proiect

Universitatea ldquoVasile AlecsandrirdquoFacultatea de Ştiinte Economice

Specializarea Contabilitate Audit şi Informatică de Gestiune

Proiect

~Modele şi practici de guvernanţă corporativă~

Profesor coordonator Studenţii

Conf univ dr Mihai Deju Cochior Mihaela Costache Laura

Hlebanovschi Loredana

Bacău 2010

I Scandalul Enron - 2001 SUA

ldquoEnron o companie internaţională icircn domeniul energetic cu sediul icircn Houston Texas s-a prăbuşit cacircnd firme de evaluare a datoriilor precum Moodyrsquos plănuiau să evalueze adevăratele datorii ale firmei astfel forţacircnd compania să-şi plătească creditele de la bănci credite luate icircn baza valorii acţiunilor Icircn cacircteva zile Enron a ajuns dintr-o companie care valora circa 60 miliarde $ la o companie falimentară

Pe scurt motivele colapsului sunt misterioasele complexităţi ale activităţilor sale de comerţ cuplate cu manipularea cifrelor financiare Icircn timp ce initial o companie de energie formată icircn 1985 prin fuziunea două conducte de gaz Enron a evoluat icircntr-o organizaţie cu activităţi complexe icircn care venitul era generat de vacircnzarea şi cumpărarea de energie şi alte utilităţi la preţurile viitoare iar aceste activităţi erau icircnregistrate ca profit Această activitate a fost descrisă ca un ldquocurierat al banilorrdquo icircntre doi client şi icircnregistrată ca valoare a companiei cacircnd de fapt era deţinută temporar icircn interesul altor părţirdquo

Enron este astăzi simbolul eşecului măsurilor de control pe toate planurile Consiliul de Administraţie a dat greş auditorii n-au făcut nici ei mai mult iar consilierii juridici s-au arătat şi ei neputincioşi

Scandalul Enron a icircnceput icircn octombrie 2001 cacircnd compania şi-a supraestimat beneficiul şi-a subestimat datoriile şi a anunţat o pierdere trimestrială de 618 milioane de dolari Autorităţile americane s-au sesizat imediat demaracircnd o anchetă asupra parteneriatelor şi investiţiilor instrumentate de directorul financiar al grupului energetic Icircn decembrie 2001 Enron a fost plasat sub protecţia legii falimentului devenind cel mai mare faliment din istoria SUA Şi totuşi icircntr-un fel Enron este dovada perfectă a faptului că o companie se poate conforma normelor contabile minţind investitorii icircn acelaşi timp a declarat un specialist De patru ani investigaţiile continuă mai multe persoane din conducerea companiei au fost trase la răspundere iar acum a venit racircndul principalilor responsabili să fie aduşi icircn faţa justiţiei

Afacerea in date

2001 - 16 octombrie Enron anunţa o pierdere trimestrială de 618 milioane de dolari

- 22 octombrie Jandarmul bursei americane Comisia pentru Operaţiuni Bursiere (SEC) deschide o anchetă asupra parteneriatelor şi societăţilor de investiţii conduse de directorul financiar al Enron Andrew Fastow- 9 noiembrie Compania Dynegy rivala lui Enron de cinci ori mai mică acceptă să o răscumpere pentru suma de 95 miliarde de dolari ceea ce icircnseamnă a zecea parte din valoarea pe care grupul o avea atunci cacircnd se afla la apogeu - 28 noiembrie Rating-ul de credit este redus pentru Enron pacircnă la limita minimă compania fiind desemnată de risc maxim Dynegy anulează proiectul de răscumparare Acţiunile Enron scad cu 98 pacircnă la 65 de centi

- 2 decembrie Enron este plasată sub protecţia legii falimentului icircnregistracircndu-se cel mai mare faliment din istoria de pacircnă atunci a Statelor Unite

2002- 10 ianuarie Ministerul Justiţiei deschide o anchetă asupra grupului Enron Societatea de audit contabil Arthur Andersen recunoaşte că a distrus documente aparţinacircnd Enron- 22 ianuarie FBI percheziţionează sediul din Houston al corporaţiei- 14 martie Societatea Arthur Andersen este inculpată pentru distrugerea de documente şi fişiere electronice aparţinacircnd Enron- 15 iunie Condamnarea pentru obstrucţionarea justiţiei precipita căderea societăţii Arthur Andersen deşi era considerată a cincea societate de audit din lume- 30 iulie Preşedintele SUA George W Bush promulga Legea Sarbanes-Oxley care reformează regulile contabile ale icircntreprinderilor- 28 august Judecătorul care se ocupa de caz aprobă plata sumei de 13500 dolari fiecăruia din cei peste 4000 de oameni care-şi pierduseră locul de muncă la Enron- 2 octombrie Fastow este arestat fiind bănuit de fraudă şi spălare de bani- 31 octombrie Fastow este inculpat pentru cele două capete principale de acuzare

2003- 1 mai Soţia lui Fastow Lea ex-trezorier adjunct la Enron este inculpată pentru asociere icircn vederea comiterii unei fraude financiare şi pentru spălare de bani- 11 iulie Enron prezintă un plan de redresare din situaţia de faliment promiţacircndu-le creditorilor lichidităţi şi bucăţi din afacere- 10 septembrie Are loc prima condamnare a unei persoane care deţinuse o funcţie executivă la Enron - ex-trezorierul Ben Glisan primeşte 5 ani de icircnchisoare după ce s-a recunoscut vinovat de fraudă

2004- 14 ianuarie Andrew Fastow pledează icircn instanţă vinovat de complot şi fraudă Primeşte 10 ani de icircnchisoare Soţia sa procedează icircntr-o manieră asemănătoare şi este condamnată la un an icircnchisoare- 7 iulie După doi ani şi jumătate de desfăşurare a anchetei este inculpat şi fostul preşedinte director general Kenneth Lay

2005- 31 mai Curtea Supremă americană invalidează condamnarea societăţii Arthur Anderson invocacircnd un viciu de procedură- 28 decembrie Richard Causey fostul contabil şef al Enron se declară vinovat şi accceptă să coopereze cu procurorii icircmpotriva celor doi preşedinţi directori generali

Figurile-cheie

- Kenneth Lay Fondatorul grupului 63 de ani Icircn 2001 pentru cacircteva luni a renunţat la postul de preşedinte director general pe care icircl ocupa din 1990 lăsacircndu-l icircn locul său pe Jeffrey Skilling Icircn tot acel timp Lay a rămas preşedinte al Consiliului de Administraţie A revenit icircn cea mai icircnaltă funcţie după demisia lui Skilling produsă icircn vara anului 2001 din motive personale

Lay prezida grupul şi icircn momentul declarării falimentului icircn decembrie 2001Nascut pe 15 aprilie 1942 icircntr-o familie deosebit de săracă Ken Lay a devenit unul dintre personajele centrale ale vieţii mondene din Houston datorită succesului obţinut ca şef al Enron

Apropiat al preşedintelui american George W Bush el a contribuit cu generozitate la campaniile electorale ale acestuia atacirct pentru postul de guvernator al statului Texas icircn 1993 cacirct şi ulterior pentru funcţia de şef al SUA icircn 2000

Icircntre 1989 şi 2001 Lay şi-a vacircndut din acţiunile Enron pentru mai mult de 300 milioane de dolari icircncurajacircndu-i totodată pe angajaţii grupului să cumpere

- Jeffrey Skilling 52 de ani A icircnceput să lucreze la Enron la mijlocul anilor 80 A avansat rapid devenind numărul doi după Lay icircn 1996 Icircn 2001 i-a succedat acestuia icircn funcţia de preşedinte director general pe care a ocupat-o doar cacircteva luni după care a demisionat spre surprinderea tuturor A fost considerat unul dintre cei mai buni specialişti icircn domeniu deşi era catalogat drept arogant şi dur Icircn 2001 a insultat public un analist de pe Wall Street care-i pusese icircntrebări despre situaţia contabilă a grupului Skilling asemenea lui Ken Lay a vacircndut icircn lunile care au precedat falimentul din acţiunile sale Enron pentru mai multe zeci de milioane de dolari

- Richard Causey Icircn momentul falimentului era vicepreşedinte al Enron icircnsărcinat cu evidenţele contabile dat fiind că lucrase icircn trecut ca auditor la Arthur Andersan Avea să joace rolul de martor icircn proces după ce a decis să se recunoască vinovat la acuzaţia de fraudă

Icircn schimbul informaţiilor furnizate investigatorilor Causey a obţinut o condamnare de doar şapte ani icircnchisoare perioadă care poate fi redusă la doi ani dacă el cooperează icircntr-o manieră totală şi cu onestitate icircn ancheta falimentului Enron Causey a acceptat totodată să restituie guvernului federal 125 milioane dolari din banii cacircştigaţi la Enron

- Andrew Fastow Icircn vacircrstă de 44 de ani este persoana din cauza căreia s-a declanşat scandalul Responsabil cu serviciile financiare ale companiei el a pus la punct o structură complexă de

societăţi paravan cu ajutorul cărora a icircnscris ca beneficii sumele ce erau de fapt pierderi subite pentru Enron Avacircnd grijă icircnsă să-şi acorde remuneraţii substanţiale A pledat vinovat şi a fost condamnat icircn ianuarie 2004 la zece ani de icircnchisoare şi la o amendă de 23 de milioane de dolari

Soţia sa Lea Fastow condamnată la un an de icircnchisoare icircn mai 2004 a ocupat la Enron postul de trezorier adjunct pacircnă icircn 1998 Ea a recunoscut că a omis să menţioneze icircn declaraţiile sale fiscale din decembrie 1997 pacircnă icircn 2000 venituri de peste 204 milioane dolari vărsate de grupul Enron familiei sale

MISIUNE - ANGAJAMENT

Consolidarea şi icircntărirea rolului Camerelor de comerţ judeţene din

Romacircnia astfel icircncacirct acestea să devină organisme vii şi active care să contribuie la dezvoltarea

economică locală durabilă

Organizarea Camerei de Comerţ şi Industrie a Romacircniei CCIR ndash icircn

sensul modernizăriidemocratizării şi reformării organizaţionale - ca un catalizator al sistemului

cameral şi ca motor al dezvoltării economice durabile a Romacircniei

Organizarea sistemului Camerelor de Comerţ din Romacircnia prin

stabilirea unui cadru relaţional bazat pe principiul parteneriatului icircntre componentele sistemului

Camere de Comerţ Judeţene Camere de Comerţ Bilaterale şi Camera de Comerţ şi Industrie a

Romacircniei

OPŢIUNI FUNDAMENTALE pe care CCIR le icircmpărtăşeşte şi promovează

instituirea economiei de piaţă funcţionale

stimularea şi dezvoltarea spiritului antreprenorial

susţinerea icircntreprinzătorilor privaţi

coeziune economică şi socială

PRIORITĂŢI STRATEGICE

Icircntărirea misiunii CCIR icircn rolul său de Cameră Naţională pe trei mari direcţii respectiv

1 reprezentarea promovarea şi susţinerea intereselor generale ale Camerelor de comerţ

faţă de Guvern autorităţi centrale regionale locale şi organisme din ţară şi străinătate

2 icircndrumarea coordonarea şi monitorizarea activităţii Camerelor de comerţ judeţene

pentru dezvoltarea activităţii acestora icircn sensul dezvoltării economice locale regionale şi

naţionale

3 integrarea icircndrumarea şi coordonarea activităţii Camerelor de Comerţ Bilaterale icircn

vederea armonizării şi completării acţiunilor CCIR şi CCI Judeţene pentru atingerea obiectivului

comun sistemului cameral

Consolidarea imaginii şi rolului CCIR ca reprezentant al sistemului cameral pe plan

internaţional prin

1 stabilirea şi menţinerea unei relaţii active şi lucrative cu Eurochambres icircn scopul

realizării unui schimb de informaţii şi experienţă icircn vederea dezvoltării şi modernizării

infrastructurii camerale

2 iniţierea şi formarea unei relaţii de parteneriat cu International Chambers of Commerce

icircn scopul integrarii sistemului cameral romacircnesc icircn circuitul CCI din lume

3 icircnfiinţarea unui birou de reprezentare la Strasbourg

4 reluarea relaţiilor de colaborare cu alte Camere naţionale din lume

5 implementarea unui circuit de manifestări de afaceri cu participare internaţională

tacircrguri şi expoziţii conferinţe icircntacirclniri parteneriate

6 demersuri privind stabilirea unei reprezentări romacircne icircn Parlamentul Oamenilor de

Afaceri din UE

Recuperarea patrimoniului CCIR dislocat din interiorul sistemului cameral acţiunile

CCIR CRAMM

Organizarea Biroului Unic icircn cadrul Camerelor de Comerţ judeţene prin preluarea icircn

totalitate a activităţilor şi serviciilor Biroului Unic de la Oficiul Registrului Comerţului şi

revenirea acestora la locul lor firesc - icircn Camerele de Comerţ

Demersuri pentru transferul şi preluarea Registrului Comerţului de către sistemul cameral

1 monitorizarea organizării şi funcţionării Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi

a

Oficiilor Teritoriale ale Registrului Comerţului

2 sesizarea către factorii de decizie a disfuncţiunilor existente icircn activitatea ORC

3 conştientizarea factorilor de decizie cu privire la necesitatea tranferului ORC către CCI

icircn vederea modernizării şi dezvoltării ORC la standarde şi performanţe europene

PRINCIPII DE ACŢIUNE

CCIR icircşi va desfăşura activitatea avacircnd icircn vedere următoarele principii

principiul consultării -

1 principiul comunicării şi transparenţei

2 principiul participării

3 principiul responsabilităţii

4 principiul eficienţei

5 principiul coerenţei

OBIECTIVE DIRECŢII DE ACŢIUNE

Obiectivele şi direcţiile de acţiune ale CCIR au icircn vedere cele cinci mari priorităţi

strategice

I Icircntărirea misiunii CCIR icircn rolul său de Cameră Naţională pe trei mari direcţii

respectiv

1 Reprezentarea promovarea şi susţinerea intereselor generale ale Camerelor de

Comerţ faţă de Guvern autorităţi centrale şi organisme din ţară şi străinătate

Obiectiv Consolidarea şi icircntărirea rolului CCIR icircn dialogul cu Guvernul şi autorităţile

centrale

Direcţii de acţiune

bull creşterea numărului şi importanţei acordurilor stipulate cu Guvernul şi administraţiile

centrale

bull includerea CCIR - ca membru de drept sau ca membru cu rol consultativ - icircn toate

comisiile şi comitetele constituite la nivelul autorităţilor centrale şi a căror arie de acţiune şi

competenţe vizează mediul economic

bull consolidarea rolului instituţional al CCIR şi poziţiei sale de partener icircn dialogul cu

autorităţile inclusiv prin delegarea de noi atribuţii din sfera domeniului public către

aria de competenţă a sistemului cameral

bull creşterea calităţii conducerii şi reprezentanţilor CCIR prin promovarea valorii

competenţei profesionale şi imaginii pozitive

Obiectiv Creşterea vizibilităţii şi prezenţei pe plan intern şi extern


bull focalizarea atenţiei factorilor de decizie şi a opiniei publice asupra temelor prioritare ale

sistemului cameral şi ale mediului de afaceri

bull difuzarea icircn presă şi prin alte mijloace de comunicare a acestor teme prioritare prin

diverse modalităţi operative

1048790 convenţii cu agenţii de presă

1048790 coproducţii de programe de televiziune

1048790 acorduri cu editurile

1048790 dezvoltarea de iniţiative editoriale autonome sau icircn participare

bull focalizarea atenţiei comunităţii de afaceri asupra sistemului cameral icircn sensul apropierii

icircntreprinzătorilor de Camera de Comerţ icircn sprijinul şi folosul acestora Consolidarea imaginii

CCIR şi a sistemului cameral ca şi ldquoCasă a Economiei Romacircneşti ldquo

bull crearea unui brand al Camerelor de Comerţ şi icircmbunătăţirea percepţiei publice asupra

rolului şi misiunii Camerelor de Comerţ de a face bdquoviaţa icircntreprinzătorului romacircn mai uşoarărdquo

bull poziţionarea strategică a prezenţei camerale la Bruxelles

bull stabilirea dezvoltarea şi gestionarea eficientă a relaţiilor instituţionale pe plan intern şi

extern

2 Icircndrumarea coordonarea şi monitorizarea activităţii Camerelor de comerţ

judeţeneSistemului cameral icircn sensul dezvoltării activităţii acestora şi icircn sensul dezvoltării

economiei locale regionale şi naţionale

Obiectiv Organizarea şi armonizarea sistemului cameral icircn sensul de a acţiona şi a se

dezvolta icircn concordanţă cu menirea şi atribuţiile stabilite şi icircn concordanţă cu Programul de

Dezvoltare Naţională


bull crearea cadrului instituţional şi organizatoric favorabil icircndrumării coordonării şi

monitorizării activităţii Camerelor de comerţ judeţene

bull elaborarea strategiei de acţiune şi a priorităţilor de ordin strategic ce vor fi implementate

la nivel naţional regional şi localjudeţean

bull elaborarea de metodologii proceduri şi norme clare de aplicare icircn teritoriu referitoare la

atribuţiile şi direcţiile de acţiune ale Camerelor judeţene

bull monitorizarea eficienţei serviciilor camerale

Obiectiv Sprijinirea activităţii Camerelor judeţene icircn probleme de ordin

comercial şi industrial şi de ordin general sau icircn alte probleme privind interesele proprii ale

acestor organizaţii


bull dezvoltarea cantitativă şi calitativă a serviciilor de consultanţă şi asistenţă tehnică

furnizate către sistemul cameral icircn domenii utile pentru funcţionarea camerelor de comerţ legal

fiscal organizare resurse umane financiar-contabil altele

bull asigurarea accesabilităţii tuturor Camerelor judeţene la serviciile de consultanţă şi

asistenţă

bull asigurarea coordonării activităţii camerale icircn diverse domenii şi implicarea camerelor de

comerţ judeţene icircn gestionarea acelor proiecte care au sau solicită dimensiuni regionale sau

naţionale icircn colaborare eventual cu alţi parteneri privaţi sau publici

bull coordonarea diverselor activităţii camerale ce derivă din acorduri speciale stipulate cu

administraţiile centrale icircn care se cere Camerelor judeţene un serviciu omogen şi cu standarde

calitative prefixate

bull creşterea capacităţii de intervenţie a Camerelor de comerţ judeţene asupra factorilor

decizionali teritoriali pentru dezvoltarea economică locală

bull formarea şi specializarea continuă a capitalului uman care icircşi desfăşoară activitatea icircn

interiorul sistemului cameral formarea managerială şi implementarea de sistemede evaluare

bull implementarea sistemului de asigurare a calităţii şi certificarea acestuia - la nivelul

fiecărei camere de comerţ judeţene şi la nivelul CCIR

bull promovarea şi reprezentarea sistemului cameral (raporturi instituţionale studii şi

comunicare) icircn ţară şi peste hotare

Obiectiv Consolidarea mediului de afaceri şi dezvoltarea economică locală şi naţională

durabilă


bull Inovarea şi transferul tehnologic

1048790 dezvoltarea de colaborări cu universităţile pentru icircnlesnirea transferului tehnologic icircn

teritoriu

1048790 crearea de centre specializate de inovare şi transfer tehnologic pe judeţe sau regiuni

bull Internaţionalizarea afacerilor promovarea exportului romacircnesc atragerea de

investiţii străine

1048790 creşterea accesului firmelor romacircneşti la pieţele internaţionale şi creşterea numărului

de firme romacircneşti care operează icircn exterior

1048790 creşterea rolului CCIR icircn exteriorul reţelei camerale prin

1048790 colaborare pe bază de acord cu Birourile de Promovare Comercial -Economică

constituite de Ministerul pentru IMM comerţ Turism şi Profesii Liberalepe lacircngă Ambasadele şi

Consulatele Romacircniei icircn străinătate

1048790 colaborare pe bază de acord cu Ministerul Afacerilor Externe

1048790 delegarea atribuţiilor Centrului Romacircn pentru Promovarea Comerţului către sistemul

cameral

1048790 creşterea capacităţii structurilor camerale de a opera icircn zonele mai puţin dezvoltate

(sprijinirea icircnfiinţării de reprezentanţe locale ale camerelor de comerţ judeţene) şi icircntărirea

capacităţii de acţiune icircn aceste zone cu scopul de atragere de noi investiţii icircn zonă şi de sprijinire

a comunităţii de afaceri icircn relaţia cu autorităţile locale

bull Promovarea calităţii

1048790 promovarea intensivă a sistemelor de certificare Se pot delega sistemului cameral

atribuţii precise icircn acest sens inclusiv prin acord de cooperare icircncheiat cu instituţiile de resort

bull Formarea capitalului uman - Pregătire profesională

o icircntărirea activităţii antreprenoriale şi manageriale şi micşorarea ratei mortalităţii

icircntreprinderilor romacircneşti

1048790 adaptarea activităţilor de orientare şi formare profesională cu necesităţile firmelor

1048790 organizarea Şcolii Romacircne de Afaceri icircn fiecare judeţ sau susţinerea icircnfiinţării unor

structuri formative icircn cadrul fiecărei camere de comerţ judeţene

1048790 realizarea unui sistem adecvat şi integrat de acreditare a structurilor formative de

definire a standardelor şi de certificare a competenţelor individuale dobacircndite

1048790 adaptarea sistemului educaţional la nevoile pieţei forţei de muncă locale naţionale şi europene

1048790 colaborare cu universităţi reprezentative din străinătate icircn organizarea de studii de

masterat icircn domenii de interes pentru icircntreprinzători şi manageri

1048790 icircnfiinţare de universităţi

bull Sprijinirea sectorului IMM

1048790 extinderea gradului de acces la informaţii şi servicii de consultanţă pentru IMM şi

dezvoltarea de reţele de consultanţă pentru IMM prin

1048790 icircnfiinţarea de Centre EURO INFO icircn fiecare judeţ

1048790 icircnfiinţarea Centrului Naţional de Informaţii de Afaceri - accesibil icircntregii reţele de

camere de comerţ judeţene

1048790 preluarea de către reţeaua camerală din Romacircnia a atribuţiilor fostei ANIMMC de

sprijinirea sectorului IMM

1048790 sprijinirea şi promovarea fenomenului icircntreprinzătorilor de gen feminin şi a

icircntreprinzătorilor tineri

bull Conciliere şi arbitraj comercial

1048790 promovarea concilierii şi arbitrajului comercial ca alternativă care degrevează de

sarcini sistemul de justiţie al statului şi reduce timpii şi costurile firmelor pentru soluţionarea

litigiilor

1048790 implicarea se va orienta icircn mod deosebit asupra soluţionării diferendelor dintre firme şi

consumatori mai ales icircn unele domenii (turism telecomunicaţii)

1048790 Obiectiv Dezvoltarea infrastructurii sistemului cameral icircn sensul dezvoltării

economice teritoriale echilibrate


bull eliminarea discrepanţelor teritoriale privind infrastructura sistemului cameral şi implicit

infrastructura comunităţii de afaceri

bull implementarea unui pachet minim de servicii (pachet de bază) ce va fi prestat de toate

camerele de comerţ judeţene

bull sprijinirea camerelor de comerţ judeţene icircn dotarea cu spaţii şi logistică pentru ca

acestea să icircşi poată desfăşura activitatea şi icircndeplini atribuţiile prevăzute prin lege

bull acordarea egalităţii de şanse icircn dezvoltarea economică locală prin construcţie şi

amenajare de spaţii expoziţionale icircn fiecare judeţ

1048790 construcţie şi amenajare de centre de afaceri icircn fiecare judeţ

1048790 icircnfiinţare de centre de informare şi asistenţă pentru icircntreprinzători icircn fiecare judeţ

1048790 icircnfiinţare de Şcoli de Afaceri şi de Studii Comerciale icircn fiecare judeţ toate sub cupola

şi icircn administrarea camerei de comerţ judeţene

6 Integrarea icircndrumarea şi coordonarea activităţii Camerelor de Comerţ

Bilaterale icircn vederea armonizării şi completării acţiunilor CCIR şi CCI Judeţene pentru

atingerea obiectivului comun sistemului cameral

Obiectiv Integrarea Camerelor de Comerţ Bilaterale icircn sistemul cameral icircn sensul

conlucrării

pentru realizarea obiectivului comun


bull Instituirea unei relaţii de completare a acţiunilor CCIR şi a camerelor de comerţ

judeţene cu cele ale camerelor de comerţ bilaterale

bull Promovarea comunicării şi colaborării icircntre camerele de comerţ judeţene şi camerele de

comerţ bilaterale icircn vederea armonizării acţiunilor icircn interesul sistemului şi a comunităţii de

afaceri

Obiectiv Indrumarea şi coordonarea Camerelor de Comerţ Bilaterale icircn vederea

menţinerii unei consecvenţe a acţiunilor icircn cadrul sistemului cameral


bull Direcţionarea activităţii camerelor de comerţ bilaterale către icircmbunătăţirea şi

dezvoltarea relaţiilor economice cu ţările pentru care au fost create

bull Specializarea camerelor de comerţ bilaterale icircn furnizarea de servicii şi informaţii pe

direcţia pentru care au fost create

bull Adaptarea activităţii camerelor de comerţ bilaterale la necesităţile şi priorităţile

strategice ale sistemului şi valorificarea relaţiilor economice cu ţările pentru care au fost create icircn

interesul sistemului şi a comunităţii de afaceri

II Consolidarea imaginii şi rolului CCIR ca reprezentant al sistemului cameral pe

plan internaţional prin


bull Stabilirea şi menţinerea unei relaţii active şi lucrative cu Eurochambres icircn scopul realizării

unui schimb de informaţii şi experienţă icircn vederea dezvoltării şi modernizării infrastructurii

camerale

bull Iniţierea şi formarea unei relaţii de parteneriat cu International Chambers of Commerce icircn

scopul integrarii sistemului cameral romacircnesc icircn circuitul CCI din lume

bull Icircnfiinţarea unui birou de reprezentare la Strasbourg

bull reluarea relaţiilor de colaborare cu alte Camere naţionale din lume

bull Implementarea unui circuit de manifestări de afaceri cu participare internaţională tacircrguri şi

expoziţii conferinţe icircntacirclniri parteneriate

bull Demersuri privind stabilirea unei reprezentări romacircne icircn Parlamentul Oamenilor de Afaceri

din UE

III Recuperarea patrimoniului CCIR dislocat din interiorul sistemului cameral

acţiunile CCIR CRAMN

IV Organizarea Biroului Unic icircn cadrul Camerelor de Comerţ judeţene prin

preluarea icircn totalitate a activităţilor şi serviciilor Biroului Unic de la Oficiul Registrului

Comerţului şi revenirea acestora la ldquomatcardquo lor icircn cadrul Camerelor de Comerţ

V Demersuri pentru transferul şi preluarea Registrului Comerţului de către

sistemul cameral

1 Monitorizarea organizării şi funcţionării Oficiului Naţional al Registrului

Comerţului şi a Oficiilor Teritoriale ale Registrului Comerţului

Obiectiv Modernizarea Registrului Comerţului şi integrarea sa icircn circuitul european


bull implicarea CCIR şi a camerelor de comerţ judeţene icircn elaborarea proiectului de lege

privind transferul şi preluarea Oficiului Registrului Comerţului

bull stimularea liberei iniţiative prin simplificarea formalităţilor privind intrarea şi ieşirea de

pe piaţă a firmelor

bull reducerea taxelor de icircnmatriculare a firmelor şi fundamentarea acestora

bull optimizarea fluxului operaţional şi reducerea semnificativă a timpilor de icircnregistrare a

firmelor inclusiv prin dezvoltarea şi implementarea serviciului de icircnmatriculare on-line

bull icircncheierea de acorduri cu Ministerul Finanţelor

bull distribuirea de semnături electronice firmelor - delegarea ca atribut exclusiv al camerelor de

comerţ Folosirea semnăturii electronice conduce la economii substanţiale icircn bugetele

icircntreprinzătorilor

bull preluarea bunelor practici icircn materie - modelul Italia pentru modernizarea şi integrarea

Registrului Comerţului din Romacircnia icircn circuitul Registrului Comerţului European

2 Sesizarea către factorii de decizie a disfuncţiunilor existente icircn activitatea ORC

3 Conştientizarea factorilor de decizie cu privire la necesitatea tranferului ORC

către CCI icircn vederea modernizării şi dezvoltării ORC la standarde şi performanţe

europene

ADMINISTRAREA SOCIETAŢILOR COMERCIALE ndash PARALELĂ IcircNTRELEGE 311990 SI MODELELE DE GUVERNANŞĂ CORPORATIVĂ

Voinţa oricărei societăţi comerciale este exprimată de adunarea generală dar este adusă la icircndeplinire prin organele de execuţie care realizează administrarea (gerarea) societăţiiControlul activităţii administratorului se realizează de către asociaţi (icircn virtutea drepturilor de informare control şi expertiză) sau icircn anumite cazuri de un organ specializat auditorii financiari şi cenzorii societăţii

Consiliul de Administraţie reprezintă piatra de temelie a sistemului de guvernare corporativă şi interfaţa dintre acţionari şi manageri Icircn acelaşi timp el

reprezintă veriga de legătură icircntre manageri şi grupurile de interes implicate icircn activitatea societăţii

Icircncrederea investitorilor icircn valorile mobiliare ale unui emitent icircnseamnă mai icircntacirci icircncredere icircn administratorii acestuia Capacitatea managementului de a maximiza profitul companiei reprezintă principalul element al icircncrederii Icircn vederea atingerii acestui scop acţionarii trebuie să se asigure prin intermediul Consiliului de Administraţie că au un anumit control asupra managerilor şi că aceştia nu le vor reduce profitul Rolul Consiliului de Administraţie este de a controla şi supraveghea activitatea managerilor şi de a-i face responsabili pentru rentabilitatea societăţii Legislaţia ţărilor cu economie de piaţă a reglementat aceste atribute caracteristice activităţii Consiliului de Administraţie chiar dacă de la un stat la altul mai pot apărea diferenţe

Icircn unele legislaţii cum ar fi cea germană Consiliul de Administraţie clasic a fost icircnlocuit cu un consiliu de supraveghere care nu se mai implică icircn gestiunea societăţii şi reprezentarea acesteia icircn relaţiile cu terţii asemenea atribuţii fiind de competenţa managerilor Consiliul de supraveghere are sarcina de a controla şi monitoriza permanent activitatea directorilor fiind o interfaţă icircntre aceştia şi adunarea generală

Icircn Germania sarcina principală a consiliilor constă icircn promovarea bunăstării pe termen lung a societăţii Icircn acest scop consiliile sunt obligate să identifice şi să armonizeze interesele tuturor celor care au legături importante cu societatea icircn particular acţionarii şi angajaţii Se poate aprecia că misiunea Consiliului de Administraţie reflectă principiul codeterminării sociale principiu esenţial icircn procesul de management al societăţilor

Astfel sistemului de guvernanta dual existent Germania consiliul de executie este responsabil penetru managementul organizatiei iar consiliul de administratie este responsabil pentru supravegherea consiliului de executie

Spre deosebire de Germania icircn legislaţia franceză datorită tradiţiei sistemul structurat pe cele două paliere nu a avut succesul scontat Eşecul s-a explicat prin natura colegială a directoratului greu de conciliat cu necesitatea conducerii unitare a societăţii Alte argumente au fost formalismul provocat de dualitatea organelor precum şi dificultatea practică de a diviza conducerea şi controlul

Icircn legislaţia ţărilor anglo-saxone (SUA Canada Marea Britanie) apar unele mici diferenţieri Deşi Consiliul de Administraţie este organizat unitar administraţia societăţii este structurată pe două paliere Board of directors cu atribuţii de supraveghere şi control respectiv General managers cu atribuţii de gestiune şi reprezentare Icircnsă spre deosebire de modelul german icircn SUA responsabilitatea primordială a consiliului constă icircn protejarea intereselor fcţionarilor şi maximizarea profitului lor

In SUA si Marea Britanie1 conducerea se realizeaza de un consiliu unitar unde directorul executiv detine responsabilitatea managementului organizatiei presedintele asigura functionarea corecta si eficienta a consiliului de administratie

Conform Legii nr 311990 republicată o societate comercială indiferent de forma ei juridică poate fi administrată de unul sau mai mulţi administratori Pluralitatea de administratori nu este instituţionalizată icircn cazul societăţilor de persoane şi a societăţii cu răspundere limitată iar icircn cazul societăţilor de capitaluri este organizată sub forma unor organe colegiale consiliu de administraţie şi comitet de direcţie

Legea societăţilor comerciale din Romacircnia 311990 cu modificatile şi completarile ulterioare stabileşte soluţii pentru numirea Consiliului de Administraţie care sunt icircn conformitate cu tradiţia europeană de drept Una dintre caracteristicile cele mai criticate ale acestui sistem icircn Romacircnia este prezenţa unui număr mare de membri numiţi pe considerente politice ceea ce duce la instabilitate De asemenea nu este instituţionalizată separaţia de atribuţii icircntre membrii executivi şi cei non-executivi şi cu unele excepţii nici instituţia membrilor independenţi icircn Consiliul de Administraţie De cele mai multe ori membrii non- executivi sunt fie acţionari cu pachete de control fie reprezentanţi ai partidelor politice

Totuşi icircn efortul de adaptare laacquis-ul comunitar Romacircnia a adoptat unele reglementări care impun alegerea unor administratori la propunerea acţionarilor minoritari sau propun numirea de administratori independenţi icircn consiliu Regulamentul

La racircndul său noţiunea de independenţă a administratorului presupune capacitatea de a judeca icircn mod obiectiv afacerile corporaţiei şi de a nu fi subordonat vreunui interes anume icircn special celor legate de conducere acţionari semnificativi sau partide politiceA fi independent este mai mult o chestiune de integritate şi de tărie de caracter De asemenea exclude independenţa calitatea de a fi sau a fi fost un membru executiv al companiei sau afiliaţilor companiei acţionar semnificativ al companiei rudă partener de afaceri important

Un membru independent are dreptul să ridice probleme şi să atace decizii ale consiliului atacircta timp cacirct ar putea avea dubii icircn legătură cu relevanţa adevărul sau necesitatea unei tranzacţii a unei evaluări sau a oricărei informaţii publicate Deşi au aceleaşi obligaţii legale ca şi ceilalţi membri membrii independenţi ai consiliului pot oferi o viziune proprie din afara companiei utilă icircn elaborarea strategiei care deschide perspective noi de dezvoltare

Totodată un număr semnificativ de membri independenţi este crucial pentru monitorizarea evaluarea performanţelor şi salarizarea managerilor

1 Cartier ndash Dictionar encyclopedic Bucuresti 2003

Reglementările romacircneşti icircn domeniu nu specifică structura consiliului componenţa şi modul de funcţionare şi nici cerinţele legale privind prezenţa membrilor independenţi Funcţiile membrilor consiliului de administraţie nu sunt icircnsă clar departajate de cele ale managementului

Consiliile de Administraţie sunt destinate fie să exercite numai sarcini procedurale fie doar să reprezinte acţionarii care controlează compania Icircn locul formării de comitete specializate icircn multe companii romacircneşti sunt aleşi icircn consiliul de administraţie chiar membrii conducerii executive a companiei Existenţa mai multor manageri icircn consiliul de administraţie pe lacircngă faptul că este ilegală determină o creştere a influenţei şi puterii managementuluiicircn faţa celorlalţi membri

Comitetele specializate ar trebui să fie compuse icircn special din membri non-executivi ai consiliului şichiar din membri independenţi Aceasta este o cerinţă necesarăicircn vederea creşterii gradului de funcţionalitate a consiliului şi monitorizării conflictelor de intereseCele mai importante structuri funcţionale specializate sunt comitetul de audit şi comitetul de salarizare

Importanţa comitetului de audit creşte dată fiind complexitatea publicării informaţiilor şi slaba performanţă icircn acest sens a multor icircntreprinderi romacircneşti Acesta ar trebui să fie compus din membri non-executivi şi independenţi cu abilităţile cele mai dezvoltate icircn domeniul financiar şi de audit Atribuţiile comitetului de audit sunt analiza şi revizuirea procesului de raportare financiară sistemul de control intern şi realizarea legăturii dintre auditorii interni şi cei externi

La racircndul său comitetul de salarizare ar trebui să fie responsabil cu dezvoltarea cadrului şi regulilor legate de salarizareatop-managementului şi a celorlalte remuneraţii ale managementului executiv De asemenea el trebuie să propună standardele de performanţă pe baza cărora se va face salarizarea precum şi pachetul complet de salarizare pentru fiecare membru al consiliului inclusiv primele acordate

Dintre principiile Guvernării corporative formulate de OECD legea romacircnă a preluat independenţa administratorilor respectiv obligaţia acestora de a judeca obiectiv icircn interesul societăţii comerciale independent de interesele conducerii ale vreunui acţionar semnificativ sau vreunui partid politic Astfel pentru supravegherea conducătorilor societăţii comerciale prin actul constitutiv sau prin hotăracircrea AGA se poate prevedea că unul sau mai mulţi administratori să fie independent

Desi mult criticat procesul de globalizare este icircntr-o continuă expansiune internaŃionalizarea pieŃelor si activităŃilor icircntreprinderilor fiind un fenomen profund si ireversibil ceea ce determină companiile mai mari sau mai mici să adopte măsuri icircn consecinŃăSistemele de guvernanŃă corporativă diferă mult de la o Ńară la alta si aceste diferenŃe afectează direct atacirct procesul de dezvoltare al strategiilor globale cacirct si tipurile de strategii care pot fi adoptate

Deciziile de strategie globală reprezintă o piatră de icircncercare grea pentru eficacitatea sistemelor de guvernanŃă corporativă care urmăresc maximizarea profitului si a competitivităŃii globale cel mai adesea pe seama unora dintre participanŃii la guvernare Prin definiŃie strategia globală se referă la adoptarea unei strategii extinse dincolo de graniŃele Ńării lucru care ar putea afecta puternic acele părŃi care au legături stracircnse cu compania din Ńara de origine Cercetători icircn domeniul guvernanŃei corporative comparate au identificat cinci jucători importanŃi [1]minusangajaŃii icircmpreună cu structurile icircn care acestia acŃionează (sindicate sau blocuri sindicale)minusconsiliile de administraŃie care reprezintă organul de conducere a icircntreprinderii si care aprobă strategiacompanieiminuscomitetul director managementul de vacircrf care este responsabil cu transpunerea icircn practică a deciziilorstrategice luateminusacŃionarii care se pot exprima prin intermediul votului garantat de deŃinerea de acŃiuni dar care au siposibilitatea de a iesi din firmă prin vacircnzarea acŃiunilor icircn cazul icircn care nu sunt de acord cu decizia luată si nuicircn ultimul racircndminusguvernele care impun reguli naŃionale privind guvernanŃa corporativăRolul si puterea pe care o poate exercita fiecare dintre părŃile mai sus menŃionate depind icircn mare măsură de mediuleconomic si de sistemul de guvernanŃă corporativă a Ńării din care provinEconomisi juristi si politicieni icircncearcă diverse clasificări ale capitalismului clasificări care au la bază icircn principalrelaŃiile dintre proprietar-manager creditor manager firma-guvern firmă-sindicate Robert Boyer prezintă patru tipuride capitalism capitalismul orientat spre piaŃă (specific pentru Statele Unite) capitalismul orientat spre companie(specific Japoniei) capitalismul cu orientare social-democtratică (statele din nordul Europei) si capitalismul dirijat destat (FranŃa) Germania este localizată icircn opinia autorului icircntre ultimele două tipuri [2]Yusuke Fukada si Ronald Dore [3] notează rdquoPe plan mondial sunt mai multe curente de capitalism unul este cel detip anglo-american care se centrează icircn jurul Statelor Unite si a Marii Britanie iar altul diferă de cel anglo-american icircndiferite feluri si se regăseste icircn cazul Germaniei Suediei Norvegiei Danemarcei Olandei ElveŃiei Japoniei etc Dacăar fi să clasificăm aceste curente doar icircn două tipuri acestea ar fi tipul anglo-american si japonezo-germanrdquoIcircn funcŃie de bdquotradiŃiilerdquo economiei naŃionale s-au orientat si artizanii sistemelor de guvernanŃă corporativă Tabelul 1

cuprinde o prezentare comparativă sumară a celor trei mari modele modelul tradiŃional modelul determinist saucontinental european si modelul extins japonezAngajaŃiiExistă două variabile esenŃiale care diferenŃiază rolul angajaŃilor priviŃi ca un colectiv icircn procesul de luare a deciziilorstrategiceIcircn primul racircnd piaŃa forŃei de muncă naŃională este cea care influenŃează flexibilitatea si mobilitatea angajaŃilor łărica Statele Unite au la dispoziŃe o piaŃă a muncii foarte flexibilă cu contracte de muncă de scurtă durată legislaŃiaamericană permiŃacircnd usor rezilierea contractului de muncă ConsecinŃa acestui fapt este că pregătirea profesională seface icircn afara companiei angajaŃii avacircnd competenŃe generale si transferabile la un alt loc de muncă Icircn Ńări cu pieŃerigide ale forŃei de muncă ca Germania sau Japonia companiile investesc mulŃi bani icircn dezvoltarea profesională aangajaŃilor ceea ce conduce la o forŃă de muncă specializată cu competenŃe specifice companiei care icirci fac mai greutransferabili de la o firmă la altaIcircn al doilea racircnd este problema organizaŃiilor sindicale si a puterii pe care acestea o pot exercita diferit de la Ńară latară De pildă icircn FranŃa drepturile sindicale sunt extinse asupra tuturor angajaŃilor indiferent de afiliere uniunilesindicale pot avea o influenŃă mai mare icircn luarea deciziilor corporaŃiei decacirct icircn SUA sau Marea Britanie unde doarmembrii uniunii sindicale beneficiază de icircnŃelegerile colective negociate Companiile japoneze sunt caracterizate prinsindicate la nivelul icircntreprinderii ceea ce conduce la negocieri colective la nivel de companie care de asemenea asigurăo poziŃe fermă a angajaŃilorEste evident că situaŃiile icircn care angajaŃii au o mobilitate redusă si o voce puternică icircn cadrul companiei se vor implicamai activ icircn deciziile privind strategia de globalizare Ei doresc să-si păstreze locurile de muncă acasă si tind să seopună oricărei tendinŃe de globalizare O putere influenŃă mărită o au lucrătorii mai ales icircn sistemul de guvernanŃăcorporativă care presupune obligativitatea consultării angajaŃilor icircn luarea deciziilor Un exemplu recent privindopoziŃa salariaŃilor este cel al firmei germane Volkswagen AG care icircn ciuda costurilor ridicate pe care le are cu forŃade muncă a trebuit să ajungă la un compromis cu cartelul sindical IG Metall si să promită angajaŃilor ei vest germanisecuritatea postului pacircnă icircn anul 2011 icircn schimbul icircngheŃării salariilor pacircnă icircn 2007 si a unui program mai flexibil demuncă [4]Echipa managerialăDiferenŃe transnaŃionale icircn ceea ce priveste echipa managementului de vacircrf se icircntacirclnesc icircn special icircn experienŃainternaŃională pe care acestia o au precum si icircn pregătirea profesională a studiilor absolvite

Managerii din SUA si Marea Britanie tind să aibă o pregătire profesională cu specializare icircn finanŃe sau marketing (cel mai des absolvent de universităŃi cu profil de afaceri) spre deosebire de managerii germani care au mai degrabă oeducaŃie icircn domeniul tehnic Icircn FranŃa managerii sunt absolvenŃi ai unei bdquograndes ecolesrdquo comune cu o pregătireideologică si provin adesea din poziŃii guvernamentaleIcircn ceea ce priveste experienŃa internaŃională Statele Unite este Ńara care are cei mai mulŃi top manageri născuŃi icircn afaraŃării spre deosebire de FranŃa Italia si Japonia care se afla la capătul opus De asemenea mobilitatea managerilor icircn358SUA si Marea Britanie este mult mai mare spre deosebire de FranŃa si Japonia unde managerii tind să rămacircnă o lungăperioadă de timp icircn cadrul companiei PrezenŃa unor manageri de naŃionalitate străină cu o bogată experienŃăinternaŃională icircn combinaŃie cu o piaŃă a muncii deschisă crează premisele unei deschideri din partea echipeimanageriale spre adoptarea unor strategii globale Icircn Statele Unite tot mai multe companii au sau au avut directoriexecutivi (CEO) născuŃi icircn afara Ńării Charles Bell de la McDonaldrsquos care este australian E Neville Isdell de la CocaCola care este irlandezDimpotrivă echipele manageriale dintr-o piaŃă a muncii icircnchisă din companii cu stracircnse legături guvernamentale(FranŃa) sau fondate si controlate de familii (Italia Japonia) vor fi mult mai rezervate icircn a se angaja icircn strategiiglobale majoritatea preferacircnd să menŃină controlul acasăAcŃionariiDiferenŃele naŃionale privind structura acŃionariatului sunt de asemenea foarte mari La o extremă se află Statele Unite care are cea mai dispersată structură a acŃionariatului caracterizată prin neutralitateaei icircn ceea ce priveste conducerea si strategiile adoptate de acestea atacircta timp cacirct acestea aduc profit si valoareaacŃiunilor este ridicatăIcircn Marea Britanie un procent important icircl reprezintă acŃionarii instituŃionali ca de pildă fondurile de pensii care deregulă aici joacă un rol neutru spre deosebire de activismul investitorilor instituŃionali americani Japonia estecaracterizată print-un procent ridicat de investitori instituŃionali care nu au deloc o atitudine neutrală ci dimpotrivăacŃionează ca parte a unei reŃele sau keiretsu icircn sprijinirea managementului Icircn Germania băncile sunt cele care joacăun rol important icircn influenŃarea politicii companiei atacirct ca si creditori cacirct si ca acŃionari ai acesteia Pentru angajaŃiiacŃionari este tipică reacŃia de blocare a globalizării Această atitudine se manifestă chiar si icircn Statele Unite undeUnited Airlines oferă unul din rarele exemple de companie publică mare cu acŃionari majoritari angajaŃii proprii(55) Astfel angajaŃii acestei companii au reusit să blocheze planurile conducerii de a mării numărul de zboruri de la

baza cu costuri mai scăzute din Taiwan [5]Consiliul de administraŃieCompoziŃia consiliilor de administrŃie arată de asemenea contraste puternice icircntre Ńări Spre exemplu companiilejaponeze sunt renumite pentru numărul foarte mare de membrii ai consiliului si implicit ineficienŃa acestora Acesteapot fi compuse din peste 50 de membri icircntre care foarte puŃini externi care să monitorizeze activitatea managerilor sidirecŃia strategică a companiei Italia si FranŃa sunt considerate a avea consilii de dimensiuni medii dar tot ineficientedatorită lipsei sau a numărului redus al directorilor nonexecutivi independenŃi France Telecom oferă un exempludespre cum pot influenŃa interesele naŃionale componenŃa consiliului de administraŃie Icircn ciuda faptului că a fostprivatizată icircn 1997 France Telecom icircncă suferă de intervenŃia guvernului francez Din cei 15 membri ai consiliuluidoar 7 sunt alesi de către adunarea generală a acŃionarilor deoarece 3 sunt reprezentanŃi ai angajaŃilor iar ceilalŃi 5 suntreprezentanŃi ai guvernuluiGermania reprezintă un caz special prin numărul mare de reprezentanŃi ai părŃilorinteresate (angajaŃi bănci furnizori) icircn consiliul supervizor (Aufsichtsrat) Cele mai active borduri sunt consideratecele din Marea Britanie si Statele Unite icircn mare parte si datorită eforturilor icircn domeniul icircmbunătăŃirii legislaŃieicorporative care s-au făcutGuvernulDiferenŃe icircntre Ńări apar si icircn funcŃie de gradul de intervenŃie al statului icircn economie si de protecŃionismul pe care icirclaplică pe propriile pieŃe IntervenŃia guvernului ia cel mai adesea forma regulatorilor de piaŃă O măsurăreprezentativă de intervenŃie guvernamentală icircn economie o reprezintă reglementările referitoare la preluare(takeover) LegislaŃia icircn Statele Unite si icircntr-o mai mică măsură Marea Britanie nu prevede icircn mod special bariereimpotriva preluărilor rămacircne la latitudinea companiilor să-si ia măsuri anti-preluare Icircn contrast icircn Ńările continentaleuropene FranŃa Germania Italia si icircn Japonia intervenŃia guvernului icircn a ridica bariere puternice de anti-preluare estemare inclusiv prin instituirea asa numitelor bdquogolden sharesrdquo care dau autorităŃilor guvernamentale dreptul de vetoasupra unor decizii strategice Icircn timp ce icircn Europa si Asia legislaŃia referitoare la societăŃile pe acŃiuni este atributulcelui mai icircnalt for legislativ icircn SUA reglementările de constituire ale unei corporaŃii este la nivel de stat federal [6]Diferitele obstacole pe care multe dintre Ńările europene le ridică icircn calea preluărilor ostile fac firmelor străine dificilăachiziŃionarea de companii europene Icircn 2001 planul de fundamentare a unui cod european privind achizŃiile prinpreluare a fost amacircnat icircn urma obiecŃiilor ridicate de guvernul german359Este de notorietate scandalul iscat cu ocazia preluării ostile icircn 2001 de către compania de telefonie britanică Vodafone

a operatorului german Mannesmann preluare care desi a fost considerată cea mai mare tranzacŃie din istoriacorporatistă a lumii a icircngrijorat atacirct guvernul german precum si icircntreaga opinie publică de posibilitatea ca si altecompanii germane să treacă icircn bdquomacircini străinerdquo [7]Un alt caz particular este FranŃa care de asemenea depune eforturi de menŃinere a capitalului naŃional icircn marile firmefranceze Cel mai recent caz de implicare guvernamentală este cel al firmei Danone Primul-ministru francezDominique de Villepin a afirmat că guvernul pe care icircl conduce este ingrijorat de o posibilă preluare a grupuluiDanone de către PepsiCo si a avertizat că va proteja interesele FranŃei icircn această problemă El a declarat reporterilor căDanone este unul dintre stindardele industriei franceze si că orice soluŃie strategică trebuie să aibă la bazăprotejarea intereselor grupului dar si a industriei Ńării [8]Icircn concluzie conducătorii companiilor trebuie să recunoască si să se adapteze la dificultăŃile pe care procesul deglobalizare le presupune să icircncerce realizarea unei situaŃii de echilibru icircntre toate părŃile implicate Pe de altă partereprezentanŃii guvernelor ar trebui să fie mai deschisi icircn ceea ce priveste acceptarea capitalului străin si să folosescăacest prilej pentru icircmbunătăŃirea relaŃiilor la nivel global Guvernele au nu numai responsabilitatea ci au icircn macircnă siinstrumentele politice pentru icircmbunătăŃirea sistemelor de guvernanŃă corportativă din Ńările lor lucru care ar conducela cresterea competitivităŃii naŃionale

I Scandalul Enron - 2001 SUA

ldquoEnron o companie internaţională icircn domeniul energetic cu sediul icircn Houston Texas s-a prăbuşit cacircnd firme de evaluare a datoriilor precum Moodyrsquos plănuiau să evalueze adevăratele datorii ale firmei astfel forţacircnd compania să-şi plătească creditele de la bănci credite luate icircn baza valorii acţiunilor Icircn cacircteva zile Enron a ajuns dintr-o companie care valora circa 60 miliarde $ la o companie falimentară

Pe scurt motivele colapsului sunt misterioasele complexităţi ale activităţilor sale de comerţ cuplate cu manipularea cifrelor financiare Icircn timp ce initial o companie de energie formată icircn 1985 prin fuziunea două conducte de gaz Enron a evoluat icircntr-o organizaţie cu activităţi complexe icircn care venitul era generat de vacircnzarea şi cumpărarea de energie şi alte utilităţi la preţurile viitoare iar aceste activităţi erau icircnregistrate ca profit Această activitate a fost descrisă ca un ldquocurierat al banilorrdquo icircntre doi client şi icircnregistrată ca valoare a companiei cacircnd de fapt era deţinută temporar icircn interesul altor părţirdquo

Enron este astăzi simbolul eşecului măsurilor de control pe toate planurile Consiliul de Administraţie a dat greş auditorii n-au făcut nici ei mai mult iar consilierii juridici s-au arătat şi ei neputincioşi

Scandalul Enron a icircnceput icircn octombrie 2001 cacircnd compania şi-a supraestimat beneficiul şi-a subestimat datoriile şi a anunţat o pierdere trimestrială de 618 milioane de dolari Autorităţile americane s-au sesizat imediat demaracircnd o anchetă asupra parteneriatelor şi investiţiilor instrumentate de directorul financiar al grupului energetic Icircn decembrie 2001 Enron a fost plasat sub protecţia legii falimentului devenind cel mai mare faliment din istoria SUA Şi totuşi icircntr-un fel Enron este dovada perfectă a faptului că o companie se poate conforma normelor contabile minţind investitorii icircn acelaşi timp a declarat un specialist De patru ani investigaţiile continuă mai multe persoane din conducerea companiei au fost trase la răspundere iar acum a venit racircndul principalilor responsabili să fie aduşi icircn faţa justiţiei

Afacerea in date

2001 - 16 octombrie Enron anunţa o pierdere trimestrială de 618 milioane de dolari

- 22 octombrie Jandarmul bursei americane Comisia pentru Operaţiuni Bursiere (SEC) deschide o anchetă asupra parteneriatelor şi societăţilor de investiţii conduse de directorul financiar al Enron Andrew Fastow- 9 noiembrie Compania Dynegy rivala lui Enron de cinci ori mai mică acceptă să o răscumpere pentru suma de 95 miliarde de dolari ceea ce icircnseamnă a zecea parte din valoarea pe care grupul o avea atunci cacircnd se afla la apogeu - 28 noiembrie Rating-ul de credit este redus pentru Enron pacircnă la limita minimă compania fiind desemnată de risc maxim Dynegy anulează proiectul de răscumparare Acţiunile Enron scad cu 98 pacircnă la 65 de centi






Figurile-cheie





















Romacircniei












naţionale





internaţional prin











Afaceri din UE


CCIR CRAMM






a















strategice


respectiv




centrale



centrale


























extern























asistenţă
















durabilă




teritoriu












cameral

































litigiilor






















conlucrării







afaceri
















camerale








din UE







sistemul cameral





















europene




































Figurile-cheie





















Romacircniei












naţionale





internaţional prin











Afaceri din UE


CCIR CRAMM






a















strategice


respectiv




centrale



centrale


























extern























asistenţă
















durabilă




teritoriu












cameral

































litigiilor






















conlucrării







afaceri
















camerale








din UE







sistemul cameral





















europene


















































Romacircniei












naţionale





internaţional prin











Afaceri din UE


CCIR CRAMM






a















strategice


respectiv




centrale



centrale


























extern























asistenţă
















durabilă




teritoriu












cameral

































litigiilor






















conlucrării







afaceri
















camerale








din UE







sistemul cameral





















europene








































Afaceri din UE


CCIR CRAMM






a















strategice


respectiv




centrale



centrale


























extern























asistenţă
















durabilă




teritoriu












cameral

































litigiilor






















conlucrării







afaceri
















camerale








din UE







sistemul cameral





















europene

































strategice


respectiv




centrale



centrale


























extern























asistenţă
















durabilă




teritoriu












cameral

































litigiilor






















conlucrării







afaceri
















camerale








din UE







sistemul cameral





















europene






































extern























asistenţă
















durabilă




teritoriu












cameral

































litigiilor






















conlucrării







afaceri
















camerale








din UE







sistemul cameral





















europene














































durabilă




teritoriu












cameral

































litigiilor






















conlucrării







afaceri
















camerale








din UE







sistemul cameral





















europene































































litigiilor






















conlucrării







afaceri
















camerale








din UE







sistemul cameral





















europene














































camerale








din UE







sistemul cameral





















europene



















































europene































proiect

Documents