Programul de asistenţă financiară

Programul de convergenţă

Aderarea la zona euro

Romania are obligaţia, conform Tratatului de aderare, să adopte euro, însă nu are un termen fix stabilit. Aderarea este decizia suverană a fiecarui stat şi depinde de îndeplinirea criteriilor de convergenţă.

Pe baza progreselor realizate în privinţa convergenţei reale şi nominale, a evoluţiei reformelor structurale şi a perspectivelor solide de creştere economică, Guvernul a stabilit 1 ianuarie 2019 ca dată ţintă pentru aderarea României la zona euro.

Aderarea la uniunea bancară, intrarea în ERM II (mecanismul ratelor de schimb II, "anticamera euro"), menţinerea consolidării bugetare reprezintă câteva din măsurile care pot aduce obiectivul aderării mai aproape de România.

Semnarea Acordului Interguvernamental pentru transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul Unic de Rezoluţie

În data de 21 mai, 2014, a fost semnat, la Bruxelles, Acordul Interguvernamental pentru transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul Unic de Rezoluţie. Acest acord

interguvernamental are ca scop asigurarea finanţării măsurilor de rezoluţie adresate instituţiilor de credit în cadrul Mecanismului Unic de Rezoluţie.

Mecanismul Unic de Rezoluţie reprezintă cea de-a doua etapă a Uniunii Bancare, prima fiind mecanismul unic de supraveghere, care urmează sa devină funcţional în noiembrie 2014. Obiectivul specific al Uniunii Bancare îl constituie instituirea unor mecanisme integrate de supraveghere şi rezoluţie bancară în Uniune al căror rol va fi de a asigura, pe de o parte, standarde înalte şi uniforme privind supravegherea (cu accent pe crearea unei autorităţi unice de supraveghere), iar pe de altă parte, reguli comune privind rezoluţia bancară. În perspectivă, arhitectura viitoarei Uniuni Bancare ar urma să fie completată de o schemă comună de garantare a depozitelor.

Mecanismul Unic de Rezoluţie, care presupune şi un Fond Unic de Rezoluţie, este bazat pe două elemente legislative: Regulamentul privind Mecanismul Unic de Rezoluţie şi Acordul Interguvernamental pentru transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul Unic de Rezoluţie.

Fondul Unic de Rezoluţie se va constitui din contribuţii ale băncilor din statele membre participante la Uniunea Bancară şi va fi finanţat în conformitate cu regulile din Directiva de instituire a unui cadru pentru redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii şi Regulamentul privind Mecanismul Unic de Rezoluţie. Acordul Interguvernamental constituie baza legală care permite transferul sumelor colectate în compartimentele naţionale către Fond şi mutualizarea progresivă a acestora într-o perioada de tranziţie de maxim 8 ani.

Cadrul Financiar Multianual (CFM)

După mai mult de doi ani şi jumătate de la publicarea propunerii Comisiei Europene din 29 iunie 2011 privind Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2014-2020, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au realizat adoptarea formală a pachetului financiar în luna noiembrie 2013, după mai multe runde de negocieri intense. S-a agreat un pachet financiar de 996 miliarde euro pentru o perioada de şapte ani (incluzând şi instrumentele speciale în cuantum de 30 miliarde euro: Rezerva de ajutor de urgenţă, Fondul european de ajustare la globalizare, Fondul de solidaritate, Instrumentul de flexibilitate şi Fondul european de dezvoltare1), începând cu anul 2014. Uniunea Europeană va investi pentru creştere economică şi locuri de muncă. Cadrul bugetar european va contribui la consolidarea şi sprijinirea redresării economice în curs la nivelul întregii Uniuni, precum şi a unei coeziuni eficace prin creşterea competitivităţii. Fondurile sunt alocate pentru a contribui la diminuarea efectelor negative ale situaţiei economice actuale, a oferi sprijin financiar celor care trăiesc sub limita sărăciei sau a tinerilor care sunt în căutarea unui loc de muncă, a genera oportunităţi de investiţii întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi asistenţă comunităţilor locale, agricultorilor, cercetătorilor şi studenţilor.

Startul negocierilor pentru cadrul financiar post-2020 prevede conform Regulamentului CFM ca prezentarea propunerilor Comisiei să aibă loc înainte de 1 ianuarie 2018 (pe durata preşedinţiei Marii Britanii). Una din temele majore care va fi gestionată de viitoarea Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene asigurată de România între iulie-decembrie 2019, se referă la negocierea ultimului buget din actuala periodă de programare financiară, şi anume bugetul anual al Uniunii pentru 2020.

1 Fondul european de dezvoltare se agreează în cadrul exerciţiului de negociere a Cadrului financiar multianual, dar se află în afara acestuia, fiind finanţat direct din bugetele naţionale.

Impozitarea economiei digitale

Economia digitală, considerată o sursă importantă pentru promovarea creşterii şi a ocupării forţei de muncă, scăderea cheltuielilor publice şi bunăstarea consumatorilor, necesită eliminarea obstacolelor care ar putea împiedica dezvoltarea acesteia, dat fiind potenţialul mare în piaţa europeană. Însă, digitalizarea economiei încurajează planificarea fiscală agresivă de către societăţile care activează în acest sector, ceea ce implică pierderi de venituri bugetare pentru statele membre.

În prezent, sunt dezbateri aprinse la nivel european cu privire la măsurile ce trebuie implementate pentru a combate frauda şi evaziunea fiscală, inclusiv în acest sector digital. O primă concluzie a Grupului de experţi la nivel înalt desemnat de către Comisia Europeană este că nu se impune un regim fiscal distinct pentru sectorul digital, dar că anumite reguli vor trebui adaptate. Astfel, Grupul de experti susţine extinderea sistemului TVA pentru serviciile de telecomunicaţii (ghişeul unic) la celelalte tranzacţii. Totodată, susţine introducerea bazei fiscale comune a companiilor (CCCTB) în Uniunea Europeană propusă

de Comisie în martie 2011 pe motiv că ar reprezenta o simplificare pentru grupurile de companii şi ar putea constitui o nouă regulă internaţională.

Evoluţiile recente ale mediului de afaceri impun acţiuni rapide la nivel global de ajustare a regulilor internaţionale, ca unică soluţie pentru a preveni erodarea bazei fiscale şi transferul profitului în jurisdicţii unde nu are loc o activitate economică, iar impozitele sunt foarte reduse.

Legislaţie vamală

Noul Cod Vamal al Uniunii Europene a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE la data de 30 octombrie 2013 ca şi Regulament al Consiliului şi al Parlamentului European nr. 952/2013, dar se va aplica efectiv începând cu data de 1 iunie 2016, când vor fi adoptate toate actele delegate şi de execuţie necesare implementării.Dezvoltarea sistemelor IT necesare implementării Codului trebuie finalizată până la data de 31 decembrie 2020.

Principalele noutăţi pe care le aduce Codul Vamal al Uniunii Europene: generalizarea schimbului de date în format electronic, simplificarea şi uniformizarea procedurilor de vămuire (eliminarea procedurilor naţionale), armonizarea regulilor referitoare la regimurile particulare (antrepozitele vamale, zonele libere, admisia temporară şi utilizarea finală, perfecţionarea activă şi pasivă), facilităţi suplimentare pentru operatorii economici autorizaţi (ex. autoimpunere şi autocontrol, vămuire centralizată pentru procedurile simplificate şi procedurile normale).

Simplificările legislative şi de procedură introduse de noul Cod Vamal al Uniunii Europene vizează o reducere a costurilor şi o sporire a siguranţei legislative pentru operatorii economici.

Servicii financiare

Realizarea unei pieţe unice pentru serviciile financiare este un obiectiv important în cadrul Uniunii Europene. Cadrul legal european aferent băncilor, firmelor de investiţii, companiilor de asigurări, fondurilor de pensii şi furnizorilor de o gamă largă de produse şi servicii financiare a suferit numeroase modificări determinate de necesitatea unui răspuns la criza financiară, dar şi pentru a se asigura o mai bună armonizare în întreaga Europă. Stabilitatea pieţei financiare este un factor-cheie în procesul de creştere economică la nivelul statelor membre.

- Directiva 59/2014/UE de instituire a unui cadru pentru redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii şi de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului şi a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE şi 2013/36/UE, precum şi a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 şi (UE) nr. 648/2012. Directiva se adresează managementului crizei, măsurilor de redresare şi de rezoluţie în relaţia cu toate instituţiile de credit şi anumite firme de investiţii. Cadrul legal propus stabileşte măsurile necesare şi competenţele pentru a se asigura că eşecurile bancare din UE sunt gestionate într-un mod care să conducă la evitarea instabilităţii financiare şi la minimizarea costurilor pentru contribuabili.

- Directiva 49/2014 privind schemele de garantare a depozitelor. Directiva reprezintă un instrument esenţial pentru realizarea pieţei interne din punctul de vedere al libertăţii de stabilire şi al libertăţii de a presta servicii financiare în domeniul instituţiilor de credit, sporind totodată stabilitatea sistemului bancar şi protecţia deponenţilor.

- Directiva 65/2014/UE privind pieţele instrumentelor financiare şi de modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011/61/UE. A fost necesară instituirea unui cadru de reglementare european care să reglementeze executarea tranzacţiilor cu instrumente financiare, oricare ar fi metodele de tranzacţionare utilizate în acest scop, pentru a garanta o calitate sporită de executare a tranzacţiilor investitorilor şi pentru a păstra integritatea şi eficienţa globală a sistemului financiar.

- Directiva 138/2009/EC (Solvabilitate II) amendată ulterior de Directiva 58/2013/UE de modificare a datei de transpunere şi aplicare a prevederilor Solvabilitate II. Directiva Solvabilitate II stabileşte un nou regim de reglementare şi supraveghere a societăţilor de asigurare autorizate în statele membre ale Uniunii Europene, regim bazat pe evaluarea

riscurilor, inclusiv în calculul necesarului de capital de solvabilitate. Noul regim va fi aplicabil începând cu 1 ianuarie 2016.

Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare

Scurt istoric

Octombrie 2010 - Raportul Grupului Operaţional Van Rompuy privind întărirea Guvernanţei Economice în Uniunea Europeană, care recomanda o mai mare disciplină fiscală Martie 2011 - adoptarea Pactului Euro Plus Noiembrie 2011 - adoptarea Pachetului privind Guvernanţa Economică a Uniunii Europene (6 pack) Noiembrie 2011 - lansarea celui de al doilea pachet privind guvernanţa economică a Uniunii Europene Decembrie 2011 - raportul Van Rompuy prin care se propunea modificarea tratatelor în vederea asigurării disciplinei bugetare, convergenţei economice şi creşterea automaticităţii în adoptarea deciziilor Decembrie 2011 - propunerea Merkel and Sarkozy pentru noile reguli şi decizia EuroGrup privind compactul fiscal Ianuarie 2012 - aprobarea la nivelul Consiliului European a noului Tratat 2 februarie - semnarea Tratatului privind instituirea Mecanismului European de Stabilitate 2 martie - semnarea Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare de către 25 din cele 27 state membre ale Uniunii Europene Principalele prevederi

Tratatul vizează întărirea disciplinei fiscale, având ca principale elemente: Poziţia bugetară trebuie să fie echilibrată sau în excedent. Această regulă se consideră

a fi îndeplinită dacă soldul structural anual respectă obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), cu o limită inferioară a deficitului structural de 0,5% din PIB, la preţurile pieţei. Calendarul pentru convergenţa la MTO va fi propus de Comisie, luând în considerare riscurile specifice de sustenabilitate ale fiecărui stat.

Deficitul structural poate avea o valoare mai mare decât cea specificată mai sus, până la maxim 1% din PIB, dacă nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi riscurile pentru sustenabilitatea finanţelor publice pe termen lung sunt reduse.

Statele vor institui un mecanism de corecţie care să se declanşeze automat în cazul unor abateri semnificative de la obiectivul pe termen mediu sau de la strategia de ajustare. Mecanismele de corecţie instituite de părţile contractante vor avea la bază un set de principii comune, care vor fi propuse de Comisia Europeană.

Regula bugetară se introduce prin dispoziţii naţionale cu forţă juridică obligatorie şi caracter permanent, de preferinţă constituţionale sau respectiv prin alt nivel care să garanteze respectarea în integralitate în cadrul procesului bugetar naţional. Regulile menţionate trebuie să fie în vigoare în legislaţia naţională în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a Tratatului.

Statele care înregistrează un nivel al datoriei publice de peste 60% din PIB vor trebui să reducă diferenţa între datoria înregistrată şi valoarea de referinţă cu o rată medie de 1/20 anual.

Statele care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv instituie un program de parteneriat bugetar şi economic cu caracter obligatoriu, care să includă o descriere detaliată a reformelor structurale necesare pentru a asigura o corecţie durabilă efectivă a deficitelor lor excesive. Aceste programe sunt monitorizate de către Comisia Europeană şi Consiliu.

Statele se angajează să transmită Comisiei Europene şi Consiliului rapoarte ex ante referitoare la planurile lor privind contractarea de datorie publică. [De menţionat faptul că şi în prezent România raportează Comisiei Europene, ex-ante, necesităţile de finanţare şi planul de contractare a datoriei publice (volum indicativ) ce urmează a fi contractată în anul următor]

Unul sau mai multe state membre pot aduce în fata Curţii de Justiţie a UE cazuri de încălcare a prevederilor mai sus menţionate privind transpunerea regulii bugetare şi respectiv stabilirea mecanismului de corecţie. Este specificată posibilitatea impunerii de penalităţi de până la 0,1% din PIB, care vor intra în bugetul Mecanismului European de Stabilitate (dacă amenda este aplicată statelor membre din zona euro) sau în bugetul UE (dacă amenda este aplicată statelor membre cu derogare).

Părţile la Tratat asigură discutarea ex-ante a reformelor structurale majore pe care intenţionează să le adopte şi, dacă este cazul, să se coordoneze în acest sens.

Tratatul include şi prevederi legate de guvernanţa zonei euro:

Organizarea Summit-urilor euro cel puţin de 2 ori pe an, cu participarea Preşedintelui Comisiei Europene şi a Preşedintelui Băncii Centrale Europene.

Statele membre non-euro care au ratificat acest Tratat vor participa la Summit-urile euro privind competitivitatea pentru părţile contractante, modificarea arhitecturii globale a zonei euro şi regulile fundamentale care i se vor aplica în viitor, precum şi, atunci când este cazul şi cel puţin o dată pe an, la discuţiile pe aspecte specifice legate de implementarea acestui tratat.

Textul integral poate fi consultat la adresa:http://european-council.europa.eu/media/639164/18_-_tscg.ro.12.pdf

Baza comună consolidată de impozitare a profitului

În 16 martie 2011, Comisia Europeană a propus un sistem comun de calculare a bazei fiscale a societăţilor care îşi desfăşoară activitatea în UE. Scopul acestei propuneri este de a reduce semnificativ povara administrativă, costurile de conformare şi incertitudinile juridice cu care se confruntă în prezent societăţile din UE care, pentru stabilirea profiturilor lor impozabile, trebuie să se conformeze dispoziţiilor a până la 27 de sisteme naţionale diferite. Obiectivul bazei fiscale consolidate comune a societăţilor (CCCTB) propusă de Comisie este ca societăţile să beneficieze de un sistem de "ghişee unice" pentru transmiterea declaraţiilor fiscale şi să-şi consolideze toate profiturile şi pierderile înregistrate în întreaga UE.

În ceea ce priveşte impozitul pe profit, piaţa unică se confruntă încă cu obstacole serioase care împiedică activitatea societăţilor. Societăţile transfrontaliere trebuie să respecte până la 27 de seturi diferite de reguli pentru calcularea bazei lor fiscale şi trebuie să lucreze cu până la 27 de administraţii fiscale. În plus, se confruntă cu un sistem extrem de complex de

stabilire a modului de impozitare a tranzacţiilor intra-grup (preţurile de transfer) şi nu-şi pot compensa pierderile suferite într-un stat membru prin profiturile realizate într-un alt stat membru. Prin urmare, societăţile mai mari se confruntă cu costuri şi complicaţii enorme, în timp ce societăţile mai mici sunt adesea total incapabile să se extindă în interiorul UE.

CCCTB vizează eliminarea acestor probleme, oferind societăţilor un set unic de reguli de calculare a bazei fiscale şi posibilitatea de a transmite o declaraţie fiscală consolidată unică unei singure administraţii pentru întreaga activitate desfăşurată pe teritoriul UE. Pe baza acestei declaraţii fiscale unice, baza fiscală a societăţii ar urma să fie mai apoi repartizată între statele membre în care aceasta îşi desfăşoară activitatea, potrivit unei formule specifice. Această formulă va lua în considerare trei factori: activele, forţa de muncă şi vânzările. După repartizarea bazei fiscale, statele membre vor fi autorizate să-şi impoziteze cota-parte din aceasta în funcţie de propria lor rată a impozitului pe profit În cadrul CCCTB, statele membre vor continua să-şi stabilească rata impozitului pe profit la nivelul pe care îl consideră adecvat, aceasta fiind prerogativa lor naţională.

CCCTB ar urma să fie opţional pentru societăţi. Aceasta înseamnă că societăţile care consideră că ar putea avea de câştigat de pe urma unui sistem armonizat la nivelul UE ar putea opta pentru integrarea în CCCTB, în timp ce alte societăţi şi-ar putea continua activitatea în cadrul sistemelor lor naţionale. Acest proiect a fost menţionat şi într-o serie de documente strategice care vizează eliminarea obstacolelor din calea pieţei unice şi stimularea creşterii şi a creării de locuri de muncă în UE (Actul privind piaţa unică, Analiza anuală a creşterii şi Pactul pentru Euro).

Pentru informaţii suplimentare:http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/company_tax/common_tax_base/index_en.htm

Consultare publică referitoare la investiţiile transfrontaliere în capital de risc

Comisia Europeană a lansat în 3 august a.c. o consultare publică în vederea identificării unor exemple concrete de probleme legate de impozitarea directă care apar atunci când capitalul de risc este investit transfrontalier.

Totodată consultarea publică are scopul de a evalua motivele acestor probleme, în termeni de costuri suplimentare pentru investitori şi IMM-uri şi de a obţine sugestii de la respondenţi cu privire la posibile soluţii fezabile pentru a redresa astfel de probleme.

Comisia Europeană invită toate părţile interesate, inclusiv cetă ţenii, companiile şi administraţiile fiscale să ofere opiniile lor cu privire la această consultare până la data de 5 noiembrie 2012.

Consultarea publică poate fi accesată la adresa de Internet: http://ec.europa.eu/taxation_customs/common/consultations/tax/2012_venture_capital_en.htm

Consultare asupra "Europe 2020 Project Bonds"

Comisia Europeană a lansat la sfârşitul lunii februarie o consultare publică cu privire la iniţiativa referitoare la emiterea de obligaţiuni pentru finanţarea de proiecte cu potenţial de venituri pe termen lung, în conformitate cu priorităţile politicii Europa 2020. Obiectivul este

de a ajuta companiile private să atragă fonduri pe piaţa de capital de la investitori, cum ar fi fondurile de pensii şi companiile de asigurări. Iniţiativa a fost identificată în studiul anual de creştere ca o măsură prioritară pentru a stimula creşterea.

Proiectul ar trebui să ofere sprijinul UE pentru promotorii de proiecte din sectorul privat de a emite obligaţiuni pentru finanţarea proiectelor de infrastructură. Acest lucru ar trebui să-i ajute la atragerea de finanţare pe piaţa de capital din partea investitorilor instituţionali. Rolul cheie al Comisiei şi BEI vor fi de a absorbi o parte din riscul proiectelor. Participarea UE fiind redusă, nu vor exista contingente pentru bugetul UE. Iniţiativa ar putea fi disponibilă pentru proiecte care sunt considerate fezabile din punct de vedere tehnic şi economic, eficiente şi care au o perspectivă financiară viabilă.

Consultarea este deschisă pentru comentarii până în data de 2 mai 2011. La 11 aprilie, Comisia, împreună cu BEI, va organiza o conferinţă care va contribui la procesul de consultare. După finalizarea unei evaluări de impact, Comisia va înainta o propunere pentru punerea în aplicare a proiectului Europa 2020 Bond Initiative.

Adresa de Internet a consultării:http://ec.europa.eu/economy_finance/consultation/index_en.htm

Comunicarea Comisiei Europene privind impozitarea sectorului financiare

În data de 22 Februarie 2011, Comisia Europeană a lansat spre dezbaterea publică Comunicarea sa privind impozitarea sectorului financiare. Perioada de consultare este deschisă opiniei publice din 22 februarie 2011 până la data de 19 aprilie 2011.Principalele provocări lansate de Comisia Europeană prin intermediul acestei iniţiative se referă la:

Testarea ipotezelor lansate şi clarificarea obstacolelor întâmpinate, Evaluarea impactului diferitelor propuneri de politică,

Detalierea aspectelor referitoare la fezabilitatea opţiunilor lansate.

Comisia Europeană invită părţile interesate să răspundă la următoarele probleme identificate prin prisma celor două posibile instrumente de taxare, taxa asupra tranzacţiilor financiare şi taxa pe activităţile financiare: 1. Sprijinul substanţial de natură financiară acordat pe perioada crizei; consolidarea fiscală; posibila impozitare scăzută a sectorului financiar; 2. Comportamentul inoportun al societă ţii per ansamblu; 3. O coordonare slabă a măsurilor naţionale ar putea stimula relocalizarea taxării; distorsionarea competitivită ţii atât în interiorul şi în afara Uniunii Europene; situaţii de dublă taxare. Textul Comunicării precum şi modalităţile de răspuns se regăsesc la linkul: http://ec.europa.eu/taxation_customs/common/consultations/tax/2011_02_financial_sector_taxation_en.htm

Consultare cu privire la problemele care apar atunci când dividendele sunt distribuite transfrontalier investitorilor individuali sau cu portofoliu şi posibile soluţii

Comisia Europeană consideră că perceperea şi creditarea impozitelor reţinute la sursă pentru plăţile de dividende investitorilor nerezidenţi individuali şi de portofoliu poate fi efectuată, uneori, într-un mod discriminatoriu. Impozitele la sursă pot duce la o dublă impunere care

denaturează funcţionarea eficientă a pieţei interne. Întrucât atât discriminarea, cât şi dubla impunere nu sunt de dorit în cadrul pieţei interne, Comisia consideră că este necesară analizarea mai în detaliu a problemelor privind aceste aspecte şi explorarea soluţiilor posibile.

Consultarea se încheie la 30 aprilie 2011 şi poate fi accesată la: http://ec.europa.eu/taxation_customs/common/consultations/tax/2011_withholding_taxes_en.htm

Consultare referitoare la Actul privind piaţa unică

În două rapoarte publicate în octombrie 2010, Comisia Europeană a prezentat o serie de soluţii concrete pentru stimularea pieţei unice. În Raportul privind cetăţenia UE, Comisia propune măsuri pentru a simplifica viaţa cetăţenilor atunci când îşi exercită drepturile conferite de UE de a se căsători, cumpăra o casă sau înmatricula un autovehicul în altă ţară a UE. Pentru a stimula creşterea economică, competitivitatea şi progresul social, Actul privind piaţa unică face apel la acţiuni de simplificare a vieţii tuturor participanţilor pe piaţă - întreprinderi, consumatori şi lucrători. Comunicarea adoptată de Comisie "Către un Act privind piaţa unică" conţine 50 de propuneri, care sunt supuse dezbaterii publice până la 28 februarie 2011. Pagina consultării este următoarea: http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/2010/smact_ro.htm Informaţii suplimentare privind Actul privind piaţa unică sunt disponibile la adresa: http://ec.europa.eu/internal_market/smact/index_ro.htm

Dezbatere europeană pe tema viitorului taxei pe valoarea adăugată (TVA)

Comisia Europeană a lansat o amplă consultare publică pe tema consolidării şi îmbunătăţirii sistemului de TVA din Uniunea Europeană, în beneficiul cetăţenilor, al societăţilor comerciale şi al statelor membre. Scopul consultării este de a le oferi părţilor interesate ocazia de a-şi exprima opiniile cu privire la problemele care există în acest moment în domeniul TVA şi de a propune soluţii la acestea. Comisia va folosi informaţiile primite în urma acestei consultări pentru a decide care este cea mai adecvată abordare pentru a crea un sistem de TVA stabil, solid şi eficient.

TVA a fost introdusă în Uniunea Europeană acum mai bine de 40 de ani, într-un moment în care piaţa era foarte diferită de cea actuală. în ciuda eforturilor făcute de-a lungul anilor de a moderniza şi simplifica treptat sistemul de TVA, este limpede că acesta nu mai răspunde nevoilor unei economii moderne, bazate pe tehnologie şi al cărei motor îl reprezintă serviciile. Din cauza complexităţii sistemului de TVA actual, costurile şi sarcinile care le revin contribuabililor şi administraţiilor sunt nejustificate, la fel şi obstacolele create pe piaţa internă. în plus, sistemul de TVA are unele puncte slabe care îl fac vulnerabil la fraudă şi evaziune. De aceea, el trebuie să facă obiectul unei revizuiri în profunzime.

Situaţia economică actuală a adus în prim plan rolul important al taxei pe valoarea adăugată în asigurarea stabilităţii şi a creşterii economice. Taxa pe valoarea adăugată este o sursă majoră de venit pentru statele membre (reprezentând până la 20% din veniturile fiscale totale). Pe măsură ce recesiunea şi îmbătrânirea populaţiei afectează alte surse de venituri, TVA poate deveni încă şi mai importantă. în plus, studiile economice arată că taxele de consum se numără printre cele care favorizează cel mai mult creşterea, iar un sistem puternic de TVA poate contribui la revitalizarea economiei europene. Prin urmare, este foarte important ca

sistemul de TVA să fie pe deplin funcţional şi să ofere toate beneficiile sale potenţiale.

Cartea verde conţine o serie de întrebări grupate pe câteva teme generale, menite să stimuleze o consultare cât mai deschisă tuturor ideilor şi opiniilor. Primele întrebări sunt dacă elementele de bază ale sistemului de TVA ar trebui reformate şi dacă bunurile şi serviciile ar trebui impozitate în statul membru de origine sau în cel în care are loc vânzarea lor. în continuare, cartea verde tratează întrebări specifice care au apărut de-a lungul anilor. Astfel de exemple sunt dacă ratele reduse de TVA mai sunt pertinente în ziua de astăzi, dacă regulile privind deducerile sunt suficient de neutre, dacă şi în ce mod poate deveni sistemul mai rezistent la fraude şi cum poate fi redusă birocraţia în tranzacţiile legate de TVA. în fine, respondenţii la consultare sunt întrebaţi dacă şi în ce mod poate fi îmbunătăţită colectarea TVA pentru a acoperi diferenţa dintre veniturile reale şi veniturile teoretice din TVA, care în acest moment se ridică la 100 de miliarde de euro în UE. Cartea verde încurajează exprimarea tuturor punctelor de vedere, iar consultarea nu se limitează la întrebările prestabilite. Dimpotrivă, respondenţii sunt încurajaţi să invoce orice alte chestiuni care consideră că pot fi pertinente pentru viitorul TVA.

Comisia invită toate părţile interesate să contribuie la consultarea publică, deschisă până în data de 31 mai 2011. Pe baza feedbackului primit, Comisia va prezenta priorităţile pentru viitorul sistem de TVA în cadrul unei comunicări pe care o va publica la sfârşitul anului 2011.

Mai multe informaţii despre cartea verde şi anexa tehnică a acesteia sunt disponibile la adresa:

http://ec.europa.eu/taxation_customs/index_en.htm .

Comunicare a Comisiei Europene privind îndepărtarea obstacolelor fiscale transnaţionale Comisia Europeană a publicat în data de 20 decembrie 2010 o comunicare în care expune problemele fiscale transnaţionale cele mai acute pentru cetăţenii UE şi anunţă planurile prevăzute pentru soluţionarea acestora. Comisia intenţionează să îşi intensifice activităţile pentru ca sistemele fiscale ale statelor membre să fie mai compatibile şi să propună măsuri concrete de prevenire sau eliminare a problemelor fiscale cu care se confruntă cetăţenii UE. Printre iniţiativele propuse se numără:

O comunicare în 2011 referitoare la dubla impozitare care să analizeze amploarea şi gravitatea problemei la nivelul UE, urmată de propuneri legislative în cursul anului 2012.

Propuneri la mijlocul anului 2011 pentru soluţionarea problemelor legate de taxele de succesiune.

Măsuri de soluţionare a problemelor legate de dubla impozitare ce pot apărea în momentul în care un automobil care este înmatriculat pentru prima oară într-un stat membru este mutat şi reînregistrat în alt stat membru.

Extinderea sistemului de ghişee unice şi la comerţul electronic astfel încât obligaţiile de raportare ale societăţilor să fie simplificate şi să le fie mai uşor acestora să ofere online bunuri şi servicii clienţilor din străinătate. Barierele din calea comerţului electronic vor fi şi ele abordate în cadrul revizuirii sistemului de TVA al UE, proces care se află în faza de consultare a părţilor interesate.

Propuneri în cursul anului 2012 pentru a soluţiona problemele legate de impozitarea dividendelor plătite în altă ţară.

Pentru informaţii suplimentare, a se vedea: http://ec.europa.eu/taxation_customs/index_en.htm

Anunţ

În data de 08.12.2010 a fost publicat pe pagina de internet a Comisiei Europene anunţul referitor la lansarea de către CE a consultării publice privind Revizuirea cadrului general referitor la pieţele de instrumente financiare, instituit prin Directiva CE/39/2004 (MiFID). Comunicarea de revizuire a Directivei MiFID urmăreşte, printre altele:

- armonizarea la reformele existente, aşa încât să asigure un cadru de reglementare mai transparent pentru economie şi societate, - posibile măsuri de redresare a disparităţilor funcţionale de pe pieţele derivatelor şi a volatilităţii impactului preţurilor aferente acestor produse (măsuri de îmbunătăţire a fluxurilor informaţionale, cerinţe de raportare, posibile plafoane de luat în considerare etc), - posibile măsuri de întărire a protecţiei investitorilor aşa încât firmele de investiîii să trateze în mod adecvat investitorii, conform specificităţii fiecăruia, - rolul noii Autorităţi Europene de Valori Mobiliare şi Pieţe aşa încât să ajute la o mai bună supraveghere a acestor pieţe. În cadrul procesului de consultare publică, Comisia Europeană invită toate părţile

interesate să transmită comentarii pe baza documentului supus consultării, opiniile exprimate

în cadrul consultării fiind importante în stabilirea formei finale a propunerii Comisiei.

Comentariile pot fi transmise până la data de 2 februarie 2011, pe pagina de internet a CE (

markt-consultations-mifid@ec.europa.eu ).

Pentru informaţii suplimentare, puteţi accesa pagina de internet a CE:

http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/2010/mifid_en.htm

Înăsprirea sancţiunilor pentru nerespectarea legislaţiei UE în domeniul serviciilor

financiare: perspective

Comisia Europeană a adoptat în 8 decembrie 2010 o comunicare în care prezintă modalităţi de

consolidare a regimurilor de sancţiuni aplicabile în sectorul serviciilor financiare din UE. În

momentul de faţă, regulile variază considerabil de la un stat membru la altul şi de multe ori nu

au efectul dorit. Pornind de la o analiză a regimurilor naţionale de sancţiuni aplicate pentru

nerespectarea normelor care transpun cele mai importante directive ale UE din domeniul

serviciilor financiare, comunicarea prezintă aspecte care pot fi îmbunătăţite cu acţiuni posibile

de realizat la nivelul UE aşa încât să se sporească eficienţa acestor regimuri.

Comentariile părţilor interesate la propunerile de politici prezentate în comunicare se pot

trimite la adresa de email: markt-sanctions-consultation@ec.europa.eu până la 19 februarie

2011. Pe baza comentariilor primite, Comisia va lua în 2011 decizii cu privire la propunerile

legate de consolidarea regimurilor de sancţionare. Pentru mai multe informaţii puteţi consulta

site-ul:

http://ec.europa.eu/internal_market/finances/sanctions_en.htm

Cartea verde privind viitorul pensiilor

Comisia Europeană a lansat în data de 7 iulie 2010 o dezbatere publică la nivel european

privind modul în care UE poate asigura pensii adecvate, viabile şi sigure şi în care poate

sprijini cel mai bine eforturile la nivel naţional. Documentul consultativ, o carte verde, are

drept obiectiv abordarea următoarelor aspecte: asigurarea unor venituri adecvate la pensie şi

asigurarea că sistemele de pensie sunt viabile pe termen lung atingerea echilibrului corect

între muncă şi pensie şi facilitarea unei vieţi active mai îndelungate înlăturarea obstacolelor în

calea persoanelor care muncesc în diferite ţări UE şi în calea pieţei interne pentru produse de

pensie în urma crizei economice recente, realizarea unor pensii mai sigure atât în prezent, cât

şi pe termen lung asigurarea unei mai mari transparenţe a pensiilor, pentru ca persoanele să

poată lua decizii informate în legătură cu propriul venit la pensie Perioada de consultare va

dura patru luni (se va încheia la 15 noiembrie 2010), timp în care oricine este interesat de

subiect îşi poate exprima punctul de vedere prin intermediul unui site internet prevăzut în

acest scop: http://ec.europa.eu/yourvoice/ipm/forms/dispatch?form=pensions.

Consultare publică privind impozitul pe succesiune

Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind impozitarea transfrontalieră a

moştenirilor. Problemele transfrontaliere referitoare la impozitul pe succesiune au devenit o

preocupare din ce în ce mai frecventă pentru cetăţenii UE.

Informaţiile privitoare la participarea la această consultare se obţin de la adresa de Internet:

http://ec.europa.eu/taxation_customs/common/

consultations/tax/2010_06_inheritance_en.htm

Comisia a examinat programele de stabilitate sau de convergenţă a încă 10 state

membre

în data de 24 martie a.c., Comisia Europeană a examinat actualizările programelor de

stabilitate sau de convergenţă prezentate de încă 10 state membre printre care şi România,

până în prezent numărul programelor examinate ajungând la 25. Majoritatea statelor membre

va efectua în acest an un proces de consolidare fiscală potrivit recomandărilor prevăzute în

deciziile din cadrul Procedurii de deficit excesiv, iar pe lângă acestea, România ca şi Letonia

şi Ungaria, va respecta şi condiţiile impuse prin programele de asistenţă financiară

internaţională.