ACTELE NORMATIVE DIN DOMENIUL PRODUSELOR SI SERVICIILOR

ALIMENTARE:VINUL SI BAUTURILE SPIRTOASE

Aspecte introductive legate de Comerţ

Comerţul determină o funcţie economică complexă ce consta în a compara materii prime sau produse pentru a le revinde în acelaşi stadiu fizic, dar în condiţii convenabile consumatorilor, fiind, în acelaşi timp profesiunea unui grup de agenţi economici, care acţioneaza în cadrul pieţei, asigurând actele de schimb.

Comerţul reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei şi constituie un element „cheie” al modelului socio–economic, jucând un rol major schemele socio-culturale, stilul de viaţa şi amenajarea teritoriala a unei ţari. De-a lungul timpului, activitatea de comerţ a cunoscut modificari substanţiale, transformandu-se în cadrul etapei economiei de consum, dintr-o simpla intermediere, într-o activitate creatoare de utilitaţi, devenind foarte importanta atat pentru producatori, cat şi pentru utilizatori. Principala funcţie a comerţului, care caracterizeaza însuşi conţinutul activitaţii sale, o constituie cumpararea marfurilor de la producatori sau colectori - în cazul producţiei agricole foarte dispersate - şi transferarea acestora în depozite, în vederea pregatirii lor pentru vânzarea catre utilizatorii finali sau intermediari.

O a doua funcţie materializeaza activitaţi derivate din prima, dar foarte importante pentru actul comercial. Este vorba despre stocarea marfurilor, care ia forma unor preocupari permanente de a asigura echilibrul din oferta ci cerera de marfuri în cadrul pieţei. Funcţia respectiva se datoreaza locului de intermediar pe care comerţul îl ocupa între producţie şi consum.

Comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa este reglementata în Romania de :

O.G. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin Legea 650/2002 (M.O.424/2000);

H.G. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. 235/2003);

H.G. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţa în unele zone publice.(M.O.269/2004)

H.G.1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amanuntul cu suprafaţa mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare (M.O.854/2004);

În plus, în Romania faptele de comerţ sunt reglementate printr-o serie impresionanta de prevederi legislative:

Practici comerciale Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care

desfasoara activitaţi economice în mod independent (M.O. nr . 576/2004); H.G. nr. 1766/2004 privind normele de aplicare a Legii nr. 300/2004 privind autorizarea

persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfasoara activitaţi economice în mod independent;

Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitaţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum şi la autorizarea funcţionarii persoanelor juridice. (M.O. nr. 839/2004);

O.U.G. nr. 75/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.359/2004 privind simplificarea formalitaţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum şi la autorizarea funcţionarii persoanelor juridice. (M.O.nr. 932/2004);

H.G. nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a funcţionarii comercianţilor (M.O. nr. 414/2002);

Localizarea activitaţii - efectuarea comerţului în structuri de vânzare O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin

Legea 650/2002 (M.O.nr. 424/2000); H.G. nr. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. nr . 99/2000 privind

comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. nr. 235/2003); Protecţia şi informarea consumatorilor H.G. nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţa în unele

zone publice( M.O. nr. 269/2004); H.G. nr. 1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu

amanuntul cu suprafata mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare (M.O.nr. 854/2004);

O.G. nr. 106/1999 privind regimul contractelor încheiate în afara spatiilor comerciale (Legea 60/2002 pentru aprobarea O.G.nr. 106/1999 privind regimul contractelor încheiate în afara spatiilor comerciale) (M.O. nr. 431/1999);

O.G. nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta, cu modificarile ulterioare (M.O.nr. 431/2000);

Ordin nr. 259/2003 pentru stabilirea conditiilor minime obligatorii la comercializarea produselor agricole şi agroalimentare în pietele de gros (M.O.nr. 106/2004);

O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin Legea nr. 650/2002 (M.O.nr.424/2000);

H.G. nr. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. nr. 235/2003);

Obligatiile ce le revin în comercializarea unor produse H.G nr. 511/2004 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind

etichetarea alimentelor prevazute în anexa nr.1 la HG 106/2002 privind etichetarea alimentelor (M.O.nr. 348/2004);

Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor (M.O.nr. 565/2004); H.G. nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite

consumatorilor spre vânzare (M.O.nr. 524/2000); H.G. nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificarile şi completarile

ulterioare (M.O. nr. 147/2002); Ordin nr. 357/2003 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea, suspendarea

şi retragerea licentelor de fabricatie în domeniul productiei de produse alimentare (M.O. nr. 404/2003);

Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor cu modificarile şi completarile ulterioare. (M.O. nr. 462/2004);

H.G. nr. 40/2003 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru maşinile de spalat rufe, de uz casnic( M.O.nr. 82 /2003);

H.G. nr. 1039/2003 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea şi eficienta energetica a aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea pe piaţa (M.O.nr. 643/2003);

H.G. nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase şi etichetarea produselor textile, cu modificarile ulterioare (M.O. nr. 166/2001);

H.G. nr. 26/2002 privind stabilirea conditiilor de etichetare a materialelor utilizate la producerea principalelor componente ale articolelor de încaltaminte destinate vanzarii catre consumatori (M.O. nr. 67/2002);.

H.G nr. 254/2004 privind stabilirea Criteriilor acordate la etichetarea articolelor ecologice de încaltaminte (M.O. nr. 185/2004);

H.G. nr. 745/1999 pentru aprobarea Normelor privind etichetarea detergentilor, a produselor de întretinere şi a produselor de curatat (M.O. nr. 453/1999);

H.G. nr. 253/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergentii de maşini de spalat (M.O. nr. 185/2004);

H.G. nr. 1530/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spalare manuala.(M.O.nr. 908/2004);

H.G. nr. 396/2003 privind securitatea utilizatorilor de jucarii (M.O. nr. 264/2003); Ordin nr. 393/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul

securitatii utilizatorilor de jucarii care adopta standardele europene, armonizate (M.O. nr. 49/2004);

Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti şi consumatori.(M.O.nr. 560/200);

Legea nr. 650/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. nr. 914/2002);

Hotarare nr. 1117 / 2002 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea energetica pentru introducerea pe piaţa a cuptoarelor electrice de uz casnic ( MO nr. 785/ 2002);

Hotarare nr. 827 / 2002 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse aparate frigorifice ( M.O nr. 638 / 2002);

Hotarare nr. 134/ 2002 privind caracterizarea, clasificarea şi marcarea produselor din sticla cristal în vederea comercializarii acestora (M.O nr. 144 / 2002);

Publicitate O.G. nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata cu modificarile şi

completarile ulterioare (Legea nr. 37/2002 privind aprobarea O.G. nr. 58/2000 pentru modificarea şi completarea O.G. nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor) (M.O. nr. 75/1994);

Legea nr. 296/2004 privind Codul Consumului (M.O.nr. 593/2004) Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor (M.O.nr. 565/2004); H.G. nr. 396/2003 privind securitatea utilizatorilor de jucarii (M.O. nr. 264/2003); Ordin nr. 393/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul

securitatii utilizatorilor de jucarii care adopta standardele europene, armonizate (M.O. nr. 49/2004);

Ordinul nr. 188/2004 presedintelui A.N.P.C. privind modificarea ordinului presedintelui A.N.P.C. nr. 517/2001 pentru aprobarea normelor privind criteriile de clasificare a produselor folosite, destinate copiilor mai mici de 36 de luni (M.O. nr. 665/2004);

H.G. nr. 665/1995 privind înlocuirea, remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezinta deficiente de calitate (M.O. nr. 206/1995);

H.G. nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care contin substante periculoase (M.O. nr. 700/2001);

Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor cu modificarile şi completarile ulterioare. (M.O. nr. 462/2004);

O.C. nr. 5/N –78 –1/2000 pentru aprobarea Regulamentului privind exercitarea controlului calitatii materialelor, elementelor de constructie şi produsele destinate constructiilor (M.O. nr. 120/2000);

Legea 379/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice (M.O.nr. 901/2004);

O.U.G. nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei şi comercializarii alimentelor.(M.O.nr. 349/2001);

Legea nr. 244/2002 Legea viei şi vinului în sistemul organizarii comune a pietei viti - vinicole.(M.O.nr. 333/2002);

H.G. nr. 760/2001 privind aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale.(M.O.nr. 495/2001);

H.G. nr. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici - persoane fizice sau juridice - în comercializarea produselor de folosinţa îndelungata destinate consumatorilor, republicata (M.O.nr. 10/1997);

H.G. nr. 1219/2000 privind unele masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto, altele decat cele care pot afecta siguranta circulatiei şi/sau protectia mediului.(M.O.nr. 644/2000);

H.G. nr. 767/2001 privind regimul de comercializare a produselor în compozitia carora intra substante cu efect ebrionarcotic, produse denumite generic "aurolac".(M.O.nr. 490/2001);

H.G. nr. 1022/2002 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viata, sanatatea, securitatea muncii şi protectia mediului.(M.O.nr. 711/2002);

Ordinul nr. 1059/2004 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sanatatii nr. 273/2004 pentru aprobarea Normelor de igiena privind apele potabile imbuteliate, altele decat apele minerale naturale(M.O.nr. 810/2004);

Ordinul nr. 679/1237/257/2004 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei şi padurilor, al ministrului sanatatii şi familiei şi al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 206/447/86/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea carnii de pasare.(M.O.nr. 966/2004);

H.G. nr. 415/2004 privind regimul de comercializare a oualor (M.O.nr. 296/2004); Ordin nr. 268/441/117/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea şi

prezentarea bauturilor spirtoase (M.O. nr. 573/2003); Hotarare nr. 1554 / 2003 pentru modificarea şi completarea Hotararii Guvernului nr.

497/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piaţa şi de functionare a aparatelor electrice şi electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice (M.O nr. 17 / 2004);

Concurenta Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, cu modificarile şi completarile ulterioare (Legea

nr. 283/2002 pentru modificarea şi completarea Legii 148/2000 privind publicitatea) (M.O.nr.368/2002);

Fiscalitate Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale (M.O. nr. 24/1991); Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale

ilicite, republicata (M.O.nr. 133/1991); Legea nr. 21/1996 privind concurenta, cu modificarile ulterioare (M.O. nr. 88/1996); Marfuri, cadru comerţ Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (M.O.nr. 927/2003); Legea nr. 174/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul

de procedura fiscala; H.G. nr. 944/2004 pentru majorarea nivelului accizelor pentru unele produse O.G. nr. 94/2004 pentru modificarea denumirii şi clasificarii marfurilor din Tariful vamal

de import al Romaniei şi a taxelor vamale aferente acestora(M.O.nr. 1115/2004); Legea nr. 507/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 94/2004 privind

reglementarea unor masuri financiare(M.O.nr. 1080/2004); Legea nr. 494/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 83/2004 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal(M.O.nr. 1092/2004); O.G. nr. 123/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul

fiscal(M.O.nr. 1154/2004); O.U.G. nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul

fiscal(M.O.nr. 1281/2004); O.G. nr. 24/2005 pentru modificarea şi completarea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal

(M.O. nr. 263/2005); H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003

privind Codul Fiscal (M.O.nr. 112/2004); Legea nr. 617/2002 privind aprobarea O.U.G. nr. 117/2001 pentru modificarea şi

completarea O.G. nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor şi instituirea unor masuri pentru diminuarea fenomenelor de frauda şi evaziune fiscala în domeniul alcoolului şi al bauturilor alcoolice (M.O. nr. 851/2002);

Ordin nr. 334/2005 pentru aprobarea modelului şi continutului Cererii de înregistrare şi atestare a activitatii de distributie şi comercializare angro de bauturi alcoolice şi/sau produse din tutun şi Atestatului pentru distributie şi comercializare angro de produse supuse accizelor, în conditiile art. 244^1 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile şi completarile ulterioare, precum şi a Instructiunilor privind procedura de solutionare a Cererii de înregistrare şi atestare a activitatii de distributie şi comercializare angro de bauturi alcoolice şi/sau produse din tutun.(M.O. nr. 258/2005);

O.U. G. nr. 28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata (M.O. nr. 75/2005);

H.G. nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (M.O. nr. 319/2003);

H.G. nr. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri în procesul de comercializare (M.O. nr. 522/2004). [1]

Legea 245/2004 Securitatea generala a produselor. Modificata 565/2004

CAPITOLUL I Domeniu de aplicare şi definitii

Art. 1. -(1) Prezenta lege are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piaţa sunt

sigure şi se aplica pentru toate produsele definite la art. 2 lit. a) numai în situatia în care nu exista prevederi legale specifice de securitate a produselor respective, care au acelaşi obiectiv cu acest act normativ.

(2) În cazul în care unele produse au reglementari specifice de securitate, prezenta lege se aplica numai pentru aspectele şi riscurile sau categoriile de riscuri care nu sunt prevazute de aceste reglementari, dupa cum urmeaza:

a) art. 2 lit. b) şi c) şi art. 3 nu se aplica acestor produse în privinta riscurilor sau categoriilor de riscuri prevazute de reglementarile specifice;

b) art. 4-16 se aplica în orice situatie, cu exceptia cazurilor în care exista reglementari specifice privind aspectele care intra sub incidenta acestor dispozitii.

Art. 2. - În sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel: a) produs - orice bun material cunoscut sub denumirea de produs, care, inclusiv în

cadrul unei prestari de servicii, este destinat consumatorilor sau este posibil, în conditii previzibile, sa fie utilizat de consumatori chiar daca nu le este destinat şi care este furnizat sau pus la dispozitie în cadrul unei activitati comerciale cu titlu oneros sau gratuit, fie ca este în stare noua, folosit sau reconditionat. Se excepteaza de la aplicarea prezentei legi produsele de ocazie care sunt furnizate ca antichitati sau ca produse care trebuie sa fie reparate ori reconditionate inainte de utilizarea lor, numai în cazul în care furnizorul informeaza în mod clar persoana careia ii furnizeaza produsul despre necesitatea acestei reparatii sau reconditionari;

b) produs sigur - orice produs care, în conditii normale sau rezonabil previzibile de utilizare, inclusiv de durata şi, dupa caz, de punere în functiune, de instalare şi de necesitati de întretinere, nu prezinta nici un risc sau numai riscuri minime compatibile cu utilizarea produsului şi considerate ca acceptabile şi corespunzatoare unui nivel ridicat de protectie a sanatatii şi securitatii consumatorilor, luandu-se în considerare în special:

1. caracteristicile produsului, în principal compozitia, ambalarea, conditiile de asamblare şi, dupa caz, de montaj şi de întretinere;

2. efectul asupra altor produse, în cazul în care utilizarea lui impreuna cu alte produse poate fi în mod rezonabil previzibila;

3. prezentarea produsului, etichetarea sa, orice avertizari şi instructiuni pentru utilizarea şi distrugerea lui, precum şi orice alta indicatie sau informatie referitoare la produs;

4. categoriile de consumatori expuse riscului în cazul utilizarii produsului, în particular copiii şi persoanele în varsta.

Posibilitatea obtinerii unor niveluri superioare de securitate sau de disponibilitate a altor produse prezentand un grad de risc mai scazut nu trebuie sa constituie un motiv suficient pentru considerarea unui produs ca fiind periculos;

c) produs periculos - orice produs care nu îndeplineste prevederile de la definitia "produsului sigur" de la lit. b);

d) risc grav - orice risc semnificativ, care necesita o interventie rapida din partea autoritatilor publice, inclusiv riscurile ale caror efecte nu sunt imediate;

e) producator: 1. fabricantul produsului, în cazul în care este stabilit în Romania sau într-un stat

membru al Uniunii Europene şi orice alta persoana care se prezinta ca producator prin aplicarea pe produs a numelui sau, a marcii sale sau a unui alt semn distinctiv ori persoana care reconditioneaza produsul;

2. reprezentantul producatorului, în cazul în care producatorul nu este stabilit în Romania sau într-un stat membru al Uniunii Europene, sau, în absenta unui reprezentant stabilit în Romania ori într-un stat membru al Uniunii Europene, importatorul produsului;

3. alti agenti economici din lantul de comercializare, în masura în care activitatile lor pot aduce atingere caracteristicilor de securitate a unui produs;

f) distribuitor - orice agent economic din lantul de comercializare, a carui activitate nu influenteaza caracteristicile de securitate a produsului;

g) returnare - modalitate referitoare la aducerea înapoi a unui produs periculos de catre consumator, pe care producatorul sau distribuitorul l-a furnizat deja consumatorului ori l-a pus la dispozitia sa;

h) retragere - orice masura luata în scopul de a impiedica distributia şi expunerea la comercializare, precum şi ofertarea unui produs periculos la consumatori.

CAPITOLUL II Obligaţia generala de securitate - criterii de evaluare a conformitatii

Art. 3. -(1) Producatorii sunt obligati sa puna pe piaţa numai produse sigure. (2) Un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de

dispozitiile legislatiei nationale atunci cand, în absenta prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului în cauza, el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia este comercializat, stabilite cu respectarea principiilor liberei circulatii a produselor şi serviciilor de piaţa şi care formuleaza cerintele de sanatate şi securitate pe care produsul trebuie sa le îndeplineasca pentru a fi comercializat.

(3) Un produs este considerat sigur din punct de vedere al riscurilor şi al categoriilor de riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este conform cu standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene, a caror referinta este publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Referintele acestor standarde nationale armonizate sunt publicate de catre Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO).

(4) În alte conditii decat cele avute în vedere la alin. (2), conformitatea unui produs cu cerinta securitatii generale a produselor poate fi evaluata luandu-se în considerare, daca exista:

a) standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene relevante, altele decat cele la care se face referire la alin. (2);

b) standardele stabilite în statul în care este comercializat produsul; c) orientarile în domeniul evaluarii securitatii produselor; d) codurile de bune practici în materie de securitate a produselor, în vigoare în sectorul

respectiv; e) stadiul prezent al cunostintelor stiintifice şi/sau tehnice; f) asteptarile rezonabile ale consumatorilor referitoare la securitatea generala a

produselor.

(5) Conformitatea unui produs cu criteriile care au în vedere garantarea obligatiei generale de securitate, în special cu prevederile alin. (2) şi (3), nu impiedica autoritatile competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea sa pe piaţa sau sa ceara retragerea de pe piaţa ori returnarea produsului, daca produsul se dovedeste periculos.

CAPITOLUL III Alte obligatii ale producatorilor şi obligatii ale distribuitorilor

Art. 4. -(1) În limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa asigure consumatorului informatiile

utile care ii permit sa evalueze riscurile inerente ale unui produs pe durata medie de utilizare sau pe o durata rezonabil previzibila, atunci cand acestea nu sunt imediat perceptibile de catre consumator, fara un avertisment corespunzator, precum şi sa previna astfel de riscuri. Prezenta unui astfel de avertisment nu exonereaza nici o persoana de îndeplinirea celorlalte obligatii prevazute de prezenta lege.

(2) În limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa adopte masuri proportionale cu caracteristicile produselor pe care le furnizeaza, care le permit:

a) sa fie informati de riscurile pe care aceste produse le-ar putea prezenta pentru consumatori;

b) sa poata întreprinde actiunile potrivite, inclusiv, daca este necesar, pentru a evita aceste riscuri, sa poata dispune retragerea de pe piaţa, avertizarea adecvata şi eficienta a consumatorilor, returnarea de la consumatori.

(3) Masurile prevazute la alin. (2) vor include: a) informarea, prin intermediul produsului sau al ambalajului, asupra identitatii şi

detaliilor privind producatorul, precum şi informarea asupra produsului sau, dupa caz, asupra lotului de produse din care face parte, cu exceptia cazurilor în care omisiunea acestei informatii este justificata.

Prin hotarare a Guvernului se va stabili lista produselor pentru care sunt obligatorii referinta produsului sau a lotului de produse, precum şi, dupa caz, modul de întrebuintare;

b) în cazul în care se considera necesar, realizarea de teste prin sondaj pe produsele comercializate, analizarea reclamatiilor şi, dupa caz, tinerea unui registru de reclamatii, precum şi informarea distribuitorilor de catre producator privind monitorizarea acestor produse.

(4) Masurile prevazute la alin. (2) lit. b) vor fi întreprinse voluntar sau la cererea autoritatilor competente, în conformitate cu art. 10 alin. (1) lit. f).

(5) Returnarea se face ca ultima modalitate de rezolvare, atunci cand celelalte actiuni nu sunt suficiente pentru prevenirea riscurilor implicate, în cazul în care producatorul considera necesar sau cand este obligat de catre autoritatea competenta sa ia aceasta masura. Masura de returnare se poate pune în aplicare în baza codurilor de buna conduita în domeniu, în cazul în care acestea exista.

Art. 5. -(1) Distribuitorii sunt obligati: a) sa actioneze cu atentia cuvenita pentru a contribui la respectarea cerintelor de

securitate aplicabile, în special sa nu distribuie produse despre care au cunostinta sau pe care ar fi trebuit sa le considere, pe baza informatiilor detinute şi în calitate de specialisti, neconforme cu aceste cerinte;

b) sa participe, în limitele activitatilor lor respective, la monitorizarea securitatii produselor puse pe piaţa, în special prin:

1. transmiterea informatiilor privind riscurile produselor; 2. pastrarea şi furnizarea documentelor necesare pentru a determina originea

produselor; 3. colaborarea la actiunile intreprinse de producatori şi de autoritatile competente

pentru evitarea riscurilor. În limitele activitatilor lor respective distribuitorii trebuie sa ia masuri care sa permita o

colaborare eficienta. (2) În cazul în care producatorii şi distribuitorii au cunostinta sau ar trebui sa cunoasca,

pe baza informatiilor pe care le poseda şi în calitate de specialisti, ca unele produse, pe care le-au pus pe piaţa sau care au fost furnizate într-un alt mod consumatorilor, prezinta pentru consumatori riscuri care sunt incompatibile cu cerintele de securitate generala, ei trebuie sa informeze imediat autoritatile competente, în conditiile stabilite în anexa nr. 1, precizand actiunile întreprinse în scopul de a preveni riscurile pentru consumatori.

(3) Producatorii şi distribuitorii, în limitele activitatilor lor, trebuie sa colaboreze cu autoritatile competente, la cererea acestora din urma, pentru actiunile intreprinse, în scopul evitarii riscurilor pe care le prezinta produsele pe care le furnizeaza sau le-au furnizat.

Procedurile ce trebuie urmate pentru o astfel de colaborare, inclusiv procedurile de dialog cu producatorii şi distribuitorii respectivi asupra problemelor legate de securitatea produselor, sunt stabilite de autoritatile competente.

CAPITOLUL IV Obligatii specifice şi responsabilitati Art. 6. -(1) Reglementarile specifice privind securitatea produselor se stabilesc prin hotarare a

Guvernului, la propunerea organelor sale de specialitate. (2) Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea

produselor cu cerintele generale de securitate stabileste prin norme procedurile privind aplicarea prezentei legi.

(3) În Romania autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate, constatarea contraventiilor, aplicarea sanctiunilor şi stabilirea masurilor complementare este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.

(4) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor poate colabora, conform atributiilor stabilite prin legislatia în vigoare, dupa caz, cu alte organe de specialitate cu atributii în supravegherea pietei, pentru a desfasura actiuni în aplicarea prezentei legi.

(5) Organele de politie sunt obligate sa acorde, la cerere, sprijinul necesar reprezentantilor imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, aflati în exercitiul functiunii sau, dupa caz, sa ii însoteasca.

(6) În scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate, sarcinile, atributiile, organizarea şi modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate se vor stabili, dupa caz, prin protocoale sau în cadrul Comitetului interministerial pentru supravegherea pietei produselor şi serviciilor şi protectia consumatorilor.

(7) Romania va informa Comisia Europeana referitor la sarcinile, atributiile, organizarea şi modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate stabilite în scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate.

CAPITOLUL V Sanctiuni Art. 7. - Încalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea civila,

disciplinara, contraventionala sau penala a celor vinovati. Art. 8. -(1) Constituie contraventii şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) încalcarea dispozitiilor art. 3 alin. (1), cu amenda de la 1.000 ron la 10.000 ron; b) încalcarea dispozitiilor art. 4 alin. (1), cu amenda de la 200 ron la 2.000 ron; c) încalcarea dispozitiilor art. 4 alin. (2), cu amenda de la 700 ron la 7.000 ron. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii

imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. Art. 9. - Contraventiilor prevazute la art. 8 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.

Art. 10. -(1) În sensul prezentei legi, în special al art. 5, autoritatea competenta pentru

supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa ia, dupa caz, una dintre urmatoarele masuri complementare:

a) pentru orice produs: 1. sa organizeze, chiar dupa punerea sa pe piaţa ca fiind sigur, verificari

corespunzatoare ale caracteristicilor sale de securitate, pe o scara adecvata, pana la stadiul de utilizare sau de consum;

2. sa solicite partilor interesate toate informatiile necesare; 3. sa preleveze mostre de produse spre a le supune analizelor referitoare la securitate; b) pentru orice produs care poate prezenta riscuri în anumite conditii: 1. sa solicite marcarea cu avertismente corespunzatoare privind riscurile pe care le

poate prezenta, redactate în mod clar, usor de înteles, lizibil şi inteligibil, în limba romana, fara a exclude prezentarea şi în alte limbi;

2. sa se asigure la punerea pe piaţa a unui produs de existenta unor conditii prealabile de securitate, astfel încat produsul rezultat sa fie sigur;

c) pentru orice produs care poate prezenta riscuri pentru anumite categorii de persoane, sa dispuna ca acestea sa fie avertizate în mod expres de acest risc, în timp util şi sub o forma corespunzatoare, inclusiv prin publicarea de avertismente speciale;

d) pentru orice produs care ar putea fi periculos, sa interzica temporar, pe perioada necesara diferitelor controale, verificari sau evaluari ale securitatii, ca acesta sa fie furnizat, propus pentru furnizare sau sa fie expus;

e) pentru orice produs periculos, sa interzica punerea sa pe piaţa şi sa stabileasca masurile însotitoare necesare pentru a asigura respectarea interdictiei;

f) pentru orice produs periculos existent deja pe piaţa: 1. sa dispuna sau sa organizeze retragerea sa efectiva şi imediata şi sa avertizeze

consumatorii cu privire la riscurile pe care le prezinta;

2. sa dispuna sau sa coordoneze ori, dupa caz, sa organizeze cu producatorii şi distribuitorii returnarea de la consumatori şi distrugerea sa în conditii corespunzatoare, prin grija şi pe cheltuiala agentului economic respectiv.

(2) În cazul în care autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri de tipul celor prevazute la alin. (1), în special cele mentionate la lit. d)-f), ea trebuie sa actioneze pentru respectarea principiilor liberei circulatii a produselor şi serviciilor pe piaţa, astfel încat sa puna în aplicare masuri proportionale cu gravitatea riscului şi luand în consideratie principiul precautiei. În cadrul acestor masuri Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sprijina actiunea voluntara a producatorilor şi distribuitorilor, în conformitate cu obligatiile care le revin în temeiul prezentei legi, în special al prevederilor cap. III, prin dezvoltarea de coduri de buna conduita. Daca este necesar, autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate organizeaza sau dispune masurile prevazute la alin. (1) lit. f), în cazul în care actiunea întreprinsa de producatori şi distribuitori în îndeplinirea obligatiilor lor este nesatisfacatoare sau insuficienta. Returnarea trebuie sa se faca conform prevederilor art. 4 alin. (5).

(3) În mod special, autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa întreprinda actiunile necesare pentru a aplica cu rapiditatea necesara masurile corespunzatoare, asa cum sunt cele prevazute la alin. (1) lit. b)-f), în cazul produselor care pun problema unui risc grav. Aceste circumstante trebuie sa fie determinate de autoritatea competenta, evaluandu-se, de la caz la caz, caracteristicile intrinseci ale produselor, în conformitate cu liniile directoare prevazute la pct. 11 din anexa nr. 2.

(4) Masurile care se dispun în temeiul prezentului articol de catre autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate sunt aplicabile, dupa caz:

a) producatorului; b) distribuitorilor, în limitele activitatilor lor, în special partii responsabile pentru prima

etapa a distribuirii produselor pe piaţa nationala; c) oricarei alte persoane, în cazul în care aceasta se dovedeste necesar, în vederea

colaborarii la actiunile întreprinse pentru a se evita riscuri care decurg dintr-un produs. Art. 11. -(1) Pentru a asigura o supraveghere eficienta a pietei, destinata garantarii unui nivel

ridicat de protectie a sanatatii şi securitatii consumatorilor, autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri pentru:

a) stabilirea, actualizarea periodica şi punerea în aplicare a unor programe sectoriale de supraveghere pe categorii de produse sau de riscuri, monitorizarea activitatilor de supraveghere, a constatarilor şi a rezultatelor acestor programe, coordonarea activitatilor de colaborare în Comitetul interministerial pentru supravegherea pietei produselor şi serviciilor şi protectia consumatorilor;

b) monitorizarea şi actualizarea cunostintelor stiintifice şi tehnice referitoare la securitatea produselor in Comisia pentru securitatea produselor;

c) examinarea şi evaluarea periodica a functionarii activitatilor de control şi a eficientei lor şi, daca este necesar, revizuirea abordarii şi organizarii actiunilor de supraveghere puse în aplicare.

(2) Reclamatiile consumatorilor şi ale partilor interesate referitoare la securitatea produselor şi activitatile corespunzatoare de supraveghere şi de control vor fi prezentate la oficiul teritorial pentru protectia consumatorilor. Reclamatiile privind securitatea produselor fac obiectul unei monitorizari corespunzatoare in cadrul oficiilor teritoriale pentru protectia consumatorilor, precum şi in cadrul autoritatii competente pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. Oficiile teritoriale pentru protectia consumatorilor informeaza in mod activ consumatorii şi celelalte parti interesate despre procedurile stabilite in acest scop.

Art. 12. - Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor participa ca punct national de contact in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor.

CAPITOLUL VI Schimburi de informatii şi situatii de interventie rapida

Art. 13. -(1) Procedurile pentru realizarea schimburilor de informatii şi pentru situatii de

interventie rapida privind produsele, asa cum sunt definite la art. 2 lit. a), care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor, liniile directoare, continutul şi formularul-tip al notificarilor, precum şi criteriile precise pentru a se determina conditiile pentru care notificarea este relevanta vor fi in conformitate cu prevederile stabilite in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor.

(2) Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate şi va include prevederi de confidentialitate a informatiei.

(3) In cazul in care Romania ia masuri care restrang punerea de produse pe piaţa sau impun retragerea ori returnarea lor, asa cum se prevede la art. 10 alin. (1) lit. b)-f), trebuie sa notifice aceste masuri Comisiei Europene, in masura in care o astfel de notificare nu este ceruta prin art. 17 sau printr-o legislatie comunitara specifica, precizand motivele pentru care le-a adoptat. Romania trebuie, de asemenea, sa informeze Comisia Europeana despre orice modificare sau ridicare a oricarei masuri de acest tip.

(4) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc sau nu pot depaşi teritoriul sau, trebuie sa procedeze la notificarea masurilor prevazute la alin. (1), in masura in care ele contin informatii care pot prezenta interes pentru celelalte state membre ale Uniunii Europene din punct de vedere al securitatii produselor, in special daca ele apar ca raspuns la un risc nou, inca nesemnalat in alte notificari.

CAPITOLUL VII Dispozitii finale

Art. 14. -(1) Informatiile cu privire la riscurile pe care le prezinta produsele pentru sanatatea şi

securitatea consumatorilor, de care dispune autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate, trebuie in general sa fie disponibile publicului, in conformitate cu cerintele de transparenta şi fara a prejudicia restrictiile necesare activitatilor de control şi investigare.

(2) Publicul trebuie sa aiba acces in special la informatiile privind identificarea produsului, natura riscului şi masurile luate.

(3) Reprezentantii autoritatilor competente sunt obligati sa nu divulge informatiile obtinute prin aplicarea prezentei legi, care, prin natura lor, intra sub incidenta secretului profesional in cazuri bine justificate.

(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), informatiile privind caracteristicile de securitate a produselor pot fi facute publice daca sunt impuse de circumstante, in scopul protectiei sanatatii şi securitatii consumatorilor.

(5) Protejarea secretului profesional nu trebuie sa impiedice diseminarea catre autoritatile competente a informatiilor necesare pentru a asigura eficacitatea activitatilor de control şi supraveghere a pietei. Autoritatile care primesc informatii ce intra sub incidenta secretului profesional trebuie sa asigure protejarea acestora.

Art. 15. - Aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta lege nu inlatura angajarea raspunderii civile a agentilor economici pentru pagubele generate de produsele cu defect, stabilita conform dispozitiilor legale in vigoare.

Art. 16. -(1) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi şi care implica restrictionarea

punerii pe piaţa a unui produs sau impune masura de retragere a sa ori de returnare de la consumatori trebuie sa fie motivata in mod corespunzator. Ea trebuie notificata, imediat ce este posibil, partii interesate şi trebuie sa indice caile legale de contestare, prevazute de dispozitiile legale in vigoare, şi termenele in care aceste actiuni de contestare trebuie sa fie introduse.

(2) Partile implicate trebuie sa işi poata prezenta punctul de vedere inainte de adoptarea masurii, ori de cate ori este posibil. Daca, datorita urgentei masurilor ce trebuie luate, nu a avut loc o consultare prealabila, aceasta trebuie sa fie efectuata intr-un termen rezonabil, dupa punerea in aplicare a masurii.

(3) Masurile care impun retragerea unui produs sau returnarea lui de la consumatori trebuie sa ia in considerare necesitatea de a incuraja distribuitorii, utilizatorii şi consumatorii sa contribuie la punerea in aplicare a acestor masuri.

(4) Orice masura luata de autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate şi care restrictioneaza punerea pe piaţa a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui de la consumatori poate face obiectul unei actiuni judecatoresti.

(5) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi şi care implica restrictionarea punerii pe piaţa a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui nu trebuie sa aduca prejudicii referitoare la evaluarea responsabilitatii partii careia ii este adresata, din punctul de vedere al prevederilor dreptului penal aplicabile cazului respectiv.

Art. 17. -(1) In cazul in care Romania adopta sau hotaraste sa adopte, sa recomande sau sa convina

cu producatorii şi distribuitorii, pe o baza voluntara ori obligatorie, masuri care au in vedere impiedicarea, limitarea sau impunerea de conditii specifice privind comercializarea sau eventuala utilizare pe teritoriul sau a unor produse din cauza unui risc grav, va notifica imediat Comisiei Europene prin sistemul RAPEX. Comisia Europeana trebuie, de asemenea, informata imediat despre modificarea sau retragerea oricarei masuri şi actiuni de acest fel.

(2) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc teritoriul sau, trebuie sa urmeze procedura prevazuta la art. 13, tinand cont de criteriile relevante propuse in liniile directoare prevazute la pct. 11 din anexa nr. 2.

(3) Romania, inainte de a adopta astfel de masuri sau de a intreprinde astfel de actiuni, poate sa comunice Comisiei Europene informatiile de care dispune cu privire la existenta unui risc grav.

(4) In cazul unui risc grav, Romania trebuie sa notifice Comisiei Europene actiunile voluntare prevazute la art. 4 şi 5, intreprinse de producatori şi distribuitori.

(5) Procedurile pentru aplicarea sistemului RAPEX şi liniile directoare pentru notificari sunt prevazute in anexa nr. 2.

(6) Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate şi va include prevederi de confidentialitate a informatiei, corespunzatoare celor care sunt aplicabile in statele membre ale Uniunii Europene.

Art. 18. -(1) Prezenta lege transpune Directiva nr. 2001/95/CE a Parlamentului European şi a

Consiliului Europei din 3 decembrie 2001, referitoare la securitatea generala a produselor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE), L11 din 15 ianuarie 2002.

(2) Romania ia toate masurile pentru a pune in aplicare hotararile prevazute la art. 13 din Directiva nr. 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 3 decembrie 2001, referitoare la securitatea generala a produselor, intr-un termen mai mic de 20 de zile, in afara de cazul in care aceste hotarari nu prevad un termen diferit.

(3) Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa aplice masurile prevazute la art. 17 şi sa dea partilor respective, in termen de o luna, posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere, informand Comisia Europeana despre acestea.

Art. 19. - Prezenta lege intra in vigoare la data de 1ianuarie 2005, cu exceptia art. 6 alin. (6), art. 13 alin. (3) şi (4), art. 17, art. 18 alin. (2) şi (3), pct. 2 din anexa nr. 1, pct. 1, 2, 4, 6-10 şi 13 din anexa nr. 2, care intra in vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, data la care se abroga prevederile art. 6 alin. (5), art. 13 alin. (1) şi (2), pct. 1 din anexa nr. 1 şi pct. 3 şi 12 din anexa nr. 2.

Art. 20. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integranta din prezenta lege. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art.

75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata. ANEXA Nr. 1 Obligatii privind informatii despre produsele neconforme cu obligaţia generala de

securitate,pe care producatorii şi distribuitorii sunt obligati sa le comunice autoritatilor competente .

1. Informatiile despre produsele puse pe piaţa sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor, prevazute la art. 4 alin. (3) din lege sau, dupa caz, de prevederi ale reglementarilor specifice referitoare la produsul respectiv, trebuie comunicate imediat punctului national de contact.

2. Informatiile prevazute la art. 4 alin. (3) din lege sau, dupa caz, de prevederi specifice ale reglementarilor comunitare referitoare la produsul considerat trebuie comunicate autoritatilor competente desemnate in acest scop in statele membre ale Uniunii Europene in care produsele in cauza au fost puse pe piaţa sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor.

3. In caz de riscuri grave, aceste informatii contin cel putin:

a) date care permit o identificare precisa a produsului sau a lotului de produse in discutie;

b) o descriere completa a riscului prezentat de produsele respective; c) toate informatiile disponibile, utile pentru a determina produsul; d) o descriere a actiunii intreprinse in scopul prevenirii riscurilor pentru consumatori.

ANEXA Nr. 2 PROCEDURI pentru aplicarea sistemului RAPEX şi liniile directoare pentru notificari 1. Sistemul RAPEX acopera produsele, asa cum sunt definite la art. 2 lit. a) din lege,

care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. Produsele farmaceutice prevazute in directivele 75/319/EEC şi 81/851/EEC sunt excluse din aria de aplicabilitate a RAPEX.

2. RAPEX vizeaza, in principal, realizarea unui schimb rapid de informatii la aparitia unui risc grav. Liniile directoare prevazute la pct. 11 definesc criterii precise pentru a identifica riscurile grave.

3. Punctul national de contact, prevazut la art. 12 din lege, trebuie sa detina o baza de date cuprinzand informatii privind produsele care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor, in special cele prevazute la art. 10 alin. (1) lit. d)-f) din lege, incluzand cel putin:

a) date care permit o identificare precisa a produsului; b) o descriere completa a riscului prezentat de produsul respectiv, continand o sinteza a

rezultatelor oricarui test sau oricarei analize şi a concluziilor lor, care permit evaluarea riscului; c) natura şi durata masurilor luate sau a actiunilor intreprinse ori, dupa caz, a masurilor

sau actiunilor hotarate; d) informatiile privind lanturile de comercializare şi distributia produsului, in particular

privind tarile destinatare. 4. Punctul national de contact care face notificarea in baza art. 17 din lege trebuie sa

ofere toate informatiile disponibile. In particular, notificarea contine informatiile mentionate in liniile directoare prevazute la pct. 11 şi cel putin:

a) date care permit o identificare precisa a produsului; b) o descriere completa a riscului prezentat de produsul respectiv, continand o sinteza a

rezultatelor oricarui test sau oricarei analize şi a concluziilor lor, care permit evaluarea riscului; c) natura şi durata masurilor luate sau a actiunilor intreprinse ori, dupa caz, a masurilor

sau actiunilor hotarate; d) informatiile privind lanturile de comercializare şi distributia produsului, in particular

privind tarile destinatare. 5. Aceste informatii trebuie transmise prin formularul-tip de notificare prevazut in acest

scop şi in modalitatile precizate in liniile directoare vizate la pct. 11. 6. In cazul in care masura notificata conform art. 13 sau 17 din lege vizeaza limitarea

comercializarii sau utilizarii unei substante ori a unui preparat chimic, Romania va furniza, in cele mai mici detalii, fie o sinteza, fie referintele datelor utile privind substanta sau preparatul considerat şi produsele de inlocuire cunoscute şi disponibile, atunci cand asemenea informatii sunt disponibile. Ea comunica, de asemenea, efectele asteptate ca urmare a masurii asupra securitatii consumatorilor, precum şi evaluarea riscului, efectuata in conformitate cu principiile generale ale evaluarii riscului substantelor chimice, prevazute la art. 10 paragraful 4 din Regulamentul (EEC) 793/93, in cazul unei substante existente, sau la art. 3 paragraful 2 din

Directiva 67/548/EEC, in cazul unei substante noi. Liniile directoare prevazute la pct. 11 definesc detaliile şi procedurile privind informatiile cerute in acest scop.

7. In cazul in care Romania a informat Comisia Europeana despre un risc grav, in conformitate cu art. 17 alin. (3) din lege, inainte de a hotari adoptarea unei masuri, trebuie sa indice Comisiei Europene, in termen de 5 zile, daca se confirma sau se modifica aceste informatii.

8. In cazul in care Comisia Europeana procedeaza la o ancheta din proprie initiativa privind verificarea conformitatii informatiilor cerute in cadrul RAPEX cu prevederile directivei şi apreciaza ca este necesar sa se evalueze securitatea produsului, Romania trebuie, pe cat posibil, sa furnizeze Comisiei Europene informatiile cerute.

9. In cazul in care primeste o notificare conform art. 17 din lege, Romania este obligata sa informeze Comisia Europeana, cel mai tarziu in termenul stabilit prin liniile directoare prevazute la pct. 11, despre elementele urmatoare:

a) daca produsul a fost comercializat pe teritoriul ei; b) masurile pe care le adopta privind produsul in chestiune, eventual cu privire la

propria ei situatie, comunicand pentru aceasta motivele, dintre care mai ales aprecierea diferita a riscului sau oricarei alte imprejurari speciale care justifica decizia ei, mai ales lipsa de masuri sau de supraveghere;

c) orice informatie complementara, pertinenta, pe care a obtinut-o privind riscul respectiv, inclusiv rezultatele testelor sau ale analizelor.

10. Romania informeaza imediat Comisia Europeana despre orice modificare sau despre orice ridicare a masurilor ori a actiunilor in chestiune.

11. Liniile directoare la care se face referire in lege sunt Liniile directoare privind administrarea RAPEX, stabilite şi actualizate regulat de Comisia Europeana. Liniile directoare propun criterii precise de notificare a masurilor a caror raza de actiune este limitata la teritoriul national şi tratamentul notificarilor privind riscurile pe care Romania le estimeaza ca nu depasesc teritoriul sau.

12. Responsabilitatea informatiilor cuprinse in baza de date şi a datelor furnizate in cadrul retelei de informatii europene a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor revine punctului national de contact.

13. Responsabilitatea informatiilor furnizate in notificarile transmise de Romania Comisiei Europene şi in sistemul RAPEX revine autoritatii competente pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate.[2]

HOTARIRE Nr. 394 din 8 iunie 1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici - persoane fizice sau juridice - in comercializarea produselor de foloşinta îndelungată, destinate consumatorilor

PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 122 din 19 iunie 1995 In temeiul art. 8 şi al art. 58 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 , privind protectia consumatorilor, aprobata şi modificata prin Legea nr. 11/ 1994, Guvernul Romaniei hotaraste:

ART. 1 In sensul prezentei hotariri, prin produse de folosinţa îndelungată se intelege produsele

sau piesele de schimb ale acestora, cuprinse in anexa la prezenta hotarire, care işi pastreaza caracteristicile calitative prescrise şi/ sau declarate, pe durata medie de utilizare.

ART. 2 Producatorii bunurilor de folosinţa îndelungată şi ai pieselor de schimb aferente sunt

garantie, a caror durata nu poate fi mai mica de 10% din durata medie de utilizare a produsului sau a pieselor de schimb respective.

ART. 3 Producatorii sunt obligati sa stabileasca, in documentele tehnice, normative şi sa declare,

in documentele de insotire a produselor in circuitul comercial, durata medie de utilizare a produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor.

ART. 4 Producatorii vor asigura unitatilor service autorizate documentatia de remedieri, catalogul

pieselor de schimb, lista utilajelor, dispozitivelor şi mijloacelor de masurare corespunzatoare, precum şi instruirea depanatorilor.

ART. 5 Producatorii au obligaţia de a asigura, atit pe durata de fabricatie, cit şi dupa incetarea

acesteia, pentru o perioada egala cu durata medie de utilizare, calculata de la data vinzarii ultimului lot de produse, direct sau prin terti abilitati, piesele de schimb aferente şi service-ul necesar produselor de folosinţa îndelungată.

ART. 6 Producatorii pieselor de schimb şi unitatile service pentru produsele de folosinţa

îndelungată sunt obligati sa obtina abilitarea de la producatorul produsului final. Abilitarea se va face dupa o procedura stabilita de producatorul produsului de folosinţa

îndelungată. Piesele de schimb vor fi fabricate şi omologate numai dupa documentatia tehnica a

fabricantului produsului de folosinţa îndelungată. ART. 7 Producatorii produselor de folosinţa îndelungată au obligaţia sa supravegheze respectarea

conditiilor in care au fost abilitati producatorii pieselor de schimb şi unitatile service. ART. 8 Certificatul de garantie ce va fi predat consumatorului trebuie sa mentioneze, dupa caz,

numarul certificatului de conformitate şi organismul care certifica sau numarul declaratiei de conformitate, sa fie semnat şi stampilat de producator şi de vinzator. Certificatul de garantie trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului, durata medie de utilizare, termenul de garantie, modalitatile de asigurare a garantiei (intretinere, reparare, inlocuire), inclusiv denumirea şi adresa unitatii specializate cu care exista incheiat contract de service, precum şi rubrici pentru evidenta activitatilor de service prestate asupra produsului respectiv.

ART. 9 Vinzatorul este obligat fata de consumator, iar producatorul fata de vinzator, pentru

produsele reclamate in cadrul termenului de garantie, sa asigure şi sa suporte toate cheltuielile pentru punerea in functiune, intretinerea, repararea sau inlocuirea acestora, precum şi cheltuielile de manipulare, diagnosticare, expertizare, montare, ambalare şi transport aferente.

Se excepteaza de la prevederile alineatului precedent, privind obligaţia vinzatorului de a asigura transportul produselor de folosinţa îndelungată, produsele cu o greutate bruta mai mica de 10 kg.

ART. 10 Vinzatorul este obligat sa asigure repararea sau inlocuirea gratuita a produselor de

folosinţa îndelungată, dupa expirarea termenului de garantie, in cazul in care defectiunea s-a

datorat unor vicii ascunse, confirmate prin expertize tehnice efectuate de un organism tehnic neutru, aparute in cadrul duratei medii de utilizare a acestora, caz in care cheltuielile aferente vor fi suportate de vinzator, fara a-l exonera de raspundere pe producator.

ART. 11 Vinzatorul care comercializeaza produse de folosinţa îndelungată are obligaţia sa faca

demonstratia de functionare şi sa explice modul de utilizare a acestora. ART. 12 Producatorul şi vinzatorul sunt exonerati de obligatiile lor privind garantia, daca

defectarea s-a produs din cauza nerespectarii de catre consumator a instructiunilor de instalare, punere in functiune, utilizare, intretinere, manipulare, transport şi depozitare, cuprinse in documentatia care insoteste produsul.

ART. 13 Durata termenului de garantie se prelungeste cu timpul scurs de la data la care

consumatorul a reclamat defectarea produsului şi pina la data repunerii acestuia in stare de functionare.

Prelungirea termenului de garantie se va inscrie in certificatul de garantie de catre unitatile service abilitate.

ART. 14 Produsele de folosinţa îndelungată defectate in termenul de garantie, atunci cind nu pot fi

reparate sau cind durata de nefunctionare din cauza deficientelor aparute in termenul de garantie depaseste 10% din termenul de garantie, la cererea consumatorului, vor fi inlocuite de vinzator sau acesta va restitui consumatorului contravaloarea actualizata a produsului respectiv.

Restituirea contravalorii actualizate a produsului se va face la cererea consumatorului şi in cazul unor defectiuni repetate (cel putin 3 defecte in prima jumatate a perioadei de garantie) sau in cazul defectarii produsului care a fost deja inlocuit.

ART. 15 Produsele de folosinţa îndelungată care inlocuiesc produsele defecte in cadrul termenului

de garantie vor beneficia de un nou termen de garantie, care curge de la data preschimbarii produsului.

ART. 16 Termenul de garantie curge de la data vinzarii produsului. Pentru bunurile de folosinţa îndelungată noi, obtinute prin tragere la sorti la tombole,

cistigate la concursuri, cistiguri la C.E.C., Loto-Prono şi similare, sau acordate cu reducere de pret ori gratuit de agentii economici, termenul de garantie curge de la data intrarii bunului respectiv in posesia cistigatorului.

ART. 17 La comercializarea produselor de folosinţa îndelungată se interzice impunerea, de catre

agentul economic, a altor clauze care contravin art. 13, 14, 15 şi 16 cu privire la acordarea garantiei, inlocuirea, remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezinta deficiente.

ART. 18 Produsele de folosinţa îndelungată, comercializate in regim de consignatie, provenite de

la persoane juridice, trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute la art. 2 - 16, asigurarea acestora fiind obligaţia persoanei juridice consignant.

ART. 19 Prestatorii vor asigura consumatorilor servicii de întretinere sau reparare a produselor de

folosinţa îndelungată numai pe baza de contract, care trebuie sa cuprinda toate elementele de identificare şi caracterizare necesare derularii corecte a acestor activitati.

Pentru produsele aflate in perioada de garantie, certificatul de garantie tine loc de contract, in care prestatorii vor face mentiunile cu privire la repararea sau intretinerea acestora.

ART. 20 Prestatorii de servicii au obligaţia de a utiliza, la efectuarea lucrarilor de service asupra

produselor de folosinţa îndelungată, numai piese de schimb insotite de documente de atestare a calitatii şi certificate de garantie acordate de producatorii acestora.

In cazul pieselor de schimb, prestatorii au obligaţia sa se asigure ca acestea sunt fabricate de agentii economici abilitati in acest scop de producatorii bunurilor de folosinţa îndelungată.

ART. 21 In sensul prezentei hotariri, importatorul are aceleaşi obligatii şi raspunderi ca şi

producatorul. ART. 22 Prestatorii de servicii sunt obligati sa acorde şi sa inscrie pe nota de comanda sau pe orice

alte acte termenul de garantie pentru lucrarile de service efectuate asupra produselor de folosinţa îndelungată, dupa cum urmeaza:

a) in cazul lucrarilor de service care impun utilizarea de piese de schimb, prestatorii de servicii vor acorda termene de garantie a caror durata va fi egala cu durata garantiei acordate de furnizorii pieselor de schimb respective;

b) in cazul lucrarilor de service care nu necesita utilizarea unor piese de schimb, prestatorii de servicii vor acorda obligatoriu garantie pentru lucrarile de service, care va fi de cel putin 3 luni.

ART. 23 Prestatorii de servicii au obligaţia de a afişa in unitate lista lucrarilor de service pe care le pot efectua asupra produselor de folosinţa îndelungată, cu mentionarea termenului de garantie, precum şi a tarifelor aferente.

ART. 24 Prestatorii de servicii au obligaţia sa efectueze operaţiunile de service asupra produselor

de folosinţa îndelungată aflate in perioada de garantie, in cel mult 10 zile de la data inregistrarii reclamatiei consumatorului.

ART. 25 Orice reclamatie a consumatorilor, facuta in cadrul termenului de garantie, in legatura cu

modul de efectuare a lucrarilor de service, nesolutionata de unitatea prestatoare in termen de 10 zile de la data inregistrarii, va fi adresata vinzatorului care a comercializat produsul sau, dupa caz, organului teritorial al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor.

ART. 26 Constituie contraventii nerespectarea dispozitiilor prezentei hotariri, daca nu au fost

savirşite in astfel de conditii incit sa fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) incalcarea prevederilor art. 4, 7, 8 şi 19, cu amenda de la 100.000 lei la 200.000 lei, pentru persoane fizice şi de la 200.000 lei la 400.000 lei, pentru persoane juridice;

b) incalcarea prevederilor art. 2, 3, 16, 17 şi 22, cu amenda de la 200.000 lei la 350.000 lei pentru persoane fizice şi de la 400.000 lei la 700.000 lei pentru persoane juridice;

c) incalcarea prevederilor art. 6 şi 20, cu amenda de la 350.000 lei la 500.000 lei pentru persoane fizice şi de la 700.000 lei la 1.000.000 lei pentru persoane juridice.

ART. 27 Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de

specialitate ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor şi ai oficiilor judetene şi al municipiului Bucuresti pentru protectia consumatorilor.

Contraventiilor prevazute la art. 26 le sunt aplicabile prevederile Legii nr . 32/1968 privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor.

ART. 28 Lista produselor de folosinţa îndelungată este prevazuta in anexa, care face parte

integranta din prezenta hotarire. Lista se revizuieste periodic şi se supune aprobarii Guvernului, dupa care se republica in

Monitorul Oficial al Romaniei. ART. 29 Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotariri, H.C.M. nr. 753/1965, precum şi orice alte

dispozitii contrare se abroga. ANEXA 1 LISTA produselor de folosinţa îndelungată destinate populatiei, a caror comercializare se

va face cu acordarea obligatorie a unui termen de garantie 1. Autovehicule (tractoare şi alte maşini agricole, autoturisme, motociclete , motorete,

scutere, barci cu motor, fotolii rulante şi biciclete cu motor etc.) . 2. Vehicule fara motor (rulote, remorci, vehicule hipo, biciclete, triciclete, fotolii rulante,

carucioare pentru copii, carucioare pentru bagaje etc.). 3. Aparate electrice pentru uz casnic şi pentru scopuri similare (maşini de spalat rufe,

frigidere şi congelatoare, maşini de cusut sau tricotat, aspiratoare, maşini de spalat vase, aparate de climatizare, calorifere, radiatoare, ventilatoare, maşini de gatit, cuptoare cu microunde, hote de bucatarie, roboti de bucatarie, aparate de macinat cafea, boilere, electropompe, maşini de scris, uscatoare de par, aparate de tuns sau de ras, aparate de ingrijire a pielii sau de masaj, fiare de calcat etc.).

4. Aparate electronice audiovizuale (aparate de radio, televizoare, aparate video de redare şi inregistrare, casetofoane, magnetofoane, camere video, pickup-uri, aparate audio de redare CD, combine audio şi video, amplificatoare, egalizatoare, orgi de lumini, stabilizatoare de tensiune, antene etc.).

5. Tehnica de calcul (maşini de calculat electrice, calculatoare electronice ). 6. Aparatura pentru comunicatii (telefoane, aparate telex sau fax, antene etc.). 7. Instrumente muzicale clasice sau electronice, aparate de fotografiat şi de marit, aparate

de filmat, aparate de proiectie. 8. Aparate de incalzit şi de gatit cu combustibili gazoşi, lichizi sau solizi (maşini de

incalzit şi/sau de gatit, cazane sau boilere de incalzit apa, radiatoare etc.). 9. Ceasornice mecanice, electrice sau electronice. 10. Jucarii mecanice, electrice sau electronice. 11. Mobilier, articole sportive şi instrumente muzicale din lemn. 12. Aparatura medicala de uz personal. 13. Alte produse de uz casnic şi gospodaresc (maşini de scis mecanice, maşini de cusut

sau de tricotat mecanice, maşini de gaurit, cintare şi balante, pompe de stropit tip vermorel, unelte agricole şi de gradinarit).

14. Subansambluri şi piese de schimb aferente produselor de folosinţa îndelungată mentionate in prezenta anexa.[3]

Hotararea 1219 din 29 noiembrie 2000 (Hotararea 1219/2000) privind unele masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto, altele decat cele care pot afecta şiguranta circulatiei şi/sau protectia mediului .

Publicat in Monitorul Oficial 644 din 11 decembrie 2000 (M. Of. 644/2000) In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei şi ale art. 8 din Ordonanta

Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata, cu modificarile şi completarile ulterioare, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1. - Piesele de schimb auto, echipamentele şi subansamblurile auto, denumite in continuare piese de schimb auto, fabricate in Romania sau importate, altele decat cele care pot afecta siguranta circulatiei şi/sau protectia mediului, se pot comercializa numai daca sunt validate de constructorul de vehicul rutier caruia ii sunt destinate sau daca sunt certificate/omologate conform prevederilor prezentei hotarari.

Art. 2. - In sensul prezentei hotarari urmatorii termeni sunt definiti astfel: a) piesa de schimb auto reprezintă acea componenta care se poate monta in locul piesei

de origine; b) piesa de schimb de origine reprezintă acea componenta auto validata de producatorul

de vehicul caruia ii este destinata şi care este comercializata sub controlul acestuia; c) validarea unei piese de schimb auto reprezintă o atestare scrisa, eliberata de

producatorii vehiculelor rutiere, bazata pe examinare şi dovezi obiective, care confirma indeplinirea conditiilor prevazute pentru o anumita utilizare;

d) interschimbabilitatea reprezintă proprietatea unor piese care indeplinesc aceeaşi functie de a putea fi inlocuite una cu cealalta. Aceasta proprietate se asigura prin stabilirea corecta a dimensiunilor, formelor, materialelor, prin respectarea limitelor de toleranta, a caracteristicilor fizico-mecanice şi chimice, permitand inlocuirea pieselor uzate sau avariate cu altele noi.

Art. 3. -(1) Pentru a putea fi protejate impotriva fabricarii neautorizate desenele şi modelele

industriale ale pieselor de schimb auto se inregistreaza, conform prevederilor legale, la Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci.

(2) Producatorii de vehicule rutiere şi piese de schimb auto sau reprezentantii legali ai acestora notifica obtinerea certificatelor de inregistrare prevazute la alin. (1) la Regia Autonoma "Registrul Auto Roman", denumita in continuare Registrul Auto Roman.

(3) Registrul Auto Roman şi Oficiul pentru Protectia Consumatorilor nu raspund pentru lipsa notificarii prevazute la alin. (2).

Art. 4. -(1) Se interzice fabricarea şi/sau comercializarea de piese de schimb auto in urmatoarele

situatii: a) prin reproducerea, fara drept, a desenului sau a modelului industrial; b) fara acordul titularului certificatului de inregistrare a desenului sau a modelului

industrial, pe perioada de valabilitate a acestuia.

Art. 5. -(1) Prin validare producatorii vehiculelor rutiere pot acorda aprobari de fabricare şi

comercializare pentru piesele de schimb auto destinate vehiculelor pe care le fabrica sau pe care le-au avut in fabricatie.

(2) Raspunderea pentru calitatea produsului comercializat conform alin. (1) revine in mod solidar atat producatorilor de vehicule rutiere, cat şi producatorilor de piese de schimb auto.

(3) In termen de 3 zile lucratoare de la retragerea validarii prevazute la alin. (1) producatorii de vehicule rutiere sau reprezentantii autorizati ai acestora comunica Registrului Auto Roman şi Oficiului pentru Protectia Consumatorilor retragerea validarii.

(4) La solicitarea scrisa a Registrului Auto Roman şi a Oficiului pentru Protectia Consumatorilor producatorul de vehicule rutiere sau reprezentantii autorizati ai acestora comunica, in termen de 30 de zile de la data solicitarii, lista cuprinzand piesele de schimb de origine şi cele validate.

Art. 6. - La calculul intervalului de timp in care producatorul de vehicul rutier este obligat sa asigure piese de schimb se va avea in vedere ca durata medie de utilizare a vehiculelor rutiere noi, comercializate pe teritoriul Romaniei de producatori, importatori sau reprezentantii autorizati ai acestora, persoane juridice, trebuie sa fie de cel putin 8 ani.

Art. 7. - In cazurile in care desenele sau modelele industriale nu sunt protejate prin procedurile legale, producatorul vehiculului rutier şi-a incetat activitatea, perioada in care producatorul de vehicul rutier este obligat sa asigure pe piaţa piese de schimb auto a expirat, in alte cazuri stabilite prin reglementarile Ministerului Transporturilor, piesele de schimb auto se pot comercializa numai daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) functioneaza conform destinatiei precizate in documentatia de referinta sau indicatiilor de pe ambalaj;

b) asigura capacitatea de inlocuire cu piesa de origine sau cu cea validata de constructorul de vehicul rutier;

c) sunt certificate/omologate de Registrul Auto Roman sau de organisme de certificare a produselor acreditate de organismul national de acreditare şi autorizate de Registrul Auto Roman;

d) sunt marcate, suplimentar fata de etichetele cerute de legislatie şi de procedurile de certificare/omologare, cu un marcaj special de secretizare pus la dispozitie solicitantilor prin grija Registrului Auto Roman.

Art. 8. -(1) Se accepta comercializarea pe baza unei declaratii pe propria raspundere a

producatorului pieselor de schimb auto, in urmatoarele situatii: a) producatorul de vehicul rutier nu este inregistrat la Registrul Comerţului din

Romania, conform prevederilor legale in vigoare; b) producatorul de vehicul rutier nu are reprezentant autorizat in Romania; c) producatorul de vehicul rutier sau reprezentantul sau autorizat confirma in scris ca nu

sunt disponibile documentatii tehnice şi/sau piese de schimb de origine pe baza carora sa se materializeze procedurile de certificare/omologare prevazute la art. 7 lit. c).

(2) In situatiile prevazute la alin. (1) declaratia pe propria raspundere se va pastra in mod obligatoriu de producator sau de importator şi va insoti permanent certificatul de garantie predat consumatorului.

(3) Declaratia pe propria raspundere prevazuta la alin. (1) se completeaza conform modelului aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 168/1997 privind regimul produselor şi

serviciilor care pot pune in pericol viata, sanatatea, securitatea muncii şi protectia mediului inconjurator. Datele solicitate prin formularul aprobat al declaratiei de conformitate trebuie sa fie inscrise complet, clar, explicit şi fara ambiguitati.

Art. 9. -(1) La cererea Registrului Auto Roman sau a Oficiului pentru Protectia Consumatorilor

agentul economic care se prevaleaza de declaratia de conformitate prevazuta la art. 8 este obligat sa puna la dispozitie acestora, in termen de 30 de zile lucratoare de la solicitare, documentul tehnic normativ care a stat la baza eliberarii declaratiei de conformitate.

(2) Certificarea prin declaratie de conformitate inceteaza in urmatoarele cazuri: a) agentul economic nu transmite documentatia tehnica normativa in termenul stabilit la

alin. (1); b) se dovedeste ca declaratia de conformitate nu corespunde realitatii, documentul

tehnic normativ fiind insuficient pentru descrierea caracteristicilor tehnice esentiale ale produsului;

c) produsele cuprinse in declaratia de conformitate nu realizeaza nivelul calitativ şi de performanta declarat, caz in care agentul economic este obligat sa achite contravaloarea expertizei tehnice.

(3) In cazurile descrise mai sus, daca fapta nu este considerata, potrivit legii penale, infractiune, sunt aplicabile sanctiunile pentru comercializarea pieselor de schimb necertificate/neomologate, stabilite prin prezenta hotarare.

Art. 10. - Pentru respectarea conditiilor tehnice şi de calitate certificarea din partea unui organism de certificare sau validarea din partea unui producator de vehicul rutier implica in mod obligatoriu supravegherea de catre acestia a producatorilor de piese de schimb auto.

Art. 11. -(1) Nerespectarea dispozitiilor art. 1, ale art. 7 lit. c) şi d), art. 8 şi ale art. 9 constituie

contraventii in masura in care, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni şi se sanctioneaza conform Ordonantei Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata, cu modificarile şi completarile ulterioare.

Art. 12. - Contraventiile prevazute la art. 11 se constata şi se sanctioneaza de personalul Oficiului pentru Protectia Consumatorilor.

Art. 13. - Prevederile prezentei hotarari se aplica: a) de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pentru piesele de

schimb care dispun de protectia desenului sau modelului industrial; b) in termen de 180 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei,

Partea I, pentru celelalte piese de schimb. Art. 14. - Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga dispozitiile referitoare

la piesele de schimb auto prevazute in art. 6 din Hotararea Guvernului nr. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici - persoane fizice sau juridice - in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată, destinate consumatorilor, astfel cum a fost modificat prin Hotararea Guvernului nr. 786/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 19 iunie 1995.[4]

Legea 449 din 12 noiembrie 2003 (Legea 449/2003) privind vânzarea produselor şi garantiile asociate acestora Publicat in Monitorul Oficial 812 din 18 noiembrie 2003 (M. Of. 812/2003) Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza aspecte privind vânzarea produselor, inclusiv a

celor executate la comanda, şi garantiile asociate acestora, in vederea asigurarii protectiei consumatorului.

Art. 2. - In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel: a) consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii,

care cumpara, dobandeste, utilizeaza ori consuma produse in afara activitatii sale profesionale sau comerciale, dar care actioneaza in contractele aflate sub incidenta prezentei legi;

b) produs - bun material mobil a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea individuala ori colectiva. Nu intra sub incidenta prevederilor prezentei legi bunurile vandute in urma confiscarilor, in cadrul procedurii de executare silita sau pe baza unui alt act emis de autoritatile judecatoresti, apa şi gazele care nu sunt ambalate intr-un volum limitat sau intr-o cantitate fixa şi energia electrica;

c) vanzator - persoana fizica sau juridica autorizata, care, in cadrul activitatii sale, comercializeaza produse in conditiile unui contract incheiat cu consumatorul;

d) producator: 1. agentul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs; 2. agentul economic care fabrica materia prima; 3. agentul economic care işi aplica denumirea, marca sau un alt semn distinctiv pe

produs; 4. agentul economic care reconditioneaza produsul; 5. agentul economic sau distribuitorul care modifica, prin activitatea sa, caracteristicile

produsului; 6. reprezentantul inregistrat in Romania al unui agent economic care nu işi are sediul in

Romania sau, in cazul inexistentei acestuia, importatorul produsului; 7. agentul economic care importa produse in vederea realizarii ulterioare a unei

operaţiuni de vânzare, inchiriere, leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerilor;

8. distribuitorul produsului importat, in cazul in care nu se cunoaste importatorul, chiar daca producatorul este mentionat;

9. distribuitorul produsului, in cazul in care importatorul nu poate fi identificat, daca nu informeaza persoana prejudiciata, in termen de 30 de zile de la cererea acesteia, asupra identitatii importatorului;

e) garantie - orice angajament asumat de vanzator sau producator fata de consumator, fara solicitarea unor costuri suplimentare, de restituire a pretului platit de consumator, de reparare sau de inlocuire a produsului cumparat, daca acesta nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile referitoare la garantie sau in publicitatea aferenta;

f) reparare - aducerea produsului care nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile de garantie sau in publicitatea aferenta, la specificatiile prevazute in contractul de vânzare-cumparare.

Art. 3. - Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi produsele folosite care sunt vandute prin procedura licitatiei publice, la care consumatorul are posibilitatea sa participe personal.

Art. 4. - Intra sunt incidenta prevederilor prezentei legi şi produsele care vor fi achizitionate pe baza unui contract de vânzare de produse ce urmeaza a fi fabricate sau prelucrate.

CAPITOLUL II Conformitatea produselor cu specificatiile cuprinse in contractul de vânzare-cumparare Art. 5. -(1) Vanzatorul este obligat sa livreze consumatorului produse care sunt in conformitate

cu contractul de vânzare-cumparare. (2) Se considera ca produsele sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare

daca: a) corespund descrierii facute de vanzator şi au aceleaşi calitati ca şi produsele pe care

vanzatorul le-a prezentat consumatorului ca mostra sau model; b) corespund oricarui scop specific solicitat de catre consumator, scop facut cunoscut

vanzatorului şi acceptat de acesta la incheierea contractului de vânzare-cumparare; c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate in mod normal produsele de acelaşi

tip; d) fiind de acelaşi tip, prezinta parametri de calitate şi performante normale, la care

consumatorul se poate astepta in mod rezonabil, date fiind natura produsului şi declaratiile publice privind caracteristicile concrete ale acestuia, facute de vanzator, de producator sau de reprezentantul acestuia, in special prin publicitate sau prin inscriere pe eticheta produsului.

Art. 6. - Nu se considera a fi lipsa de conformitate daca in momentul incheierii contractului de vânzare-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea, in mod rezonabil, sa nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de conformitate işi are originea in materialele furnizate de consumator.

Art. 7. - Vanzatorul nu este raspunzator de declaratiile publice prevazute la art. 5 alin. (2) lit. d), in oricare dintre urmatoarele situatii, daca probeaza ca:

a) nu a cunoscut şi nu ar fi putut, in mod rezonabil, sa cunoasca declaratiile in cauza; b) declaratia fusese corectata la momentul incheierii contractului de vânzare-

cumparare; c) decizia de a cumpara produsul nu putea fi influentata de declaratiile publice in cauza. Art. 8. -(1) Orice lipsa a conformitatii rezultata dintr-o instalare incorecta a produselor va fi

considerata echivalenta cu o lipsa a conformitatii produselor, daca instalarea face parte din contractul de vânzare a produselor şi produsele au fost instalate de vanzator sau pe raspunderea sa.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica şi in cazul in care produsul destinat a fi instalat de consumator este instalat de acesta şi instalarea incorecta este datorata unei deficiente in instructiunile de instalare.

CAPITOLUL III Drepturile consumatorului Art. 9. - Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a

conformitatii existenta la momentul cand au fost livrate produsele.

Art. 10. - In cazul lipsei conformitatii, consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la conformitate, fara plata, prin reparare sau inlocuire, in functie de optiunea consumatorului, conform art. 11, sau sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori de rezolutiunea contractului privind acele produse, in conditiile art. 13 şi 14.

Art. 11. -(1) In cazul lipsei conformitatii, consumatorul are dreptul de a solicita vanzatorului, ca

masura reparatorie, inlocuirea sau repararea produsului in functie de optiunea sa, in fiecare caz fara plata, cu exceptia situatiei in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata.

(2) O masura reparatorie va fi considerata ca disproportionata, daca ea impune vanzatorului costuri care sunt nerezonabile in comparatie cu cealalta masura reparatorie, luandu-se in considerare:

a) valoarea pe care ar fi avut-o produsele daca nu ar fi existat lipsa de conformitate; b) importanta lipsei de conformitate; c) daca cealalta masura reparatorie ar putea fi realizata fara un inconvenient

semnificativ pentru consumator. (3) O masura reparatorie va fi considerata ca imposibila daca vanzatorul nu are un

produs identic pentru inlocuire. (4) Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade

rezonabile de timp, stabilita de comun acord intre vanzator şi consumator, şi fara nici un inconvenient semnificativ pentru consumator, luandu-se in considerare natura produselor şi scopul pentru care acesta a solicitat produsele.

Art. 12. - Termenul fara plata, prevazut la art. 10 şi 11, se refera la costurile necesare aducerii produselor la conformitate, inclusiv costurile postale, manopera şi materialele.

Art. 13. - Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului in oricare dintre urmatoarele cazuri:

a) daca nu beneficiaza nici de repararea, nici de inlocuirea produsului; b) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp rezonabila; c) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie, conform art. 11 alin. (4), fara

inconveniente semnificative pentru consumator. Art. 14. -(1) Consumatorul nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului, daca lipsa

conformitatii este minora. (2) Stabilirea neconformitatii şi a gradului de gravitate a acesteia se face conform

prevederilor standardelor nationale SR ISO 3951/1998 şi ale altor acte normative referitoare la neconformitati.

CAPITOLUL IV Actiunea in regres Art. 15. - Daca vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru lipsa de

conformitate rezultata dintr-o actiune sau dintr-o omisiune a producatorului ori a unui agent economic din acelaşi lant contractual, vanzatorul are dreptul de a se indrepta impotriva celui responsabil de lipsa de conformitate, in conditiile legii.

CAPITOLUL V Termene Art. 16. - Raspunderea vanzatorului, conform prevederilor art. 9-14, este angajata daca

lipsa de conformitate apare intr-un termen de 2 ani, calculat de la livrarea produsului.

Art. 17. - Consumatorul trebuie sa informeze vanzatorul despre lipsa de conformitate in termen de doua luni de la data la care a constatat-o.

Art. 18. - Pana la proba contrara, lipsa de conformitate aparuta in termen de 6 luni de la livrarea produsului se prezuma ca a existat la momentul livrarii acestuia, cu exceptia cazurilor in care prezumtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conformitate.

CAPITOLUL VI Garantii Art. 19. - Garantia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru ofertant, in

conditiile specificate in declaratiile referitoare la garantie şi in publicitatea aferenta. Art. 20. -(1) Garantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la drepturile conferite prin lege

consumatorului şi sa ateste in mod clar ca aceste drepturi nu sunt afectate prin garantia oferita. (2) Garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului, termenul de

garantie, modalitatile de asigurare a garantiei - intretinere, reparare, inlocuire -, inclusiv denumirea şi adresa vanzatorului şi ale unitatii specializate de service.

(3) Garantia trebuie redactata in termeni simpli şi usor de inteles. Art. 21. -(1) La cererea consumatorului garantia va fi oferita in scris sau pe orice alt suport durabil,

disponibil şi accesibil acestuia. (2) In cazul in care garantia nu respecta prevederile alin. (1) şi ale art. 20, valabilitatea

acesteia nu este afectata, consumatorul avand dreptul de a solicita vanzatorului indeplinirea conditiilor incluse in declaratiile referitoare la garantie.

Art. 22. -(1) Clauzele contractuale sau intelegerile incheiate intre vanzator şi consumator inainte ca

lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de consumator şi comunicata vanzatorului, care limiteaza sau inlatura, direct ori indirect, drepturile consumatorului prevazute de prezenta lege, sunt nule de drept.

(2) In cazul produselor folosite, consumatorul şi vanzatorul pot conveni reducerea termenului prevazut la art. 16, dar nu la mai putin de un an de la data livrarii produsului.

CAPITOLUL VII Sanctiuni Art. 23. -(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) nerespectarea prevederilor art. 20 şi 21, cu amenda de la 1.000 ron la 2.000 ron; b) nerespectarea prevederilor art. 9 şi 19, cu amenda de la 5.000 ron la 25.000 ron. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii

imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. Art. 24. - Contraventiilor prevazute la art. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.

CAPITOLUL VIII Dispozitii tranzitorii şi finale Art. 25. - Drepturile consumatorilor prevazute de prezenta lege sunt exercitate fara a

aduce atingere altor drepturi pe care consumatorul le poate invoca conform celorlalte prevederi legale care reglementeaza raspunderea contractuala sau necontractuala.

Art. 26. -(1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga: a) art. 14 alin. 1 şi art. 20 alin. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind

protectia consumatorului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 23 martie 1994, cu modificarile şi completarile ulterioare;

b) Hotararea Guvernului nr. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici - persoane fizice sau juridice - in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 10 din 27 ianuarie 1997, cu modificarile ulterioare;

c) Hotararea Guvernului nr. 665/1995 privind inlocuirea, remedierea sau restituirea contravalorii produselor care reprezintă deficiente de calitate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 206 din 6 septembrie 1995, cu modificarile ulterioare.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 2 octombrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 21 octombrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei. [5]

Legea 449 (r. 1) din 12 noiembrie 2003 (Legea 449/2003) privind vânzarea produselor şi garantiile asociate acestora. Actul include modificările din următoarele acte:

- O.U.G. nr. 174/2008 publicată în MOF nr. 795 din 27/11/2008.

Publicat in Monitorul Oficial 347 din 6 mai 2008 (M. Of. 347/2008)

CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza aspecte privind vânzarea produselor, inclusiv a

celor executate la comanda, şi garantiile asociate acestora, in vederea asigurarii protectiei consumatorului.

Art. 2. - In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel: a) consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii,

care, in cadrul contractelor care intra sub incidenta prezentei legi, actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale;

b) produs - bun material mobil a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea individuala ori colectiva. Nu intra sub incidenta prevederilor prezentei legi bunurile vandute in urma confiscarilor, in cadrul procedurii de executare silita sau pe baza unui alt act emis de autoritatile judecatoresti, apa şi gazele care nu sunt ambalate intr-un volum limitat sau intr-o cantitate fixa şi energia electrica;

c) vanzator - persoana fizica sau juridica autorizata, care, in cadrul activitatii sale, comercializeaza produse in conditiile unui contract incheiat cu consumatorul;

d) producator: 1. operatorul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs; 2. operatorul economic care fabrica materia prima; 3. operatorul economic care işi aplica denumirea, marca sau un alt semn distinctiv pe

produs; 4. operatorul economic care reconditioneaza produsul;

5. operatorul economic sau distribuitorul care modifica, prin activitatea sa, caracteristicile produsului;

6. reprezentantul inregistrat in Romania al unui operator economic care nu işi are sediul in Romania sau, in cazul inexistentei acestuia, importatorul produsului;

7. operatorul economic care importa produse in vederea realizarii ulterioare a unei operaţiuni de vânzare, inchiriere, leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerilor;

8. distribuitorul produsului importat, in cazul in care nu se cunoaste importatorul, chiar daca producatorul este mentionat;

9. distribuitorul produsului, in cazul in care importatorul nu poate fi identificat, daca nu informeaza persoana prejudiciata, in termen de 30 de zile de la cererea acesteia, asupra identitatii importatorului;

e) garantie - orice angajament asumat de vanzator sau producator fata de consumator, fara solicitarea unor costuri suplimentare, de restituire a pretului platit de consumator, de reparare sau de inlocuire a produsului cumparat, daca acesta nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile referitoare la garantie sau in publicitatea aferenta;

f) reparare - aducerea produsului care nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile de garantie sau in publicitatea aferenta, la specificatiile prevazute in contractul de vânzare-cumparare.

Art. 3. - Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi produsele folosite care sunt vandute prin procedura licitatiei publice, la care consumatorul are posibilitatea sa participe personal.

Art. 4. - Intra sub incidenta prevederilor prezentei legi şi produsele care vor fi achizitionate pe baza unui contract de vânzare de produse ce urmeaza a fi fabricate sau prelucrate.

CAPITOLUL II Conformitatea produselor cu specificatiile cuprinse in contractual de vânzare-cumparare Art. 5. -(1) Vanzatorul este obligat sa livreze consumatorului produse care sunt in conformitate

cu contractul de vânzare-cumparare. (2) Se considera ca produsele sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare

daca: a) corespund descrierii facute de vanzator şi au aceleaşi calitati ca şi produsele pe care

vanzatorul le-a prezentat consumatorului ca mostra sau model; b) corespund oricarui scop specific solicitat de catre consumator, scop facut cunoscut

vanzatorului şi acceptat de acesta la incheierea contractului de vânzare-cumparare; c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate in mod normal produsele de acelaşi

tip; d) fiind de acelaşi tip, prezinta parametri de calitate şi performante normale, la care

consumatorul se poate astepta in mod rezonabil, date fiind natura produsului şi declaratiile publice privind caracteristicile concrete ale acestuia, facute de vanzator, de producator sau de reprezentantul acestuia, in special prin publicitate sau prin inscriere pe eticheta produsului.

Art. 6. - Nu se considera a fi lipsa de conformitate daca in momentul incheierii contractului de vânzare-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea, in mod rezonabil, sa nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de conformitate işi are originea in materialele furnizate de consumator.

Art. 7. - Vanzatorul nu este raspunzator de declaratiile publice prevazute la art. 5 alin. (2) lit. d), in oricare dintre urmatoarele situatii, daca probeaza ca:

a) nu a cunoscut şi nu ar fi putut, in mod rezonabil, sa cunoasca declaratiile in cauza; b) declaratia fusese corectata la momentul incheierii contractului de vânzare-

cumparare; c) decizia de a cumpara produsul nu putea fi influentata de declaratiile publice in cauza. Art. 8. -(1) Orice lipsa a conformitatii rezultata dintr-o instalare incorecta a produselor va fi

considerata echivalenta cu o lipsa a conformitatii produselor, daca instalarea face parte din contractul de vânzare a produselor şi produsele au fost instalate de vanzator sau pe raspunderea sa.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica şi in cazul in care produsul destinat a fi instalat de consumator este instalat de acesta şi instalarea incorecta este datorata unei deficiente in instructiunile de instalare.

CAPITOLUL III Drepturile consumatorului Art. 9. - Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a

conformitatii existenta la momentul cand au fost livrate produsele. Art. 10. - In cazul lipsei conformitatii, consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele

la conformitate, fara plata, prin reparare sau inlocuire, in functie de optiunea consumatorului, conform art. 11, sau sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori de rezolutiunea contractului privind acele produse, in conditiile art. 13 şi 14.

Art. 11. -(1) In cazul lipsei conformitatii, consumatorul are dreptul de a solicita vanzatorului, ca

masura reparatorie, inlocuirea sau repararea produsului in functie de optiunea sa, in fiecare caz fara plata, cu exceptia situatiei in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata.

(2) O masura reparatorie va fi considerata ca disproportionata, daca ea impune vanzatorului costuri care sunt nerezonabile in comparatie cu cealalta masura reparatorie, luandu-se in considerare:

a) valoarea pe care ar fi avut-o produsele daca nu ar fi existat lipsa de conformitate; b) importanta lipsei de conformitate; c) daca cealalta masura reparatorie ar putea fi realizata fara un inconvenient

semnificativ pentru consumator. (3) O masura reparatorie va fi considerata ca imposibila daca vanzatorul nu are un

produs identic pentru inlocuire. (4) Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade

rezonabile de timp, stabilita de comun acord intre vanzator şi consumator, şi fara niciun inconvenient semnificativ pentru consumator, luandu-se in considerare natura produselor şi scopul pentru care acesta a solicitat produsele.

Art. 12. - Termenul fara plata, prevazut la art. 10 şi 11, se refera la costurile necesare aducerii produselor la conformitate, inclusiv costurile postale, manopera şi materialele.

Art. 13. - Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului in oricare dintre urmatoarele cazuri:

a) daca nu beneficiaza nici de repararea, nici de inlocuirea produsului; b) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp rezonabila;

c) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie, conform art. 11 alin. (4), fara inconveniente semnificative pentru consumator.

Art. 14. - Consumatorul nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului, daca lipsa conformitatii este minora.

CAPITOLUL IV Actiunea in regres Art. 15. - Daca vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru lipsa de

conformitate rezultata dintr-o actiune sau dintr-o omisiune a producatorului ori a unui operator economic din acelaşi lant contractual, vanzatorul are dreptul de a se indrepta impotriva celui responsabil de lipsa de conformitate, in conditiile legii.

CAPITOLUL V Termene Art. 16. - Raspunderea vanzatorului, conform prevederilor art. 9-14, este angajata daca

lipsa de conformitate apare intr-un termen de 2 ani, calculat de la livrarea produsului. Art. 17. - Consumatorul trebuie sa informeze vanzatorul despre lipsa de conformitate in

termen de doua luni de la data la care a constatat-o. Art. 18. - Pana la proba contrara, lipsa de conformitate aparuta in termen de 6 luni de la

livrarea produsului se prezuma ca a existat la momentul livrarii acestuia, cu exceptia cazurilor in care prezumtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conformitate.

CAPITOLUL VI Garantii Art. 19. - Garantia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru ofertant, in

conditiile specificate in declaratiile referitoare la garantie şi in publicitatea aferenta. Art. 20. -(1) Garantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la drepturile conferite prin lege

consumatorului şi sa ateste in mod clar ca aceste drepturi nu sunt afectate prin garantia oferita. (2) Garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului, termenul de

garantie, modalitatile de asigurare a garantiei - intretinere, reparare, inlocuire -, inclusiv denumirea şi adresa vanzatorului şi ale unitatii specializate de service.

(3) Garantia trebuie redactata in termeni simpli şi usor de inteles. Art. 21. -(1) La cererea consumatorului garantia va fi oferita in scris sau pe orice alt suport durabil,

disponibil şi accesibil acestuia. (2) In cazul in care garantia nu respecta prevederile alin. (1) şi ale art. 20, valabilitatea

acesteia nu este afectata, consumatorul avand dreptul de a solicita vanzatorului indeplinirea conditiilor incluse in declaratiile referitoare la garantie.

Art. 22. -(1) Clauzele contractuale sau intelegerile incheiate intre vanzator şi consumator inainte ca

lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de consumator şi comunicata vanzatorului, care limiteaza sau inlatura, direct ori indirect, drepturile consumatorului prevazute de prezenta lege, sunt nule de drept.

(2) In cazul produselor folosite, consumatorul şi vanzatorul pot conveni reducerea termenului prevazut la art. 16, dar nu la mai putin de un an de la data livrarii produsului.

CAPITOLUL VII Sanctiuni Art. 23. -(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) nerespectarea prevederilor art. 20 şi 21, cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei*); b) nerespectarea prevederilor art. 9 şi 19, cu amenda de la 5.000 lei la 25.000 lei*). (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii

imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. *)Cuantumul amenzilor este exprimat in moneda noua potrivit dispozitiilor Legii nr.

348/2004 privind denominarea monedei nationale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 664 din 23 iulie 2004, cu modificarile şi completarile ulterioare.

Art. 24. - Contraventiilor prevazute la art. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile şi completarile ulterioare.

CAPITOLUL VIII Dispozitii tranzitorii şi finale Art. 25. -(1) Drepturile consumatorilor prevazute de prezenta lege sunt exercitate fara a aduce

atingere altor drepturi pe care consumatorul le poate invoca conform celorlalte prevederi legale care reglementeaza raspunderea contractuala sau necontractuala.

(2) In cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului legea unui stat care nu face parte din Uniunea Europeana, iar contractul are o stransa legatura cu teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene şi in cazul in care prezenta lege are prevederi mai favorabile pentru consumator, se vor aplica acestea din urma.

Art. 26. - Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare a prezentei legi. Art. 27. -(1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga: a) art. 14 alin. 1 şi art. 20 alin. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind

protectia consumatorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 23 martie 1994, cu modificarile şi completarile ulterioare*);

b) Hotararea Guvernului nr. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici - persoane fizice sau juridice - in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 10 din 27 ianuarie 1997, cu modificarile ulterioare;

c) Hotararea Guvernului nr. 665/1995 privind inlocuirea, remedierea sau restituirea contravalorii produselor care reprezintă deficiente de calitate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 206 din 6 septembrie 1995, cu modificarile ulterioare.

Prezenta lege transpune prevederile Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vanzarii de bunuri de consum şi garantiile conexe, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 171 din 7 iulie 1999.

*)Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor a mai fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007 şi, ulterior, modificata şi completata prin Legea nr. 363/2007.[6]

LISTA ACTELOR NORMATIVE DIN DOMENIUL PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR ALIMENTARE

ACTE NORMATIVE CU CARACTER GENERAL

1. OG nr.21/ 1992 privind protectia consumatorilor cu modificarile şi completarile ulterioare;

2. Legea nr. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor;

3. HG nr.947/ 2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare;

4. HG. 530/ 2001 pentru aprobarea Instrucţiunilor de metrologie legală IML 8-01 “Preambalarea unor produse în funcţie de masă sau volum”, modificată prin HG nr. 402/ 2003;

5. Lege nr. 150/2004 (r1) privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale; 6. REGULAMENTUL (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor

generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare;

7. REGULAMENTUL (CE) NR. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor;

8. OUG nr. 97/ 2001 privind reglementarea productiei, circulatiei şi comercializarii alimentelor, aprobata prin legea nr. 57/ 2002 cu modificarile şi completarile ulterioare;

9. Ordonanta nr. 42/1995 privind productia de produse alimentare destinate comercializarii;

10. Ordin nr. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind Sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje;

11. Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, cu modificarile şi completarile ulterioare, modificat şi completat prin Ordinul nr. 62/ 103/ 2004 şi prin Ordinul nr. 154/ 43/ 318/ 2005;

12. OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată şi modificata prin Legea nr.180/2002, cu modificarile şi complrtările ulterioare;

ETICHETAREA GENERALA A ALIMENTELOR

13. HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, modificată şi completată prin HG nr. 511/ 2004, HG nr. 1719/ 2004, HG nr. 1870/ 2005, HG nr. 1357/ 2006, HG nr. 1529/ 2007, HG nr. 751/ 2008;

14. REGULAMENTUL (CE) nr. 1924/2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor;

15. REGULAMENTUL(CE) nr.1925/2006 privind adăugarea de vitamine şi minerale şi de alte substanţe la alimente ;

16. Ordin nr. 851/1.505/271/300/2006 privind abrogarea unor acte normative în scopul aplicării directe a regulamentelor şi deciziilor comunitare;

17. Regulamentul nr. 608/2004/CE al Comisiei cu privire la etichetarea alimentelor şi ingredientelor alimentare cu adaos de fitosteroli, esteri ai fitosterolilor, fitostanoli şi/sau esteri ai fitostanolului;

CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PESTE, OUA

18. REGULAMENTUL (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”);

19. Ordinul nr. 560/1271/339/ 210/ 2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne;

20. Ordinul nr. 333/ 2002 prin producerea, comercializarea şi utilizarea cărnii separate mecanic;

21. Ordinul comun 510/ 944/ 147/ 2002 pentru aprobarea Normelor de comercializare a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice;

22. Regulamentul (CE) nr. 2406/96 de stabilire a normelor comune de comercializare pentru produsele din peşte;

23. Regulamentul (CE) nr. 2065/2001 de stabilire a informaţiilor pentru consumatori în sectorul produselor de peşte şi acvacultură;

24. Regulamentul (CE) nr.589/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1234/2007 privind standardele de comercializare aplicabile ouălor;

25. Regulamentul (CE) nr.543/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1234/2007 în ceea ce priveşte standardele de comercializare a cărnii de pasăre;

26. Ordinul 206/ 447/ 86/ 2002 aprobarea Normelor cu privire la comercializarea cărnii de pasare ( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007);

27. Ordinul 494/ 859/ 138/ 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea cărnii de porc( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007);

LAPTE DE CONSUM, LAPTE CONSERVAT, UNT

28.REGULAMENTUL (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”);

29.Regulamentul (CE) nr. 1153/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2597/97 de stabilire a unor norme suplimentare privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și al produselor lactate în ceea ce privește laptele de consum;

30.Comunicare a Comisiei (2008/C 27/05) privind includerea în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (Regulamentul unic OCP) a reformelor recente ale politicilor din sectorul laptelui și produselor lactate și din sectorul zahărului ;

31.Ordinul 230/ 457/ 76/ 2002 pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vinde şi conditiile de calitate ale laptelui de consum( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007) ;

32.Ordinul nr. 521/ 832/ 321/ 2003 pentru aprobarea Normei privind definirea, denumirile sub care se vând, etichetarea şi condiţiile de calitate ale anumitor sortimente de lapte conservat, parţial sau total deshidratat, destinate consumului uman, modificat prin Ordinul nr.586/1701/360/2008;

33.Ordinul comun 524/ 958/ 8/ 2003 pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vând şi condiţiile de calitate ale grăsimilor tartinabile destinate comercializării ( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007);

VIN, VIN AROMATIZAT, BAUTURI SPIRTOASE

34. Legea nr. 244/2002 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole (republicată);

35. ORDIN nr. 224/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile decomercializare cu amănuntul a vinului de masă în vrac

36. REGULAMENTUL (CE) nr. 479/2008 privind organizarea comună a pieţei vitivinicole, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999, a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003, a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 și a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2392/86 și a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999;

37. REGULAMENTUL (CE) NR. 753/2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea, denumirea, prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole;

38. REGULAMENTUL (CE) NR. 382/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 753/2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea, denumirea, prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole;

39. REGULAMENTUL (CE) nr.114/2009 al Comisiei de stabilire a unor măsuri tranzitorii pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr.479/2008 al Consiliului în ceea ce priveşte trimiterile la vinurile cu denumire de origine protejată şi indicaţie geografică protejată;

40. Ordin 142/ 1307/ 185/ 2008 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromantizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman;

41. REGULAMENTUL (CEE) NR. 1601/91 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole;

42. Ordinul nr. 368/1160/212/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti;

43. REGULAMENTUL (CE) nr. 110/2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89;

44. REGULAMENTUL (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”);

45. ORDIN nr. 147/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile geografice protejate şi recunoscute în România pentru bauturi spirtoase;

FAINA DE GRAU, PRODUSE DE CACAO ŞI CIOCOLATA,

46. Ordinul nr. 250/ 531/ 83/ 2002 pentru aprobarea Normei cu privire la fabricarea, conţinutul, ambalarea, etichetarea şi calitatea făinii de grâu destinată comercializării pentru consumul uman, modificată prin Ordinul nr. 545/ 2003;

47. OUG nr. 12/ 2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale;

48. Ordin 335/714/318/2003 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura , conţinutul, originea, fabricarea, etichetarea şi marcarea unor produse din cacao şi ciocolată destinate consumului uman;

ULEI VEGETAL, ULEI DE MASLINE, GRASIMI TARTINABILE, MAIONEZE

49. Ordinul nr. 454/917/22/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea, păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale şi a maionezelor destinate comercializării pentru consumul uman, modificat prin Ordinul nr. 997/ 495/ 10/ 2003 (cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007);

50. REGULAMENTUL (CE) NR. 1019/2002 privind standardele de comercializare a uleiului de măsline, cu modificarile şi completarile ulterioare;

51. REGULAMENTUL (CEE) NR. 2568/91 privind caracteristicile uleiurilor de măsline și ale uleiurilor din resturi de măsline, precum și metodele de analiză a acestora cu modificarile şi completarile ulterioare;

52. REGULAMENTUL (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”);

MIERE ŞI ZAHAR

53. Ordin 522/798/317/2003 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei şi presedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura , conţinutul, originea, prezentarea, compoziţia, calitatea şi etichetarea mierii;

54. Ordin 269/ 453/ 81/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura , conţinutul, originea, prezentarea, compoziţia, calitatea, etichetarea şi marcarea unor zaharuri destinate consumului uman;

55. REGULAMENTUL (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) completează atât ordinal cu mierea cât şi cel cu zaharurile;

LEGUME ŞI FRUCTELEGUME ŞI FRUCTE PROASPETE

56. Ordin nr. 592/2006 privind efectuarea controlului de conformitate cu standardele de comercializare la legumele şi fructele proaspete;

57. REGULAMENTUL (CE) 2200/96 privind organizarea comună a pieţei fructelor şi legumelor;

58. REGULAMENTUL (CE) NR. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr.1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor;

59. REGULAMENTUL (CE) nr. 1148/01 privind controalele de conformitate cu normele de comercializare care se aplica în sectorul fructelor şi legumelor proaspete, modificat prin REGULAMENTUL (CE) nr. 2379/01 ;

60. REGULAMENTUL (CE) NR. 1221/2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor privind standardele de comercializare;

LEGUME ŞI FRUCTE IN CONSERVA

61. Ordin nr. 523/808/351/2003 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, al ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura , conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei şi piureului de castane îndulcit ;

62. Ordinul nr. 350/ 671/ 137/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, fabricarea , calitatea , ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume, modificat prin Ordinul nr. 416/ 628/ 406/ 2005;

63. Ordinul nr. 362/ 670/ 107/ 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la conţinutul, fabricarea, calitatea , ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea bulionului şi a pastei de tomate;

64. Ordinul comun nr. 378/ 865/ 228/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul măslinelor de masă;

65. Ordinul comun nr. 381/ 866/ 229/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul ciupercilor conservate şi al produselor derivate din ciuperci, modificat prin Ordinul nr.218/945/342/2006;

66. Ordinul comun nr. 382/ 868/ 230/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul tomatelor în conservă, modificat prin Ordinul nr.214/944/338/2006;

67. Ordinul comun nr. 775/ 1476/ 319/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul ananasului în conservã, modificat prin Ordinul nr.210/952/350/2006;

68. Ordinul comun nr. 773/ 1492/ 326/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul fasole păstăi în conservă, modificat prin Ordinul nr.211/943/355/2006;

69. Ordinul comun nr. 379/ 867/ 227/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul morcovilor în conservă, modificat prin Ordinul nr.206/947/346/2006;

70. Ordinul comun nr. 380/ 864/ 226/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul castraveţilor conservaţi, modificat prin Ordinul nr.213/946/337/2006;

71. Ordinul comun nr. 772/ 1474/ 325/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul produsului mazăre verde în conservă, modificat prin Ordinul nr.205/954/345/2006;

72. Ordinul comun nr. 771/ 1473/ 324/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul produsului mazăre rehidratată în conservă, modificat prin Ordinul nr.216/957/341/2006;

73. Ordinul comun nr. 778/ 1495/ 327/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul sparanghelului în conservă, modificat prin Ordinul nr.203/949/343/2006;

74. Ordinul comun nr. 781/ 1477/ 316/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul piersicilor în conservă, modificat prin Ordinul nr.212/941/336/2006;

75. Ordinul comun nr. 770/ 1472/ 317/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul caiselor în conservă, modificat prin Ordinul nr.215/956/339/2006;

76. Ordinul comun nr. 774/ 1475/ 318/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul prunelor în conservă, modificat prin Ordinul nr.204/953/344/2006;

77. Ordinul comun nr. 776/ 1493/ 320/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul zmeură în conservă, modificat prin Ordinul nr.207/951/347/2006;

78. Ordinul comun nr. 777/ 1494/ 321/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul amestecului de fructe în conservă, modificat prin Ordinul nr.217/950/340/2006;

79. Ordinul comun nr. 779/ 1496/ 322/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul căpşunilor în conservă, modificat prin Ordinul nr.209/942/349/2006;

80. Ordinul comun nr. 780/ 1497/ 323/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul perelor în conservă, modificat prin Ordinul nr.219/955/335/2006;

81. Ordinul nr.355/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul piureului de mere conservat;

82. Ordinul nr.348/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul mandarinelor în conservă;

83. Ordinul nr.349/2004 pentru pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul porumbului zaharat în conservă;

LEGUME ŞI FRUCTE CONGELATE

84. Ordinul comun nr. 969/ 1754/ 362/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul piersicilor congelate;

85. Ordinul comun nr. 976/ 1747/ 363/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul fasolei păstăi congelate;

86. Ordinul comun nr. 973/ 1751/ 366/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul porumbului congelat;

87. Ordinul comun nr. 927/ 1752/ 359/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul morcovilor congelaţi;

88. Ordinul comun nr. 977/ 1746/ 367/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul spanacului congelat;

89. Ordinul comun nr. 975/ 1749/ 364/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul verzei de Bruxelles congelate;

90. Ordinul comun nr. 974/ 1750/ 365/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul conopidei congelate;

91. Ordinul comun nr. 978/ 1748/ 368/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul cartofilor prăjiţi congelaţi;

92. Ordin nr.356/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul mazării verzi congelate;

93. Ordin nr.354/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul broccoli congelat;

94. Ordinul nr.360/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportul afinelor congelate;

95. ORDIN nr. 932/649/2002 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea, transportul, depozitarea, comercializarea şi controlul temperaturii alimentelor congelate rapid, destinate consumului uman.

LEGUME ŞI FRUCTE DESHIDRATATE

96. ORDIN nr. 346/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea, transportul, depozitarea, comercializarea şi transportul piersici deshidratate;

97. ORDIN nr. 347/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea, transportul, depozitarea, comercializarea cepei deshidratate;

98. ORDIN 350/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea, transportul, depozitarea, comercializarea şi transportul stafidelor ;

99. ORDIN 353/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea, transportul, depozitarea, comercializarea şi transportul ciupercilor deshidratate;

100. ORDIN 351/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea, transportul, depozitarea, comercializarea şi transportul legume radacinoase deshidratate;

101. ORDIN 352/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea, transportul, depozitarea, comercializarea şi transportul merelor deshidratate;

APE MINERALE NATURALE, APE POTABILE IMBUTELIATE, SUCURI ŞI NECTARURI DIN FRUCTE

102. Legea nr. 458/ 2002 privind calitatea apei potabile;103. HG nr.1020/ 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi

comercializare a apelor minerale naturale;104. Ordinul nr. 978/ 2006 privind etichetarea apei naturale îmbuteliate utilizate în

alimentaţia sugarului, în conformitate cu art. 25 din HG nr. 1020/ 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale;

105. Ordinul nr. 341/ 2007 pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă;

106. Ordin 510/ 768/ 319/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura , conţinutul, originea, prezentarea, compoziţia, calitatea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale altor produse similare destinate consumului uman;

SARE IODATA, OTET

107. HG nr. 568/2002 privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman, hranei animalelor şi utilizarii in industria alimentara, modificata şi completată prin HG nr. 473/2004 şi HG nr. 1904/ 2006;

108. Ordinul nr. 232/ 313/ 130/ 2003 pentru aprobarea normelor cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea oţetului şi a acidului acetic de calitate alimentară;

SUPLIMENTE ALIMENTARE

109. ORDIN nr. 1069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare;110. ORDIN nr.1228/244/63/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind

comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animală şi vegetală şi/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale şi alţi nutrienţi;

111. ORDIN nr. 244/401/2005 privind prelucrarea, procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare, parţial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare;

112. Legea nr. 491/2003 a plantelor medicinale;

ORGANISME MODIFICATE GENETIC

113. Regulamentul nr. 1830/2003/CE privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, produse din organisme modificate genetic şi de modificare a Directivei 2001/18/CE;

114. REGULAMENTUL (CE) nr. 1829/2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic;

115. REGULAMENTUL (CE) nr. 641/2004 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce

priveşte cererea de autorizare a alimentelor şi hranei pentru animale, provenite din organisme modificate genetic, notificarea produselor existente şi prezenţa întâmplătoare sau inevitabilă din punct de vedere tehnic a materialelor modificate genetic, care au beneficiat de o evaluare de risc favorabilă;

116. HG nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate genetic;

PRODUSE ECOLOGICE

117. Regulamentul (CE) nr.834/2007 privind producția ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.2092/91;

118. Regulamentul ( CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică, etichetarea şi controlul;

119. Ordinul comun nr. 417/110/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor alimentare ecologice cu modificarile şi completarile ulterioare ;

PRODUSE ALIMENTARE TRADITIONALE

120. HG nr. 134 / 2008 privind specialităţile tradiţionale garantate ale produselor agricole şi produselor alimentare;

121. REGULAMENTUL (CE) nr. 509/2006 privind specialităţile tradiţionale garantate din produse agricole şi alimentare;

122. REGULAMENTUL (CE) nr. 1216/ 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 509/2006 al Consiliului privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare;

123. Ordinul nr.368/1160/212/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti;[7]

Vin şi băuturi spirtoase

Ordin nr. 268/2003 din 10/04/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoasePublicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 573 din 11/08/2003Actul a intrat in vigoare la data de 11 august 2003Art. 1. - Se aprobă Normele privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.Art. 2. - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, şi, respectiv, oficiile judeţene pentru protecţia consumatorilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.Art. 3. - Prezentul ordin abrogă Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi al ministrului sănătăţii nr.17/240/2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea,

etichetarea, marcarea şi calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000.Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la data de 31 ianuarie 2004.

Normă din 10/04/2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 573 din 11/08/2003Actul a intrat in vigoare la data de 11 august 2003ANEXĂCAPITOLUL IDispoziţii generaleArt. 1. - Prezentele norme stabilesc reguli generale cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase destinate comercializării. Acestea se aplică atât băuturilor din producţia internă, cât şi celor provenite din import.Art. 2. - (1) Prin băutură spirtoasă se înţelege lichidul alcoolic destinat consumului uman, având proprietăţi organoleptice particulare şi o concentraţie alcoolică de minimum 15% vol. la 20°C, cu excepţia lichiorului pe bază de ou, denumit avocat, advocat sau advokat, a cărui concentraţie alcoolică este de minimum 14% vol.Băuturile spirtoase se obţin prin:a) distilarea produselor naturale fermentate, cu sau fără adaos de arome;b) distilarea unui macerat de substanţe vegetale, cu sau fără adaos de arome, zaharuri sau alte produse îndulcitoare;c) adăugarea aromelor, a zahărului sau a altor produse îndulcitoare menţionate la art. 4 alin. (2) şi/sau a altor produse agricole la un alcool de origine agricolă şi/sau un distilat de origine agricolă şi/sau un rachiu, aşa cum sunt definite în prezentele norme;d) amestecul unei băuturi spirtoase cu:- una sau mai multe alte băuturi spirtoase;- alcool etilic de origine agricolă, distilat de origine agricolă sau rachiu;- una sau mai multe băuturi alcoolice;- una sau mai multe băuturi.(2) Nu sunt considerate băuturi spirtoase băuturile care au următoarele coduri: NC 2203 00, 2204, 2205, 2206 00 şi 2207.Art. 3. - Agenţii economici care desfăşoară o activitate în domeniul producţiei şi comercializării de băuturi spirtoase au obligaţia de a respecta prevederile prezentelor norme.

CAPITOLUL IIDefiniţiiArt. 4. - În sensul prezentelor norme, termenii folosiţi se definesc după cum urmează:1. concentraţie alcoolică volumetrică - raportul dintre volumul de alcool în stare pură, la temperatura de +20°C, conţinut în produs, şi volumul total al acestui produs la aceeaşi temperatură. Se exprimă în procente de volum (% vol.);2. produse îndulcitoare - produsele care conferă gustul dulce, cum sunt: zahărul semialb, zahărul alb, zahărul alb extra, dextroza, fructoza, siropul de glucoză, zahărul lichid, zahărul lichid invertit, siropul de zahăr invertit, zahărul caramelizat, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri proaspeţi, mierea de albine, siropul de roşcove, precum şi alte substanţe glucidice naturale care au un efect analog cu acestea;

3. zahăr caramelizat - produsul obţinut exclusiv prin tratamentul termic controlat al zaharozei fără adaos de baze, acizi minerali şi aditivi chimici;4. substanţă aromatizantă - substanţa chimic definită, cu proprietăţi aromatizante, care se obţine prin:a) procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea sau extracţia cu solvenţi) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la materiale de origine vegetală ori animală, atât în stare brută, cât şi după prelucrare pentru consum uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea şi fermentarea);b) sinteză chimică sau izolare prin procedee chimice şi este identică din punct de vedere chimic cu o substanţă prezentă în mod natural în materialul de origine vegetală sau animală descris la lit. a);c) sinteză chimică, dar nu este identică cu o substanţă prezentă în mod natural în materialul de origine vegetală sau animală descris la lit. a);5. preparat aromatizant - un produs diferit de substanţele descrise la pct. 4 lit. a), concentrat sau nu, care se obţine prin procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea şi extracţia cu solvenţi) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc de la materii de origine vegetală sau animală, atât în stare brută, cât şi după prelucrarea pentru consumul uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea şi fermentarea);6. aromatizare - operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a uneia sau mai multor arome, aşa cum au fost definite la pct. 4 şi 5;7. colorare - operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a unuia sau mai multor coloranţi;8. un grad decalitru (grad dal) - cantitatea de alcool etilic anhidru (100% vol.) conţinut în 0,1 litri; 10% vol. reprezintă un grad dal la temperatura de +20°C; un litru de alcool etilic anhidru conţine 10 grade dal;9. grad german de duritate (°dH) este egal cu 10 miligrame de oxid de calciu la un litru de apă;10. alcool etilic de origine agricolă - alcoolul etilic ale cărui caracteristici sunt cele enumerate în anexa nr. 1 la prezentele norme, obţinut prin distilare, după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr.2 la prezentele norme, cu excepţia băuturilor spirtoase definite la art. 2. În cazul în care se face referire la material primă utilizată, alcoolul trebuie să fie obţinut exclusiv din materia primă respectivă; sunt permise fabricarea, utilizarea şi comercializarea alcoolului etilic de origine agricolă tip B, cu parametrii organoleptici şi fizico-chimici conform SR 14/98, până la data de 31 decembrie 2004;11. distilat de origine agricolă - lichidul alcoolic obţinut prin distilarea, după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr. 2 şi care nu prezintă caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă şi nici ale altei băuturi spirtoase, care a conservat aroma şi gustul provenind de la materiile prime utilizate. Când se face referire la materia primă utilizată, distilatul trebuie obţinut exclusiv pornindu-se de la această materie primă;12. maturare sau învechire - operaţiunea care constă în a lăsa să se producă în mod natural, în recipient potrivite, anumite reacţii care imprimă băuturii spirtoase caractere organoleptice calitative pe care băutura nu le avea anterior;13. categorie de băuturi spirtoase - totalitatea băuturilor spirtoase care corespund aceloraşi definiţii;14. conţinut în substanţe volatile - cantitatea de substanţe volatile, altele decât alcoolul etilic şi metilic conţinut în băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite;

15. amestec - operaţiunea care constă în a pune împreună două sau mai multe băuturi diferite în vederea obţinerii unei noi băuturi;16. adăugare de alcool - operaţiunea care constă în adăugarea alcoolului etilic de origine agricolă la o băutură spirtoasă;17. combinare (cupajare) - operaţiunea care constă în punerea împreună a două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeaşi categorie, între care există numai diferenţe minore de compoziţie, datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori:- metodele de fabricare;- aparatele de distilare folosite;- durata de maturare sau învechire;- zona geografică de producere.Băuturile spirtoase astfel obţinute aparţin aceleiaşi categorii ca şi băuturile spirtoase iniţiale, înainte de asamblare.18. loc de fabricaţie - localitatea sau regiunea unde are loc faza procesului de fabricare a produsului finit, care conferă băuturii caracterul şi calităţile definitive esenţiale.

CAPITOLUL IIIDefinirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoaseArt. 5. - În funcţie de tehnologia de fabricaţie, de materiile prime şi materialele folosite, de calităţile organoleptice şi de proprietăţile fizico-chimice, băuturile spirtoase se definesc după cum urmează:1. Romul este băutura spirtoasă:a) obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea fie a melaselor sau siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie de zahăr, fie a sucului de trestie de zahăr distilat la maximum 96% vol., astfel încât produsul obţinut prin distilare să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului;b) rachiul obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea sucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului şi care are un conţinut în substanţe volatile de minimum 225 grame la hl alcool 100% vol. Acest rachiu poate fi comercializat cu menţiunea "agricol" ca o completare la denumirea de rom, însoţită de o denumire geografică, alta decât cele menţionate în anexa nr. 3 la prezentele norme;c) concentraţia alcoolică este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.2. Whisky sau whiskey este băutura spirtoasă:a) obţinută prin fermentarea şi distilarea unui must de cereale; zaharificarea este efectuată de diastaza malţului,cu sau fără adaos de alte enzime naturale, iar fermentarea se realizează sub acţiunea drojdiilor;b) distilarea se face până la o concentraţie alcoolică de maximum 94,8% vol., astfel încât produsul obţinut în urma distilării să aibă o aromă şi un gust specifice materiilor prime utilizate; învechirea produsului obţinut în urma distilării se realizează în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 litri pe o perioadă de minimum 3 ani;c) concentraţia alcoolică este de minimum 40% vol. la comercializarea pentru consum.3. Băutura spirtoasă din cereale este băutura spirtoasă:a) obţinută fie prin distilarea unui must fermentat de cereale, prezentând caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate;b) obţinută fie prin distilarea exclusivă a mustului fermentat din boabe întregi de grâu, orz, ovăz, secară sau din hrişcă împreună cu toate părţile componente ale acestora;

c) obţinută fie prin redistilarea unui distilat obţinut conform lit. b);d) concentraţia alcoolică este de minimum 35% vol. la comercializarea pentru consum;e) băutura spirtoasă se poate numi "rachiu de cereale", dacă a fost obţinută prin distilarea la maximum 95% vol.a unui must fermentat din cereale şi care prezintă caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime folosite;f) denumirea "băutură spirtoasă din cereale" poate fi înlocuită cu denumirea de "Korn" sau "Kornbrand", în cazul băuturii produse în Germania şi în regiunile Comunităţii în care limba germană este una dintre limbile oficiale, cu condiţia ca producerea acestei băuturi să fie tradiţională în regiunile respective şi ca băutura spirtoasă din cereal să fie obţinută fără nici un aditiv.4. Rachiu de vin este băutura spirtoasă:a) obţinută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol.;b) având un conţinut în substanţe volatile de cel puţin 125 grame la hl alcool 100% vol.;c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol.;d) concentraţia minimă a produsului este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;e) această băutură poate fi valorificată şi ca materie primă pentru realizarea produsului "brandy" sau a altor băuturi spirtoase; în acest caz, concentraţia alcoolică se va situa în limitele 37,5-86,0% vol.;f) băutura obţinută prin distilarea vinului la maximum 86% vol. se poate vinde sub denumirea de "vinars" dacă a fost maturată în contact cu lemnul timp de cel puţin un an. La producerea vinarsului se pot folosi extracte natural obţinute din fructe şi plante, cu condiţia ca pe contraetichetă să apară şi denumirea fructelor sau plantelor din care s-a obţinut extractul; este admisă indicarea pe etichetă a perioadei de învechire, după cum urmează:- V "vinars vechi", obţinut din distilate învechite minimum 1 an;- VS "vinars superior", obţinut din distilate învechite minimum 3 ani;- VSOP "Very Superior Old Pale", obţinut din distilate învechite minimum 5 ani;- XO "Extra Old", obţinut din distilate învechite minimum 7 ani.Concentraţia alcoolică minimă a vinarsului este de 36% vol. la comercializarea pentru consum.5. Brandy sau Weinbrand este băutura spirtoasă:a) obţinută dintr-un distilat de vin cu o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. ori dintr-un rachiu de vin combinat (cupajat) sau nu cu un distilat de vin a cărui concentraţie este de maximum 94,8% vol., cu condiţia ca cel de-al doilea distilat să nu depăşească limita maximă de 50% din totalul gradelor alcoolice ale produsului finit;b) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 125 grame la hl alcool 100% vol., provenite exclusiv de la distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate;c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol.;d) învechită în recipiente din stejar timp de cel puţin un an sau timp de cel puţin 6 luni, în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este mai mică de 1.000 l; învechirea se poate aplica atât la materia primă, cât şi la produsul finit;e) concentraţia alcoolică minimă este de 36% vol. la comercializarea pentru consum.6. Rachiu de tescovină sau marc este băutura spirtoasă:a) obţinută din tescovină de struguri fermentată şi distilată, fie direct prin vapori de apă, fie după adăugarea de apă, la care au putut fi adăugate drojdii într-o proporţie determinată, distilarea fiind efectuată în prezenţa tescovinei, până la o concentraţie de maximum 86% vol. Se permite redistilarea până la aceeaşi concentraţie alcoolică;

b) cantitatea de drojdii care poate fi adăugată tescovinei de struguri în vederea fabricării de rachiu de tescovină de struguri este de cel mult 25 kg drojdii la 100 kg tescovină de struguri utilizată. Cantitatea de alcool obţinută din drojdii nu trebuie să depăşească 35% din cantitatea totală de alcool din produsul finit;c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 140 grame la hl alcool 100% vol. şi un conţinut maxim în alcool metilic de 1.000 grame la hl alcool 100% vol.;d) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;e) denumirea "marc" sau "rachiu de tescovină" poate fi înlocuită cu denumirea "grappa", dar numai pentru băutura spirtoasă produsă în Italia.7. Rachiu de drojdie este băutura spirtoasă:a) obţinută prin distilarea drojdiei de vin până la o concentraţie de maximum 86% vol.; băutura obţinută din drojdia de vin care a fost distilată şi redistilată la maximum 86% vol. cu ajutorul unor instalaţii speciale care permit separarea fracţiilor "frunte" şi "coadă" şi învechită în vase de lemn minimum 3 luni se poate comercializa sub denumirea de "spumă de drojdie";b) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.8. Rachiul de marc de fructe este băutura spirtoasă:a) obţinută exclusiv prin fermentarea şi distilarea la maximum 86% vol. a marcului de fructe, cu excepţia strugurilor; redistilarea la aceeaşi tărie alcoolică este autorizată;b) conţinutul minim în substanţe volatile este de 200 grame la hl alcool 100% vol.;c) conţinutul maxim în alcool metilic este de 1.200 grame la hl alcool 100% vol.;d) conţinutul maxim în acid cianhidric este de 10 grame la hl alcool 100% vol., în cazul rachiurilor de marc de fructe cu sâmburi;e) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;f) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de marc de...", urmată de numele fructului respectiv; dacă se utilizează mai multe marcuri de fructe diferite, denumirea sub care se vinde este "rachiu de marc de fructe".9. Rachiu de stafide este băutura spirtoasă:a) obţinută prin distilarea produsului obţinut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viţă de vie "Negru de Corint" sau "Muscat de Malaga";b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 94,5% vol., astfel încât distilatul să aibă o aromă şi un gust specifice materiei prime utilizate;c) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.10. Rachiul de fructe este băutura spirtoasă:a) obţinută exclusiv prin fermentaţia alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui must din acest fruct, în prezenţa ori în lipsa sâmburilor;b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă aroma şi gustul specifice fructului respectiv;c) având un conţinut de substanţe volatile de minimum 200 grame la hl alcool 100% vol.;d) având un conţinut de maximum 1.000 grame alcool metilic la hl alcool 100% vol. În cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduşe (Prunus domestica L. var. syriaca), mere (Malus domestica Borkh.), pere(Pyrus communis L) conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.200 grame la hl alcool 100% vol. pentru rachiurile obţinute de producătorii particulari de fructe în distilerii, a căror producţie totală anuală nu depăşeşte 500 hl alcool 100% vol. pe an; această prevedere nu se aplică în cazul rachiurilor obţinute din perele din soiul Williams;

e) în cazul rachiurilor de fructe cu sâmburi, conţinutul în acid cianhidric nu trebuie să depăşească 10 grame la hl alcool 100% vol.;f) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;g) se admit derogări de la prevederile lit. c), d) şi e) pentru produsele tradiţionale ale căror fabricare şi vânzare constituie o sursă de venit substanţială pentru anumiţi producători de fructe, emise de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor;h) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de ...", urmată de numele fructului, cum ar fi: rachiu de cireşe (sau kirsch), rachiu de prune (şliboviţă, turţ, horincă etc.), de corcoduşe, de piersici, de mere, de caise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alte fructe;i) în anumite zone geografice rachiul de fructe poate purta denumirea de palincă, cu condiţia ca la obţinerea acestuia să se respecte procesul tehnologic tradiţional zonei;j) termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere, produs în exclusivitate din pere din soiul Williams;k) când două sau mai multe varietăţi de fructe sunt macerate şi distilate împreună, produsul se va numi "rachiu de fructe", completat cu numele fiecărei specii, în ordinea descrescătoare a cantităţilor de fructe folosite;l) denumirea "rachiu de...", urmată de numele fructului, poate fi înlocuită cu numele fructului numai în cazul în care se utilizează următoarele fructe: corcoduşe (Prunus domestica L. var. syriaca), prune (Prunus domestica L.),prune brumării (Prunus domestica L.), mere Golden delicios; în situaţia în care există riscul ca una dintre aceste denumiri să nu fie uşor înţeleasă de consumatorul final, pe etichetă trebuie să apară cuvântul "rachiu", eventual însoţit de o explicaţie;m) băuturile spirtoase pot purta, de asemenea, denumirea "rachiu de...", urmată de numele fructului, dacă pe etichetă apare menţiunea suplimentară "obţinut prin macerare şi distilare"; proporţia minimă care se utilizează este de 100 kg de fructe la 20 litri de alcool 100% vol., pentru zmeură, mure, afine, căpşuni, coacăze, porumbe, scoruşe, soc, măceşe, coacăze negre parţial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de origine agricolă, în rachiuri sau în distilat, aşa cum sunt prezentate în prezentele norme, urmată de distilare;n) băuturile spirtoase obţinute prin macerarea fructelor întregi nefermentate, cele indicate la lit. m) în alcool etilic de origine agricolă, urmată de distilare, pot fi denumite "geist", acest nume fiind asociat numelui fructului, şi pot suporta învechire;o) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.11. Ţuica este băutura spirtoasă:a) obţinută prin fermentarea alcoolică şi distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite ori a sucului obţinut din prune, în prezenţa sau în lipsa sâmburilor;b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct;c) având un conţinut de minimum 200 grame în substanţe volatile, de maximum 1.000 grame de alcool metilic şi de maximum 10 grame acid cianhidric la hl alcool 100% vol.;d) în funcţie de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia aplicată, de durata de învechire şi concentraţia alcoolică, denumirea produsului "ţuică" va fi acompaniată de diverse denumiri prin care se vor diferenţia calităţile de ţuică. În anumite zone geografice ţuica poate fi denumită "horincă" sau "turţ";e) concentraţia alcoolică minimă este diferită în funcţie de procesul tehnologic de obţinere, dar nu mai mică de 24% vol. la comercializare pentru consum.

12. Rachiu de cidru (de mere sau de pere) este băutura spirtoasă:a) obţinută prin distilarea exclusivă a cidrului (de mere sau de pere);b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct;c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 200 grame şi un conţinut în alcool metilic de maximum 1.000 grame la hl alcool 100% vol.;d) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.13. Rachiu de genţiană este băutura spirtoasă:a) obţinută pe baza unui distilat de genţiană, el însuşi obţinut prin fermentarea rădăcinilor de genţiană, cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă;b) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.14. Băutura spirtoasă din fructe este băutura:a) obţinută prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolă şi/sau într-un distilat de origine agricolă şi/sau într-un rachiu într-o proporţie determinată. Cantitatea de fructe utilizată este de cel puţin 5 kg pentru 20 litri de alcool 100% vol. utilizat;b) aromatizarea acestei băuturi spirtoase poate fi completată cu substanţe aromatizante, altele decât cele provenind de la fructul folosit;c) gustul caracteristic şi culoarea băuturii spirtoase trebuie să provină în mod exclusiv de la fructul folosit;d) băutura astfel definită poartă denumirea "băutură spirtoasă din...", urmată de numele fructului;e) concentraţia alcoolică minimă este de 25% vol. la comercializarea pentru consum;f) nu pot fi denumite "Pacharan" decât băuturile "din fructe" produse în Spania şi obţinute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporţie minimă de 250 grame fructe la litrul de alcool 100% vol.15. Băutura spirtoasă de ienupăr denumită şi gin este băutura spirtoasă:a) obţinută prin aromatizarea cu boabe de ienupăr a alcoolului etilic de origine agricolă şi/sau a unui rachiu de cereale şi/sau a unui distilat de cereale; alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante şi/sau plante ori părţi de plante aromatice pot fi utilizate în completare, însă caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile, chiar dacă sunt mai atenuate;b) băutura astfel obţinută poate fi denumită "Wacholder", "ginebra" sau "genebra";c) alcoolul şi/sau rachiul de cereale şi/sau distilatul de cereale utilizate pentru băuturile spirtoase denumite"geni0vre", "jenever", "genever" sau "peket" trebuie să aibă caracteristicile organoleptice corespunzătoare respectivelor produse, respectiv un conţinut maxim de alcool metilic de 5 grame la hl alcool 100% vol. şi un conţinut maxim de aldehide exprimat în acetaldehide de 0,2 grame la hl alcool 100% vol.; pentru produsele menţionate mai sus gustul de ienupăr poate să nu mai fie perceptibil;d) băutura poate fi numită "gin" dacă este obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice adecvate cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante, astfel încât gustul ienupărului să fie predominant;e) concentraţia alcoolică este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.16. Gin distilat este băutura spirtoasă:a) obţinută prin redistilarea alcoolului etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice specifice şi concentraţia alcoolică iniţială de minimum 96% vol., în alambicuri tradiţionale pentru gin, în prezenţa boabelor de ienupăr şi a altor produse vegetale naturale, gustul de ienupăr rămânând predominant; poate fi atribuită

denumirea "gin distilat" şi amestecului dintre rezultatul redistilării cu un alcool etilic de origine agricolă, având aceeaşi compoziţie, puritate şi concentraţie alcoolică;b) pentru aromatizarea "ginului distilat" se pot utiliza în mod complementar substanţe aromatizante natural şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante; "London Gin" este un tip de gin distilat;c) concentraţia alcoolică este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;d) produsul obţinut prin adăugarea de esenţe sau arome în alcool etilic de origine agricolă nu poate fi numit "gin distilat".17. Băutura spirtoasă cu chimion este băutura spirtoasă:a) obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi);b) complementar se pot utiliza substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante, dar gustul de chimion trebuie să fie preponderent;c) băutura spirtoasă definită la lit. a) şi b) poate fi numită şi "akvavit" ori "aquavit" dacă aromatizarea a fost efectuată cu un distilat de plante sau de ierburi aromatizante;d) pentru aromatizare mai pot fi folosite în completare şi alte substanţe aromatizante, dar aroma acestor băuturi se va datora în mare parte distilatelor din seminţe de chimion şi/sau din seminţe de mărar, utilizarea de uleiuri esenţiale fiind interzisă;e) substanţele amare nu pot domina în mod sensibil gustul;f) extractul sec este de maximum 1,5 grame la 100 mililitri alcool etilic 100% vol.;g) concentraţia alcoolică este de minimum 30% vol. la comercializarea pentru consum.18. Băutura spirtoasă cu anason este băutura spirtoasă:a) obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în formă de stea (Illicium verum), de anason verde (Pimpinella anisum), fenicul (Foeniculum vulgare) sau de orice altă plantă care are acelaşi component aromatizant principal, prin unul dintre următoarele procedee:- macerare şi/sau distilare;- redistilarea alcoolului în prezenţa seminţelor sau a altor părţi de plante prezentate anterior;- adaos de extracte naturale distilate din plante de anason;- folosirea combinată a celor 3 metode precedente;b) la aromatizare se pot folosi complementar şi alte extracte naturale sau seminţe ale plantelor aromatice, dar gustul de anason trebuie să fie preponderent;c) concentraţia alcoolică este de minimum 15% vol. la comercializarea pentru consum;d) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie numită "pastis" ea trebuie să conţină şi extracte naturale din "lemn dulce" (Glycyrrhiza glabra), ceea ce implică prezenţa de substanţe colorante numite calcone, precum şi a acidului glicirizic al cărui conţinut minim şi maxim trebuie să fie de 0,05, respectiv 0,5 grame la litru; pastisul are un conţinut de zahăr de maximum 100 grame la litru şi un conţinut de anethol de minimum şi maximum 1,5, respectiv 2,0 grame la litru;e) concentraţia alcoolică a pastisului este de minimum 40% vol. la comercializarea pentru consum;f) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie denumită "ouzo" ea trebuie:- să fie produsă exclusiv în Grecia;- să fie obţinută prin combinarea (cupajarea) alcoolurilor aromatizate prin distilare sau macerare cu ajutorul fructelor de anason şi eventual de fenicul, din masticul provenit de la un arbust indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) şi al altor seminţe, plante şi fructe aromatice; alcoolul aromatizat prin distilare trebuie să reprezinte cel puţin 20% din concentraţia alcoolică a produsului "ouzo";

- concentraţia alcoolică minimă a produsului "ouzo" este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;- produsul "ouzo" trebuie să fie incolor şi să aibă un conţinut în zahăr de maximum 50 grame la litru;- distilatul trebuie să fie obţinut într-un alambic tradiţional discontinuu din cupru cu o capacitate de maximum 1.000 litri şi să aibă o concentraţie alcoolică de minimum 55% vol. şi de maximum 80% vol.;g) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie numită "anis", aroma sa caracteristică trebuie să provină exclusiv de la anason verde (Pimpinella anisum) şi/sau de la anason în formă de stea (Illicium verum) şi/sau fenicul (Foeniculum vulgare);- denumirea "anis distilat" poate fi utilizată dacă băutura conţine alcool distilat în prezenţa unor asemenea seminţe, într-o proporţie minimă de 20% din concentraţia alcoolică a produsului;- concentraţia alcoolică minimă este de 35% vol. la comercializarea pentru consum.19. Bitterul sau băutura spirtoasă cu gust amar este băutura spirtoasă cu gust amar predominant:a) obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante;b) băutura spirtoasă astfel obţinută poate fi vândută sub denumirea "amer", "amaro" sau "bitter", asociată sau nu cu un alt termen;c) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. la comercializarea pentru consum;d) prezentele norme nu împiedică posibilitatea de a utiliza denumirea "amer", "amaro" sau "bitter" pentru produsele care nu sunt menţionate în prezentele norme.20. Votca este băutura spirtoasă:a) obţinută dintr-un alcool etilic de origine agricolă, fie prin rectificare, fie prin filtrare prin cărbune activ urmată eventual de o distilare simplă, sau printr-un tratament echivalent, având ca efect atenuarea selectivă a caracteristicilor organoleptice inerente ale materiilor prime folosite; aromatizarea poate conferi produsului caracteristici organoleptice particulare, în special un gust catifelat;b) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.21. Lichiorul este băutura spirtoasă:a) obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă sau a unui distilat de origine agricolă ori a uneia sau mai multor băuturi spirtoase ori a unui amestec din produsele menţionate, îndulcite, la care se adaugă eventual produse de origine agricolă, cum ar fi: smântână, lapte sau alte produse lactate, fructe, vin sau vin aromatizat;b) cu un conţinut de zahăr de minimum 100 grame la litru, exprimat în zahăr invertit;c) conţinutul minim de zahăr de 100 grame la litru se reduce pentru următoarele lichioruri:- 80 grame la litru pentru lichior de genţiană, obţinut exclusiv din genţiană ca substanţă aromatizată unică;- 70 grame la litru pentru lichiorurile de cireşe, unde alcoolul etilic este constituit exclusiv din rachiu de cireşe;d) denumirea "cremă de...", urmată de numele fructului sau al materiei prime folosite, cu excepţia produselor lactate, este destinată lichiorurilor cu un conţinut de zahăr de minimum 250 grame la litru, exprimat în zahăr invertit;e) denumirea "cremă de coacăze negre" este rezervată lichiorurilor de coacăze negre cu un conţinut de zahăr de minimum 400 grame la litru, exprimat în zahăr invertit;f) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. la comercializarea pentru consum.

22. Lichiorul pe bază de ou este băutura spirtoasă:a) obţinută din alcool etilic de origine agricolă;b) aromatizată sau nu;c) având ca ingrediente gălbenuş şi albuş de ou de găină şi zahăr sau miere de albine;d) conţinutul în zahăr şi/sau miere de albine este de minimum 150 grame la litru de produs finit;e) conţinutul de gălbenuş de ou este de minimum 140 grame la litru de produs finit;f) concentraţia alcoolică minimă este de 14% vol. la comercializarea pentru consum;g) această băutură spirtoasă se numeşte "lichior pe bază de ou" sau "advocaat", "avocat" sau "Advokat" şi se asociază unui nume comercial.23. Lichiorul de ou este băutura spirtoasă:a) obţinută din alcool etilic de origine agricolă, având ca ingrediente albuş şi gălbenuş de ou de găină, zahăr şi/sau miere de albine;b) aromatizată sau nu;c) cu un conţinut minim de zahăr sau miere în echivalent zahăr de 150 grame la litru de produs finit;d) conţinutul minim de gălbenuş de ou este de 70 grame la litru de produs finit;e) denumirea "lichior de ou" se poate asocia unui nume comercial;f) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. la comercializarea pentru consum.Art. 6. - (1) Băuturile spirtoase, pentru a putea fi vândute în vederea consumului sub una dintre denumirile prevăzute la art. 5, trebuie să corespundă definiţiilor şi cerinţelor categoriei de care aparţin.(2) Băuturile spirtoase care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art. 5 nu pot primi denumirile care le sunt rezervate la acest articol. Ele trebuie denumite "băuturi spirtoase".Modificat de articolul 1 din Ordin nr. 847/2004 in data de 20 ianuarie 2005Modificat de articolul 1 din Ordin nr. 1532/2004 in data de 20 ianuarie 2005Modificat de articolul 1 din Ordin nr. 357/2004 in data de 20 ianuarie 2005Art. 7. - (1) Adăugarea de alte substanţe decât cele autorizate de legislaţia comunitară sau, în lipsa acesteia, de legislaţia naţională face ca băutura spirtoasă în cauză să piardă dreptul la denumirea rezervată.(2) Aditivii alimentari autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art. 5 şi la art. 6 alin. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare.(3) Auxiliarii tehnologici autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art. 5 şi la art. 6 alin. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare.(4) Colorarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare.(5) Pentru producerea băuturilor spirtoase definite la art. 5, cu excepţia celor definite la pct. 15, 16, 17 şi 19, pot fi utilizate numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale.(6) Totuşi, substanţele aromatizante identice cu cele naturale, definite conform reglementărilor în vigoare, sunt autorizate în obţinerea de lichioruri, cu excepţia celor menţionate mai jos:a) lichioruri (sau creme) de fructe:- ananas;- coacăze negre;- cireşe;- zmeură;- mure;- afine;

- citrice;b) lichioruri de plante:- mentă;- genţiană;- anason;- genepi (grupă de plante medicinale).(7) Pentru elaborarea băuturilor spirtoase, la corectarea concentraţiei alcoolice volumetrice, adaosul de apă, eventual distilată sau demineralizată, este autorizat cu condiţia ca acest adaos să nu modifice natura produsului.(8) La prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte alcool etilic de origine agricolă, având caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu anexa nr. 1 la prezentele norme şi cu SR 14/98; indicarea pe etichetă a materiei prime din care s-a fabricat alcoolul etilic de origine agricolă se face cu respectarea reglementărilor în vigoare.(9) Pentru diluarea sau dizolvarea coloranţilor, aromelor sau a altor aditivi autorizaţi folosiţi la prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte numai alcool etilic de origine agricolă.(10) Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase trebuie să corespundă prevederilor specificaţiilor tehnice sau standardelor de firmă, de respectarea cărora producătorul rămâne direct răspunzător.(11) Metodele de analiză pentru verificarea caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase se fac în conformitate cu reglementările în vigoare.Art. 8. - (1) Etichetarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare, respective Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor.(2) Când pe eticheta unui produs se menţionează durata de învechire, trebuie avut în vedere ca aceasta să nu fie mai mare decât a celui mai tânăr constituent alcoolic al produsului şi cu condiţia ca învechirea să se facă sub control fiscal.(3) Pentru băuturile spirtoase care sunt supuse învechirii se poate indica pe etichetă durata acesteia, după cum urmează:- VS "very special", pentru o perioadă de învechire de minimum 1 an;- VSOP "Very Superior Old Pale", pentru o perioadă de învechire de minimum 3 ani;- EXTRA, pentru o perioadă de învechire de minimum 5 ani;- XO "Extra Old", pentru o perioadă de învechire de minimum 7 ani.Art. 9. - (1) Băuturile spirtoase comercializate în vederea consumului uman nu pot fi descrise prin asociere sau cuvinte cum ar fi: "gen", "tip", "fel", "stil", "marcă", "gust" sau alte indicaţii similare.(2) Utilizarea de termeni precum "rum", "rhum", "ron", "votka", "ginley", "tequila" sau derivate din denumirile prevăzute la art. 5 pentru alte băuturi spirtoase decât cele definite la articolul menţionat este interzisă.(3) De asemenea, pentru produsele menţionate la alin. (2) se interzice utilizarea de termeni precum "produs original", "metodă originală", "reţetă tradiţională", "produs tradiţional" sau orice altă expresie similară.(4) În cazul utilizării de arome la fabricarea băuturilor spirtoase, care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art. 5, denumirea sub care se vinde produsul este "băutură spirtoasă cu aromă de..."; denumirea sub care se vinde produsul se scrie grupat cu caractere de acelaşi tip şi aceeaşi mărime de minimum 3 mm.Art. 10. - (1) Băuturile spirtoase menţionate mai jos:- rom;

- whisky sau whiskey;- băutură spirtoasă din cereale/rachiu de cereale;- rachiu de vin şi brandy; vinars;- rachiu de tescovină; rachiu de drojdie; spumă de drojdie;- rachiu de fructe, inclusiv ţuica cu toate sortimentele ei, cu excepţia produselor definite la art. 5 pct. 10 lit. m);- rachiu de stafide;- rachiu de cidru (de mere sau de pere), la care se adaugă alcool etilic de origine agricolă, nu pot purta în prezentarea lor, sub orice formă ar fi, termenul generic rezervat băuturilor enumerate mai sus.(2) Dacă una dintre băuturile spirtoase enumerate la alin. (1) este amestecată cu:a) una sau mai multe băuturi spirtoase definite sau nedefinite conform art. 5 şi art. 6 alin. (2); şi/saub) unul sau mai multe distilate de origine agricolă, denumirea sub care se vinde produsul de "băutură spirtoasă" trebuie să apară în mod obligatoriu pe etichetă, în mod vizibil şi clar citibil.(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică pentru denumirea şi prezentarea produselor obţinute dintr-un astfel de amestec dacă acest amestec corespunde uneia dintre definiţiile prevăzute la art. 5.(4) În etichetarea şi prezentarea produselor rezultate din amestecul menţionat mai sus se poate face referire launul sau altul dintre termenii generici menţionaţi la art. 5 şi în afara denumirii comerciale, însă în acelaşi camp vizual, enumerându-se toate componentele alcoolice, cu proporţia lor în amestec, precedată de sintagma "spirtoase obţinute dintr-un amestec" şi cu respectarea reglementărilor în vigoare; partea fiecărui component alcoolic este egală cu volumul de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului; el se exprimă în "% vol." şi în ordine descrescătoare.(5) a) O denumire generică poate intra în componenţa unei denumiri compuse pentru prezentarea unei băuturi spirtoase, cu condiţia ca alcoolul acestei băuturi să provină exclusiv de la băutura spirtoasă menţionată în denumirea compusă; denumirile compuse pot fi utilizate la prepararea următoarelor lichioruri:- prune brandy;- portocale brandy;- caise brandy;- coacăze brandy;b) în etichetarea şi prezentarea lichiorurilor menţionate mai sus denumirile compuse trebuie să figureze pe aceeaşi linie, cu caractere, dimensiuni şi culori identice, iar denumirea "lichior" trebuie să fie în imediata apropiere şi scrisă cu caractere de dimensiunile celor de la denumirea compusă;c) în etichetarea acestor lichioruri, dacă alcoolul nu provine de la băuturile spirtoase indicate, trebuie făcută o referire privitoare la natura alcoolului utilizat în acelaşi câmp vizual; această referire este exprimată fie prin menţionarea naturii alcoolului agricol utilizat, fie prin menţiunea "alcool agricol", precedată de fiecare dată de formula "fabricat pornindu-se de la..." sau "elaborat cu ajutorul..." sau "pe bază de...".Art. 11. - În afara produselor menţionate la art. 5 pct. 8, 10, 12 şi 14 se interzice inscripţionarea pe etichetă de fructe şi/sau porţiuni vegetale, cafea, ciocolată.Modificat de articolul 1 din Ordin nr. 847/2004 in data de 20 ianuarie 2005Modificat de articolul 1 din Ordin nr. 1532/2004 in data de 20 ianuarie 2005

Modificat de articolul 1 din Ordin nr. 357/2004 in data de 20 ianuarie 2005

ANEXA Nr. 1 la normeCaracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă1. Caracteristici organoleptice: nu se detecteaza gust strain de materia prima utilizata2. Taria alcoolica, minimum: 96,0% vol.3. Valori maxime:a) aciditate totala, exprimata in grame acid acetic la hl alcool 100% vol.: 1,5b) esteri, exprimati in grame acetat de etil la hl alcool 100% vol.: 1,3c) aldehide, exprimate in grame acetaldehida la hl alcool 100% vol.: 0,5d) alcooluri superioare, exprimate in grame de 2-metil 1-propanolol la hl alcool 100% vol.: 0,5e) metanol, exprimat in grame la hl alcool 100% vol.: 50,0f) extract sec, exprimat in grame la hl alcool 100% vol.: 1,5g) baze azotate volatile, exprimate in grame la hl alcool 100% vol.: 0,1h) furfurol: nedetectabil

ANEXA Nr. 2 la normeLista produselor agricole utilizate la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă şi a distilatelor de origine agricolă (anexa II la tratat)1. Cereale:1.1. grâu şi meslin (amestec de grâu cu secară în proporţie de 2 la 1);1.2. porumb;1.3. orez;1.4. boabe de sorg;1.5. hrişcă, mei, alte cereale.

2. Melasă, decolorată sau nu:2.1. sirop de melasă;2.2. sucurile de fructe conţinând zahăr în orice proporţie;2.3. melasă din trestie de zahăr.

3. Fructe:3.1. curmale, smochine, ananas, avocado, guane, mango şi mangustan, proaspete sau uscate;3.2. citrice, proaspete sau uscate: portocale, mandarine, clementine, grepfruit, lămâi;3.3. struguri, proaspeţi sau uscaţi (de Corint, Sultana);3.4. pepeni;3.5. mere, pere şi gutui, proaspete;3.6. caise, cireşe, vişine, piersici (inclusiv piersici fără puf şi nectarine), prune şi porumbe;3.7. alte fructe proaspete:a) căpşuni, fragi, zmeură, dude, mure şi hibrizi ale acestora;b) coacăze negre, albe sau roşii şi agrişe;c) merişor, afine şi alte fructe din specia Vaccinium;d) kiwi;e) altele: tamarine, fructe de cajon, fructele pasiunii, carambola.

ANEXA Nr. 3 la normeDENUMIRI GEOGRAFICE prevăzute la art. 5 pct. 1 lit. b)Bautura spirtoasa Denumirea geograficaRom Rom de Martinique Rom de Guadeloupe Rom de Reunion(Aceste denumiri pot fi completate cumentiunea "traditional".) Rom de Guyane Rom de Malaga Rom de Granada Rom de Madeira[8]

Lege nr. 244/2002 din 29/04/2002 viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 333 din 20/05/2002Actul a intrat in vigoare la data de 18 august 2002Versiune actualizata la data de 11/05/2007CAPITOLUL IDomeniul de aplicareCapitolul I, ce conţine art. 1, a fost abrogat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 83/2007.Art. 1. - Abrogat.CAPITOLUL IIPotenţialul de producţie vitivinicolăA. Producţia viticolăSECŢIUNEA 1Arealele de culturăArt. 2. - În România viţa de vie se cultivă, cu precădere, în arealele consacrate tradiţional acestei activităţi, situate mai ales în zona colinară, pe nisipuri, precum şi pe alte terenuri cu condiţii favorabile, denumite areale viticole, care sunt supuse delimitării teritoriale.Art. 3. - (1) Plantaţiile de viţă-de-vie se grupează, teritorial, în zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole şi plaiuri viticole. Definiţiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.(2) Plantaţiile de viţă de vie situate în afara perimetrului delimitat al podgoriilor şi centrelor viticole sunt considerate vii răzleţe.(3) Încadrarea zonelor viticole, a podgoriilor şi centrelor viticole româneşti în zonele viticole ale Uniunii Europene se realizează pe baza studiilor întreprinse de instituţiile autorizate ale statului român.Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 2 din Legea nr. 83/2007.Art. 4. - (1) Din patrimoniul viticol naţional fac parte următoarele categorii de plantaţii şi terenuri:a) plantaţiile de viţă de vie roditoare, plantaţiile de portaltoi, plantaţiile-mamă furnizoare de coarde-altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare şi şcolile de viţe;b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrişării viilor, aflate în perioada de pregătire pentru plantare;c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente şi care prezintă condiţii pentru a fi cultivate cu viţă de vie.

(2) Terenurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) reprezintă rezerva pentru cultivare cu viţă de vie.Art. 5. - (1) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor asigură efectuarea şi actualizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine.(2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor, a produselor pe bază de must şi vin şi a strugurilor de masă cu denumire de origine cuprind terenurile situate într-o podgorie sau într-un centru viticol care, datorită condiţiilor naturale, soiurilor de viţă de vie cultivate şi tehnologiilor de cultură aplicate, permit obţinerea unor produse de înaltă calitate, caracterizate prin originalitatea însuşirilor de calitate care le recomandă să poarte denumirea locului în care au fost produse.Art. 6. - (1) Evidenţa plantaţiilor viticole se realizează prin Registrul plantaţiilor viticole, care cuprinde datele de identificare a tarlalelor, parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă, pe persoană fizică şi juridică deţinătoare, întocmit în baza cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate.(2) Registrul plantaţiilor viticole, actualizat, este ţinut la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti.(3) Modelul şi instrucţiunile de completare a Registrului plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 3 din Legea nr. 83/2007.Art. 61. - Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor, al cărui model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.Articolul a fost introdus prin art. I pct. 4 din Legea nr. 83/2007.SECŢIUNEA a 2-aProducerea materialului săditor viticolArt. 7. - (1) În viticultură se admite folosirea următoarelor categorii de material săditor:a) viţe altoite;b) viţe nealtoite din soiuri roditoare;c) viţe portaltoi.(2) Viţele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri.(3) Pentru producerea viţelor sunt admise următoarele categorii de material de înmulţire:a) coarde-altoi;b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare;c) butaşi portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare.(4) Materialul de înmulţire prevăzut la alin. (3) trebuie să provină din plantaţii-mamă specializate sau din plantaţii viticole recunoscute şi autorizate pentru înmulţire.Art. 8. - (1) Producerea, controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea şi folosirea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante.(2) Baza materială aferentă sectorului de producere a materialului săditor viticol, respectiv complexuri de altoire şi forţare, terenuri pentru asolamente, plantaţii-mamă de portaltoi şi coarde-altoi, este protejată prin lege în sensul respectării destinaţiei iniţiale, indiferent de deţinătorii actuali sau viitori.Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 5 din Legea nr. 83/2007.

SECŢIUNEA a 3-aÎnfiinţarea, întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticoleArt. 9. - (1) Lista soiurilor de viţă-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă, podgorie, centru viticol şi direcţie de producţie, pe baza propunerilor făcute de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, denumit în continuare O.N.V.V., împreună cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri, denumit în continuare, O.N.D.O.V., şi de asociaţiile de producători.(2) Pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată se stabileşte o listă a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlată aprobate.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 6 din Legea nr. 83/2007.Art. 10. - Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate din podgorii şi centre viticole, cu excepţia plantaţiilor înfiinţate pentru consumul familial sau în scop ornamental.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 7 din Legea nr. 83/2007.Art. 11. - (1) În arealele viticole sau în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie pe o suprafaţă de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie şi extinderea peste această limită a celor existente se pot face numai în baza autorizaţiei de plantare, eliberată de direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Pentru obţinerea autorizaţiei de plantare pe suprafeţe mai mari de 3 ha este necesară prezentarea de către solicitant a unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole, avizat de unitatea de cercetări vitivinicole din zonă.(2) Autorizaţia plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se eliberează pe baza unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă. Crearea rezervei regionale, judeţene şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale atribuirea dreptului de plantare a viţei-de-vie acelor persoane fizice/juridice care, pe baza unor criterii obiective, vor justifica necesitatea obţinerii acestor drepturi. Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadă de 8 campanii viticole de la data acordării încetează pentru titularul acestuia. Dreptul individualde plantare nouă este valabil pe durata a două campanii viticole de la data acordării, dreptul individual de plantare pe rezerva regională sau judeţeană este valabil pe o durată de 3 campanii viticole de la data alocării, iar dreptul individual de plantare pe rezerva naţională este valabil pe o durată de două campanii viticole de la data alocării. Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de plantare nouă, de replantare ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(3) Prin familie, în sensul prezentei legi, se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi, dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor.(4) Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti vor înştiinţa autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizaţia de plantare.Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 8 din Legea nr. 83/2007.Art. 12. - (1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă de peste 0,1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise în cultură.(2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole, precum şi folosirea materialului săditor provenit

din viţe de hibrizi direct producători, pentru plantare în golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele menţionate.(3) Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli, care sunt obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis, pe suprafaţă de cel mult 0,1 ha de familie, poate fi făcută numai în intravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole, în scop ornamental şi pentru asigurarea consumului familial. Lista cuprinzând aceşti hibrizi interspecifici se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.(4) Nerespectarea prevederilor alin. (2) şi (3) are drept consecinţă, pe lângă sancţionarea cu amendă contravenţională, potrivit prezentei legi, şi defrişarea plantaţiei. În cazul în care făptuitorul nu aduce la îndeplinire măsura de defrişare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei, direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană şi a municipiului Bucureşti procedează la defrişarea plantaţiei şi îl obligă pe cel în cauză la plata tuturor cheltuielilor aferente.(5) Prin plantare se înţelege fixarea la loc definitiv a viţelor altoite, înrădăcinate sau a porţiunilor de viţă de vie, în scopul producerii de struguri, de coarde-altoi şi coarde-portaltoi.Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 9 din Legea nr. 83/2007.Art. 13. - (1) În scopul adaptării producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurării calităţii produselor vitivinicole, se prevăd următoarele măsuri:a) reconversiunea plantaţiilor viticole, inclusiv prin supraaltoire pe soiurile de struguri de vin;b) replantarea suprafeţelor viticole;c) restructurarea plantaţiilor viticole.(2) La propunerea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O.N.V.V., Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune, replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 10 din Legea nr. 83/2007.Art. 14. - (1) Deţinătorii de plantaţii viticole au obligaţia să execute lucrările de întreţinere a viilor, în mod deosebit tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor, în condiţii tehnice corespunzătoare şi în perioade optime, conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.(2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării condiţiilor de cultură, stabilite prin normele tehnice de producere şi comercializare elaborate de O.N.D.O.V., cu consultarea O.N.V.V. şi a asociaţiilor de producători din arealul vizat.(3) Prin lucrările executate în plantaţii nu vor fi distruse sau deteriorate amenajările pedo- şi hidroameliorative.Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 11 din Legea nr. 83/2007.Art. 15. - (1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 0,1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate, pe baza autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor viticole, eliberate de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană sau a municipiului Bucureşti, după caz.(2) Persoanele care primesc autorizaţia de defrişare beneficiază de un drept individual de replantare, în suprafaţă echivalentă de cultură pură cu cea propusă pentru defrişare. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia.(3) Prin cultură pură se înţelege suprafaţa efectivă ocupată cu butucii de viţă-de-vie, inclusiv suprafaţa ocupată de alei, drumuri de acces şi zone de întoarcere la capetele parcelei viticole.

Articolul a fost modificat prin art. I pct. 12 din Legea nr. 83/2007.Art. 16. - Abrogat.Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 13 din Legea nr. 83/2007.SECŢIUNEA a 4-aProducţia de struguriArt. 17. - Abrogat.Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 13 din Legea nr. 83/2007.B. Producţia vinicolăSECŢIUNEA 1Vinurile şi produsele pe bază de must şi de vinArt. 18. - (1) Vinul este un produs agroalimentar.(2) Clasificarea vinurilor se face conform dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 14 din Legea nr. 83/2007.Art. 19. - Folosirea de arome sau de extracte la producerea vinurilor este interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar.Art. 20. - Abrogat.Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 15 din Legea nr. 83/2007.Art. 21. - (1) Vinul de hibrizi direct producători sau de hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli, aşa cum sunt definiţi la art. 12 alin. (3), este destinat numai consumului familial, obţinerii alcoolului de origine vinicolă, precum şi a oţetului.(2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi direct producători şi vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi direct producători şi va fi valorificat în condiţiile prevăzute la alin. (1).(3) Este interzisă fabricarea pichetului, obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate, cu sau fără adaos de zahăr, în vederea comercializării pentru consumul uman direct.Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 16 din Legea nr. 83/2007.SECŢIUNEA a 2-aDefinirea şi dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei geograficeTitlul secţiunii a 2-a a fost modificat prin art. I pct. 17 din Legea nr. 83/2007.Art. 22. - (1) Prin indicaţie geografică se înţelege numele unei localităţi sau regiuni geografice care identifică provenienţa vinurilor din acel teritoriu, în cazul în care calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită în mod esenţial acelui teritoriu, mediului natural şi/sau factorilor umani.(2) Indicaţia geografică este de utilitate publică.(3) Este interzisă utilizarea unei indicaţii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaţia geografică respectivă şi nu sunt produse conform normelor elaborate de O.N.D.O.V.(4) Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru vin şi alte produse pe bază de must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi se public în Monitorul Oficial al României, Partea I.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 18 din Legea nr. 83/2007.Art. 23. - (1) Prin denumire de origine controlată, denumită în continuare DOC, se înţelege un nume geographic al unei podgorii, centru viticol sau localitate, ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat, cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu.

(2) Este interzisă utilizarea unei denumiri de origine controlată pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat.(3) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată, precum şi condiţionarea şi îmbutelierea acestora se realizează în teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin. (1).(4) În cazuri speciale şi sub control strict al O.N.D.O.V., la propunerea organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii. În aceste cazuri, se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii.(5) Tăria alcoolică naturală minimă în volume pentru vinurile DOC se stabileşte pentru fiecare denumire de origine. Pentru aceasta se iau în considerare tăriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat.(6) Tăria alcoolică naturală minimă în volume prevăzută la alin. (5) poate fi stabilită la nivele diferite, în funcţie de:a) subdenumire, comună sau o parte a comunei;b) soiul sau soiurile de viţă-de-vie din care provin strugurii utilizaţi.(7) În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules, vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică astfel:a) DOC-CMD - vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la maturitate deplină;b) DOC-CT - vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi târziu;c) DOC-CIB - vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la înnobilarea boabelor.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 19 din Legea nr. 83/2007.Art. 24. - Abrogat.Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 20 din Legea nr. 83/2007.SECŢIUNEA a 3-aCondiţii de producere şi comercializare a vinurilor şi produselor pe bază de must şi/sau vinTitlul secţiunii a 3-a a fost modificat prin art. I pct. 21 din Legea nr. 83/2007.Art. 25. - Vinurile şi celelalte produse obţinute din must şi/sau vin, în momentul punerii lor în consum, trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 25 din Legea nr. 83/2007.Art. 26. - (1) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor, a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, urmând să fie permanent actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu.(2) Prepararea musturilor, a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substanţe, altele decât cele permise de lege, este interzisă.(3) Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă, mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de must şi/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului, aromei şi compoziţiei naturale ale acestora, prepararea vinului din drojdie sau tescovină, precum şi folosirea oricăror practice nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.(4) Prin substituire se înţelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor, vinurilor sau a produselor vinicole.

(5) Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri, a unui areal de producţie, a unei categorii de calitate, indicaţie geografică sau denumire de origine controlată, contrafacerea sau folosirea fără drept a însemnelor de certificare a calităţii.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 23 din Legea nr. 83/2007.Art. 27. - Abrogat.Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 24 din Legea nr. 83/2007.Art. 28. - Vinurile şi produsele pe bază de must, vin şi subproduse vinicole, importate sau destinate exportului, trebuie să corespundă criteriilor calitative şi de compoziţie stabilite prin normele interne de producţie şi de consum, precum şi prin normele internaţionale. Pentru produsele destinate exclusiv exportului, la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern se pot folosi şi alte practici şi tratamente oenologice, precum şi alte limite de compoziţie, autorizate în ţara importatoare.Art. 29. - (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc, depozitează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia de a întocmi şi de a depune, în termenul prevăzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi, documente de evidenţă a producţiei vitivinicole privind declaraţii de stocuri, declaraţii de recoltă, declaraţii de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii a produselor vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.(2) În cazul solicitării dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlată, un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O.N.D.O.V.(3) Persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă totală de vie de până la 0,5 ha nu sunt obligate să facă declaraţii de stocuri, de recoltă şi de producţie.(4) Comercianţii care deţin o cantitate de până la 2.000 l de vin nu sunt obligaţi să facă declaraţii de stocuri.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 25 din Legea nr. 83/2007.Art. 30. - (1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC, cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate, eliberate de O.N.D.O.V.(2) În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.D.O.V. declasarea unui vin DOC în vin de masă.(3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O.N.D.O.V.(4) Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de O.N.D.O.V. în cazul în care:a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 26 din Legea nr. 83/2007.Art. 31. - Producătorii de vin care posedă licenţa de fabricaţie eliberată în condiţiile legii pot cumpăra struguri pentru vinificaţie numai de la producătorii care deţin carnet de viticultor în anul de recoltă respectiv, cu obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea şi soiul strugurilor cumpăraţi.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 27 din Legea nr. 83/2007.SECŢIUNEA a 4-aValorificarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicoleArt. 32. - Comercializarea vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin se face de către agenţii economici şi producătorii particulari, prin comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul, în condiţiile legii.

Art. 33. - (1) Producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.(2) Producătorii care deţin o suprafaţă de vie de până la 0,5 ha şi nu comercializează vinuri în vrac nu au obligaţia de a ţine evidenţa prevăzută la alin. (1).(3) Comercializarea vinului de masă în vrac sub denumire de soi, indicaţie geografică sau denumire de origine controlată este interzisă.(4) Condiţiile de comercializare a vinului de masă în vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii publice şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 28 din Legea nr. 83/2007.Art. 34. - Abrogat.Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 29 din Legea nr. 83/2007.Art. 35. - Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine controlată, vinurilor cu indicaţie geografică, vinarsurilor, vinurilor speciale, cu excepţia pelinului.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 30 din Legea nr. 83/2007.Art. 36. - Abrogat.Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 29 din Legea nr. 83/2007.CAPITOLUL IIIMecanismele de piaţăArt. 37. - (1) Se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat pentru vin de masă, mustul de struguri, mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat şi la utilizarea de către producători a mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat.(2) Abrogat.(3) Abrogat.(4) Se acordă ajutoare pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrate rectificat pentru:a) obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri;b) efectuarea unor practici oenologice.Alineatele (2) şi (3) au fost abrogate prin art. I pct. 31 din Legea nr. 83/2007.Art. 38. - (1) Statul poate interveni prin adoptarea de măsuri privind distilarea vinului, în cazul unor situaţii de criză susceptibile de a provoca perturbări ale pieţei datorită unor importante excedente şi/sau unor probleme de calitate.(2) Măsurile au drept scop:a) absorbţia cantităţilor excedentare de vin;b) asigurarea continuităţii aprovizionării pieţei de la o recoltă la alta.(3) Măsurile pot fi limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producere. Ele nu pot fi aplicate vinurilor de calitate produse în arealele viticole delimitate decât la cererea producătorilor.Art. 39. - (1) Modalităţile de acordare a ajutoarelor către producători pentru stocajul privat al produselor menţionate şi pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat, precum şi sistemul de plăţi pentru distilare sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Susţinerea financiară a măsurilor de reglementare a filierei vitivinicole se poate asigura atât din fonduri publice, cât şi din fonduri private constituite în condiţiile legii, preluate în Fondul de promovare a vinului românesc, administrat de Institutul Vinului.(3) Organizarea şi funcţionarea Institutului Vinului şi constituirea Fondului de promovare a vinului românesc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.Alineatele (2) şi (3) au fost introduse prin art. I pct. 32 din Legea nr. 83/2007.CAPITOLUL IVOrganizaţiile de producători şi organismele de filierăArt. 40. - (1) Statul sprijină înfiinţarea organizaţiilor de producători şi a filierelor pe produs prin legi speciale.(2) Prin constituirea organizaţiilor de producători, realizată pe baza iniţiativei libere a acestora, se urmăresc:a) orientarea producţiei şi adaptarea acesteia la cerinţele pieţei, sub aspectul calităţii şi cantităţii;b) promovarea concentrării ofertei şi valorificarea producţiei pe piaţă;c) promovarea practicilor culturale, tehnicilor de producţie şi de gestiune a reziduurilor, cu respectarea protecţiei mediului ambiant, protecţia calităţii apei, a solului şi a peisajului, asigurându-se totodată conservarea şi/sau favorizarea biodiversităţii;d) reducerea costurilor de producţie şi regularizarea preţurilor de producţie.(3) Noţiunea filieră se referă la un produs sau la o grupă de produse şi comportă două aspecte principale:a) identificarea produselor, a itinerarelor urmate de acestea şi a organismelor de filieră, reprezentate prin agenţi economici şi operatori existenţi de-a lungul filierei;b) analiza mecanismelor şi a politicilor de reglare a filierei produselor, structuri şi funcţionarea pieţei, intervenţiile statului prin subvenţii, credite, fiscalitate, politici comerciale şi altele asemenea.Art. 41. - (1) În vederea ameliorării funcţionării pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi a celor de calitate cu indicaţie geografică, Guvernul analizează propunerile organismelor de filieră în acest domeniu, astfel cum sunt definite la art. 40 alin. (3) lit. a), şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţă.(2) Acţiunile întreprinse de organismele de filieră vizează:a) intensificarea punerii în valoare a potenţialului de producţie;b) orientarea producţiei spre produse mai adaptate la cerinţele pieţei şi la gusturile şi aspiraţiile consumatorilor, îndeosebi pentru calitatea produselor şi protecţia mediului;c) ameliorarea calităţii produselor în toate stadiile de producţie, vinificare şi comercializare;d) limitarea folosirii substanţelor fitosanitare şi a altor substanţe care afectează calitatea produselor, protecţia solului şi a apei;e) valorificarea vinurilor şi a altor băuturi pe bază de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlată, a vinurilor de calitate cu indicaţie geografică, a etichetării corespunzătoare produselor de calitate;f) promovarea viticulturii ecologice, a combaterii integrate sau a altor măsuri alternative de producţie, cu asigurarea protecţiei mediului ambiant;g) ameliorarea cunoaşterii şi transparenţei producţiei şi pieţei;h) coordonarea valorificării pe piaţă a produselor, prin studii de piaţă;i) elaborarea contractelor-tip compatibile cu reglementările comunitare.Alineatul (1) şi lit. e) a alin. (2), au fost modificate prin art. I pct. 33 din Legea nr. 83/2007.

CAPITOLUL VÎndrumarea şi coordonarea realizării producţiei vitivinicoleArt. 42. - În vederea îndeplinirii atribuţiilor legate de orientarea activităţilor din domeniul viticulturii şi vinificaţiei, precum şi pentru îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate în realizarea producţiei vitivinicole se înfiinţează şi funcţionează:a) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol;b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri;c) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.Litera b) a fost modificată prin art. I pct. 34 din Legea nr. 83/2007.Art. 43. - (1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, denumită în continuare I.S.C.T.V., funcţionează ca direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.(2) I.S.C.T.V. are structuri organizatorice în cadrul direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.Art. 44. - Personalul încadrat la I.S.C.T.V. este salarizat conform aceloraşi norme şi criterii ca şi restul personalului încadrat în minister sau la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti.Art. 45. - Cheltuielile curente şi de capital ale I.S.C.T.V. se finanţează din bugetul de stat stabilit pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.Art. 46. - I.S.C.T.V. asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, şi este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calităţii şi conformităţii produselor vinicole destinate consumului uman, având următoarele atribuţii:a) urmăreşte respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi reconversiunea plantaţiilor viticole, modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare;b) avizează cererile întocmite pentru acordarea dreptului de plantare a viţei-de-vie pe suprafeţe mai mari de 0,1 ha de familie sau operator economic, respectiv de defrişare, de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti;c) colaborează cu specialiştii Inspecţiei de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în scopul elaborării şi aplicării normelor de producere şi comercializare a materialului săditor viticol;d) verifică şi controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea strugurilor, vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole, buna practică vitivinicolă, condiţiile de igienă a produselor şi spaţiilor de producţie şi depozitare, respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru produse vitivinicole,inclusiv controlul documentelor necesare pentru atestarea calităţii şi punerea în consum a produselor vitivinicole;e) verifică respectarea prevederilor prezentei legi şi a normelor în vigoare cu privire la reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării produselor vitivinicole în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ;f) propune suspendarea licenţei de fabricaţie până la remedierea abaterilor constatate;g) exercită controlul tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine, precum şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective, inclusiv la comercializare;

h) verifică activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în vederea efectuării de analize şi expertize la vinuri şi alte băuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export;i) realizează în colaborare cu O.N.D.O.V. unele acţiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică;j) constată vinurile şi alte produse vitivinicole improprii consumului ori necorespunzătoare calitativ; limitează sau interzice utilizarea şi comercializarea pentru consumul uman direct ori dispune distrugerea lor, în conformitate cu reglementările în vigoare;k) interzice comercializarea loturilor de vin şi a altor produse vitivinicole la care există suspiciunea ca fiind necorespunzătoare sub aspect calitativ, până la clarificarea situaţiei;l) prelevează probele din produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de producţie, pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;m) exercită controlul de conformitate pentru produsele vitivinicole importate;n) păstrează secretul profesional, pentru a nu divulga unei terţe părţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţă în timpul controlului;o) verifică, prin sondaj, corectitudinea întocmirii declaraţiilor de stocuri, de recoltă şi de producţie, scriptic şi faptic, indiferent de declarant, persoană fizică sau juridică;p) propune retragerea licenţei de fabricaţie a unităţilor producătoare şi de comercializare a produselor menţionate, necorespunzătoare calitativ şi contrare legii;q) verifică şi constată abandonarea şi defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie;r) elaborează normele metodologice pentru autorizarea laboratoarelor în vederea executării de analize pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin ce urmează a fi expediate în scopul comercializării pe piaţa internă, norme care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale;s) verifică şi controlează vinurile, produsele pe bază de must şi/sau vin şi produsele derivate vinicole importate;ş) aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare operatorilor economici, persoane fizice sau juridice din sfera producţiei, circulaţiei şi comercializării vinurilor şi a altor produse vitivinicole, pentru abaterile constatate;t) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 35 din Legea nr. 83/2007.Art. 47. - Sumele încasate de I.S.C.T.V. din amenzi şi din prestări de servicii se fac venit la bugetul de stat.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 36 din Legea nr. 83/2007.Art. 48. - (1) O.N.D.O.V. se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, finanţată integral din venituri proprii.(2) Modul de organizare şi funcţionare a O.N.D.O.V., precum şi structurile sale organizatorice, centrale şi teritoriale se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.(3) O.N.D.O.V. poate organiza şi susţine financiar programe de pregătire şi instruire profesională a angajaţilor săi, în colaborare cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare din domeniul vitivinicol şi cu unităţile producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată şi vinuri spumante cu denumire de origine controlată.

(4) În baza bugetului aprobat, O.N.D.O.V. poate acorda sprijin financiar pentru desfăşurarea unor acţiuni care vizează dezvoltarea, modernizarea şi promovarea producţiei vitivinicole, precum şi a unor acţiuni de promovare a produselor vitivinicole româneşti.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 37 din Legea nr. 83/2007.Art. 49. - O.N.D.O.V. îndeplineşte următoarele atribuţii:a) elaborează normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată, a vinurilor spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică, cu consultarea O.N.V.V. şi a organizaţiilor de producători de vinuri din arealul vizat, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale;b) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V., proiectele de ordine ale ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea denumirilor de origine controlată şi/sau indicaţiilor geografice;c) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V., documentaţiile pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinurile spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică;d) eliberează autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, la solicitarea producătorilor;e) eliberează certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată, care atestă dreptul de utilizare a denumirii de origine, la solicitarea producătorilor;f) controlează modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale referitoare la vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată;g) controlează, împreună cu I.S.C.T.V., modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul vinurilor cu indicaţie geografică;h) suspendă sau anulează certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, în cazul în care se constată nerespectarea de către producători a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată, şi sesizează I.S.C.T.V. în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege;i) controlează calitatea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată din punct de vedere organoleptic, pentru atestarea conformităţii în vederea comercializării, împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România;j) controlează plantaţiile de viţă-de-vie producătoare de struguri pentru obţinerea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată;k) controlează spaţiile de producţie şi depozitare a vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată;l) controlează evidenţele şi alte documente cu privire la comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 38 din Legea nr. 83/2007.Art. 50. - (1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri, vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora, solicitate de către deţinătorii de plantaţii viticole, precum şi de producătorii de vinuri din această categorie se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

(2) Autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri cu denumire de origine controlată se eliberează anual la cererea producătorului, iar certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlată şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată se eliberează pe loturi.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 39 din Legea nr. 83/2007.Art. 51. - Abrogat.Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 40 din Legea nr. 83/2007.Art. 52. - (1) O.N.V.V. funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ca organism specializat cu caracter tehnico-ştiinţific, cu personalitate juridică.(2) Statutul, precum şi modul de organizare şi funcţionare ale O.N.V.V. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 41 din Legea nr. 83/2007.Art. 53. - (1) O.N.V.V. este finanţat din alocaţii bugetare, prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, şi din venituri proprii.(2) Veniturile proprii ale O.N.V.V. se realizează prin:a) sponsorizări;b) donaţii;c) prestări de servicii.(3) Alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru O.N.V.V.,completate cu veniturile proprii, se utilizează pentru susţinerea activităţilor O.N.V.V., pentru plata personalului din aparatul executiv şi pentru achitarea cotizaţiei României de membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, denumită în continuare O.I.V.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 42 din Legea nr. 83/2007.Art. 54. - (1) O.N.V.V. are în structura sa organizatorică:a) consiliul ştiinţific, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, care este format din 7 membri, dintre care unul este reprezentant al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, restul membrilor fiind numiţi la propunerea organizaţiei interprofesionale de profil recunoscute administrativ;b) corpul de experţi;c) aparatul executiv.(2) Consiliul ştiinţific aprobă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 43 din Legea nr. 83/2007.Art. 55. - O.N.V.V. îndeplineşte următoarele atribuţii principale:a) întocmeşte studii şi analize în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, stabileşte practicile şi tratamentele în producerea strugurilor, vinurilor şi a băuturilor pe bază de struguri, must şi vin, în concordanţă cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor, cu reglementările adoptate pe plan internaţional şi cu acquis-ul comunitar;b) face propuneri de elaborare a unor proiecte de legi şi a altor acte normative pentru sectorul vitivinicol, ţinând seama de cerinţele dezvoltării viticulturii şi vinificaţiei din ţara noastră;c) colaborează cu instituţiile centrale şi teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc;d) participă la fundamentarea şi implementarea proiectelor naţionale şi internaţionale de asistenţă tehnică şi de investiţii în domeniul vitivinicol;

e) colaborează cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti» şi cu unităţile de cercetare în realizarea programelor sectoriale de cercetare ştiinţifică şi aplicativă în domeniul vitivinicol;f) avizează lucrările de delimitare a arealelor viticole, zonarea soiurilor de viţă-de-vie, stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe bază de must şi vin, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, precum şi a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol;g) avizează normele tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultură a viţei-de-vie şi de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică;h) avizează, anterior aprobării prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, propunerile O.N.D.O.V. pentru fiecare denumire de origine controlată;i) iniţiază şi sprijină organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicol: congrese, simpozioane, consfătuiri, concursuri de struguri şi vin etc.;j) asigură legătura ţării noastre cu O.I.V., cu Biroul vin, alcool, tutun, seminţe şi hamei al Direcţiei generale de agricultură şi dezvoltare rurală a Comisiei Europene, precum şi cu alte organisme internaţionale similare;k) colaborează cu I.S.C.T.V., O.N.D.O.V. şi cu instituţiile descentralizate din teritoriu, cu organizaţiile de producători, cu organizaţiile şi organismele din filieră pentru grupa de produse struguri, vin şi produse procesate din acestea;l) participă la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialiştilor şi producătorilor interni şi externi;m) sprijină acţiunile de promovare vitivinicolă atât în ţară, cât şi în străinătate;n) acordă premii pentru cele mai valoroase lucrări din domeniul viticulturii, oenologiei, economiei vitivinicole, precum şi din cel al istoriei, medicinei şi igienei în legătură cu via şi cu produsele ei;o) colaborează cu instituţiile de învăţământ superior, de cercetare ştiinţifică din ţară şi străinătate;p) asigură participarea specialiştilor români la manifestările internaţionale cu caracter tehnico-ştiinţific desfăşurate sub egida O.I.V.;q) gestionează Registrul plantaţiilor viticole;r) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 44 din Legea nr. 83/2007.CAPITOLUL VISancţiuniArt. 56. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.Art. 57. - Constituie infracţiuni următoarele fapte:a) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin conform art. 19 şi art. 26 alin. (2), (3) şi (4), expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea acestora cunoscând că sunt falsificate sau substituite, producerea pichetului, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3), şi se pedepsesc potrivit art. 313 şi 297 din Codul penal;b) producerea ori punerea în circulaţie, conform art. 26 alin. (5), a produselor care fac obiectul prezentei legi, în scopul de a induce în eroare pe beneficiari se pedepseşte potrivit art. 286 şi 301 din Codul penal.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 45 din Legea nr. 83/2007.Art. 58. - (1) Pentru prejudicii cauzate prin săvârşirea faptelor prevăzute la art. 57 persoanele vinovate pot fi obligate la despăgubiri, potrivit dreptului comun.

(2) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. 57 se aplică şi măsura confiscării întregii cantităţi fraudate.Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 46 din Legea nr. 83/2007.Art. 59. - Constituie contravenţii următoarele fapte:a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţă de peste 0,1 ha de persoană fizică sau juridică ori extinderea peste această limită a celor existente, fără autorizaţie de plantare eliberată de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti, potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) şi (2);b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0,1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele admise în cultură, potrivit prevederilor art. 12 alin. (1);c) încălcarea art. 12 alin. (2) prin plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole;d) abandonarea plantaţiilor de viţă-de-vie cu soiuri admise în cultură, potrivit prevederilor art. 14 alin. (1);e) îmbutelierea vinurilor DOC în afara arealului delimitat, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 23 alin. (4);f) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must şi/sau vin, care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie, stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi;g) neîntocmirea de către producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac a evidenţelor acestora, potrivit art. 33 alin. (1);h) livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fără aplicarea însemnelor de certificare a calităţii, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1);i) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli, obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis, în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 12 alin.(3);j) nedepunerea în termenul prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi a declaraţiilor de stocuri, de recoltă şi de producţie;k) vânzarea în spaţii neautorizate a vinului în vrac;l) omisiunea înscrierii sau înscrierea de date inexacte în registrele de evidenţă a produselor vitivinicole, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1);m) nerespectarea normelor de etichetare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;n) defrişarea viţei-de-vie din soiuri nobile admise în cultură, în suprafaţă mai mare de 0,1 ha, fără autorizaţie de defrişare potrivit prevederilor art. 15 alin. (1);o) împiedicarea sub orice formă a persoanelor autorizate de a-şi exercita atribuţiile de serviciu legate de aplicarea prezentei legi.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 47 din Legea nr. 83/2007.Art. 60. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 59 se sancţionează după cum urmează:a) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la lit. b) şi n);b) cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. a), c), d), g), i), j), l) şi m);c) cu amendă de la 40.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit. e), f), h), k) şi o).(2) Amenzile pot fi aplicate şi persoanelor juridice.Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 48 din Legea nr. 83/2007.Art. 61. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac prin procesverbal încheiat de persoane special împuternicite de către Ministerul Agriculturii,

Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, fiecare în raport cu atribuţiile ce le revin prin actul propriu de organizare şi funcţionare.Art. 62. - Contravenţiilor prevăzute la art. 59 şi sancţiunilor prevăzute la art. 60 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul a fost modificat prin art. I pct. 49 din Legea nr. 83/2007.CAPITOLUL VIIDispoziţii finaleArt. 63. - (1) Condiţiile de delimitare teritorială a arealelor viticole, cele privind normele de înfiinţare,întreţinere şi defrişare a plantaţiilor viticole, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile şi produsele pe bază de must, vin şi distilat de vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct, condiţiile de atribuire a denumirii de origine controlată şi cele privind obţinerea vinurilor din această categorie, practicile şi tratamentele oenologice autorizate, normele de realizare, evidenţă şi atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea lor, precum şi alte măsuri se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministerului Integrării Europene.(2) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor va emite în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, normele metodologice de aplicare a legii, care vor fi supuse spre aprobare Guvernului.Art. 64. - Efectuarea recensământului patrimoniului viticol se aprobă prin hotărâre a Guvernului.Art. 65. - Se exceptează de la prevederile art. 11, 12, 17, 25 şi 26 suprafeţele de vii şi loturile de struguri, precum şi băuturile folosite în interes experimental sau didactic de către unităţile de cercetare, învăţământ, de încercare a soiurilor sau de testare a produselor. Limitele de derogare se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.Art. 66. - Abrogat.Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 50 din Legea nr. 83/2007.Art. 67. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea viei şi vinului nr. 67/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 5 mai 1997, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 34/2000, precum şi orice alte dispoziţii contrare.Art. 68. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege.Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 52 din Legea nr. 83/2007.ANEXA Nr. 1PRODUSELE obţinute prin valorificarea strugurilor, musturilor, vinurilor şi subproduselor vitivinicole.Anexa a fost abrogată prin art. I pct. 51 din Legea nr. 83/2007.ANEXA Nr. 2DEFINIŢIILE produselor obţinute din struguri, musturi, vinuri şi subproduse vitivinicole şi termenii utilizaţi pentru desemnarea lor.Anexa a fost abrogată prin art. I pct. 51 din Legea nr. 83/2007.ANEXA Nr.3Anexa nr. 3 a devenit anexa la act, prin art. I pct. 51 din Legea nr. 83/2007.DEFINIŢII ale arealului viticol şi ale grupelor de soluri

1. Arealul viticol reprezintă aria geografică a culturii viţei de vie, în care se includ zonele viticole, regiunile viticole, podgoriile, centrele viticole şi plaiurile viticole.2. Zona viticolă este arealul de mare întindere care grupează mai multe podgorii făcând parte din regiuni viticole diferite, caracterizat mai ales prin condiţiile sale climatice determinate pentru potenţialul calitativ al strugurilor şi vinurilor.3. Regiunea viticolă cuprinde un larg teritoriu cultivat cu viţă de vie, caracterizat prin condiţii naturale de climă şi de relief relativ asemănătoare, precum şi prin direcţii de producţie şi sortimente apropiate.4. Podgoria este o unitate teritorială naturală şi tradiţională, caracterizată prin condiţii specifice de climă, sol şi relief, prin solurile cultivate, prin metodele de cultură şi procedeele de vinificare folosite, care, în ansamblu, conduc la obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri specifice.5. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantaţiile viticole din una sau mai multe localităţi, care face sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie şi care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de climă, sol şi sortiment, precum şi prin condiţii agrotehnice şi tehnologice asemănătoare. Centrul viticol cuprinde o suprafaţă mai mică decât podgoria.6. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantaţiile de viţă de vie situate pe aceeaşi formă de relief. Factorii naturali, precum şi condiţiile de cultură şi de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafaţă cultivată cu viţă de vie, determinând obţinerea unor produse cu însuşiri de calitate specifice.7. Soiurile recomandate sunt cele care valorifică cel mai bine condiţiile de mediu şi îşi pun în valoare, în cel mai înalt grad, potenţialul calitativ şi productiv în arealele în care sunt cultivate. Soiurile recomandate sunt avizate cu precădere la extinderea în plantaţii.8. Soiurile autorizate sunt cele care, prin însuşirile lor biologice şi tehnologice, îşi pun în valoare potenţialul calitativ şi cantitativ, sub potenţialul soiurilor recomandate, în condiţiile arealului lor de cultură. Soiurile autorizate pot fi extinse în mod complementar, alături de cele recomandate.9. Soiurile autorizate temporar sunt cele aflate în cultură, dar care se comportă mai puţin satisfăcător sau nesatisfăcător în condiţiile arealelor respective. Soiurile autorizate temporar nu pot fi promovate în noile plantaţii din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocră sau slabă. Din această categorie fac parte atât soiurile care aparţin speciei Vitis vinifera din sortimentul vechi local, cât şi hibrizii interspecifici.10. Soiurile interzise sunt cele care, prin însuşirile lor biologice sau tehnologice, influenţează în mod negative calitatea produselor vitivinicole. Din această categorie fac parte hibrizii direct producători, denumiţi HDP. Lista cuprinzând soiurile interzise se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.ANEXA Nr. 4DEFINIŢIILE dreptului de plantare, dreptului de plantaţie nouă, dreptului de replantare şi dreptului de plantare pe o rezervă de terenAnexa a fost abrogată prin art. I pct. 51 din Legea nr. 83/2007.[9]

LEGEA 83/2007 privind modificarea şi completarea legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002Art. ILegea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 20 mai 2002, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Capitolul I se abrogă.2. Alineatul (1) al articolului 3 va avea următorul cuprins:"Art. 3(1) Plantaţiile de viţă-de-vie se grupează, teritorial, în zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole şi plaiuri viticole. Definiţiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege."3. Articolul 6 va avea următorul cuprins:"Art. 6(1) Evidenţa plantaţiilor viticole se realizează prin Registrul plantaţiilor viticole, care cuprinde datele de identificare a tarlalelor, parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă, pe persoană fizică şi juridică deţinătoare, întocmit în baza cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate.(2) Registrul plantaţiilor viticole, actualizat, este ţinut la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti.(3) Modelul şi instrucţiunile de completare a Registrului plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor."4. După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 61, cu următorul cuprins:"Art. 61Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor, al cărui model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale."5. Alineatul (1) al articolului 8 va avea următorul cuprins:"Art. 8(1) Producerea, controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea şi folosirea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante."6. Articolul 9 va avea următorul cuprins:"Art. 9(1) Lista soiurilor de viţă-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă, podgorie, centru viticol şi direcţie de producţie, pe baza propunerilor făcute de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, denumit în continuare O.N.V.V., împreună cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri, denumit în continuare, O.N.D.O.V., şi de asociaţiile de producători.(2) Pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată se stabileşte o listă a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlată aprobate."7. Articolul 10 va avea următorul cuprins:"Art. 10Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate din podgorii şi centre viticole, cu excepţia plantaţiilor înfiinţate pentru consumul familial sau în scop ornamental."8. Alineatul (2) al articolului 11 va avea următorul cuprins:"(2) Autorizaţia plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se eliberează pe baza unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă. Crearea rezervei regionale, judeţene şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale atribuirea dreptului de plantare a

viţei-devie acelor persoane fizice/juridice care, pe baza unor criterii obiective, vor justifica necesitatea obţinerii acestor drepturi. Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadă de 8 campanii viticole de la data acordării încetează pentru titularul acestuia. Dreptul individual de plantare nouă este valabil pe durata a două campanii viticole de la data acordării, dreptul individual de plantare pe rezerva regională sau judeţeană este valabil pe o durată de 3 campanii viticole de la data alocării, iar dreptul individual de plantare pe rezerva naţională este valabil pe o durată de două campanii viticole de la data alocării. Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de plantare nouă, de replantare ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."9. Alineatul (1) al articolului 12 va avea următorul cuprins:"Art. 12(1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă de peste 0,1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise în cultură."10. Articolul 13 va avea următorul cuprins:"Art. 13(1) În scopul adaptării producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurării calităţii produselor vitivinicole, se prevăd următoarele măsuri:a) reconversiunea plantaţiilor viticole, inclusiv prin supraaltoire pe soiurile de struguri de vin;b) replantarea suprafeţelor viticole;c) restructurarea plantaţiilor viticole.(2) La propunerea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O.N.V.V., Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune, replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole."11. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins:"(2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării condiţiilor de cultură, stabilite prin normele tehnice de producere şi comercializare elaborate de O.N.D.O.V., cu consultarea O.N.V.V. şi a asociaţiilor de producători din arealul vizat."12. Articolul 15 va avea următorul cuprins:"Art. 15(1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 6,1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate, pe baza autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor viticole, eliberate de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană sau a municipiului Bucureşti, după caz.(2) Persoanele care primesc autorizaţia de defrişare beneficiază de un drept individual de replantare, în suprafaţă echivalentă de cultură pură cu cea propusă pentru defrişare. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia.(3) Prin cultură pură se înţelege suprafaţa efectivă ocupată cu butucii de viţă-devie, inclusiv suprafaţa ocupată de alei, drumuri de acces şi zone de întoarcere la capetele parcelei viticole."13. Articolele 16 şi 17 se abrogă.14. Articolul 18 va avea următorul cuprins:"Art. 18(1) Vinul este un produs agroalimentar.(2) Clasificarea vinurilor se face conform dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului."

15. Articolul 20 se abrogă.16. La articolul 21, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:"(3) Este interzisă fabricarea pichetului, obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate, cu sau fără adaos de zahăr, în vederea comercializării pentru consumul uman direct."17. Titlul secţiunii a 2-a a literei B a capitolului II va avea următorul cuprins:"SECŢIUNEA 2: Definirea şi dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei geografice"18. Articolul 22 va avea următorul cuprins:"Art. 22(1) Prin indicaţie geografică se înţelege numele unei localităţi sau regiuni geografice care identifică provenienţa vinurilor din acel teritoriu, în cazul în care calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită în mod esenţial acelui teritoriu, mediului natural şi/sau factorilor umani.(2) Indicaţia geografică este de utilitate publică.(3) Este interzisă utilizarea unei indicaţii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaţia geografică respectivă şi nu sunt produse conform normelor elaborate de O.N.D.O.V.(4) Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru vin şi alte produse pe bază de must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."19. Articolul 23 va avea următorul cuprins:"Art. 23(1) Prin denumire de origine controlată, denumită în continuare DOC, se înţelege un nume geografic al unei podgorii, centru viticol sau localitate, ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat, cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu.(2) Este interzisă utilizarea unei denumiri de origine controlată pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat.(3) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată, precum şi condiţionarea şi îmbutelierea acestora se realizează în teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin. (1).(4) În cazuri speciale şi sub control strict al O.N.D.O.V., la propunerea organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii. În aceste cazuri, se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii.(5) Tăria alcoolică naturală minimă în volume pentru vinurile DOC se stabileşte pentru fiecare denumire de origine. Pentru aceasta se iau în considerare tăriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat.(6) Tăria alcoolică naturală minimă în volume prevăzută la alin. (5) poate fi stabilită la nivele diferite, în funcţie de:a) subdenumire, comună sau o parte a comunei;b) soiul sau soiurile de viţă-de-vie din care provin strugurii utilizaţi.(7) În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules, vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică astfel:a) DOC-CMD - vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la maturitate deplină;

b) DOC-CT - vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi târziu;c) DOC-CIB - vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la înnobilarea boabelor."20. Articolul 24 se abrogă.21. Titlul secţiunii a 3-a a literei B a capitolului II va avea următorul cuprins:"SECŢIUNEA 3: Condiţii de producere şi comercializare a vinurilor şi produselor pe bază de must şi/sau vin"22. Articolul 25 va avea următorul cuprins:"Art. 25Vinurile şi celelalte produse obţinute din must şi/sau vin, în momentul punerii lor în consum, trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi."23. Articolul 26 va avea următorul cuprins:"Art. 26(1) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor, a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, urmând să fie permanent actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu.(2) Prepararea musturilor, a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substanţe, altele decât cele permise de lege, este interzisă.(3) Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă, mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de must şi/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului, aromei şi compoziţiei naturale ale acestora, prepararea vinului din drojdie sau tescovină, precum şi folosirea oricăror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezenteilegi.(4) Prin substituire se înţelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor, vinurilor sau a produselor vinicole.(5) Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri, a unui areal de producţie, a unei categorii de calitate, indicaţie geografică sau denumire de origine controlată, contrafacerea sau folosirea fără drept a însemnelor de certificare a calităţii."24. Articolul 27 se abrogă25. Articolul 29 va avea următorul cuprins:"Art. 29(1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc, depozitează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia de a întocmi şi de a depune, în termenul prevăzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi, documente de evidenţă a producţiei vitivinicole privind declaraţii de stocuri, declaraţii de recoltă, declaraţii de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii a produselor vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.(2) În cazul solicitării dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlată, un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O.N.D.O.V.(3) Persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă totală de vie de până la 0,5 ha nu sunt obligate să facă declaraţii de stocuri, de recoltă şi de producţie.(4) Comercianţii care deţin o cantitate de până la 2.000 I de vin nu sunt obligaţi să facă declaraţii de stocuri."26. Articolul 30 va avea următorul cuprins:

"Art. 30(1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC, cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate, eliberate de O.N.D.O.V.(2) În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.D.O.V. declasarea unui vin DOC în vin de masă.(3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O.N.D.O.V.(4) Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de O.N.D.O.V. în cazul în care:a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate."27. Articolul 31 va avea următorul cuprins:"Art. 31Producătorii de vin care posedă licenţa de fabricaţie eliberată în condiţiile legii pot cumpăra struguri pentru vinificaţie numai de la producătorii care deţin carnet de viticultor în anul de recoltă respectiv, cu obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea şi soiul strugurilor cumpăraţi."28. Articolul 33 va avea următorul cuprins:"Art. 33(1) Producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.(2) Producătorii care deţin o suprafaţă de vie de până la 0,5 ha şi nu comercializează vinuri în vrac nu au obligaţia de a ţine evidenţa prevăzută la alin. (1).(3) Comercializarea vinului de masă în vrac sub denumire de soi, indicaţie geografică sau denumire de origine controlată este interzisă.(4) Condiţiile de comercializare a vinului de masă în vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii publice şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."29. Articolele 34 şi 36 se abrogă.30. Articolul 35 va avea următorul cuprins:"Art. 35Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine controlată, vinurilor cu indicaţie geografică, vinarsurilor, vinurilor speciale, cu excepţia pelinului."31. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 37 se abrogă.32. La articolul 39 se introduc două noi alineate, alineatele (2) şi (3), cu următorul cuprins:"(2) Susţinerea financiară a măsurilor de reglementare a filierei vitivinicole se poate asigura atât din fonduri publice, cât şi din fonduri private constituite în condiţiile legii, preluate în Fondul de promovare a vinului românesc, administrat de Institutul Vinului.(3) Organizarea şi funcţionarea Institutului Vinului şi constituirea Fondului de promovare a vinului românesc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului."33. La articolul 41, alineatul (1) şi litera e) a alineatului (2) vor avea următorul cuprins:"Art. 41(1) În vederea ameliorării funcţionării pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi a celor de calitate cu indicaţie geografică, Guvernul analizează propunerile

organismelor de filieră în acest domeniu, astfel cum sunt definite la art. 40 alin. (3) lit. a), şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţă.e) valorificarea vinurilor şi a altor băuturi pe bază de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlată, a vinurilor de calitate cu indicaţie geografică, a etichetării corespunzătoare produselor de calitate;"34. Litera b) a articolului 42 va avea următorul cuprins:"b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri;"35. Articolul 46 va avea următorul cuprins:"Art. 46I.S.C.T.V. asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, şi este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calităţii şi conformităţii produselor vinicole destinate consumului uman, având următoarele atribuţii:a) urmăreşte respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi reconversiunea plantaţiilor viticole, modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare;b) avizează cererile întocmite pentru acordarea dreptului de plantare a viţei-devie pe suprafeţe mai mari de 0,1 ha de familie sau operator economic, respective de defrişare, de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti;c) colaborează cu specialiştii Inspecţiei de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în scopul elaborării şi aplicării normelor de producere şi comercializare a materialului săditor viticol;d) verifică şi controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea strugurilor, vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole, buna practică vitivinicolă, condiţiile de igienă a produselor şi spaţiilor de producţie şi depozitare, respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru produse vitivinicole, inclusiv controlul documentelor necesare pentru atestarea calităţii şi punerea în consum a produselor vitivinicole;e) verifică respectarea prevederilor prezentei legi şi a normelor în vigoare cu privire la reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării produselor vitivinicole în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ;f) propune suspendarea licenţei de fabricaţie până la remedierea abaterilor constatate;g) exercită controlul tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine, precum şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective, inclusiv la comercializare;h) verifică activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în vederea efectuării de analize şi expertize la vinuri şi alte băuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export;i) realizează în colaborare cu O.N.D.O.V. unele acţiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică;j) constată vinurile şi alte produse vitivinicole improprii consumului ori necorespunzătoare calitativ; limitează sau interzice utilizarea şi comercializarea pentru consumul uman direct ori dispune distrugerea lor, în conformitate cu reglementările în vigoare;k) interzice comercializarea loturilor de vin şi a altor produse vitivinicole la care există suspiciunea ca fiind necorespunzătoare sub aspect calitativ, până la clarificarea situaţiei;

l) prelevează probele din produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de producţie, pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;m) exercită controlul de conformitate pentru produsele vitivinicole importate;n) păstrează secretul profesional, pentru a nu divulga unei terţe părţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţă în timpul controlului;o) verifică, prin sondaj, corectitudinea întocmirii declaraţiilor de stocuri, de recoltă şi de producţie, scriptic şi faptic, indiferent de declarant, persoană fizică saujuridică;p) propune retragerea licenţei de fabricaţie a unităţilor producătoare şi de comercializare a produselor menţionate, necorespunzătoare calitativ şi contrare legii;q) verifică şi constată abandonarea şi defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie;r) elaborează normele metodologice pentru autorizarea laboratoarelor în vederea executării de analize pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin ce urmează a fi expediate în scopul comercializării pe piaţa internă, norme care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale;s) verifică şi controlează vinurile, produsele pe bază de must şi/sau vin şi produsele derivate vinicole importate;ş) aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare operatorilor economici, persoane fizice sau juridice din sfera producţiei, circulaţiei şi comercializării vinurilor şi a altor produse vitivinicole, pentru abaterile constatate;t) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare."36. Articolul 47 va avea următorul cuprins:"Art. 47Sumele încasate de I.S.C.T.V. din amenzi şi din prestări de servicii se fac venit la bugetul de stat."37. Articolul 48 va avea următorul cuprins:"Art. 48(1) O.N.D.O.V. se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, finanţată integral din venituri proprii.(2) Modul de organizare şi funcţionare a O.N.D.O.V., precum şi structurile sale organizatorice, centrale şi teritoriale se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.(3) O.N.D.O.V. poate organiza şi susţine financiar programe de pregătire şi instruire profesională a angajaţilor săi, în colaborare cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare din domeniul vitivinicol şi cu unităţile producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată şi vinuri spumante cu denumire de origine controlată.(4) În baza bugetului aprobat, O.N.D.O.V. poate acorda sprijin financiar pentru desfăşurarea unor acţiuni care vizează dezvoltarea, modernizarea şi promovarea producţiei vitivinicole, precum şi a unor acţiuni de promovare a produselor vitivinicole româneşti."38. Articolul 49 va avea următorul cuprins:"Art. 49O.N.D.O.V. îndeplineşte următoarele atribuţii:a) elaborează normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată, a vinurilor spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică, cu

consultarea O.N.V.V. şi a organizaţiilor de producători de vinuri din arealul vizat, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale;b) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V., proiectele de ordine ale ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea denumirilor de origine controlată şi/sau indicaţiilor geografice;c) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V., documentaţiile pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinurile spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică;d) eliberează autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, la solicitarea producătorilor;e) eliberează certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată, care atestă dreptul de utilizare a denumirii de origine, la solicitarea producătorilor;f) controlează modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale referitoare la vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată;g) controlează, împreună cu I.S.C.T.V., modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul vinurilor cu indicaţie geografică;h) suspendă sau anulează certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, în cazul în care se constată nerespectarea de către producători a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată, şi sesizează I.S.C.T.V. în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege;i) controlează calitatea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată din punct de vedere organoleptic, pentru atestarea conformităţii în vederea comercializării, împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România;j) controlează plantaţiile de viţă-de-vie producătoare de struguri pentru obţinerea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată;k) controlează spaţiile de producţie şi depozitare a vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată;l) controlează evidenţele şi alte documente cu privire la comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată."39. Articolul 50 va avea următorul cuprins:"Art. 50(1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri, vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora, solicitate de către deţinătorii de plantaţii viticole, precum şi de producătorii de vinuri din această categorie se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.(2) Autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri cu denumire de origine controlată se eliberează anual la cererea producătorului, iar certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlată şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată se eliberează pe loturi."40. Articolul 51 se abrogă.41. Articolul 52 va avea următorul cuprins:

"Art. 52(1) O.N.V.V. funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ca organism specializat cu caracter tehnico-ştiinţific, cu personalitate juridică.(2) Statutul, precum şi modul de organizare şi funcţionare ale O.N.V.V. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale."42. Articolul 53 va avea următorul cuprins:"Art. 53(1) O.N.V.V. este finanţat din alocaţii bugetare, prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, şi din venituri proprii.(2) Veniturile proprii ale O.N.V.V. se realizează prin:a) sponsorizări;b) donaţii;c) prestări de servicii.(3) Alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru O.N.V.V., completate cu veniturile proprii, se utilizează pentru susţinerea activităţilor O.N.V.V., pentru plata personalului din aparatul executiv şi pentru achitarea cotizaţiei României de membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, denumită în continuare O.I.V."43. Articolul 54 va avea următorul cuprins:"Art. 54(1) O.N.V.V. are în structura sa organizatorică: a) consiliul ştiinţific, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, care este format din 7 membri, dintre care unul este reprezentant al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, restul membrilor fiind numiţi la propunerea organizaţiei interprofesionale de profil recunoscute administrativ;b) corpul de experţi;c) aparatul executiv.(2) Consiliul ştiinţific aprobă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare."44. Articolul 55 va avea următorul cuprins:"Art. 55O.N.V.V. îndeplineşte următoarele atribuţii principale:a) întocmeşte studii şi analize în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, stabileşte practicile şi tratamentele în producerea strugurilor, vinurilor şi a băuturilor pe bază de struguri, must şi vin, în concordanţă cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor, cu reglementările adoptate pe plan internaţional şi cu acquis-ul comunitar;b) face propuneri de elaborare a unor proiecte de legi şi a altor acte normative pentru sectorul vitivinicol, ţinând seama de cerinţele dezvoltării viticulturii şi vinificaţiei din ţara noastră;c) colaborează cu instituţiile centrale şi teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc;d) participă la fundamentarea şi implementarea proiectelor naţionale şi internaţionale de asistenţă tehnică şi de investiţii în domeniul vitivinicol;e) colaborează cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe IonescuŞişeşti » şi cu unităţile de cercetare în realizarea programelor sectoriale de cercetare ştiinţifică şi aplicativă în domeniul vitivinicol;

f) avizează lucrările de delimitare a arealelor viticole, zonarea soiurilor de viţă-devie, stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe bază de must şi vin, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, precum şi a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol;g) avizează normele tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultură a viţei-de-vie şi de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică;h) avizează, anterior aprobării prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, propunerile O.N.D.O.V. pentru fiecare denumire de origine controlată;i) iniţiază şi sprijină organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicol: congrese, simpozioane, consfătuiri, concursuri de struguri şi vin etc.;j) asigură legătura ţării noastre cu O.I.V., cu Biroul vin, alcool, tutun, seminţe şi hamei al Direcţiei generale de agricultură şi dezvoltare rurală a Comisiei Europene, precum şi cu alte organisme internaţionale similare;k) colaborează cu I.S.C.T.V., O.N.D.O.V. şi cu instituţiile descentralizate dinteritoriu, cu organizaţiile de producători, cu organizaţiile şi organismele din filieră pentru grupa de produse struguri, vin şi produse procesate din acestea;l) participă la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialiştilor şi producătorilor interni şi externi;m) sprijină acţiunile de promovare vitivinicolă atât în ţară, cât şi în străinătate;n) acordă premii pentru cele mai valoroase lucrări din domeniul viticulturii, oenologiei, economiei vitivinicole, precum şi din cel al istoriei, medicinei şi igienei în legătură cu via şi cu produsele ei;o) colaborează cu instituţiile de învăţământ superior, de cercetare ştiinţifică din ţară şi străinătate;p) asigură participarea specialiştilor români la manifestările internaţionale cu caracter tehnico-ştiinţific desfăşurate sub egida O.I.V.;q) gestionează Registrul plantaţiilor viticole;r) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ."45. Articolul 57 va avea următorul cuprins:"Art. 57Constituie infracţiuni următoarele fapte:a) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin conform art. 19 şi art. 26 alin. (2), (3) şi (4), expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea acestora cunoscând că sunt falsificate sau substituite, producerea pichetului, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3), şi se pedepsesc potrivit art. 313 şi 297 din Codul penal;b) producerea ori punerea în circulaţie, conform art. 26 alin. (5), a produselor care fac obiectul prezentei legi, în scopul de a induce în eroare pe beneficiari se pedepseşte potrivit art. 286 şi 301 din Codul penal."46. Alineatul (2) al articolului 58 va avea următorul cuprins:"(2) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. 57 se aplică şi măsura confiscării întregii cantităţi fraudate."47. Articolul 59 va avea următorul cuprins:"Art. 59Constituie contravenţii următoarele fapte:a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţă de peste 0,1 ha de persoană fizică sau juridică ori extinderea peste această limită a celor existente, fără autorizaţie de plantare eliberată de direcţiile

pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti, potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) şi (2);b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0,1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele admise în cultură, potrivit prevederilor art. 12 alin. (1);c) încălcarea art. 12 alin. (2) prin plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole;d) abandonarea plantaţiilor de viţă-de-vie cu soiuri admise în cultură, potrivit prevederilor art. 14 alin. (1);e) îmbutelierea vinurilor DOC în afara arealului delimitat, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 23 alin. (4);f) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must şi/sau vin, care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie, stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi;g) neîntocmirea de către producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac a evidenţelor acestora, potrivit art. 33 alin. (1);h) livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fără aplicarea însemnelor de certificare a calităţii, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1);i) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli, obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis, în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 12 alin. (3);j) nedepunerea în termenul prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi a declaraţiilor de stocuri, de recoltă şi de producţie;k) vânzarea în spaţii neautorizate a vinului în vrac;l) omisiunea înscrierii sau înscrierea de date inexacte în registrele de evidenţă a produselor vitivinicole, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1);m) nerespectarea normelor de etichetare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;n) defrişarea viţei-de-vie din soiuri nobile admise în cultură, în suprafaţă mai mare de 0,1 ha, fără autorizaţie de defrişare potrivit prevederilor art. 15 alin. (1);o) împiedicarea sub orice formă a persoanelor autorizate de a-şi exercita atribuţiile de serviciu legate de aplicarea prezentei legi."48. Alineatul (1) al articolului 60 va avea următorul cuprins:"Art. 60(1) Contravenţiile prevăzute la art. 59 se sancţionează după cum urmează:a) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la lit. b) şi n);b) cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. a), c), d), g), i), j), l) şi m);c) cu amendă de la 40.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit. e), f), h), k) şi o)."49. Articolul 62 va avea următorul cuprins:"Art. 62Contravenţiilor prevăzute la art. 59 şi sancţiunilor prevăzute la art. 60 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare."50. Articolul 66 se abrogă.51. Anexele nr. 1, 2 şi 4 se abrogă, iar anexa nr. 3 devine anexa la Legea nr. 244/2002.52. Articolul 68 se abrogă.

Art. IIPrezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. IIILegea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 20 mai 2002, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.[10]

Hotărâre nr. 1134/2002 din 10/10/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 798 din 04/11/2002Actul a intrat in vigoare la data de 04 noiembrie 2002Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.Art. 2. - În acţiunile din domeniul producţiei vitivinicole Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor colaborează cu Organizaţia interprofesională pe produs, constituită potrivit Legii nr. 778/2001 privind organizaţiile interprofesionale pe produse agroalimentare.Art. 3. - (1) Contractele externe încheiate pentru vinuri şi alte băuturi pe bază de must şi vin, aflate în derulare, se execută în condiţiile legii în vigoare la data încheierii acestora.(2) Etichetele pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin, destinate comercializării pe piaţa internă, tipărite şi aflate la producători sau la comercianţii contractanţi, se utilizează până la epuizarea stocului, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2002.(3) După epuizarea stocului sau după data de 31 decembrie 2002 modul de inscripţionare a noilor etichete se va realiza conform prevederilor prezentelor norme metodologice.ANEXĂNormă metodologică din 10/10/2002 de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 798 din 04/11/2002Actul a intrat in vigoare la data de 04 noiembrie 2002CAPITOLUL IProducţia viticolăSECŢIUNEA 1Delimitarea teritorială a arealelor viticoleArt. 1. - Delimitarea teritorială a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată, se evidenţiază distinct prin lucrările de întocmire a Cadastrului viticol, potrivit prevederilor art. 6 din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, denumită în continuare lege.Art. 2. - (1) Lucrările de delimitare a arealelor viticole pe podgorii şi centre viticole se fac de către specialişti din domeniul evidenţei funciare în colaborare cu specialişti din domeniul viticulturii şi vinificaţiei şi cu reprezentanţii producătorilor viticoli, constituiţi în comisii judeţene, urmând ca acestea să fie definitivate de o comisie central constituită la nivelul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, potrivit normelor metodologice de realizare

şi ţinere a Cadastrului viticol, care se vor aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice.(2) Componenţa comisiei centrale şi a comisiilor judeţene, precum şi modul lor de funcţionare se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice.Art. 3. - Până la finalizarea delimitării arealelor viticole Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor coordonează actualizarea lucrărilor de nominalizare a arealelor viticole pe podgorii şi centre viticole şi de stabilire a teritoriilor care intră în componenţa acestora, până la nivel de localităţi. Forma actualizată a acestor lucrări se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.SECŢIUNEA a 2-aProducerea materialului săditor viticolArt. 4. - Definiţiile pentru categoriile de material săditor de plantare, material de înmulţire şi categoriile de material biologic folosite în viticultură, prevăzute la art. 7 din lege, sunt cuprinse în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.Art. 5. - (1) Categoriile biologice de material săditor viticol admise pentru producere în România sunt următoarele:a) materialul amelioratorului;b) materialul prebază;c) materialul bază;d) materialul certificat;e) materialul standard.(2) Definiţiile acestor categorii sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.Art. 6. - (1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii viticole:a) plantaţii de conservare;b) plantaţii de preînmulţire;c) plantaţii-mamă de plante certificate;d) plantaţii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi;e) şcoli de viţe certificate;f) şcoli de viţe standard.(2) Definiţiile acestor tipuri de plantaţii viticole sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.Art. 7. - (1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi:a) unităţi de selecţie;b) unităţi de conservare şi de preînmulţire;c) unităţi de înmulţire;d) unităţi de producţie pentru viţe altoite şi nealtoite.(2) Definiţiile acestor unităţi sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.SECŢIUNEA a 3-aÎnfiinţarea, întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticoleA. Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vieArt. 8. - Zonarea soiurilor de viţă de vie, recomandate şi autorizate pentru cultură în cadrul fiecărui centru viticol, precum şi actualizarea acesteia se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, cu avizul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, denumit în continuare ONVV, la propunerea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi

Vinificaţie, denumit în continuare ICDVV, şi a staţiunilor de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă, prin consultarea specialiştilor din domeniu, inclusiv de la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.Art. 9. - (1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie roditoare şi de portaltoi se realizează prin acordarea de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, a unui drept de plantaţie nouă, de replantare pe aceeaşi suprafaţă de teren sau de plantare pe o rezervă de teren. Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, monitorizează înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie roditoare şi de portaltoi în teritoriul lor de activitate.(2) Dreptul de plantaţie nouă, potrivit prevederilor pct. 2 din anexa nr. 4 la lege, este dreptul de a înfiinţa o plantaţie viticolă în cazul măsurilor de comasare sau de expropriere pentru utilităţi publice al proprietarului terenurilor la data comasării sau exproprierii pentru utilităţi publice, dacă aceste terenuri fac parte dintr-o podgorie sau dintr-un centru viticol, consacrate şi recunoscute ca atare prin lucrările de delimitare teritorială. Dreptul de plantaţie nouă se menţinepe o perioadă de 5 ani de la data acordării şi se poate transfera către un nou proprietar în cazul vânzării terenului în această perioadă. În cazul neutilizării în perioada admisă, dreptul de plantaţie nouă se atribuie unei rezerve de teren.(3) Dreptul de replantare este valabil pe o perioadă de 5 ani de la data la care a fost efectuată defrişarea; după expirarea acestui termen dreptul de replantare neutilizat se atribuie unei rezerve de teren.(4) Dreptul de plantare pe o rezervă de teren este valabil pe o perioadă de 10 ani; după expirarea termenului de 10 ani dreptul de plantare neutilizat pe o rezervă de teren se anulează.(5) În situaţii deosebite, de interes pentru patrimoniul şi producţia vitivinicolă, dreptul de plantare pe o rezervă de teren poate fi actualizat, cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.(6) Locul în care este exercitat dreptul de plantare pe o rezervă de teren, soiurile şi tehnicile de cultură utilizate trebuie să asigure posibilitatea obţinerii de producţii conforme cu cererea pieţei, precum şi cu potenţialul calitativ şi cantitativ al regiunii.(7) Pe baza acordării dreptului de plantaţie nouă, de replantare sau de plantare pe o rezervă de teren, direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, eliberează autorizaţiile de plantare, în baza cererilor adresate de către producătorii interesaţi, în condiţiile prevăzute la art. 11 alin. (1) şi (2) din lege. Autorizaţiile de plantare se referă la suprafaţa totală care urmează să fie plantată de un producător, persoană fizică sau juridică, într-un an sau eşalonat pe mai mulţi ani.(8) Autorizaţia de plantare cuprinde următoarele elemente:a) numele/denumirea producătorului, persoană fizică sau juridică;b) adresa/sediul producătorului;c) locul plantării: podgoria, centrul viticol, comuna, satul, tarlaua, parcela sau punctul cu denumirea cunoscută local;d) suprafaţa care se plantează: totală (ha), din care pe ani;e) soiul/soiurile folosit/folosite la plantare;f) distanţele de plantare;g) perioada de repaus a solului dinaintea replantării cu viţă de vie, care nu poate fi mai mică de 2 ani.

(9) Formularele-tip pentru cererile de acordare a dreptului de plantaţie nouă, replantare şi plantare pe o rezervă de teren şi pentru autorizaţiile de plantare a viţei de vie se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.Art. 10. - (1) Cererile prevăzute la art. 9 alin. (9) se depun la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu cel puţin o lună înainte de data înfiinţării plantaţiei. Ele vor conţine informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de plantare şi vor fi vizate de specialistul de la central agricol teritorial şi de inspectorul teritorial al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, denumită încontinuare ISCTV.(2) În cazul înfiinţării de plantaţii pe o suprafaţă mai mare de 3 ha, considerate ca suprafeţe totale pe un producător viticol, persoană fizică sau juridică, la cererea pentru eliberarea autorizaţiei de plantare se anexează proiectul de înfiinţare a plantaţiei viticole, vizat de unitatea de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din zonă.(3) Proiectele pot fi întocmite de unităţi de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă sau de agenţi economici, personae fizice sau juridice, autorizaţi de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu avizul unităţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din zonă.Art. 11. - Înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie sub formă de noi parcele încadrate în masive viticole se face ţinânduse seama de condiţia adoptării de soluţii privind orientarea rândurilor, alegerea distanţelor de plantare şi asigurarea zonelor de întoarcere, care să nu împiedice executarea lucrărilor de întreţinere a viilor, accesul în plantaţii, precum şi întreţinerea şi exploatarea lucrărilor hidroameliorative.Art. 12. - (1) Prin hibrizi direct producători se înţelege soiurile obţinute prin hibridări, din primele două generaţii, între diferite specii ale genului Vitis, caracterizate prin rezistenţă la filoxeră şi la unele boli criptogamice şi calitate inferioară, necorespunzătoare, a strugurilor şi vinurilor.(2) Soiurile din grupa prevăzută la alin. (1) sunt interzise la plantare, conform prevederilor art. 12 alin. (2) din lege. Lista cuprinzând soiurile de hibrizi direct producători interzise la plantare se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.Art. 13. - (1) Prin hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli se înţelege soiurile obţinute prin hibridări complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. Unele dintre aceste soiuri sunt autorizate temporar la plantare, pe suprafaţă de cel mult 0,1 ha de familie, numai în intravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole, în scop ornamental, pentru asigurarea consumului familial şi conform prevederilor art. 12 alin. (3) din lege.(2) Lista cuprinzând hibrizii interspecifici cu rezistenţă relativă la boli se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.B. Întreţinerea plantaţiilor de viţă de vieArt. 14. - Deţinătorii de plantaţii de viţă de vie sunt obligaţi să efectueze lucrări de întreţinere a acestora, în special tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor, care să asigure obţinerea unor recolte de struguri normale din punct de vedere calitativ şi cantitativ.Art. 15. - ICDVV, împreună cu reţeaua sa de unităţi de cercetare şi dezvoltare zonale, elaborează norme tehnice de cultură a viţei de vie adaptate diferitelor zone şi tipuri de plantaţii, care sunt puse la dispoziţie producătorilor viticoli prin grija Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă şi a centrelor sale judeţene.

Art. 16. - (1) Cultivatorii de viţă de vie au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.(2) În acest scop ei asigură întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de irigaţii, precum şi conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.C. Defrişarea plantaţiilor de viţă de vieArt. 17. - (1) Autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de Vitis vinifera, denumite în continuare soiuri nobile, şi de portaltoi se eliberează de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza cererilor adresate acestora de către deţinătorii plantaţiilor de viţă de vie.(2) Autorizaţia de defrişare cuprinde următoarele elemente:a) numele/denumirea deţinătorului, persoană fizică sau juridică;b) adresa/sediul deţinătorului;c) amplasarea plantaţiei: podgoria, centrul viticol, comuna, satul, tarlaua, parcela sau punctul cu denumirea cunoscută local;d) suprafaţa supusă defrişării;e) data defrişării: anul, luna, perioada de început/sfârşit;f) soiul/soiurile din plantaţia supusă defrişării;g) vârsta plantaţiei - număr de ani;h) procentul de goluri din plantaţii;i) motivele invocate pentru propunerea de defrişare;j) modul de folosinţă a terenului după defrişarea plantaţiei.(3) Formularele-tip pentru cererile şi autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.(4) Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători sau din hibrizi interspecifici se poate face fără autorizaţie de defrişare, indiferent de suprafaţă, şi se comunică în termen de o lună la centrul agricol teritorial. Acesta transmite situaţia suprafeţelor defrişate direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru luarea în evidenţă.Art. 18. - Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi, în suprafeţe mai mari de 0,1 ha, se efectuează într-o perioadă de maximum 5 ani de la data autorizării defrişării.Art. 19. - Cererile pentru eliberarea autorizaţiilor de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se depun la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu cel puţin 6 luni înainte de data defrişării. Acestea trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de defrişare şi să fie vizate de specialistul de la centrul agricol teritorial şi de inspectorul teritorial al ISCTV.Art. 20. - (1) Prima de abandon definitiv al plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare, mai mari de 0,1 ha de agent economic sau de familie, se acordă pentru plantaţiile situate în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole, care nu au atins vârsta şi starea de vegetaţie ce impugn defrişarea.(2) Acordarea primei de abandon definitiv al plantaţiilor din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare se face în baza solicitărilor scrise ale deţinătorilor, care depun cereri la

direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în raza cărora se află plantaţiile vizate.(3) Valoarea primei de abandon definitiv pe hectar se stabileşte în raport cu capacitatea de producţie a plantaţiilor vizate, fără a depăşi un plafon maxim.(4) Plafonul maxim şi plafoanele intermediare ale primei de abandon definitiv al plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare, precum şi sursele de finanţare ale acesteia se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului.CAPITOLUL IIProducţia vinicolăSECŢIUNEA 1Clasificarea vinurilor şi a altor produse pe bază de must, vin şi subproduse vinicoleI. VinurileArt. 21. - Vinurile, clasificate în vinuri de masă, de calitate sau speciale, sunt: albe, roze sau roşii, în diferite nuanţe.A. Vinurile de masăArt. 22. - Vinurile de masă, definite la art. 18 lit. a) din lege, au o tărie alcoolică dobândită de minimum 8,5% în volume.Art. 23. - Din categoria vinurilor de masă face parte şi vinul pelin, a cărui definiţie este prevăzută în anexa nr. 2 pct.20 din lege.Art. 24. - Vinurile de hibrizi direct producători şi hibrizi interspecifici interzişi la plantare, ca şi cele de hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli, autorizaţi temporar la plantare, nu se încadrează în categoria vinurilor de masă. Ele formează o categorie separată, care se valorifică potrivit prevederilor art. 21 din lege.B. Vinurile de calitateArt. 25. - (1) Vinurile de calitate definite la art. 18 lit. b) din lege, în funcţie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere, de soiul sau sortimentul de soiuri şi de tehnologia aplicată, sunt:a) vinuri de calitate cu indicaţie geografică recunoscută, denumite şi vinuri de calitate superioară - VS;b) vinuri de calitate cu denumire de origine controlată.(2) Vinurile de calitate cu indicaţie geografică recunoscută trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 10,5% în volume. Comercializarea lor se face cu menţionarea indicaţiei de provenienţă geografică, conform ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor. Aceste vinuri se exportă şi sub denumirile generice de "Landwein", "Vin de Pays" sau altele asemenea.(3) Vinurile de calitate cu denumire de origine controlată - DOC trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 11% în volume şi să provină din struguri cu un conţinut în zaharuri de minimum 187 g/l. În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor la cules şi de caracteristicile lor calitative şi de compoziţie, ele se încadrează în următoarele categorii:a) cules la maturitatea deplină, DOC-CMD: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 187 g/l;b) cules târziu, DOC-CT: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 220 g/l. Pentru producerea de vinuri roşii seci din această categorie, strugurii la recoltare trebuie să aibă un conţinut în zaharuri de minimum 213 g/l;c) cules la înnobilarea boabelor, DOC-CIB: vinuri obţinute din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 240 g/l, cu atac de "mucegai nobil" sau culeşi la stafidirea boabelor.

(4) Principalele condiţii de producere a vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi principalele caracteristici de compoziţie şi de calitate pentru fiecare tip de vin din categoriile DOC se stabilesc prin norme şi decizii de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.Art. 26. - În funcţie de conţinutul lor în zaharuri, vinurile de masă şi de calitate sunt:a) seci, cu un conţinut în zaharuri de până la 4 g/l inclusiv;b) demiseci, cu un conţinut în zaharuri cuprins între 4,01 g/l şi 12 g/l inclusiv;c) demidulci, cu un conţinut în zaharuri cuprins între 12,01 g/l şi 50 g/l inclusiv;d) dulci, cu un conţinut în zaharuri de peste 50 g/l.C. Vinurile specialeDin categoria vinurilor speciale fac parte:1. Vinurile spumanteArt. 27. - (1) În funcţie de procesul tehnologic de obţinere, vinurile spumante se clasifică în:a) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii;b) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii şi transvazate în rezervoare – procedeul prin transvazare;c) vinuri spumante obţinute prin fermentare în rezervoare.(2) Definiţia vinului spumant este prevăzută în anexa nr. 2 pct. 13 din lege.Art. 28. - În funcţie de conţinutul în zaharuri, vinurile spumante se clasifică în:a) extrabrut, între 0-6 g/l;b) brut, între 6-15 g/l;c) extrasec, între 12-20 g/l;d) sec, între 17-35 g/l;e) demisec, între 33-50 g/l;f) dulce, peste 50 g/l.Art. 29. - Din grupa vinurilor spumante face parte şi vinul Muscat spumant, a cărui definiţie este prevăzută în anexa nr. 2 pct. 15 din lege.Art. 30. - Unele vinuri spumante şi petiante, produse în condiţii speciale şi caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate, pot purta denumire de origine controlată.Art. 31. - (1) Vinurile spumante şi petiante cu denumire de origine controlată sunt obţinute din soiuri recomandate sau autorizate pentru această direcţie de producţie, cultivate în areale viticole delimitate în care se produce vinul materie primă. La vinurile spumante cu denumire de origine controlată atât producerea vinului materie primă, cât şi cea de a doua fermentare trebuie făcute în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicată.(2) În cazuri speciale, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor autorizează, prin Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole, denumit în continuare ONDOV, ca cea de a doua fermentare să se facă şi în afara arealului delimitat de provenienţă a strugurilor, cu condiţia ca vinul spumant obţinut să fie valorificat cu denumirea locului de producere a vinurilor materie primă şi cu indicarea unităţilor în care s-a făcut cea de a doua fermentare.2. Vinurile spumoaseArt. 32. - (1) După conţinutul în zaharuri, vinurile spumoase se grupează în:a) seci, până la 12 g/l;b) demiseci, între 12,01-30 g/l;c) demidulci, peste 30 g/l.

(2) Definiţia vinului spumos este prevăzută în anexa nr. 2 pct. 14 din lege.3. Vinurile perlante şi petianteArt. 33. - Din categoria altor vinuri cu conţinut în dioxid de carbon, autorizate pentru producere, fac parte vinurile petiante şi vinurile perlante, ale căror definiţii sunt prevăzute în anexa nr. 2 pct. 16 şi 17 din lege.4. Vinurile aromatizateArt. 34. - Definiţia vinurilor aromatizate este prevăzută în anexa nr. 2 pct. 19 din lege. Din grupa vinurilor aromatizate fac parte:a) vermutul;b) alte vinuri aromatizate.Art. 35. - După conţinutul în zaharuri, vermuturile se clasifică astfel:a) extraseci, până la 12 g/l;b) seci, între 12,01-40 g/l;c) demiseci, între 40,01-80 g/l;d) dulci, peste 80 g/l.5. Vinurile licoroase şi de tip oxidativArt. 36. - (1) Din grupa vinurilor speciale fac parte şi vinurile licoroase, a căror definiţie este prevăzută în anexa nr. 2 pct. 21 din lege. Unele vinuri licoroase de înaltă calitate pot beneficia de denumiri de origine.(2) Din grupa vinurilor speciale fac parte şi vinurile de tip oxidativ, care sunt obţinute prin aplicarea unei tehnologii speciale şi sunt supuse unui proces de oxidare lentă, realizată sub influenţa unor factori biologici sau fizici.(3) Materiile prime utilizate pentru producerea vinurilor speciale, vin, must, must concentrat, mistel, alcool de origine viticolă, trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate şi de obţinere precizate în reglementările în vigoare.II. Alte produse pe bază de must şi vinA. Produse pe bază de mustArt. 37. - (1) Din categoria altor produse pe bază de must fac parte:a) mustul tăiat;b) mustul de struguri concentrat;c) mustul de struguri concentrat rectificat;d) sucul de struguri;e) sucul de struguri concentrat;f) mustul de struguri parţial fermentat;g) mistelul;h) tulburelul.(2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. 2 la lege.B. Produse pe bază de vinArt. 38. - (1) Din categoria produselor pe bază de vin fac parte:a) vinul alcoolizat;b) distilatul de vin;c) romaniacul;d) rachiul de vin;e) oţetul de vin.(2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. 2 la lege.

Art. 39. - Unele romaniacuri produse în condiţii speciale, caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate, pot purta denumiri de origine controlată.Art. 40. - (1) Romaniacurile cu denumire de origine controlată sunt produse din soiuri recomandate şi autorizate pentru această direcţie de producţie, cultivate în areale viticole delimitate.(2) Pentru producerea romaniacurilor cu denumire de origine controlată trebuie îndeplinite următoarele condiţii:a) distilarea vinurilor se face cu instalaţii tip "Charente" sau cu alte instalaţii de distilare discontinuă, cu dublă distilare şi cu eliminarea fracţiunilor de la începutul şi sfârşitul redistilării;b) învechirea distilatelor se face în vase din lemn de stejar, cu capacitate de maximum 600 litri, pe o perioadă de cel puţin 3 ani;c) obţinerea vinurilor materie primă, distilarea lor, învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor se realizează în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicată.(3) În cazuri speciale, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor autorizează prin ONDOV ca învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor să se facă în afara arealului delimitat pentru denumirea de origine revendicată, cu condiţia ca romaniacul să fie valorificat sub denumirea locului de producere a strugurilor materie primă şi de distilare, precum şi cu indicarea unităţii în care s-au făcut învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor.III. Produsele pe bază de subproduse vinicoleArt. 41. - (1) Din categoria produselor obţinute din subproduse vinicole fac parte:a) alcoolul etilic de origine viticolă;b) rachiul de drojdie;c) spuma de drojdie;d) rachiul de tescovină;e) pichetul.(2) Pichetul este destinat exclusiv industrializării, fiind interzisă comercializarea sa pentru consumul uman direct.(3) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. 2 la lege.Art. 42. - Prin prelucrarea drojdiei de vin şi a tescovinei de struguri se obţin şi alte produse ca: acid tartric, coloranţi naturali, ulei din seminţe, tanin, furaje, composturi şi altele asemenea.SECŢIUNEA a 2-aCaracteristici organoleptice şi de compoziţie chimică ale vinurilor, produselor pe bază de must, vin şi subproduse vinicoleArt. 43. - (1) Vinurile proprii consumului uman direct, altele decât cele speciale, trebuie să prezinte în momentul comercializării următoarele caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimică, atestate prin buletine de analiză eliberate de laboratoare autorizate:a) însuşiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate şi tipului de vin, soiului sau sortimentului de soiuri, podgoriei, centrului viticol sau arealului delimitat, pentru cele cu denumire de origine controlată; vinurile trebuie să fie fără defecte de miros şi de gust;b) tăria alcoolică la 20°C - minimum 8,5% alcool dobândit în volume şi, respectiv, conţinutul în alcool corespunzător categoriei de calitate şi tipului de vin;c) aciditatea totală - minimum 4,5 g/l, exprimată în acid tartric, sau 60 miliechivalenţi pe litru;d) aciditatea volatilă mai mică de:1. 18 miliechivalenţi pe litru sau 1,08 g/l, exprimată în acid acetic, pentru vinurile albe şi roze;2. 20 miliechivalenţi pe litru sau 1,2 g/l, exprimată în acid acetic, pentru vinurile roşii.

Aceste limite sunt depăşite numai pentru unele vinuri vechi, de cel puţin 2 ani, sau pentru vinurile produse după tehnologii speciale ori în cazul vinurilor care au o tărie alcoolică totală egală sau mai mare de 13% în volume, cu condiţia să nu aibă influenţă negativă asupra caracteristicilor organoleptice ale vinurilor;e) extractul sec nereducător, minimum:1. 15 g/l pentru vinurile de masă albe şi roze;2. 16 g/l pentru vinurile de masă roşii;3. 18 g/l pentru vinurile de calitate superioară - VS, albe şi roze;4. 19 g/l pentru vinurile de calitate superioară - VS, roşii;5. 21 g/l pentru vinurile de calitate DOC, albe şi roze;6. 23 g/l pentru vinurile de calitate DOC, roşii.În anii viticoli nefavorabili se poate admite punerea în consum a unor vinuri de masă şi de calitate superioară – VS cu un extract nereducător mai mic cu 1 g/l faţă de limitele menţionate;f) dioxidul de sulf total, în următoarele limite maxime determinate în momentul punerii în consum:1. 160 mg/l pentru vinuri roşii seci;2. 210 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci şi pentru vinuri roşii demiseci;3. 260 mg/l pentru vinuri albe şi roze demiseci;4. 300 mg/l pentru vinuri demidulci şi dulci;5. 350 mg/l pentru vinuri provenite din struguri culeşi la supramaturare, bogate în zaharuri şi enzime oxidazice de la: Cotnari, Murfatlar, Târnave, Pietroasa, Valea Călugărească;g) aluminiul, maximum 8 mg/l;h) arsenul, maximum 0,2 mg/l;i) borul, exprimat în acid boric, maximum 80 mg/l;j) bromul, maximum 1 mg/l;k) cadmiul, maximum 0,01 mg/l;l) cuprul, maximum 1 mg/l;m) fluorul, maximum 1 mg/l;n) plumbul, maximum 0,2 mg/l;o) staniul, maximum 1 mg/l;p) zincul, maximum 5 mg/l;q) metanolul: - maximum 150 mg/l pentru vinurile albe şi roze;- maximum 300 mg/l pentru vinurile roşii;r) sulfaţii, exprimaţi în sulfat de potasiu, maximum 1 g/l, cu următoarele excepţii:- maximum 1,5 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase, pentru vinurile îndulcite şi pentru vinurile obţinute prin adaosul, în must sau în vin, de alcool sau distilat de vin;- maximum 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci;- maximum 2,5 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub peliculă;s) acidul citric, maximum 1 g/l;t) sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri sărăturoase;u) diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile.(2) Caracteristicile de compoziţie chimică ale vinurilor, produselor pe bază de must, vin şi subproduse vinicole sunt determinate prin metode de analiză admise pe plan internaţional şi/sau

prin metode standard româneşti de analiză a vinurilor, armonizate cu metodele comunitare, a căror listă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.Modificat de articolul 1 din Ordin nr. 691/2006 in data de 23 octombrie 2006Art. 44. - (1) Sunt improprii consumului uman direct:a) vinurile oţetite, manitate, băloşite şi cele cu miros de hidrogen sulfurat, de mucegai sau cu alte mirosuri şi/sau alte gusturi străine, detectate de degustători autorizaţi recunoscuţi de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor;b) lichidul rezultat din spălarea tescovinei - pichet;c) vinurile produse prin folosirea unor practici şi tratamente neautorizate, cele falsificate, precum şi cele ale căror componente nu se încadrează în limitele prevăzute la art. 43 din prezentele norme metodologice;d) vinurile cu adaos de bonificatori sau aromatizanţi, alţii decât cei admişi de lege.(2) Vinurile improprii consumului uman direct pot fi destinate, după caz, distilării sau producerii oţetului.Art. 45. - Mustul de struguri concentrat rectificat, definit în anexa nr. 2 pct. 5 din lege, trebuie să prezinte următoarele caracteristici:a) un pH de maximum 5, determinat la 25°Brix;b) densitate optică, la 425 nm, de maximum 0,100 la o grosime a stratului de lichid de 1 cm, la 25°Brix;c) un conţinut de maximum 7 g/l zaharoză, determinat la 25°Brix;d) un indice Folin - Ciocalteau de maximum 6, determinat la 25°Brix;e) aciditate titrabilă de cel mult 15 miliechivalenţi pe kilogramul de zaharuri totale;f) un conţinut în dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale;g) un conţinut în cationi totali de maximum 8 miliechivalenţi pe kilogramul de zaharuri totale;h) conductivitate care să nu depăşească 120 micro-Siemens pe centimetru, la 25°Brix şi la 20°C;i) un conţinut în hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale;j) prezenţa mezoinozitolului.Art. 46. - (1) Romaniacul, definit în anexa nr. 2 pct. 25 din lege, poate fi pus în consum dacă îndeplineşte următoarele condiţii atestate prin buletine de analiză, eliberate de laboratoare autorizate:a) nu prezintă gusturi particulare neplăcute, detectate de degustători autorizaţi recunoscuţi de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor;b) este obţinut din distilate provenite din vinuri netratate cu schimbători de ioni, raze ultraviolete sau ionizante.(2) Conţinutul romaniacului în metale nu poate depăşi următoarele limite:a) arsenul - 0,05 mg/l;b) cuprul - 5,0 mg/l;c) plumbul - 0,3 mg/l;d) zincul - 5,0 mg/l.(3) Limitele conţinutului romaniacului în alte componente, raportate la 100 ml alcool anhidru, sunt următoarele:a) alcool metilic, maximum 200 mg;b) aciditate totală, exprimată în acid acetic, maximum 400 mg;c) esteri, exprimaţi în acetat de etil, între 75 mg şi 500 mg;d) alcooli superiori, exprimaţi în alcool izoamilic, maximum 400 mg;e) aldehide, exprimate în aldehidă acetică, între 5 mg şi 60 mg;

f) furfural, maximum 2 mg;g) acid cianhidric, nedetectabil.Art. 47. - (1) Pentru rachiurile de vin şi cele obţinute din drojdie de vin şi tescovină de struguri se stabilescurmătoarele limite ale conţinutului în compuşi raportaţi la 100 ml alcool anhidru, atestate prin buletine de analizăeliberate de laboratoare autorizate:a) alcool metilic, maximum 1.000 mg;b) esteri, exprimaţi în acetat de etil, între 100 mg şi 600 mg;c) alcooli superiori, exprimaţi în alcool izoamilic, între 100 mg şi 750 mg;d) aciditate totală, exprimată în acid acetic, între 100 mg şi 750 mg;e) aldehide, exprimate în aldehidă acetică, între 5 mg şi 80 mg;f) furfural, maximum 2 mg;g) acid cianhidric, nedetectabil.(2) Limitele de conţinut pentru metale sunt cele stabilite pentru romaniac la art. 46 alin. (2) din prezentele norme metodologice.

SECŢIUNEA a 3-aPracticile şi tratamentele oenologice autorizateArt. 48. - Practicile şi tratamentele utilizate în obţinerea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin trebuie să asigure o bună elaborare, conservare şi evoluţie a produselor respective. Aplicarea lor nu trebuie să conducă la modificări ale compoziţiei acestor băuturi, în afara unor limite normale, asigurând păstrarea însuşirilor de naturaleţe,autenticitate şi legalitate pentru fiecare produs.Art. 49. - Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate strugurilor proaspeţi, mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, mustului de struguri destinat concentrării şi vinului nou în fermentare sunt următoarele:1. trierea, cu ocazia culesului, a strugurilor sănătoşi de cei avariaţi sau cu coacere incompletă; separarea, la cules, a strugurilor, fragmentelor de struguri sau a boabelor atacate de mucegai nobil sau cu grad avansat de stafidire, în vederea obţinerii de vinuri dulci;2. spălarea strugurilor, la nevoie, atunci când aceştia sunt destinaţi producerii sucurilor, urmată de zvântare;3. zdrobirea boabelor;4. dezbrobonirea sau desciorchinarea strugurilor;5. tratarea strugurilor, mustuielii şi musturilor cu anhidridă sulfuroasă sau metabisulfit de potasiu. În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidridă sulfuroasă, concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mică de 5%;6. tratarea strugurilor, mustuielii şi musturilor cu acid ascorbic în doză de maximum 250 mg/kg;7. tratarea mustului sau mustuielii cu enzime pectolitice şi cu preparate enzimatice de betaglucanază;8. macerarea mustuielii pentru obţinerea de vinuri roşii, roze sau aromate, precum şi a celor rezultate din struguri stafidiţi sau atacaţi de mucegai nobil prin asigurarea contactului mai mult sau mai puţin prelungit între must şi părţile solide ale strugurilor;9. macerarea carbonică;

10. tratamentul termic al mustuielii pentru producerea de vinuri roşii din struguri slab coloraţi sau atacaţi de putregai cenuşiu, fără ca prin acest procedeu să se producă o concentrare sau o diluare a mustului. Este interzisă încălzirea mustuielii prin injectare de vapori de apă;11. scurgerea mustului, statică sau dinamică;12. presarea strugurilor nezdrobiţi, a mustuielii sau a boştinei;13. limpezirea sau deburbarea mustului destinat producerii vinurilor albe pe cale gravitaţională, cu sau fără răcire,prin flotaţie, precum şi prin centrifugare sau filtrare, cu sau fără adjuvanţi de filtrare inerţi;14. pasteurizarea mustului;15. refrigerarea mustului, urmată de stocarea sa la temperaturi scăzute, în vederea folosirii sale ca materie primă pentru producerea de băuturi nealcoolice sau slab alcoolice, cu sau fără conţinut în dioxid de carbon, precum şi pentru utilizarea ca partener cu "rezervă de zahăr" în producerea de vinuri demiseci şi demidulci;16. tratarea musturilor, în vederea limpezirii, cu una sau mai multe dintre următoarele substanţe de uz oenologic: gelatină alimentară, clei de peşte, cazeină şi cazeinat de potasiu, ovalbumină şi/sau lactalbumină, bentonită, dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală, caolin, tanin;17. însămânţarea mustului cu maiele de drojdie preparate din levuri selecţionate sau din microflora spontană;18. adaosul, ca stimulenţi ai fermentaţiei alcoolice, al unor substanţe chimice - "factori de creştere". Ca stimulenţi se pot folosi:a) fosfat acid de amoniu sau sulfat de amoniu, singur sau în amestec, în doză de maximum 0,3 g/l;b) sulfat de amoniu sau bisulfit de amoniu, singur sau în amestec, în doză de maximum 0,3 g/l;c) diclorhidrat de tiamină, în limita a 0,6 mg/l, exprimat în tiamină;19. folosirea maielelor de bacterii lactice pentru producerea fermentaţiei malolactice - dezacidifiere microbiologică;20. răcirea mustului în fermentare pentru evitarea creşterii temperaturii acestuia peste limitele admisibile tehnologic;21. corectarea acidităţii totale a mustului - acidifierea musturilor în anii cu deficit de aciditate, prin adaos de acid tartric în doză de maximum 1,5 g/l sau 20 miliechivalenţi pe litru;22. folosirea preparatelor din membrane celulare de levuri în limita a 40 g/hl;23. în anii cu condiţii nefavorabile se poate practica, potrivit prevederilor art. 26 alin. (3) din lege, îmbogăţirea musturilor în zahăr, în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor prin următoarele practici:a) adaos de must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat sau de zaharoză - şaptalizare;b) deshidratare parţială.Îmbogăţirea musturilor în zahăr poate fi făcută cu respectarea următoarelor condiţii:a) folosirea uneia dintre operaţiunile menţionate mai sus exclude posibilitatea utilizării celorlalte;b) adaosul de zaharoză se face direct în must sau în mustul în fermentare şi poate fi practicat numai în cazul producerii de vinuri seci;c) adaosul de must concentrat sau de must concentrat rectificat nu poate avea ca efect mărirea volumului iniţial al mustului de struguri, al mustului parţial fermentat sau al vinului nou încă în fermentare cu mai mult de 6,5%;

d) concentrarea mustului prin deshidratare parţială nu poate determina o reducere cu mai mult de 20% a volumului său iniţial;e) pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlată - DOC, mustul de struguri concentrat sau mustul de struguri concentrat rectificat trebuie să provină din struguri produşi în acelaşi areal delimitat pentru DOC. Mustul destinat producerii de vinuri DOC-CMD trebuie să aibă un conţinut minim în zaharuri de 170 g/l, iar cel pentru vinuri DOC-CT şi DOC-CIB, un conţinut minim în zaharuri de 180 g/l;f) adaosurile se fac în mustul proaspăt sau în mustul în fermentare.Musturile care au fost corectate prin adaos de îndulcitori nu pot fi supuse concentrării.Acordarea dreptului de folosire a adaosurilor pentru îmbogăţirea musturilor în zahăr se face pe baza recomandărilor anuale emise de ONVV, se aprobă de ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi se difuzează producătorilor interesaţi, prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;24. aerarea;25. desulfitarea mustului prin folosirea exclusivă de procedee fizice;26. prelucrarea strugurilor, mustuielii şi a mustului sub atmosferă inertă, prin folosirea azotului şi a anhidridei carbonice;27. tratamentul cu cărbune de uz oenologic al musturilor albe pătate sau al celor provenite din struguri mucegăiţi, în cantitate de până la 100 g/hl must;28. tratarea cu polivinilpolipirolidonă, în doză de maximum 80 g/hl;29. adaosul în must de alcool etilic rectificat, de origine viticolă sau agricolă, ori de distilat de vin, înaintea sau în timpul fermentaţiei alcoolice, în vederea obţinerii de mistel sau de vinuri licoroase;30. adaosul în must al unui agent tensioactiv - amestec de mono- şi digliceride ale acidului oleic - ca procedeu curativ pentru evitarea formării de spumă în timpul fermentaţiei alcoolice;31. oprirea fermentaţiei alcoolice a mustului în vederea obţinerii de vinuri cu conţinut în zaharuri, prin folosirea de procedee fizice: frig, căldură, filtrare, centrifugare, precum şi prin adaosul de dioxid de sulf şi bentonită;32. concentrarea mustului proaspăt sau tăiat, prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat, efectuată prin evaporare sub vid, crioconcentrare sau osmoză inversă, cu condiţia de a nu provoca o reducere a volumului iniţial al mustului cu mai mult de 20% şi o creştere a tăriei sale alcoolice potenţiale cu mai mult de 2% în volume;33. folosirea tratamentului cu carbonat de calciu cu un eventual conţinut de mici cantităţi de sare dublă de calciu de acid (L+) tartric şi (L-) malic;34. utilizarea răşinilor schimbătoare de ioni numai în scopul producerii mustului de struguri destinat obţinerii mustului concentrat rectificat. Pierderile de materie organică din răşinile schimbătoare de ioni nu sunt mai mari de 1 mg/l;35. suprapresarea strugurilor, zdrobiţi sau nezdrobiţi, presarea drojdiei de vin şi refermentarea tescovinei de struguri, în alte scopuri decât distilarea, sunt practici oenologice interzise;36. filtrarea şi centrifugarea drojdiei de vin nu sunt considerate presare dacă produsele obţinute prezintă calităţi de naturaleţe şi autenticitate pentru comercializare şi dacă drojdia de vin nu este redusă la stare uscată.Art. 50. - Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate vinurilor în etapele de păstrare, condiţionare, maturare şi îmbuteliere sunt următoarele:1. tragerea vinului de pe drojdie, pritocul vinului;

2. adaosul, în vederea conservării şi protejării antioxidante a vinurilor, de anhidridă sulfuroasă sau metabisulfit de potasiu, astfel încât vinurile să nu depăşească la livrare către consumatori limitele maxime admise prevăzute la art. 43 alin. (1) lit. f) din prezentele norme metodologice. În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidridă sulfuroasă, concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mică de 5%;3. tratamentul cu cărbune al vinurilor albe pătate sau cu defecte de gust şi miros, cu condiţia ca doza de cărbune utilizată să fie mai mică de 100 g/hl;4. limpezirea vinului prin cleire, cu folosirea unuia dintre următoarele produse:a) gelatină alimentară;b) clei de peşte;c) cazeină şi cazeinat de potasiu;d) ovalbumină şi/sau lactalbumină;e) bentonită;f) dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală;g) caolin;h) preparate enzimatice autorizate (±-glucozidazice);i) tanin de uz oenologic;j) alte substanţe de limpezire sau preparate enzimatice autorizate;k) alginaţi de calciu sau de potasiu numai pentru producerea vinurilor spumante cu fermentare în butelii;5. limpezirea şi stabilizarea vinurilor prin centrifugare sau filtrare, cu sau fără adjuvanţi de filtrare inerţi;6. tratamentul vinului cu gumă arabică, înainte de îmbuteliere, prin folosirea unei doze mai mici de 0,3 g/l;7. adaosul în vin de acid citric, cu condiţia ca la punerea în consum vinul să nu conţină mai mult de 1 g/l acid citric;8. aerarea vinului;9. tratamentul vinului cu ferocianură de potasiu pentru eliminarea excesului de metale grele, care trebuie efectuat de persoane calificate, autorizate de către ministerele abilitate în acest scop;10. tratamentul vinului cu fitat de calciu, pentru prevenirea casării ferice;11. tratamentul vinului cu acid metatartric înainte de îmbuteliere, în doză de maximum 100 mg/l, în vederea asigurării stabilităţii tartrice;12. tratamentul prin frig - refrigerarea vinului -, cu sau fără adaos de cristale de bitartrat de potasiu, urmată de separarea, prin mijloace fizice, a cristalelor şi coloizilor precipitaţi;13. adaosul în vin de acid ascorbic, înainte de îmbuteliere, în doză de maximum 250 mg/l, în vederea asigurării protecţiei antioxidante. În cazul în care acidul ascorbic a fost folosit şi la tratamentul strugurilor şi/sau musturilor, doza total exprimată în acid ascorbic plus dehidrascorbic nu trebuie să depăşească 300 mg/l;14. pasteurizarea vinurilor, ca procedeu de stabilizare biologică şi de inactivare a enzimelor;15. adaosul în vinurile cu conţinut în zaharuri fermentescibile de acid sorbic sau sorbat de potasiu, în doză de maximum 200 mg/l, exprimată în acid sorbic;16. dezacidifierea vinurilor prin unul dintre următoarele procedee:a) dezacidifierea chimică a vinurilor cu aciditate totală excesivă, prin adaos de tartrat neutru de potasiu, carbonat acid de potasiu, carbonat de calciu, conţinând eventuale mici cantităţi de sare dublă de calciu a acizilor (L+) tartric şi (L-) malic, tartrat de calciu sau acid tartric.Dezacidifierea

chimică a vinurilor nu poate fi efectuată decât în limita maximă de 1 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi/l;b) dezacidifierea biologică a vinurilor prin folosirea bacteriilor lactice - Oenococcus oeni;17. acidifierea vinurilor prin adaos de acid (L+) tartric sau acid citric, în limita maximă de 2,5 g/l, exprimată în acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi/l. Dacă acidifierea s-a făcut şi la must, creşterea netă cumulată nu poate depăşi 54 miliechivalenţi/l sau 4g/l, exprimată în acid tartric. În urma corecţiei, conţinutul în acid citric nu trebuie să fie mai mare de 1 g/l, conform art. 43 alin. (1) lit. s) din prezentele norme metodologice;18. egalizarea şi cupajarea vinurilor. Cupajarea vinurilor se efectuează în următoarele condiţii:a) cupajarea vinurilor albe cu vinuri roşii este interzisă;b) pentru vinurile de calitate superioară - VS şi pentru cele cu denumire de origine controlată se admite efectuarea de cupaje între vinuri care aparţin aceleiaşi categorii de calitate şi care provin din arealele delimitate pentru producerea fiecărui vin. Pentru vinurile de calitate, care se comercializează fără indicarea denumirii de soi, se pot executa cupaje între vinuri provenind din soiuri diferite. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată se admite cupajarea vinurilor provenind din soiuri diferite numai în scopul obţinerii vinurilor-sortiment, prevăzute în deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor respective;c) este interzisă folosirea în cupaje a vinurilor importate, cu excepţia producerii vinurilor de masă;d) vinurile de cupaj care se valorifică sub denumirea unui soi sau prin indicarea unui an de recoltă trebuie să provină în proporţie de minimum 85% din soiul sau din anul de recoltă menţionat;19. îndulcirea vinurilor prin adaos de parteneri cu rezervă de zahăr, care sunt: must de struguri, must tăiat, vin parţial fermentat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat.Executarea acestei operaţiuni se face în următoarele condiţii:a) îndulcirea vinurilor obţinute prin aplicarea procedeelor de ridicare a potenţialului alcoolic prevăzute la art. 49 pct. 23 din prezentele norme metodologice se face numai cu mustul de struguri, mustul tăiat sau vinul parţial fermentat, cu condiţia ca tăria lor alcoolică totală să fie cel mult egală cu tăria alcoolică totală a vinului supus îndulcirii;b) în cazul folosirii pentru îndulcire a mustului de struguri, a mustului tăiat, a vinului parţial fermentat, a mustului de struguri concentrat sau a mustului de struguri concentrat rectificat, partenerii cu rezervă de zahăr trebuie să provină din acelaşi soi şi din acelaşi areal delimitat de producere ca şi vinul asupra căruia se aplică intervenţiile;c) operaţiunea de îndulcire trebuie făcută în interiorul arealului rezervat producerii vinului supus intervenţiei respective, sub controlul inspectorilor teritoriali ai ONDOV;20. tratarea vinurilor cu dimetilpirocarbonat în doză de maximum 200 mg/l în vederea asigurării stabilităţii biologice a vinului;21. adaosul în vin de polivinilpolipirolidonă - PVPP - în vederea reducerii conţinutului vinurilor în tanin şi în alţi polifenoli. Doza de PVPP folosită este de maximum 80 g/hl;22. tratarea vinurilor cu sulfat de cupru pentahidrat, în scopul îndepărtării gustului şi mirosului de hidrogen sulfurat, în doză de maximum 10 mg/l. Acest tratament trebuie urmat de o cleire albastră care să aducă conţinutul în cupru sub limita de 1 mg/l. Între tratamentul cu sulfat de cupru şi cleirea albastră este obligatorie o filtrare fină;23. stabilizarea tartrică a vinurilor prin electrodializă;24. maturarea vinului, cu sau fără contact cu lemn de stejar;

25. utilizarea dioxidului de carbon, argonului sau azotului, separat sau în amestec, în scopul creării unei atmosphere inerte şi al manipulării produsului la adăpost de aer;26. îmbutelierea vinurilor la cald;27. îmbutelierea sterilă a vinurilor.Art. 51. - Operaţiunile de acidifiere şi dezacidifiere a vinului trebuie comunicate în scris inspectorilor teritoriali ai ISCTV, cel puţin cu 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. Notificarea cuprinde următoarele informaţii:a) denumirea/numele şi sediul/adresa persoanei juridice sau fizice;b) tipul operaţiunii efectuate;c) locul de desfăşurare a operaţiunii.Art. 52. - Operaţiunea de îmbogăţire în zahăr a musturilor, în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor în anii cu condiţii nefavorabile, se face în baza notificării în scris, adresată inspectorilor teritoriali ai ISCTV cel puţin cu 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. Aceasta cuprinde:a) numele/denumirea şi adresa/sediul persoanei fizice sau juridice;b) locul de desfăşurare a operaţiunii;c) data la care începe operaţiunea;d) descrierea produsului supus operaţiunii;e) procedeul utilizat, cu detalii referitoare la tipul de produs utilizat.Art. 53. - Acidifierea şi îmbogăţirea, cu excepţia situaţiilor de derogare stabilite de la caz la caz de către inspectorii teritoriali ai ISCTV, precum şi acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc.Art. 54. - (1) Operaţiunea de îndulcire a vinului de masă, a vinului de calitate cu indicaţie de provenienţă geografică şi a vinului cu denumire de origine controlată se face în baza unei notificări scrise, transmisă inspectorilor teritoriali ai ISCTV cu cel puţin 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. Pentru îndulcirea vinurilor DOC o copie a notificării se transmite, în aceleaşi condiţii, la oficiul teritorial al ONDOV.(2) Notificarea cuprinde următoarele informaţii:a) categoria de calitate, cantitatea, tăria alcoolică dobândită şi conţinutul în zaharuri al vinului care urmează să fie îndulcit;b) felul produsului de îndulcire ce urmează să fie adăugat, cantitatea şi conţinutul său în zaharuri;c) tăria alcoolică dobândită şi conţinutul în zaharuri al vinului după îndulcire.(3) Persoanele juridice şi/sau fizice care aplică operaţiunea de îndulcire trebuie să deţină registre de intrare şi ieşire pentru evidenţa la zi a cantităţilor de must de struguri, must de struguri concentrat, must de struguri concentrate rectificat, utilizate pentru operaţiunea de îndulcire.Art. 55. - Introducerea în vin a unor cantităţi reduse de apă, strict impuse de prepararea soluţiilor de dioxid de sulf sau a diferitelor preparate de limpezire şi/sau stabilizare, nu se consideră ca fiind frauduloasă.Art. 56. - Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate în producerea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă sunt următoarele:1. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în butelii, prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice:a) pregătirea vinului de bază prin asamblare şi condiţionare;b) adaosul licorii de tiraj, al maielei de fermenţi selecţionaţi sau preparate din membrane celulare de levuri, eventual de activatori de fermentare, precum şi al produselor de limpezire;c) tirajul;

d) fermentarea vinului în butelii;e) remuajul;f) degorjarea, cu sau fără îngheţarea depozitului adus pe dop;g) adaosul eventual al licorii de expediţie;h) dopuire definitivă.Licoarea de tiraj se prepară din must de struguri, must de struguri parţial fermentat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, zaharoză şi vin. Adaosul licorii de tiraj nu poate să determine o creştere a tăriei alcoolice totale a vinului de bază cu mai mult de 1,5% în volume. Licoarea de expediţie se prepară din zaharoză, must de struguri, must de struguri parţial fermentat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, din vin sau din amestecul acestora, cu adaos eventual de distilat de vin. La prepararea licorii de expediţie nu se folosesc alţi aromatizanţi sau produse obţinute prin sinteză. Adaosul licorii de expediţie nu poate provoca o creştere a tăriei alcoolice dobândite a vinului spumant mai mare de 0,5% în volume.2. Pentru producerea vinurilor spumante, vinul materie primă trebuie să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 8,5% în volume. Tăria alcoolică dobândită a vinurilor spumante, inclusiv tăria alcoolică dobândită prin aportul alcoolului conţinut în licoarea de expediţie, este de minimum 9,5% în volume. Conţinutul în dioxid de sulf total al vinurilor spumante este de maximum 235 mg/l.3. Pentru producerea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată, vinul materie primă trebuie să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 9% în volume. Tăria alcoolică dobândită a acestor vinuri spumante, inclusiv cea rezultată prin aportul licorii de expediţie, este de minimum 10% în volume. Conţinutul total în dioxid de sulf este de maximum 185 mg/l.4. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în rezervoare se face în mod asemănător cu cea a vinurilor spumante cu fermentare în butelii, cu deosebirea că adaosul licorii de tiraj nu este limitat, fermentarea vinului are loc în recipiente sub presiune cu închidere etanşă, eliminarea depozitului se face prin filtrare în condiţii izobare. Tăria alcoolică dobândită a vinului spumant finit nu trebuie să depăşească cu 2% în volume pe cea a vinului materie primă.5. Producerea vinurilor spumoase prin impregnare cu anhidridă carbonică de uz alimentar se face cu sau fără adaos de licoare de expediţie. Vinurile spumoase au o tărie alcoolică dobândită de minimum 8,5% în volume. În producerea acestor vinuri este interzisă folosirea oricărei aromatizări.6. Vinurile spumante cu fermentare în butelii, cele cu fermentare în rezervoare şi vinurile spumoase se produc numai în spaţii diferite.7. Producerea vinului special aromatizat se face prin folosirea adaosurilor de must de struguri, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, zaharoză, alcool etilic de origine agricolă, distilat de vin, mistel, caramel, administrate separat sau în amestec, precum şi din extracte din plante admise de lege.8. Producerea vinurilor speciale licoroase se face prin adaosul în mustul în fermentare de alcool alimentar rectificat sau distilat de vin, precum şi prin adaosul în vin de must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat,mistel, folosite separat sau în amestec.9. Producerea romaniacurilor se face prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice:a) cupajarea distilatelor învechite;b) aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare prin diluare cu apă dedurizată;c) adaos eventual de bonificatori, reprezentaţi prin extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de lege;d) adăugarea eventuală de zaharoză, glicerină alimentară şi caramel.

10. Producerea rachiurilor de drojdie şi tescovină se face prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice:a) cupajarea distilatelor;b) aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare, prin diluare cu apă dedurizată;c) adăugarea, eventual, de zaharoză şi caramel;d) folosirea de adaosuri de extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de lege, pentru producerea unor sortimente de rachiuri de drojdie şi tescovină aromatizate.11. Condiţionarea şi stabilizarea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă se realizează prin aplicarea procedeelor prevăzute pentru vinuri la art. 50 din prezentele norme metodologice.Art. 57. - Utilajele, uneltele şi recipientele folosite la vinificaţie, precum şi în procesul maturării, condiţionării,îmbutelierii şi transportului produselor vinicole trebuie să fie confecţionate din materiale care să îndeplinească următoarele condiţii:a) să nu îmbogăţească produsele cu care vin în contact în compuşi dăunători calităţii acestora. În acest sens este interzisă folosirea utilajelor, uneltelor şi recipientelor confecţionate din staniu, zinc, plumb, fier, precum şi a unor răşini şi lacuri neautorizate din punct de vedere tehnologic şi sanitar sau în compoziţia cărora intervin aceşti compuşi;b) să nu conţină compuşi solubili care ajunşi în masa băuturilor să pună în pericol sănătatea omului;c) să nu influenţeze nefavorabil însuşirile organoleptice ale produselor cu care vin în contact.Art. 58. - (1) În producerea oţetului de vin trebuie respectate următoarele condiţii:a) să nu fie produs prin adaosuri de acizi minerali sau organici, de substanţe toxice sau esenţe sintetice;b) la prelucrarea lui să nu fie folosite materii colorante străine de natura vinului.(2) La fabricarea oţetului de vin sunt interzise următoarele practici:a) folosirea vinurilor care au suferit o dată cu fermentarea acetică şi alte fermentaţii paralele, cu excepţia celor malolactice sau citrolactice;b) folosirea uneltelor şi a recipientelor confecţionate din alte materiale decât cele acidorezistente.(3) Fabricilor de oţet de vin le este interzis să deţină în incinta lor materii şi materiale care pot fi folosite la falsificarea acestui produs.(4) Oţetul de vin destinat comercializării poate fi produs numai pe bază de licenţă de fabricaţie emisă de autorităţile abilitate în acest scop.Art. 59. - Condiţiile de calitate ale materialelor oenologice sunt cele prevăzute în Codexul oenologic internaţional, elaborat de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului.CAPITOLUL IIINormele de evidenţă, atestare şi comercializare a produselor vitivinicoleSECŢIUNEA 1Evidenţa producţiei vitivinicoleArt. 60. - Declaraţia de stocuri se completează, se depune şi se înregistrează, conform prevederilor art. 29 alin. (1) din lege, în baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.Art. 61. - Declaraţia de recoltă se completează, se depune şi se înregistrează, conform prevederilor art. 29 alin. (2) din lege, în baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.Art. 62. - (1) Declaraţia de sortiment viticol se referă la evidenţa soiurilor aflate în cultură la nivel de parcelă.

(2) Declaraţia de sortiment viticol este obligatorie pentru producătorii vitivinicoli, persoane juridice sau fizice, care deţin plantaţii viticole cu soiuri nobile în suprafaţă de minimum 0,5 ha. Aceasta se completează şi se înregistrează în 3 exemplare la autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se află parcela respectivă, conform formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor. Primul exemplar al declaraţiei de sortiment viticol se transmite la direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, al doilea exemplar se depune la primărie şi al treilea exemplar se păstrează la titular.(3) Declaraţia de sortiment viticol se depune până la data de 1 august a anului curent şi se actualizează ori de câte ori apar modificări de structură ale soiurilor de viţă de vie în parcelele considerate.(4) Declaraţiile de stocuri, de recoltă şi de sortiment viticol sunt cuprinse în Registrul plantaţiilor viticole armonizat cu reglementările în domeniu privind registrul comunitar al plantaţiilor de viţă de vie. Modelul de registru al plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.

SECŢIUNEA a 2-aCondiţii de obţinere şi de atestare a vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin cu denumire de origine controlatăArt. 63. - Dreptul de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată pe un anumit teritoriu se acordă prin decizii eliberate de ONDOV, cu avizul ONVV, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.Art. 64. - În baza deciziilor menţionate se acordă deţinătorilor de plantaţii viticole apte să producă vinuri cu denumire de origine controlată, la solicitarea lor şi pentru suprafeţele care răspund cerinţelor prevăzute prin reglementările în vigoare, dreptul de a produce astfel de vinuri, consemnat prin autorizaţii de producători de vinuri cu denumire de origine controlată.Art. 65. - Producerea şi comercializarea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin cu denumire de origine controlată se stabilesc în normele metodologice elaborate de ONDOV, avizate de ONVV, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor. Aceste norme se referă şi la metodologia de control şi atestare a acestor produse.

SECŢIUNEA a 3-aComercializarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicoleArt. 66. - (1) Comercializarea vinurilor, rachiurilor de vin, rachiului de tescovină, rachiului de drojdie şi spumei de drojdie, în vrac sau angro, se realizează în condiţiile stabilite în legislaţia care reglementează regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, utilizând documente tipizate stabilite de Ministerul Finanţelor Publice, şi numai în spaţii special amenajate pentru acest comerţ, avizate de ISCTV. Avizul ISCTV se dă înaintea eliberării autorizaţiei de comercializare a acestor produse de către direcţiilegenerale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.(2) Actualele spaţii comerciale pentru comerţul cu produsele menţionate la alin. (1) vor fi verificate de ISCTV şi în cazul în care, în urma controalelor efectuate, nu au fost remediate deficienţele constatate sau localurile nu corespund condiţiilor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ISCTV propune anularea autorizaţiilor de comercializare.

(3) Pentru transportul în vrac al vinului şi produselor pe bază de vin, obţinute de producătorii privaţi în vederea comercializării, în cantităţi mai mari de 100 litri, sunt obligatorii documentul de însoţire tipizat, stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi buletinul de analiză emis de un laborator autorizat în acest scop.Art. 67. - (1) Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora, conform normelor stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. Documentele de evidenţă se ţin în acelaşi local în care sunt depozitate produsele. Intrările şi ieşirile de produse vinicole se operează în cel mult 24 de ore de la efectuarea lor.Stocurile trebuie să corespundă cu evidenţele la zi.(2) Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac au obligaţia de a permite organelor de control abilitate prin lege accesul în incintele unde sunt depozitate produsele în vederea comercializării, cu scopul de a verifica realitatea constatată în teren, comparativ cu situaţiile declarate în documentele de evidenţă.Art. 68. - Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi ca pe recipientele în care sunt depozitate produsele destinate comercializării să înscrie:a) capacitatea, pentru recipientele mai mari de 100 litri;b) produsul;c) anul de recoltă, în cazul vinurilor.Art. 69. - (1) Pentru produsele cu denumire de origine controlată care circulă în vrac, în condiţiile legii, la documentele de însoţire a transportului se adaugă în mod obligatoriu avizul ONDOV, copii de pe certificatele de atestare a denumirii de origine controlată şi buletinul de analiză a vinurilor.(2) Pentru produsele cu denumire de origine controlată îmbuteliate nu mai este necesară copia de pe certificatul de atestare, elementele de garantare a calităţii fiind menţionate pe etichetă, sub răspunderea celui care a efectuat îmbutelierea.Art. 70. - În cadrul unităţilor cu specific de alimentaţie publică vinurile şi alte produse vinicole îmbuteliate se comercializează la consumator şi în cantităţi mai mici decât cele ale recipientului în care au fost îmbuteliate.Art. 71. - Pentru livrare la export, vinurile şi celelalte produse vinicole cu denumire de origine controlată se prezintă în stare îmbuteliată sau în vrac.Art. 72. - (1) Documentele de certificare a calităţii produselor destinate livrării la export, solicitate de partenerii externi prin contracte între părţi, sunt eliberate de organele menţionate în contracte, acceptate de legea română.(2) Lista cuprinzând laboratoarele autorizate în vederea executării de analize pentru vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin destinate exportului şi pentru vinurile cu denumire de origine controlată, precum şi lista cuprinzând specialiştii împuterniciţi de ISCTV să semneze documentele de atestare a calităţii vinurilor şi a celorlalte băuturi provenite din must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.Art. 73. - Agenţii economici din străinătate care cumpără struguri pentru vinificare, produşi în condiţiile stabilite pentru obţinerea de vinuri cu denumire de origine controlată şi care doresc să le valorifice sub denumirea respectivă, trebuie să execute vinificarea, până la obţinerea vinului finit, într-un centru de vinificare din România, în condiţiile legii.Art. 74. - (1) Din strugurii pentru vinificare exportaţi ca atare nu se produc vinuri cu denumire de origine controlată.

(2) Documentele de livrare a strugurilor de vin la export nu poartă menţiunea podgoriei sau centrului viticol din care provin aceştia, ci numai menţionarea soiului sau a amestecului de soiuri.SECŢIUNEA a 4-aAmbalarea şi etichetareaArt. 75. - Prin punerea în consum a vinurilor şi a celorlalte băuturi pe bază de must şi vin, sub formă îmbuteliată, se înţelege valorificarea lor prin ambalarea în butelii de sticlă sau în alte ambalaje autorizate. Ambalarea în butelii de sticlă este obligatorie în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată, vinurilor de calitate superioară - VS, romaniacurilor şi al vinurilor speciale, cu excepţia vinului pelin. Folosirea ambalajelor din material plastic sau din alte materiale autorizate este permisă numai pentru vinurile de masă, etichetate în condiţiile legii.Art. 76. - La ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlată este obligatorie închiderea buteliilor de sticlă cu dopuri de plută, derivate din plută, cu alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.Art. 77. - (1) Prin etichetare se înţelege ansamblul specificaţiilor şi al altor menţiuni, semne, ilustraţii şi mărci, aplicate pe acelaşi recipient, inclusiv pe dispozitivul de închidere sau pe pandantivul ataşat recipientului.(2) La etichetarea vinurilor de masă, a vinurilor de calitate superioară - VS, cu indicaţie de provenienţă geografică, şi a celor cu denumire de origine controlată se folosesc indicaţii obligatorii şi indicaţii facultative. Indicaţiile obligatorii se înscriu pe etichetă în acelaşi câmp vizual. Indicaţiile facultative se înscriu fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, capişoane, fluturaşi sau buline. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată este obligatory folosirea contraetichetelor.(3) Indicaţiile obligatorii folosite la etichetare sunt următoarele:a) categoria de calitate a vinului:1. vin de masă;2. vin de calitate superioară - VS, cu indicaţie de provenienţă geografică;3. vin cu denumire de origine controlată - DOC: CMD, CT, CIB.Pentru vinurile cu denumire de origine controlată, denumirea categoriei de calitate trebuie scrisă complet pe eticheta principală, cu caractere de aceeaşi dimensiune cu a celor ale categoriei de calitate a vinului;b) indicaţia de provenienţă geografică pentru vinurile de calitate superioară - VS sau denumirea de origine controlată pentru vinurile DOC, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor;c) denumirea soiului sau a soiurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată. Pentru vinurile de calitate superioară - VS care se valorifică prin indicarea provenienţei geografice, denumirea soiului sau a soiurilor este facultativă.Atunci când vinul se comercializează sub denumirea unui soi, acesta trebuie să provină în proporţie de cel puţin 85% din soiul indicat. În cazul unor sortimente tradiţionale autorizate, constituite din două sau mai multe soiuri, seînscrie pe etichetă menţiunea "sortiment tradiţional". Vinurile de masă nu se valorifică sub denumirea soiului sau sortimentului de soiuri şi nici prin indicarea provenienţeigeografice;d) tipul vinului determinat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;e) tăria alcoolică dobândită minimă a tipului de vin, exprimată în procente, în volume, înscrisă cu caractere de 3 mm înălţime;

f) volumul nominal al produsului, exprimat în mililitri, centilitri sau decilitri pentru recipiente mai mici de un litru şi în litri pentru recipiente de un litru şi mai mari. Înălţimea caracterelor pentru desemnarea volumului nominal al produsului este de:1. 2 mm pentru volumul nominal mai mic sau egal cu 20 cl;2. 3 mm pentru volumul nominal cuprins între 20-100 cl;3. 5 mm pentru volumul nominal mai mare de 100 cl;g) ţara de origine pentru vinurile importate;h) denumirea şi adresa îmbuteliatorului, înscrise cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichete;i) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării.(4) Indicaţiile facultative folosite la etichetare sunt următoarele:1. marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată, cu indicaţia de provenienţă geografică sau cu denumirea soiului ce poate fi atribuită vinului;2. denumirea exploataţiei viticole, a domeniului, numai în cazul vinurilor de calitate provenite în exclusivitate dinexploataţia indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii;3. culoarea vinului: alb, roze, roşu;4. anul de recoltă, în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată sau al celor de calitate superioară - VS, cu indicaţie de provenienţă geografică, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din recolta anului indicat;5. vechimea vinului, cu posibilitatea folosirii termenului "vin vechi" pentru vinurile îmbuteliate după o maturare de cel puţin 3 ani, în cazul vinurilor roşii, şi de cel puţin 2 ani, în cazul vinurilor albe;6. numele/denumirea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care au participat la procesul de elaborare, îmbuteliere sau comercializare a produselor;7. codul de bare al produsului;8. alte menţiuni care amplifică informaţia asupra calităţii vinurilor sau condiţiile speciale de producere şi îmbuteliere, după cum urmează:a) îmbuteliat la producător, la origine, pentru vinurile de calitate obţinute din recolta proprie şi îmbuteliate în unitatea, domeniul sau exploataţia în care au fost produse;b) îmbuteliere specială, pentru vinurile îmbuteliate în legătură cu un eveniment deosebit sau într-un scop special, pentru care se indică evenimentul sau scopul;c) vin de vinotecă, pentru vinurile de calitate deosebită, cu buchet format în sticlă, învechite în vinotecă şi reprezentând loturi mai restrânse, constituite din butelii, eventual numerotate, la punerea în consum;d) vin medaliat, pentru unele vinuri de înaltă calitate medaliate la concursuri naţionale sau internaţionale de anvergură; în acest caz se menţionează medalia primită, concursul la care a participat vinul şi anul participării;e) soi pur, pentru vinurile foarte tipice, care provin în proporţie de 100% din soiul menţionat;f) vin din butoaie alese, pentru vinurile de înaltă calitate, cu denumire de origine controlată, produse în cantităţi limitate sub responsabilitatea deosebită a unui specialist de renume, care îşi înscrie numele pe etichetă;g) comoara pivniţei, pentru vinurile cu denumire de origine controlată, obţinute în ani deosebit de favorabili, ajunse la apogeul calităţii lor, sub responsabilitatea unui specialist de renume, care îşi înscrie numele pe etichetă;

h) rezervă, pentru vinurile păstrate în recipiente cel puţin 2 ani şi învechite în sticle cel puţin 3 luni;i) vin tânăr, pentru cel pus în consum până la finele anului în care a fost obţinut;j) vin nou, pentru vinurile comercializate în anul următor celui în care au fost elaborate, până la noua recoltă;k) vin maturat în baricuri, pentru vinurile păstrate în vase noi de lemn de stejar, cu capacitate între 200 litri şi 350 litri, timp de minimum 6 luni pentru cele albe şi minimum 9 luni pentru cele roşii. Pentru vinurile albe care au fermentat în baricuri noi se poate menţiona "vin fermentat şi maturat" în baricuri;l) istoria vinului sau a firmei producătoare;m) condiţiile naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor;n) recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;o) unele menţiuni suplimentare referitoare la însuşiri senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.Art. 78. - Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.Art. 79. - Prin termen de valabilitate, în sensul legii, se înţelege termenul de garantare a stabilităţii, convenit între producător şi comerciant, în baza certificatului de conformitate. Indicarea termenului de valabilitate este obligatory numai în cazul băuturilor cu tărie alcoolică mai mică de 10% în volume.Art. 80. - (1) Pentru vinurile îmbuteliate destinate exportului, etichetele cuprind indicaţii făcute în limba ţării importatoare, cu excepţia celor referitoare la denumirile de origine sau la indicaţiile de provenienţă geografică.Menţiunile înscrise pe aceste etichete trebuie să respecte prevederile contractelor încheiate şi/sau ale legislaţiei ţării importatoare.(2) Pentru vinurile de export se folosesc ca denumiri de soi cele sub care ele se cultivă în România sau sinonime ale acestora. Denumirile soiurilor pentru vin cultivate în România, care se utilizează în etichetare, sunt prevăzute în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice.(3) Vinurile exportate sub formă îmbuteliată trebuie să poarte pe etichete menţiunea "Produs în România" sau traducerea acesteia în limba ţării importatoare.Art. 81. - (1) Vinurile de import sunt comercializate sub denumirile cu care au fost importate, fiind obligatory traducerea în limba română a menţiunilor de pe etichetă. Aceeaşi prevedere se aplică şi vinurilor produse în România şi etichetate pentru export, dar care din diferite motive sunt comercializate pe piaţa internă.(2) Vinurile de import care se îmbuteliază în ţară trebuie să poarte pe etichetă menţiunea "Îmbuteliat în România", indicându-se denumirea unităţii care a executat îmbutelierea.Art. 82. - (1) Vinurile speciale şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin poartă pe etichete menţiunile prevăzute la art. 77 din prezentele norme metodologice, adaptate specificului produsului.(2) În cazul vinurilor spumante, pe etichete se indică în mod obligatoriu, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 77 din prezentele norme metodologice, adaptate specificului acestora, tehnologia de producere folosită: vin spumant obţinut prin fermentare în sticlă, în această sticlă sau prin metoda tradiţională; vin spumant obţinut prin fermentare în rezervoare; vin spumant obţinut prin fermentare în sticle şi rezervoare. În cazul acestor vinuri se indică, de asemenea, tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: extrabrut, brut, extrasec, sec, demisec, dulce.

(3) În cazul vinurilor spumoase se menţionează obligatoriu pe eticheta principală "VIN SPUMOS", cu caractere vizibile, de aceeaşi dimensiune cu cea a denumirii produsului. Pe contraetichetă se menţionează "Obţinut prin impregnare cu dioxid de carbon".(4) La romaniacuri, etichetele trebuie să cuprindă în mod obligatoriu tăria alcoolică dobândită a produsului, exprimată în procente în volume.(5) Pentru vinurile speciale şi romaniacurile îndreptăţite la încadrarea în categoria produselor cu denumire de origine controlată, pe etichete se menţionează şi denumirea de origine controlată corespunzătoare deciziei pentru denumire de origine, aprobată prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. 83. - Înscrierea pe etichete a oricărei indicaţii, însemn sau ilustraţii susceptibile de a crea confuzii asupra originii sau naturii produsului este interzisă. Această interdicţie vizează şi invocarea unor denumiri de origine pe care produsele respective nu sunt îndreptăţite să le poarte, în exprimări cum ar fi: tip, gen, după metoda şi altele asemenea.CAPITOLUL IVMecanismele de piaţăSECŢIUNEA 1Ajutorul la stocajul privat la producătorArt. 84. - (1) Stocajul privat la producător reprezintă depozitarea, în condiţiile legii, a produselor menţionate la alin.(2), pe o durată de maximum 11 luni calendaristice de la data obţinerii lor.(2) Produsele pentru care se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat sunt:a) mustul de struguri;b) mustul de struguri concentrat;c) mustul de struguri concentrat rectificat;d) vinul de masă.(3) Cuantumul ajutorului pentru stocajul privat al produselor menţionate se stabileşte în mod diferenţiat şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului.(4) Regimul de ajutoare la stocajul privat se realizează pe baza unor contracte încheiate între organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi producătorii care:a) prelucrează strugurii proaspeţi în must de struguri;b) prelucrează mustul de struguri în must de struguri concentrat sau în must de struguri concentrat rectificat;c) prelucrează strugurii proaspeţi, mustul de struguri sau mustul de struguri parţial fermentat în vin de masă.Art. 85. - Produsele care beneficiază de ajutorul la stocajul privat trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici:a) mustul de struguri să provină numai din soiuri nobile pentru struguri de vin;b) vinul de masă să prezinte următoarele cerinţe de calitate:1. tăria alcoolică dobândită de minimum 9,0% în volume;2. aciditatea volatilă maximă de 9 miliechivalenţi pe litru la vinurile albe şi 11 miliechivalenţi pe litru la vinurile roşii şi roze;3. conţinutul maxim de dioxid de sulf de 155 mg/l la vinurile albe şi roze şi 115 mg/l la vinurile roşii;c) nivelul maxim de radioactivitate admis la produsele menţionate la art. 84 alin. (2) din prezentele norme metodologice este cel admis de reglementările comunitare.

Art. 86. - Încheierea contractului de stocaj pentru produsele menţionate la art. 84 alin. (2) din prezentele norme metodologice este condiţionată de prezentarea de către producător, pentru fiecare recipient, a următoarelor elemente:a) indicaţii care permit identificarea recipientului şi a tipului de vin conţinut: alb, roşu, roze;b) date analitice privind:1. conţinutul în dioxid de sulf total şi liber;2. conţinutul vinurilor în diglucozidul malvidinei (maximum 15 mg/l), care atestă că vinul nu a fost produs sau amestecat cu vinuri din hibrizi direct producători sau hibrizi interspecifici;3. procentul de substanţă uscată, determinat refractometric la temperatura de 20°C, pentru mustul de struguri, mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat;4. tăria alcoolică dobândită şi totală a vinului de masă, exprimată în procente în volume;5. aciditatea totală a vinului de masă, exprimată în g/l, în acid tartric sau în miliechivalenţi/l;6. aciditatea volatilă a vinului de masă, exprimată în g/l, în acid acetic sau miliechivalenţi/l;7. conţinutul în zahăr reducător;8. rezistenţa la aer, prin testarea predispoziţiei la casarea oxidazică timp de 24 de ore;9. absenţa defectelor de miros şi gust neplăcut şi atipic.Art. 87. - (1) În contractul de stocaj privat la produsele menţionate la art. 84 alin. (2) din prezentele norme metodologice trebuie să se menţioneze:a) numele/denumirea şi adresa/sediul producătorului beneficiar;b) denumirea şi sediul organelor teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor;c) natura produsului;d) cantitatea minimă de produs este de 50 hl pentru vinul de masă, 30 hl pentru mustul de struguri şi 10 hl pentru mustul de struguri concentrat sau mustul de struguri concentrat rectificat;e) locul de stocare;f) prima zi şi ultima zi a perioadei de stocare;g) cuantumul ajutorului stabilit conform art. 84 alin. (3) din prezentele norme metodologice;h) declaraţia conform căreia a avut loc primul pritoc la vinul de masă.(2) Începutul perioadei de stocaj prevăzut în contract este stabilit în perioada 16 decembrie - 15 februarie.(3) Sfârşitul perioadei de stocaj prevăzut în contract este stabilit pentru perioada 1 septembrie - 30 noiembrie a anului următor obţinerii vinului de masă şi pentru perioada 1 august - 30 noiembrie a anului următor producerii mustului de struguri, mustului de struguri concentrat şi mustului de struguri concentrat rectificat, care fac obiectul contractului. Contractul nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 11 luni calendaristice.Art. 88. - (1) Ajutorul pentru stocajul privat reprezintă contravaloarea cheltuielilor tehnice de stocaj.(2) Pentru mustul de struguri concentrat suma totală a ajutorului la stocajul privat se stabileşte în funcţie de procentul de substanţă uscată.Art. 89. - Mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat destinate fabricării sucului de struguri nu pot face obiectul unui contract de stocaj.Art. 90. - Măsurile de ajutor pentru stocajul privat nu se aplică dacă evoluţia pieţei arată că acestea nu sunt justificate.Art. 91. - Pe perioada stocării şi până în ultima zi de valabilitate a contractului produsele stocate trebuie:a) să corespundă definiţiilor menţionate la art. 18 şi în anexa nr. 2 pct. 2, 4 şi 5 din lege;

b) să prezinte cel puţin tăria alcoolică minimă cerută în momentul încheierii contractului de stocaj, pentru vinul de masă;c) să nu fie ambalate în recipiente cu capacitate mai mică de 50 litri;d) să rămână în vrac;e) să fie apte, ca vinuri de masă, pentru consumul uman direct la sfârşitul perioadei de stocaj;f) să fie supuse numai practicilor şi tratamentelor oenologice autorizate, necesare pentru buna lor conservare;g) să nu depăşească cu mai mult de 2% din volumul înscris în contract pentru vinul de masă şi 3% pentru mustul de struguri.Art. 92. - În perioada valabilităţii contractului producătorul nu comercializează în nici un fel produsul care face obiectul contractului.Art. 93. - În situaţia în care întregul produs sau o parte din produsul care face obiectul contractului nu mai corespunde, pe durata de valabilitate a contractului, condiţiilor prevăzute la art. 91 din prezentele norme metodologice, organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor reziliază contractul pentru cantitatea de produs în cauză, cu începere de la data raportului de analiză constatatoare.Art. 94. - Ajutorul la stocajul privat nu se mai acordă dacă:a) producătorul nu îndeplineşte obligaţiile care îi revin conform art. 92 şi 93 din prezentele norme metodologice sau atunci când refuză să se supună controalelor periodice;b) producătorul nu îndeplineşte una dintre obligaţiile care îi revin conform contractului de stocaj, altele decât cele menţionate la lit. a), situaţie în care ajutorul la stocaj se reduce cu o sumă stabilită de către autoritatea competentă în baza raportului de analiză constatatoare.Art. 95. - Ajutorul la stocajul privat la producător se acordă în termen de 3 luni de la data expirării contractului de stocaj.Art. 96. - Ajutorul pentru obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri se acordă procesatorilor care:a) sunt ei înşişi producători şi prelucrează strugurii proveniţi din propria recoltă, precum şi mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat, obţinute în întregime din recolta lor de struguri, în suc de struguri sau în alte produse consumabile, derivate din sucul de struguri;b) cumpără, direct sau indirect, de la producători struguri, precum şi must de struguri sau must de struguri concentrat, în vederea prelucrării lor în suc de struguri sau în alte produse consumabile, derivate din sucul de struguri.Art. 97. - Cuantumul ajutorului acordat pentru utilizarea strugurilor, mustului de struguri şi a mustului de struguri concentrat pentru fabricarea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri, precum şi sursele de finanţare se stabilesc în mod diferenţiat şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului.Art. 98. - Pentru prelucrarea materiilor prime utilizate la fabricarea sucului de struguri, acestea trebuie să fie de calitate, sănătoase, vandabile şi adecvate procesului tehnologic de prelucrare pentru suc de struguri. Mustul de struguri trebuie să aibă o densitate de maximum 1,055 g/cm3 la temperatura de 20°C, corespunzătoare unei concentraţii în zaharuri de minimum 114 g/l.Art. 99. - Procesatorii care efectuează operaţiuni de prelucrare şi solicită să beneficieze de ajutorul prevăzut la art.97 din prezentele norme metodologice trebuie să prezinte autorităţii competente, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de începerea operaţiunilor, o declaraţie scrisă care să conţină:a) numele/denumirea şi adresa/sediul procesatorului;b) tipul de materii prime: struguri, must de struguri, must de struguri concentrat;

c) locul de depozitare a mustului de struguri şi a mustului de struguri concentrat, destinate prelucrării;d) locul de efectuare a prelucrării;e) indicarea zonei viticole din care provin materiile prime;f) cantitatea, exprimată în kg de struguri sau în hl de must de struguri sau de must de struguri concentrat;g) densitatea mustului de struguri sau a mustului de struguri concentrat;h) data începerii şi durata probabilă a operaţiunilor de prelucrare.Art. 100. - Pentru acordarea ajutorului privind producerea sucului de struguri, declaraţia scrisă se referă la o cantitate de cel puţin:a) 1.300 kg struguri;b) 10 hl must de struguri;c) 3 hl must de struguri concentrat.Art. 101. - Ajutorul prevăzut la art. 96 din prezentele norme metodologice se acordă în limita cantităţilor de materii prime folosite efectiv, fără a se depăşi raportul între produsele utilizate şi sucul de struguri realizat, astfel:a) 1,3 pentru struguri în 100 kg/hl;b) 1,05 pentru mustul de struguri în hectolitru/hl;c) 0,30 pentru mustul de struguri concentrat în hectolitru/hl.Art. 102. - Autoritatea competentă plăteşte ajutorul pentru materiile prime prelucrate efectiv, în termen de 3 luni de la primirea declaraţiei scrise prevăzute la art. 99 din prezentele norme metodologice, însoţită de documentele prin care aceasta se justifică.Art. 103. - Ajutorul pentru utilizarea mustului în unele practici oenologice privind creşterea tăriei alcoolice a produselor viticole se acordă producătorilor de vinuri de masă, de vinuri de calitate cu indicaţie geografică sau cu denumire de origine controlată, care folosesc must de struguri concentrat şi must de struguri concentrat rectificat.Art. 104. - Cuantumul ajutorului prevăzut la art. 103 din prezentele norme metodologice se stabileşte în funcţie de tăria alcoolică, în procente în volume pe hectolitru, de zona viticolă şi de tipul produsului utilizat şi se aprobă annual prin hotărâre a Guvernului.Art. 105. - Cererea de ajutor pentru utilizarea mustului de struguri în vederea creşterii tăriei alcoolice a produselor viticole trebuie să cuprindă ansamblul operaţiunilor de creştere a tăriei alcoolice şi să fie depusă la organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în termen de două luni de la data efectuării ultimei operaţiuni.Art. 106. - Organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor eliberează ajutorul prevăzut la art. 103 din prezentele norme metodologice înainte de data de 31 decembrie care urmează sfârşitului anului de recoltă respectiv.SECŢIUNEA a 2-aDistilareaArt. 107. - (1) Persoanele fizice sau juridice care au efectuat o vinificare trebuie să prelucreze subprodusele rezultate numai în distilerii care deţin licenţă de fabricaţie.(2) Producătorii care nu realizează o cantitate de must sau de vin mai mare de 25 hl sunt scutiţi de obligaţia prevăzută la alin. (1).(3) Distilatorul este orice persoană fizică sau juridică ce execută distilarea vinurilor, subproduselor de la vinificare şi orice altă transformare a strugurilor şi beneficiază de autorizaţie de funcţionare şi licenţă de fabricaţie, eliberate de organele abilitate.

Art. 108. - (1) În cazul unor situaţii de criză, susceptibile de a provoca perturbări ale pieţei vinului datorită unor importante excedente şi/sau unor probleme de calitate, prin hotărâre a Guvernului se aprobă măsuri privind distilarea de criză a vinului.(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) preţul de achiziţie al vinului pentru distilare se stabileşte în funcţie de tăria alcoolică a acestuia, exprimată în procente în volume pe hectolitru, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.(3) Măsurile privind distilarea de criză a vinului sunt limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producţie. Aceste măsuri nu se aplică vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată.CAPITOLUL VDispoziţii finaleArt. 109. - Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 42-55 din lege, organismele înfiinţate pentru activităţi de îndrumare şi coordonare a realizării producţiei vitivinicole sunt sprijinite de unităţile de cercetare vitivinicolă din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", de universităţile de ştiinţe agricole şi medicină veterinară sau de alte instituţii de profil, care: efectuează studii şi analize pentru stabilirea strategiei menţionate în domeniul producţiei vitivinicole; elaborează şi promovează tehnologii noi de cultură a viţei de vie şi de producere a vinului şi a altor băuturi pe bază de must şi vin; participă la stabilirea şi delimitarea arealelor viticole şi a sortimentelor de soiuri recomandate şi autorizate în cadrul fiecărui areal; participă la elaborarea normelor metodologice pentru producerea strugurilor, vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată; efectuează analize specifice; emit buletine de analiză a vinurilor; acordă asistenţă tehnică de specialitate; produc înpepinierele proprii material săditor viticol cu valoare biologică ridicată, îndeplinind funcţia de "ameliorator" sau de "menţinător".Art. 110. - (1) Modificările limitelor, permise de lege în cazul înfiinţării, deţinerii sau defrişării de plantaţii viticole, al realizării şi deţinerii în stoc de vinuri şi băuturi pe bază de must şi vin de către unităţile de cercetare, învăţământ, încercare a soiurilor sau de testare a produselor, în scop experimental sau didactic, sunt următoarele:a) înfiinţarea sau deţinerea de plantaţii viticole din alte soiuri decât cele recomandate şi autorizate, până la maximum 1 ha din fiecare soi;b) defrişarea suprafeţelor viticole înfiinţate în scop experimental, după încheierea programelor de cercetare şi obţinerea datelor necesare implementării rezultatelor în producţia viticolă;c) producerea şi deţinerea în stoc de vinuri sau de alte produse pe bază de must şi vin, în afara celor autorizate conform prezentelor norme metodologice, până la maximum 100 hl de fiecare produs sau variantă experimentală de produs.(2) Produsele menţionate la alin. (1) lit. c) nu se valorifică pentru consumul uman direct decât în condiţiile respectării tuturor celorlalte prevederi cuprinse în prezentele norme metodologice.Art. 111. - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor este autorizat să emită ordine în legătură cu următoarele obiective şi acţiuni privind evidenţa, dezvoltarea şi realizarea producţiei vitivinicole din România;a) nominalizarea arealelor viticole şi stabilirea localităţilor care intră în componenţa acestora;b) stabilirea soiurilor de viţă de vie roditoare, recomandate şi autorizate pentru cultură, pe areale viticole;c) evidenţierea producţiei vitivinicole prin registrul plantaţiilor viticole care cuprinde:1. declaraţia de stocuri;2. declaraţia de recoltă;

3. declaraţia de sortiment viticol;d) completarea şi actualizarea condiţiilor de compoziţie fizico-chimică pe care trebuie să le îndeplinească vinurile, produsele pe bază de must şi vin, precum şi alte produse rezultate din subprodusele vinicole;e) actualizarea practicilor şi tratamentelor oenologice autorizate;f) stabilirea normelor metodologice pentru producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată;g) aprobarea deciziilor privind acordarea dreptului de producere a vinurilor, a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată;h) aprobarea listei cuprinzând laboratoarele autorizate pentru efectuarea controlului de calitate a vinurilor, a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată, precum şi a listei cuprinzând specialiştii împuterniciţi să semneze documentele de atestare a calităţii produselor menţionate;i) aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a ONDOV şi a ONVV;j) modificarea sau completarea prevederilor art. 2, 3, 8, 13, 43, 46, 47, 49, 50, 56, 63, 65 şi 77 din prezentele norme metodologice;k) armonizarea prevederilor tehnice din prezentele norme metodologice cu reglementările Uniunii Europene şi cu recomandările Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului.Art. 112. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.ANEXA Nr. 1la normele metodologiceDefinitii privind categoriile de material săditor de plantare, material de înmulţire şi categoriile de material biologic folosite în viticultură1. Materialul săditor viticol (de plantare) este constituit din:a) viţe altoite - viţe obţinute prin altoire între butaşul altoi şi butaşul portaltoi, cu lungimea minimă de 30 cm, având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm, destinate înfiinţării de plantaţii sau plantării în goluri;b) viţe nealtoite din soiuri roditoare - viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor de viţă de vie roditoare, de diferite lungimi, având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe minimum 10 cm, destinate plantării pe terenuri nisipoase, în care nu există pericolul atacului de filoxeră radicicolă, sau pe orice tip de sol, în cazul soiurilor rezistente la filoxeră, forma radicicolă;c) viţe portaltoi - viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor portaltoi, cu lungimea de minimum 30 cm, având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm, destinate înfiinţării de plantaţii de portaltoi sau plantării în goluri.2. Materialul de înmulţire este constituit din:a) coarde altoi - ramificaţii în vârstă de 1 an ale tulpinii, cu lemnul maturat, având lungimea de cel puţin 8 ochi viabili şi diametrul minim de 7 mm, obţinute din plantaţii recunoscute de viţe nobile, destinate obţinerii de altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare;b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare - porţiuni provenite din coarde altoi, cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul de cel puţin 6 mm, având 1-2 ochi viabili în partea lor superioară;c) coarde portaltoi - ramificaţii în vârstă de 1 an ale tulpinii, cu lungimea de 40-80-120 cm (de 1-2-3 lungimi),obţinute în plantaţiile recunoscute de portaltoi, destinate obţinerii de butaşi portaltoi cu lungimea de minimum 30 cm şi diametrul de minimum 7 mm;

d) butaşi de portaltoi pentru altoire - porţiuni provenite din coarde portaltoi cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 7 mm, măsurat la mijlocul butaşului;e) butaşi portaltoi pentru înrădăcinare - porţiuni provenite din coarde portaltoi, cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 6 mm, măsurat la mijlocul butaşului, având în partea lor superioară 1-2 ochi viabili.3. Categoriile biologice de material folosit în viticultură sunt definite astfel:a) materialul amelioratorului este materialul săditor viticol care:- a fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate;- este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică prebază, pornind de la o plantaţie cu material iniţial.Prin ameliorator se înţelege instituţia sau persoana care a creat sau a identificat prin metode ştiinţifice un soi sau o clonă. Amelioratorii pot fi institute şi staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă, instituţii de învăţământ superior de profil agricol, întreprinderi particulare specializate, asociaţii între instituţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă, întreprinderi particulare şi firme străine, persoane fizice. Prin menţinător se înţelege instituţia sau persoana indicată în Registrul de stat, având responsabilitatea de a menţine un soi cu caracteristicile avute la data înscrierii. Menţinătorul poate fi, de asemenea, amelioratorul soiului sau o persoană juridică ori fizică autorizată, căreia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzacţie legală;b) materialul prebază este materialul săditor viticol care:- a fost produs de menţinător;- este constituit din clone libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, plantate pe familii sanitare;- provine din plantaţii cu materialul iniţial, în care există o garanţie totală că solul nu este infestat cu organism dăunătoare sau cu vectori ai acestora, în special cu nematozi - vectori ai virusurilor;- este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică bază. Plantaţiile cu material prebază se înfiinţează în unităţile titulare de brevet al soiului nou, respectiv al clonei, cu material provenit din plantaţia de conservare, în prealabil testat la bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, în condiţiile în care solul nu este infestat cu nematozi - vectori;c) materialul bază este materialul săditor viticol care:- a fost produs de menţinător sau sub directa sa responsabilitate;- provine din plantaţii de înmulţire înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologică prebază, pe soluri pentru care există o garanţie maximă că sunt libere de organisme dăunătoare sau de vectori ai acestora;- este liber de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare;- este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică material certificat;d) materialul certificat este materialul săditor viticol care:- a fost produs de agenţi economici autorizaţi;- provine din plantaţii-mamă furnizoare de coarde şi de butaşi portaltoi, libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologică bază;- este destinat obţinerii viţelor altoite certificate;e) viţe altoite certificate:- au fost produse de agenţi economici autorizaţi;- provin din plantaţia de material certificat;- sunt destinate înfiinţării plantaţiilor de producţie;

f) materialul standard este materialul săditor viticol care:- a fost produs de agenţi economici autorizaţi;- provine din plantaţii rezultate din viţe altoite certificate;- este destinat înfiinţării de plantaţii de producţie.Acest material dispare în momentul în care producţia de material săditor viticol certificat acoperă toate solicitările.În cazul viţelor altoite, categoria biologică se stabileşte în funcţie de cea a materialului de înmulţire folosit la altoire, după cum urmează:- viţele altoite din categoria biologică prebază se obţin prin folosirea de altoi din categoria prebază şi portaltoi din categoria prebază;- viţele altoite din categoria biologică bază se obţin prin folosirea de altoi din categoria bază şi portaltoi din categoria bază;- viţele altoite din categoria biologică certificat se obţin prin folosirea de altoi din categoria certificat şi portaltoi din categoria certificat.În toate combinaţiile de altoire în care unul dintre partenerii altoi sau portaltoi este din categoria biologică standard rezultă viţe altoite de această categorie.Viţele portaltoi, precum şi viţele nealtoite din soiuri roditoare au categoria biologică identică cu cea a butaşilor din care provin, atunci când sunt respectate cu rigurozitate condiţiile tehnice şi biologice în pepinieră şi în afara acesteia, de testare, de manipulare, condiţionare, etichetare şi transport.ANEXA Nr. 2la normele metodologiceDefinitii privind tipurile de plantaţii viticole care produc material de înmulţire, material săditor viticol şi unităţile producătoare1. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii:a) plantaţii de conservare - înfiinţate de amelioratori, de menţinători ori cu consimţământul acestora, cu viţe provenite din materialul iniţial, testate individual ca libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, care furnizează materialul prebază;b) plantaţii de preînmulţire - înfiinţate de amelioratori sau de menţinători ori cu consimţământul acestora, cu viţe din materialul prebază, libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare şi care furnizează materialul din categoria biologică bază;c) plantaţii-mamă de plante certificate - înfiinţate cu viţe din material de bază, din care rezultă coarde altoi sau butaşi portaltoi certificaţi;d) plantaţii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi - plantaţii de producţie destinate obţinerii de material săditor viticol din categoria standard, în urma aplicării unor lucrări de selecţie în masă;e) şcoli de viţe - culturi destinate obţinerii de viţe portaltoi sau de viţe altoite ori nealtoite din soiuri roditoare.2. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi:a) unităţi de selecţie - unităţi ale menţinătorului care preiau clone, indiferent de origine, le devirozează, le cultivă în condiţii controlate, le studiază din punct de vedere genetic, sanitar şi al aptitudinilor culturale şi tehnologice, asigurând conservarea clonelor pe întreaga durată de multiplicare. Activitatea unităţilor de selecţie se desfăşoară potrivit schemelor şi normelor stabilite de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie, sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor. Unităţile de selecţie sunt singurele abilitate să producă material prebază, destinat unităţilor de preînmulţire şi înmulţire, ele fiind reprezentate prin Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie şi întreaga reţea de staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din subordinea sa;

b) unităţi de conservare şi de preînmulţire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică bază în plantaţii de preînmulţire, utilizând numai material din categoria biologică prebază furnizat de unităţile de selecţie.Materialul produs din categoria biologică bază este destinat înfiinţării plantaţiilor-mamă de preînmulţire, care trebuie realizate pe clone, iar în cadrul acestora, pe familii sanitare plantate separat, cu posibilitatea de identificare a fiecărei clone;c) unităţi de înmulţire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică certificat, destinat obţinerii materialului de plantare - viţe altoite şi nealtoite.Pentru aceasta înfiinţează plantaţii-mamă numai cu material din categoria biologică bază, furnizat de unităţi abilitate pentru producerea acestuia. Plantaţiile-mamă de înmulţire se înfiinţează pe soiuri şi clone;d) unităţi de producţie pentru viţe altoite şi nealtoite - unităţi care produc material de plantare necesar în vederea înfiinţării plantaţiilor producătoare de struguri şi plantării în goluri. În funcţie de condiţiile de care dispun, precum şi de materialul de înmulţire utilizat, aceste unităţi produc fie material de plantare din categoria biologică certificat, fie material standard, dar nu produc în acelaşi timp material din ambele categorii. Activitatea unităţilor producătoare de material săditor viticol se desfăşoară sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor şi sub îndrumarea unităţilor de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. Unităţile producătoare de material săditor viticol ţin evidenţa activităţilor şi a rezultatelor obţinute în registre însoţite de planuri ale plantaţiilor, pe care le prezintă organelor abilitate pentru control.ANEXA Nr. 3la normele metodologiceDenumirile soiurilor pentru vin folosite în România şi sinonimiile admiseDenumirea soiului folosita Sinonimii admise pentru vinuri exportate in RomaniaAligote -Babeasca neagra Grossmuttertraube, HexentraubeBurgund mare Grossburgunder, Blaufrankisch, Kekfrankos, FrankovkaBusuioaca de Bohotin Schwarzer MuscatCabernet Sauvignon -Cadarca Schwarzer Kadarka, Rubinroter KadarkaChardonnay -Columna -Creata ZackelweissFeteasca alba Madchentraube, Leanyka, LeankaFeteasca neagra Schwarze MadchentraubeFeteasca regala Konigliche Madchentraube, Konigsast, KiralyleankaFrancusa MildweisserFurmint -Galbena de Odobesti -Grasa de Cotnari DicktraubeMajarca, Majarca alba SlancamencaMerlot -Muscat Ottonel -Mustoasa, Mustoasa de Maderat Mustafer, StraftraubeNeuburger -Oporto Portugieser, Blauer Portugieser, Portugais BleuPinot gris Rulander, Grauburgunder, Grauer Burgunder, Grauer

Monch, Pinot GrigioPlavaie -Riesling italian, Riesling Welschriesling, Olasz Riesling, OlaszrizlingRiesling de Rin Weisser Riesling, Rheinriesling, Riesling Renano,White RieslingRkatiteli -Rosioara PamidSangiovese -Sauvignon, Sauvignon blanc -Steinschiller Rosentraube, KovidinkaSarba -Tamaioasa romaneasca Rumanische Weihrauchtraube, TamiankaTraminer, Traminer roz Gewurtztraminer, RosetraminerZghihara de Husi -Zweigelt Blauer ZweigeltNOTĂ:Lista poate fi modificată şi completată prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.[11]

Ordin nr. 145/2002 din 08/04/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul umanPublicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23/07/2002Actul a intrat in vigoare la data de 23 iulie 2002Art. 1. - Se aprobă Normele cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.Art. 2. - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor, prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi, respectiv, prin oficiile pentru protecţia consumatorilor judeţene şi al municipiului Bucureşti, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în termen de 12 luni de la data publicării.ANEXĂNormădin 08/04/2002 cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul umanPublicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23/07/2002Actul a intrat in vigoare la data de 23 iulie 2002CAPITOLUL IDispoziţii generale

Art. 1. - Prezentele norme se referă la vinurile aromatizate, băuturile aromatizate pe bază de vin şi lacocteilurile aromatizate din produse vitivinicole şi stabilesc regulile generale privind definirea, desemnarea şi prezentarea, precum şi condiţiile legate de natura, compoziţia, originea, ambalarea, etichetarea şi marcarea acestora în vederea comercializării.Art. 2. - În sensul prezentelor norme se definesc:A. Vin aromatizatVinul aromatizat este băutura:- obţinută din unul sau mai multe produse vinicole, inclusiv vinurile de calitate definite de reglementările în vigoare, excluzând vinul de masă "retsina", cu sau fără adaos de musturi de struguri şi/sau musturi de struguri proaspete oprite din fermentaţia alcoolică;- la care s-a adăugat alcool prin utilizarea unuia sau mai multora dintre produsele menţionate la art. 3 pct. 4;- care a fost supusă aromatizării cu ajutorul substanţelor aromatizante naturale şi/sau preparateloraromatizante naturale, definite la art. 1 alin. (2) lit. b) prima liniuţă şi lit. c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor, şi/sau plantelor aromatice şi/sau condimentelor şi/sau alimentelor cu proprietăţi aromatizante. Utilizarea la obţinerea vinurilor aromatizate a substanţelor şi preparatelor identice din punct de vedere chimic cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante, emise de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei;- care a fost supusă, în general, unei îndulciri şi eventual unei colorări cu caramel;- care are o concentraţie alcoolică dobândită minimă egală sau mai mare de 14,5% în volume şi de maximum 22% în volume şi o concentraţie alcoolică totală minimă egală sau mai mare de 17,5% în volume. Pentru produsele care poartă menţiunea "sec" sau "extrasec" concentraţia alcoolică totală este de minimum 16% în volume, respectiv 15% în volume.Vinurile şi/sau musturile de struguri proaspete, oprite din fermentaţie, utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate, trebuie să fie prezente în produsul finit într-o proporţie de minimum 75%. Denumirea "vin aromatizat" poate fi înlocuită cu cea de "aperitiv pe bază de vin". Utilizarea termenului "aperitiv" în acest context nu limitează utilizarea acestuia pentru a defini alte produse care nu se supun prevederilor prezentelor norme.Utilizarea unei substanţe aromatizante identice cu vanilina naturală, definită conform prevederilor legale, este autorizată la fabricarea vinurilor aromatizate. Utilizarea amestecurilor de substanţe aromatizante identice cu cele naturale, care prezintă aromă şi/sau gustde migdală, caisă sau ou, este autorizată, respectiv în completarea migdalelor, caiselor sau ouălor utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate, numai în următoarele condiţii:- dacă amestecurile respectă prevederile legale în vigoare referitoare la aromele utilizate în alimente, precum şi condiţiile de aplicare;- denumirea sub care se vinde produsul trebuie să facă referire la produsele menţionate mai sus;- societăţile producătoare trebuie să ţină un registru separat referitor la utilizarea substanţelor aromatizante identice cu cele naturale.Acest registru va conţine informaţii precise referitoare la aroma identică cu cea naturală utilizată, natura şi cantitatea aromei identice cu cea naturală, existentă în societatea comercială, locul de depozitare şi indicaţiile asupra utilizării sale complementare în băutură în comparaţie cu aroma principală. Fiecare operaţie de manipulare se înregistrează în registru. O dată pe an registrele trebuie verificate de către autorităţile competente, respectiv de reprezentanţii Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

B. Băutură aromatizată pe bază de vinBăutura aromatizată pe bază de vin este băutura:- obţinută din unul sau mai multe produse vinicole, inclusiv vinurile de calitate definite de reglementările în vigoare, excluzând vinurile fabricate cu adaos de alcool şi vinul de masă "retsina", cu sau fără adaos de musturi de struguri şi/sau musturi de struguri parţial fermentate;- care a fost supusă aromatizării cu substanţe aromatizante şi/sau preparate aromatizante naturale şi/sau identice cu cele naturale, definite la art. 1 alin. (2) lit. b) prima şi a doua liniuţă şi lit. c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor, şi/sau plante aromatice şi/sau condimente şi/sau alimente cu proprietăţi aromatizante. Utilizarea la obţinerea băuturilor aromatizate pe bază de vin a substanţelor obţinute prin sinteză chimică, dar care nu sunt identice cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante, emise de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei;- care a fost supusă, în general, unei îndulciri;- la care nu este permis adaosul de alcool, cu următoarele excepţii:a) pentru băuturile definite la art. 5 pct. 3;b) băuturile aromatizate pe bază de vin, obţinute din vin alb, îndulcite, caracterizate prin adaosul unui distilat de struguri sec şi aromatizat exclusiv cu extract de cardamom;c) băuturile aromatizate pe bază de vin, obţinute din vin roşu, care au fost supuse procesului de îndulcire şi la care s-au adăugat preparate aromatizante, precum cele definite în actele normative în vigoare. Aceste preparate au fost obţinute exclusiv din condimente, din ginseng, din nuci, portocale şi plante aromatice;- care are o concentraţie alcoolică dobândită egală sau mai mare de 7% în volume şi de maximum 14,5% în volume.Vinurile utilizate la fabricarea băuturii aromatizate pe bază de vin trebuie să fie prezente în produsul finit întro proporţie de minimum 50%.C. Cocteil aromatizat din produse vitivinicoleCocteilul aromatizat din produse vitivinicole este băutura:- obţinută din vin şi/sau musturi de struguri;- care a fost supusă aromatizării cu ajutorul substanţelor aromatizante şi/sau preparatelor aromatizante naturale şi/sau identice cu cele naturale, definite la art. 1 alin. (2) lit. b) prima şi a doua liniuţă şi lit. c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor, şi/sau plantelor aromatice şi/sau condimentelor şi/sau alimentelor cu proprietăţi aromatizante. Utilizarea la obţinerea cocteilurilor aromatizate pe bază de vin a substanţelor aromatizante obţinute prin sinteză chimică, dar care nu sunt identice cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante, emise de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei;- care a fost supusă unei eventuale îndulciri şi unei eventuale colorări.La obţinerea cocteilului aromatizat din produse vitivinicole nu este permis adaosul de alcool.Cocteilul aromatizat din produse vitivinicole are o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 7% în volume. Vinurile şi/sau musturile de struguri utilizate la fabricarea cocteilului aromatizat din produse vitivinicole trebuie să fie prezent în produsul finit într-o proporţie de minimum 50%.Utilizarea termenului "cocteil" în acest context nu limitează utilizarea acestui termen pentru a defini şi alte produse care nu se supun prevederile prezentelor norme.

CAPITOLUL IIDefiniţiiArt. 3. - În sensul prezentelor norme, termenii folosiţi se definesc după cum urmează:1. Îndulcire - operaţia care constă în utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate, băuturilor aromatizate pe bază de vin şi cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multora dintre următoarele produse: zahăr semialb, zahăr alb, zahăr alb rafinat, dextroză, fructoză, sirop de glucoză, zahăr lichid, zahăr lichid invertit, sirop de zahăr invertit, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, must proaspăt de struguri, zahăr caramelizat, miere, sirop de roşcove, precum şi alte produse glucidice natural având un efect analog cu cel al produselor menţionate mai sus. Prin zahăr caramelizat se înţelege produsul obţinut exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei fără adios de baze, de acizi minerali sau de alţi aditivi chimici.2. Aromatizare - operaţia care constă în utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate, băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a uneia sau mai multor arome şi/sau a plantelor aromatice şi/sau a condimentelor şi/sau a alimentelor cu proprietăţi aromatizante, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Adăugarea acestor substanţe conferă produsului finit caracteristici organoleptice diferite de cele ale vinului.3. Colorare - operaţia care constă în utilizarea la fabricarea vinurilor aromatizate sau a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multor coloranţi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.4. Adăugare de alcool - operaţia care constă în folosirea la fabricarea vinurilor aromatizate şi, după caz, a unor băuturi aromatizate pe bază de vin a unuia sau mai multora dintre următoarele produse:a) alcool etilic de origine viticolă;b) alcool etilic de origine agricolă;c) alcool de vin sau de stafide;d) distilat de vin sau de stafide;e) distilat de origine agricolă;f) rachiu de vin sau de tescovină;g) rachiu de stafide.Produsele folosite trebuie să corespundă reglementărilor legale în vigoare şi îndeosebi caracteristicile alcoolului etilic utilizat trebuie să corespundă prevederilor Standardului Român nr. 14/1998, alcool etilic rafinat tip A.5. Concentraţia alcoolică dobândită în volume - numărul de volume de alcool pur, la temperatura de 20°C, conţinut în 100 volume din produsul considerat la aceeaşi temperatură.6. Concentraţia alcoolică potenţială în volume - numărul de volume de alcool pur, la temperatura de 20°C, ce pot fi obţinute prin fermentarea totală a zaharurilor conţinute în 100 volume din produsul considerat la aceeaşi temperatură.7. Concentraţia alcoolică totală în volume - suma concentraţiilor alcoolice dobândită şi potenţială, în volume.8. Concentraţia alcoolică naturală în volume - concentraţia alcoolică totală în volume a produsului considerat înaintea oricărei îmbogăţiri.Art. 4. - Definirea diferitelor categorii de vinuri aromatizate a căror denumire poate să înlocuiască denumirea "vin aromatizat" este următoarea:1. Vermut - vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare, care au fost supuse unei aromatizări cu substanţe din speciile de pelin Artemisia sau cu

substanţe derivate din acestea. Îndulcirea se realizează numai cu zahăr caramelizat, zaharoză, must de struguri, must de struguri concentrat şi must de struguri concentrat rectificat.2. Vin aromatizat amar - vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor în vigoare, care au fost supuse unei aromatizări amare caracteristice. Denumirea "vin aromatizat amar" este urmată de numele principalei substanţe aromatizante. Denumirea "vin aromatizat amar" poate fi urmată sau înlocuită de expresii ca:a) "vin cu chinină", în cazul în care aromatizarea principală este obţinută cu aroma principală chinină;b) "Bitter vino", în cazul în care aromatizarea principală este făcută cu aromă naturală de genţiană şi când băutura a fost supusă unei colorări galbene şi/sau roşii cu ajutorul unor coloranţi alimentari autorizaţi; folosirea termenului "bitter" nu prejudiciază în acest context folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme;c) "Americano", în cazul în care aromatizarea este datorată prezenţei substanţelor aromatizante natural provenind din pelin şi din genţiană şi când băutura a fost supusă unei colorări galbene şi/sau roşii cu ajutorul unor coloranţi autorizaţi, conform reglementărilor legale în vigoare.3. Vin aromatizat cu ou - vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare, cu adaos de gălbenuş de ou de calitate sau cu substanţe derivate din acesta, al cărui conţinut în zahăr exprimat în zahăr invertit este de minimum 200 g, iar conţinutul în gălbenuş de ou este de minimum 10 g/l de produs finit. Termenul "cremovo" poate însoţi termenul "vin aromatizat cu ou" atunci când vinul aromatizat cu ou conţine vin Marsala într-o proporţie de minimum 80%.Termenul "cremovo zabaione" poate însoţi termenul "vin aromatizat cu ou" atunci când vinul aromatizat cu ou conţine vin Marsala într-o proporţie de minimum 80% şi are un conţinut în gălbenuş de ou de minimum 60 g/l.4. Vakeva Viiniglogi/Starkvinsglogg - vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare, al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea cuişoarelor împreună cu alte mirodenii. Această băutură poate fi îndulcită cu substanţele prevăzute la art. 3 pct. 1.5. Bitter - vin aromatizat obţinut din vinuri definite conform reglementărilor legale în vigoare, al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea unor extracte de plante, predominante fiind genţiana, anghinarea şi centaura.6. Floris - vin aromatizat obţinut din vinuri definite conform reglementărilor legale în vigoare, al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea unor extracte de plante, predominante fiind migdalele şi mălinul.Art. 5. - Definirea diferitelor categorii de băuturi aromatizate pe bază de vin, a căror denumire poate să înlocuiască sau să completeze denumirea "băuturi aromatizate pe bază de vin", este următoarea:1. Sangria - băutură obţinută pe bază de vin, aromatizată prin adaos de extracte sau esenţe naturale de citrice, cu sau fără sucul acestor fructe, eventual cu un adaos de mirodenii, îndulcită, cu adaos de bioxid de carbon şi având o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 12% în volume. Băutura poate conţine particule solide provenind din pulpa sau din coaja citricelor şi culoarea sa trebuie să provină în exclusivitate din materiile prime folosite. Denumirea "Sangria" trebuie în mod obligatoriu să fie însoţită de menţiunea "fabricat în...", urmată de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse, exceptându-se cazul în care este produsă înSpania sau Portugalia. Denumirea "Sangria" poate înlocui denumirea "băutură aromatizată pe bază de vin" numai în cazul în care băutura a fost fabricată în Spania sau Portugalia.

2. Clarea - băutură pe bază de vin alb obţinută în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute pentru băutura "Sangria". Denumirea "Clarea" trebuie în mod obligatoriu să fie însoţită de menţiunea "fabricat în...", urmată de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse, în afară de cazul în care este fabricată în Spania. Denumirea "Clarea" poate înlocui denumirea "băutură aromatizată pe bază de vin" numai în cazul în care băutura a fost fabricată în Spania.3. Zurra - băutură obţinută prin adaos de brandy sau rachiu de vin, definite conform reglementărilor legale în vigoare, în băuturile definite la pct. 1 şi 2 şi eventual cu adaos de bucăţi de fructe. Concentraţia alcoolică dobândită trebuie să fie egală sau mai mare de 9% şi de maximum 14% în volume.4. Bitter soda - băutură aromatizată obţinută din bitter vino, al cărei conţinut în produsul final trebuie să fie de minimum 50% în volume, cu adaos de bioxid de carbon sau apă gazoasă şi eventual cu aceiaşi coloranţi ca pentru bitter vino. Concentraţia alcoolică dobândită trebuie să fie egală sau mai mare de 8% şi de maximum 10,5% în volume. Folosirea termenului "bitter" în acest context nu prejudiciază folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme.5. Kalte Ente - băutură aromatizată obţinută prin amestecul de vin, vin petiant sau de vin petiant cu adaos de bioxid de carbon cu vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon, la care se adaugă substanţe naturale de lămâie sau extracte din aceste substanţe. Conţinutul produsului finit în vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon trebuie să fie de minimum 25% în volume.6. a) Gluhwein - băutură aromatizată obţinută exclusiv din vin roşu sau vin alb şi zahăr, aromatizată în special cu scorţişoară şi cuişoare; în afara cantităţilor de apă utilizate în procesul de îndulcire conform prevederilor art. 3 pct. 1, adaosul de apă este interzis. În cazul în care băutura "Gluhwein" a fost fabricată din vin alb, denumirea sub care se vinde produsul "Gluhwein" trebuie completată cu expresia "din vin alb".b) Viiniglogi/Vinglogg - băutură aromatizată obţinută exclusiv din vin roşu sau vin alb, aromatizată în special cu scorţişoară şi cuişoare.7. Maiwein - băutură aromatizată obţinută din vin cu adaos de plante de Asperula odorata sau din extracte ale acesteia, astfel încât gustul de Asperula odorata să fie predominant.8. Maitrank - băutură aromatizată obţinută din vin alb sec în care au fost macerate plante de Asperula odorata sau căreia i s-au adăugat extracte din aceste plante, cu adaos de portocale şi/sau alte fructe, eventual sub formă de suc, de concentrate sau extracte, şi care a fost supusă unei îndulciri cu maximum 5% zaharuri.Art. 6. - Definirea diferitelor categorii de cocteiluri aromatizate din produse vitivinicole, a căror denumire poate să înlocuiască sau să completeze denumirea "cocteil aromatizat" din produse vitivinicole, este următoarea:1. Cocteil pe bază de vin - băutură aromatizată în care mustul de struguri concentrat este de maximum 10% din volumul total al produsului finit şi conţinutul în zahăr, exprimat în zahăr invertit, este de maximum 80 g/l.2. Petiant din struguri aromatizat - băutură fabricată exclusiv din must de struguri, cu o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 4% în volume şi cu anhidridă carbonică provenind exclusiv din fermentaţia mustului de struguri.3. Cocteil aromatizat pe bază de vin perlant - băutură fabricată din vin aromatizat cu extracte naturale din plante, impregnat cu bioxid de carbon, având o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 7% în volume.

Art. 7. - Denumirile "vin aromatizat", "băutură aromatizată pe bază de vin" şi cele menţionate la art. 4 şi 5 pot fi completate în funcţie de conţinutul în zahăr invertit, după cum urmează:1. extrasec - pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de maximum 30 g/l inclusiv;2. sec - pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de maximum 50 g/l inclusiv;3. demisec - pentru produsele al căror conţinut în zahăr este între 50 şi 90 g/l inclusiv;4. demidulce - pentru produsele al căror conţinut în zahăr este între 90 şi 130 g/l inclusiv;5. dulce - pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de minimum 130 g/l.Menţiunile "demidulce" şi "dulce" pot fi înlocuite prin înscrierea conţinutului de zahăr invertit exprimat în g/l. În cazul în care denumirea sub care se vinde produsul pentru băuturile aromatizate pe bază de vin conţine termenul "spumos" cantitatea de vin spumos utilizată trebuie să fie de minimum 95%.Art. 8. - (1) La fabricarea băuturilor definite în prezentele norme este permisă utilizarea aditivilor alimentari autorizaţi, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.(2) La fabricarea băuturilor definite în prezentele norme adăugarea apei, eventual a apei distilate sau demineralizate, este permisă fără modificarea naturii băuturii şi cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.(3) Alcoolul etilic folosit pentru diluarea sau dizolvarea aromelor, substanţelor colorante sau a aditivilor autorizaţi utilizaţi la fabricarea băuturilor definite în prezentele norme trebuie să fie alcool etilic de origine agricolă şi să aibă caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu Standardul Român nr. 14/1998. Alcoolul etilic de origine agricolă va fi utilizat în doza strictă necesară pentru diluarea sau dizolvarea aromelor, substanţelor colorante sau a oricărui alt aditiv autorizat.Art. 9. - Tratamentele şi practicile oenologice aplicate vinurilor şi musturilor trebuie să corespundă reglementărilor legale în vigoare.Art. 10. - Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor definite în prezentele norme trebuie să corespundă standardelor române, standardelor profesionale şi standardelor sau specificaţiilor tehnice ale firmelor, precum şi normelor sanitare în vigoare.Art. 11. - (1) Pentru băuturile care nu corespund prevederilor art. 2, 4, 5, 6, 7 şi 8 nu se pot utiliza denumirile menţionate în aceste articole.(2) Denumirile geografice cum ar fi: "Nurnberger Gluhwein", "Vermouth de Chambery", "Vermouth di Torino" pot să înlocuiască denumirile categoriilor de băuturi aromatizate menţionate la art. 2 sau să le completeze, rezultând denumiri compuse.(3) Denumirile de origine sunt rezervate băuturilor care îşi dobândesc caracteristicile şi calităţile definitive în procesul de fabricare în zona geografică invocată, în vederea evitării inducerii în eroare a consumatorului asupra materiei prime utilizate.(4) Denumirile sub care se vând produsele definite în prezentele norme nu pot să fie completate cu indicaţii geografice la care au dreptul produsele vitivinicole.Art. 12. - (1) În denumirile sub care se vând băuturile aromatizate conţinând produse din sectorul vitivinicol şi arome, care au o concentraţie alcoolică de minimum 1,2% in volume şi care nu corespund prevederilor prezentelor norme, nu este permisă nici o referinţă la produsele din sectorul vitivinicol.(2) Băuturile aromatizate care nu corespund prevederilor prezentelor norme nu se comercializează pentru consumul uman în asociere cu termeni cum ar fi: "gen", "tip", "mod", "stil", "marcă", "gust" sau cu alte menţiuni asemănătoare la una dintre denumirile prevăzute în prezentele norme.

Art. 13. - (1) Etichetarea, prezentarea şi publicitatea băuturilor prevăzute în prezentele norme se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare.(2) În cazul în care alcoolul utilizat la fabricarea băuturilor provine dintr-o singură materie primă (alcool din cereale, alcool din vin, alcool din melasă), natura acestuia poate fi indicată pe etichetă. În cazul în care alcoolul provine din diferite materii prime, nu se va indica pe etichetă natura acestuia.(3) Alcoolul etilic utilizat la diluarea sau dizolvarea aromelor, substanţelor colorante sau a aditivilor autorizaţi nu este considerat ingredient.Art. 14. - (1) Marcarea băuturilor prevăzute în prezentele norme se face cu respectarea reglementărilor legale în vigoare emise de Ministerul Finanţelor Publice.(2) Prevederile prezentelor norme se aplică şi băuturilor aromatizate provenite din import.Art. 15. - Verificarea calităţii loturilor de produse se face pe baza nivelului de calitate acceptabil, denumit şi AQL, şi a Standardului Român 184/1-25.[12]

Bibliografie

1. http://www.dreptonline.ro/introduceri/introducere_comerţ.php

2. http://www.legestart.ro/Legea-245-2004-securitatea-generala-produselor-(Njg1NzM-).htm

3. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=5545

4. http://www.legestart.ro/Hotararea-1219-2000-unele-masuri-protectie-intereselor-consumatorilor-achizitionarea-piese-schimb-auto-altele-decat-cele-pot-afecta-siguranta-circulatiei-protectia-mediul-(MzgwOTY-).htm

5. http://www.legestart.ro/Legea-449-2003-vânzarea-produselor-garantiile-asociate-acestora-(MTc1MzA-).htm

6. http://www.legestart.ro/Legea-449-2003-vânzarea-produselor-garantiile-asociate-acestora-(MzA3OTM3).htm

7. http://www.anpc.gov.ro/anpc/index.php?option=com_content&view=section&layout=blog&id=9&Itemid=50

8. http://www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/ORDIN-268-2003.pdf

9. http://www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/LEGEA-244-2002.pdf

10. http://www.apia.org.ro/legislatie_nationala/lege%2083_2007_vie_vin.pdf

11. http://www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-1134-2002.pdf

12. http://www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/ORDIN-145-2002.pdf