programul ipaprogramul ipade cooperare transfrontalierde ... · pentru cetățenii municipiul...

UNIUNEA EUROPEANĂGUVERNUL ROMÂNIEI GUVERNUL REPUBLICII SERBIA Instrumente Structurale

2007-2013

PROIECT ”PROIECT ”POLES OF CULTURESPOLES OF CULTURES”” –– Politica culturală, instrument Politica culturală, instrument pentru dezvoltare comunitară pentru dezvoltare comunitară șși regionalăi regionalăpentru dezvoltare comunitară pentru dezvoltare comunitară șși regionalăi regională

Programul IPAProgramul IPA de Cooperare Transfrontalierăde Cooperare Transfrontalieră România România –– Republica SerbiaRepublica Serbia

Granițe comune. Soluții comune.


TIPURI DE CERCETĂRI FOLOSITE ÎN TIPURI DE CERCETĂRI FOLOSITE ÎN INVESTIGAREA CERERII ŞI OFERTEI INVESTIGAREA CERERII ŞI OFERTEI

CULTURALE CULTURALE • 1. ANCHETA SOCIOLOGICĂ – CHESTIONAR

• 1110 chestionare în municipiul Timişoara (aplicate în toate cartierele municipiului)p )

• 600 chestionare în restul judeţului Timiş– PUNCTE DE EȘANTIONARE:– URBAN (4): Lugoj, Jimbolia, Sânnicolau Mare, Făget– RURAL(11): Balinț, Birda, Cenei, Denta, Găvojdia, Gottlob,

Margina, Orțișoara, Pișchia, Sânnandrei, Topolovățul Mare,

• 2. INTERVIUL SOCIOLOGIC - GHID DE INTERVIU

• 50 manageri ai unor organizaţii active în domeniul cultural și personalități marcante ale vieții culturale timișene

3 ANALIZA STATISTICĂ CHESTIONAR STATISTIC• 3. ANALIZA STATISTICĂ – CHESTIONAR STATISTIC

• Instituţii şi organizaţii culturale din Timişoara şi judeţul Timiş(inclusiv primăriile din judeţ)

ALPHA RESEARCH


ANCHETA TIMIANCHETA TIMI OARAOARA--METODOLOGIA CERCETĂRII METODOLOGIA CERCETĂRII

• Populaţia anchetei sau universul o reprezintă populaţia în vârstă de peste 15 ani din Timişoara

• Metoda folosită este sondajul de opinie ca specie a anchetei • Metoda folosită este sondajul de opinie ca specie a anchetei sociologice

• Instrumentul de lucru – chestionarul prin administrare de către operatori la domiciliucătre operatori, la domiciliu

• Eşantionare probabilistă, stratificată, bistadială

• Volum eşantion 1110

• Culegerea datelor: 25 octombrie-14 noiembrie 2013

• Reprezentativitate pentru populaţia în vârstă de peste 15 ani a municipiului Timişoara, cu eroare tolerată de ± 2,9%, în condiţiile unui nivel de încredere de 95%;ţ

ALPHA RESEARCH


OBIECTIVELE CERCETĂRIIOBIECTIVELE CERCETĂRII

• OBIECTIVE:

• O1 Identificarea nivelului de consum cultural• O1. Identificarea nivelului de consum cultural.• O2. Identificarea conținutul consumului cultural.• O3. Identificarea tiparelor de consum cultural.• O4. Identificarea de noi nevoi culturale.

ALPHA RESEARCH


STRUCTURA ESTRUCTURA E ANTIONULUIANTIONULUI

Structura eșantionului în funcție de gen30‐49 ani

31%

Structura eșantionului în funcție de vârstă

feminin52%

peste 50 de ani37%

masculin48%

15‐29 ani32%

născuți în județul Timiș

2%

Structura eșantionului în funcție de locul nașterii

născuți în Timișoara

53%născuți în alte

județe45%

ALPHA RESEARCH

45%


TIMP LIBER TIMP LIBER ŞI ŞI ACTIVITĂŢI ACTIVITĂŢI SPECIFICESPECIFICE

18 7

De cât timp liber dispuneți pe zi în timpul săptămânii?

De cât timp liber dispuneți pe zi la sfârșit de săptămână?

13,2

18,7

14,012,7

22,5

24,8

10,2

6,27,4

6,1

5 96,9

8,5 9,1

3,03,7

1,40,3 0,1 0,6

1,9

0,40,11 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

0,92,9 3,5

5,9,

3,2 3,4

0,6 0,11,2

4,02,1

0,5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

*Exprimare procentuala din total esantion

Pentru cetățenii municipiul Timișoara timpul liber disponibil în cursul săptămânii este în medie de 5,68 ore iar pentru sfârșitul de săptămână de 9 ore

ALPHA RESEARCH

Exprimare procentuala, din total esantion


TIMP LIBER TIMP LIBER ŞI ŞI ACTIVITĂŢI ACTIVITĂŢI SPECIFICESPECIFICE

TV20%

Care sunt, în ordinea importanței, principalele trei modalități de petrecere a timpului liber?

Plimbare, în parc27%

Odihnă, cu copiii16%

Citit9%

InternetAltele5%

În ordinea importanței, principalele modalități de petrecere a timpului liber sunt:

Internet8%

Sport6%

Gătit3%

Cumpărături3%

Ascult muzică3%

5%

*Exprimare procentuala din total esantion

plimbarea (în parc) (27,1%), urmată de TV (20%) și odihnă, cu copiii (16%). Celelaltemodalități de petrecere a timpului liber sunt: cititul (9%), navigarea pe internet (8%)sportul 6(%), gătitul, cumpărăturile și ascultarea de muzică, fiecare cu câte 3%.

ALPHA RESEARCH

Exprimare procentuala, din total esantion


CONSUM CULTURALCONSUM CULTURAL

Q6. Cât de des mergeți la TEATRUL NAȚIONAL?

35,6 37,0

15,4

2‐3 ori pe săptămână

săptămânal 2‐3 ori pe lună

lunar 2‐3 ori pe an foarte rar niciodată NS/NR

1,2 0,3 2,35,3

3,0

ALPHA RESEARCH

*Exprimare procentuala, din total esantion



Q6. Cât de des mergeți la TEATRUL GERMAN?

74,0



lunar 2‐3 ori pe an foarte rar niciodată NS/NR

0,1 0,0 0,8 1,1 2,7

16,4

5,0

ALPHA RESEARCH*Exprimare procentuala, din total esantion



Q6. Cât de des mergeți la TEATRUL MAGHIAR?

77,6



lunar 2‐3 ori pe an

foarte rar niciodată NS/NR

0,2 0,1 0,6 0,8 2,513,4

4,8




Q6. Cât de des mergeți la TEATRUL PT. COPII ȘI TINERET?

61,4

21,7





0,6 0,5 1,0 1,67,3 5,8




Q6. Cât de des mergeți la OPERA NAȚIONALĂ?

32,8

39,3

16,2

32,8





1,0 0,2 1,75,0 3,8




Q6. Cât de des mergeți la FILARMONICA BANATUL?

47,3

12,1

29,3





0,7 0,3 1,2 4,0

12,15,2

ALPHA RESEARCH *Exprimare procentuala, din total esantion



Q6. Cât de des mergeți la MUZEUL DE ARTĂ?

45,7

12,9

32,6





0,2 0,1 1,4 1,95,2




Q6. Cât de des mergeți la MUZEUL BANATULUI?

37,041,6

13,7

37,0





0,2 0,3 0,5 2,4 4,2




• Primele trei genuri muzicale preferate de respondenți, în ordinea importanței sunt: muzica ușoară în proporție de 40% (ușoară 23%, pop 7%, rock 7%, hip-hop 3%), muzica populară 19% și muzica clasică 13%, iar numărul mediu (unități) ) p p ș ( ț )de albume audio cumpărate anual este de 1,53.

• Primele trei genuri de dans preferate de respondenți, în ordinea importanței sunt: dansurile populare în proporție de 17%, dansurile pe muzică ușoară, de l b 19% i d il d i t t 15% club 19% și dansurile de societate 15%.

• Tipul de spectacol de teatru preferat de 43% dintre timișoreni este cel de divertisment, de revistă, urmat de cel clasic în proporție de 34% și de cel experimental cu 6% Primele trei genuri de teatru preferate de respondenți în experimental cu 6%. Primele trei genuri de teatru preferate de respondenți, în ordinea importanței sunt: comediile în proporție de 35%, dramele - 19% urmate de cele romantice și tragediile cu 9% fiecare.

• Cea mai mare pondere a respondenților (58%) nu știu că spectacolele Teatrului Cea mai mare pondere a respondenților (58%) nu știu că spectacolele Teatrului German şi ale Teatrului Maghiar sunt traduse la cască sau supratitrate.

ALPHA RESEARCH


OFERTĂ CULTURALĂOFERTĂ CULTURALĂ

• Primele trei genuri de expoziții preferate de respondenți, în ordineag p ț p p ț ,importanței sunt: cele de pictură în proporție de 21%, artă 19% șimeșteșugărit, sculptură 9%, iar numărul mediu (unităţi) de obiecte deartizanat cumpărate anual este 1,57. Obiectele de artă cel mai des cumpăratesunt tablourile/picturile 21% și obiectele decorative (20%)sunt tablourile/picturile 21% și obiectele decorative (20%).

• Primele trei genuri de cărți preferate de respondenți, în ordinea importanțeisunt: cele polițiste în proporție de 15%, literatura de specialitate și cele dedragoste, romantice, fiecare cu câte 12% și cele istorice cu 8%, iar numărulmediu (unități) de cărți cumpărate anual este 5,22.

Genurile de filme preferate de cei mai mulți timi oreni sunt comediile (21%)• Genurile de filme preferate de cei mai mulți timișoreni sunt comediile (21%),urmate de cele polițiste/acțiune 17% și drame 12% iar numărul mediu (unități)de filme cumpărate anual este 1,97.

ALPHA RESEARCH



• 62% dintre respondenți participă la festivalurile organizate în municipiul Timișoara. Cei maimulți dintre aceștia se declară mulțumiți (50%) și foarte mulțumiți (11%) de oferta culturalăa acestora, 32% declarând că au un grad de mulțumire mediu pentru festivalurile organizateîn municipiul Timișoara Festivalurile considerate că lipsesc din oferta culturală actuală suntîn municipiul Timișoara. Festivalurile considerate că lipsesc din oferta culturală actuală suntfestivalurile de muzică (7,1%), programele cu rol educativ 3,7% și festivalurile pentru copii3,2%. O pondere scăzută a populației - 9% - a declarat că participă la evenimentele culturaleorganizate de comunitățile etnice din Timișoara.

Î• În mare măsură timișorenii consideră că scena culturală ar trebui extinsă și în alte spațiineconvenționale ca: parcuri 36%, stradă 30% și în cartiere 25,9%.

• Educația culturală este considerată de o importanță foarte mare pentru copii de către 61%dintre respondenți și de mare importanță de către 21% dintre aceștia Cu toate acesteadintre respondenți, și de mare importanță de către 21% dintre aceștia. Cu toate acesteafrecvența participării la cercurile cu profil cultural este una relativ redusă, cel mai des, copiiisau nepoții persoanelor intervievate participând la cercurile de dans (9,6%), la cercurile dedesen (6,2%) și cele de muzică (cu 5%).

• Timișorenii se declară în cea mai mare pondere foarte mulțumiți (7%) și mulțumiți (45%) deoferta culturală existentă. La polul opus, cei care se declară foarte nemulțumiți șinemulțumiți cumulează un total de 7%. Principala îmbunătățire dorită pentru viața culturalădin municipiu ar fi în ordinea scorurilor înregistrate promovarea (26%), calitatea (22%),diversitatea (20%) urmate de noutatea (15%) și accesibilitatea (13%).

ALPHA RESEARCH



l

renumele protagoniștilor13%

calitatea evenimentului

Q30. Care sunt primele trei criterii care vă determină să participați la un eveniment cultural?

prețul13%

calitatea evenimentului12%

momentul desfășurării8%

subiectul interesant26%

8%

ineditul evenimentului7%

amploarea evenimentului

7%atmosfera_ambient6%

locul desfășurării4%

NS/NR2%

promovarea in mass media1%

facilități de rezervare1%

Primele trei criterii care stau la baza deciziei participării la un evenimentcultural sunt: subiectul interesant (26%), prețul și renumele protagoniștilorfiecare cu 13% și calitatea evenimentului (12%).




• Cei mai mulți dintre respondenți (39,6%) consideră că, în comparație cuanul trecut, oferta culturală a rămas la fel, 19,5% considerând că aceasta acrescut iar 7,4% că a scăzut. Diferența până la 100% o reprezintă cei carenu știu sau nu răspund. În mare măsură se consideră că oferta culturalăș peste cunoscută în oraș (26%), apoi în regiune (9%), țară (7%) și la nivelinternațional (5%).

• Locurile în care timișorenii se duc prima dată cu invitații, persoaneleș p ț , pstrăine de oraș sunt centrul istoric (42,5%), Piața Unirii (9,3%), Mall-ul(9%), Catedrala Mitropolitană (6,5%), Piața Operei (4,4%).

• Mai mult de două treimi dintre respondenți (76%) consideră că turismulp ț ( )cultural este o oportunitate pentru dezvoltarea economică a municipiuluiTimișoara. Măsurile ce se impun cu prioritate sunt (în mare măsură):restaurarea clădirilor (66,8%), promovarea oraşului ca destinaţieturistică (61,7%), existența unor evenimente culturale de calitate(57 2%) existenţa unor servicii turistice de calitate (56 8%) existenţa(57,2%), existenţa unor servicii turistice de calitate (56,8%), existenţamai multor puncte de informare turistică (53,1%), existenţa unormateriale de prezentare a potenţialului cultural (51%).

ALPHA RESEARCH


Vă mulVă mul umescumesc!!Vă mulVă mul umescumesc!!

www.romania-serbia.net

UNIUNEA EUROPEANĂGUVERNUL ROMÂNIEI GUVERNUL REPUBLICII SERBIA Instrumente Structurale

2007-2013

PROIECT ”PROIECT ”POLES OF CULTURESPOLES OF CULTURES”” –– Politica culturală, instrument Politica culturală, instrument pentru dezvoltare comunitară pentru dezvoltare comunitară șși regionalăi regionalăpentru dezvoltare comunitară pentru dezvoltare comunitară șși regionalăi regională

Programul IPAProgramul IPA de Cooperare Transfrontalierăde Cooperare Transfrontalieră România România –– Republica SerbiaRepublica Serbia



METODOLOGIA CERCETĂRIIMETODOLOGIA CERCETĂRII

• Populaţia investigată – managerii organizaţiilor culturale din municipiul Timişoaradin municipiul Timişoara

• Metoda folosită este interviul sociologic

• Instrumentul de lucru – ghidul de interviu, administrat de către operatori

• Respondenţi: managerii organizațiilor culturale

• Culegerea datelor: 25 octombrie-14 noiembrie 2013

ALPHA RESEARCH


Principalele probleme cu care se confruntămanagerii organizaţiilor active în domeniulcultural din municipiu Timişoara sunt în ordineacultural din municipiu Timişoara sunt în ordineagravităţii lor:

• mijloacele financiare (invocate de cei mai mulţidintre respondenţi)dintre respondenţi),

• imobilul în care se desfăşoară activitatea,legislaţia culturală,

• mijloacele tehnice din dotare,• publicul/consumatorii,

administraţia publică centrală• administraţia publică centrală,• mediul cultural local, mediul administrativ local

respectiv mediul politic local.p p

ALPHA RESEARCH


Interviurile purtate cu managerii principalelororganizaţii ce activează în domeniul cultural, auajutat la identificarea unor posibile soluţiiajutat la identificarea unor posibile soluţii,pentru a remedia principalele probleme cu careaceste organizaţii se confruntă. Soluţiile facreferire în principal la:referire în principal la:

• obţinerea unor finanţări, prin proiecte culturale, cu finanţare nerambursabilă, accesarea de fonduri mărirea fondurilor alocate activităţii fonduri, mărirea fondurilor alocate activităţii culturale, scrierea de proiecte culturale,etc.

• modificarea legislaţiei culturale pentru a favoriza ăsusţinerea financiară, existenţa unei legi unitare

a instituţiilor de cultură.

ALPHA RESEARCH


Alte soluţii văzute ca posibile remedii pentru disfuncţiileexistente, aşa cum au fost percepute de către manageri,sunt:

• Implicarea autorităţilor locale în alocarea unor spaţii pentruactorii reali din mediul cultural în condiţii adecvate uneiactivităţi non-profit şi care aduce plus valoare spaţiuluipublicpublic

• Realizarea unui front comun al ONG-urilor care să generezelobby pt. modificarea legislaţiei

• Dialogul constructiv între mediul administrativ şi tineriiDialogul constructiv între mediul administrativ şi tineriiartişti cu veleităţi organizatorice

• Depolitizarea administraţiei publice (locală şi centrală)• Numirea pe posturile decizionale, a unor profesioniştip p , p f ş• Autoperfecţionarea în ceea ce priveşte serviciile oferite

clienţilor

ALPHA RESEARCH


Aproape în totalitate, organizaţiile ce activează în mediulcultural, au o strategie managerială după care se ghidează înactivitate. Strategia managerială a principalilor actori culturalidin Timişoara include şi eficientizarea spaţiilor existentedin Timişoara include şi eficientizarea spaţiilor existente,amenajarea spaţiilor sau sediilor sau definitivarea lucrărilor dereabilitare acolo unde este cazul. De asemenea, au mai fostmenţionate obiective legate de:Diversificarea ofertei culturale;• Diversificarea ofertei culturale;

• Cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor culturale ale comunitatii;• Punerea artistului în postura de (epi)centru al sensibilităţii

comunitare;comunitare;• Protecţia totală a patrimoniului.• Diversificarea gamei de servicii, autoperfecţionarea în ceea ce

priveşte calitatea serviciilor;P f i i i l l l• Perfecţionarea unor acţiuni culturale anuale;

• Colaborarea cu actori culturali stabili;• Diversificarea sursei de fonduri.••

ALPHA RESEARCH


• Pentru a sprijini activitatea organizaţiei proprii, manageriiconsideră că adminstraţia publică locală şi centrală trebuie:ţ p ş

• în primul rând să asigure finanţarea pe proiecte/programe,

• în al doilea rând să efectueze finanţarea multi-anuală,

• pe locul al treilea, la egalitate ca percepţie valorică, să elaborezepe locul al treilea, la egalitate ca percepţie valorică, să elaborezeşi să îmbunătăţească legile din domeniul cultural, respectiv săofere suport pentru atragerea fondurilor europene.

ALPHA RESEARCH


În opinia celor intervievaţi, finantarea proiectelor culturalevitale pentru oras trebuie să meargă în paralel cu suportulvitale pentru oras trebuie să meargă în paralel cu suportulpentru atragerea fondurilor europene, astfel încâtorganizaţiile culturale să devină sustenabile. Pledoariapentru finanţările multi-anuale se bazează pe faptul că un

i t lti l â ti ă t ţă i î dproiect multianual câştigă prestanţă şi încredereacetăţenilor de la un an la altul, oferă o predictibilitated.p.d.v. al organizatorului în ceea ce priveşte resursele pecare se poate baza (mici sau mari).p ( )

Deși cunoscută, ideea susţinută de mai mulţi manageri poatefi rezumată prin următoarea propoziţie: pentru realizarea înţcondiţii optime a unui act cultural este nevoie de fondurifinanciare şi personal calificat.

ALPHA RESEARCH


La întrebarea: „Care este atuul oraşului Timişoara pentruobţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii în2021”, cei mai mulţi dintre cei intervievaţi au spus că este2021 , cei mai mulţi dintre cei intervievaţi au spus că estemulticulturalitatea, diversitatea culturală.Alte atuuri identificate sunt:

• aşezarea geografică din perspectiva politicii de dezvoltareş g g f p p peuropene actuale,

• permeabilitatea frontierelor din această zonă,• infrastructura culturală foarte bună,• statutul de oraş al revoluţiei, capitalul simbolic,• numărul instituţiilor culturale prezente şi active în

Timişoara; teatre ale tuturor minorităţilor,• oraş cu istorie şi clădiri de patrimoniu; parcurile şi

monumentele istorice,• centru universitar ş.a.

ALPHA RESEARCH


Principalele dificultăţi pentru atingerea acestui deziderat,în percepţia respondenţilor sunt următoarele:

• participarea redusă a populaţiei la actul cultural sau slabasusţinere din partrea populaţiei, neimplicarea personală,lipsa interesului comunităţii, lipsa de interes pentru cultură,lipsa de solidaritate, absenţa solidarităţii diverselorsegmente ale societăţii timişorene;g ţ ş

• slaba finanţare şi fondurile insuficiente, subfinanţarea;• lipsa legislaţiei culturale şi coordonarea acesteia;

li i i i i l ă î h t ţi t ii• lipsa unei viziuni comune la care să se înhame toţi actoriiimportanţi din oraş(edili, companii, operatori culturali,populaţie), a unui program general pentru oraş;

ALPHA RESEARCH


Vă mulVă mul umescumesc!!

www romania serbia netwww.romania-serbia.net

ALPHA RESEARCH

UNIUNEA EUROPEANĂ

Proiectele în care au fost realizate cercetările prezentate:1 I i ii i f i î i l l l 1. Investigarea cererii și a ofertei în spațiul cultural –

bază de date pentru fundamentarea strategiilor culturale

2. Evaluarea impactului strategiei culturale a județului Timiș

3 l l l l l lă 3. Poli culturali – Politica culturală instrument pentru dezvoltare comunitară și regională

Detalii metodologiceDetalii metodologice

2000 – Cercetare sociologică pentru fundamentarea Strategiei Culturale a județului Timiș 2002-2005 (950 g j ț ș (subiecți, eroare +/-3,14%);

ădecembrie 2005 – Cercetare sociologică pentru evaluarea impactului Strategiei culturale a județului Timiș (767 de chestionare, eroare +/-3,5%);, , );

noiembrie 2013 – Cercetare sociologică pentru fundamentarea Strategiei Culturale a Județului Timiș2014-2020 cu 1100 chestionare în Timișoara (eroare +/-2,9%) și 600 în restul județului (eroare +/-4%);2,9%) și 600 în restul județului (eroare / 4%);

TeatruTeatru NaNaţional Timişoaraţional Timişoara

Tipuri de public ‐ Teatru Național Timisoara

40 35,6 24,42013

30,4 44,1 25,42005

42,3 38,6 19,12000

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

non‐consumatori ocazional constant

TeatruTeatru NaNaţional Timişoaraţional Timişoara

40 35,6 24,42013

Gen M: 47.2% F: 52.8%

Vâ tă 29 30 5% 30 49 34 7% 50 34 7%Vârstă ...‐29: 30,5% 30‐49: 34,7% 50‐... : 34,7%

Pregătire Preuniversitară: 45,2% universitară: 54,8%

Venit/membru Scăzut (sub 1000RON): Mediu (1000‐2000 Ridicat (pesteVenit/membru familie

Scăzut (sub 1000RON): 63,3%

Mediu (1000 2000 RON): 29%

Ridicat (peste 2000RON): 7,7%

Născut în localitate Da: 56,8% Nu: 43,2%

Opera TimişoaraOpera Timişoara

Tipuri de public ‐ Opera Timisoara

43,1 32,8 24,12013

9 2

53,5

26

29,4

3

17,12005

59,2 26,5 14,3

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

2000


Opera TimişoaraOpera Timişoara

43,1 32,8 24,12013

Gen M: 44% F: 56%

Vâ tă 29 34 6% 30 49 33 1% 50 32 3%Vârstă ...‐29: 34,6% 30‐49: 33,1% 50‐... : 32,3%


Venit/membru Scăzut (sub 1000RON): Mediu (1000‐2000 Ridicat (pesteVenit/membru familie


Mediu (1000 2000 RON): 32,6%



Filarmonică TimişoaraFilarmonică Timişoara

Tipuri de public ‐ Filarmonica Timisoara

47,3 29,3 18,22013

68,9 17,4 13,72005

74,8 16,2 8,92000

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100


Filarmonică TimişoaraFilarmonică Timişoara

47,3 29,3 18,22013

Gen M: 42,6% F: 57,4%

â ă 29 36 2% 30 9 33 2% 0 30 6%Vârstă ...‐29: 36,2% 30‐49: 33,2% 50‐... : 30,6%


/Venit/membru familie Scăzut (sub 1000RON): 64,1%

Mediu (1000‐2000 RON): 29,3%



Galerii de artă TimişoaraGalerii de artă Timişoara

Tipuri de public ‐ Galerii de artă Timisoara

44,5 29 21,22013

41,5 32,8 25,82005

51,3 27 21,82000

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

non‐consumatori ocazional constantnon consumatori ocazional constant

Galerii de artă TimişoaraGalerii de artă Timişoara

44,5 29 21,22013

Gen M: 41,3% F: 58,7%

Vârstă 29: 36 7% 30 49: 32 3% 50 : 31%Vârstă ...‐29: 36,7% 30‐49: 32,3% 50‐... : 31%

Pregătire Preuniversitară: 44,1%

universitară: 55,9%

V it/ b S ă t ( b M di (1000 2000 Ridi t ( tVenit/membru familie


Mediu (1000‐2000 RON): 30,2%



Muzee TimişoaraMuzee Timişoara

Tipuri de public ‐Muzee Timisoara

27,2 37,6 30,62013

35,1 41,1 23,72005

40,6 38,2 21,22000

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100


Muzee TimişoaraMuzee Timişoara

27,2 37,6 30,62013

Gen M: 50,3% F: 49,7%

Vârstă ...‐29: 36,5% 30‐49: 30,1% 50‐... : 33,4%


Venit/membru familie Scăzut (sub 1000RON): Mediu (1000‐2000 Ridicat (peste / Scă ut (sub 000 O )65,3%

ed u ( 000 000RON): 29,3%

d cat (peste2000RON): 5,5%


Cinematograf TimişoaraCinematograf Timişoara

Tipuri de public ‐ Cinematograf Timisoara

30,1 42,9 21,62013

31,4 53,2 15,42005

39,5 37,3 23,32000

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100


Cinematograf TimişoaraCinematograf Timişoara

30,1 42,9 21,62013

Gen M: 52,5% F: 47,5%

Vârstă ...‐29: 66,2% 30‐49: 27,4% 50‐... : 6,3%


/Venit/membru familie Scăzut (sub 1000RON): 61,8%

Mediu (1000‐2000 RON): 29,2%



Librarii TimişoaraLibrarii Timişoara

Tipuri de public ‐ Librarii Timisoara

30,7 38,7 25,82013

22,7 33,1 44,12005

24,5 28,3 47,22000

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100


Librarii TimişoaraLibrarii Timişoara

30,7 38,7 25,82013

Casa de cultură TimişoaraCasa de cultură Timişoara

Tipuri de public ‐ Casa de cultură Timisoara

56,5 27,7 9,22013

62,2 29,1 8,72005

71 21,3 7,62000

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100


Biblioteci Biblioteci -- TimişoaraTimişoara

Tipuri de public ‐ Biblioteci Timisoara

39 40,6 152013

42,5 28,4 29,12005

51,1 23,9 25,12000

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

non consumatori ocazional constantnon‐consumatori ocazional constant

Tipuri de public ‐ Activități culturale organizate de ONG‐uri Timisoara

60,5 22,3 9,5

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

2013


Tipuri de public ‐ Activități culturale organizate de biserică ‐ Timisoara

50 21,4 21,52013

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100


Cât de mulCât de mul umit sunteumit sunte i de oferta i de oferta culturală din Timiculturală din Timi oara?oara?

6 8 33 8 52 22013 6,8 33,8 52,22013

5 37,8 50,52005

4,4 30,7 62,72000

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

nemultumit neutru multumit

Cât de mulCât de mulțțumit sunteumit suntețți de oferta culturală i de oferta culturală din localitatea dvs.? din localitatea dvs.? –– mediul urbanmediul urban

19 9 45 8 34 32013 19,9 45,8 34,32013

12,9 38,8 48,32005

30,1 27,1 39,82000

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100


Cât de mulCât de mulțțumit sunteumit suntețți de oferta culturală i de oferta culturală din localitatea dvs.? din localitatea dvs.? –– mediul ruralmediul rural

40 7 31 1 28 12013 40,7 31,1 28,12013

48,6 32,6 17,52005

75,4 13,9 8,62000

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100


Vă mulVă mul umescumesc!!Vă mulVă mul umescumesc!!

www.romania-serbia.net

programul ipaprogramul ipade cooperare transfrontalierde ... · pentru cetățenii municipiul...

Documents