curent telefonie energie
electrica apa gaz TV cablu sau Internet Ai multe avantaje nu trebuie sa mai faci drumuri la
banca sau la casieriile furnizorilor poti sa-ti faci platile oricand 24 ore pe zi 7 zile pe
saptamana nu mai depinzi de programul bancii casieriei nu platesti niciun comision
suplimentar procedura de plata a facturilor e foarte usoara platile sunt efectuate in siguranta
maxima E simplu intri pe BT24 accesezi sectiunile Operatiuni - ordine de plata in lei sau
Ordine predefinite si iti platesti factura
6 Bancpost
Vizualizarea in orice moment a soldurilor conturilor deschise la Bancpost informatii
despre diversele cursuri valutare posibilitatea vizualizarii si tiparirii extraselor de cont definirea
beneficiarilor platilor direct de catre client crearea unor machete cu ordine de plata posibilitatea
de a importa ordine de plata create cu alte aplicatii
7 Unicredit Bank
Se pot face plati in lei catre furnizori de servicii plati in valuta si schimburi valutare
verificarea soldului si a tranzactiilor de pe conturi consultarea tranzactiilor rezervate pe card
consultarea extraselor de cont pentru posesorii de card de credit transferuri interne intre
conturile aceluiasi client efectuarea de plati in RON si in valuta programate pentru o anumita
data constituirea si anularea depozitelor la termen consultarea dobanzilor si a ratelor de schimb
valutar practicate de UniCredit Tiriac Bank comunicarea interactiva cu banca prin mesaje
online plati in lei si in valuta intra- si inter- bancare incluzand si Trezoreria autorizari Direct
Debit chiar din internet banking completarea formularelor de la ghiseu si trimiterea lor si din
internet banking scutindu-va astfel de drumuri la banca personalizarea meniului cu Favorites
pentru eficientizarea timpului
8 Volksbank
Plati in lei indiferent de beneficiar (la Volksbank Trezorerie sau alta banca de pe
teritoriul Romaniei) indiferent ca este vorba de transferuri plati de utilitati etc plati in valuta
(atat pe teritoriul Romaniei cat si extern) in valutele in care are deschise conturile sau in oricare
din valutele EUR USD CHF GBP NOK DKK SEK JPY HUF CAD schimburi valutare la
curs fix sau curs negociat depinzand de suma constituiredenuntare depozite indiferent de
moneda vizualizare sold conturi de depozite precum si informatii despre dobanda maturitate
etc deschide conturi in alta moneda decat cele pe care le are deja vizualizare extrase de cont
curent si card soldurile la deschiderea zilei si intra-day (toate tranzactiile autorizate deja pe
contul clientului) si estimarea soldului final tinand cont de tranzactiile initiate de catre acesta
electronic vizualizare scadentar al creditelor contractate cu Volksbank prin serviciul de mesaje
integrat clientul poate comunica cu diferite departamente din banca In plus se ofera clientului
asistenta telefonica 24 din 24
9 Alpha Bank
Vizualizezi in orice moment soldul tuturor conturilor tale active (curente de depozit etc)
si tiparesti toate tranzactiile efectuate pentru ele ai acces in orice moment la informatii complete
despre creditele tale (detalii credit plan de rambursare) obtii extrase de cont care contin
informatii complete sold precedent sold curent si explicatii despre tranzactia respectiva faci
plati in lei si valuta in Romania si strainatate platesti facturile catre peste 50 de furnizori de
utilitati utilizand formularele dedicate ce contin informatii specifice datelor de facturare folosite
de fiecare furnizor de utilitati cumperi si vinzi valuta alimentezi cardul de credit constitui si
lichidezi depozite planifici data efectuarii anumitor plati
10 CEC Bank
Se pof face plati interne si externe in lei sau in valuta intra si interbancare Programare
ordine de plata periodice Plati in asteptare (standing orders) - ordine de plata care au indicata o
anumita zi de executie a platii alta decat ziua curenta Schimburi valutare Depozite - constituire
lichidare Rapoarte extrase de cont istoric operatiuni vizualizare solduri stare financiara
Incarcare fisiere plati din aplicatiile clientilor in solutia de Internet Banking
Serviciile de Internet Banking oferite de primele 10 bănci (după active) din Romacircnia
BCR percepe un comision de utilizare de 3 leilună pentru serviciul de Internet Banking
Click 24 Banking iar transferurile efectuate icircn sistem intrainterbancar au comisioane cu 75
mai mici faţă de cele aplicate la ghişeul băncii Astfel pentru plăţile intrabancare de pacircnă la
1500 de lei comisionul băncii este de 075 lei pentru plăţile icircntre 1500 şi 20000 lei comisionul
este de 15 lei iar pentru viramentele de peste 20000 lei comisionul este de 225 lei Pentru
plăţile intrabancare icircn valută BCR percepe un comision de 05 euro indiferent de sumă
Clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci au de plătit un
comision de 1 leu pentru sume de pacircnă icircn 1500 lei iar pentru sume icircntre 1500 şi 20000 lei
comisionul este de 175 lei Pentru plăţile de peste 50000 lei banca percepe un comision de
00175 de pacircnă la 625 lei Plăţile interbancare icircn valută au un comision indiferent de valoare
de 005 taxa minimă fiind de 75 euro iar cea maximă de 250 euro Pentru dispozitivul
Digipass comisionul băncii este de 10 euro
BRD-Net serviciul de Internet Banking al BRD are un comision de administrare de 1
eurolună iar reducerile faţă de operaţiunile la ghişeu de care clientul beneficiază sunt de 25
Pentru plăţile intrabancare de pacircnă la 500 lei BRD percepe un comision de 225 lei pentru cele
icircntre 500-50000 lei comisionul este de 526 lei iar pentru operaţiunile de peste 50000 lei
comisionul este de 75 lei
Viramentele dintr-un cont BRD către conturi deschise la alte bănci sunt taxate cu 315 lei
pentru operaţiunile de pacircnă icircn 500 lei Pentru plăţile icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de
615 lei iar pentru cele ce depăşesc 50000 lei comisionul este de 1643 lei Plăţile icircn valută icircntre
clienţii BRD sunt gratuite icircn timp ce pentru plăţile către clienţii altor bănci comisionul perceput
este de 015 iar valoarea minimă este 10 euro şi maximă de 1000 euro
Volksbank are o taxă lunară de administare pentru serviciul de Internet Banking de 7
euro iar comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici decacirct la ghişeele băncii Banca nu percepe
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 10000 lei comisionul este de 3 lei pentru cele
de icircntre 10000 lei şi 50000 lei comisionul este de 5 lei Tranzacţiile de peste 50000 lei au un
comision de 17 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de 01 sau minimum 25
euro
Alpha Bank nu percepe taxă de instalare şi nici abonament lunar pentru serviciul Alpha
Click Cu excepţia tranzacţiilor icircn valută comisioanele tranzacţiilor efectuate prin serviciul de
Internet Banking sunt cu 35 mai mici decacirct cele de la ghişeele băncilor Clienţii Alpha Bank
nu plătesc comisioane pentru tranzacţiile intrabancare Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la
1000 lei comisionul este de 39 lei iar pentru cele ce depăşesc această sumă comisionul este de
52 lei
Alpha Bank percepe un comision de 65 euro pentru tranzacţiile de sub 100 euro iar
pentru cele cu valoarea de 100 euro sau mai mare comisionul este de 013 sau minimum 13
euro şi maximum 1300 euro
CEC Bank nu percepe un comision de administrare pentru serviciul de Internet
Banking CEC Online Comisioanele pentru serviciul online sunt cu 30 mai mici decacirct cele
aplicate la ghişeele băncii CEC nu percepe comision pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei sau
valută
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 500 lei comisionul CEC Bank este de 217
lei iar pentru cele icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de 39 lei Clienţii care fac tranzacţii de
peste 50000 lei plătesc un comision de 105 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un
comision de 01
CEC Bank opreşte o garanţie de 50 lei pentru dispozitivul Digipass necesar accesului la
serviciul de Internet Banking
UniCredit Ţiriac Bank nu percepe comision pentru accesarea serviciului Online
Bnking dar cere o garanţie de 12 euro pentru dispozitivul Digipass Tranzacţiile efectuate
icircntre clienţii băncii prin Online Bnking sunt libere de orice comision
Plăţile de pacircnă la 500 lei către clienţii altor bănci au un comision de 25 lei cele icircntre 500
şi 10000 lei au un comision de 35 lei cele icircntre 10000 şi 50000 au un comsion de 5 lei iar
cele care depăşesc 50000 lei au un comision de 35 lei Pentru plăţile icircn valută efectuate către
clienţii altor bănci comisionul este de 01 iar suma minimă percepută de către bancă este de
10 euro icircn timp ce suma maximă este de 500 euro
La Raiffeisen Bank costul unui abonament lunar pentru serviciul Raiffeisen Online este
de 4 lei Comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici faţă de cele percepute la ghişeu Raiffeisen
nu percepe comision pentru transferurile intrabancare icircn valută iar pentru cele icircn lei comisionul
este de 1 leu Comisionul este de 31 lei pentru plăţile interbancare icircn lei indiferent de sumă
Pentru plăţile icircn valută comisionul este de minimum 10 euro şi maximum 500 euro sau 01
Banca Transilvania (BT) are o taxă de administrare de 1 leulună pentru serviciul de
Internet Banking iar comisioanele sunt cu aproximativ 10 mai mici faţă de cele practicate la
ghişeele băncii Pentru tranzacţiile intrabancare BT percepe un comision de 1 leu pentru sume
de pacircnă la 50 lei 25 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei 35 lei pentru sume icircntre 1000 şi
50000 lei şi de 75 lei pentru sume mai mari de 50000 lei Tranzacţiile interbancare au un
comision de 24 lei pentru sume de pacircnă la 50 lei de 36 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei de
53 lei pentru sume icircntre 1000 şi 50000 lei iar pentru plăţile de peste 50000 lei Banca
Transilvania percepe un comision de 16 lei
Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de minimum 15 euro şi maximum 600
euro sau 01 din suma tranzacţionată Tranzacţiile intrabancare icircn valută nu au comisioane
Clienţii Bancpost nu plătesc nimic pentru abonamentul lunar pentru serviciul
Fastbanking Garanţia constituită de bancă pentru pentru dispozitivul Digipass este de 30 dolari
Bancpost nu percepe comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci comisioanele
pornesc de la 401 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi 1652 lei pentru sumele ce depăşesc
50000 lei Pentru transferurile icircn valută Bancpost percepe un comision de 025 din suma
totală dar nu mai puţin de 25 euro şi nu mai mult de 1000 euro
ING Bank oferă serviciul de Internet Banking pentru un abonament lunar de 3 lei
Tranzacţiile icircntre clienţii băncii sunt gratuite iar cele cu clienţii altor bănci au un comision de
251 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi de 852 lei pentru sume de peste 50000 lei
Plăţile icircn valută către conturi deschise la alte bănci au un comision de 015 sau o
valoare minimă de 50 lei si de cel mult 1750 lei Comisionul este perceput icircn valută
Comisioane lunare pentru serviciul de Internet Banking
Volksbank ndash 7 eurolună BRD ndash 1 eurolună Raiffeisen Bank ndash 4 leilună BCR ndash 3 leilună ING Bank ndash 3 leilună Banca Transilvania ndash 1 leulună Alpha Bank ndash 0 UniCredit Ţiriac Bank ndash 0 Bancpost ndash 0 CEC Bank ndash 0
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (lei) - sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Dintre băncile luate icircn calcul BCR BRD Banca Transilvania şi Raiffeisen percep
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei
BRD ndash 225 ndash 75 Banca Transilvania ndash 1 ndash 75 BCR ndash 075 ndash 225 Raiffeisen ndash 1
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (euro)
Doar BCR percepe un comision pentru tranzacţiile intrabancare de 05 euro indiferent
de valoarea tranzacţiei
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (lei) ndash sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Bancpost ndash 401 ndash 1652 Alpha Bank ndash 39 ndash 52 Volksbank ndash 3 - 17 BRD ndash 315 ndash 1643 Raiffeisen Bank ndash 31 Banca Transilvania ndash 24 ndash 16 UniCredit Ţiriac Bank ndash 25 ndash 35 ING Bank ndash 251 ndash 852 CEC Bank - 217 ndash 105 BCR ndash 1 ndash 175
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (euro)
Bancpost ndash 025 ndash minimum 25 euro maximum 1000 euro
Volksbank ndash 01 ndash minimum 25 euro
ING Bank ndash 015 ndash minimum 50 lei maximum 1750 lei
Banca Transilvania ndash 01 ndash minimum 15 euro maximum 600 euro
BRD ndash 015 ndash minimum 10 euro maximum 1000 euro
UniCredit Ţiriac Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
Raiffeisen Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
CEC Bank ndash 01
BCR ndash 005 ndash minimum 75 euro maximum 250 euro
Alpha Bank ndash pt sume lt 100 euro 65 euro pt sume gt= 100 euro 013 - minimum
13 euro maximum 1300 euro
Garanţii pentru dispozitivul tokendigipass
Volksbank ndash 30 euro
Bancpost ndash 30 dolari
CEC Bank ndash 50 lei
UniCredit Ţiriac Bank ndash 12 euro
BCR ndash 10 euro
BRD ndash gratis 20 euro pentru icircnlocuire
Alpha Bank ndash
Raiffeisen Bank ndash
Banca Transilvania ndash
ING Bank ndash
Evolutia numarului de utilizatori de Internet Banking
Romania a incheiat anul 2012 cu peste 3 mil de utilizatori ai instrumentelor de plata cu
acces la distanta dintre care 28 mil pe internet banking peste 154000 pe phone banking si
27500 pe mobile banking Bancile cu cele mai mari portofolii de clienti pe aceste servicii sunt
BCR Raiffeisen BRD si ING care impreuna detin un portofoliu de 2 mil de clienti exclusiv pe
aplicatia de Internet banking
Numai BRD si ING au cumulat un numar de 900000 de utilizatori ai aplicatiei de
Internet banking dintre care peste 100000 sunt persoane juridice Ponderi mai mari ale
companiilor in randul utilizatorilor de Internet banking se inregistreaza in randul Bancii
Transilvania (aproximativ 20 dintre cele 300000 de persoane care folosesc aplicatia) si in
special la Unicredit (cu peste 38 dintre cei peste 140000 de utilizatori)
Fata de momentul anterior intrarii in criza respectiv decembrie 2008 portofoliile de
utilizatori ai aplicatiei de internet banking pentru principalele banci a crescut de minim 25 ori
Cea mai mare performanta la acest capitol a inregistrat-o Bancpost al carui numar de utilizatori ndash
persoane fizice ndash ai aplicatiei de internet banking a crescut de peste 13 ori (de la 13000 in 2008
la aproximativ 178000 in 2012)
In ciuda acestei cresteri a numarului de abonati in aceasta perioada de 4 ani (2008-2012)
ponderea utilizatorilor activi (cei care fac cel putin o tranzactie in 6 luni) in total utilizatori nu s-a
imbunanatit semnificativ in unele cazuri s-a inregistrat chiar o scadere
De asemenea desi numeroase cercetari de piata vorbesc despre viitorul serviciilor de
mobile banking la noi in tara aceasta aplicatie nu pare sa aiba o directie clara de dezvoltare
Pana cum doar sase banci au implementat serviciul iar una dintre ele a si renuntat deja ndash este
cazul Mobilis de la BRD La Banca Transilvania banca intreprinzatorilor se pare ca exista
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
băncile icircn icircntregime informatizate accesibile pe reţea 24 de ore din 24 din orice colţ al lumii
capabile să furnizeze orice serviciu specializat icircn secunda următoare
Toate aceste schimbări ar fi imposibile fără o schimbare profundă icircn informatica
bancarăVechile sisteme greoaie şi centralizate sunt tot mai mult icircnlocuite cu lucrul icircn reţea
flexibilăşi multipolară ce acordă mai multă autonomie utilizatorilor
Dezvoltarea serviciilor bancare electronice
Reducerea timpului aferent unei tranzacţii reducerea costurilor acesteia (ca urmare a absenţei
reţelei teritoriale şi a personalului uman implicat) utilizarea personalului icircn alte activităţi sunt
numai cacircteva dintre avantajele incontestabile ale utilizării sistemelor electronice
Este neicircndoielnic faptul că de regulă clienţii sunt atraşi cu dobacircnzi mici şi produse bune nu
cu servicii de e-banking performante dar pot fi păstraţi cu ajutorul acestora Pe zi ce trece
clienţii bancari devin mai exigenţi mai bine documentaţi solicitacircnd prestaţii eficiente
caracterizate prin profesionalism şi confidenţialitate icircn acelaşi timp Deşi acest tip de servicii nu
reprezintă un centru de profit băncile vor investi icircn continuare pentru perfecţionarea lor icircntrucacirct
permit fidelizarea clientelei Studiile realizate la nivel internaţional arată că numărul celor care
folosesc e-banking-ul este icircn continuă creştere iar icircn viitor clienţii vor renunţa la băncile care nu
oferă servicii de e-banking de calitate
Următorii termeni se referă la o formă sau alta de e-banking computerul personal (PC
banking) utilizarea Internetului (Internet banking) banca virtuală (virtual banking) servicii
bancare on-line servicii bancare la domiciliu (home banking) servicii bancare la distanţă
(remote electronic banking) şi telefonul
Cele mai utilizate servicii bancare electronice sunt computerul personal (PC banking)
Internet banking sau serviciile bancare on-line Este necesar să menţionăm totuşi că termenii
utilizaţi pentru a descrie diferitele tipuri deservicii bancare electronice sunt adesea utilizaţi
concomitent
Definire concepte
Internet banking sau online banking este un termen folosit pentru efectuarea de
tranzacții bancare prin intermediul Internetului Aceasta permite clienților băncilor să deruleze
operațiunile cu aceasta și icircn afara orelor ei de program de oriunde au acces la Internet Icircn unele
cazuri pentru aceste operațiuni se utilizaează un browser de web obișnuit și cu orice fel de
conexiune la Internet dar icircn alte cazuri pentru autentificare este necesară utilizarea unor
dispozitive furnizate de bancă
Notiunea de Internet Banking se refera la posibilitatea interactiunii prin intermediul
Internetului a unui client (sub denumirea generica de utilizator) cu banca la care acesta
(deregula) poseda un cont bancar Mai precis un sistem de Internet Banking ofera clientilor
unei banci acces bazat pe parola la informatii referitoare la conturile acestora prin intermediul
unui calculator cu acces Internet
Icircn general electronic banking reprezintă practic un fel de ldquoumbrelărdquo care acoperă
icircntregul proces prin care un client poate să realieze tranzacţii bancare pe cale electronică fără a fi
nevoiesă-şi viziteze banca
PC banking reprezintă o formă de servicii bancare online care le dă clienţilor posibilitatea
de a executa tranzacţii bancare de pe un computer via un modem Icircn acest caz banca oferă
clientului icircn proprietate un softwarefinanciar care permite clientului să realizeze tranzacţii
financiare prin propriul său computer de acasă Icircn mod curent multe bănci oferă sisteme de PC
banking care permit clienţilor să obţină extrase de cont cu soldurile conturilor note de plată şi
transferuri de fonduri icircntre conturi
Scurt istoric Internet Banking
A) In lume
Răspunzacircnd nevoilor omului modern pentru care drumul spre bancă icircnseamnă pierdere de
timp şi bani instituţiile bancare au lansat o serie de servicii financiare accesibile prin intermediul
Internetului Unul dintre aceste servicii este Internet Banking-ul
Istoria Internet Banking-ului datează de la icircnceputul anilor rsquo80 atunci cacircnd serviciile
bancare electronice şi-au făcut apariţia Băncile şi organizaţiile financiare din Europa şi din
Statele Unite ale Americii au icircnceput cercetări şi experimente informatice la conceptul ldquohome
bankingrdquo
Pentru prima dată acest serviciu a fost introdus icircn anul 1981 icircn New York de cele mai
mari bănci din Statele Unite ale Americii icircn acea vreme precum ar fi Citibank şi Chase
Manhattan Conceptul mai apoi s-a răspacircndit icircn Marea Britanie icircn anul 1983 prin intermediul
băncii Bank of Scotland
Icircn anii rsquo90 utilizarea internetului s-a răspacircndit tot mai mulţi oameni posedau cacircte un
calculator şi tot mai mulţi aveau acces la conexiunea dial-up Prima bancă care a oferit stilul
modern al Internet Banking-ului prin intermediul unui browser a fost Stanford Federal Credit
Union icircn anul 1994 Clienţii beneficiau de accesul simplu şi comfortabil 24 de ore pe zi 7 zile pe
săptămacircnă Accesul liber şi nelimitat a fost cauza primordială a clienţilor pentru a se abona la
acest serviciu Totuşi mulţi clienţi erau sceptici icircn privinţa noii tehnologii şi a siguranţei
fluxurilor mijloacelor financiare online De atunci băncile au investit dur pentru dezvoltarea
securităţii ale serviciilor online
B) In Romania
Introdus pe piata romaneasca de marile banci internationale functionarul electronic a ajuns
sa faca parte din ofertele majoritatii bancilor autohtone La icircnceput a fost electronic-banking-ul a
urmat Internet-banking-ul iar de curacircnd in Romacircnia a fost introdus serviciul de mobile-banking
Toate cele trei servicii ofera clientului bancii in principiu cam aceleasi facilitati Diferentele
dintre ele constau in libertatea de miscare oferita si in canalul folosit pentru a comunica cu
banca
Acest tip de serviciu nu este o noutate in mediul bancarCitybank utilizeaza sisteme de E-
banking de peste 20 de ani iar in Romacircnia se numara alaturi de ING Barings si ABN Amro
printre pionierii introducerii acestui tip de servicii
Una din bancile ce a investit o multime de resurse atacirct in realizarea cat si in promovarea
serviciului sau de Internet-banking pe care l-a denumit Online Banking este BANKAUSTRIA
CREDITANSTALT (BACA) Una din deschizatoarele de drum in introducerea E-bankingului
in Romacircnia BACA a reusit sa puna la punct un serviciu de Internet-banking atacirct usor de
utilizat dar si foarte util
Pentru prima dată icircn Romacircnia Banca Romaneasca a fost implicată icircn servicii de transfer
electronic de bani icircn toată lumea Icircn 1996 aceasta oferea aceste servicii prin 6 locaţii acum
fiind oferite prin 200 de locaţii icircn toată ţara
Caracteristici produs pentru solicitantii persoane fizice
1 BCR
Prin serviciul de Internet Banking de la BCR poti deschide un cont curent poti ataşa un
card de debit la un cont curent transferuri intrainterbancare icircn lei şi icircn valută inclusiv
transferuri internaţionale din conturile curente cufără card de debit ataşat şi din conturile de
economii activate pentru acest serviciu poti iniţia transferuri programate fără ciclicitate
(intrabancare şi interbancare icircn lei şi valută) cu ciclicitate ndash Standing Order (intra şi interbancare
icircn lei şi intrabancare icircn valută) Direct Debit (intrabancar icircn lei şi valută) poti modificaanula
transferurilor programate pentru o dată ulterioară schimb valutar preferenţial ndash cursul de
schimb este mai avantajos faţă de cursul afişat la ghişeele băncii se aplică pentru valutele EUR
USD GBP CHF CAD AUD cumpărarăscumpăra certificate de depozit cu discount
2 Raiffeisen Bank
Poti consulta soldurile conturilor si istoricul tranzactiilor tale Toate tranzactiile se
realizeaza in timp real iar soldurile conturilor sunt permanent actualizate Ordoni plati inter sau
intrabancare in Lei sau valuta (sisau programezi ca acestea sa se efectueze automat in viitor)
catre conturile proprii sau ale altor titulari Platesti facturi catre furnizorii de utilitati agreati de
banca si mai mult poti imputernici banca sa ti le plateasca automat Predefinesti beneficiari
pentru plati intra si interbancare Poti constitui si lichida depozite Efectuezi schimburi valutare
intre conturile proprii precum si cross currency intre valute Poti alege pseudonime pentru
conturile proprii pentru a le putea identifica mai usor Poti obtine extrasul de cont pe perioada
dorita
3 BRD
Simplu si practic BRD-NET va asigura o legatura permanenta cu banca prin Internet
Solutia pe care BRD o propune este complet mobila accesul fiind posibil de pe orice calculator
fara a fi nevoiti sa realizati instalarea unor programe suplimentare sunt suficiente o conexiune la
Internet si un contract de subscriere la BRD-NET
Beneficiati de un control deplin al conturilor dumneavoastra bancare in conditii de
maxima securitate si confidentialitate a operatiunilor Comunicatia cu banca se realizeaza
folosind protocolul de securitate SSL 128 biti acesta fiind in prezent cel mai puternic standard
de securitate ce asigura confidentialitatea si integritatea datelor vehiculate prin Internet
Folosind BRD-Net puteti realiza transferuri intre conturile proprii indiferent de valuta in
care sunt deschise realiza plati catre beneficiari crea depozite la termen cu capitalizarea
dobanzii consulta informatii referitoare la soldul conturilor dumneavoastra consulta detaliile
operatiunilor facute in conturi
In plus Consultarea soldurilor conturilor este gratuita majoritatea viramentelor
beneficiaza de comisioane reduse banca va furnizeaza informatii utile despre produsele si
serviciile sale si reteaua de unitati
4 ING Bank
Verifici balantele tuturor conturilor tale deschise la INGde debit sau de credit cat si
depozitele si asigurarile aferente creditelor banca online de la ING iti permite sa efectuezi plati
si transferuri in lei si valuta catre conturi deschise la ING Bank sau la alte banci din Romania si
strainatate utilizezi si rambursezi liniile de credit platesti facturile de utilitati efectuezi
schimburi valutare fara comision verifici tranzactiile efectuate in ultimele 6 luni
5 Banca Transilvania
Prin BT24 - Internet Banking iti poti plati GRATUIT facturile curent telefonie energie
electrica apa gaz TV cablu sau Internet Ai multe avantaje nu trebuie sa mai faci drumuri la
banca sau la casieriile furnizorilor poti sa-ti faci platile oricand 24 ore pe zi 7 zile pe
saptamana nu mai depinzi de programul bancii casieriei nu platesti niciun comision
suplimentar procedura de plata a facturilor e foarte usoara platile sunt efectuate in siguranta
maxima E simplu intri pe BT24 accesezi sectiunile Operatiuni - ordine de plata in lei sau
Ordine predefinite si iti platesti factura
6 Bancpost
Vizualizarea in orice moment a soldurilor conturilor deschise la Bancpost informatii
despre diversele cursuri valutare posibilitatea vizualizarii si tiparirii extraselor de cont definirea
beneficiarilor platilor direct de catre client crearea unor machete cu ordine de plata posibilitatea
de a importa ordine de plata create cu alte aplicatii
7 Unicredit Bank
Se pot face plati in lei catre furnizori de servicii plati in valuta si schimburi valutare
verificarea soldului si a tranzactiilor de pe conturi consultarea tranzactiilor rezervate pe card
consultarea extraselor de cont pentru posesorii de card de credit transferuri interne intre
conturile aceluiasi client efectuarea de plati in RON si in valuta programate pentru o anumita
data constituirea si anularea depozitelor la termen consultarea dobanzilor si a ratelor de schimb
valutar practicate de UniCredit Tiriac Bank comunicarea interactiva cu banca prin mesaje
online plati in lei si in valuta intra- si inter- bancare incluzand si Trezoreria autorizari Direct
Debit chiar din internet banking completarea formularelor de la ghiseu si trimiterea lor si din
internet banking scutindu-va astfel de drumuri la banca personalizarea meniului cu Favorites
pentru eficientizarea timpului
8 Volksbank
Plati in lei indiferent de beneficiar (la Volksbank Trezorerie sau alta banca de pe
teritoriul Romaniei) indiferent ca este vorba de transferuri plati de utilitati etc plati in valuta
(atat pe teritoriul Romaniei cat si extern) in valutele in care are deschise conturile sau in oricare
din valutele EUR USD CHF GBP NOK DKK SEK JPY HUF CAD schimburi valutare la
curs fix sau curs negociat depinzand de suma constituiredenuntare depozite indiferent de
moneda vizualizare sold conturi de depozite precum si informatii despre dobanda maturitate
etc deschide conturi in alta moneda decat cele pe care le are deja vizualizare extrase de cont
curent si card soldurile la deschiderea zilei si intra-day (toate tranzactiile autorizate deja pe
contul clientului) si estimarea soldului final tinand cont de tranzactiile initiate de catre acesta
electronic vizualizare scadentar al creditelor contractate cu Volksbank prin serviciul de mesaje
integrat clientul poate comunica cu diferite departamente din banca In plus se ofera clientului
asistenta telefonica 24 din 24
9 Alpha Bank
Vizualizezi in orice moment soldul tuturor conturilor tale active (curente de depozit etc)
si tiparesti toate tranzactiile efectuate pentru ele ai acces in orice moment la informatii complete
despre creditele tale (detalii credit plan de rambursare) obtii extrase de cont care contin
informatii complete sold precedent sold curent si explicatii despre tranzactia respectiva faci
plati in lei si valuta in Romania si strainatate platesti facturile catre peste 50 de furnizori de
utilitati utilizand formularele dedicate ce contin informatii specifice datelor de facturare folosite
de fiecare furnizor de utilitati cumperi si vinzi valuta alimentezi cardul de credit constitui si
lichidezi depozite planifici data efectuarii anumitor plati
10 CEC Bank
Se pof face plati interne si externe in lei sau in valuta intra si interbancare Programare
ordine de plata periodice Plati in asteptare (standing orders) - ordine de plata care au indicata o
anumita zi de executie a platii alta decat ziua curenta Schimburi valutare Depozite - constituire
lichidare Rapoarte extrase de cont istoric operatiuni vizualizare solduri stare financiara
Incarcare fisiere plati din aplicatiile clientilor in solutia de Internet Banking
Serviciile de Internet Banking oferite de primele 10 bănci (după active) din Romacircnia
BCR percepe un comision de utilizare de 3 leilună pentru serviciul de Internet Banking
Click 24 Banking iar transferurile efectuate icircn sistem intrainterbancar au comisioane cu 75
mai mici faţă de cele aplicate la ghişeul băncii Astfel pentru plăţile intrabancare de pacircnă la
1500 de lei comisionul băncii este de 075 lei pentru plăţile icircntre 1500 şi 20000 lei comisionul
este de 15 lei iar pentru viramentele de peste 20000 lei comisionul este de 225 lei Pentru
plăţile intrabancare icircn valută BCR percepe un comision de 05 euro indiferent de sumă
Clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci au de plătit un
comision de 1 leu pentru sume de pacircnă icircn 1500 lei iar pentru sume icircntre 1500 şi 20000 lei
comisionul este de 175 lei Pentru plăţile de peste 50000 lei banca percepe un comision de
00175 de pacircnă la 625 lei Plăţile interbancare icircn valută au un comision indiferent de valoare
de 005 taxa minimă fiind de 75 euro iar cea maximă de 250 euro Pentru dispozitivul
Digipass comisionul băncii este de 10 euro
BRD-Net serviciul de Internet Banking al BRD are un comision de administrare de 1
eurolună iar reducerile faţă de operaţiunile la ghişeu de care clientul beneficiază sunt de 25
Pentru plăţile intrabancare de pacircnă la 500 lei BRD percepe un comision de 225 lei pentru cele
icircntre 500-50000 lei comisionul este de 526 lei iar pentru operaţiunile de peste 50000 lei
comisionul este de 75 lei
Viramentele dintr-un cont BRD către conturi deschise la alte bănci sunt taxate cu 315 lei
pentru operaţiunile de pacircnă icircn 500 lei Pentru plăţile icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de
615 lei iar pentru cele ce depăşesc 50000 lei comisionul este de 1643 lei Plăţile icircn valută icircntre
clienţii BRD sunt gratuite icircn timp ce pentru plăţile către clienţii altor bănci comisionul perceput
este de 015 iar valoarea minimă este 10 euro şi maximă de 1000 euro
Volksbank are o taxă lunară de administare pentru serviciul de Internet Banking de 7
euro iar comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici decacirct la ghişeele băncii Banca nu percepe
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 10000 lei comisionul este de 3 lei pentru cele
de icircntre 10000 lei şi 50000 lei comisionul este de 5 lei Tranzacţiile de peste 50000 lei au un
comision de 17 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de 01 sau minimum 25
euro
Alpha Bank nu percepe taxă de instalare şi nici abonament lunar pentru serviciul Alpha
Click Cu excepţia tranzacţiilor icircn valută comisioanele tranzacţiilor efectuate prin serviciul de
Internet Banking sunt cu 35 mai mici decacirct cele de la ghişeele băncilor Clienţii Alpha Bank
nu plătesc comisioane pentru tranzacţiile intrabancare Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la
1000 lei comisionul este de 39 lei iar pentru cele ce depăşesc această sumă comisionul este de
52 lei
Alpha Bank percepe un comision de 65 euro pentru tranzacţiile de sub 100 euro iar
pentru cele cu valoarea de 100 euro sau mai mare comisionul este de 013 sau minimum 13
euro şi maximum 1300 euro
CEC Bank nu percepe un comision de administrare pentru serviciul de Internet
Banking CEC Online Comisioanele pentru serviciul online sunt cu 30 mai mici decacirct cele
aplicate la ghişeele băncii CEC nu percepe comision pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei sau
valută
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 500 lei comisionul CEC Bank este de 217
lei iar pentru cele icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de 39 lei Clienţii care fac tranzacţii de
peste 50000 lei plătesc un comision de 105 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un
comision de 01
CEC Bank opreşte o garanţie de 50 lei pentru dispozitivul Digipass necesar accesului la
serviciul de Internet Banking
UniCredit Ţiriac Bank nu percepe comision pentru accesarea serviciului Online
Bnking dar cere o garanţie de 12 euro pentru dispozitivul Digipass Tranzacţiile efectuate
icircntre clienţii băncii prin Online Bnking sunt libere de orice comision
Plăţile de pacircnă la 500 lei către clienţii altor bănci au un comision de 25 lei cele icircntre 500
şi 10000 lei au un comision de 35 lei cele icircntre 10000 şi 50000 au un comsion de 5 lei iar
cele care depăşesc 50000 lei au un comision de 35 lei Pentru plăţile icircn valută efectuate către
clienţii altor bănci comisionul este de 01 iar suma minimă percepută de către bancă este de
10 euro icircn timp ce suma maximă este de 500 euro
La Raiffeisen Bank costul unui abonament lunar pentru serviciul Raiffeisen Online este
de 4 lei Comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici faţă de cele percepute la ghişeu Raiffeisen
nu percepe comision pentru transferurile intrabancare icircn valută iar pentru cele icircn lei comisionul
este de 1 leu Comisionul este de 31 lei pentru plăţile interbancare icircn lei indiferent de sumă
Pentru plăţile icircn valută comisionul este de minimum 10 euro şi maximum 500 euro sau 01
Banca Transilvania (BT) are o taxă de administrare de 1 leulună pentru serviciul de
Internet Banking iar comisioanele sunt cu aproximativ 10 mai mici faţă de cele practicate la
ghişeele băncii Pentru tranzacţiile intrabancare BT percepe un comision de 1 leu pentru sume
de pacircnă la 50 lei 25 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei 35 lei pentru sume icircntre 1000 şi
50000 lei şi de 75 lei pentru sume mai mari de 50000 lei Tranzacţiile interbancare au un
comision de 24 lei pentru sume de pacircnă la 50 lei de 36 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei de
53 lei pentru sume icircntre 1000 şi 50000 lei iar pentru plăţile de peste 50000 lei Banca
Transilvania percepe un comision de 16 lei
Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de minimum 15 euro şi maximum 600
euro sau 01 din suma tranzacţionată Tranzacţiile intrabancare icircn valută nu au comisioane
Clienţii Bancpost nu plătesc nimic pentru abonamentul lunar pentru serviciul
Fastbanking Garanţia constituită de bancă pentru pentru dispozitivul Digipass este de 30 dolari
Bancpost nu percepe comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci comisioanele
pornesc de la 401 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi 1652 lei pentru sumele ce depăşesc
50000 lei Pentru transferurile icircn valută Bancpost percepe un comision de 025 din suma
totală dar nu mai puţin de 25 euro şi nu mai mult de 1000 euro
ING Bank oferă serviciul de Internet Banking pentru un abonament lunar de 3 lei
Tranzacţiile icircntre clienţii băncii sunt gratuite iar cele cu clienţii altor bănci au un comision de
251 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi de 852 lei pentru sume de peste 50000 lei
Plăţile icircn valută către conturi deschise la alte bănci au un comision de 015 sau o
valoare minimă de 50 lei si de cel mult 1750 lei Comisionul este perceput icircn valută
Comisioane lunare pentru serviciul de Internet Banking
Volksbank ndash 7 eurolună BRD ndash 1 eurolună Raiffeisen Bank ndash 4 leilună BCR ndash 3 leilună ING Bank ndash 3 leilună Banca Transilvania ndash 1 leulună Alpha Bank ndash 0 UniCredit Ţiriac Bank ndash 0 Bancpost ndash 0 CEC Bank ndash 0
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (lei) - sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Dintre băncile luate icircn calcul BCR BRD Banca Transilvania şi Raiffeisen percep
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei
BRD ndash 225 ndash 75 Banca Transilvania ndash 1 ndash 75 BCR ndash 075 ndash 225 Raiffeisen ndash 1
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (euro)
Doar BCR percepe un comision pentru tranzacţiile intrabancare de 05 euro indiferent
de valoarea tranzacţiei
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (lei) ndash sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Bancpost ndash 401 ndash 1652 Alpha Bank ndash 39 ndash 52 Volksbank ndash 3 - 17 BRD ndash 315 ndash 1643 Raiffeisen Bank ndash 31 Banca Transilvania ndash 24 ndash 16 UniCredit Ţiriac Bank ndash 25 ndash 35 ING Bank ndash 251 ndash 852 CEC Bank - 217 ndash 105 BCR ndash 1 ndash 175
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (euro)
Bancpost ndash 025 ndash minimum 25 euro maximum 1000 euro
Volksbank ndash 01 ndash minimum 25 euro
ING Bank ndash 015 ndash minimum 50 lei maximum 1750 lei
Banca Transilvania ndash 01 ndash minimum 15 euro maximum 600 euro
BRD ndash 015 ndash minimum 10 euro maximum 1000 euro
UniCredit Ţiriac Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
Raiffeisen Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
CEC Bank ndash 01
BCR ndash 005 ndash minimum 75 euro maximum 250 euro
Alpha Bank ndash pt sume lt 100 euro 65 euro pt sume gt= 100 euro 013 - minimum
13 euro maximum 1300 euro
Garanţii pentru dispozitivul tokendigipass
Volksbank ndash 30 euro
Bancpost ndash 30 dolari
CEC Bank ndash 50 lei
UniCredit Ţiriac Bank ndash 12 euro
BCR ndash 10 euro
BRD ndash gratis 20 euro pentru icircnlocuire
Alpha Bank ndash
Raiffeisen Bank ndash
Banca Transilvania ndash
ING Bank ndash
Evolutia numarului de utilizatori de Internet Banking
Romania a incheiat anul 2012 cu peste 3 mil de utilizatori ai instrumentelor de plata cu
acces la distanta dintre care 28 mil pe internet banking peste 154000 pe phone banking si
27500 pe mobile banking Bancile cu cele mai mari portofolii de clienti pe aceste servicii sunt
BCR Raiffeisen BRD si ING care impreuna detin un portofoliu de 2 mil de clienti exclusiv pe
aplicatia de Internet banking
Numai BRD si ING au cumulat un numar de 900000 de utilizatori ai aplicatiei de
Internet banking dintre care peste 100000 sunt persoane juridice Ponderi mai mari ale
companiilor in randul utilizatorilor de Internet banking se inregistreaza in randul Bancii
Transilvania (aproximativ 20 dintre cele 300000 de persoane care folosesc aplicatia) si in
special la Unicredit (cu peste 38 dintre cei peste 140000 de utilizatori)
Fata de momentul anterior intrarii in criza respectiv decembrie 2008 portofoliile de
utilizatori ai aplicatiei de internet banking pentru principalele banci a crescut de minim 25 ori
Cea mai mare performanta la acest capitol a inregistrat-o Bancpost al carui numar de utilizatori ndash
persoane fizice ndash ai aplicatiei de internet banking a crescut de peste 13 ori (de la 13000 in 2008
la aproximativ 178000 in 2012)
In ciuda acestei cresteri a numarului de abonati in aceasta perioada de 4 ani (2008-2012)
ponderea utilizatorilor activi (cei care fac cel putin o tranzactie in 6 luni) in total utilizatori nu s-a
imbunanatit semnificativ in unele cazuri s-a inregistrat chiar o scadere
De asemenea desi numeroase cercetari de piata vorbesc despre viitorul serviciilor de
mobile banking la noi in tara aceasta aplicatie nu pare sa aiba o directie clara de dezvoltare
Pana cum doar sase banci au implementat serviciul iar una dintre ele a si renuntat deja ndash este
cazul Mobilis de la BRD La Banca Transilvania banca intreprinzatorilor se pare ca exista
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Următorii termeni se referă la o formă sau alta de e-banking computerul personal (PC
banking) utilizarea Internetului (Internet banking) banca virtuală (virtual banking) servicii
bancare on-line servicii bancare la domiciliu (home banking) servicii bancare la distanţă
(remote electronic banking) şi telefonul
Cele mai utilizate servicii bancare electronice sunt computerul personal (PC banking)
Internet banking sau serviciile bancare on-line Este necesar să menţionăm totuşi că termenii
utilizaţi pentru a descrie diferitele tipuri deservicii bancare electronice sunt adesea utilizaţi
concomitent
Definire concepte
Internet banking sau online banking este un termen folosit pentru efectuarea de
tranzacții bancare prin intermediul Internetului Aceasta permite clienților băncilor să deruleze
operațiunile cu aceasta și icircn afara orelor ei de program de oriunde au acces la Internet Icircn unele
cazuri pentru aceste operațiuni se utilizaează un browser de web obișnuit și cu orice fel de
conexiune la Internet dar icircn alte cazuri pentru autentificare este necesară utilizarea unor
dispozitive furnizate de bancă
Notiunea de Internet Banking se refera la posibilitatea interactiunii prin intermediul
Internetului a unui client (sub denumirea generica de utilizator) cu banca la care acesta
(deregula) poseda un cont bancar Mai precis un sistem de Internet Banking ofera clientilor
unei banci acces bazat pe parola la informatii referitoare la conturile acestora prin intermediul
unui calculator cu acces Internet
Icircn general electronic banking reprezintă practic un fel de ldquoumbrelărdquo care acoperă
icircntregul proces prin care un client poate să realieze tranzacţii bancare pe cale electronică fără a fi
nevoiesă-şi viziteze banca
PC banking reprezintă o formă de servicii bancare online care le dă clienţilor posibilitatea
de a executa tranzacţii bancare de pe un computer via un modem Icircn acest caz banca oferă
clientului icircn proprietate un softwarefinanciar care permite clientului să realizeze tranzacţii
financiare prin propriul său computer de acasă Icircn mod curent multe bănci oferă sisteme de PC
banking care permit clienţilor să obţină extrase de cont cu soldurile conturilor note de plată şi
transferuri de fonduri icircntre conturi
Scurt istoric Internet Banking
A) In lume
Răspunzacircnd nevoilor omului modern pentru care drumul spre bancă icircnseamnă pierdere de
timp şi bani instituţiile bancare au lansat o serie de servicii financiare accesibile prin intermediul
Internetului Unul dintre aceste servicii este Internet Banking-ul
Istoria Internet Banking-ului datează de la icircnceputul anilor rsquo80 atunci cacircnd serviciile
bancare electronice şi-au făcut apariţia Băncile şi organizaţiile financiare din Europa şi din
Statele Unite ale Americii au icircnceput cercetări şi experimente informatice la conceptul ldquohome
bankingrdquo
Pentru prima dată acest serviciu a fost introdus icircn anul 1981 icircn New York de cele mai
mari bănci din Statele Unite ale Americii icircn acea vreme precum ar fi Citibank şi Chase
Manhattan Conceptul mai apoi s-a răspacircndit icircn Marea Britanie icircn anul 1983 prin intermediul
băncii Bank of Scotland
Icircn anii rsquo90 utilizarea internetului s-a răspacircndit tot mai mulţi oameni posedau cacircte un
calculator şi tot mai mulţi aveau acces la conexiunea dial-up Prima bancă care a oferit stilul
modern al Internet Banking-ului prin intermediul unui browser a fost Stanford Federal Credit
Union icircn anul 1994 Clienţii beneficiau de accesul simplu şi comfortabil 24 de ore pe zi 7 zile pe
săptămacircnă Accesul liber şi nelimitat a fost cauza primordială a clienţilor pentru a se abona la
acest serviciu Totuşi mulţi clienţi erau sceptici icircn privinţa noii tehnologii şi a siguranţei
fluxurilor mijloacelor financiare online De atunci băncile au investit dur pentru dezvoltarea
securităţii ale serviciilor online
B) In Romania
Introdus pe piata romaneasca de marile banci internationale functionarul electronic a ajuns
sa faca parte din ofertele majoritatii bancilor autohtone La icircnceput a fost electronic-banking-ul a
urmat Internet-banking-ul iar de curacircnd in Romacircnia a fost introdus serviciul de mobile-banking
Toate cele trei servicii ofera clientului bancii in principiu cam aceleasi facilitati Diferentele
dintre ele constau in libertatea de miscare oferita si in canalul folosit pentru a comunica cu
banca
Acest tip de serviciu nu este o noutate in mediul bancarCitybank utilizeaza sisteme de E-
banking de peste 20 de ani iar in Romacircnia se numara alaturi de ING Barings si ABN Amro
printre pionierii introducerii acestui tip de servicii
Una din bancile ce a investit o multime de resurse atacirct in realizarea cat si in promovarea
serviciului sau de Internet-banking pe care l-a denumit Online Banking este BANKAUSTRIA
CREDITANSTALT (BACA) Una din deschizatoarele de drum in introducerea E-bankingului
in Romacircnia BACA a reusit sa puna la punct un serviciu de Internet-banking atacirct usor de
utilizat dar si foarte util
Pentru prima dată icircn Romacircnia Banca Romaneasca a fost implicată icircn servicii de transfer
electronic de bani icircn toată lumea Icircn 1996 aceasta oferea aceste servicii prin 6 locaţii acum
fiind oferite prin 200 de locaţii icircn toată ţara
Caracteristici produs pentru solicitantii persoane fizice
1 BCR
Prin serviciul de Internet Banking de la BCR poti deschide un cont curent poti ataşa un
card de debit la un cont curent transferuri intrainterbancare icircn lei şi icircn valută inclusiv
transferuri internaţionale din conturile curente cufără card de debit ataşat şi din conturile de
economii activate pentru acest serviciu poti iniţia transferuri programate fără ciclicitate
(intrabancare şi interbancare icircn lei şi valută) cu ciclicitate ndash Standing Order (intra şi interbancare
icircn lei şi intrabancare icircn valută) Direct Debit (intrabancar icircn lei şi valută) poti modificaanula
transferurilor programate pentru o dată ulterioară schimb valutar preferenţial ndash cursul de
schimb este mai avantajos faţă de cursul afişat la ghişeele băncii se aplică pentru valutele EUR
USD GBP CHF CAD AUD cumpărarăscumpăra certificate de depozit cu discount
2 Raiffeisen Bank
Poti consulta soldurile conturilor si istoricul tranzactiilor tale Toate tranzactiile se
realizeaza in timp real iar soldurile conturilor sunt permanent actualizate Ordoni plati inter sau
intrabancare in Lei sau valuta (sisau programezi ca acestea sa se efectueze automat in viitor)
catre conturile proprii sau ale altor titulari Platesti facturi catre furnizorii de utilitati agreati de
banca si mai mult poti imputernici banca sa ti le plateasca automat Predefinesti beneficiari
pentru plati intra si interbancare Poti constitui si lichida depozite Efectuezi schimburi valutare
intre conturile proprii precum si cross currency intre valute Poti alege pseudonime pentru
conturile proprii pentru a le putea identifica mai usor Poti obtine extrasul de cont pe perioada
dorita
3 BRD
Simplu si practic BRD-NET va asigura o legatura permanenta cu banca prin Internet
Solutia pe care BRD o propune este complet mobila accesul fiind posibil de pe orice calculator
fara a fi nevoiti sa realizati instalarea unor programe suplimentare sunt suficiente o conexiune la
Internet si un contract de subscriere la BRD-NET
Beneficiati de un control deplin al conturilor dumneavoastra bancare in conditii de
maxima securitate si confidentialitate a operatiunilor Comunicatia cu banca se realizeaza
folosind protocolul de securitate SSL 128 biti acesta fiind in prezent cel mai puternic standard
de securitate ce asigura confidentialitatea si integritatea datelor vehiculate prin Internet
Folosind BRD-Net puteti realiza transferuri intre conturile proprii indiferent de valuta in
care sunt deschise realiza plati catre beneficiari crea depozite la termen cu capitalizarea
dobanzii consulta informatii referitoare la soldul conturilor dumneavoastra consulta detaliile
operatiunilor facute in conturi
In plus Consultarea soldurilor conturilor este gratuita majoritatea viramentelor
beneficiaza de comisioane reduse banca va furnizeaza informatii utile despre produsele si
serviciile sale si reteaua de unitati
4 ING Bank
Verifici balantele tuturor conturilor tale deschise la INGde debit sau de credit cat si
depozitele si asigurarile aferente creditelor banca online de la ING iti permite sa efectuezi plati
si transferuri in lei si valuta catre conturi deschise la ING Bank sau la alte banci din Romania si
strainatate utilizezi si rambursezi liniile de credit platesti facturile de utilitati efectuezi
schimburi valutare fara comision verifici tranzactiile efectuate in ultimele 6 luni
5 Banca Transilvania
Prin BT24 - Internet Banking iti poti plati GRATUIT facturile curent telefonie energie
electrica apa gaz TV cablu sau Internet Ai multe avantaje nu trebuie sa mai faci drumuri la
banca sau la casieriile furnizorilor poti sa-ti faci platile oricand 24 ore pe zi 7 zile pe
saptamana nu mai depinzi de programul bancii casieriei nu platesti niciun comision
suplimentar procedura de plata a facturilor e foarte usoara platile sunt efectuate in siguranta
maxima E simplu intri pe BT24 accesezi sectiunile Operatiuni - ordine de plata in lei sau
Ordine predefinite si iti platesti factura
6 Bancpost
Vizualizarea in orice moment a soldurilor conturilor deschise la Bancpost informatii
despre diversele cursuri valutare posibilitatea vizualizarii si tiparirii extraselor de cont definirea
beneficiarilor platilor direct de catre client crearea unor machete cu ordine de plata posibilitatea
de a importa ordine de plata create cu alte aplicatii
7 Unicredit Bank
Se pot face plati in lei catre furnizori de servicii plati in valuta si schimburi valutare
verificarea soldului si a tranzactiilor de pe conturi consultarea tranzactiilor rezervate pe card
consultarea extraselor de cont pentru posesorii de card de credit transferuri interne intre
conturile aceluiasi client efectuarea de plati in RON si in valuta programate pentru o anumita
data constituirea si anularea depozitelor la termen consultarea dobanzilor si a ratelor de schimb
valutar practicate de UniCredit Tiriac Bank comunicarea interactiva cu banca prin mesaje
online plati in lei si in valuta intra- si inter- bancare incluzand si Trezoreria autorizari Direct
Debit chiar din internet banking completarea formularelor de la ghiseu si trimiterea lor si din
internet banking scutindu-va astfel de drumuri la banca personalizarea meniului cu Favorites
pentru eficientizarea timpului
8 Volksbank
Plati in lei indiferent de beneficiar (la Volksbank Trezorerie sau alta banca de pe
teritoriul Romaniei) indiferent ca este vorba de transferuri plati de utilitati etc plati in valuta
(atat pe teritoriul Romaniei cat si extern) in valutele in care are deschise conturile sau in oricare
din valutele EUR USD CHF GBP NOK DKK SEK JPY HUF CAD schimburi valutare la
curs fix sau curs negociat depinzand de suma constituiredenuntare depozite indiferent de
moneda vizualizare sold conturi de depozite precum si informatii despre dobanda maturitate
etc deschide conturi in alta moneda decat cele pe care le are deja vizualizare extrase de cont
curent si card soldurile la deschiderea zilei si intra-day (toate tranzactiile autorizate deja pe
contul clientului) si estimarea soldului final tinand cont de tranzactiile initiate de catre acesta
electronic vizualizare scadentar al creditelor contractate cu Volksbank prin serviciul de mesaje
integrat clientul poate comunica cu diferite departamente din banca In plus se ofera clientului
asistenta telefonica 24 din 24
9 Alpha Bank
Vizualizezi in orice moment soldul tuturor conturilor tale active (curente de depozit etc)
si tiparesti toate tranzactiile efectuate pentru ele ai acces in orice moment la informatii complete
despre creditele tale (detalii credit plan de rambursare) obtii extrase de cont care contin
informatii complete sold precedent sold curent si explicatii despre tranzactia respectiva faci
plati in lei si valuta in Romania si strainatate platesti facturile catre peste 50 de furnizori de
utilitati utilizand formularele dedicate ce contin informatii specifice datelor de facturare folosite
de fiecare furnizor de utilitati cumperi si vinzi valuta alimentezi cardul de credit constitui si
lichidezi depozite planifici data efectuarii anumitor plati
10 CEC Bank
Se pof face plati interne si externe in lei sau in valuta intra si interbancare Programare
ordine de plata periodice Plati in asteptare (standing orders) - ordine de plata care au indicata o
anumita zi de executie a platii alta decat ziua curenta Schimburi valutare Depozite - constituire
lichidare Rapoarte extrase de cont istoric operatiuni vizualizare solduri stare financiara
Incarcare fisiere plati din aplicatiile clientilor in solutia de Internet Banking
Serviciile de Internet Banking oferite de primele 10 bănci (după active) din Romacircnia
BCR percepe un comision de utilizare de 3 leilună pentru serviciul de Internet Banking
Click 24 Banking iar transferurile efectuate icircn sistem intrainterbancar au comisioane cu 75
mai mici faţă de cele aplicate la ghişeul băncii Astfel pentru plăţile intrabancare de pacircnă la
1500 de lei comisionul băncii este de 075 lei pentru plăţile icircntre 1500 şi 20000 lei comisionul
este de 15 lei iar pentru viramentele de peste 20000 lei comisionul este de 225 lei Pentru
plăţile intrabancare icircn valută BCR percepe un comision de 05 euro indiferent de sumă
Clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci au de plătit un
comision de 1 leu pentru sume de pacircnă icircn 1500 lei iar pentru sume icircntre 1500 şi 20000 lei
comisionul este de 175 lei Pentru plăţile de peste 50000 lei banca percepe un comision de
00175 de pacircnă la 625 lei Plăţile interbancare icircn valută au un comision indiferent de valoare
de 005 taxa minimă fiind de 75 euro iar cea maximă de 250 euro Pentru dispozitivul
Digipass comisionul băncii este de 10 euro
BRD-Net serviciul de Internet Banking al BRD are un comision de administrare de 1
eurolună iar reducerile faţă de operaţiunile la ghişeu de care clientul beneficiază sunt de 25
Pentru plăţile intrabancare de pacircnă la 500 lei BRD percepe un comision de 225 lei pentru cele
icircntre 500-50000 lei comisionul este de 526 lei iar pentru operaţiunile de peste 50000 lei
comisionul este de 75 lei
Viramentele dintr-un cont BRD către conturi deschise la alte bănci sunt taxate cu 315 lei
pentru operaţiunile de pacircnă icircn 500 lei Pentru plăţile icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de
615 lei iar pentru cele ce depăşesc 50000 lei comisionul este de 1643 lei Plăţile icircn valută icircntre
clienţii BRD sunt gratuite icircn timp ce pentru plăţile către clienţii altor bănci comisionul perceput
este de 015 iar valoarea minimă este 10 euro şi maximă de 1000 euro
Volksbank are o taxă lunară de administare pentru serviciul de Internet Banking de 7
euro iar comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici decacirct la ghişeele băncii Banca nu percepe
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 10000 lei comisionul este de 3 lei pentru cele
de icircntre 10000 lei şi 50000 lei comisionul este de 5 lei Tranzacţiile de peste 50000 lei au un
comision de 17 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de 01 sau minimum 25
euro
Alpha Bank nu percepe taxă de instalare şi nici abonament lunar pentru serviciul Alpha
Click Cu excepţia tranzacţiilor icircn valută comisioanele tranzacţiilor efectuate prin serviciul de
Internet Banking sunt cu 35 mai mici decacirct cele de la ghişeele băncilor Clienţii Alpha Bank
nu plătesc comisioane pentru tranzacţiile intrabancare Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la
1000 lei comisionul este de 39 lei iar pentru cele ce depăşesc această sumă comisionul este de
52 lei
Alpha Bank percepe un comision de 65 euro pentru tranzacţiile de sub 100 euro iar
pentru cele cu valoarea de 100 euro sau mai mare comisionul este de 013 sau minimum 13
euro şi maximum 1300 euro
CEC Bank nu percepe un comision de administrare pentru serviciul de Internet
Banking CEC Online Comisioanele pentru serviciul online sunt cu 30 mai mici decacirct cele
aplicate la ghişeele băncii CEC nu percepe comision pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei sau
valută
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 500 lei comisionul CEC Bank este de 217
lei iar pentru cele icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de 39 lei Clienţii care fac tranzacţii de
peste 50000 lei plătesc un comision de 105 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un
comision de 01
CEC Bank opreşte o garanţie de 50 lei pentru dispozitivul Digipass necesar accesului la
serviciul de Internet Banking
UniCredit Ţiriac Bank nu percepe comision pentru accesarea serviciului Online
Bnking dar cere o garanţie de 12 euro pentru dispozitivul Digipass Tranzacţiile efectuate
icircntre clienţii băncii prin Online Bnking sunt libere de orice comision
Plăţile de pacircnă la 500 lei către clienţii altor bănci au un comision de 25 lei cele icircntre 500
şi 10000 lei au un comision de 35 lei cele icircntre 10000 şi 50000 au un comsion de 5 lei iar
cele care depăşesc 50000 lei au un comision de 35 lei Pentru plăţile icircn valută efectuate către
clienţii altor bănci comisionul este de 01 iar suma minimă percepută de către bancă este de
10 euro icircn timp ce suma maximă este de 500 euro
La Raiffeisen Bank costul unui abonament lunar pentru serviciul Raiffeisen Online este
de 4 lei Comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici faţă de cele percepute la ghişeu Raiffeisen
nu percepe comision pentru transferurile intrabancare icircn valută iar pentru cele icircn lei comisionul
este de 1 leu Comisionul este de 31 lei pentru plăţile interbancare icircn lei indiferent de sumă
Pentru plăţile icircn valută comisionul este de minimum 10 euro şi maximum 500 euro sau 01
Banca Transilvania (BT) are o taxă de administrare de 1 leulună pentru serviciul de
Internet Banking iar comisioanele sunt cu aproximativ 10 mai mici faţă de cele practicate la
ghişeele băncii Pentru tranzacţiile intrabancare BT percepe un comision de 1 leu pentru sume
de pacircnă la 50 lei 25 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei 35 lei pentru sume icircntre 1000 şi
50000 lei şi de 75 lei pentru sume mai mari de 50000 lei Tranzacţiile interbancare au un
comision de 24 lei pentru sume de pacircnă la 50 lei de 36 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei de
53 lei pentru sume icircntre 1000 şi 50000 lei iar pentru plăţile de peste 50000 lei Banca
Transilvania percepe un comision de 16 lei
Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de minimum 15 euro şi maximum 600
euro sau 01 din suma tranzacţionată Tranzacţiile intrabancare icircn valută nu au comisioane
Clienţii Bancpost nu plătesc nimic pentru abonamentul lunar pentru serviciul
Fastbanking Garanţia constituită de bancă pentru pentru dispozitivul Digipass este de 30 dolari
Bancpost nu percepe comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci comisioanele
pornesc de la 401 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi 1652 lei pentru sumele ce depăşesc
50000 lei Pentru transferurile icircn valută Bancpost percepe un comision de 025 din suma
totală dar nu mai puţin de 25 euro şi nu mai mult de 1000 euro
ING Bank oferă serviciul de Internet Banking pentru un abonament lunar de 3 lei
Tranzacţiile icircntre clienţii băncii sunt gratuite iar cele cu clienţii altor bănci au un comision de
251 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi de 852 lei pentru sume de peste 50000 lei
Plăţile icircn valută către conturi deschise la alte bănci au un comision de 015 sau o
valoare minimă de 50 lei si de cel mult 1750 lei Comisionul este perceput icircn valută
Comisioane lunare pentru serviciul de Internet Banking
Volksbank ndash 7 eurolună BRD ndash 1 eurolună Raiffeisen Bank ndash 4 leilună BCR ndash 3 leilună ING Bank ndash 3 leilună Banca Transilvania ndash 1 leulună Alpha Bank ndash 0 UniCredit Ţiriac Bank ndash 0 Bancpost ndash 0 CEC Bank ndash 0
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (lei) - sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Dintre băncile luate icircn calcul BCR BRD Banca Transilvania şi Raiffeisen percep
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei
BRD ndash 225 ndash 75 Banca Transilvania ndash 1 ndash 75 BCR ndash 075 ndash 225 Raiffeisen ndash 1
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (euro)
Doar BCR percepe un comision pentru tranzacţiile intrabancare de 05 euro indiferent
de valoarea tranzacţiei
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (lei) ndash sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Bancpost ndash 401 ndash 1652 Alpha Bank ndash 39 ndash 52 Volksbank ndash 3 - 17 BRD ndash 315 ndash 1643 Raiffeisen Bank ndash 31 Banca Transilvania ndash 24 ndash 16 UniCredit Ţiriac Bank ndash 25 ndash 35 ING Bank ndash 251 ndash 852 CEC Bank - 217 ndash 105 BCR ndash 1 ndash 175
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (euro)
Bancpost ndash 025 ndash minimum 25 euro maximum 1000 euro
Volksbank ndash 01 ndash minimum 25 euro
ING Bank ndash 015 ndash minimum 50 lei maximum 1750 lei
Banca Transilvania ndash 01 ndash minimum 15 euro maximum 600 euro
BRD ndash 015 ndash minimum 10 euro maximum 1000 euro
UniCredit Ţiriac Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
Raiffeisen Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
CEC Bank ndash 01
BCR ndash 005 ndash minimum 75 euro maximum 250 euro
Alpha Bank ndash pt sume lt 100 euro 65 euro pt sume gt= 100 euro 013 - minimum
13 euro maximum 1300 euro
Garanţii pentru dispozitivul tokendigipass
Volksbank ndash 30 euro
Bancpost ndash 30 dolari
CEC Bank ndash 50 lei
UniCredit Ţiriac Bank ndash 12 euro
BCR ndash 10 euro
BRD ndash gratis 20 euro pentru icircnlocuire
Alpha Bank ndash
Raiffeisen Bank ndash
Banca Transilvania ndash
ING Bank ndash
Evolutia numarului de utilizatori de Internet Banking
Romania a incheiat anul 2012 cu peste 3 mil de utilizatori ai instrumentelor de plata cu
acces la distanta dintre care 28 mil pe internet banking peste 154000 pe phone banking si
27500 pe mobile banking Bancile cu cele mai mari portofolii de clienti pe aceste servicii sunt
BCR Raiffeisen BRD si ING care impreuna detin un portofoliu de 2 mil de clienti exclusiv pe
aplicatia de Internet banking
Numai BRD si ING au cumulat un numar de 900000 de utilizatori ai aplicatiei de
Internet banking dintre care peste 100000 sunt persoane juridice Ponderi mai mari ale
companiilor in randul utilizatorilor de Internet banking se inregistreaza in randul Bancii
Transilvania (aproximativ 20 dintre cele 300000 de persoane care folosesc aplicatia) si in
special la Unicredit (cu peste 38 dintre cei peste 140000 de utilizatori)
Fata de momentul anterior intrarii in criza respectiv decembrie 2008 portofoliile de
utilizatori ai aplicatiei de internet banking pentru principalele banci a crescut de minim 25 ori
Cea mai mare performanta la acest capitol a inregistrat-o Bancpost al carui numar de utilizatori ndash
persoane fizice ndash ai aplicatiei de internet banking a crescut de peste 13 ori (de la 13000 in 2008
la aproximativ 178000 in 2012)
In ciuda acestei cresteri a numarului de abonati in aceasta perioada de 4 ani (2008-2012)
ponderea utilizatorilor activi (cei care fac cel putin o tranzactie in 6 luni) in total utilizatori nu s-a
imbunanatit semnificativ in unele cazuri s-a inregistrat chiar o scadere
De asemenea desi numeroase cercetari de piata vorbesc despre viitorul serviciilor de
mobile banking la noi in tara aceasta aplicatie nu pare sa aiba o directie clara de dezvoltare
Pana cum doar sase banci au implementat serviciul iar una dintre ele a si renuntat deja ndash este
cazul Mobilis de la BRD La Banca Transilvania banca intreprinzatorilor se pare ca exista
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Notiunea de Internet Banking se refera la posibilitatea interactiunii prin intermediul
Internetului a unui client (sub denumirea generica de utilizator) cu banca la care acesta
(deregula) poseda un cont bancar Mai precis un sistem de Internet Banking ofera clientilor
unei banci acces bazat pe parola la informatii referitoare la conturile acestora prin intermediul
unui calculator cu acces Internet
Icircn general electronic banking reprezintă practic un fel de ldquoumbrelărdquo care acoperă
icircntregul proces prin care un client poate să realieze tranzacţii bancare pe cale electronică fără a fi
nevoiesă-şi viziteze banca
PC banking reprezintă o formă de servicii bancare online care le dă clienţilor posibilitatea
de a executa tranzacţii bancare de pe un computer via un modem Icircn acest caz banca oferă
clientului icircn proprietate un softwarefinanciar care permite clientului să realizeze tranzacţii
financiare prin propriul său computer de acasă Icircn mod curent multe bănci oferă sisteme de PC
banking care permit clienţilor să obţină extrase de cont cu soldurile conturilor note de plată şi
transferuri de fonduri icircntre conturi
Scurt istoric Internet Banking
A) In lume
Răspunzacircnd nevoilor omului modern pentru care drumul spre bancă icircnseamnă pierdere de
timp şi bani instituţiile bancare au lansat o serie de servicii financiare accesibile prin intermediul
Internetului Unul dintre aceste servicii este Internet Banking-ul
Istoria Internet Banking-ului datează de la icircnceputul anilor rsquo80 atunci cacircnd serviciile
bancare electronice şi-au făcut apariţia Băncile şi organizaţiile financiare din Europa şi din
Statele Unite ale Americii au icircnceput cercetări şi experimente informatice la conceptul ldquohome
bankingrdquo
Pentru prima dată acest serviciu a fost introdus icircn anul 1981 icircn New York de cele mai
mari bănci din Statele Unite ale Americii icircn acea vreme precum ar fi Citibank şi Chase
Manhattan Conceptul mai apoi s-a răspacircndit icircn Marea Britanie icircn anul 1983 prin intermediul
băncii Bank of Scotland
Icircn anii rsquo90 utilizarea internetului s-a răspacircndit tot mai mulţi oameni posedau cacircte un
calculator şi tot mai mulţi aveau acces la conexiunea dial-up Prima bancă care a oferit stilul
modern al Internet Banking-ului prin intermediul unui browser a fost Stanford Federal Credit
Union icircn anul 1994 Clienţii beneficiau de accesul simplu şi comfortabil 24 de ore pe zi 7 zile pe
săptămacircnă Accesul liber şi nelimitat a fost cauza primordială a clienţilor pentru a se abona la
acest serviciu Totuşi mulţi clienţi erau sceptici icircn privinţa noii tehnologii şi a siguranţei
fluxurilor mijloacelor financiare online De atunci băncile au investit dur pentru dezvoltarea
securităţii ale serviciilor online
B) In Romania
Introdus pe piata romaneasca de marile banci internationale functionarul electronic a ajuns
sa faca parte din ofertele majoritatii bancilor autohtone La icircnceput a fost electronic-banking-ul a
urmat Internet-banking-ul iar de curacircnd in Romacircnia a fost introdus serviciul de mobile-banking
Toate cele trei servicii ofera clientului bancii in principiu cam aceleasi facilitati Diferentele
dintre ele constau in libertatea de miscare oferita si in canalul folosit pentru a comunica cu
banca
Acest tip de serviciu nu este o noutate in mediul bancarCitybank utilizeaza sisteme de E-
banking de peste 20 de ani iar in Romacircnia se numara alaturi de ING Barings si ABN Amro
printre pionierii introducerii acestui tip de servicii
Una din bancile ce a investit o multime de resurse atacirct in realizarea cat si in promovarea
serviciului sau de Internet-banking pe care l-a denumit Online Banking este BANKAUSTRIA
CREDITANSTALT (BACA) Una din deschizatoarele de drum in introducerea E-bankingului
in Romacircnia BACA a reusit sa puna la punct un serviciu de Internet-banking atacirct usor de
utilizat dar si foarte util
Pentru prima dată icircn Romacircnia Banca Romaneasca a fost implicată icircn servicii de transfer
electronic de bani icircn toată lumea Icircn 1996 aceasta oferea aceste servicii prin 6 locaţii acum
fiind oferite prin 200 de locaţii icircn toată ţara
Caracteristici produs pentru solicitantii persoane fizice
1 BCR
Prin serviciul de Internet Banking de la BCR poti deschide un cont curent poti ataşa un
card de debit la un cont curent transferuri intrainterbancare icircn lei şi icircn valută inclusiv
transferuri internaţionale din conturile curente cufără card de debit ataşat şi din conturile de
economii activate pentru acest serviciu poti iniţia transferuri programate fără ciclicitate
(intrabancare şi interbancare icircn lei şi valută) cu ciclicitate ndash Standing Order (intra şi interbancare
icircn lei şi intrabancare icircn valută) Direct Debit (intrabancar icircn lei şi valută) poti modificaanula
transferurilor programate pentru o dată ulterioară schimb valutar preferenţial ndash cursul de
schimb este mai avantajos faţă de cursul afişat la ghişeele băncii se aplică pentru valutele EUR
USD GBP CHF CAD AUD cumpărarăscumpăra certificate de depozit cu discount
2 Raiffeisen Bank
Poti consulta soldurile conturilor si istoricul tranzactiilor tale Toate tranzactiile se
realizeaza in timp real iar soldurile conturilor sunt permanent actualizate Ordoni plati inter sau
intrabancare in Lei sau valuta (sisau programezi ca acestea sa se efectueze automat in viitor)
catre conturile proprii sau ale altor titulari Platesti facturi catre furnizorii de utilitati agreati de
banca si mai mult poti imputernici banca sa ti le plateasca automat Predefinesti beneficiari
pentru plati intra si interbancare Poti constitui si lichida depozite Efectuezi schimburi valutare
intre conturile proprii precum si cross currency intre valute Poti alege pseudonime pentru
conturile proprii pentru a le putea identifica mai usor Poti obtine extrasul de cont pe perioada
dorita
3 BRD
Simplu si practic BRD-NET va asigura o legatura permanenta cu banca prin Internet
Solutia pe care BRD o propune este complet mobila accesul fiind posibil de pe orice calculator
fara a fi nevoiti sa realizati instalarea unor programe suplimentare sunt suficiente o conexiune la
Internet si un contract de subscriere la BRD-NET
Beneficiati de un control deplin al conturilor dumneavoastra bancare in conditii de
maxima securitate si confidentialitate a operatiunilor Comunicatia cu banca se realizeaza
folosind protocolul de securitate SSL 128 biti acesta fiind in prezent cel mai puternic standard
de securitate ce asigura confidentialitatea si integritatea datelor vehiculate prin Internet
Folosind BRD-Net puteti realiza transferuri intre conturile proprii indiferent de valuta in
care sunt deschise realiza plati catre beneficiari crea depozite la termen cu capitalizarea
dobanzii consulta informatii referitoare la soldul conturilor dumneavoastra consulta detaliile
operatiunilor facute in conturi
In plus Consultarea soldurilor conturilor este gratuita majoritatea viramentelor
beneficiaza de comisioane reduse banca va furnizeaza informatii utile despre produsele si
serviciile sale si reteaua de unitati
4 ING Bank
Verifici balantele tuturor conturilor tale deschise la INGde debit sau de credit cat si
depozitele si asigurarile aferente creditelor banca online de la ING iti permite sa efectuezi plati
si transferuri in lei si valuta catre conturi deschise la ING Bank sau la alte banci din Romania si
strainatate utilizezi si rambursezi liniile de credit platesti facturile de utilitati efectuezi
schimburi valutare fara comision verifici tranzactiile efectuate in ultimele 6 luni
5 Banca Transilvania
Prin BT24 - Internet Banking iti poti plati GRATUIT facturile curent telefonie energie
electrica apa gaz TV cablu sau Internet Ai multe avantaje nu trebuie sa mai faci drumuri la
banca sau la casieriile furnizorilor poti sa-ti faci platile oricand 24 ore pe zi 7 zile pe
saptamana nu mai depinzi de programul bancii casieriei nu platesti niciun comision
suplimentar procedura de plata a facturilor e foarte usoara platile sunt efectuate in siguranta
maxima E simplu intri pe BT24 accesezi sectiunile Operatiuni - ordine de plata in lei sau
Ordine predefinite si iti platesti factura
6 Bancpost
Vizualizarea in orice moment a soldurilor conturilor deschise la Bancpost informatii
despre diversele cursuri valutare posibilitatea vizualizarii si tiparirii extraselor de cont definirea
beneficiarilor platilor direct de catre client crearea unor machete cu ordine de plata posibilitatea
de a importa ordine de plata create cu alte aplicatii
7 Unicredit Bank
Se pot face plati in lei catre furnizori de servicii plati in valuta si schimburi valutare
verificarea soldului si a tranzactiilor de pe conturi consultarea tranzactiilor rezervate pe card
consultarea extraselor de cont pentru posesorii de card de credit transferuri interne intre
conturile aceluiasi client efectuarea de plati in RON si in valuta programate pentru o anumita
data constituirea si anularea depozitelor la termen consultarea dobanzilor si a ratelor de schimb
valutar practicate de UniCredit Tiriac Bank comunicarea interactiva cu banca prin mesaje
online plati in lei si in valuta intra- si inter- bancare incluzand si Trezoreria autorizari Direct
Debit chiar din internet banking completarea formularelor de la ghiseu si trimiterea lor si din
internet banking scutindu-va astfel de drumuri la banca personalizarea meniului cu Favorites
pentru eficientizarea timpului
8 Volksbank
Plati in lei indiferent de beneficiar (la Volksbank Trezorerie sau alta banca de pe
teritoriul Romaniei) indiferent ca este vorba de transferuri plati de utilitati etc plati in valuta
(atat pe teritoriul Romaniei cat si extern) in valutele in care are deschise conturile sau in oricare
din valutele EUR USD CHF GBP NOK DKK SEK JPY HUF CAD schimburi valutare la
curs fix sau curs negociat depinzand de suma constituiredenuntare depozite indiferent de
moneda vizualizare sold conturi de depozite precum si informatii despre dobanda maturitate
etc deschide conturi in alta moneda decat cele pe care le are deja vizualizare extrase de cont
curent si card soldurile la deschiderea zilei si intra-day (toate tranzactiile autorizate deja pe
contul clientului) si estimarea soldului final tinand cont de tranzactiile initiate de catre acesta
electronic vizualizare scadentar al creditelor contractate cu Volksbank prin serviciul de mesaje
integrat clientul poate comunica cu diferite departamente din banca In plus se ofera clientului
asistenta telefonica 24 din 24
9 Alpha Bank
Vizualizezi in orice moment soldul tuturor conturilor tale active (curente de depozit etc)
si tiparesti toate tranzactiile efectuate pentru ele ai acces in orice moment la informatii complete
despre creditele tale (detalii credit plan de rambursare) obtii extrase de cont care contin
informatii complete sold precedent sold curent si explicatii despre tranzactia respectiva faci
plati in lei si valuta in Romania si strainatate platesti facturile catre peste 50 de furnizori de
utilitati utilizand formularele dedicate ce contin informatii specifice datelor de facturare folosite
de fiecare furnizor de utilitati cumperi si vinzi valuta alimentezi cardul de credit constitui si
lichidezi depozite planifici data efectuarii anumitor plati
10 CEC Bank
Se pof face plati interne si externe in lei sau in valuta intra si interbancare Programare
ordine de plata periodice Plati in asteptare (standing orders) - ordine de plata care au indicata o
anumita zi de executie a platii alta decat ziua curenta Schimburi valutare Depozite - constituire
lichidare Rapoarte extrase de cont istoric operatiuni vizualizare solduri stare financiara
Incarcare fisiere plati din aplicatiile clientilor in solutia de Internet Banking
Serviciile de Internet Banking oferite de primele 10 bănci (după active) din Romacircnia
BCR percepe un comision de utilizare de 3 leilună pentru serviciul de Internet Banking
Click 24 Banking iar transferurile efectuate icircn sistem intrainterbancar au comisioane cu 75
mai mici faţă de cele aplicate la ghişeul băncii Astfel pentru plăţile intrabancare de pacircnă la
1500 de lei comisionul băncii este de 075 lei pentru plăţile icircntre 1500 şi 20000 lei comisionul
este de 15 lei iar pentru viramentele de peste 20000 lei comisionul este de 225 lei Pentru
plăţile intrabancare icircn valută BCR percepe un comision de 05 euro indiferent de sumă
Clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci au de plătit un
comision de 1 leu pentru sume de pacircnă icircn 1500 lei iar pentru sume icircntre 1500 şi 20000 lei
comisionul este de 175 lei Pentru plăţile de peste 50000 lei banca percepe un comision de
00175 de pacircnă la 625 lei Plăţile interbancare icircn valută au un comision indiferent de valoare
de 005 taxa minimă fiind de 75 euro iar cea maximă de 250 euro Pentru dispozitivul
Digipass comisionul băncii este de 10 euro
BRD-Net serviciul de Internet Banking al BRD are un comision de administrare de 1
eurolună iar reducerile faţă de operaţiunile la ghişeu de care clientul beneficiază sunt de 25
Pentru plăţile intrabancare de pacircnă la 500 lei BRD percepe un comision de 225 lei pentru cele
icircntre 500-50000 lei comisionul este de 526 lei iar pentru operaţiunile de peste 50000 lei
comisionul este de 75 lei
Viramentele dintr-un cont BRD către conturi deschise la alte bănci sunt taxate cu 315 lei
pentru operaţiunile de pacircnă icircn 500 lei Pentru plăţile icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de
615 lei iar pentru cele ce depăşesc 50000 lei comisionul este de 1643 lei Plăţile icircn valută icircntre
clienţii BRD sunt gratuite icircn timp ce pentru plăţile către clienţii altor bănci comisionul perceput
este de 015 iar valoarea minimă este 10 euro şi maximă de 1000 euro
Volksbank are o taxă lunară de administare pentru serviciul de Internet Banking de 7
euro iar comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici decacirct la ghişeele băncii Banca nu percepe
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 10000 lei comisionul este de 3 lei pentru cele
de icircntre 10000 lei şi 50000 lei comisionul este de 5 lei Tranzacţiile de peste 50000 lei au un
comision de 17 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de 01 sau minimum 25
euro
Alpha Bank nu percepe taxă de instalare şi nici abonament lunar pentru serviciul Alpha
Click Cu excepţia tranzacţiilor icircn valută comisioanele tranzacţiilor efectuate prin serviciul de
Internet Banking sunt cu 35 mai mici decacirct cele de la ghişeele băncilor Clienţii Alpha Bank
nu plătesc comisioane pentru tranzacţiile intrabancare Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la
1000 lei comisionul este de 39 lei iar pentru cele ce depăşesc această sumă comisionul este de
52 lei
Alpha Bank percepe un comision de 65 euro pentru tranzacţiile de sub 100 euro iar
pentru cele cu valoarea de 100 euro sau mai mare comisionul este de 013 sau minimum 13
euro şi maximum 1300 euro
CEC Bank nu percepe un comision de administrare pentru serviciul de Internet
Banking CEC Online Comisioanele pentru serviciul online sunt cu 30 mai mici decacirct cele
aplicate la ghişeele băncii CEC nu percepe comision pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei sau
valută
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 500 lei comisionul CEC Bank este de 217
lei iar pentru cele icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de 39 lei Clienţii care fac tranzacţii de
peste 50000 lei plătesc un comision de 105 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un
comision de 01
CEC Bank opreşte o garanţie de 50 lei pentru dispozitivul Digipass necesar accesului la
serviciul de Internet Banking
UniCredit Ţiriac Bank nu percepe comision pentru accesarea serviciului Online
Bnking dar cere o garanţie de 12 euro pentru dispozitivul Digipass Tranzacţiile efectuate
icircntre clienţii băncii prin Online Bnking sunt libere de orice comision
Plăţile de pacircnă la 500 lei către clienţii altor bănci au un comision de 25 lei cele icircntre 500
şi 10000 lei au un comision de 35 lei cele icircntre 10000 şi 50000 au un comsion de 5 lei iar
cele care depăşesc 50000 lei au un comision de 35 lei Pentru plăţile icircn valută efectuate către
clienţii altor bănci comisionul este de 01 iar suma minimă percepută de către bancă este de
10 euro icircn timp ce suma maximă este de 500 euro
La Raiffeisen Bank costul unui abonament lunar pentru serviciul Raiffeisen Online este
de 4 lei Comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici faţă de cele percepute la ghişeu Raiffeisen
nu percepe comision pentru transferurile intrabancare icircn valută iar pentru cele icircn lei comisionul
este de 1 leu Comisionul este de 31 lei pentru plăţile interbancare icircn lei indiferent de sumă
Pentru plăţile icircn valută comisionul este de minimum 10 euro şi maximum 500 euro sau 01
Banca Transilvania (BT) are o taxă de administrare de 1 leulună pentru serviciul de
Internet Banking iar comisioanele sunt cu aproximativ 10 mai mici faţă de cele practicate la
ghişeele băncii Pentru tranzacţiile intrabancare BT percepe un comision de 1 leu pentru sume
de pacircnă la 50 lei 25 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei 35 lei pentru sume icircntre 1000 şi
50000 lei şi de 75 lei pentru sume mai mari de 50000 lei Tranzacţiile interbancare au un
comision de 24 lei pentru sume de pacircnă la 50 lei de 36 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei de
53 lei pentru sume icircntre 1000 şi 50000 lei iar pentru plăţile de peste 50000 lei Banca
Transilvania percepe un comision de 16 lei
Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de minimum 15 euro şi maximum 600
euro sau 01 din suma tranzacţionată Tranzacţiile intrabancare icircn valută nu au comisioane
Clienţii Bancpost nu plătesc nimic pentru abonamentul lunar pentru serviciul
Fastbanking Garanţia constituită de bancă pentru pentru dispozitivul Digipass este de 30 dolari
Bancpost nu percepe comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci comisioanele
pornesc de la 401 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi 1652 lei pentru sumele ce depăşesc
50000 lei Pentru transferurile icircn valută Bancpost percepe un comision de 025 din suma
totală dar nu mai puţin de 25 euro şi nu mai mult de 1000 euro
ING Bank oferă serviciul de Internet Banking pentru un abonament lunar de 3 lei
Tranzacţiile icircntre clienţii băncii sunt gratuite iar cele cu clienţii altor bănci au un comision de
251 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi de 852 lei pentru sume de peste 50000 lei
Plăţile icircn valută către conturi deschise la alte bănci au un comision de 015 sau o
valoare minimă de 50 lei si de cel mult 1750 lei Comisionul este perceput icircn valută
Comisioane lunare pentru serviciul de Internet Banking
Volksbank ndash 7 eurolună BRD ndash 1 eurolună Raiffeisen Bank ndash 4 leilună BCR ndash 3 leilună ING Bank ndash 3 leilună Banca Transilvania ndash 1 leulună Alpha Bank ndash 0 UniCredit Ţiriac Bank ndash 0 Bancpost ndash 0 CEC Bank ndash 0
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (lei) - sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Dintre băncile luate icircn calcul BCR BRD Banca Transilvania şi Raiffeisen percep
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei
BRD ndash 225 ndash 75 Banca Transilvania ndash 1 ndash 75 BCR ndash 075 ndash 225 Raiffeisen ndash 1
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (euro)
Doar BCR percepe un comision pentru tranzacţiile intrabancare de 05 euro indiferent
de valoarea tranzacţiei
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (lei) ndash sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Bancpost ndash 401 ndash 1652 Alpha Bank ndash 39 ndash 52 Volksbank ndash 3 - 17 BRD ndash 315 ndash 1643 Raiffeisen Bank ndash 31 Banca Transilvania ndash 24 ndash 16 UniCredit Ţiriac Bank ndash 25 ndash 35 ING Bank ndash 251 ndash 852 CEC Bank - 217 ndash 105 BCR ndash 1 ndash 175
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (euro)
Bancpost ndash 025 ndash minimum 25 euro maximum 1000 euro
Volksbank ndash 01 ndash minimum 25 euro
ING Bank ndash 015 ndash minimum 50 lei maximum 1750 lei
Banca Transilvania ndash 01 ndash minimum 15 euro maximum 600 euro
BRD ndash 015 ndash minimum 10 euro maximum 1000 euro
UniCredit Ţiriac Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
Raiffeisen Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
CEC Bank ndash 01
BCR ndash 005 ndash minimum 75 euro maximum 250 euro
Alpha Bank ndash pt sume lt 100 euro 65 euro pt sume gt= 100 euro 013 - minimum
13 euro maximum 1300 euro
Garanţii pentru dispozitivul tokendigipass
Volksbank ndash 30 euro
Bancpost ndash 30 dolari
CEC Bank ndash 50 lei
UniCredit Ţiriac Bank ndash 12 euro
BCR ndash 10 euro
BRD ndash gratis 20 euro pentru icircnlocuire
Alpha Bank ndash
Raiffeisen Bank ndash
Banca Transilvania ndash
ING Bank ndash
Evolutia numarului de utilizatori de Internet Banking
Romania a incheiat anul 2012 cu peste 3 mil de utilizatori ai instrumentelor de plata cu
acces la distanta dintre care 28 mil pe internet banking peste 154000 pe phone banking si
27500 pe mobile banking Bancile cu cele mai mari portofolii de clienti pe aceste servicii sunt
BCR Raiffeisen BRD si ING care impreuna detin un portofoliu de 2 mil de clienti exclusiv pe
aplicatia de Internet banking
Numai BRD si ING au cumulat un numar de 900000 de utilizatori ai aplicatiei de
Internet banking dintre care peste 100000 sunt persoane juridice Ponderi mai mari ale
companiilor in randul utilizatorilor de Internet banking se inregistreaza in randul Bancii
Transilvania (aproximativ 20 dintre cele 300000 de persoane care folosesc aplicatia) si in
special la Unicredit (cu peste 38 dintre cei peste 140000 de utilizatori)
Fata de momentul anterior intrarii in criza respectiv decembrie 2008 portofoliile de
utilizatori ai aplicatiei de internet banking pentru principalele banci a crescut de minim 25 ori
Cea mai mare performanta la acest capitol a inregistrat-o Bancpost al carui numar de utilizatori ndash
persoane fizice ndash ai aplicatiei de internet banking a crescut de peste 13 ori (de la 13000 in 2008
la aproximativ 178000 in 2012)
In ciuda acestei cresteri a numarului de abonati in aceasta perioada de 4 ani (2008-2012)
ponderea utilizatorilor activi (cei care fac cel putin o tranzactie in 6 luni) in total utilizatori nu s-a
imbunanatit semnificativ in unele cazuri s-a inregistrat chiar o scadere
De asemenea desi numeroase cercetari de piata vorbesc despre viitorul serviciilor de
mobile banking la noi in tara aceasta aplicatie nu pare sa aiba o directie clara de dezvoltare
Pana cum doar sase banci au implementat serviciul iar una dintre ele a si renuntat deja ndash este
cazul Mobilis de la BRD La Banca Transilvania banca intreprinzatorilor se pare ca exista
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Răspunzacircnd nevoilor omului modern pentru care drumul spre bancă icircnseamnă pierdere de
timp şi bani instituţiile bancare au lansat o serie de servicii financiare accesibile prin intermediul
Internetului Unul dintre aceste servicii este Internet Banking-ul
Istoria Internet Banking-ului datează de la icircnceputul anilor rsquo80 atunci cacircnd serviciile
bancare electronice şi-au făcut apariţia Băncile şi organizaţiile financiare din Europa şi din
Statele Unite ale Americii au icircnceput cercetări şi experimente informatice la conceptul ldquohome
bankingrdquo
Pentru prima dată acest serviciu a fost introdus icircn anul 1981 icircn New York de cele mai
mari bănci din Statele Unite ale Americii icircn acea vreme precum ar fi Citibank şi Chase
Manhattan Conceptul mai apoi s-a răspacircndit icircn Marea Britanie icircn anul 1983 prin intermediul
băncii Bank of Scotland
Icircn anii rsquo90 utilizarea internetului s-a răspacircndit tot mai mulţi oameni posedau cacircte un
calculator şi tot mai mulţi aveau acces la conexiunea dial-up Prima bancă care a oferit stilul
modern al Internet Banking-ului prin intermediul unui browser a fost Stanford Federal Credit
Union icircn anul 1994 Clienţii beneficiau de accesul simplu şi comfortabil 24 de ore pe zi 7 zile pe
săptămacircnă Accesul liber şi nelimitat a fost cauza primordială a clienţilor pentru a se abona la
acest serviciu Totuşi mulţi clienţi erau sceptici icircn privinţa noii tehnologii şi a siguranţei
fluxurilor mijloacelor financiare online De atunci băncile au investit dur pentru dezvoltarea
securităţii ale serviciilor online
B) In Romania
Introdus pe piata romaneasca de marile banci internationale functionarul electronic a ajuns
sa faca parte din ofertele majoritatii bancilor autohtone La icircnceput a fost electronic-banking-ul a
urmat Internet-banking-ul iar de curacircnd in Romacircnia a fost introdus serviciul de mobile-banking
Toate cele trei servicii ofera clientului bancii in principiu cam aceleasi facilitati Diferentele
dintre ele constau in libertatea de miscare oferita si in canalul folosit pentru a comunica cu
banca
Acest tip de serviciu nu este o noutate in mediul bancarCitybank utilizeaza sisteme de E-
banking de peste 20 de ani iar in Romacircnia se numara alaturi de ING Barings si ABN Amro
printre pionierii introducerii acestui tip de servicii
Una din bancile ce a investit o multime de resurse atacirct in realizarea cat si in promovarea
serviciului sau de Internet-banking pe care l-a denumit Online Banking este BANKAUSTRIA
CREDITANSTALT (BACA) Una din deschizatoarele de drum in introducerea E-bankingului
in Romacircnia BACA a reusit sa puna la punct un serviciu de Internet-banking atacirct usor de
utilizat dar si foarte util
Pentru prima dată icircn Romacircnia Banca Romaneasca a fost implicată icircn servicii de transfer
electronic de bani icircn toată lumea Icircn 1996 aceasta oferea aceste servicii prin 6 locaţii acum
fiind oferite prin 200 de locaţii icircn toată ţara
Caracteristici produs pentru solicitantii persoane fizice
1 BCR
Prin serviciul de Internet Banking de la BCR poti deschide un cont curent poti ataşa un
card de debit la un cont curent transferuri intrainterbancare icircn lei şi icircn valută inclusiv
transferuri internaţionale din conturile curente cufără card de debit ataşat şi din conturile de
economii activate pentru acest serviciu poti iniţia transferuri programate fără ciclicitate
(intrabancare şi interbancare icircn lei şi valută) cu ciclicitate ndash Standing Order (intra şi interbancare
icircn lei şi intrabancare icircn valută) Direct Debit (intrabancar icircn lei şi valută) poti modificaanula
transferurilor programate pentru o dată ulterioară schimb valutar preferenţial ndash cursul de
schimb este mai avantajos faţă de cursul afişat la ghişeele băncii se aplică pentru valutele EUR
USD GBP CHF CAD AUD cumpărarăscumpăra certificate de depozit cu discount
2 Raiffeisen Bank
Poti consulta soldurile conturilor si istoricul tranzactiilor tale Toate tranzactiile se
realizeaza in timp real iar soldurile conturilor sunt permanent actualizate Ordoni plati inter sau
intrabancare in Lei sau valuta (sisau programezi ca acestea sa se efectueze automat in viitor)
catre conturile proprii sau ale altor titulari Platesti facturi catre furnizorii de utilitati agreati de
banca si mai mult poti imputernici banca sa ti le plateasca automat Predefinesti beneficiari
pentru plati intra si interbancare Poti constitui si lichida depozite Efectuezi schimburi valutare
intre conturile proprii precum si cross currency intre valute Poti alege pseudonime pentru
conturile proprii pentru a le putea identifica mai usor Poti obtine extrasul de cont pe perioada
dorita
3 BRD
Simplu si practic BRD-NET va asigura o legatura permanenta cu banca prin Internet
Solutia pe care BRD o propune este complet mobila accesul fiind posibil de pe orice calculator
fara a fi nevoiti sa realizati instalarea unor programe suplimentare sunt suficiente o conexiune la
Internet si un contract de subscriere la BRD-NET
Beneficiati de un control deplin al conturilor dumneavoastra bancare in conditii de
maxima securitate si confidentialitate a operatiunilor Comunicatia cu banca se realizeaza
folosind protocolul de securitate SSL 128 biti acesta fiind in prezent cel mai puternic standard
de securitate ce asigura confidentialitatea si integritatea datelor vehiculate prin Internet
Folosind BRD-Net puteti realiza transferuri intre conturile proprii indiferent de valuta in
care sunt deschise realiza plati catre beneficiari crea depozite la termen cu capitalizarea
dobanzii consulta informatii referitoare la soldul conturilor dumneavoastra consulta detaliile
operatiunilor facute in conturi
In plus Consultarea soldurilor conturilor este gratuita majoritatea viramentelor
beneficiaza de comisioane reduse banca va furnizeaza informatii utile despre produsele si
serviciile sale si reteaua de unitati
4 ING Bank
Verifici balantele tuturor conturilor tale deschise la INGde debit sau de credit cat si
depozitele si asigurarile aferente creditelor banca online de la ING iti permite sa efectuezi plati
si transferuri in lei si valuta catre conturi deschise la ING Bank sau la alte banci din Romania si
strainatate utilizezi si rambursezi liniile de credit platesti facturile de utilitati efectuezi
schimburi valutare fara comision verifici tranzactiile efectuate in ultimele 6 luni
5 Banca Transilvania
Prin BT24 - Internet Banking iti poti plati GRATUIT facturile curent telefonie energie
electrica apa gaz TV cablu sau Internet Ai multe avantaje nu trebuie sa mai faci drumuri la
banca sau la casieriile furnizorilor poti sa-ti faci platile oricand 24 ore pe zi 7 zile pe
saptamana nu mai depinzi de programul bancii casieriei nu platesti niciun comision
suplimentar procedura de plata a facturilor e foarte usoara platile sunt efectuate in siguranta
maxima E simplu intri pe BT24 accesezi sectiunile Operatiuni - ordine de plata in lei sau
Ordine predefinite si iti platesti factura
6 Bancpost
Vizualizarea in orice moment a soldurilor conturilor deschise la Bancpost informatii
despre diversele cursuri valutare posibilitatea vizualizarii si tiparirii extraselor de cont definirea
beneficiarilor platilor direct de catre client crearea unor machete cu ordine de plata posibilitatea
de a importa ordine de plata create cu alte aplicatii
7 Unicredit Bank
Se pot face plati in lei catre furnizori de servicii plati in valuta si schimburi valutare
verificarea soldului si a tranzactiilor de pe conturi consultarea tranzactiilor rezervate pe card
consultarea extraselor de cont pentru posesorii de card de credit transferuri interne intre
conturile aceluiasi client efectuarea de plati in RON si in valuta programate pentru o anumita
data constituirea si anularea depozitelor la termen consultarea dobanzilor si a ratelor de schimb
valutar practicate de UniCredit Tiriac Bank comunicarea interactiva cu banca prin mesaje
online plati in lei si in valuta intra- si inter- bancare incluzand si Trezoreria autorizari Direct
Debit chiar din internet banking completarea formularelor de la ghiseu si trimiterea lor si din
internet banking scutindu-va astfel de drumuri la banca personalizarea meniului cu Favorites
pentru eficientizarea timpului
8 Volksbank
Plati in lei indiferent de beneficiar (la Volksbank Trezorerie sau alta banca de pe
teritoriul Romaniei) indiferent ca este vorba de transferuri plati de utilitati etc plati in valuta
(atat pe teritoriul Romaniei cat si extern) in valutele in care are deschise conturile sau in oricare
din valutele EUR USD CHF GBP NOK DKK SEK JPY HUF CAD schimburi valutare la
curs fix sau curs negociat depinzand de suma constituiredenuntare depozite indiferent de
moneda vizualizare sold conturi de depozite precum si informatii despre dobanda maturitate
etc deschide conturi in alta moneda decat cele pe care le are deja vizualizare extrase de cont
curent si card soldurile la deschiderea zilei si intra-day (toate tranzactiile autorizate deja pe
contul clientului) si estimarea soldului final tinand cont de tranzactiile initiate de catre acesta
electronic vizualizare scadentar al creditelor contractate cu Volksbank prin serviciul de mesaje
integrat clientul poate comunica cu diferite departamente din banca In plus se ofera clientului
asistenta telefonica 24 din 24
9 Alpha Bank
Vizualizezi in orice moment soldul tuturor conturilor tale active (curente de depozit etc)
si tiparesti toate tranzactiile efectuate pentru ele ai acces in orice moment la informatii complete
despre creditele tale (detalii credit plan de rambursare) obtii extrase de cont care contin
informatii complete sold precedent sold curent si explicatii despre tranzactia respectiva faci
plati in lei si valuta in Romania si strainatate platesti facturile catre peste 50 de furnizori de
utilitati utilizand formularele dedicate ce contin informatii specifice datelor de facturare folosite
de fiecare furnizor de utilitati cumperi si vinzi valuta alimentezi cardul de credit constitui si
lichidezi depozite planifici data efectuarii anumitor plati
10 CEC Bank
Se pof face plati interne si externe in lei sau in valuta intra si interbancare Programare
ordine de plata periodice Plati in asteptare (standing orders) - ordine de plata care au indicata o
anumita zi de executie a platii alta decat ziua curenta Schimburi valutare Depozite - constituire
lichidare Rapoarte extrase de cont istoric operatiuni vizualizare solduri stare financiara
Incarcare fisiere plati din aplicatiile clientilor in solutia de Internet Banking
Serviciile de Internet Banking oferite de primele 10 bănci (după active) din Romacircnia
BCR percepe un comision de utilizare de 3 leilună pentru serviciul de Internet Banking
Click 24 Banking iar transferurile efectuate icircn sistem intrainterbancar au comisioane cu 75
mai mici faţă de cele aplicate la ghişeul băncii Astfel pentru plăţile intrabancare de pacircnă la
1500 de lei comisionul băncii este de 075 lei pentru plăţile icircntre 1500 şi 20000 lei comisionul
este de 15 lei iar pentru viramentele de peste 20000 lei comisionul este de 225 lei Pentru
plăţile intrabancare icircn valută BCR percepe un comision de 05 euro indiferent de sumă
Clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci au de plătit un
comision de 1 leu pentru sume de pacircnă icircn 1500 lei iar pentru sume icircntre 1500 şi 20000 lei
comisionul este de 175 lei Pentru plăţile de peste 50000 lei banca percepe un comision de
00175 de pacircnă la 625 lei Plăţile interbancare icircn valută au un comision indiferent de valoare
de 005 taxa minimă fiind de 75 euro iar cea maximă de 250 euro Pentru dispozitivul
Digipass comisionul băncii este de 10 euro
BRD-Net serviciul de Internet Banking al BRD are un comision de administrare de 1
eurolună iar reducerile faţă de operaţiunile la ghişeu de care clientul beneficiază sunt de 25
Pentru plăţile intrabancare de pacircnă la 500 lei BRD percepe un comision de 225 lei pentru cele
icircntre 500-50000 lei comisionul este de 526 lei iar pentru operaţiunile de peste 50000 lei
comisionul este de 75 lei
Viramentele dintr-un cont BRD către conturi deschise la alte bănci sunt taxate cu 315 lei
pentru operaţiunile de pacircnă icircn 500 lei Pentru plăţile icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de
615 lei iar pentru cele ce depăşesc 50000 lei comisionul este de 1643 lei Plăţile icircn valută icircntre
clienţii BRD sunt gratuite icircn timp ce pentru plăţile către clienţii altor bănci comisionul perceput
este de 015 iar valoarea minimă este 10 euro şi maximă de 1000 euro
Volksbank are o taxă lunară de administare pentru serviciul de Internet Banking de 7
euro iar comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici decacirct la ghişeele băncii Banca nu percepe
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 10000 lei comisionul este de 3 lei pentru cele
de icircntre 10000 lei şi 50000 lei comisionul este de 5 lei Tranzacţiile de peste 50000 lei au un
comision de 17 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de 01 sau minimum 25
euro
Alpha Bank nu percepe taxă de instalare şi nici abonament lunar pentru serviciul Alpha
Click Cu excepţia tranzacţiilor icircn valută comisioanele tranzacţiilor efectuate prin serviciul de
Internet Banking sunt cu 35 mai mici decacirct cele de la ghişeele băncilor Clienţii Alpha Bank
nu plătesc comisioane pentru tranzacţiile intrabancare Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la
1000 lei comisionul este de 39 lei iar pentru cele ce depăşesc această sumă comisionul este de
52 lei
Alpha Bank percepe un comision de 65 euro pentru tranzacţiile de sub 100 euro iar
pentru cele cu valoarea de 100 euro sau mai mare comisionul este de 013 sau minimum 13
euro şi maximum 1300 euro
CEC Bank nu percepe un comision de administrare pentru serviciul de Internet
Banking CEC Online Comisioanele pentru serviciul online sunt cu 30 mai mici decacirct cele
aplicate la ghişeele băncii CEC nu percepe comision pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei sau
valută
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 500 lei comisionul CEC Bank este de 217
lei iar pentru cele icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de 39 lei Clienţii care fac tranzacţii de
peste 50000 lei plătesc un comision de 105 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un
comision de 01
CEC Bank opreşte o garanţie de 50 lei pentru dispozitivul Digipass necesar accesului la
serviciul de Internet Banking
UniCredit Ţiriac Bank nu percepe comision pentru accesarea serviciului Online
Bnking dar cere o garanţie de 12 euro pentru dispozitivul Digipass Tranzacţiile efectuate
icircntre clienţii băncii prin Online Bnking sunt libere de orice comision
Plăţile de pacircnă la 500 lei către clienţii altor bănci au un comision de 25 lei cele icircntre 500
şi 10000 lei au un comision de 35 lei cele icircntre 10000 şi 50000 au un comsion de 5 lei iar
cele care depăşesc 50000 lei au un comision de 35 lei Pentru plăţile icircn valută efectuate către
clienţii altor bănci comisionul este de 01 iar suma minimă percepută de către bancă este de
10 euro icircn timp ce suma maximă este de 500 euro
La Raiffeisen Bank costul unui abonament lunar pentru serviciul Raiffeisen Online este
de 4 lei Comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici faţă de cele percepute la ghişeu Raiffeisen
nu percepe comision pentru transferurile intrabancare icircn valută iar pentru cele icircn lei comisionul
este de 1 leu Comisionul este de 31 lei pentru plăţile interbancare icircn lei indiferent de sumă
Pentru plăţile icircn valută comisionul este de minimum 10 euro şi maximum 500 euro sau 01
Banca Transilvania (BT) are o taxă de administrare de 1 leulună pentru serviciul de
Internet Banking iar comisioanele sunt cu aproximativ 10 mai mici faţă de cele practicate la
ghişeele băncii Pentru tranzacţiile intrabancare BT percepe un comision de 1 leu pentru sume
de pacircnă la 50 lei 25 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei 35 lei pentru sume icircntre 1000 şi
50000 lei şi de 75 lei pentru sume mai mari de 50000 lei Tranzacţiile interbancare au un
comision de 24 lei pentru sume de pacircnă la 50 lei de 36 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei de
53 lei pentru sume icircntre 1000 şi 50000 lei iar pentru plăţile de peste 50000 lei Banca
Transilvania percepe un comision de 16 lei
Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de minimum 15 euro şi maximum 600
euro sau 01 din suma tranzacţionată Tranzacţiile intrabancare icircn valută nu au comisioane
Clienţii Bancpost nu plătesc nimic pentru abonamentul lunar pentru serviciul
Fastbanking Garanţia constituită de bancă pentru pentru dispozitivul Digipass este de 30 dolari
Bancpost nu percepe comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci comisioanele
pornesc de la 401 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi 1652 lei pentru sumele ce depăşesc
50000 lei Pentru transferurile icircn valută Bancpost percepe un comision de 025 din suma
totală dar nu mai puţin de 25 euro şi nu mai mult de 1000 euro
ING Bank oferă serviciul de Internet Banking pentru un abonament lunar de 3 lei
Tranzacţiile icircntre clienţii băncii sunt gratuite iar cele cu clienţii altor bănci au un comision de
251 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi de 852 lei pentru sume de peste 50000 lei
Plăţile icircn valută către conturi deschise la alte bănci au un comision de 015 sau o
valoare minimă de 50 lei si de cel mult 1750 lei Comisionul este perceput icircn valută
Comisioane lunare pentru serviciul de Internet Banking
Volksbank ndash 7 eurolună BRD ndash 1 eurolună Raiffeisen Bank ndash 4 leilună BCR ndash 3 leilună ING Bank ndash 3 leilună Banca Transilvania ndash 1 leulună Alpha Bank ndash 0 UniCredit Ţiriac Bank ndash 0 Bancpost ndash 0 CEC Bank ndash 0
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (lei) - sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Dintre băncile luate icircn calcul BCR BRD Banca Transilvania şi Raiffeisen percep
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei
BRD ndash 225 ndash 75 Banca Transilvania ndash 1 ndash 75 BCR ndash 075 ndash 225 Raiffeisen ndash 1
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (euro)
Doar BCR percepe un comision pentru tranzacţiile intrabancare de 05 euro indiferent
de valoarea tranzacţiei
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (lei) ndash sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Bancpost ndash 401 ndash 1652 Alpha Bank ndash 39 ndash 52 Volksbank ndash 3 - 17 BRD ndash 315 ndash 1643 Raiffeisen Bank ndash 31 Banca Transilvania ndash 24 ndash 16 UniCredit Ţiriac Bank ndash 25 ndash 35 ING Bank ndash 251 ndash 852 CEC Bank - 217 ndash 105 BCR ndash 1 ndash 175
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (euro)
Bancpost ndash 025 ndash minimum 25 euro maximum 1000 euro
Volksbank ndash 01 ndash minimum 25 euro
ING Bank ndash 015 ndash minimum 50 lei maximum 1750 lei
Banca Transilvania ndash 01 ndash minimum 15 euro maximum 600 euro
BRD ndash 015 ndash minimum 10 euro maximum 1000 euro
UniCredit Ţiriac Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
Raiffeisen Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
CEC Bank ndash 01
BCR ndash 005 ndash minimum 75 euro maximum 250 euro
Alpha Bank ndash pt sume lt 100 euro 65 euro pt sume gt= 100 euro 013 - minimum
13 euro maximum 1300 euro
Garanţii pentru dispozitivul tokendigipass
Volksbank ndash 30 euro
Bancpost ndash 30 dolari
CEC Bank ndash 50 lei
UniCredit Ţiriac Bank ndash 12 euro
BCR ndash 10 euro
BRD ndash gratis 20 euro pentru icircnlocuire
Alpha Bank ndash
Raiffeisen Bank ndash
Banca Transilvania ndash
ING Bank ndash
Evolutia numarului de utilizatori de Internet Banking
Romania a incheiat anul 2012 cu peste 3 mil de utilizatori ai instrumentelor de plata cu
acces la distanta dintre care 28 mil pe internet banking peste 154000 pe phone banking si
27500 pe mobile banking Bancile cu cele mai mari portofolii de clienti pe aceste servicii sunt
BCR Raiffeisen BRD si ING care impreuna detin un portofoliu de 2 mil de clienti exclusiv pe
aplicatia de Internet banking
Numai BRD si ING au cumulat un numar de 900000 de utilizatori ai aplicatiei de
Internet banking dintre care peste 100000 sunt persoane juridice Ponderi mai mari ale
companiilor in randul utilizatorilor de Internet banking se inregistreaza in randul Bancii
Transilvania (aproximativ 20 dintre cele 300000 de persoane care folosesc aplicatia) si in
special la Unicredit (cu peste 38 dintre cei peste 140000 de utilizatori)
Fata de momentul anterior intrarii in criza respectiv decembrie 2008 portofoliile de
utilizatori ai aplicatiei de internet banking pentru principalele banci a crescut de minim 25 ori
Cea mai mare performanta la acest capitol a inregistrat-o Bancpost al carui numar de utilizatori ndash
persoane fizice ndash ai aplicatiei de internet banking a crescut de peste 13 ori (de la 13000 in 2008
la aproximativ 178000 in 2012)
In ciuda acestei cresteri a numarului de abonati in aceasta perioada de 4 ani (2008-2012)
ponderea utilizatorilor activi (cei care fac cel putin o tranzactie in 6 luni) in total utilizatori nu s-a
imbunanatit semnificativ in unele cazuri s-a inregistrat chiar o scadere
De asemenea desi numeroase cercetari de piata vorbesc despre viitorul serviciilor de
mobile banking la noi in tara aceasta aplicatie nu pare sa aiba o directie clara de dezvoltare
Pana cum doar sase banci au implementat serviciul iar una dintre ele a si renuntat deja ndash este
cazul Mobilis de la BRD La Banca Transilvania banca intreprinzatorilor se pare ca exista
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
banking de peste 20 de ani iar in Romacircnia se numara alaturi de ING Barings si ABN Amro
printre pionierii introducerii acestui tip de servicii
Una din bancile ce a investit o multime de resurse atacirct in realizarea cat si in promovarea
serviciului sau de Internet-banking pe care l-a denumit Online Banking este BANKAUSTRIA
CREDITANSTALT (BACA) Una din deschizatoarele de drum in introducerea E-bankingului
in Romacircnia BACA a reusit sa puna la punct un serviciu de Internet-banking atacirct usor de
utilizat dar si foarte util
Pentru prima dată icircn Romacircnia Banca Romaneasca a fost implicată icircn servicii de transfer
electronic de bani icircn toată lumea Icircn 1996 aceasta oferea aceste servicii prin 6 locaţii acum
fiind oferite prin 200 de locaţii icircn toată ţara
Caracteristici produs pentru solicitantii persoane fizice
1 BCR
Prin serviciul de Internet Banking de la BCR poti deschide un cont curent poti ataşa un
card de debit la un cont curent transferuri intrainterbancare icircn lei şi icircn valută inclusiv
transferuri internaţionale din conturile curente cufără card de debit ataşat şi din conturile de
economii activate pentru acest serviciu poti iniţia transferuri programate fără ciclicitate
(intrabancare şi interbancare icircn lei şi valută) cu ciclicitate ndash Standing Order (intra şi interbancare
icircn lei şi intrabancare icircn valută) Direct Debit (intrabancar icircn lei şi valută) poti modificaanula
transferurilor programate pentru o dată ulterioară schimb valutar preferenţial ndash cursul de
schimb este mai avantajos faţă de cursul afişat la ghişeele băncii se aplică pentru valutele EUR
USD GBP CHF CAD AUD cumpărarăscumpăra certificate de depozit cu discount
2 Raiffeisen Bank
Poti consulta soldurile conturilor si istoricul tranzactiilor tale Toate tranzactiile se
realizeaza in timp real iar soldurile conturilor sunt permanent actualizate Ordoni plati inter sau
intrabancare in Lei sau valuta (sisau programezi ca acestea sa se efectueze automat in viitor)
catre conturile proprii sau ale altor titulari Platesti facturi catre furnizorii de utilitati agreati de
banca si mai mult poti imputernici banca sa ti le plateasca automat Predefinesti beneficiari
pentru plati intra si interbancare Poti constitui si lichida depozite Efectuezi schimburi valutare
intre conturile proprii precum si cross currency intre valute Poti alege pseudonime pentru
conturile proprii pentru a le putea identifica mai usor Poti obtine extrasul de cont pe perioada
dorita
3 BRD
Simplu si practic BRD-NET va asigura o legatura permanenta cu banca prin Internet
Solutia pe care BRD o propune este complet mobila accesul fiind posibil de pe orice calculator
fara a fi nevoiti sa realizati instalarea unor programe suplimentare sunt suficiente o conexiune la
Internet si un contract de subscriere la BRD-NET
Beneficiati de un control deplin al conturilor dumneavoastra bancare in conditii de
maxima securitate si confidentialitate a operatiunilor Comunicatia cu banca se realizeaza
folosind protocolul de securitate SSL 128 biti acesta fiind in prezent cel mai puternic standard
de securitate ce asigura confidentialitatea si integritatea datelor vehiculate prin Internet
Folosind BRD-Net puteti realiza transferuri intre conturile proprii indiferent de valuta in
care sunt deschise realiza plati catre beneficiari crea depozite la termen cu capitalizarea
dobanzii consulta informatii referitoare la soldul conturilor dumneavoastra consulta detaliile
operatiunilor facute in conturi
In plus Consultarea soldurilor conturilor este gratuita majoritatea viramentelor
beneficiaza de comisioane reduse banca va furnizeaza informatii utile despre produsele si
serviciile sale si reteaua de unitati
4 ING Bank
Verifici balantele tuturor conturilor tale deschise la INGde debit sau de credit cat si
depozitele si asigurarile aferente creditelor banca online de la ING iti permite sa efectuezi plati
si transferuri in lei si valuta catre conturi deschise la ING Bank sau la alte banci din Romania si
strainatate utilizezi si rambursezi liniile de credit platesti facturile de utilitati efectuezi
schimburi valutare fara comision verifici tranzactiile efectuate in ultimele 6 luni
5 Banca Transilvania
Prin BT24 - Internet Banking iti poti plati GRATUIT facturile curent telefonie energie
electrica apa gaz TV cablu sau Internet Ai multe avantaje nu trebuie sa mai faci drumuri la
banca sau la casieriile furnizorilor poti sa-ti faci platile oricand 24 ore pe zi 7 zile pe
saptamana nu mai depinzi de programul bancii casieriei nu platesti niciun comision
suplimentar procedura de plata a facturilor e foarte usoara platile sunt efectuate in siguranta
maxima E simplu intri pe BT24 accesezi sectiunile Operatiuni - ordine de plata in lei sau
Ordine predefinite si iti platesti factura
6 Bancpost
Vizualizarea in orice moment a soldurilor conturilor deschise la Bancpost informatii
despre diversele cursuri valutare posibilitatea vizualizarii si tiparirii extraselor de cont definirea
beneficiarilor platilor direct de catre client crearea unor machete cu ordine de plata posibilitatea
de a importa ordine de plata create cu alte aplicatii
7 Unicredit Bank
Se pot face plati in lei catre furnizori de servicii plati in valuta si schimburi valutare
verificarea soldului si a tranzactiilor de pe conturi consultarea tranzactiilor rezervate pe card
consultarea extraselor de cont pentru posesorii de card de credit transferuri interne intre
conturile aceluiasi client efectuarea de plati in RON si in valuta programate pentru o anumita
data constituirea si anularea depozitelor la termen consultarea dobanzilor si a ratelor de schimb
valutar practicate de UniCredit Tiriac Bank comunicarea interactiva cu banca prin mesaje
online plati in lei si in valuta intra- si inter- bancare incluzand si Trezoreria autorizari Direct
Debit chiar din internet banking completarea formularelor de la ghiseu si trimiterea lor si din
internet banking scutindu-va astfel de drumuri la banca personalizarea meniului cu Favorites
pentru eficientizarea timpului
8 Volksbank
Plati in lei indiferent de beneficiar (la Volksbank Trezorerie sau alta banca de pe
teritoriul Romaniei) indiferent ca este vorba de transferuri plati de utilitati etc plati in valuta
(atat pe teritoriul Romaniei cat si extern) in valutele in care are deschise conturile sau in oricare
din valutele EUR USD CHF GBP NOK DKK SEK JPY HUF CAD schimburi valutare la
curs fix sau curs negociat depinzand de suma constituiredenuntare depozite indiferent de
moneda vizualizare sold conturi de depozite precum si informatii despre dobanda maturitate
etc deschide conturi in alta moneda decat cele pe care le are deja vizualizare extrase de cont
curent si card soldurile la deschiderea zilei si intra-day (toate tranzactiile autorizate deja pe
contul clientului) si estimarea soldului final tinand cont de tranzactiile initiate de catre acesta
electronic vizualizare scadentar al creditelor contractate cu Volksbank prin serviciul de mesaje
integrat clientul poate comunica cu diferite departamente din banca In plus se ofera clientului
asistenta telefonica 24 din 24
9 Alpha Bank
Vizualizezi in orice moment soldul tuturor conturilor tale active (curente de depozit etc)
si tiparesti toate tranzactiile efectuate pentru ele ai acces in orice moment la informatii complete
despre creditele tale (detalii credit plan de rambursare) obtii extrase de cont care contin
informatii complete sold precedent sold curent si explicatii despre tranzactia respectiva faci
plati in lei si valuta in Romania si strainatate platesti facturile catre peste 50 de furnizori de
utilitati utilizand formularele dedicate ce contin informatii specifice datelor de facturare folosite
de fiecare furnizor de utilitati cumperi si vinzi valuta alimentezi cardul de credit constitui si
lichidezi depozite planifici data efectuarii anumitor plati
10 CEC Bank
Se pof face plati interne si externe in lei sau in valuta intra si interbancare Programare
ordine de plata periodice Plati in asteptare (standing orders) - ordine de plata care au indicata o
anumita zi de executie a platii alta decat ziua curenta Schimburi valutare Depozite - constituire
lichidare Rapoarte extrase de cont istoric operatiuni vizualizare solduri stare financiara
Incarcare fisiere plati din aplicatiile clientilor in solutia de Internet Banking
Serviciile de Internet Banking oferite de primele 10 bănci (după active) din Romacircnia
BCR percepe un comision de utilizare de 3 leilună pentru serviciul de Internet Banking
Click 24 Banking iar transferurile efectuate icircn sistem intrainterbancar au comisioane cu 75
mai mici faţă de cele aplicate la ghişeul băncii Astfel pentru plăţile intrabancare de pacircnă la
1500 de lei comisionul băncii este de 075 lei pentru plăţile icircntre 1500 şi 20000 lei comisionul
este de 15 lei iar pentru viramentele de peste 20000 lei comisionul este de 225 lei Pentru
plăţile intrabancare icircn valută BCR percepe un comision de 05 euro indiferent de sumă
Clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci au de plătit un
comision de 1 leu pentru sume de pacircnă icircn 1500 lei iar pentru sume icircntre 1500 şi 20000 lei
comisionul este de 175 lei Pentru plăţile de peste 50000 lei banca percepe un comision de
00175 de pacircnă la 625 lei Plăţile interbancare icircn valută au un comision indiferent de valoare
de 005 taxa minimă fiind de 75 euro iar cea maximă de 250 euro Pentru dispozitivul
Digipass comisionul băncii este de 10 euro
BRD-Net serviciul de Internet Banking al BRD are un comision de administrare de 1
eurolună iar reducerile faţă de operaţiunile la ghişeu de care clientul beneficiază sunt de 25
Pentru plăţile intrabancare de pacircnă la 500 lei BRD percepe un comision de 225 lei pentru cele
icircntre 500-50000 lei comisionul este de 526 lei iar pentru operaţiunile de peste 50000 lei
comisionul este de 75 lei
Viramentele dintr-un cont BRD către conturi deschise la alte bănci sunt taxate cu 315 lei
pentru operaţiunile de pacircnă icircn 500 lei Pentru plăţile icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de
615 lei iar pentru cele ce depăşesc 50000 lei comisionul este de 1643 lei Plăţile icircn valută icircntre
clienţii BRD sunt gratuite icircn timp ce pentru plăţile către clienţii altor bănci comisionul perceput
este de 015 iar valoarea minimă este 10 euro şi maximă de 1000 euro
Volksbank are o taxă lunară de administare pentru serviciul de Internet Banking de 7
euro iar comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici decacirct la ghişeele băncii Banca nu percepe
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 10000 lei comisionul este de 3 lei pentru cele
de icircntre 10000 lei şi 50000 lei comisionul este de 5 lei Tranzacţiile de peste 50000 lei au un
comision de 17 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de 01 sau minimum 25
euro
Alpha Bank nu percepe taxă de instalare şi nici abonament lunar pentru serviciul Alpha
Click Cu excepţia tranzacţiilor icircn valută comisioanele tranzacţiilor efectuate prin serviciul de
Internet Banking sunt cu 35 mai mici decacirct cele de la ghişeele băncilor Clienţii Alpha Bank
nu plătesc comisioane pentru tranzacţiile intrabancare Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la
1000 lei comisionul este de 39 lei iar pentru cele ce depăşesc această sumă comisionul este de
52 lei
Alpha Bank percepe un comision de 65 euro pentru tranzacţiile de sub 100 euro iar
pentru cele cu valoarea de 100 euro sau mai mare comisionul este de 013 sau minimum 13
euro şi maximum 1300 euro
CEC Bank nu percepe un comision de administrare pentru serviciul de Internet
Banking CEC Online Comisioanele pentru serviciul online sunt cu 30 mai mici decacirct cele
aplicate la ghişeele băncii CEC nu percepe comision pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei sau
valută
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 500 lei comisionul CEC Bank este de 217
lei iar pentru cele icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de 39 lei Clienţii care fac tranzacţii de
peste 50000 lei plătesc un comision de 105 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un
comision de 01
CEC Bank opreşte o garanţie de 50 lei pentru dispozitivul Digipass necesar accesului la
serviciul de Internet Banking
UniCredit Ţiriac Bank nu percepe comision pentru accesarea serviciului Online
Bnking dar cere o garanţie de 12 euro pentru dispozitivul Digipass Tranzacţiile efectuate
icircntre clienţii băncii prin Online Bnking sunt libere de orice comision
Plăţile de pacircnă la 500 lei către clienţii altor bănci au un comision de 25 lei cele icircntre 500
şi 10000 lei au un comision de 35 lei cele icircntre 10000 şi 50000 au un comsion de 5 lei iar
cele care depăşesc 50000 lei au un comision de 35 lei Pentru plăţile icircn valută efectuate către
clienţii altor bănci comisionul este de 01 iar suma minimă percepută de către bancă este de
10 euro icircn timp ce suma maximă este de 500 euro
La Raiffeisen Bank costul unui abonament lunar pentru serviciul Raiffeisen Online este
de 4 lei Comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici faţă de cele percepute la ghişeu Raiffeisen
nu percepe comision pentru transferurile intrabancare icircn valută iar pentru cele icircn lei comisionul
este de 1 leu Comisionul este de 31 lei pentru plăţile interbancare icircn lei indiferent de sumă
Pentru plăţile icircn valută comisionul este de minimum 10 euro şi maximum 500 euro sau 01
Banca Transilvania (BT) are o taxă de administrare de 1 leulună pentru serviciul de
Internet Banking iar comisioanele sunt cu aproximativ 10 mai mici faţă de cele practicate la
ghişeele băncii Pentru tranzacţiile intrabancare BT percepe un comision de 1 leu pentru sume
de pacircnă la 50 lei 25 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei 35 lei pentru sume icircntre 1000 şi
50000 lei şi de 75 lei pentru sume mai mari de 50000 lei Tranzacţiile interbancare au un
comision de 24 lei pentru sume de pacircnă la 50 lei de 36 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei de
53 lei pentru sume icircntre 1000 şi 50000 lei iar pentru plăţile de peste 50000 lei Banca
Transilvania percepe un comision de 16 lei
Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de minimum 15 euro şi maximum 600
euro sau 01 din suma tranzacţionată Tranzacţiile intrabancare icircn valută nu au comisioane
Clienţii Bancpost nu plătesc nimic pentru abonamentul lunar pentru serviciul
Fastbanking Garanţia constituită de bancă pentru pentru dispozitivul Digipass este de 30 dolari
Bancpost nu percepe comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci comisioanele
pornesc de la 401 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi 1652 lei pentru sumele ce depăşesc
50000 lei Pentru transferurile icircn valută Bancpost percepe un comision de 025 din suma
totală dar nu mai puţin de 25 euro şi nu mai mult de 1000 euro
ING Bank oferă serviciul de Internet Banking pentru un abonament lunar de 3 lei
Tranzacţiile icircntre clienţii băncii sunt gratuite iar cele cu clienţii altor bănci au un comision de
251 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi de 852 lei pentru sume de peste 50000 lei
Plăţile icircn valută către conturi deschise la alte bănci au un comision de 015 sau o
valoare minimă de 50 lei si de cel mult 1750 lei Comisionul este perceput icircn valută
Comisioane lunare pentru serviciul de Internet Banking
Volksbank ndash 7 eurolună BRD ndash 1 eurolună Raiffeisen Bank ndash 4 leilună BCR ndash 3 leilună ING Bank ndash 3 leilună Banca Transilvania ndash 1 leulună Alpha Bank ndash 0 UniCredit Ţiriac Bank ndash 0 Bancpost ndash 0 CEC Bank ndash 0
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (lei) - sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Dintre băncile luate icircn calcul BCR BRD Banca Transilvania şi Raiffeisen percep
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei
BRD ndash 225 ndash 75 Banca Transilvania ndash 1 ndash 75 BCR ndash 075 ndash 225 Raiffeisen ndash 1
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (euro)
Doar BCR percepe un comision pentru tranzacţiile intrabancare de 05 euro indiferent
de valoarea tranzacţiei
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (lei) ndash sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Bancpost ndash 401 ndash 1652 Alpha Bank ndash 39 ndash 52 Volksbank ndash 3 - 17 BRD ndash 315 ndash 1643 Raiffeisen Bank ndash 31 Banca Transilvania ndash 24 ndash 16 UniCredit Ţiriac Bank ndash 25 ndash 35 ING Bank ndash 251 ndash 852 CEC Bank - 217 ndash 105 BCR ndash 1 ndash 175
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (euro)
Bancpost ndash 025 ndash minimum 25 euro maximum 1000 euro
Volksbank ndash 01 ndash minimum 25 euro
ING Bank ndash 015 ndash minimum 50 lei maximum 1750 lei
Banca Transilvania ndash 01 ndash minimum 15 euro maximum 600 euro
BRD ndash 015 ndash minimum 10 euro maximum 1000 euro
UniCredit Ţiriac Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
Raiffeisen Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
CEC Bank ndash 01
BCR ndash 005 ndash minimum 75 euro maximum 250 euro
Alpha Bank ndash pt sume lt 100 euro 65 euro pt sume gt= 100 euro 013 - minimum
13 euro maximum 1300 euro
Garanţii pentru dispozitivul tokendigipass
Volksbank ndash 30 euro
Bancpost ndash 30 dolari
CEC Bank ndash 50 lei
UniCredit Ţiriac Bank ndash 12 euro
BCR ndash 10 euro
BRD ndash gratis 20 euro pentru icircnlocuire
Alpha Bank ndash
Raiffeisen Bank ndash
Banca Transilvania ndash
ING Bank ndash
Evolutia numarului de utilizatori de Internet Banking
Romania a incheiat anul 2012 cu peste 3 mil de utilizatori ai instrumentelor de plata cu
acces la distanta dintre care 28 mil pe internet banking peste 154000 pe phone banking si
27500 pe mobile banking Bancile cu cele mai mari portofolii de clienti pe aceste servicii sunt
BCR Raiffeisen BRD si ING care impreuna detin un portofoliu de 2 mil de clienti exclusiv pe
aplicatia de Internet banking
Numai BRD si ING au cumulat un numar de 900000 de utilizatori ai aplicatiei de
Internet banking dintre care peste 100000 sunt persoane juridice Ponderi mai mari ale
companiilor in randul utilizatorilor de Internet banking se inregistreaza in randul Bancii
Transilvania (aproximativ 20 dintre cele 300000 de persoane care folosesc aplicatia) si in
special la Unicredit (cu peste 38 dintre cei peste 140000 de utilizatori)
Fata de momentul anterior intrarii in criza respectiv decembrie 2008 portofoliile de
utilizatori ai aplicatiei de internet banking pentru principalele banci a crescut de minim 25 ori
Cea mai mare performanta la acest capitol a inregistrat-o Bancpost al carui numar de utilizatori ndash
persoane fizice ndash ai aplicatiei de internet banking a crescut de peste 13 ori (de la 13000 in 2008
la aproximativ 178000 in 2012)
In ciuda acestei cresteri a numarului de abonati in aceasta perioada de 4 ani (2008-2012)
ponderea utilizatorilor activi (cei care fac cel putin o tranzactie in 6 luni) in total utilizatori nu s-a
imbunanatit semnificativ in unele cazuri s-a inregistrat chiar o scadere
De asemenea desi numeroase cercetari de piata vorbesc despre viitorul serviciilor de
mobile banking la noi in tara aceasta aplicatie nu pare sa aiba o directie clara de dezvoltare
Pana cum doar sase banci au implementat serviciul iar una dintre ele a si renuntat deja ndash este
cazul Mobilis de la BRD La Banca Transilvania banca intreprinzatorilor se pare ca exista
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
2 Raiffeisen Bank
Poti consulta soldurile conturilor si istoricul tranzactiilor tale Toate tranzactiile se
realizeaza in timp real iar soldurile conturilor sunt permanent actualizate Ordoni plati inter sau
intrabancare in Lei sau valuta (sisau programezi ca acestea sa se efectueze automat in viitor)
catre conturile proprii sau ale altor titulari Platesti facturi catre furnizorii de utilitati agreati de
banca si mai mult poti imputernici banca sa ti le plateasca automat Predefinesti beneficiari
pentru plati intra si interbancare Poti constitui si lichida depozite Efectuezi schimburi valutare
intre conturile proprii precum si cross currency intre valute Poti alege pseudonime pentru
conturile proprii pentru a le putea identifica mai usor Poti obtine extrasul de cont pe perioada
dorita
3 BRD
Simplu si practic BRD-NET va asigura o legatura permanenta cu banca prin Internet
Solutia pe care BRD o propune este complet mobila accesul fiind posibil de pe orice calculator
fara a fi nevoiti sa realizati instalarea unor programe suplimentare sunt suficiente o conexiune la
Internet si un contract de subscriere la BRD-NET
Beneficiati de un control deplin al conturilor dumneavoastra bancare in conditii de
maxima securitate si confidentialitate a operatiunilor Comunicatia cu banca se realizeaza
folosind protocolul de securitate SSL 128 biti acesta fiind in prezent cel mai puternic standard
de securitate ce asigura confidentialitatea si integritatea datelor vehiculate prin Internet
Folosind BRD-Net puteti realiza transferuri intre conturile proprii indiferent de valuta in
care sunt deschise realiza plati catre beneficiari crea depozite la termen cu capitalizarea
dobanzii consulta informatii referitoare la soldul conturilor dumneavoastra consulta detaliile
operatiunilor facute in conturi
In plus Consultarea soldurilor conturilor este gratuita majoritatea viramentelor
beneficiaza de comisioane reduse banca va furnizeaza informatii utile despre produsele si
serviciile sale si reteaua de unitati
4 ING Bank
Verifici balantele tuturor conturilor tale deschise la INGde debit sau de credit cat si
depozitele si asigurarile aferente creditelor banca online de la ING iti permite sa efectuezi plati
si transferuri in lei si valuta catre conturi deschise la ING Bank sau la alte banci din Romania si
strainatate utilizezi si rambursezi liniile de credit platesti facturile de utilitati efectuezi
schimburi valutare fara comision verifici tranzactiile efectuate in ultimele 6 luni
5 Banca Transilvania
Prin BT24 - Internet Banking iti poti plati GRATUIT facturile curent telefonie energie
electrica apa gaz TV cablu sau Internet Ai multe avantaje nu trebuie sa mai faci drumuri la
banca sau la casieriile furnizorilor poti sa-ti faci platile oricand 24 ore pe zi 7 zile pe
saptamana nu mai depinzi de programul bancii casieriei nu platesti niciun comision
suplimentar procedura de plata a facturilor e foarte usoara platile sunt efectuate in siguranta
maxima E simplu intri pe BT24 accesezi sectiunile Operatiuni - ordine de plata in lei sau
Ordine predefinite si iti platesti factura
6 Bancpost
Vizualizarea in orice moment a soldurilor conturilor deschise la Bancpost informatii
despre diversele cursuri valutare posibilitatea vizualizarii si tiparirii extraselor de cont definirea
beneficiarilor platilor direct de catre client crearea unor machete cu ordine de plata posibilitatea
de a importa ordine de plata create cu alte aplicatii
7 Unicredit Bank
Se pot face plati in lei catre furnizori de servicii plati in valuta si schimburi valutare
verificarea soldului si a tranzactiilor de pe conturi consultarea tranzactiilor rezervate pe card
consultarea extraselor de cont pentru posesorii de card de credit transferuri interne intre
conturile aceluiasi client efectuarea de plati in RON si in valuta programate pentru o anumita
data constituirea si anularea depozitelor la termen consultarea dobanzilor si a ratelor de schimb
valutar practicate de UniCredit Tiriac Bank comunicarea interactiva cu banca prin mesaje
online plati in lei si in valuta intra- si inter- bancare incluzand si Trezoreria autorizari Direct
Debit chiar din internet banking completarea formularelor de la ghiseu si trimiterea lor si din
internet banking scutindu-va astfel de drumuri la banca personalizarea meniului cu Favorites
pentru eficientizarea timpului
8 Volksbank
Plati in lei indiferent de beneficiar (la Volksbank Trezorerie sau alta banca de pe
teritoriul Romaniei) indiferent ca este vorba de transferuri plati de utilitati etc plati in valuta
(atat pe teritoriul Romaniei cat si extern) in valutele in care are deschise conturile sau in oricare
din valutele EUR USD CHF GBP NOK DKK SEK JPY HUF CAD schimburi valutare la
curs fix sau curs negociat depinzand de suma constituiredenuntare depozite indiferent de
moneda vizualizare sold conturi de depozite precum si informatii despre dobanda maturitate
etc deschide conturi in alta moneda decat cele pe care le are deja vizualizare extrase de cont
curent si card soldurile la deschiderea zilei si intra-day (toate tranzactiile autorizate deja pe
contul clientului) si estimarea soldului final tinand cont de tranzactiile initiate de catre acesta
electronic vizualizare scadentar al creditelor contractate cu Volksbank prin serviciul de mesaje
integrat clientul poate comunica cu diferite departamente din banca In plus se ofera clientului
asistenta telefonica 24 din 24
9 Alpha Bank
Vizualizezi in orice moment soldul tuturor conturilor tale active (curente de depozit etc)
si tiparesti toate tranzactiile efectuate pentru ele ai acces in orice moment la informatii complete
despre creditele tale (detalii credit plan de rambursare) obtii extrase de cont care contin
informatii complete sold precedent sold curent si explicatii despre tranzactia respectiva faci
plati in lei si valuta in Romania si strainatate platesti facturile catre peste 50 de furnizori de
utilitati utilizand formularele dedicate ce contin informatii specifice datelor de facturare folosite
de fiecare furnizor de utilitati cumperi si vinzi valuta alimentezi cardul de credit constitui si
lichidezi depozite planifici data efectuarii anumitor plati
10 CEC Bank
Se pof face plati interne si externe in lei sau in valuta intra si interbancare Programare
ordine de plata periodice Plati in asteptare (standing orders) - ordine de plata care au indicata o
anumita zi de executie a platii alta decat ziua curenta Schimburi valutare Depozite - constituire
lichidare Rapoarte extrase de cont istoric operatiuni vizualizare solduri stare financiara
Incarcare fisiere plati din aplicatiile clientilor in solutia de Internet Banking
Serviciile de Internet Banking oferite de primele 10 bănci (după active) din Romacircnia
BCR percepe un comision de utilizare de 3 leilună pentru serviciul de Internet Banking
Click 24 Banking iar transferurile efectuate icircn sistem intrainterbancar au comisioane cu 75
mai mici faţă de cele aplicate la ghişeul băncii Astfel pentru plăţile intrabancare de pacircnă la
1500 de lei comisionul băncii este de 075 lei pentru plăţile icircntre 1500 şi 20000 lei comisionul
este de 15 lei iar pentru viramentele de peste 20000 lei comisionul este de 225 lei Pentru
plăţile intrabancare icircn valută BCR percepe un comision de 05 euro indiferent de sumă
Clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci au de plătit un
comision de 1 leu pentru sume de pacircnă icircn 1500 lei iar pentru sume icircntre 1500 şi 20000 lei
comisionul este de 175 lei Pentru plăţile de peste 50000 lei banca percepe un comision de
00175 de pacircnă la 625 lei Plăţile interbancare icircn valută au un comision indiferent de valoare
de 005 taxa minimă fiind de 75 euro iar cea maximă de 250 euro Pentru dispozitivul
Digipass comisionul băncii este de 10 euro
BRD-Net serviciul de Internet Banking al BRD are un comision de administrare de 1
eurolună iar reducerile faţă de operaţiunile la ghişeu de care clientul beneficiază sunt de 25
Pentru plăţile intrabancare de pacircnă la 500 lei BRD percepe un comision de 225 lei pentru cele
icircntre 500-50000 lei comisionul este de 526 lei iar pentru operaţiunile de peste 50000 lei
comisionul este de 75 lei
Viramentele dintr-un cont BRD către conturi deschise la alte bănci sunt taxate cu 315 lei
pentru operaţiunile de pacircnă icircn 500 lei Pentru plăţile icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de
615 lei iar pentru cele ce depăşesc 50000 lei comisionul este de 1643 lei Plăţile icircn valută icircntre
clienţii BRD sunt gratuite icircn timp ce pentru plăţile către clienţii altor bănci comisionul perceput
este de 015 iar valoarea minimă este 10 euro şi maximă de 1000 euro
Volksbank are o taxă lunară de administare pentru serviciul de Internet Banking de 7
euro iar comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici decacirct la ghişeele băncii Banca nu percepe
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 10000 lei comisionul este de 3 lei pentru cele
de icircntre 10000 lei şi 50000 lei comisionul este de 5 lei Tranzacţiile de peste 50000 lei au un
comision de 17 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de 01 sau minimum 25
euro
Alpha Bank nu percepe taxă de instalare şi nici abonament lunar pentru serviciul Alpha
Click Cu excepţia tranzacţiilor icircn valută comisioanele tranzacţiilor efectuate prin serviciul de
Internet Banking sunt cu 35 mai mici decacirct cele de la ghişeele băncilor Clienţii Alpha Bank
nu plătesc comisioane pentru tranzacţiile intrabancare Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la
1000 lei comisionul este de 39 lei iar pentru cele ce depăşesc această sumă comisionul este de
52 lei
Alpha Bank percepe un comision de 65 euro pentru tranzacţiile de sub 100 euro iar
pentru cele cu valoarea de 100 euro sau mai mare comisionul este de 013 sau minimum 13
euro şi maximum 1300 euro
CEC Bank nu percepe un comision de administrare pentru serviciul de Internet
Banking CEC Online Comisioanele pentru serviciul online sunt cu 30 mai mici decacirct cele
aplicate la ghişeele băncii CEC nu percepe comision pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei sau
valută
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 500 lei comisionul CEC Bank este de 217
lei iar pentru cele icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de 39 lei Clienţii care fac tranzacţii de
peste 50000 lei plătesc un comision de 105 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un
comision de 01
CEC Bank opreşte o garanţie de 50 lei pentru dispozitivul Digipass necesar accesului la
serviciul de Internet Banking
UniCredit Ţiriac Bank nu percepe comision pentru accesarea serviciului Online
Bnking dar cere o garanţie de 12 euro pentru dispozitivul Digipass Tranzacţiile efectuate
icircntre clienţii băncii prin Online Bnking sunt libere de orice comision
Plăţile de pacircnă la 500 lei către clienţii altor bănci au un comision de 25 lei cele icircntre 500
şi 10000 lei au un comision de 35 lei cele icircntre 10000 şi 50000 au un comsion de 5 lei iar
cele care depăşesc 50000 lei au un comision de 35 lei Pentru plăţile icircn valută efectuate către
clienţii altor bănci comisionul este de 01 iar suma minimă percepută de către bancă este de
10 euro icircn timp ce suma maximă este de 500 euro
La Raiffeisen Bank costul unui abonament lunar pentru serviciul Raiffeisen Online este
de 4 lei Comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici faţă de cele percepute la ghişeu Raiffeisen
nu percepe comision pentru transferurile intrabancare icircn valută iar pentru cele icircn lei comisionul
este de 1 leu Comisionul este de 31 lei pentru plăţile interbancare icircn lei indiferent de sumă
Pentru plăţile icircn valută comisionul este de minimum 10 euro şi maximum 500 euro sau 01
Banca Transilvania (BT) are o taxă de administrare de 1 leulună pentru serviciul de
Internet Banking iar comisioanele sunt cu aproximativ 10 mai mici faţă de cele practicate la
ghişeele băncii Pentru tranzacţiile intrabancare BT percepe un comision de 1 leu pentru sume
de pacircnă la 50 lei 25 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei 35 lei pentru sume icircntre 1000 şi
50000 lei şi de 75 lei pentru sume mai mari de 50000 lei Tranzacţiile interbancare au un
comision de 24 lei pentru sume de pacircnă la 50 lei de 36 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei de
53 lei pentru sume icircntre 1000 şi 50000 lei iar pentru plăţile de peste 50000 lei Banca
Transilvania percepe un comision de 16 lei
Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de minimum 15 euro şi maximum 600
euro sau 01 din suma tranzacţionată Tranzacţiile intrabancare icircn valută nu au comisioane
Clienţii Bancpost nu plătesc nimic pentru abonamentul lunar pentru serviciul
Fastbanking Garanţia constituită de bancă pentru pentru dispozitivul Digipass este de 30 dolari
Bancpost nu percepe comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci comisioanele
pornesc de la 401 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi 1652 lei pentru sumele ce depăşesc
50000 lei Pentru transferurile icircn valută Bancpost percepe un comision de 025 din suma
totală dar nu mai puţin de 25 euro şi nu mai mult de 1000 euro
ING Bank oferă serviciul de Internet Banking pentru un abonament lunar de 3 lei
Tranzacţiile icircntre clienţii băncii sunt gratuite iar cele cu clienţii altor bănci au un comision de
251 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi de 852 lei pentru sume de peste 50000 lei
Plăţile icircn valută către conturi deschise la alte bănci au un comision de 015 sau o
valoare minimă de 50 lei si de cel mult 1750 lei Comisionul este perceput icircn valută
Comisioane lunare pentru serviciul de Internet Banking
Volksbank ndash 7 eurolună BRD ndash 1 eurolună Raiffeisen Bank ndash 4 leilună BCR ndash 3 leilună ING Bank ndash 3 leilună Banca Transilvania ndash 1 leulună Alpha Bank ndash 0 UniCredit Ţiriac Bank ndash 0 Bancpost ndash 0 CEC Bank ndash 0
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (lei) - sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Dintre băncile luate icircn calcul BCR BRD Banca Transilvania şi Raiffeisen percep
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei
BRD ndash 225 ndash 75 Banca Transilvania ndash 1 ndash 75 BCR ndash 075 ndash 225 Raiffeisen ndash 1
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (euro)
Doar BCR percepe un comision pentru tranzacţiile intrabancare de 05 euro indiferent
de valoarea tranzacţiei
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (lei) ndash sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Bancpost ndash 401 ndash 1652 Alpha Bank ndash 39 ndash 52 Volksbank ndash 3 - 17 BRD ndash 315 ndash 1643 Raiffeisen Bank ndash 31 Banca Transilvania ndash 24 ndash 16 UniCredit Ţiriac Bank ndash 25 ndash 35 ING Bank ndash 251 ndash 852 CEC Bank - 217 ndash 105 BCR ndash 1 ndash 175
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (euro)
Bancpost ndash 025 ndash minimum 25 euro maximum 1000 euro
Volksbank ndash 01 ndash minimum 25 euro
ING Bank ndash 015 ndash minimum 50 lei maximum 1750 lei
Banca Transilvania ndash 01 ndash minimum 15 euro maximum 600 euro
BRD ndash 015 ndash minimum 10 euro maximum 1000 euro
UniCredit Ţiriac Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
Raiffeisen Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
CEC Bank ndash 01
BCR ndash 005 ndash minimum 75 euro maximum 250 euro
Alpha Bank ndash pt sume lt 100 euro 65 euro pt sume gt= 100 euro 013 - minimum
13 euro maximum 1300 euro
Garanţii pentru dispozitivul tokendigipass
Volksbank ndash 30 euro
Bancpost ndash 30 dolari
CEC Bank ndash 50 lei
UniCredit Ţiriac Bank ndash 12 euro
BCR ndash 10 euro
BRD ndash gratis 20 euro pentru icircnlocuire
Alpha Bank ndash
Raiffeisen Bank ndash
Banca Transilvania ndash
ING Bank ndash
Evolutia numarului de utilizatori de Internet Banking
Romania a incheiat anul 2012 cu peste 3 mil de utilizatori ai instrumentelor de plata cu
acces la distanta dintre care 28 mil pe internet banking peste 154000 pe phone banking si
27500 pe mobile banking Bancile cu cele mai mari portofolii de clienti pe aceste servicii sunt
BCR Raiffeisen BRD si ING care impreuna detin un portofoliu de 2 mil de clienti exclusiv pe
aplicatia de Internet banking
Numai BRD si ING au cumulat un numar de 900000 de utilizatori ai aplicatiei de
Internet banking dintre care peste 100000 sunt persoane juridice Ponderi mai mari ale
companiilor in randul utilizatorilor de Internet banking se inregistreaza in randul Bancii
Transilvania (aproximativ 20 dintre cele 300000 de persoane care folosesc aplicatia) si in
special la Unicredit (cu peste 38 dintre cei peste 140000 de utilizatori)
Fata de momentul anterior intrarii in criza respectiv decembrie 2008 portofoliile de
utilizatori ai aplicatiei de internet banking pentru principalele banci a crescut de minim 25 ori
Cea mai mare performanta la acest capitol a inregistrat-o Bancpost al carui numar de utilizatori ndash
persoane fizice ndash ai aplicatiei de internet banking a crescut de peste 13 ori (de la 13000 in 2008
la aproximativ 178000 in 2012)
In ciuda acestei cresteri a numarului de abonati in aceasta perioada de 4 ani (2008-2012)
ponderea utilizatorilor activi (cei care fac cel putin o tranzactie in 6 luni) in total utilizatori nu s-a
imbunanatit semnificativ in unele cazuri s-a inregistrat chiar o scadere
De asemenea desi numeroase cercetari de piata vorbesc despre viitorul serviciilor de
mobile banking la noi in tara aceasta aplicatie nu pare sa aiba o directie clara de dezvoltare
Pana cum doar sase banci au implementat serviciul iar una dintre ele a si renuntat deja ndash este
cazul Mobilis de la BRD La Banca Transilvania banca intreprinzatorilor se pare ca exista
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
4 ING Bank
Verifici balantele tuturor conturilor tale deschise la INGde debit sau de credit cat si
depozitele si asigurarile aferente creditelor banca online de la ING iti permite sa efectuezi plati
si transferuri in lei si valuta catre conturi deschise la ING Bank sau la alte banci din Romania si
strainatate utilizezi si rambursezi liniile de credit platesti facturile de utilitati efectuezi
schimburi valutare fara comision verifici tranzactiile efectuate in ultimele 6 luni
5 Banca Transilvania
Prin BT24 - Internet Banking iti poti plati GRATUIT facturile curent telefonie energie
electrica apa gaz TV cablu sau Internet Ai multe avantaje nu trebuie sa mai faci drumuri la
banca sau la casieriile furnizorilor poti sa-ti faci platile oricand 24 ore pe zi 7 zile pe
saptamana nu mai depinzi de programul bancii casieriei nu platesti niciun comision
suplimentar procedura de plata a facturilor e foarte usoara platile sunt efectuate in siguranta
maxima E simplu intri pe BT24 accesezi sectiunile Operatiuni - ordine de plata in lei sau
Ordine predefinite si iti platesti factura
6 Bancpost
Vizualizarea in orice moment a soldurilor conturilor deschise la Bancpost informatii
despre diversele cursuri valutare posibilitatea vizualizarii si tiparirii extraselor de cont definirea
beneficiarilor platilor direct de catre client crearea unor machete cu ordine de plata posibilitatea
de a importa ordine de plata create cu alte aplicatii
7 Unicredit Bank
Se pot face plati in lei catre furnizori de servicii plati in valuta si schimburi valutare
verificarea soldului si a tranzactiilor de pe conturi consultarea tranzactiilor rezervate pe card
consultarea extraselor de cont pentru posesorii de card de credit transferuri interne intre
conturile aceluiasi client efectuarea de plati in RON si in valuta programate pentru o anumita
data constituirea si anularea depozitelor la termen consultarea dobanzilor si a ratelor de schimb
valutar practicate de UniCredit Tiriac Bank comunicarea interactiva cu banca prin mesaje
online plati in lei si in valuta intra- si inter- bancare incluzand si Trezoreria autorizari Direct
Debit chiar din internet banking completarea formularelor de la ghiseu si trimiterea lor si din
internet banking scutindu-va astfel de drumuri la banca personalizarea meniului cu Favorites
pentru eficientizarea timpului
8 Volksbank
Plati in lei indiferent de beneficiar (la Volksbank Trezorerie sau alta banca de pe
teritoriul Romaniei) indiferent ca este vorba de transferuri plati de utilitati etc plati in valuta
(atat pe teritoriul Romaniei cat si extern) in valutele in care are deschise conturile sau in oricare
din valutele EUR USD CHF GBP NOK DKK SEK JPY HUF CAD schimburi valutare la
curs fix sau curs negociat depinzand de suma constituiredenuntare depozite indiferent de
moneda vizualizare sold conturi de depozite precum si informatii despre dobanda maturitate
etc deschide conturi in alta moneda decat cele pe care le are deja vizualizare extrase de cont
curent si card soldurile la deschiderea zilei si intra-day (toate tranzactiile autorizate deja pe
contul clientului) si estimarea soldului final tinand cont de tranzactiile initiate de catre acesta
electronic vizualizare scadentar al creditelor contractate cu Volksbank prin serviciul de mesaje
integrat clientul poate comunica cu diferite departamente din banca In plus se ofera clientului
asistenta telefonica 24 din 24
9 Alpha Bank
Vizualizezi in orice moment soldul tuturor conturilor tale active (curente de depozit etc)
si tiparesti toate tranzactiile efectuate pentru ele ai acces in orice moment la informatii complete
despre creditele tale (detalii credit plan de rambursare) obtii extrase de cont care contin
informatii complete sold precedent sold curent si explicatii despre tranzactia respectiva faci
plati in lei si valuta in Romania si strainatate platesti facturile catre peste 50 de furnizori de
utilitati utilizand formularele dedicate ce contin informatii specifice datelor de facturare folosite
de fiecare furnizor de utilitati cumperi si vinzi valuta alimentezi cardul de credit constitui si
lichidezi depozite planifici data efectuarii anumitor plati
10 CEC Bank
Se pof face plati interne si externe in lei sau in valuta intra si interbancare Programare
ordine de plata periodice Plati in asteptare (standing orders) - ordine de plata care au indicata o
anumita zi de executie a platii alta decat ziua curenta Schimburi valutare Depozite - constituire
lichidare Rapoarte extrase de cont istoric operatiuni vizualizare solduri stare financiara
Incarcare fisiere plati din aplicatiile clientilor in solutia de Internet Banking
Serviciile de Internet Banking oferite de primele 10 bănci (după active) din Romacircnia
BCR percepe un comision de utilizare de 3 leilună pentru serviciul de Internet Banking
Click 24 Banking iar transferurile efectuate icircn sistem intrainterbancar au comisioane cu 75
mai mici faţă de cele aplicate la ghişeul băncii Astfel pentru plăţile intrabancare de pacircnă la
1500 de lei comisionul băncii este de 075 lei pentru plăţile icircntre 1500 şi 20000 lei comisionul
este de 15 lei iar pentru viramentele de peste 20000 lei comisionul este de 225 lei Pentru
plăţile intrabancare icircn valută BCR percepe un comision de 05 euro indiferent de sumă
Clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci au de plătit un
comision de 1 leu pentru sume de pacircnă icircn 1500 lei iar pentru sume icircntre 1500 şi 20000 lei
comisionul este de 175 lei Pentru plăţile de peste 50000 lei banca percepe un comision de
00175 de pacircnă la 625 lei Plăţile interbancare icircn valută au un comision indiferent de valoare
de 005 taxa minimă fiind de 75 euro iar cea maximă de 250 euro Pentru dispozitivul
Digipass comisionul băncii este de 10 euro
BRD-Net serviciul de Internet Banking al BRD are un comision de administrare de 1
eurolună iar reducerile faţă de operaţiunile la ghişeu de care clientul beneficiază sunt de 25
Pentru plăţile intrabancare de pacircnă la 500 lei BRD percepe un comision de 225 lei pentru cele
icircntre 500-50000 lei comisionul este de 526 lei iar pentru operaţiunile de peste 50000 lei
comisionul este de 75 lei
Viramentele dintr-un cont BRD către conturi deschise la alte bănci sunt taxate cu 315 lei
pentru operaţiunile de pacircnă icircn 500 lei Pentru plăţile icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de
615 lei iar pentru cele ce depăşesc 50000 lei comisionul este de 1643 lei Plăţile icircn valută icircntre
clienţii BRD sunt gratuite icircn timp ce pentru plăţile către clienţii altor bănci comisionul perceput
este de 015 iar valoarea minimă este 10 euro şi maximă de 1000 euro
Volksbank are o taxă lunară de administare pentru serviciul de Internet Banking de 7
euro iar comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici decacirct la ghişeele băncii Banca nu percepe
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 10000 lei comisionul este de 3 lei pentru cele
de icircntre 10000 lei şi 50000 lei comisionul este de 5 lei Tranzacţiile de peste 50000 lei au un
comision de 17 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de 01 sau minimum 25
euro
Alpha Bank nu percepe taxă de instalare şi nici abonament lunar pentru serviciul Alpha
Click Cu excepţia tranzacţiilor icircn valută comisioanele tranzacţiilor efectuate prin serviciul de
Internet Banking sunt cu 35 mai mici decacirct cele de la ghişeele băncilor Clienţii Alpha Bank
nu plătesc comisioane pentru tranzacţiile intrabancare Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la
1000 lei comisionul este de 39 lei iar pentru cele ce depăşesc această sumă comisionul este de
52 lei
Alpha Bank percepe un comision de 65 euro pentru tranzacţiile de sub 100 euro iar
pentru cele cu valoarea de 100 euro sau mai mare comisionul este de 013 sau minimum 13
euro şi maximum 1300 euro
CEC Bank nu percepe un comision de administrare pentru serviciul de Internet
Banking CEC Online Comisioanele pentru serviciul online sunt cu 30 mai mici decacirct cele
aplicate la ghişeele băncii CEC nu percepe comision pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei sau
valută
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 500 lei comisionul CEC Bank este de 217
lei iar pentru cele icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de 39 lei Clienţii care fac tranzacţii de
peste 50000 lei plătesc un comision de 105 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un
comision de 01
CEC Bank opreşte o garanţie de 50 lei pentru dispozitivul Digipass necesar accesului la
serviciul de Internet Banking
UniCredit Ţiriac Bank nu percepe comision pentru accesarea serviciului Online
Bnking dar cere o garanţie de 12 euro pentru dispozitivul Digipass Tranzacţiile efectuate
icircntre clienţii băncii prin Online Bnking sunt libere de orice comision
Plăţile de pacircnă la 500 lei către clienţii altor bănci au un comision de 25 lei cele icircntre 500
şi 10000 lei au un comision de 35 lei cele icircntre 10000 şi 50000 au un comsion de 5 lei iar
cele care depăşesc 50000 lei au un comision de 35 lei Pentru plăţile icircn valută efectuate către
clienţii altor bănci comisionul este de 01 iar suma minimă percepută de către bancă este de
10 euro icircn timp ce suma maximă este de 500 euro
La Raiffeisen Bank costul unui abonament lunar pentru serviciul Raiffeisen Online este
de 4 lei Comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici faţă de cele percepute la ghişeu Raiffeisen
nu percepe comision pentru transferurile intrabancare icircn valută iar pentru cele icircn lei comisionul
este de 1 leu Comisionul este de 31 lei pentru plăţile interbancare icircn lei indiferent de sumă
Pentru plăţile icircn valută comisionul este de minimum 10 euro şi maximum 500 euro sau 01
Banca Transilvania (BT) are o taxă de administrare de 1 leulună pentru serviciul de
Internet Banking iar comisioanele sunt cu aproximativ 10 mai mici faţă de cele practicate la
ghişeele băncii Pentru tranzacţiile intrabancare BT percepe un comision de 1 leu pentru sume
de pacircnă la 50 lei 25 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei 35 lei pentru sume icircntre 1000 şi
50000 lei şi de 75 lei pentru sume mai mari de 50000 lei Tranzacţiile interbancare au un
comision de 24 lei pentru sume de pacircnă la 50 lei de 36 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei de
53 lei pentru sume icircntre 1000 şi 50000 lei iar pentru plăţile de peste 50000 lei Banca
Transilvania percepe un comision de 16 lei
Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de minimum 15 euro şi maximum 600
euro sau 01 din suma tranzacţionată Tranzacţiile intrabancare icircn valută nu au comisioane
Clienţii Bancpost nu plătesc nimic pentru abonamentul lunar pentru serviciul
Fastbanking Garanţia constituită de bancă pentru pentru dispozitivul Digipass este de 30 dolari
Bancpost nu percepe comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci comisioanele
pornesc de la 401 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi 1652 lei pentru sumele ce depăşesc
50000 lei Pentru transferurile icircn valută Bancpost percepe un comision de 025 din suma
totală dar nu mai puţin de 25 euro şi nu mai mult de 1000 euro
ING Bank oferă serviciul de Internet Banking pentru un abonament lunar de 3 lei
Tranzacţiile icircntre clienţii băncii sunt gratuite iar cele cu clienţii altor bănci au un comision de
251 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi de 852 lei pentru sume de peste 50000 lei
Plăţile icircn valută către conturi deschise la alte bănci au un comision de 015 sau o
valoare minimă de 50 lei si de cel mult 1750 lei Comisionul este perceput icircn valută
Comisioane lunare pentru serviciul de Internet Banking
Volksbank ndash 7 eurolună BRD ndash 1 eurolună Raiffeisen Bank ndash 4 leilună BCR ndash 3 leilună ING Bank ndash 3 leilună Banca Transilvania ndash 1 leulună Alpha Bank ndash 0 UniCredit Ţiriac Bank ndash 0 Bancpost ndash 0 CEC Bank ndash 0
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (lei) - sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Dintre băncile luate icircn calcul BCR BRD Banca Transilvania şi Raiffeisen percep
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei
BRD ndash 225 ndash 75 Banca Transilvania ndash 1 ndash 75 BCR ndash 075 ndash 225 Raiffeisen ndash 1
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (euro)
Doar BCR percepe un comision pentru tranzacţiile intrabancare de 05 euro indiferent
de valoarea tranzacţiei
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (lei) ndash sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Bancpost ndash 401 ndash 1652 Alpha Bank ndash 39 ndash 52 Volksbank ndash 3 - 17 BRD ndash 315 ndash 1643 Raiffeisen Bank ndash 31 Banca Transilvania ndash 24 ndash 16 UniCredit Ţiriac Bank ndash 25 ndash 35 ING Bank ndash 251 ndash 852 CEC Bank - 217 ndash 105 BCR ndash 1 ndash 175
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (euro)
Bancpost ndash 025 ndash minimum 25 euro maximum 1000 euro
Volksbank ndash 01 ndash minimum 25 euro
ING Bank ndash 015 ndash minimum 50 lei maximum 1750 lei
Banca Transilvania ndash 01 ndash minimum 15 euro maximum 600 euro
BRD ndash 015 ndash minimum 10 euro maximum 1000 euro
UniCredit Ţiriac Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
Raiffeisen Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
CEC Bank ndash 01
BCR ndash 005 ndash minimum 75 euro maximum 250 euro
Alpha Bank ndash pt sume lt 100 euro 65 euro pt sume gt= 100 euro 013 - minimum
13 euro maximum 1300 euro
Garanţii pentru dispozitivul tokendigipass
Volksbank ndash 30 euro
Bancpost ndash 30 dolari
CEC Bank ndash 50 lei
UniCredit Ţiriac Bank ndash 12 euro
BCR ndash 10 euro
BRD ndash gratis 20 euro pentru icircnlocuire
Alpha Bank ndash
Raiffeisen Bank ndash
Banca Transilvania ndash
ING Bank ndash
Evolutia numarului de utilizatori de Internet Banking
Romania a incheiat anul 2012 cu peste 3 mil de utilizatori ai instrumentelor de plata cu
acces la distanta dintre care 28 mil pe internet banking peste 154000 pe phone banking si
27500 pe mobile banking Bancile cu cele mai mari portofolii de clienti pe aceste servicii sunt
BCR Raiffeisen BRD si ING care impreuna detin un portofoliu de 2 mil de clienti exclusiv pe
aplicatia de Internet banking
Numai BRD si ING au cumulat un numar de 900000 de utilizatori ai aplicatiei de
Internet banking dintre care peste 100000 sunt persoane juridice Ponderi mai mari ale
companiilor in randul utilizatorilor de Internet banking se inregistreaza in randul Bancii
Transilvania (aproximativ 20 dintre cele 300000 de persoane care folosesc aplicatia) si in
special la Unicredit (cu peste 38 dintre cei peste 140000 de utilizatori)
Fata de momentul anterior intrarii in criza respectiv decembrie 2008 portofoliile de
utilizatori ai aplicatiei de internet banking pentru principalele banci a crescut de minim 25 ori
Cea mai mare performanta la acest capitol a inregistrat-o Bancpost al carui numar de utilizatori ndash
persoane fizice ndash ai aplicatiei de internet banking a crescut de peste 13 ori (de la 13000 in 2008
la aproximativ 178000 in 2012)
In ciuda acestei cresteri a numarului de abonati in aceasta perioada de 4 ani (2008-2012)
ponderea utilizatorilor activi (cei care fac cel putin o tranzactie in 6 luni) in total utilizatori nu s-a
imbunanatit semnificativ in unele cazuri s-a inregistrat chiar o scadere
De asemenea desi numeroase cercetari de piata vorbesc despre viitorul serviciilor de
mobile banking la noi in tara aceasta aplicatie nu pare sa aiba o directie clara de dezvoltare
Pana cum doar sase banci au implementat serviciul iar una dintre ele a si renuntat deja ndash este
cazul Mobilis de la BRD La Banca Transilvania banca intreprinzatorilor se pare ca exista
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
beneficiarilor platilor direct de catre client crearea unor machete cu ordine de plata posibilitatea
de a importa ordine de plata create cu alte aplicatii
7 Unicredit Bank
Se pot face plati in lei catre furnizori de servicii plati in valuta si schimburi valutare
verificarea soldului si a tranzactiilor de pe conturi consultarea tranzactiilor rezervate pe card
consultarea extraselor de cont pentru posesorii de card de credit transferuri interne intre
conturile aceluiasi client efectuarea de plati in RON si in valuta programate pentru o anumita
data constituirea si anularea depozitelor la termen consultarea dobanzilor si a ratelor de schimb
valutar practicate de UniCredit Tiriac Bank comunicarea interactiva cu banca prin mesaje
online plati in lei si in valuta intra- si inter- bancare incluzand si Trezoreria autorizari Direct
Debit chiar din internet banking completarea formularelor de la ghiseu si trimiterea lor si din
internet banking scutindu-va astfel de drumuri la banca personalizarea meniului cu Favorites
pentru eficientizarea timpului
8 Volksbank
Plati in lei indiferent de beneficiar (la Volksbank Trezorerie sau alta banca de pe
teritoriul Romaniei) indiferent ca este vorba de transferuri plati de utilitati etc plati in valuta
(atat pe teritoriul Romaniei cat si extern) in valutele in care are deschise conturile sau in oricare
din valutele EUR USD CHF GBP NOK DKK SEK JPY HUF CAD schimburi valutare la
curs fix sau curs negociat depinzand de suma constituiredenuntare depozite indiferent de
moneda vizualizare sold conturi de depozite precum si informatii despre dobanda maturitate
etc deschide conturi in alta moneda decat cele pe care le are deja vizualizare extrase de cont
curent si card soldurile la deschiderea zilei si intra-day (toate tranzactiile autorizate deja pe
contul clientului) si estimarea soldului final tinand cont de tranzactiile initiate de catre acesta
electronic vizualizare scadentar al creditelor contractate cu Volksbank prin serviciul de mesaje
integrat clientul poate comunica cu diferite departamente din banca In plus se ofera clientului
asistenta telefonica 24 din 24
9 Alpha Bank
Vizualizezi in orice moment soldul tuturor conturilor tale active (curente de depozit etc)
si tiparesti toate tranzactiile efectuate pentru ele ai acces in orice moment la informatii complete
despre creditele tale (detalii credit plan de rambursare) obtii extrase de cont care contin
informatii complete sold precedent sold curent si explicatii despre tranzactia respectiva faci
plati in lei si valuta in Romania si strainatate platesti facturile catre peste 50 de furnizori de
utilitati utilizand formularele dedicate ce contin informatii specifice datelor de facturare folosite
de fiecare furnizor de utilitati cumperi si vinzi valuta alimentezi cardul de credit constitui si
lichidezi depozite planifici data efectuarii anumitor plati
10 CEC Bank
Se pof face plati interne si externe in lei sau in valuta intra si interbancare Programare
ordine de plata periodice Plati in asteptare (standing orders) - ordine de plata care au indicata o
anumita zi de executie a platii alta decat ziua curenta Schimburi valutare Depozite - constituire
lichidare Rapoarte extrase de cont istoric operatiuni vizualizare solduri stare financiara
Incarcare fisiere plati din aplicatiile clientilor in solutia de Internet Banking
Serviciile de Internet Banking oferite de primele 10 bănci (după active) din Romacircnia
BCR percepe un comision de utilizare de 3 leilună pentru serviciul de Internet Banking
Click 24 Banking iar transferurile efectuate icircn sistem intrainterbancar au comisioane cu 75
mai mici faţă de cele aplicate la ghişeul băncii Astfel pentru plăţile intrabancare de pacircnă la
1500 de lei comisionul băncii este de 075 lei pentru plăţile icircntre 1500 şi 20000 lei comisionul
este de 15 lei iar pentru viramentele de peste 20000 lei comisionul este de 225 lei Pentru
plăţile intrabancare icircn valută BCR percepe un comision de 05 euro indiferent de sumă
Clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci au de plătit un
comision de 1 leu pentru sume de pacircnă icircn 1500 lei iar pentru sume icircntre 1500 şi 20000 lei
comisionul este de 175 lei Pentru plăţile de peste 50000 lei banca percepe un comision de
00175 de pacircnă la 625 lei Plăţile interbancare icircn valută au un comision indiferent de valoare
de 005 taxa minimă fiind de 75 euro iar cea maximă de 250 euro Pentru dispozitivul
Digipass comisionul băncii este de 10 euro
BRD-Net serviciul de Internet Banking al BRD are un comision de administrare de 1
eurolună iar reducerile faţă de operaţiunile la ghişeu de care clientul beneficiază sunt de 25
Pentru plăţile intrabancare de pacircnă la 500 lei BRD percepe un comision de 225 lei pentru cele
icircntre 500-50000 lei comisionul este de 526 lei iar pentru operaţiunile de peste 50000 lei
comisionul este de 75 lei
Viramentele dintr-un cont BRD către conturi deschise la alte bănci sunt taxate cu 315 lei
pentru operaţiunile de pacircnă icircn 500 lei Pentru plăţile icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de
615 lei iar pentru cele ce depăşesc 50000 lei comisionul este de 1643 lei Plăţile icircn valută icircntre
clienţii BRD sunt gratuite icircn timp ce pentru plăţile către clienţii altor bănci comisionul perceput
este de 015 iar valoarea minimă este 10 euro şi maximă de 1000 euro
Volksbank are o taxă lunară de administare pentru serviciul de Internet Banking de 7
euro iar comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici decacirct la ghişeele băncii Banca nu percepe
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 10000 lei comisionul este de 3 lei pentru cele
de icircntre 10000 lei şi 50000 lei comisionul este de 5 lei Tranzacţiile de peste 50000 lei au un
comision de 17 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de 01 sau minimum 25
euro
Alpha Bank nu percepe taxă de instalare şi nici abonament lunar pentru serviciul Alpha
Click Cu excepţia tranzacţiilor icircn valută comisioanele tranzacţiilor efectuate prin serviciul de
Internet Banking sunt cu 35 mai mici decacirct cele de la ghişeele băncilor Clienţii Alpha Bank
nu plătesc comisioane pentru tranzacţiile intrabancare Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la
1000 lei comisionul este de 39 lei iar pentru cele ce depăşesc această sumă comisionul este de
52 lei
Alpha Bank percepe un comision de 65 euro pentru tranzacţiile de sub 100 euro iar
pentru cele cu valoarea de 100 euro sau mai mare comisionul este de 013 sau minimum 13
euro şi maximum 1300 euro
CEC Bank nu percepe un comision de administrare pentru serviciul de Internet
Banking CEC Online Comisioanele pentru serviciul online sunt cu 30 mai mici decacirct cele
aplicate la ghişeele băncii CEC nu percepe comision pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei sau
valută
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 500 lei comisionul CEC Bank este de 217
lei iar pentru cele icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de 39 lei Clienţii care fac tranzacţii de
peste 50000 lei plătesc un comision de 105 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un
comision de 01
CEC Bank opreşte o garanţie de 50 lei pentru dispozitivul Digipass necesar accesului la
serviciul de Internet Banking
UniCredit Ţiriac Bank nu percepe comision pentru accesarea serviciului Online
Bnking dar cere o garanţie de 12 euro pentru dispozitivul Digipass Tranzacţiile efectuate
icircntre clienţii băncii prin Online Bnking sunt libere de orice comision
Plăţile de pacircnă la 500 lei către clienţii altor bănci au un comision de 25 lei cele icircntre 500
şi 10000 lei au un comision de 35 lei cele icircntre 10000 şi 50000 au un comsion de 5 lei iar
cele care depăşesc 50000 lei au un comision de 35 lei Pentru plăţile icircn valută efectuate către
clienţii altor bănci comisionul este de 01 iar suma minimă percepută de către bancă este de
10 euro icircn timp ce suma maximă este de 500 euro
La Raiffeisen Bank costul unui abonament lunar pentru serviciul Raiffeisen Online este
de 4 lei Comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici faţă de cele percepute la ghişeu Raiffeisen
nu percepe comision pentru transferurile intrabancare icircn valută iar pentru cele icircn lei comisionul
este de 1 leu Comisionul este de 31 lei pentru plăţile interbancare icircn lei indiferent de sumă
Pentru plăţile icircn valută comisionul este de minimum 10 euro şi maximum 500 euro sau 01
Banca Transilvania (BT) are o taxă de administrare de 1 leulună pentru serviciul de
Internet Banking iar comisioanele sunt cu aproximativ 10 mai mici faţă de cele practicate la
ghişeele băncii Pentru tranzacţiile intrabancare BT percepe un comision de 1 leu pentru sume
de pacircnă la 50 lei 25 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei 35 lei pentru sume icircntre 1000 şi
50000 lei şi de 75 lei pentru sume mai mari de 50000 lei Tranzacţiile interbancare au un
comision de 24 lei pentru sume de pacircnă la 50 lei de 36 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei de
53 lei pentru sume icircntre 1000 şi 50000 lei iar pentru plăţile de peste 50000 lei Banca
Transilvania percepe un comision de 16 lei
Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de minimum 15 euro şi maximum 600
euro sau 01 din suma tranzacţionată Tranzacţiile intrabancare icircn valută nu au comisioane
Clienţii Bancpost nu plătesc nimic pentru abonamentul lunar pentru serviciul
Fastbanking Garanţia constituită de bancă pentru pentru dispozitivul Digipass este de 30 dolari
Bancpost nu percepe comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci comisioanele
pornesc de la 401 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi 1652 lei pentru sumele ce depăşesc
50000 lei Pentru transferurile icircn valută Bancpost percepe un comision de 025 din suma
totală dar nu mai puţin de 25 euro şi nu mai mult de 1000 euro
ING Bank oferă serviciul de Internet Banking pentru un abonament lunar de 3 lei
Tranzacţiile icircntre clienţii băncii sunt gratuite iar cele cu clienţii altor bănci au un comision de
251 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi de 852 lei pentru sume de peste 50000 lei
Plăţile icircn valută către conturi deschise la alte bănci au un comision de 015 sau o
valoare minimă de 50 lei si de cel mult 1750 lei Comisionul este perceput icircn valută
Comisioane lunare pentru serviciul de Internet Banking
Volksbank ndash 7 eurolună BRD ndash 1 eurolună Raiffeisen Bank ndash 4 leilună BCR ndash 3 leilună ING Bank ndash 3 leilună Banca Transilvania ndash 1 leulună Alpha Bank ndash 0 UniCredit Ţiriac Bank ndash 0 Bancpost ndash 0 CEC Bank ndash 0
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (lei) - sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Dintre băncile luate icircn calcul BCR BRD Banca Transilvania şi Raiffeisen percep
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei
BRD ndash 225 ndash 75 Banca Transilvania ndash 1 ndash 75 BCR ndash 075 ndash 225 Raiffeisen ndash 1
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (euro)
Doar BCR percepe un comision pentru tranzacţiile intrabancare de 05 euro indiferent
de valoarea tranzacţiei
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (lei) ndash sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Bancpost ndash 401 ndash 1652 Alpha Bank ndash 39 ndash 52 Volksbank ndash 3 - 17 BRD ndash 315 ndash 1643 Raiffeisen Bank ndash 31 Banca Transilvania ndash 24 ndash 16 UniCredit Ţiriac Bank ndash 25 ndash 35 ING Bank ndash 251 ndash 852 CEC Bank - 217 ndash 105 BCR ndash 1 ndash 175
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (euro)
Bancpost ndash 025 ndash minimum 25 euro maximum 1000 euro
Volksbank ndash 01 ndash minimum 25 euro
ING Bank ndash 015 ndash minimum 50 lei maximum 1750 lei
Banca Transilvania ndash 01 ndash minimum 15 euro maximum 600 euro
BRD ndash 015 ndash minimum 10 euro maximum 1000 euro
UniCredit Ţiriac Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
Raiffeisen Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
CEC Bank ndash 01
BCR ndash 005 ndash minimum 75 euro maximum 250 euro
Alpha Bank ndash pt sume lt 100 euro 65 euro pt sume gt= 100 euro 013 - minimum
13 euro maximum 1300 euro
Garanţii pentru dispozitivul tokendigipass
Volksbank ndash 30 euro
Bancpost ndash 30 dolari
CEC Bank ndash 50 lei
UniCredit Ţiriac Bank ndash 12 euro
BCR ndash 10 euro
BRD ndash gratis 20 euro pentru icircnlocuire
Alpha Bank ndash
Raiffeisen Bank ndash
Banca Transilvania ndash
ING Bank ndash
Evolutia numarului de utilizatori de Internet Banking
Romania a incheiat anul 2012 cu peste 3 mil de utilizatori ai instrumentelor de plata cu
acces la distanta dintre care 28 mil pe internet banking peste 154000 pe phone banking si
27500 pe mobile banking Bancile cu cele mai mari portofolii de clienti pe aceste servicii sunt
BCR Raiffeisen BRD si ING care impreuna detin un portofoliu de 2 mil de clienti exclusiv pe
aplicatia de Internet banking
Numai BRD si ING au cumulat un numar de 900000 de utilizatori ai aplicatiei de
Internet banking dintre care peste 100000 sunt persoane juridice Ponderi mai mari ale
companiilor in randul utilizatorilor de Internet banking se inregistreaza in randul Bancii
Transilvania (aproximativ 20 dintre cele 300000 de persoane care folosesc aplicatia) si in
special la Unicredit (cu peste 38 dintre cei peste 140000 de utilizatori)
Fata de momentul anterior intrarii in criza respectiv decembrie 2008 portofoliile de
utilizatori ai aplicatiei de internet banking pentru principalele banci a crescut de minim 25 ori
Cea mai mare performanta la acest capitol a inregistrat-o Bancpost al carui numar de utilizatori ndash
persoane fizice ndash ai aplicatiei de internet banking a crescut de peste 13 ori (de la 13000 in 2008
la aproximativ 178000 in 2012)
In ciuda acestei cresteri a numarului de abonati in aceasta perioada de 4 ani (2008-2012)
ponderea utilizatorilor activi (cei care fac cel putin o tranzactie in 6 luni) in total utilizatori nu s-a
imbunanatit semnificativ in unele cazuri s-a inregistrat chiar o scadere
De asemenea desi numeroase cercetari de piata vorbesc despre viitorul serviciilor de
mobile banking la noi in tara aceasta aplicatie nu pare sa aiba o directie clara de dezvoltare
Pana cum doar sase banci au implementat serviciul iar una dintre ele a si renuntat deja ndash este
cazul Mobilis de la BRD La Banca Transilvania banca intreprinzatorilor se pare ca exista
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
integrat clientul poate comunica cu diferite departamente din banca In plus se ofera clientului
asistenta telefonica 24 din 24
9 Alpha Bank
Vizualizezi in orice moment soldul tuturor conturilor tale active (curente de depozit etc)
si tiparesti toate tranzactiile efectuate pentru ele ai acces in orice moment la informatii complete
despre creditele tale (detalii credit plan de rambursare) obtii extrase de cont care contin
informatii complete sold precedent sold curent si explicatii despre tranzactia respectiva faci
plati in lei si valuta in Romania si strainatate platesti facturile catre peste 50 de furnizori de
utilitati utilizand formularele dedicate ce contin informatii specifice datelor de facturare folosite
de fiecare furnizor de utilitati cumperi si vinzi valuta alimentezi cardul de credit constitui si
lichidezi depozite planifici data efectuarii anumitor plati
10 CEC Bank
Se pof face plati interne si externe in lei sau in valuta intra si interbancare Programare
ordine de plata periodice Plati in asteptare (standing orders) - ordine de plata care au indicata o
anumita zi de executie a platii alta decat ziua curenta Schimburi valutare Depozite - constituire
lichidare Rapoarte extrase de cont istoric operatiuni vizualizare solduri stare financiara
Incarcare fisiere plati din aplicatiile clientilor in solutia de Internet Banking
Serviciile de Internet Banking oferite de primele 10 bănci (după active) din Romacircnia
BCR percepe un comision de utilizare de 3 leilună pentru serviciul de Internet Banking
Click 24 Banking iar transferurile efectuate icircn sistem intrainterbancar au comisioane cu 75
mai mici faţă de cele aplicate la ghişeul băncii Astfel pentru plăţile intrabancare de pacircnă la
1500 de lei comisionul băncii este de 075 lei pentru plăţile icircntre 1500 şi 20000 lei comisionul
este de 15 lei iar pentru viramentele de peste 20000 lei comisionul este de 225 lei Pentru
plăţile intrabancare icircn valută BCR percepe un comision de 05 euro indiferent de sumă
Clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci au de plătit un
comision de 1 leu pentru sume de pacircnă icircn 1500 lei iar pentru sume icircntre 1500 şi 20000 lei
comisionul este de 175 lei Pentru plăţile de peste 50000 lei banca percepe un comision de
00175 de pacircnă la 625 lei Plăţile interbancare icircn valută au un comision indiferent de valoare
de 005 taxa minimă fiind de 75 euro iar cea maximă de 250 euro Pentru dispozitivul
Digipass comisionul băncii este de 10 euro
BRD-Net serviciul de Internet Banking al BRD are un comision de administrare de 1
eurolună iar reducerile faţă de operaţiunile la ghişeu de care clientul beneficiază sunt de 25
Pentru plăţile intrabancare de pacircnă la 500 lei BRD percepe un comision de 225 lei pentru cele
icircntre 500-50000 lei comisionul este de 526 lei iar pentru operaţiunile de peste 50000 lei
comisionul este de 75 lei
Viramentele dintr-un cont BRD către conturi deschise la alte bănci sunt taxate cu 315 lei
pentru operaţiunile de pacircnă icircn 500 lei Pentru plăţile icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de
615 lei iar pentru cele ce depăşesc 50000 lei comisionul este de 1643 lei Plăţile icircn valută icircntre
clienţii BRD sunt gratuite icircn timp ce pentru plăţile către clienţii altor bănci comisionul perceput
este de 015 iar valoarea minimă este 10 euro şi maximă de 1000 euro
Volksbank are o taxă lunară de administare pentru serviciul de Internet Banking de 7
euro iar comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici decacirct la ghişeele băncii Banca nu percepe
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 10000 lei comisionul este de 3 lei pentru cele
de icircntre 10000 lei şi 50000 lei comisionul este de 5 lei Tranzacţiile de peste 50000 lei au un
comision de 17 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de 01 sau minimum 25
euro
Alpha Bank nu percepe taxă de instalare şi nici abonament lunar pentru serviciul Alpha
Click Cu excepţia tranzacţiilor icircn valută comisioanele tranzacţiilor efectuate prin serviciul de
Internet Banking sunt cu 35 mai mici decacirct cele de la ghişeele băncilor Clienţii Alpha Bank
nu plătesc comisioane pentru tranzacţiile intrabancare Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la
1000 lei comisionul este de 39 lei iar pentru cele ce depăşesc această sumă comisionul este de
52 lei
Alpha Bank percepe un comision de 65 euro pentru tranzacţiile de sub 100 euro iar
pentru cele cu valoarea de 100 euro sau mai mare comisionul este de 013 sau minimum 13
euro şi maximum 1300 euro
CEC Bank nu percepe un comision de administrare pentru serviciul de Internet
Banking CEC Online Comisioanele pentru serviciul online sunt cu 30 mai mici decacirct cele
aplicate la ghişeele băncii CEC nu percepe comision pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei sau
valută
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 500 lei comisionul CEC Bank este de 217
lei iar pentru cele icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de 39 lei Clienţii care fac tranzacţii de
peste 50000 lei plătesc un comision de 105 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un
comision de 01
CEC Bank opreşte o garanţie de 50 lei pentru dispozitivul Digipass necesar accesului la
serviciul de Internet Banking
UniCredit Ţiriac Bank nu percepe comision pentru accesarea serviciului Online
Bnking dar cere o garanţie de 12 euro pentru dispozitivul Digipass Tranzacţiile efectuate
icircntre clienţii băncii prin Online Bnking sunt libere de orice comision
Plăţile de pacircnă la 500 lei către clienţii altor bănci au un comision de 25 lei cele icircntre 500
şi 10000 lei au un comision de 35 lei cele icircntre 10000 şi 50000 au un comsion de 5 lei iar
cele care depăşesc 50000 lei au un comision de 35 lei Pentru plăţile icircn valută efectuate către
clienţii altor bănci comisionul este de 01 iar suma minimă percepută de către bancă este de
10 euro icircn timp ce suma maximă este de 500 euro
La Raiffeisen Bank costul unui abonament lunar pentru serviciul Raiffeisen Online este
de 4 lei Comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici faţă de cele percepute la ghişeu Raiffeisen
nu percepe comision pentru transferurile intrabancare icircn valută iar pentru cele icircn lei comisionul
este de 1 leu Comisionul este de 31 lei pentru plăţile interbancare icircn lei indiferent de sumă
Pentru plăţile icircn valută comisionul este de minimum 10 euro şi maximum 500 euro sau 01
Banca Transilvania (BT) are o taxă de administrare de 1 leulună pentru serviciul de
Internet Banking iar comisioanele sunt cu aproximativ 10 mai mici faţă de cele practicate la
ghişeele băncii Pentru tranzacţiile intrabancare BT percepe un comision de 1 leu pentru sume
de pacircnă la 50 lei 25 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei 35 lei pentru sume icircntre 1000 şi
50000 lei şi de 75 lei pentru sume mai mari de 50000 lei Tranzacţiile interbancare au un
comision de 24 lei pentru sume de pacircnă la 50 lei de 36 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei de
53 lei pentru sume icircntre 1000 şi 50000 lei iar pentru plăţile de peste 50000 lei Banca
Transilvania percepe un comision de 16 lei
Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de minimum 15 euro şi maximum 600
euro sau 01 din suma tranzacţionată Tranzacţiile intrabancare icircn valută nu au comisioane
Clienţii Bancpost nu plătesc nimic pentru abonamentul lunar pentru serviciul
Fastbanking Garanţia constituită de bancă pentru pentru dispozitivul Digipass este de 30 dolari
Bancpost nu percepe comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci comisioanele
pornesc de la 401 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi 1652 lei pentru sumele ce depăşesc
50000 lei Pentru transferurile icircn valută Bancpost percepe un comision de 025 din suma
totală dar nu mai puţin de 25 euro şi nu mai mult de 1000 euro
ING Bank oferă serviciul de Internet Banking pentru un abonament lunar de 3 lei
Tranzacţiile icircntre clienţii băncii sunt gratuite iar cele cu clienţii altor bănci au un comision de
251 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi de 852 lei pentru sume de peste 50000 lei
Plăţile icircn valută către conturi deschise la alte bănci au un comision de 015 sau o
valoare minimă de 50 lei si de cel mult 1750 lei Comisionul este perceput icircn valută
Comisioane lunare pentru serviciul de Internet Banking
Volksbank ndash 7 eurolună BRD ndash 1 eurolună Raiffeisen Bank ndash 4 leilună BCR ndash 3 leilună ING Bank ndash 3 leilună Banca Transilvania ndash 1 leulună Alpha Bank ndash 0 UniCredit Ţiriac Bank ndash 0 Bancpost ndash 0 CEC Bank ndash 0
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (lei) - sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Dintre băncile luate icircn calcul BCR BRD Banca Transilvania şi Raiffeisen percep
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei
BRD ndash 225 ndash 75 Banca Transilvania ndash 1 ndash 75 BCR ndash 075 ndash 225 Raiffeisen ndash 1
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (euro)
Doar BCR percepe un comision pentru tranzacţiile intrabancare de 05 euro indiferent
de valoarea tranzacţiei
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (lei) ndash sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Bancpost ndash 401 ndash 1652 Alpha Bank ndash 39 ndash 52 Volksbank ndash 3 - 17 BRD ndash 315 ndash 1643 Raiffeisen Bank ndash 31 Banca Transilvania ndash 24 ndash 16 UniCredit Ţiriac Bank ndash 25 ndash 35 ING Bank ndash 251 ndash 852 CEC Bank - 217 ndash 105 BCR ndash 1 ndash 175
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (euro)
Bancpost ndash 025 ndash minimum 25 euro maximum 1000 euro
Volksbank ndash 01 ndash minimum 25 euro
ING Bank ndash 015 ndash minimum 50 lei maximum 1750 lei
Banca Transilvania ndash 01 ndash minimum 15 euro maximum 600 euro
BRD ndash 015 ndash minimum 10 euro maximum 1000 euro
UniCredit Ţiriac Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
Raiffeisen Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
CEC Bank ndash 01
BCR ndash 005 ndash minimum 75 euro maximum 250 euro
Alpha Bank ndash pt sume lt 100 euro 65 euro pt sume gt= 100 euro 013 - minimum
13 euro maximum 1300 euro
Garanţii pentru dispozitivul tokendigipass
Volksbank ndash 30 euro
Bancpost ndash 30 dolari
CEC Bank ndash 50 lei
UniCredit Ţiriac Bank ndash 12 euro
BCR ndash 10 euro
BRD ndash gratis 20 euro pentru icircnlocuire
Alpha Bank ndash
Raiffeisen Bank ndash
Banca Transilvania ndash
ING Bank ndash
Evolutia numarului de utilizatori de Internet Banking
Romania a incheiat anul 2012 cu peste 3 mil de utilizatori ai instrumentelor de plata cu
acces la distanta dintre care 28 mil pe internet banking peste 154000 pe phone banking si
27500 pe mobile banking Bancile cu cele mai mari portofolii de clienti pe aceste servicii sunt
BCR Raiffeisen BRD si ING care impreuna detin un portofoliu de 2 mil de clienti exclusiv pe
aplicatia de Internet banking
Numai BRD si ING au cumulat un numar de 900000 de utilizatori ai aplicatiei de
Internet banking dintre care peste 100000 sunt persoane juridice Ponderi mai mari ale
companiilor in randul utilizatorilor de Internet banking se inregistreaza in randul Bancii
Transilvania (aproximativ 20 dintre cele 300000 de persoane care folosesc aplicatia) si in
special la Unicredit (cu peste 38 dintre cei peste 140000 de utilizatori)
Fata de momentul anterior intrarii in criza respectiv decembrie 2008 portofoliile de
utilizatori ai aplicatiei de internet banking pentru principalele banci a crescut de minim 25 ori
Cea mai mare performanta la acest capitol a inregistrat-o Bancpost al carui numar de utilizatori ndash
persoane fizice ndash ai aplicatiei de internet banking a crescut de peste 13 ori (de la 13000 in 2008
la aproximativ 178000 in 2012)
In ciuda acestei cresteri a numarului de abonati in aceasta perioada de 4 ani (2008-2012)
ponderea utilizatorilor activi (cei care fac cel putin o tranzactie in 6 luni) in total utilizatori nu s-a
imbunanatit semnificativ in unele cazuri s-a inregistrat chiar o scadere
De asemenea desi numeroase cercetari de piata vorbesc despre viitorul serviciilor de
mobile banking la noi in tara aceasta aplicatie nu pare sa aiba o directie clara de dezvoltare
Pana cum doar sase banci au implementat serviciul iar una dintre ele a si renuntat deja ndash este
cazul Mobilis de la BRD La Banca Transilvania banca intreprinzatorilor se pare ca exista
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Serviciile de Internet Banking oferite de primele 10 bănci (după active) din Romacircnia
BCR percepe un comision de utilizare de 3 leilună pentru serviciul de Internet Banking
Click 24 Banking iar transferurile efectuate icircn sistem intrainterbancar au comisioane cu 75
mai mici faţă de cele aplicate la ghişeul băncii Astfel pentru plăţile intrabancare de pacircnă la
1500 de lei comisionul băncii este de 075 lei pentru plăţile icircntre 1500 şi 20000 lei comisionul
este de 15 lei iar pentru viramentele de peste 20000 lei comisionul este de 225 lei Pentru
plăţile intrabancare icircn valută BCR percepe un comision de 05 euro indiferent de sumă
Clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci au de plătit un
comision de 1 leu pentru sume de pacircnă icircn 1500 lei iar pentru sume icircntre 1500 şi 20000 lei
comisionul este de 175 lei Pentru plăţile de peste 50000 lei banca percepe un comision de
00175 de pacircnă la 625 lei Plăţile interbancare icircn valută au un comision indiferent de valoare
de 005 taxa minimă fiind de 75 euro iar cea maximă de 250 euro Pentru dispozitivul
Digipass comisionul băncii este de 10 euro
BRD-Net serviciul de Internet Banking al BRD are un comision de administrare de 1
eurolună iar reducerile faţă de operaţiunile la ghişeu de care clientul beneficiază sunt de 25
Pentru plăţile intrabancare de pacircnă la 500 lei BRD percepe un comision de 225 lei pentru cele
icircntre 500-50000 lei comisionul este de 526 lei iar pentru operaţiunile de peste 50000 lei
comisionul este de 75 lei
Viramentele dintr-un cont BRD către conturi deschise la alte bănci sunt taxate cu 315 lei
pentru operaţiunile de pacircnă icircn 500 lei Pentru plăţile icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de
615 lei iar pentru cele ce depăşesc 50000 lei comisionul este de 1643 lei Plăţile icircn valută icircntre
clienţii BRD sunt gratuite icircn timp ce pentru plăţile către clienţii altor bănci comisionul perceput
este de 015 iar valoarea minimă este 10 euro şi maximă de 1000 euro
Volksbank are o taxă lunară de administare pentru serviciul de Internet Banking de 7
euro iar comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici decacirct la ghişeele băncii Banca nu percepe
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 10000 lei comisionul este de 3 lei pentru cele
de icircntre 10000 lei şi 50000 lei comisionul este de 5 lei Tranzacţiile de peste 50000 lei au un
comision de 17 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de 01 sau minimum 25
euro
Alpha Bank nu percepe taxă de instalare şi nici abonament lunar pentru serviciul Alpha
Click Cu excepţia tranzacţiilor icircn valută comisioanele tranzacţiilor efectuate prin serviciul de
Internet Banking sunt cu 35 mai mici decacirct cele de la ghişeele băncilor Clienţii Alpha Bank
nu plătesc comisioane pentru tranzacţiile intrabancare Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la
1000 lei comisionul este de 39 lei iar pentru cele ce depăşesc această sumă comisionul este de
52 lei
Alpha Bank percepe un comision de 65 euro pentru tranzacţiile de sub 100 euro iar
pentru cele cu valoarea de 100 euro sau mai mare comisionul este de 013 sau minimum 13
euro şi maximum 1300 euro
CEC Bank nu percepe un comision de administrare pentru serviciul de Internet
Banking CEC Online Comisioanele pentru serviciul online sunt cu 30 mai mici decacirct cele
aplicate la ghişeele băncii CEC nu percepe comision pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei sau
valută
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 500 lei comisionul CEC Bank este de 217
lei iar pentru cele icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de 39 lei Clienţii care fac tranzacţii de
peste 50000 lei plătesc un comision de 105 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un
comision de 01
CEC Bank opreşte o garanţie de 50 lei pentru dispozitivul Digipass necesar accesului la
serviciul de Internet Banking
UniCredit Ţiriac Bank nu percepe comision pentru accesarea serviciului Online
Bnking dar cere o garanţie de 12 euro pentru dispozitivul Digipass Tranzacţiile efectuate
icircntre clienţii băncii prin Online Bnking sunt libere de orice comision
Plăţile de pacircnă la 500 lei către clienţii altor bănci au un comision de 25 lei cele icircntre 500
şi 10000 lei au un comision de 35 lei cele icircntre 10000 şi 50000 au un comsion de 5 lei iar
cele care depăşesc 50000 lei au un comision de 35 lei Pentru plăţile icircn valută efectuate către
clienţii altor bănci comisionul este de 01 iar suma minimă percepută de către bancă este de
10 euro icircn timp ce suma maximă este de 500 euro
La Raiffeisen Bank costul unui abonament lunar pentru serviciul Raiffeisen Online este
de 4 lei Comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici faţă de cele percepute la ghişeu Raiffeisen
nu percepe comision pentru transferurile intrabancare icircn valută iar pentru cele icircn lei comisionul
este de 1 leu Comisionul este de 31 lei pentru plăţile interbancare icircn lei indiferent de sumă
Pentru plăţile icircn valută comisionul este de minimum 10 euro şi maximum 500 euro sau 01
Banca Transilvania (BT) are o taxă de administrare de 1 leulună pentru serviciul de
Internet Banking iar comisioanele sunt cu aproximativ 10 mai mici faţă de cele practicate la
ghişeele băncii Pentru tranzacţiile intrabancare BT percepe un comision de 1 leu pentru sume
de pacircnă la 50 lei 25 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei 35 lei pentru sume icircntre 1000 şi
50000 lei şi de 75 lei pentru sume mai mari de 50000 lei Tranzacţiile interbancare au un
comision de 24 lei pentru sume de pacircnă la 50 lei de 36 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei de
53 lei pentru sume icircntre 1000 şi 50000 lei iar pentru plăţile de peste 50000 lei Banca
Transilvania percepe un comision de 16 lei
Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de minimum 15 euro şi maximum 600
euro sau 01 din suma tranzacţionată Tranzacţiile intrabancare icircn valută nu au comisioane
Clienţii Bancpost nu plătesc nimic pentru abonamentul lunar pentru serviciul
Fastbanking Garanţia constituită de bancă pentru pentru dispozitivul Digipass este de 30 dolari
Bancpost nu percepe comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci comisioanele
pornesc de la 401 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi 1652 lei pentru sumele ce depăşesc
50000 lei Pentru transferurile icircn valută Bancpost percepe un comision de 025 din suma
totală dar nu mai puţin de 25 euro şi nu mai mult de 1000 euro
ING Bank oferă serviciul de Internet Banking pentru un abonament lunar de 3 lei
Tranzacţiile icircntre clienţii băncii sunt gratuite iar cele cu clienţii altor bănci au un comision de
251 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi de 852 lei pentru sume de peste 50000 lei
Plăţile icircn valută către conturi deschise la alte bănci au un comision de 015 sau o
valoare minimă de 50 lei si de cel mult 1750 lei Comisionul este perceput icircn valută
Comisioane lunare pentru serviciul de Internet Banking
Volksbank ndash 7 eurolună BRD ndash 1 eurolună Raiffeisen Bank ndash 4 leilună BCR ndash 3 leilună ING Bank ndash 3 leilună Banca Transilvania ndash 1 leulună Alpha Bank ndash 0 UniCredit Ţiriac Bank ndash 0 Bancpost ndash 0 CEC Bank ndash 0
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (lei) - sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Dintre băncile luate icircn calcul BCR BRD Banca Transilvania şi Raiffeisen percep
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei
BRD ndash 225 ndash 75 Banca Transilvania ndash 1 ndash 75 BCR ndash 075 ndash 225 Raiffeisen ndash 1
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (euro)
Doar BCR percepe un comision pentru tranzacţiile intrabancare de 05 euro indiferent
de valoarea tranzacţiei
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (lei) ndash sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Bancpost ndash 401 ndash 1652 Alpha Bank ndash 39 ndash 52 Volksbank ndash 3 - 17 BRD ndash 315 ndash 1643 Raiffeisen Bank ndash 31 Banca Transilvania ndash 24 ndash 16 UniCredit Ţiriac Bank ndash 25 ndash 35 ING Bank ndash 251 ndash 852 CEC Bank - 217 ndash 105 BCR ndash 1 ndash 175
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (euro)
Bancpost ndash 025 ndash minimum 25 euro maximum 1000 euro
Volksbank ndash 01 ndash minimum 25 euro
ING Bank ndash 015 ndash minimum 50 lei maximum 1750 lei
Banca Transilvania ndash 01 ndash minimum 15 euro maximum 600 euro
BRD ndash 015 ndash minimum 10 euro maximum 1000 euro
UniCredit Ţiriac Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
Raiffeisen Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
CEC Bank ndash 01
BCR ndash 005 ndash minimum 75 euro maximum 250 euro
Alpha Bank ndash pt sume lt 100 euro 65 euro pt sume gt= 100 euro 013 - minimum
13 euro maximum 1300 euro
Garanţii pentru dispozitivul tokendigipass
Volksbank ndash 30 euro
Bancpost ndash 30 dolari
CEC Bank ndash 50 lei
UniCredit Ţiriac Bank ndash 12 euro
BCR ndash 10 euro
BRD ndash gratis 20 euro pentru icircnlocuire
Alpha Bank ndash
Raiffeisen Bank ndash
Banca Transilvania ndash
ING Bank ndash
Evolutia numarului de utilizatori de Internet Banking
Romania a incheiat anul 2012 cu peste 3 mil de utilizatori ai instrumentelor de plata cu
acces la distanta dintre care 28 mil pe internet banking peste 154000 pe phone banking si
27500 pe mobile banking Bancile cu cele mai mari portofolii de clienti pe aceste servicii sunt
BCR Raiffeisen BRD si ING care impreuna detin un portofoliu de 2 mil de clienti exclusiv pe
aplicatia de Internet banking
Numai BRD si ING au cumulat un numar de 900000 de utilizatori ai aplicatiei de
Internet banking dintre care peste 100000 sunt persoane juridice Ponderi mai mari ale
companiilor in randul utilizatorilor de Internet banking se inregistreaza in randul Bancii
Transilvania (aproximativ 20 dintre cele 300000 de persoane care folosesc aplicatia) si in
special la Unicredit (cu peste 38 dintre cei peste 140000 de utilizatori)
Fata de momentul anterior intrarii in criza respectiv decembrie 2008 portofoliile de
utilizatori ai aplicatiei de internet banking pentru principalele banci a crescut de minim 25 ori
Cea mai mare performanta la acest capitol a inregistrat-o Bancpost al carui numar de utilizatori ndash
persoane fizice ndash ai aplicatiei de internet banking a crescut de peste 13 ori (de la 13000 in 2008
la aproximativ 178000 in 2012)
In ciuda acestei cresteri a numarului de abonati in aceasta perioada de 4 ani (2008-2012)
ponderea utilizatorilor activi (cei care fac cel putin o tranzactie in 6 luni) in total utilizatori nu s-a
imbunanatit semnificativ in unele cazuri s-a inregistrat chiar o scadere
De asemenea desi numeroase cercetari de piata vorbesc despre viitorul serviciilor de
mobile banking la noi in tara aceasta aplicatie nu pare sa aiba o directie clara de dezvoltare
Pana cum doar sase banci au implementat serviciul iar una dintre ele a si renuntat deja ndash este
cazul Mobilis de la BRD La Banca Transilvania banca intreprinzatorilor se pare ca exista
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 10000 lei comisionul este de 3 lei pentru cele
de icircntre 10000 lei şi 50000 lei comisionul este de 5 lei Tranzacţiile de peste 50000 lei au un
comision de 17 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de 01 sau minimum 25
euro
Alpha Bank nu percepe taxă de instalare şi nici abonament lunar pentru serviciul Alpha
Click Cu excepţia tranzacţiilor icircn valută comisioanele tranzacţiilor efectuate prin serviciul de
Internet Banking sunt cu 35 mai mici decacirct cele de la ghişeele băncilor Clienţii Alpha Bank
nu plătesc comisioane pentru tranzacţiile intrabancare Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la
1000 lei comisionul este de 39 lei iar pentru cele ce depăşesc această sumă comisionul este de
52 lei
Alpha Bank percepe un comision de 65 euro pentru tranzacţiile de sub 100 euro iar
pentru cele cu valoarea de 100 euro sau mai mare comisionul este de 013 sau minimum 13
euro şi maximum 1300 euro
CEC Bank nu percepe un comision de administrare pentru serviciul de Internet
Banking CEC Online Comisioanele pentru serviciul online sunt cu 30 mai mici decacirct cele
aplicate la ghişeele băncii CEC nu percepe comision pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei sau
valută
Pentru tranzacţiile interbancare de pacircnă la 500 lei comisionul CEC Bank este de 217
lei iar pentru cele icircntre 500 şi 50000 lei comisionul este de 39 lei Clienţii care fac tranzacţii de
peste 50000 lei plătesc un comision de 105 lei Tranzacţiile interbancare icircn valută au un
comision de 01
CEC Bank opreşte o garanţie de 50 lei pentru dispozitivul Digipass necesar accesului la
serviciul de Internet Banking
UniCredit Ţiriac Bank nu percepe comision pentru accesarea serviciului Online
Bnking dar cere o garanţie de 12 euro pentru dispozitivul Digipass Tranzacţiile efectuate
icircntre clienţii băncii prin Online Bnking sunt libere de orice comision
Plăţile de pacircnă la 500 lei către clienţii altor bănci au un comision de 25 lei cele icircntre 500
şi 10000 lei au un comision de 35 lei cele icircntre 10000 şi 50000 au un comsion de 5 lei iar
cele care depăşesc 50000 lei au un comision de 35 lei Pentru plăţile icircn valută efectuate către
clienţii altor bănci comisionul este de 01 iar suma minimă percepută de către bancă este de
10 euro icircn timp ce suma maximă este de 500 euro
La Raiffeisen Bank costul unui abonament lunar pentru serviciul Raiffeisen Online este
de 4 lei Comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici faţă de cele percepute la ghişeu Raiffeisen
nu percepe comision pentru transferurile intrabancare icircn valută iar pentru cele icircn lei comisionul
este de 1 leu Comisionul este de 31 lei pentru plăţile interbancare icircn lei indiferent de sumă
Pentru plăţile icircn valută comisionul este de minimum 10 euro şi maximum 500 euro sau 01
Banca Transilvania (BT) are o taxă de administrare de 1 leulună pentru serviciul de
Internet Banking iar comisioanele sunt cu aproximativ 10 mai mici faţă de cele practicate la
ghişeele băncii Pentru tranzacţiile intrabancare BT percepe un comision de 1 leu pentru sume
de pacircnă la 50 lei 25 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei 35 lei pentru sume icircntre 1000 şi
50000 lei şi de 75 lei pentru sume mai mari de 50000 lei Tranzacţiile interbancare au un
comision de 24 lei pentru sume de pacircnă la 50 lei de 36 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei de
53 lei pentru sume icircntre 1000 şi 50000 lei iar pentru plăţile de peste 50000 lei Banca
Transilvania percepe un comision de 16 lei
Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de minimum 15 euro şi maximum 600
euro sau 01 din suma tranzacţionată Tranzacţiile intrabancare icircn valută nu au comisioane
Clienţii Bancpost nu plătesc nimic pentru abonamentul lunar pentru serviciul
Fastbanking Garanţia constituită de bancă pentru pentru dispozitivul Digipass este de 30 dolari
Bancpost nu percepe comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci comisioanele
pornesc de la 401 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi 1652 lei pentru sumele ce depăşesc
50000 lei Pentru transferurile icircn valută Bancpost percepe un comision de 025 din suma
totală dar nu mai puţin de 25 euro şi nu mai mult de 1000 euro
ING Bank oferă serviciul de Internet Banking pentru un abonament lunar de 3 lei
Tranzacţiile icircntre clienţii băncii sunt gratuite iar cele cu clienţii altor bănci au un comision de
251 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi de 852 lei pentru sume de peste 50000 lei
Plăţile icircn valută către conturi deschise la alte bănci au un comision de 015 sau o
valoare minimă de 50 lei si de cel mult 1750 lei Comisionul este perceput icircn valută
Comisioane lunare pentru serviciul de Internet Banking
Volksbank ndash 7 eurolună BRD ndash 1 eurolună Raiffeisen Bank ndash 4 leilună BCR ndash 3 leilună ING Bank ndash 3 leilună Banca Transilvania ndash 1 leulună Alpha Bank ndash 0 UniCredit Ţiriac Bank ndash 0 Bancpost ndash 0 CEC Bank ndash 0
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (lei) - sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Dintre băncile luate icircn calcul BCR BRD Banca Transilvania şi Raiffeisen percep
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei
BRD ndash 225 ndash 75 Banca Transilvania ndash 1 ndash 75 BCR ndash 075 ndash 225 Raiffeisen ndash 1
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (euro)
Doar BCR percepe un comision pentru tranzacţiile intrabancare de 05 euro indiferent
de valoarea tranzacţiei
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (lei) ndash sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Bancpost ndash 401 ndash 1652 Alpha Bank ndash 39 ndash 52 Volksbank ndash 3 - 17 BRD ndash 315 ndash 1643 Raiffeisen Bank ndash 31 Banca Transilvania ndash 24 ndash 16 UniCredit Ţiriac Bank ndash 25 ndash 35 ING Bank ndash 251 ndash 852 CEC Bank - 217 ndash 105 BCR ndash 1 ndash 175
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (euro)
Bancpost ndash 025 ndash minimum 25 euro maximum 1000 euro
Volksbank ndash 01 ndash minimum 25 euro
ING Bank ndash 015 ndash minimum 50 lei maximum 1750 lei
Banca Transilvania ndash 01 ndash minimum 15 euro maximum 600 euro
BRD ndash 015 ndash minimum 10 euro maximum 1000 euro
UniCredit Ţiriac Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
Raiffeisen Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
CEC Bank ndash 01
BCR ndash 005 ndash minimum 75 euro maximum 250 euro
Alpha Bank ndash pt sume lt 100 euro 65 euro pt sume gt= 100 euro 013 - minimum
13 euro maximum 1300 euro
Garanţii pentru dispozitivul tokendigipass
Volksbank ndash 30 euro
Bancpost ndash 30 dolari
CEC Bank ndash 50 lei
UniCredit Ţiriac Bank ndash 12 euro
BCR ndash 10 euro
BRD ndash gratis 20 euro pentru icircnlocuire
Alpha Bank ndash
Raiffeisen Bank ndash
Banca Transilvania ndash
ING Bank ndash
Evolutia numarului de utilizatori de Internet Banking
Romania a incheiat anul 2012 cu peste 3 mil de utilizatori ai instrumentelor de plata cu
acces la distanta dintre care 28 mil pe internet banking peste 154000 pe phone banking si
27500 pe mobile banking Bancile cu cele mai mari portofolii de clienti pe aceste servicii sunt
BCR Raiffeisen BRD si ING care impreuna detin un portofoliu de 2 mil de clienti exclusiv pe
aplicatia de Internet banking
Numai BRD si ING au cumulat un numar de 900000 de utilizatori ai aplicatiei de
Internet banking dintre care peste 100000 sunt persoane juridice Ponderi mai mari ale
companiilor in randul utilizatorilor de Internet banking se inregistreaza in randul Bancii
Transilvania (aproximativ 20 dintre cele 300000 de persoane care folosesc aplicatia) si in
special la Unicredit (cu peste 38 dintre cei peste 140000 de utilizatori)
Fata de momentul anterior intrarii in criza respectiv decembrie 2008 portofoliile de
utilizatori ai aplicatiei de internet banking pentru principalele banci a crescut de minim 25 ori
Cea mai mare performanta la acest capitol a inregistrat-o Bancpost al carui numar de utilizatori ndash
persoane fizice ndash ai aplicatiei de internet banking a crescut de peste 13 ori (de la 13000 in 2008
la aproximativ 178000 in 2012)
In ciuda acestei cresteri a numarului de abonati in aceasta perioada de 4 ani (2008-2012)
ponderea utilizatorilor activi (cei care fac cel putin o tranzactie in 6 luni) in total utilizatori nu s-a
imbunanatit semnificativ in unele cazuri s-a inregistrat chiar o scadere
De asemenea desi numeroase cercetari de piata vorbesc despre viitorul serviciilor de
mobile banking la noi in tara aceasta aplicatie nu pare sa aiba o directie clara de dezvoltare
Pana cum doar sase banci au implementat serviciul iar una dintre ele a si renuntat deja ndash este
cazul Mobilis de la BRD La Banca Transilvania banca intreprinzatorilor se pare ca exista
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Plăţile de pacircnă la 500 lei către clienţii altor bănci au un comision de 25 lei cele icircntre 500
şi 10000 lei au un comision de 35 lei cele icircntre 10000 şi 50000 au un comsion de 5 lei iar
cele care depăşesc 50000 lei au un comision de 35 lei Pentru plăţile icircn valută efectuate către
clienţii altor bănci comisionul este de 01 iar suma minimă percepută de către bancă este de
10 euro icircn timp ce suma maximă este de 500 euro
La Raiffeisen Bank costul unui abonament lunar pentru serviciul Raiffeisen Online este
de 4 lei Comisioanele sunt cu pacircnă la 50 mai mici faţă de cele percepute la ghişeu Raiffeisen
nu percepe comision pentru transferurile intrabancare icircn valută iar pentru cele icircn lei comisionul
este de 1 leu Comisionul este de 31 lei pentru plăţile interbancare icircn lei indiferent de sumă
Pentru plăţile icircn valută comisionul este de minimum 10 euro şi maximum 500 euro sau 01
Banca Transilvania (BT) are o taxă de administrare de 1 leulună pentru serviciul de
Internet Banking iar comisioanele sunt cu aproximativ 10 mai mici faţă de cele practicate la
ghişeele băncii Pentru tranzacţiile intrabancare BT percepe un comision de 1 leu pentru sume
de pacircnă la 50 lei 25 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei 35 lei pentru sume icircntre 1000 şi
50000 lei şi de 75 lei pentru sume mai mari de 50000 lei Tranzacţiile interbancare au un
comision de 24 lei pentru sume de pacircnă la 50 lei de 36 lei pentru sume icircntre 50 şi 1000 lei de
53 lei pentru sume icircntre 1000 şi 50000 lei iar pentru plăţile de peste 50000 lei Banca
Transilvania percepe un comision de 16 lei
Tranzacţiile interbancare icircn valută au un comision de minimum 15 euro şi maximum 600
euro sau 01 din suma tranzacţionată Tranzacţiile intrabancare icircn valută nu au comisioane
Clienţii Bancpost nu plătesc nimic pentru abonamentul lunar pentru serviciul
Fastbanking Garanţia constituită de bancă pentru pentru dispozitivul Digipass este de 30 dolari
Bancpost nu percepe comisioane pentru tranzacţiile intrabancare
Pentru clienţii care doresc să facă plăţi icircn conturile deschise la alte bănci comisioanele
pornesc de la 401 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi 1652 lei pentru sumele ce depăşesc
50000 lei Pentru transferurile icircn valută Bancpost percepe un comision de 025 din suma
totală dar nu mai puţin de 25 euro şi nu mai mult de 1000 euro
ING Bank oferă serviciul de Internet Banking pentru un abonament lunar de 3 lei
Tranzacţiile icircntre clienţii băncii sunt gratuite iar cele cu clienţii altor bănci au un comision de
251 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi de 852 lei pentru sume de peste 50000 lei
Plăţile icircn valută către conturi deschise la alte bănci au un comision de 015 sau o
valoare minimă de 50 lei si de cel mult 1750 lei Comisionul este perceput icircn valută
Comisioane lunare pentru serviciul de Internet Banking
Volksbank ndash 7 eurolună BRD ndash 1 eurolună Raiffeisen Bank ndash 4 leilună BCR ndash 3 leilună ING Bank ndash 3 leilună Banca Transilvania ndash 1 leulună Alpha Bank ndash 0 UniCredit Ţiriac Bank ndash 0 Bancpost ndash 0 CEC Bank ndash 0
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (lei) - sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Dintre băncile luate icircn calcul BCR BRD Banca Transilvania şi Raiffeisen percep
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei
BRD ndash 225 ndash 75 Banca Transilvania ndash 1 ndash 75 BCR ndash 075 ndash 225 Raiffeisen ndash 1
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (euro)
Doar BCR percepe un comision pentru tranzacţiile intrabancare de 05 euro indiferent
de valoarea tranzacţiei
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (lei) ndash sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Bancpost ndash 401 ndash 1652 Alpha Bank ndash 39 ndash 52 Volksbank ndash 3 - 17 BRD ndash 315 ndash 1643 Raiffeisen Bank ndash 31 Banca Transilvania ndash 24 ndash 16 UniCredit Ţiriac Bank ndash 25 ndash 35 ING Bank ndash 251 ndash 852 CEC Bank - 217 ndash 105 BCR ndash 1 ndash 175
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (euro)
Bancpost ndash 025 ndash minimum 25 euro maximum 1000 euro
Volksbank ndash 01 ndash minimum 25 euro
ING Bank ndash 015 ndash minimum 50 lei maximum 1750 lei
Banca Transilvania ndash 01 ndash minimum 15 euro maximum 600 euro
BRD ndash 015 ndash minimum 10 euro maximum 1000 euro
UniCredit Ţiriac Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
Raiffeisen Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
CEC Bank ndash 01
BCR ndash 005 ndash minimum 75 euro maximum 250 euro
Alpha Bank ndash pt sume lt 100 euro 65 euro pt sume gt= 100 euro 013 - minimum
13 euro maximum 1300 euro
Garanţii pentru dispozitivul tokendigipass
Volksbank ndash 30 euro
Bancpost ndash 30 dolari
CEC Bank ndash 50 lei
UniCredit Ţiriac Bank ndash 12 euro
BCR ndash 10 euro
BRD ndash gratis 20 euro pentru icircnlocuire
Alpha Bank ndash
Raiffeisen Bank ndash
Banca Transilvania ndash
ING Bank ndash
Evolutia numarului de utilizatori de Internet Banking
Romania a incheiat anul 2012 cu peste 3 mil de utilizatori ai instrumentelor de plata cu
acces la distanta dintre care 28 mil pe internet banking peste 154000 pe phone banking si
27500 pe mobile banking Bancile cu cele mai mari portofolii de clienti pe aceste servicii sunt
BCR Raiffeisen BRD si ING care impreuna detin un portofoliu de 2 mil de clienti exclusiv pe
aplicatia de Internet banking
Numai BRD si ING au cumulat un numar de 900000 de utilizatori ai aplicatiei de
Internet banking dintre care peste 100000 sunt persoane juridice Ponderi mai mari ale
companiilor in randul utilizatorilor de Internet banking se inregistreaza in randul Bancii
Transilvania (aproximativ 20 dintre cele 300000 de persoane care folosesc aplicatia) si in
special la Unicredit (cu peste 38 dintre cei peste 140000 de utilizatori)
Fata de momentul anterior intrarii in criza respectiv decembrie 2008 portofoliile de
utilizatori ai aplicatiei de internet banking pentru principalele banci a crescut de minim 25 ori
Cea mai mare performanta la acest capitol a inregistrat-o Bancpost al carui numar de utilizatori ndash
persoane fizice ndash ai aplicatiei de internet banking a crescut de peste 13 ori (de la 13000 in 2008
la aproximativ 178000 in 2012)
In ciuda acestei cresteri a numarului de abonati in aceasta perioada de 4 ani (2008-2012)
ponderea utilizatorilor activi (cei care fac cel putin o tranzactie in 6 luni) in total utilizatori nu s-a
imbunanatit semnificativ in unele cazuri s-a inregistrat chiar o scadere
De asemenea desi numeroase cercetari de piata vorbesc despre viitorul serviciilor de
mobile banking la noi in tara aceasta aplicatie nu pare sa aiba o directie clara de dezvoltare
Pana cum doar sase banci au implementat serviciul iar una dintre ele a si renuntat deja ndash este
cazul Mobilis de la BRD La Banca Transilvania banca intreprinzatorilor se pare ca exista
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
ING Bank oferă serviciul de Internet Banking pentru un abonament lunar de 3 lei
Tranzacţiile icircntre clienţii băncii sunt gratuite iar cele cu clienţii altor bănci au un comision de
251 lei pentru sume de pacircnă la 50000 lei şi de 852 lei pentru sume de peste 50000 lei
Plăţile icircn valută către conturi deschise la alte bănci au un comision de 015 sau o
valoare minimă de 50 lei si de cel mult 1750 lei Comisionul este perceput icircn valută
Comisioane lunare pentru serviciul de Internet Banking
Volksbank ndash 7 eurolună BRD ndash 1 eurolună Raiffeisen Bank ndash 4 leilună BCR ndash 3 leilună ING Bank ndash 3 leilună Banca Transilvania ndash 1 leulună Alpha Bank ndash 0 UniCredit Ţiriac Bank ndash 0 Bancpost ndash 0 CEC Bank ndash 0
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (lei) - sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Dintre băncile luate icircn calcul BCR BRD Banca Transilvania şi Raiffeisen percep
comisioane pentru tranzacţiile intrabancare icircn lei
BRD ndash 225 ndash 75 Banca Transilvania ndash 1 ndash 75 BCR ndash 075 ndash 225 Raiffeisen ndash 1
Comisioane pentru tranzacţii intrabancare (euro)
Doar BCR percepe un comision pentru tranzacţiile intrabancare de 05 euro indiferent
de valoarea tranzacţiei
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (lei) ndash sunt prezentate comisioanele minime şi
maxime percepute de către bancă
Bancpost ndash 401 ndash 1652 Alpha Bank ndash 39 ndash 52 Volksbank ndash 3 - 17 BRD ndash 315 ndash 1643 Raiffeisen Bank ndash 31 Banca Transilvania ndash 24 ndash 16 UniCredit Ţiriac Bank ndash 25 ndash 35 ING Bank ndash 251 ndash 852 CEC Bank - 217 ndash 105 BCR ndash 1 ndash 175
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (euro)
Bancpost ndash 025 ndash minimum 25 euro maximum 1000 euro
Volksbank ndash 01 ndash minimum 25 euro
ING Bank ndash 015 ndash minimum 50 lei maximum 1750 lei
Banca Transilvania ndash 01 ndash minimum 15 euro maximum 600 euro
BRD ndash 015 ndash minimum 10 euro maximum 1000 euro
UniCredit Ţiriac Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
Raiffeisen Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
CEC Bank ndash 01
BCR ndash 005 ndash minimum 75 euro maximum 250 euro
Alpha Bank ndash pt sume lt 100 euro 65 euro pt sume gt= 100 euro 013 - minimum
13 euro maximum 1300 euro
Garanţii pentru dispozitivul tokendigipass
Volksbank ndash 30 euro
Bancpost ndash 30 dolari
CEC Bank ndash 50 lei
UniCredit Ţiriac Bank ndash 12 euro
BCR ndash 10 euro
BRD ndash gratis 20 euro pentru icircnlocuire
Alpha Bank ndash
Raiffeisen Bank ndash
Banca Transilvania ndash
ING Bank ndash
Evolutia numarului de utilizatori de Internet Banking
Romania a incheiat anul 2012 cu peste 3 mil de utilizatori ai instrumentelor de plata cu
acces la distanta dintre care 28 mil pe internet banking peste 154000 pe phone banking si
27500 pe mobile banking Bancile cu cele mai mari portofolii de clienti pe aceste servicii sunt
BCR Raiffeisen BRD si ING care impreuna detin un portofoliu de 2 mil de clienti exclusiv pe
aplicatia de Internet banking
Numai BRD si ING au cumulat un numar de 900000 de utilizatori ai aplicatiei de
Internet banking dintre care peste 100000 sunt persoane juridice Ponderi mai mari ale
companiilor in randul utilizatorilor de Internet banking se inregistreaza in randul Bancii
Transilvania (aproximativ 20 dintre cele 300000 de persoane care folosesc aplicatia) si in
special la Unicredit (cu peste 38 dintre cei peste 140000 de utilizatori)
Fata de momentul anterior intrarii in criza respectiv decembrie 2008 portofoliile de
utilizatori ai aplicatiei de internet banking pentru principalele banci a crescut de minim 25 ori
Cea mai mare performanta la acest capitol a inregistrat-o Bancpost al carui numar de utilizatori ndash
persoane fizice ndash ai aplicatiei de internet banking a crescut de peste 13 ori (de la 13000 in 2008
la aproximativ 178000 in 2012)
In ciuda acestei cresteri a numarului de abonati in aceasta perioada de 4 ani (2008-2012)
ponderea utilizatorilor activi (cei care fac cel putin o tranzactie in 6 luni) in total utilizatori nu s-a
imbunanatit semnificativ in unele cazuri s-a inregistrat chiar o scadere
De asemenea desi numeroase cercetari de piata vorbesc despre viitorul serviciilor de
mobile banking la noi in tara aceasta aplicatie nu pare sa aiba o directie clara de dezvoltare
Pana cum doar sase banci au implementat serviciul iar una dintre ele a si renuntat deja ndash este
cazul Mobilis de la BRD La Banca Transilvania banca intreprinzatorilor se pare ca exista
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Bancpost ndash 401 ndash 1652 Alpha Bank ndash 39 ndash 52 Volksbank ndash 3 - 17 BRD ndash 315 ndash 1643 Raiffeisen Bank ndash 31 Banca Transilvania ndash 24 ndash 16 UniCredit Ţiriac Bank ndash 25 ndash 35 ING Bank ndash 251 ndash 852 CEC Bank - 217 ndash 105 BCR ndash 1 ndash 175
Comisioane pentru tranzacţii interbancare (euro)
Bancpost ndash 025 ndash minimum 25 euro maximum 1000 euro
Volksbank ndash 01 ndash minimum 25 euro
ING Bank ndash 015 ndash minimum 50 lei maximum 1750 lei
Banca Transilvania ndash 01 ndash minimum 15 euro maximum 600 euro
BRD ndash 015 ndash minimum 10 euro maximum 1000 euro
UniCredit Ţiriac Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
Raiffeisen Bank ndash 01 ndash minimum 10 euro maximum 500 euro
CEC Bank ndash 01
BCR ndash 005 ndash minimum 75 euro maximum 250 euro
Alpha Bank ndash pt sume lt 100 euro 65 euro pt sume gt= 100 euro 013 - minimum
13 euro maximum 1300 euro
Garanţii pentru dispozitivul tokendigipass
Volksbank ndash 30 euro
Bancpost ndash 30 dolari
CEC Bank ndash 50 lei
UniCredit Ţiriac Bank ndash 12 euro
BCR ndash 10 euro
BRD ndash gratis 20 euro pentru icircnlocuire
Alpha Bank ndash
Raiffeisen Bank ndash
Banca Transilvania ndash
ING Bank ndash
Evolutia numarului de utilizatori de Internet Banking
Romania a incheiat anul 2012 cu peste 3 mil de utilizatori ai instrumentelor de plata cu
acces la distanta dintre care 28 mil pe internet banking peste 154000 pe phone banking si
27500 pe mobile banking Bancile cu cele mai mari portofolii de clienti pe aceste servicii sunt
BCR Raiffeisen BRD si ING care impreuna detin un portofoliu de 2 mil de clienti exclusiv pe
aplicatia de Internet banking
Numai BRD si ING au cumulat un numar de 900000 de utilizatori ai aplicatiei de
Internet banking dintre care peste 100000 sunt persoane juridice Ponderi mai mari ale
companiilor in randul utilizatorilor de Internet banking se inregistreaza in randul Bancii
Transilvania (aproximativ 20 dintre cele 300000 de persoane care folosesc aplicatia) si in
special la Unicredit (cu peste 38 dintre cei peste 140000 de utilizatori)
Fata de momentul anterior intrarii in criza respectiv decembrie 2008 portofoliile de
utilizatori ai aplicatiei de internet banking pentru principalele banci a crescut de minim 25 ori
Cea mai mare performanta la acest capitol a inregistrat-o Bancpost al carui numar de utilizatori ndash
persoane fizice ndash ai aplicatiei de internet banking a crescut de peste 13 ori (de la 13000 in 2008
la aproximativ 178000 in 2012)
In ciuda acestei cresteri a numarului de abonati in aceasta perioada de 4 ani (2008-2012)
ponderea utilizatorilor activi (cei care fac cel putin o tranzactie in 6 luni) in total utilizatori nu s-a
imbunanatit semnificativ in unele cazuri s-a inregistrat chiar o scadere
De asemenea desi numeroase cercetari de piata vorbesc despre viitorul serviciilor de
mobile banking la noi in tara aceasta aplicatie nu pare sa aiba o directie clara de dezvoltare
Pana cum doar sase banci au implementat serviciul iar una dintre ele a si renuntat deja ndash este
cazul Mobilis de la BRD La Banca Transilvania banca intreprinzatorilor se pare ca exista
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Raiffeisen Bank ndash
Banca Transilvania ndash
ING Bank ndash
Evolutia numarului de utilizatori de Internet Banking
Romania a incheiat anul 2012 cu peste 3 mil de utilizatori ai instrumentelor de plata cu
acces la distanta dintre care 28 mil pe internet banking peste 154000 pe phone banking si
27500 pe mobile banking Bancile cu cele mai mari portofolii de clienti pe aceste servicii sunt
BCR Raiffeisen BRD si ING care impreuna detin un portofoliu de 2 mil de clienti exclusiv pe
aplicatia de Internet banking
Numai BRD si ING au cumulat un numar de 900000 de utilizatori ai aplicatiei de
Internet banking dintre care peste 100000 sunt persoane juridice Ponderi mai mari ale
companiilor in randul utilizatorilor de Internet banking se inregistreaza in randul Bancii
Transilvania (aproximativ 20 dintre cele 300000 de persoane care folosesc aplicatia) si in
special la Unicredit (cu peste 38 dintre cei peste 140000 de utilizatori)
Fata de momentul anterior intrarii in criza respectiv decembrie 2008 portofoliile de
utilizatori ai aplicatiei de internet banking pentru principalele banci a crescut de minim 25 ori
Cea mai mare performanta la acest capitol a inregistrat-o Bancpost al carui numar de utilizatori ndash
persoane fizice ndash ai aplicatiei de internet banking a crescut de peste 13 ori (de la 13000 in 2008
la aproximativ 178000 in 2012)
In ciuda acestei cresteri a numarului de abonati in aceasta perioada de 4 ani (2008-2012)
ponderea utilizatorilor activi (cei care fac cel putin o tranzactie in 6 luni) in total utilizatori nu s-a
imbunanatit semnificativ in unele cazuri s-a inregistrat chiar o scadere
De asemenea desi numeroase cercetari de piata vorbesc despre viitorul serviciilor de
mobile banking la noi in tara aceasta aplicatie nu pare sa aiba o directie clara de dezvoltare
Pana cum doar sase banci au implementat serviciul iar una dintre ele a si renuntat deja ndash este
cazul Mobilis de la BRD La Banca Transilvania banca intreprinzatorilor se pare ca exista
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
interes din partea clientelei Aproape 10 dintre utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc
BT24 Mobile Banking (mbtrlro) procentul fiind icircn creştere la 31122012 faţă de sfacircrşitul
anului 2011 cacircnd era de aproape 6
Potrivit datelor MCSI in prezent sunt autorizate 36 de banci cu peste 63 de instrumente
de plata cu acces la distanta
Statistici
din populatia adulta care foloseste serviciul de ldquoInternet Banking
BE Belgium 51BG Bulgaria 2CZ Czech Republic 23DK Denmark 71DE Germany 43EE Estonia 65IE Ireland 34GR Greece 6ES Spain 27FR France 53IT Italy 18CY Cyprus 17LV Latvia 47LT Lithuania 37LU Luxembourg 56HU Hungary 19MT Malta 38NL Netherlands 77AT Austria 38PL Poland 25PT Portugal 19RO Romania 3SI Slovenia 29SK Slovakia 33FI Finland 76SE Sweden 75UK United Kingdom 45EU Europe 36
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Potrivit ldquoEFMArdquo in tari ca SuediaFinlandaOlandaGermania si Danemarca peste 70 din
persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo In romania potrivit aceleeasi
organizatii doar 3 din persoanele adulte folosesc serviciul de ldquoInternet Bankingrdquo cu mult sub
media de 36 a Europei Concluzia majora a acestui studiu este ca in urmatorii ani inca exista un
potential major de crestere pe acest segment pana vom ajunge la media din Europa
In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si
persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la
internet
BE BG CZ DK DE EE IE GR ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK EU0
102030405060708090
100
70
6
38
83
52
96
47
13
46
72
31 31
78
61 62
32
54
85
52
4035
7
4349
9485
56 57
Raportul dintre persoanele care folosesc Internet Banking si persoanele care au acces la internet
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Daca in tarile nordice acest raport este de peste 70 iar in cazul Finalandei de 94 ( adica
dintre persoanele care au acces la internet 94 folosesc serviciul de internet banking) In
Romania dintre persoanele care au acces la internet doar 7 folosesc serviciul de internet
banking mult prea putin fata de media Europei care era in 2010 de 57
Cotele de piaţă la Internet Banking
Denumire BancaCota de
piata ()Active
(mld Lei) NotaProfit net (mil lei) Nota
BCR 2012 712 10 -327 2BRD 1357 48 9 472 10
Banca Transilvania 727 257 8 146 8CEC Bank 699 247 7 379 5Raiffeisen 669 236 6 316 9
UniCredit Tiriac Bank 631 223 5 103 6
Volksbank 502 177 4 -635 1Alpha Bank 467 165 3 -1177 3
ING 404 143 2 127 7Bancpost 347 122 1 166 4
Altele 2185 - -
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
BCR20
BRD14
Banca Transilva-
nia7
CEC Bank7Raiffeisen
7UniCredit
Tiriac Bank6
Volksbank5
Alpha Bank5
ING4
Bancpost3
Altele22
Top bancar dupa cota de piata
Piaţa de online banking din Romacircnia şi-a continuat creşterea solidă şi icircn 2011 Dacă icircn
analiza derulată anul trecut pe marginea evoluţiei din 2010 spuneam că serviciile de internet
banking au trecut icircntr-o etapă a maturizării caracterizată de creşteri sustenabile anul trecut
evoluţia s-a icircncadrat pe acelaşi trend Icircn 2011 a fost pus icircnsă un accent mult mai apăsat pe
rafinarea portofoliilor de clienţi ai serviciilor de internet banking şi pe creşterea utilizării
acestui serviciu icircn detrimentul acumulării de cote de piaţă
Aceasta este concluzia studiului anual despre evoluţia şi utilizarea serviciilor de internet
banking icircn Romacircnia realizat pe baza răspunsurilor primite de la băncile din Romacircnia care oferă
astfel de servicii Icircn cadrul studiului din acest an au răspuns (total sau parţial) 20 de bănci a
căror cotă de piaţă cumulată depăşeşte 90 raportat la activele sistemului bancar autohton
Dintre cele mai importante bănci care au refuzat să furnizeze date menţionăm Citibank RBS
Credit Europe Bank şi Banca Comercială Carpatica
Tabel 1 Numar clienti ai serviciilor de internet banking la 31122011
Nr clienti ai serviciilor de internet banking Nr Clienti nou inrolati in 2011
Pondere clienti activi ()
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 ()
Nota PF PJ Total Nota PF PJ
BCR 699315 -13 621864 -78 77451 1262 10 -52609 43208 -9401 1 301 609
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Raiffeisen 515000 322 460000 314 55000 386 9 110000 15327 125327 10 - -
BRD 398956 18 366500 182 32456 155 8 56500 4351 60851 7 40 65
ING 364400 29 360000 29 4400 10 7 10000 400 10400 5 417 -
Banca Transilvania 221291 547 180226 57 41065 453 6 65396 12805 78201 9 468 748
Bancpost 123076 1491 100127 2103 22949 34 5 67858 5817 73675 8 287 543UniCredit Tiriac
Bank 120921 235 74330 235 46591 236 4 14137 8907 23044 6 366 38
Volksbank 51708 155 - - - - 3 - - 6946 4 - -
Alpha Bank 33200 -12 21700 -126 11500 -11 2 -3124 -1420 -4544 2 443 654
CEC Bank 15630 322 9667 297 5963 365 1 2212 1595 3807 3 - -
Datele cumulate de la cele 10 de bănci arată o creştere icircn 2011 a numărului de clienţi
utilizatori de internet banking din Romacircnia cu 17 faţă de 2010 (vezi Tabel 1) Trebuie icircnsă
avut icircn vedere că unele persoane sunt clienţi şi utilizatori de internet banking de la două sau chiar
mai multe bănci ceea ce icircnseamnă că numărul de clienţi unici (ca să folosim un termen uzitat icircn
online) care utilizează internet banking este mai redus decacirct cifra prezentată anterior
Atenţia băncilor s-a icircndreptat icircn special către atragerea companiilor icircn utilizarea
serviciilor de internet banking Numărul de clienţi persoane juridice a avut o viteză de creştere de
aproape 40 comparativ cu ritmul de aproximativ 14 cacirct s-a icircnregistrat pe segmentul
persoanelor fizice Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353000
reprezentacircnd o pondere de aproape 13 icircn totalul clienţilor acestor servicii
Focus pe companii la BCR
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi ai serviciilor de internet banking este icircn continuare BCR cu
aproape 700000 de clienţi icircnrolaţi la distanţă semnificativă faţă de următoarea clasată
Raiffeisen Bank Şi icircn 2011 BCR a continuat bdquocurăţareardquo portofoliului de clienţi de retail ai
serviciului Click 24 Banking Numărul acestora a scăzut cu 78 (peste 50000 de clienţi) ceea
ce s-a reflectat icircntr-o reducere cu aproape 2 a numărului total de utilizatori de online banking
bdquoAm ajustat portofoliul de clienţi icircn urma unui proces de filtrare a acestora icircn funcţie de
comportamentul tranzacţional (gradul de utilizare a componentelor serviciului) proces continuu
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Clienţii inactivi care sunt identificaţi că nu tranzacţionează sunt decuplaţi astfel icircncacirct serviciul nu
mai generează costuri pentru aceştiardquo ne-a declarat Bogdan Octavian Marin Director
Management Canale Retail BCR
Pe de altă parte cea mai mare bancă din Romacircnia a pus accent pe icircnrolarea companiilor
icircn internet banking Numărul clienţilor din acest segment a crescut cu 126 pacircnă la peste
77000 ceea ce reprezintă cel mai mare portofoliu de clienţi persoane juridice icircnrolaţi icircn internet
banking dar şi cea mai mare creştere pe zona companiilor din 2011
BCR
Raiffeis
en BRD ING
Banca
Transilv
ania
Bancpost
UniCredit T
iriac B
ank
Volksban
k
Alpha Ban
k
CEC Ban
k-200
20406080
100120140160
-13
32218
29
547
1491
235 155
-12
322
Modificarea procentuala a numarului de clienti ai serviciilor de internet banking
Se observa din graficul de mai sus ca Bancpost a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de utilizatori(1491) in timp ce Alpha Bank se situeaza la polul opus inregistrand o
scadere de 12
Bancpost cea mai amplă extindere a portofoliului
Cel mai rapid avans al numărului de clienţi ai serviciilor de internet banking a fost icircnregistrat
de Bancpost Vorbim aici de o viteză de creştere de aproape 150 faţă de 2010 pacircnă la 123000
de clienţi bazată pe atragerea către aceste servicii a clienţilor persoane fizice Portofoliul
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Bancpost de clienţi retail icircnrolaţi icircn serviciul Fastbanking a crescut de 3 ori anul trecut la peste
100000 După cum ne-au explicat reprezentanţii băncii această evoluţie accelerată a numărului
de clienţi s-a bazat pe strategia de vacircnzări axată pe cross-sell şi clienţi ţintă introducerea unei
game diversificate de metode de autentificare (token SMS şi mobile token) reducerea de costuri
pentru multiple operaţiuni precum şi derularea de campanii de activare şi re-activare clienţi
Tabel 2 Numar tranzactii derulate prin internet banking in 2011
Banca Total 20112010 () PF 20112010
() PJ 20112010 () Nota
ING 10690000 149 6100000 22 459000
0 67 10
BCR 10144447 32 3273505 104 687094
2 455 9
UniCredit Tiriac Bank 5056536 524 866594 236 418994
2 60 8
Raiffeisen 4900000 521 2000000 667 290000
0 434 7
BRD 4279936 295 1840000 314 243993
6 28 6
Banca Transilvania 3964149 282 1376652 265 258749
7 291 5
Alpha Bank 1533715 16 286171 101 1247544 -02 4
Bancpost 1395024 85 412565 329 982459 07 3
Volksbank 603744 7 105334 3 498410 79 2
CEC Bank 460212 385 158657 439 301555 358 1
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
ING
BCR
UniCredit Tiriac Bank
Raiffeisen
BRD
Banca Transilvania
Alpha Bank
Bancpost
Volksbank
CEC Bank
0 5000000 10000000 15000000
10690000
10144447
5056536
4900000
4279936
3964149
1533715
1395024
603744
460212
Nr tranzactii derulate prin internet banking in 2011
INGBCR
UniCredit T
iriac B
ank
Raiffeis
en BRD
Banca
Transilv
ania
Alpha Ban
k
Bancpost
Volksban
k
CEC Ban
k0
10
20
30
40
50
60
149
32
524 521
295 282
1685 7
385
Modificarea procentuala a numarului de tranzactii prin internet banking
Raiffeisen şi BT atrag mulţi clienţi noi de internet banking
Dacă Bancpost a avut cea mai rapidă creştere a portofoliului pornind de la o bază de
clienţi mai redusă (aproximativ 32000) Raiffeisen Bank este instituţia care a icircnregistrat cel mai
mare număr de clienţi nou icircnrolaţi icircn serviciul de internet banking icircn 2011 Peste 125000 de noi
clienţi au icircnceput să utilizeze anul trecut serviciul Raiffeisen Online Un avans solid a icircnregistrat
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
şi Banca Transilvania care şi-a adăugat aproape 80000 de noi clienţi utilizatori ai serviciului
BT24 ajungacircnd la peste 220000 de clienţi icircn creştere cu aproape 55 faţă de 2010 Tot acest
efort al Băncii Transilvania de atragere de noi clienţi s-a concentrat icircn a doua parte a anului
trecut după lansarea la icircnceputul lui august a noii platforme BT24 completată de serviciul de
mobile banking bdquoServiciul de Internet Banking şi Mobile Banking BT24 a beneficiat icircn toamna
anului 2011 de o campanie de marketing care a generat pentru echipa BT rezultate mai mult
decacirct optimiste icircn ceea ce priveşte aderarea clienţilor la noul serviciu BT24 a cacircştigat astfel
peste 40000 de noi clienţi icircn perioada derulării campaniei de comunicare aproximativ jumătate
dintre aceştia fiind clienţi noi pentru Banca Transilvania ceea ce icircnseamnă că au devenit clienţi
ai băncii icircn primul racircnd pentru a avea BT24rdquo au declarat reprezentanţii Băncii Transilvania
Cea mai radicală scădere a numărului de clienţi de internet banking s-a consemnat la
Intesa Sanpaolo Bank Banca a pierdut peste 60 dintre clienţi numărul acestora coboracircnd la
8200 bdquoIcircnchiderea vechii aplicaţii de internet banking icircn luna septembrie 2011 a dus la scăderea
numărului de utilizatori prin migrarea către noua aplicaţie doar a utilizatorilor activi ai acestui
serviciurdquo ne-au explicat reprezentanţii băncii
Creşte gradul de utilizare a online-banking-ului
Eforturile celor mai multe dintre bănci s-au icircndreptat anul trecut către creşterea gradului
de utilizare a serviciilor de internet banking Icircn majoritatea cazurilor ponderea clienţilor activi icircn
totalul portofoliului de clienţi icircnrolaţi icircn serviciile de internet banking a crescut faţă de 2010
Clienţii activi sunt definiţi ca acei clienţi care au utilizat cel puţin o dată serviciul de internet
banking icircntr-un interval de trei luni Situaţiile icircn care această pondere a scăzut se observă la
băncile care au pus accent mai mult pe extinderea portofoliului de clienţi de internet banking
unde s-au icircnregistrat creşteri rapide ale numărului de clienţi icircnrolaţi (ex BCR pe segmentul
companii)
Se remarcă UniCredit Ţiriac Bank cu un efort constant icircn educarea clienţilor către
utilizarea online-banking-ului Aici jumătate dintre clienţii de retail sunt activi reprezentacircnd cea
mai mare pondere dintre băncile medii şi mari pe acest segment (care au peste 10000 de clienţi
de internet banking) Pe segmentul persoane juridice cei mai activi clienţi icirci are Banca
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Transilvania unde aproape 75 dintre companiile icircnrolate utilizează serviciul cel puţin o dată pe
trimestru
Instituţia cu cei mai mulţi clienţi icircnrolaţi icircn internet banking din icircntreg portofoliul de
clienţi ai băncii pe segmentul de retail este ING Bank acolo unde 40 dintre clienţi au
abonament la serviciul HomeBank (Tabel 4) Pe zona de companii lider este Bank Leumi unde
peste 90 dintre clienţi sunt icircnrolaţi icircn online-banking Cu foarte puţine excepţii se observă o
creştere a ponderii utilizatorilor de internet banking icircn portofoliul de clienţi ai băncilor atacirct icircn
zona persoanelor fizice cacirct şi icircn cea a companiilor
Tabel 3 Valoarea tranzactiilor derulate prin internet banking in 2011PF PJ Total
Banca 2011 20112010 () 2011 2011201
0 () 2011 20112010 ()
Nota
BCR 8732902958 766 13990621768
9 384 148639120648 402 10
ING 9461000000 397 12795000000
0 126 137411000000 141 9
UniCredit Tiriac Bank
5497642519 -52 6664096737 478 72161739256 417 8
BRD 1400856000 17 38425581516 624 39826437516 603 7
Alpha Bank
1521176731 156 24667068211 -35 26198244942 -25 6
Banca Transilvani
a
3211109116 23 21992246761 472 25203355844 436 5
Bancpost 512996799 234 12859320241 92 13372317040 96 4Volksbank 214014553 -44 8048102518 -07 8262117071 -08 3CEC Bank 373025000 322 3889866000 385 4262891000 403 2
Raiffeisen 1737600000 1001 - - - - 1
Creşteri pe linie ale numărului de tranzacţii
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Cu o singură excepţie toate băncile au contabilizat creşteri ale numărului de tranzacţii
derulate prin internet banking icircn 2011 ING este banca unde se icircnregistrează cel mai mare număr
de astfel de tranzacţii potrivit cifrelor raportate de bănci aproape 107 milioane de tranzacţii au
derulat clienţii băncii icircn online banking icircn 2011 cu 15 mai mult decacirct icircn 2010 (Tabel 2) Pe
locul secund se poziţionează BCR cu 101 milioane de tranzacţii cu 32 mai mult decacirct icircn
2010 pe fondul unui avans foarte rapid (455) al numărului de tranzacţiile prin online banking
derulat de companii Cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii prin internet banking icircn
2011 a icircnregistrat Garanti Bank unde clienţii au derulat cu aproape 70 mai multe astfel de
operaţiuni faţă de 2010 Intesa este una dintre băncile care se evidenţiază pe acest segment icircn
condiţiile icircn care a pierdut peste 60 dintre clienţii persoane fizice a avut un avans al numărului
de tranzacţii derulate de această categorie de utilizatori de peste 140 prin concentrarea
eforturilor către utilizatorii activi ai serviciului
Operaţiuni de peste 500 miliarde lei prin internet banking
Peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au icircnsumat tranzacţiile derulate prin
serviciile de internet banking icircn 2011 icircn creştere cu aproape 30 (pe sumele icircn lei) faţă de
2010 potrivit cifrelor furnizate de bănci icircn analiza revistei eFinance (Tabel 3) Suma pe icircntreg
sistemul bancar este icircnsă semnificativ mai mare icircn condiţiile icircn care Raiffeisen Bank nu a dorit
să dea detalii despre volumele tranzacţionate de către companii prin online banking De
asemenea RBS şi Citibank bănci care nu au participat icircn această analiză sunt două instituţii cu
afaceri importante icircn zona corporate unde volumele tranzacţionate sunt importante Cel mai
mare volum al tranzacţiilor se icircnregistrează la BCR ndash peste 148 miliarde lei care a avut o
creştere remarcabilă anul trecut peste 40 Un avans foarte rapid l-a avut valoarea tranzacţiilor
pe segmentul retail (peste 75) icircn ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50000 de clienţi icircn
2011 (inactivi icircnsă) Acelaşi lucru se poate spune şi despre Intesa Sanpaolo care a icircnregistrat
cea mai mare creştere a valorii tranzacţiilor de aproape 150 icircn urma bdquocurăţăriirdquo portofoliului
Cea mai mare pondere a volumului tranzacţiilor derulate prin internet banking icircl au companiile
peste 93 din valoarea totală fiind generată de această categorie de clienţi Dintre băncile mari
se remarcă BRD care a avut icircn 2011 o creştere cu peste 60 a valorii tranzacţiilor De
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
asemenea Raiffeisen a raportat o dublare a valorii tranzacţiilor realizate de persoanele fizice prin
internet banking icircn 2011
Tabel 4 Indicatori calitativi privind serviciile de internet bankingPondere clienti internet banking in total
clienti ai bancii () Nr Mediu tranzactiiutilizator Valoarea medie a unei tranzactii (lei)
PF PJ PF PJ PF PJ
Banca 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
BCR 185 201 199 114 18 17 146 211 2654 1653 20325 21369
BRD 16 13 24 20 5 45 61 55 760 850 16081 12545
Banca Transilvania 97 69 209 146 77 91 63 70 2332 2399 8509 7453
CEC Bank - - - - - - - - - - - -
Raiffeisen - - - - 10 7 - - 3500 2700 - -
UniCredit Tiriac Bank 141 198 8887 8495 12 7 90 70 938 1033 15910 16942
Volksbank - - - - - - - - 1985 2189 16148 17543
Alpha Bank - - - - 5 5 20 21 5304 5033 19781 20331
ING 40 40 78 72 - - - - 1350 1300 28000 26500
Bancpost 9 25 50 35 41 96 428 57 1350 1719 14271 12730
Principalele avantaje ale clientului care utilizează serviciul e-banking
Principalul avantaj pe care ţi-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea Practic
te poţi loga la contul tău de Internet Banking direct din browser de la orice computer cu
conexiune la internet fără să mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare
Serviciul este disponibil non-stop deşi tranzacţiile se vor desfăşura efectiv icircn timpul
programului de lucru al băncii
Pe lacircngă administrarea contuluiconturilor curente a conturilor descoperite a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debitcredit serviciile de Internet Banking icircţi dau posibilitatea de a face
plăţi de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor
Internet Banking-ul este utilizat cel mai frecvent pentru plata facturilor cum sunt cele la
telefonie mobilă şi fixă televiziune prin cablu internet sau gaze
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
bull instalarea programului instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite
bull legătura electronică permanentă cu banca icircn scopul obţinerii informaţiilor
financiar ndash bancare onndashline
bull transfer rapid al sumelor icircn valută spre şi dinspre Romacircnia
bull beneficiarii sumelor primite nu plătesc comision
bull siguranţa
Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor şi serviciilor bancare are avantaje
pentru bănci şi pentru clienţi aşa cum reiese din tabelul de mai jos
Bancă
1048766 imagine bună pe piaţă
1048766 costuri reduse ale tranzacţiilor
1048766 răspuns rapid la cerinţele pieţei
1048766 creşterea veniturilor
1048766 creşterea numărului de clienţi
Client individual
1048766 costuri reduse pentru accesul şi
folosirea diferitelor produse
1048766 comoditate
1048766 viteză
1048766 administrarea fondurilor
Client institutional
1048766 costuri reduse pentru accesarea şi
utilizarea produselor
1048766 administrarea lichidităţilor
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Riscurile icircntacirclnite icircn activitatea e-banking
Identificarea şi analizarea riscurilor
Datorită schimbărilor rapide intervenite icircn tehnologia informatică băncile se
confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică
La acest nivel se pare că riscul operaţional riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri icircn special pentru băncile
internaţionale
A) Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative icircn integritatea şi viabilitatea sistemului Considerentele de securitate sunt supreme
dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor lor Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme Icircn această
categorie se icircncadrează următoarele riscuri
1)Riscul de securitate Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce icircn ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului dispersării geografice a punctelor de
acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzacircnd reţelele publice cum ar fi Internet-ul
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe adăugarea unor datorii clienţilor
etc Ar putea de asemenea avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific
De exemplu controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care
operează prin Internet care ar putea accesa salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
clienţi Icircn lipsa unor controale adecvate o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze Pe lacircngă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici băncile sunt expuse riscului operaţional icircn ceea ce
priveşte frauda angajaţilor Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
icircn vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare icircnmagazinată
Erorile datorate angajaţilor ar putea de asemenea compromite sistemele băncii O importanţă
deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici
faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni Acest risc poate fi mărit dacă băncile
eşuează icircn incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi icircmpiedicarea contrafacerilor
O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu suma soldului
banilor electronici falsificaţi Mai pot apărea de asemenea şi costuri datorate reparaţiilor unui
sistem compromis
2)Riscuri legate de proiectarea implementarea şi icircntreţinerea sistemelor Astfel o bancă
este expusă riscului unei icircntreruperi sau icircncetiniri a sistemelor sale dacă banca electronică sau
banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului
3) Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare Riscul este mărit atunci cacircnd o bancă nu icircşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate Icircn plus icircn lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare a
tranzacţiilor clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat icircn trecut creacircndu-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii
de autentificare numere de cărţi de credit etc) icircntr-o transmitere electronică neasigurată poate
permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor Ca urmare banca
poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate Spălarea banilor poate fi o
altă sursă de icircngrijorare
B) Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative
care constă icircntr-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii Riscul reputaţional poate
apărea atunci cacircnd acţiunile băncii produc o piedere majoră a icircncrederii publicului icircn abilitatea
băncii de a icircndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea Riscul reputaţional este
important nu numai pentru o singură bancă ci acesta este important pentru icircntreg sistemul
bancar
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
C) Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile regulile
reglementările sau practicile prescrise sau atunci cacircnd drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect Băncile angajate icircn activităţile de ldquoe-bankingrdquo
sau ldquoe-moneyrdquo se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii
privind clienţii şi la protecţia secretului bancar
D) Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit riscul de
lichiditate riscul ratei dobacircnzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi icircn activitatea
băncii electronice
1) Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării icircn icircntregime a unei obligaţii
de plată fie la termenul stabilit fie icircn orice moment stabilit după aceea Băncile care desfăşoară
activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin canale netradiţionale şi să-şi
extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale Procedurile neadecvate prin care se
determină credibilitatea debitorilor care solicită credite prin canale electronice pot determina
riscurile de credit pentru băncile respective
2)Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi icircndeplini
obligaţiile atunci cacircnd vin scadenţele
3) Riscul ratei dobacircnzii se referă la expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite
ale ratelor dobacircnzii
4) Riscul de piaţă este riscul piederilor icircnregistrate icircn poziţiile din interiorul bilanţului cacirct şi icircn
cele din afara acestuia pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă incluzacircndu-se şi
cursurile de schimb valutar
5) Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente
de bază evaluarea riscului controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va ajuta băncile
şi supraveghetorii să atingă aceste obiective Este esenţial ca băncile să aibă o gestionare
transparentă a riscurilor Iar atunci cacircnd sunt identificate noi riscuri icircn aceste activităţi consiliul
de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate Icircn plus au mai apărut icircn ultimul timp
şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie care apare ca rezultat al lipsei de icircnţelegere dintre
conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi implicaţiile acestora icircn conducerea băncii
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare care să pornescă
de sus şi sa ia icircn calcul toate efectele relevante ale activităţii de ebanking
O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe
un plan de afaceri adecvat cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-
banking
Stabilirea riscurilor
Stabilirea riscurilor este un proces continuu care presupune realizarea următoarelor
trei etape
1) Banca se angajează icircntr-un proces analitic de identificare a riscurilor şi acolo unde este
posibil de comensurare a acestora Icircn cazul icircn care riscurile nu pot fi comensurate conducerea
băncii stabileşte riscurile potenţiale care pot apărea paşii de urmat şi stabileşte impactul pe care
icircl poate avea asupra băncii
2) Stabilirea riscului icircnseamnă pentru bancă determinarea toleranţei de risc a băncii lucru care
icircnseamnă stabilirea pierderilor pe care şi le permite banca icircn cazul apariţiei unor evenimente
neprevăzute
-3)Conducerea băncii poate compara toleranţa riscului cu magnitudinea stabilită pentru un
anumit risc pentru a se stabili dacă riscul respectiv se icircnscrie icircn limitele toleranţei
Gestionarea şi controlul riscurilorDupă stabilirea riscurilor şi a toleranţelor acestora conducerea băncii trebuie să le
gestioneze şi să le controleze Această etapă a gestionării riscului include activităţi
ca
1048766 coodonarea comunicării interne
1048766 implementarea măsurilor de protecţie icircmpotriva riscurilor din exterior
1048766 controlul şi gestionarea lor
1048766 instructarea clienţilor icircn utilizarea serviciilor etc
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Băncile icircşi măresc abilitatea icircn controlul şi gestionarea riscurilor inerente icircn orice
activitate atunci cacircnd toate acestea sunt stabilite prin proceduri şi sunt la icircndemacircna
icircntregului personal
Procesul de gestionare şi control al riscurilor include
- Politici şi măsuri de securitate Securitatea reprezintă o combinaţie de sisteme aplicaţii
practice şi control intern utilizate pentru a pune la adăpost integritatea autenticitatea şi
confidenţialitatea datelor şi procedeelor de operare Politica de securitate enunţă intenţiile
managementului firmei de a susţine securitatea informaţiilor dă o explicaţie cu privire la
organizarea securităţii unei bănci precizează direcţiile principale care definesc toleranţa riscului
de securitate al unei bănci Politica conturează responsabilităţile pentru modelarea
implementarea şi icircntărirea măsurilor de securitate a informaţiei ea mai poate stabili procedurile
pentru evaluarea rezultatelor politicii pentru icircntărirea măsurilor disciplinare şi pentru raportarea
violării securităţii Măsurile de securitate includ criptarea parolarea depistarea viruşilor etc
Comunicarea internă Conducerea trebuie să comunice personalului cu atribuţiuni cheie
cum prevederile sistemelor de bancă electronică şi bani elecronici intenţionează să susţină
scopurile generale ale băncii Icircn acelaşi timp personalul tehnic trebuie să comunice clar
conducerii cum sunt proiectate sistemele să funcţioneze care sunt punctele tari şi slabe ale
sistemului Pentru asigurarea unei comunicări interne adecvate toate procedurile trebuie
prevăzute icircn scris Icircn scopul limitării riscului operaţional conducerea trebuie să adopte o politică
comună de educare continuă a cunoştinţelor personalului cu noutăţile tehnologice
- Evaluarea produselor şi serviciilor icircnainte ca ele să fie intro introduse pe o scară largă poate
limita riscurile operaţionale şi de reputaţie Testarea validează faptul că echipamentul şi
sistemele funcţionează şi produc rezultatele dorite Programele pilot sau prototipurile pot fi de
asemenea de ajutor icircn dezvoltarea unor aplicaţii informatice noi
Icircn vederea reducerii riscurilor enumerate este necesară reglementarea tuturor
activităţilor si stabilirea unei infrastructuri adecvate precum şi precizarea celor
care trebuie să autorizeze şi supravegheze aceste activităţi
Ca orice operaţiune comercială comerţul electronic are nevoie de o infrastructură
specifică Icircn acest caz aceasta se compune din trei elemente infrastructura tehnică
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
interfaţa cu componentele comerciale clasice şi sistemul juridic specific
1048766 Infrastructura tehnică(dotari tehnice minime necesare) este constituită din sistemele
hardware software-ul aferent şi reţeaua de comunicaţii Aceasta constituie de fapt şi componenta
care a determinat apariţia şi dezvoltarea comerţului electronic Conexiunea dintre banca si
computerul companiei se face printr-o linie telefonica obisnuita la cerere calculatorul este
conectat cu ajutorul unui modem Computerul nu trebuie sa fie prea sofisticat Un model 486
depasit de mult din punct de vedere tehnologic este suficient pentru a beneficia in conditii foarte
bune de avantajele E-banking-ului O alta facilitate de care beneficiaza utilizatorii E-banking-
ului o reprezinta interfata care se realizeaza intre softul instalat intre acest serviciu si programul
de contabilitate al firmei Astfel tranzactiile realizate prin E-banking sunt automat icircnregistrate si
in contabilitate
Din punct de vedere tehnic pentru a accesa Online Bnking aveti nevoie de un PC cu sistem
de operare Microsoft Windows XP Vista sau Windows 7 si acces la Internet cu Microsoft
Internet Explorer 70+ Mozilla Firefox 30+ Google Chrome 40+ Safari 30+
1048766 Este de asemenea necesară o interfaţă majoră cu sistemele clasice d comerţ Elementul
cheie icircl reprezintă banca icircntrucacirct orice operaţiune
comercială este mijlocită de bani Inserarea unei bănci icircn sistemul de comerţ
electronic presupune o conexiune securizată icircntre bancă şi utilizator prin
intermediul căreia să se poată efectua operaţiunile icircn timp real
1048766 Icircn vederea creării cadrului legal pentru ţările membre ale Comunităţii
Europene Parlamentul European a adoptat directive specifice care
reglementează acest domeniu
Legislaţia care reglementează plăţile electronice
Legislaţia europeană
LegisIaţia romacircna
Extinderea plăţilor electronice prin anii 80-90 apariţia banilor electronici a plăţilor
prin carduri a comerţului electronic şi a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii şi mişcării banilor pe cale
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
electronică
Banca Internaţională a Reglementelor - BIS (Bank of International Settlement) ndash a
făcut recent o interesantă trecere icircn revistă a reglementărilor juridice care privesc
plăţile electronice icircn toată lumea inclusiv icircn Romacircnia
Icircncepacircnd cu anul 1987 Parlamentul şi Consiliul Europei au emis o serie de Directive
şi Recomandări icircn domeniu iar icircn anul 2000 au apărut icircn Romacircnia primele ordonanţe
şi legi referitoare direct şi indirect la plăţile electronice
Icircn cele ce urmează vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari
europene şi romaneşti icircn domeniu
Legislaţia europeană
Recomandarea 87598EEC se referă la un cod de conduită icircn plăţile electronice iar
Recomandarea din anul 1988 88590EEC se referă la sistemele de plată icircn general
incluzacircndu-le şi pe cele electronice
Icircn anul 1997 a apărut Recomandarea 489EC care se referă la tranzacţiile desfăşurate
prin instrumente de plată electronice cu referire specială la carduri şi reglementează
responsabilităţile dintre emitenţii şi deţinătorii de carduri precum şi pe cele dintre
utilizator comerciant şi furnizorul de servicii de plată
Directiva 199993EC privind semnătura electronică reglementează acestă semnătură
şi condiţiile icircn care toţi membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia
Icircn anul 2003 a fost emisă Directiva 31EC privind comerţul electronic care se referă
icircn general la serviciile societăţii informaţionale şi icircn particular la comerţul
electronic asiguracircnd libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale icircntre toate
statele membre Directiva prevede şi recunoaşterea legală a validităţii contractelor
electronice de către ţările membre
Tot icircn anul 2000 au fost emise şi Directivele 46ECşi 28EC privind banii electronici
care reglementează funcţionarea instituţiilor emitente de banii electronici introducacircnd
un set minim de reguli prudenţiale
Directiva Consiliului Europei 115EC apărută icircn anul 2001 se referă la facturile
electronice (care au semnături electronice şi un set minim de date obligatorii)
Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate icircn
documentul TARGET Guidelines ECB20013 al Băncii Centrale Europene
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
Reglementarea 25602001EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute
icircn transferurile transfrontaliere icircn euro
Domeniul instituţiilor de credit este reglementat de Directiva 200012EC cu
modificările şi completările ulterioare care se referă la serviciile oferite de instituţiile
financiare icircn alte state membre şi le permite acestora sa aibă acces la sistemele de
plată străine amplasate icircn Uniunea Europeană
Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering
Directives) prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash)
finalitatea decontării (Settlement Finality Directives) protecţia datelor (Data
Protection Directives) vacircnzarea la distanţă (Distance Selling Directive) şi altele
Legislaţia romacircnă
Icircn Romacircnia cadrul legal icircn domeniu a fost creat prin apariţia Ordonanţei Guvernului
nr 1302000 privind regimul contractelor la distanţă cu modificările şi completările
ulterioare Legii nr 4552001 privind semnătura electronică Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr 1932002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată cu
modificările şi completările ulterioare Legii nr 6772001 referitoare la protecţia
persoanelor icircn cazul prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi completările ulterioare Regulamentului Băncii
Naţionale a Romacircniei nr 42002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii
Legii Nr 3652002 privind comerţului electronic Ordinului MCTI nr 162003
privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă de tipul
aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking Legii nr485 2003 care a modificat
Legea nr581998 ndash Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici şi
unor instituţii numite bdquoinstituţii emitente de monedă electronicărdquo şi Ordonanţei
Guvernului nr 62004 privind transferurile transfrontaliere
Regulamentul Băncii Naţionale a Romacircniei nr 42002 a stabilit principii privind
emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul Romacircniei icircn
special a cardurilor şi a condiţiilor care trebuie icircndeplinite de bănci şi de alţi
participanţi la desfăşurarea activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică
Regulamentul defineşte o serie de termeni şi expresii care sunt cele mai des utilizate
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
icircn practică şi anume
1 Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare
la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (emoney)
icircn baza unui contract icircncheiat icircn prealabil icircntre bancă şi comerciant precum
şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi icircn reţeaua proprie de automate
bancare Icircn cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă altele decacirct cardurile
cum sunt aplicaţiile informatice de tip homebanking Internet-banking şi phonebanking
banca acceptantă este icircntotdeauna şi emitentul instrumentului de plată
electronică respectiv aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de
plată electronică numai deţinătorilor O bancă acceptantă poate oferi servicii de
acceptare la plată a cardurilor şisau a instrumentelor de plată de tip monedă
electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru icircncasarea
impozitelor taxelor amenzilor penalităţilor şi altor obligaţii de plată icircn baza unui
contract icircncheiat icircn prealabil icircntre cele două parţi cu respectarea prevederilor
Regulamentului şi a celorlalte prevederi legale icircn materie unităţile teritoriale ale
administraţiei publice avacircnd icircn acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor
acceptanţi aplicabile acestora
2Instrumentul de plată cu acces la distanţă este instrumentul care permite
deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate icircn contul său prin intermediul căruia
poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri
şi care necesită de obicei un nume de utilizator şi un cod personal de
identificareparola şisau orice altă dovadă similară a identităţii icircn categoria
instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse icircn special cardurile altele
29
decacirct cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică
(indiferent dacă sunt de debit de credit etc) precum şi aplicaţiile de tip Internetbanking
şi home-banking Pe lacircngă operaţiunile de transfer de fonduri ce conferă
deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distanţă posibilitatea transmiterii
electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii
mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem deţinătorul
poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar poate constitui depozite şi poate obţine
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate toate tranzacţiile sunt
recepţionate de bancă icircntr-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie
proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată icircnainte de a fi transmise icircn
sistemul informatic propriu Icircn cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de
funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe
tehnologia Internet (World Wide Web) precum şi pe sistemele informatice ale
emitentului Icircn cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a
acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicaţie software a
emitentului instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
Ordinul MCTI nr 162003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu
acces la distanţă de tipul aplicaţiilor Internet Banking sau Home Banking se aplică
băncilor persoane juridice romacircne precum şi sucursalelor din Romacircnia ale băncilor
persoane juridice străine şi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea
avizului Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei asupra instrumentelor
de plată cu acces la distanţă tip Internet-banking home-banking sau mobile-banking
Acest Ordin defineşte următorii termini utilizaţi icircn domeniul e-banking după cum
urmează
- instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate icircn contul său icircn
scopul obţinerii de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor
efectuate efectuării de plăţi sau transferuri de fonduri către un beneficiar
prin intermediul unei aplicaţii informatice al unei metode de autentificare
şi al unui mediu de comunicaţie
30
- emitent - banca autorizată de Banca Naţională a Romacircniei icircn baza
Regulamentului nr nr 42002 să emită instrumente de plată electronică şi
care pune la dispoziţia deţinătorului un instrument de plată electronică cu
acces la distanţă pe baza unui contract icircncheiat cu acesta
- deţinător - persoana fizică sau juridică care icircn baza contractului icircncheiat
cu emitentul deţine un mecanism de autentificare icircn utilizarea
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
instrumentului de plată cu acces la distanţă
- utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca avacircnd acces
la drepturile sale conferite de către emitent
- instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world
wide web) şi pe sistemele informatice ale emitentului
- instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului
instalată la sediul deţinătorului pe o staţie de lucru individuală sau icircn
reţea
- instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon PDA - Personal Digital Assistant etc) şi a unor servicii oferite de
către operatorii de telecomunicaţii
Scopul avizului icircl constituie verificarea icircndeplinirii de către sistemul
informatic al emitentului şi de către soluţia software prin intermediul cărora
instrumentul de plată cu acces la distanţă este oferit a unor cerinţe minime de
securitate referitoare la
a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor
b) confidenţialitatea tranzacţiilor
c) confidenţialitatea şi integritatea datelor
d) autenticitatea părţilor care participă la tranzacţii
e) protecţia datelor cu caracter personal
f) păstrarea secretului bancar
g) continuitatea serviciilor oferite clienţilor
h) icircmpiedicarea detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat icircn sistem
i) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem icircn cazul unor calamităţi
naturale evenimente imprevizibile
j) gestionarea şi administrarea sistemului informatic
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-
- In functie de raportul dintre ldquoPersoanele care folosesc serviciul de Internet Banking si persoanle care au acces la internetrdquo situatia in Europa era urmatoarea
- Cotele de piaţă la Internet Banking
-