proiect

12

Click here to load reader

Upload: daniel-bajereanu

Post on 11-Nov-2015

7 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

degradarea mediului proiect

TRANSCRIPT

#Foaie de titlu#Cuprins: #Inroducere * Caracteristici generale a poluarii * Poluarea in prezent * Efectele poluarii asupra calitatii vietii si cele mai poluate locuri din lume * Conturarea problemei locale#Poluarea vegetatiei * Caracteristici generale a poluarii vegetatiei * Cauzele degradarii * Consectinetele degradarii * Masuri de protectie#Poluarea apelor * Caracteristici generale a poluarii apelor * Cauzele degradarii * Consectinetele degradarii * Masuri de protectie#Poluarea solului * Caracteristici generale a po solului * Cauzele degradarii * Consectinetele degradarii * Masuri de protectie#Incheiere * Concluzionarea privitor la starea mediului in localitatea natala * Opinia proprie -Sasa Dontu -Sasa Gubenco -Daniel Bajereanu #Bibliografie / surse de informare

IntroducereDefinitieWikipedia - Poluareareprezint contaminareamediului nconjurtorcu materiale care interfereaz cusntateauman, calitatea vieii sau funcia natural aecosistemelor(organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupiilevulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile umane.Dictionar encyclopedic POLURE(polua)s. f.Complex de fenomene care au schimbat sau tind s schimbe mediul ambiant n detrimentul echilibrului ecologic natural; acestea afecteaz atmosfera (cu particule, gaze etc.), apele de suprafa ori subterane, mrile i oceanele, solul, vegetaia, lumea animal i colectivitile umane. Se disting urmtoarele categorii:p.fizic (incluzndp.fonic ip.radioactiv),p.chimic (produs de diverse substane eliberate n mediu sub form gazoas, lichid sau de particule solide),p.biologic (cu germeni patogeni, substane organice putrescibile etc.).

Poluarea in present4.1.1. Efectul de sera si ncalzirea globala a pamntuluia) Formarea efectului de seraTemperatura Pamntului este determinata de echilibrul dintre radiatiile provenite de la Soare si cele de pe Pamnt.nvelisul gazos al Pamntului contine o serie de gaze, provenite nprincipal din activitatile omului . Lungime mai mare de undaPamntul le radiaza sub forma de radiatii infrarosii sau termice, careajungnd la nvelisul gazos din atmosfera sunt n mica parte absorbite, iar cea maimare parte ajunge din nou pe Pamnt, ncalzindu-1.Gazele care se gasesc n mod natural n atmosfera si au capacitatea de acapta o parte din radiatiile infrarosii se numesc "gaze de sera". Aceste gaze sunt nprincipal dioxidul de carbon (CO2); metanul (CH/i); oxizii de azot (N2O si NC^);ozonul (Os); freonii (clorofluorocarbonii, C1FC); halonii (bromofluorocarbonii(CFBr).Efectul de sera este fenomenul natural care consta n mpiedicareapierderii caldurii Pamntului.Ploile acidea) Formarea ploilor acidePloaia acida este definita ca o precipitatie cu pH sub 5,6. La origineaploilor acide stau degajarile din centralele electrice, n care combustibilii cu uncontinut bogat n sulf (cum este carbunele) joaca un rol preponderent, si degajarileproduse de autovehicule.n timpul emanatiilor lor n atmosfera dioxidul de sulf (802), oxizii de azot (NOX), precum si hidrocarburile volatile se transforma n acid sulfuric (fr^SC^), acid azotic (HNOs) si alte substante. Aceste substante cad pe sol prin intermediulprecipitatiilor, uneori la sute sau mii de kilometri de sursele de poluare.Principalii poluanti care contribuie la formarea ploilor acide sunt:.dioxidul de sulf, provenit din industria metalurgica, de la centraleletermoelectrice, emanatiile de la autovehicule etc.;.oxizii de azot proveniti din arderea carburantilor, oxidarea lemnului, apacurii, din emanatiile ngrasamintelor pe baza de azot etc.Formarea ploilor acide ncepe prin antrenarea celor doi poluanti natmosfera, care n contact cu lumina solara si vaporii de apa formeaza compusiacizi.Stratul de ozonOzonul constituie un protector biologic, deoarece are rolul de ecranmpotriva radiatiilor solare ultraviolete daunatoare.Stratul de ozon din atmosfera nalta absoarbe eficient razele ultraviolete,oprind majoritatea razelor daunatoare n drumul lor spre suprafata Pamntului.Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale Soarelui. Deoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosirea hidrocarburilor clorinate, fluorinate in flacoane cu aerosoli, frigidere, detergenti si polistiroli, aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera. Pe masura ce se ridica, se descompun, formandu-se cloridioni, care ataca si distrug stratul de ozon.Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oara in anul 1985 de catre oamenii de stiinta care lucrau in Antarctica, in momentul in care au observat formarea unei gauri in stratul de ozon. Cercetatorii au fost ingrijorati de faptul ca stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte parti ale Globului, crescand nivelul radiatiilor nocive. Din nefericire in anul 1995 s-a observat ca si in zona Arcticii si a Europei de N s-au format gauri in stratul de ozon.

Impactul asupra calitatii vietiiGirul nord-pacificCe e acolo? Pai e faimoasa - tragica faima - groapa de gunoi a Pacificului. Datorita unor curenti oceanici care converg in aceasta zona si cara cu ei gunoaiele ce plutesc in apele oceanice, aici s-a format o insula plutitoare de mizerii, de dimensiuni enorme. Suprafata ei a fost estimata ca fiind aproximativ dubla fata de cea a statutului american Texas (al doilea ca marime din SUA); asta inseamna cca. 1.400.000 km patrati, o cifra inspaimantatoare. Pe acesta intindere imensa - si coborand pana la 10 metri sub suprafata apei - pluteste o ingramadeala hidoasa de gunoaie, cele mai multe fiind deseuri din plastic, de genul PET-urilor pe care, cu atata nonsalanta, le arunca unii in apa. Existenta acestei monstruozitati afecteaza grav viata animalelor marine. Multe dintre acestea mor intoxicate de plasticul pe care il inghit nestiind, bietele, ca aceea nu e hrana, ci otrava.Lacul DzerzhinskPn la sfritul Rzboiului Rece, Dzerzhinsk a fost unul dintre principalele locuri de fabricare a armelor chimice. Aproape 300.000 de tone de deeuri chimice au fost eliminate n mod necorespunztor ntre anii 1930 i 1998, iar Cartea Recordurilor Guiness a dat numele oraului de cel mai poluat chimic.Durata medie de via este undeva n jurul a 45 de ani, spune Sthepan Robinson, directorul Crucii Verzi din Elveia, un grup care militeaz pentru protejarea mediului nconjurtor i care a contribuit la realizarea acestui raport. Aceast durat medie de via este cu 20 de ani mai mic dect media populaiei ruseti i la jumtate din cea a populaiei rilor vestice.ChernobilAcest loc pstreaz amintirea celui mai mare dezastru nuclear din istorie. La 26 aprilie, 1986, la 01:23 noaptea, s-a produs o explozie a centralei, urmat de contaminarea radioactiv a zonei nconjurtoare. Explozia a lansat de 100 de ori mai multe radiaii dect bombele atomice de la Hiroshima i Nagasaki.Acum, c au trecut mai mult de dou decenii, zona din jurul centralei rmne nelocuit i localnicii nc poart n suflet cicatricile dezastrului. Leziuni ale pielii, boli respiratorii, cazuri de infertilitate au fost urmrile accidentului n zonele contaminate din Belarus, Rusia i Ucraina. Din 1993 pn n 2002 au fost nregistrate mai mult de 4000 cazuri de cancer tiroidian, diagnosticate n rndul copiilor i adolescenilor din regiune.

Problema in localitatea natalaDesi in localitatea mea , nivelul de degradare este mult mai scazut decit in cazurile precedente , totusi aici se gasesc probleme care necesit o rezolvare imediata , la noi sufera foarte tare solul si vegetatia mcu care cu totii ne mindrim , din cauza neglijentei oamenilor . La aceste 2 se mai alatura si apele , care la fel nu sunt in cea mai buna stare.

Degradarea Apelor Caracteristici generalePoluarea apeireprezint orice modificare a compoziiei sau a calitii apei, ca rezultat al activitilor umane sau n urma unor procese naturale, astfel nct aceasta s devin mai puin adecvat utilizrilor sale.Poluarea apei poate fi categorisit dup natura substanelor poluante ca fizic (datorat apelor termice), chimic (ca rezultat al deversrii reziduurilor petroliere, fenolilor, detergenilor, pesticidelor, substanelor cancerigene sau a altor substane chimice specifice diverselor industrii), biologic (rezultat de contaminarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene, viermii parazii, enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii etc) i radioactiv.Dup perioada de timp ct acioneaz agentul poluant, poluarea poate fi permanent, sistematic, periodic sau accidentalCauzele degradariiartificialaDeeuri solideDaca n ap exist o cantitate mare de substane solide, acestea o fac opac la lumina soarelui i astfel mpiedic procesul de fotosintez n bazinele acvatice. Acest fapt, la rndul su, provoac o perturbare n lanul alimentar din aceste rezervore de ap. n plus, deeuri solide, nnmolesc ruri Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care sedeplaseaza prin sol fiindtransportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freaticaDeseurile si reziduurile menajere;O surs important de impurificare a apelor o constituie depozitele de deeuri sau de diferite reziduuri solide, aezate pe sol, sub cerul liber, n halde neraional amplasate i organizate. Impurificarea provenit de la aceste depozite poate fi produs prin antrenarea direct a reziduurilor n apelecurgtoare de ctre precipitaii sau de ctre apele care se scurg, prin infiltraie, n sol. Deosebit de grave pot fi cazurile de impurificare provocat de haldele de deeuri amplasate n albiile majore ale cursurilor de ap i antrenate de viiturile acestora.

Majoritateapopulatiei din regiunile rurale nu este familiarizata cu pericolul pe care l prezinta pentru mediu colectarea generala a tuturor deseurilor menajere mpreuna cu baligarul si alte deseuri de la cresterea animalelor si a celor care contin substante chimice toxice (cutii de la vopsele, coloranti, produse chimice pentru prelucrarea plantelor etc.) si aruncarea lor pe malurile rpelor, priaselor si n apropierea fntnilor. Populatia rurala nu este constienta de dauna adusa mediului n caz de gestionare inadecvata a deseurilor. O astfel de gestionare a deseurilor a condus la poluarea esentiala a apelor freatice care sunt principala sursa de apa potabila n localitatile rurale. Deseurile de la cresterea animalelor duc nu numai la poluarea mediului cu nitriti si nitrati dar si cu diverse bacterii patogene.Poluareacu nitriti a condus la cresterea mbolnavirilor sistemului nervos, mbolnavirilor de hipertensiune nalta, boli ale ficatului, boli aspiratorii acute. Au loc schimbari esentiale ale starii sanatatii copiilor. n teritoriile puternic poluate cu nitrati copii sufera de 10 ori mai frecvent de boli ale organelor hematopoetice, de 9 ori de anemie, de 4,4 ori ale de boli ale organelor respiratorii, de 11 ori de boli de piele, de 5,5 ori de anomalii congenitale si de 18 ori de boli peritonice. Toate aceste date trebuie sa serveasca argumente pentru constientizarea populatiei privind dauna adusa sanatatii n rezultatul poluarii mediului cu nitrati.

Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapadatopita

Natural

trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zcminte de sare, de sulfai) constituie principala cauz dep trundere a unor sruri, n cantiti mari, n apele de suprafasau n straturile acvifere.

trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca impurificari prin particulele solide antrenate, n special daca solurile sunt compuse din particule fine, cum sunt cele din marne si argila, care se mentin mult timp n suspensie

vegetatia de pe maluri produce si ea o impurificare, att prin caderea frunzelor, ct si prin caderea plantelor ntregi. Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere, care conduce la o impurificare a apelor, n special n perioade de ape mici sau sub pod de gheata..

Eutrofizarea ( inflorirea ) apelor

Consecintele 1.Decedarea vietuitoarelor acvatice din cauza substantelor nocive ce nimeresc in apa2.Distrugerea echilibrului natural in ecosistemul acvatic ce poate duce la inmultirea excesiva a unor bacterii sau plante 3. modificarea calitatilor chimice prin schimbarea pH-ului, duritatii, reducerea cantitatii de oxigen datorata substantelor organice aduse de apele uzate, crestereacontinutului de substante toxice;4.Inmultirea unor bacteria patogene , ce pot provoca diverse boli , in rind cu toxinele ce pot provoca intoxicatiiMasuri de protectiveLa nivel national, elaborarea strategiei si politicii privind coordonarea si controlul aplicarii reglementarilor n domeniul gospodaririi apelor se realizeaza de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului caruia i revin, potrivit legii, urmatoarele atributii privind:amenajarea complexa a bazinelor hidrografice;valorificarea de noi surse de apa;corelarea tuturor lucrarilor realizate pe ape sau n legatura cu apele;coordonarea ntocmirii tuturor planurilorsi schemelor cadru de amenajare a bazinelor hidrografice;avizarea lucrarilor ce se executa pe ape;organizarea ntocmirii registrului de cadastru general al apelor tarii si a evidentei drepturilor de folosire cantitativa si calitativa a apelor;coordonarea activitatii de prognoza , avertizare si informare n domeniul gospodaririi apelor si hidrometeorologiei;gestionarea fondului apelor constituit conform prevederilor legale;promovarea informatiilor ce privesc respectarea legilor si reglementarilor de folosire a apei, precum sia actiunilor de constientizare a populatiei asupra drepturilor si obligatiilor privind folosirea resurselor de apa.Ministerul Mediului are n curs de definitivare strategia gestionarii resurselor de apacu urmatoarele directii prioritare:asigurarea exploatarii tuturor lucrarilor de gospodarire a apelor existente, n special a acumularilor, la parametrii maximi posibili, prin lucrari de extindere, modernizare si dezvoltare corespunzatoare;finalizarea lucrarilor aflate n diverse faze de executie n zonele deficitare de apa si promovarea unor lucrari noi dupa gradul lor de urgenta al zonelor cu probleme, pe specific de folosinta;modernizarea sistemelor de alimentare n vederea reducerii pierderilor de apa prin reteaua de aductiune si distributie la beneficiari;depoluarea sectoarelor de ruri afectate de ape reziduale industriale;asigurarea cadrului institutional si legislativ adecvat economiei de piata, promovarea si respectarea unei noi legi a apelor, reanalizarea standardelor existente si elaborarea altora noi.Pentru schimbarea situatiei precare a apelor din Romnia s-au adoptat o serie de masuri la nivel national, local si agent economic pentru prevenirea si controlul poluarii apelor prin:-realizarea de statii de epurare la agentii economici nedotati;-nasprirea penalizarilor financiare aplicate celor care polueaza mediul ambiant;-actualizarea si extinderea indicatorilor din standardele privind calitatea efluentilor pentru mbunatatirea calitatii receptorilor;-reactualizarea si punerea n functiune ainstalatiilor de epurare n conformitate cu obiectivele de productie;-intensificarea controlului eficient al noilor unitati industriale, a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii si a depozitelor de deseuri de orice fel;-limitarea prin folosirea rationalasi riguros planificata a ngrasamintelor si pesticidelor;-controlul evacuarilor de ape reziduale industriale, inclusiv a exploatarii instalatiilor si tehnologiilor de epurare si intensificarea recircularii lor;-stabilirea si introducerea de reglementari privind diminuarea poluarii termice a resurselor de apa;-tratarea apelor uzate pentru a putea fi ntrebuintate n industrie, agricultura, acvacultura, agrement;-refacerea retelelor de colectare a apelor uzate din orase si de pe platforme industriale;-studierea si eliminarea cauzelor care determina poluarea cu substante petroliere a solului, subsolului si a apelor;-supravegherea stricta a productiei, transportului si folosirii ngrasamintelor si pesticidelor;-aplicarea programelor de organizare si echipare a teritoriului, n scopul prevenirii degradarii, eroziunii sau colmatarii terenurilor sau a altor efecte distructive a apelor.

Solul

* Caracteristici generale ale solului:Stratul subtire si afanat de la suprafata Pamantului,in care plantele isi infig radacinile si de unde isi iau apa si sarurile minerale se numeste SOL.Pedosfera,invelisul de sol al Pamantului,este invelisul cel mai subtire si cel mai lipsit de continuitate.In locul in care scoarta terestra este acoperita de mari si oceane,in deserturi,in regiunile ocupate de ghetari si pe versantii abrupti ai muntilor,solurile lipsesc.

Solul s-a format ca rezultat al interactiunii celorlalte geosfere. Procesul de formare a solurilor se numeste pedogeneza. Solurile sunt diferite de la un continent la altul, de la o regiune la alta, dar si in cadrul aceleiasi regiuni. Factorii care influenteaza formarea si dezvoltarea solului sunt:roca, clima, vegetatia, timpul si formele de relief.* Cauzele degradarii: 1). Tasarea de catre mashini2). Actiunea uneltelor cu care se prelucreaza solul3) Poluarea chimica.4) Poluarea biologica5) Crustificarea6) Alunecarile de teren.7) Factorul uman *Consecintele degradarii: 1) Din an in an terenurile agricole sunt prelucrate de diferita tehnica acest lucru este aplicat practic in fiecare anotimp al anului, fat ce duce la deteriorarea solului si cauzeaza infertilitatea sa peste un timp oarecare. 2)In localitatea natala solul este tasat de catre masini,carute,oameni prin faptul ca lipsesc drumuri specializate oamenii sunt nevoiti sasi faca drumuri prin tasarea solului.3) acest fenomen este intilnit mai des cind verele sunt secetoase cind prelucrarea solului este imposibila fara umeditate. 4) acest fenomen este provocat de unele substante chimice ajunse in sol dupa lucrarile de teren in care sunt aplicate ingrasamintele minerale in cantitati mari care poate duce la infertilitatea acestor terenuri agricole.5) Folosirea pesticidelor sau alte substante toxice duce la reducerea populatiei de microorganisme sau duce la deiverse consecinte grave solului cum sunt ciupercile sau alte microorganisme ce duc la descompunerea humusului.6) Alunecarile de teren duce la pierderea din valoare a acestor terenuri, pe aceste terenuri nu poate fi contruit nimic, nu pot fi folosite in agricultura.in ultimii ani aces fenomen este tot mai des intilnit in localitatea natala.7) Acest factor este cel mai grav pentru sol in localitatea natala,cea mai mare parte a solului este afectata de desheuri omul constient sau inconstient in fiecare zi poluiaza solul prin aruncarea gunoiului unde ii cade fara a tine cond ca o simpla sticla de plastic se descompune in citeva sute de ani nemai vorbind de alte deseuri mai greave.Oomul nu tine cont de faptul ca sunt anumite locuri speciale pentru deseuri.*Masuri de protectie:Protectia solului, ca si mediul inconjurator in general, porneste de la noi inshine, omului ii este mai ushor shi mai convinabil sa scape de desheuri cit mai repede shi cu cheltueli mici de asta ajunge sa arunce gunoiul unde i se nimereshte.constructia unor zone de depozitare a gunoaielor-diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;-folosirea judicioasa a ingrasamintelor,pesticidelor,precum si a metodelor agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc.-construirea de spatii de epurare a apei;-modernizarea gropilor de gunoi;-ridicarea nivelului de securitate nucleara;-controlul poluarii industriale si a substantelor chimice utilizate in procesele industriale;-mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea lemnului padurilor numai in limita aprobata prin lege; -combaterea eroziunii solului;-colectarea rezidurilor menajere in recipiente speciale,pe sortimente(sticla,metal,hartie,material plastic etc.) si reciclarea acestora