program operaȚional fepam - ampeste.ro · ampop şi format din reprezentanţi ai administraţiei...

RO 1 RO

PROGRAM OPERAIONAL FEPAM

CCI 2014RO14MFOP001

Titlul Programul Operaional pentru Pescuit i Afaceri Maritime pentru Romnia

Versiunea 5.0

Primul an 2015

Ultimul an 2020

Eligibil de la 01.01.2014

Eligibil pn la 31.12.2023

Numrul deciziei CE C(2015)8416

Data deciziei CE 25.11.2015

RO 2 RO

1. PREGTIREA PROGRAMULUI OPERAIONAL I IMPLICAREA PARTENERILOR

1.1. Pregtirea Programului Operaional i implicarea partenerilorn baza memorandumului cu tema "Aprobarea aciunilor i documentelor privind pregtirea accesrii i implementrii fondurilor europene n perioada 2014-2020", aprobat de Guvern n data de 13 iunie 2012, Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (MADR) a fost desemnat autoritatea public responsabil cu elaborarea i negocierea cu Comisia European, a documentelor de programare privind interveniile pentru pescuit finanate din Fondul European pentru Pescuit i Afaceri Maritime (FEPAM). Direcia General pentru Pescuit din cadrul MADR, desemnat ca autoritate de management pentru Programul Operaional pentru Pescuit 2007-2013 si Programul Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020 prin Hotrrea Guvernului nr. 1185/2014, a coordonat elaborarea POPAM n colaborare cu alte instituii publice centrale i actori implicai, cu sprijinul acordat prin programul de asisten tehnic.

Principalele etape de elaborare a PO au fost urmtoarele:

1. Adoptarea de ctre Ministerul Afacerilor Europene a documentului privind Aprobarea aciunilor i documentelor privind pregtirea accesrii i implementrii fondurilor europene n perioada 2014-2020, n iunie 2012, a implicat stabilirea unui parteneriat n vederea crerii unui cadru pentru consultri, incluznd Comitetul Interinstituional pentru Acordul de Parteneriat i 12 Comitete Consultative.

2. n cadrul MADR a fost nfiinat Comitetul Consultativ pentru Dezvoltare Rural, Agricultur i Pescuit, precum i grupuri de lucru aferente, responsabile de tematici specifice. Printre acestea se numr i Grupul de Lucru pentru Pescuit i Acvacultur (GLPA), care i-a nceput activitatea n luna octombrie 2012, coordonat de DGP-AMPOP i format din reprezentani ai administraiei publice centrale, entitilor interesate, institutelor de cercetare i nvmnt superior i organizaiilor non-guvernamentale relevante, implicate n domeniile social i de mediu (a se vedea Anexa 1). GLPA s-a ntrunit n cadrul a 9 edine n perioada 2012-2015.

3. Grupul de Lucru a aprobat o analiz socio-economic a sectorului de pescuit, elaborat de ctre DGP-AMPOP. Acest raport a constituit baza versiunii preliminare a Strategiei Naionale pentru Sectorul Pescresc 2014-2020 (SNSP), elaborat de DGP-AMPOP i discutat i aprobat de GLPA.

4. SNSP continu Planul Naional Strategic 2007-2013 i ia n considerare politicile naionale i Politica Comun n domeniul Pescuitului (PCP). SNSP a definit scopul strategic, obiectivele i prioritile i intele identificate, indicatorii de realizare i sursele de verificare pentru perioada 2014-2020.

5. n cursul dezvoltrii POPAM, s-a asigurat deplina coordonare i cooperare cu celelalte programe finanate prin FESI prin intermediul Grupului de Lucru pentru elaborarea POPAM (GLPOPAM), ce reunete membrii GLPA i reprezentani ai instituiilor publice centrale cu atribuii n realizarea bugetelor i programrii pentru perioada 2014-2020.

6. A fost semnat la nceputul lunii august 2014, un contract avnd ca obiect "Asisten tehnic pentru dezvoltarea i consolidarea capacitii instituionale a DGP-AMPOP n vederea elaborrii i pregtirii implementrii POPAM 2014-2020"

RO 3 RO

7. n cadrul proiectului, au fost elaborate Studiul de pia pentru sectorul pescaresc din Romania i Planul Strategic Naional Multianual pentru Acvacultur. Pe baza datelor furnizate de aceste dou documente a nceput elaborarea Programului Operaional pentru Pescuit i Afaceri Maritime 2014-2020.

8. Echipa de evaluare ex-ante a fost contractat pe data de 29.10.2014.

Strategia Nationala a Sectorului Pescaresc a identificat trei tipuri de msuri de utilizat n vederea ndeplinirii obiectivelor:

msuri privind sprijinul financiar din surse publice; msuri normative i organizaionale; msuri privind lanul de aprovizionare.

Finanarea implementrii va fi asigurat prin FEPAM i co-finanare, prin bugetul naional i surse private, dup caz.

MADR va mbunti cadrul de reglementare n sensul simplificrii procedurilor administrative i reducerii costurilor administrative. Autoritile administraiei publice centrale vor asigura simplificarea procedurilor administrative i un cadru juridic stabil. Msurile privind lanul de aprovizionare vor fi implementate de ctre sectorul privat, cu sprijinul autoritilor publice.

Msurile privind acvacultura i cuprinse n Strategia Naional a Sectorului Pescresc vor fi n coresponden cu Planul Strategic Naional Multianual pentru Acvacultur 2014-2020. Demersul de ndeplinire a obiectivelor definite va fi completat cu detalii privind activitile specifice, instituiile responsabile, termenele de realizare i resursele necesare.

Obiectivele specifice privind pescuitul vor fi realizate conform SNSP. Un aspect important va fi reprezentat de msurile de conservare necesare mpiedicrii pescuitului excesiv i refacerea stocurilor supra-exploatate pn la nivelul care permite obinerea produciei maxime sustenabile.

Implicarea actorilor relevani n vederea selectrii msurilor a fost ncurajat i organizat conform urmtoarei metodologii:

Au fost identificate patru concluzii principale ale analizei SWOT:

1. Competitivitatea redus a sectorului pescresc romnesc exprimat printr-o cot de pia redus a produselor de pescuit i de acvacultur realizate n Romnia (17% din pia).

2. Existena terenurilor disponibile pentru noi uniti de acvacultur.3. Serviciile de mediu furnizate de unitile de acvacultur i calitatea superioar a

produselor ecologice.

RO 4 RO

4. Necesitatea ridicrii standardului de via n zonele pescreti.

Msurile au fost selectate iniial dup criteriul relevanei fa de situaia actual i fa de viziunea strategic pentru sector.

Criteriile de prioritizare a msurilor relevante au fost ordonate n funcie de aspectele economice (creterea produciei, competitivitate), dimensiunea social, respectiv protecia mediului:

1. Creterea produciei (valorificarea terenurilor disponibile).2. Creterea eficienei operatorilor (modernizare, inovare).3. Creterea viabilitii economice a ntreprinderii (valorificarea unor surse de venit

complementare, valoare adugat, comercializare mai eficient, asigurare).4. Crearea de locuri de munc.5. mbuntirea condiiilor de munc.6. Sprijinul pentru conservarea biodiversitii sau producia certificat ecologic.7. Limitarea impactului asupra mediului a activitilor de pescuit, de acvacultur sau de

procesare.8. Diseminare know how (reele/ consiliere profesional pentru creterea performanei

economice sau protecia mediului).

Ordonarea msurilor s-a realizat pe prioriti ale Uniunii (PU), n considerarea faptului c POPAM va cuprinde toate PU. Alocarea financiar pentru fiecare PU i pentru asisten tehnic se stabilete separat.

Avnd n vedere criteriile de prioritizare, a fost realizat o prim selecie a msurilor, n urma unui proces riguros de consultare cu GLPA i cu actorii din sector. Actorii implicai au contribuit cu observaii de natur economic, juridic i tehnic privind selecia msurilor. Aceast procedur a permis ca prin POPAM s se armonizeze obiectivele de politici i instrumentele comunitare i naionale (msurile FEPAM) cu situaia curent i nevoile relevante ale operatorilor i sectorului din Romnia. De asemenea, valorile indicatorilor selectai au fost stabilite ca urmare a solicitrii actorilor din sector i cu implicarea foarte activ a acestora.

1.2 Rezultatul procesului de evaluare ex ante

1.2.1 Descrierea procesului de evaluare ex anteEvaluarea ex-ante este o cerin legislativ a regulamentului CE pentru perioada 2014-2020. Toate programele FEPAM 2014-2020 ar trebui s fac obiectul unei evaluri ex ante (n conformitate cu articolul 55 din Regulamentul (UE) nr 1303/2013 i articolul 116 din Regulamentul (UE) nr 508/2014).

RO 5 RO

n aceste condiii, Autoritatea de Management pentru POPAM a lansat licitaia public prin msura de asisten tehnic din POP 2007-2013 i a atribuit contractul Evaluarea ex-ante i evaluarea de mediu pentru Programul Operaional pentru Pescuit i Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020.

Contractul a fost semnat n data de 29 octombrie 2014, iar ntlnirea de iniiere a proiectului kick-off meeting s-a desfurat n data de 30 octombrie 2014.

Obiectivul general al contractului const n evaluarea ex-ante i evaluare de mediu a POPAM, iar obiectivele specifice vizeaz:

1. Asigurarea c nevoile sectorului pescresc au fost corect identificate iar POPAM rspunde acestora.

2. Asigurarea existenei corelrii/complementaritii POPAM cu PCP, Planul strategic naional multianual privind acvacultura, cu programele finanate din celelalte fonduri ESI i alte politici i programe.

3. Asigurarea c implementarea POPAM poate atinge obiectivele propuse.4. Asigurarea c evaluarea privind condiionalitile ex-ante ale FEPAM este conform

cu criteriile stabilite i c planul de msuri aferent poate duce la ndeplinirea condiionalitilor n termenul stabilit prin Regulamentul Comun.

5. Evaluarea de mediu a POPAM.

Evaluarea ex-ante a nceput din punct de vedere operaional n luna noiembrie 2014 i a nsoit procesul de elaborare a POPAM n perioada ulterioar.

Evaluarea ex-ante a fost implementat urmnd orientarea metodologic a ghidului pentru evaluarea ex-ante a Programelor Operaionale aferente perioadei de programare 2014-2020 finanate prin intermediul FEPAM.

Pe tot parcursul procesului de evaluare ex-ante, evaluatorii au lucrat ndeaproape cu un numr de actori-cheie, direct implicai n elaborarea Programului. Acetia au fost Autoritatea de Management (AM) i Echipa de consultani pentru furnizarea de Asistena tehnic pentru elaborarea POPAM 2014-2020 i expertul responsabil cu Evaluarea Strategic de Mediu (SEA). Echipa de evaluatori a asigurat aceasta interaciune pe tot parcursul procesului de elaborare prin realizarea a trei documente intermediare i un Raport de Evaluare Ex-ante Final i prin ntlniri/discuii.

Raportul de evaluare ex-ante a fost transmis n data de 10/04/2015, iar Raportul preliminar privind Evaluarea Strategic de Mediu a fost transmis n data de 06/04/2015.

Analiza evaluatorilor a fost realizat n raport cu toate capitolele programului.

RO 6 RO

1.2.2 Perspectiva de ansamblu a recomandrilor evaluatorilor ex ante i scurt descriere a modului n care au fost abordate acestea

Subiect Recomandare Modul n care a fost abordat recomandarea sau motivul pentru care aceasta nu a fost luat n considerare

1 - Analiza SWOT, evaluarea necesitilor

1. Justificarea elementelor analizei SWOT ar putea fi evideniat i prezentat ntr-o manier mai structurat prin intermediul unei analize rezumate a contextului la nceputul analizei SWOT pentru fiecare PU.

2. reducerea n continuare a numrului de elemente ale analizei SWOT.

3. verificare n cadrul analizei SWOT, dac elementele au fost atribuite n mod corespunztor n categoria punctelor forte, punctelor slabe, oportunitilor i ameninrilor

4. reformularea anumitor elemente ale analizei SWOT i a anumitor nevoi, astfel nct mesajele lor principale s fie nelese direct i facil.

5. indicarea explicit a elementelor analizei SWOT aferente fiecrei nevoi, pentru fiecare UP.

6. introducerea n analiza SWOT a aspectelor privind egalitatea de gen n sectorul pescuitului i acvaculturii.

7. explorarea suplimentar a legturilor dintre FEP i analiza SWOT.

1. Recomandare acceptat. Dei structura tabelului privind analiza SWOT i identificarea nevoilor este predefinit conform Reg. UE nr. 771/2014, nefiind posibil completarea unor linii suplimentare, am introdus o analiz a contextului pentru fiecare PU n anexa 6.

2. Recomandare parial acceptat. AM va analiza posibilitatea reducerii n continuare a elementelor analizei SWOT, n principal pentru elementele aflate n aceeai seciune a analizei i care trateaz acelai subiect de fond.

3. Recomandare neacceptat. AM consider c elementele SWOT au fost ncadrate corespunztor.

4. Recomandare acceptat parial. AM a reformulat unele elemente din analiza SWOT.

5. Recomandare acceptat. AM a introdus referine ctre elementele SWOT pentru fiecare nevoie identificat.

6. Recomandare acceptat. Egalitatea de gen este tratat la seciunea Principii orizontale.

7. Recomandare acceptat. AM va analiza oportunitatea completrii analizei SWOT, n ceea ce privete experiena

RO 7 RO


implementrii FEP.

2 - Construcia logicii de intervenie, inclusiv contribuia la UE 2020, coerena intern a programului propus i relaia sa cu alte instrumente relevante, stabilirea de obiective i etape cuantificate i repartizarea resurselor bugetare

Coerena intern:

1. mbuntirea seciunii privind justificarea (capitolul 3.3), pentru a evidenia mai bine nevoia de a investi n acvacultura ecologic.

Indicatorii de rezultat i de output:

2. Se recomand clarificarea metodologiei utilizate pentru calcularea indicatorilor de rezultat pentru OS 2.1, OS 2.2, OS 3.2, OS 5.1 i OS 5.2 i pentru indicatorii de output afereni OS 1.1, OS 1.5 (articolul 26 i articolul 44, primul paragraf, litera a), OS 2.1 (articolul 47), OS 3.2.

Puncte de reper:

3. n cazul punctelor de reper ce au ca fundamentare exclusiv experiena din perioada 2007-2013, se recomand furnizarea unor dovezi suplimentare (de exemplu, grafice) pentru clarificare metodologiei adoptate.

Alocare financiar:

4. Rezultatele analizei subliniaz, de asemenea, necesitatea de a mbunti coninutul capitolelor 2 i 3 din POPAM, n scopul de a clarifica importana / valoarea diferit atribuit PU selectate.

Coerena intern:

1. Recomandare acceptat. n capitolul 3.3 nu se justific msurile selectate, ci se justific modul de combinare a msurilor selectate. Nevoia de investitie in acvacultura ecologica a fost detaliata in analiza SWOT.

Indicatorii de rezultat i de output:

2. Recomandare acceptat. AM va furniza respectivele informaii ctre evaluatorii ex-ante.

Puncte de reper:

3. Recomandare acceptat. AM va furniza respectivele informaii ctre evaluatorii ex-ante.

Alocare financiar:

4. Recomandare acceptat. AM

A completat textul capitolului 3, seciunea 3.1. n sensul evidenierii ponderii PU2 i va analiza oportunitatea completrii cu informaii suplimentare privind ponderea celorlalte PU.

RO 8 RO


3 - Coerena cu CSC, cu acordul de parteneriat i recomandrile specifice corespunztoare adresate fiecrei ri adoptate n conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE i, dac este cazul la nivel naional, cu programul naional de reform

n urma analizei efectuate de evaluatorii ex-ante nu a fost necesar formularea de recomandri cu privire la acest subiect.

Nu este cazul.

4 - Justificarea formelor de sprijin propuse n program (articolul 66 RDC);

1. Considerarea utilizrii instrumentelor financiare nu numai n cadrul art.69 (n conformitate cu Regulamentul), dar, de asemenea, n cadrul tuturor msurilor unde beneficiarii trebuie s dispun de fluxuri de numerar pentru a asigura implementarea investiiilor vizate.

2. mbuntirea seciunii 4.3 prin furnizarea unor informaii suplimentare cu privire la metodologiile specifice care vor fi adoptate n cazul utilizrii OCS n contextul Romniei.

1. Recomandare acceptat. Utilizarea instrumentelor financiare se face conform concluziilor evalurii ex-ante pentru aceste instrumente.

2. Recomandare acceptat. AM va mbunti seciunea 4.3 cu informaii suplimentare privind OCS.

5 - Resurse umane, capaciti administrative i gestionarea programului

1. Asigurarea unei strnse coordonri cu PO Capacitate Administrativ (POCA).

1. Recomandare neacceptat. AM beneficiaz de finanare din asisten tehnic prin POPAM, nefiind eligibil prin POCA.

6 - Proceduri de monitorizare a programului i de colectare a datelor necesare pentru realizarea evalurilor

Colectarea informaiilor de la beneficiarii proiectelor

1. Asigurarea configurrii unui sistem de informaii de nalt calitate.

2. Asigurarea unui personal

1. Recomandare acceptat. AM va mbunti sistemul de comunicare cu beneficiarii.

2. Recomandare acceptat. AM va asigura personal adecvat pentru activitile de monitorizare.

RO 9 RO


adecvat implicat n activitile de monitorizare

Verificarea consistenei datelor

3. Considerarea unei formri profesionale specifice pentru personalul implicat n procedurile de verificare

Verificarea metodologiei de calcul

4. O verificare preliminar a metodologiei, pentru calcularea rezultatelor programului (la fiecare Raport Anual de Implementare)

5. Consolidarea cooperrii cu instituiile responsabile pentru colectarea i analizarea datelor din domenii specifice, inclusiv definirea unor proceduri clare i comune pentru mecanismul de raportare a datelor

Planul de evaluare:

6. Definirea clar a momentului i a persoanelor care vor defini ntrebrile de evaluare

7. Previzionarea organizrii unor activiti specifice de informare / formare pentru consolidarea funciilor de evaluare la nivel administrativ.

3. Recomandare acceptat. Personalul AM implicat n activitile de verificare are deja experiena implementrii POP. n cazul personalului nou, AM va asigura formare profesional.

4. Recomandare acceptat. AM va verifica metodologia de calcul respectiv.

5. Recomandare acceptat. AM va consolida cooperarea cu instituiile cu responsabiliti n domeniile specifice POPAM.

6. Recomandare neacceptat. Definirea clar a momentului i a persoanelor care vor stabili ntrebrile de evaluare se vor realiza n timp util, anterior evalurii.

7. Recomandare acceptat. Aspectele menionate au fost explicate la cap.10.

7 - Msuri de promovare a egalitii de anse ntre

1. Descrierea mai explicit a rolului femeilor n sectorul

1, 2 Recomandri acceptate.

Aceste aspecte sunt tratate la

RO 10 RO


brbai i femei, prevenirea discriminrii i promovarea dezvoltrii durabile

pescuitului i acvaculturii romneti n analiza SWOT.

2. Descrierea modalitii adoptate pentru includerea principiului egalitii i nediscriminrii n descrierea strategiei (acolo unde este cazul, de exemplu n cazul msurilor care vizeaz crearea de locuri de munc).

3. Oferirea unor explicaii suplimentare cu privire la rezultatul ateptat n ceea ce privete dezvoltarea durabil, n special n raport cu dezvoltarea comunitilor locale.

seciunea Principii orizontale.

3. Recomandare acceptata. Subiect abordat la cap.9.1.2

8 - Msurile luate pentru reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari

1. Utilizarea opiunii de costuri simplificate.

2. Configurarea unei platforme IT uor de utilizat.

1. Recomandare acceptat. Opiunea utilizrii costurilor simplificate este deja prevzut n cadrul POPAM, fiind descris n seciunea 4.3.

2. Recomandare acceptat. AM va analiza oportunitatea integrrii acestei iniiative cu furnizarea unor servicii electronice ctre beneficiari, n funcie de concluziile studiului evaluarea costurilor administrative pentru beneficiari FESI (n curs de elaborare de ctre MFE).

9 - Cerine privind evaluarea strategic de mediu

ntruct procesul SEA parcurge n prezent etapele iniiale de derulare, nu au fost elaborate pn la acest moment recomandri specifice rezultate n urma evalurii strategice de mediu.

Nu este cazul.

RO 11 RO


Recomandrile vor fi completate pe msura derulrii procesului SEA, n etapele urmtoare.

RO 12 RO

2. SWOT I IDENTIFICAREA NEVOILOR

2.1 Analiza swot i identificarea nevoilor

Prioritatea Uniunii

1 - Promovarea pescuitului sustenabil din punct de vedere al mediului, eficient din punct de vedere al utilizrii resurselor, inovator, competitiv i bazat pe cunoatere

AtuuriP1T1 Existena unei resurse pescreti diversificate.

P1T2 Tradiie ndelungat n domeniul pescuitului, cu impact asupra comunitilor locale i regionale.

P1T3 Diversitatea ecosistemelor acvatice.

P1T4 Existena infrastructurii i a personalului de cercetare n domeniul pescuitului.

P1T5 Existena Studiului de pia la nivel naional.

P1T6 Exploatarea resursei de Rapana venosa, care contribuie la controlul proliferrii acestei specii invazive.

DeficieneP1S1 Infrastructura specific slab dezvoltat (porturi, puncte de debarcare, puncte de prim vnzare, adposturi).

P1S2 Tehnic si echipamente neperformante (motoare, metode i unelte de pescuit).

P1S3 Nave vechi, care necesit mbuntiri sau inlocuire.

P1S4 Profitabilitate sczut cauzat de costuri de producie/exploatare ridicate i de restriciile de mediu.

P1S5 Selectivitatea redus a uneltelor de pescuit.

P1S6 Fluctuaii ale aglomerrilor de peti.

RO 13 RO

P1S7 Capacitate financiar limitat.

P1S8 Lipsa activitilor pentru crearea de valoare adugat.

P1S9 Lipsa contientizrii privind interaciunile nefavorabile dintre pescuit i elemente ale ecosistemului.

P1S10 Desfiinarea zonelor de hrnire i reproducere natural a speciilor de peti.

P1S11 Metode de pescuit ale resursei de Rapana venosa, altele dect cele permise de lege, care pot afecta habitatele marine.

P1S12 Transfer limitat al rezultatelor cercetrii n domeniul pescuitului comercial.

P1S13 Nivelul capturilor accidentale de cetacee

P1S14 Numrul mic de angajai cu norm ntreag n domeniul pescuitului

OportunitileP1O1 Vrfuri ale consumului de pete datorate tradiiei n consumul de pete (srbtori religioase, alte obiceiuri).

P1O2 Pia intern cu mare potenial de absorbie a petelui indigen.

P1O3 Suprafee semnificative de ape, favorabile dezvoltrii pescuitului.

P1O4 Instituirea instrumentelor regionale pentru managementul resurselor (convenii, expediii comune, metodologii standardizate pentru evaluarea stocurilor i cercetare).

P1O5 Dezvoltarea turismului legat de activitile de pescuit si diversificarea activitatilor.

P1O6 Existena porturilor folosite pentru operarea navelor de pescuit comercial.

P1O7 Posibilitatea de finanare a investiiilor n echipamente care limiteaz i, acolo unde este posibil, elimin impactul fizic i biologic al pescuitului asupra ecosistemului sau asupra fundului mrii.

RO 14 RO

AmeninriP1A1 Valoarea de pia sczut a majoritii speciilor de peti din capturi.

P1A2 Instabilitatea administrativ i legislativ din domeniul pescresc.

P1A3 Lipsa unui management eficient la nivelul bazinului Mrii Negre a stocurilor comune de peti.

P1A4 Interdicii sau limitri ale pescuitului ca urmare a aplicrii reglementrilor privind protecia habitatelor sau a speciilor prevzute n reeaua Natura 2000.

P1A5 Capacitate administrativ redus i birocraie la nivel naional.

P1A6 Acces limitat la credite bancare.

P1A7 Pescuitul ilegal, nedeclarat i nereglementat (INN) i influena sa asupra exploatrii durabile a stocurilor de peti.

P1A8 Existena uneltelor de pescuit abandonate/pierdute n zonele destinate pescuitului comercial.

Identificarea nevoilor pe baza analizei SWOTN 1.1 Modernizarea infrastructurii specifice activitii de pescuit comercial porturi, puncte de debarcare, depozite. (P1 S1O2; P1 S1O6)

N 1.2 Modernizarea navelor/ambarcaiunilor de pescuit prin inlocuirea motoarelor. (P1 S2O3; P1 S2O2)

N 1.3 nfiinarea sau modernizarea centrelor de prim vnzare a petelui. (P1 S1O1)

N 1.4 nfiinarea sau modernizarea adposturilor pescreti. (P1 S1O3; P1 S1O5)

N 1.5 Dezvoltarea de activiti complementare pescuitului comercial, n vederea creterii i diversificrii veniturilor. (P1 S7O5; P1 S6O5; P1 T3O5, P1 S14O5)

N 1.6 Exploatarea integral a resursei disponibile prin mbuntirea uneltelor i tehnicilor de pescuit ca urmare a inovrii. (P1S2O3; P1 S2O2)

RO 15 RO

N 1.7 Creterea pe pia a cantitii i calitii petelui i produselor pescreti obinute prin pescuitul autohton. (P1 T1O1)

N 1.8 Reducerea deeurilor marine n general, inclusiv cele generate de sectorul de pescuit, n special a uneltelor de pescuit pierdute i abandonate n mare. (P1 S9A8; P1 S9A7)

N 1.9 Investiii n echipamente care limiteaz i, acolo unde este posibil, elimin impactul fizic i biologic al pescuitului asupra ecosistemului sau asupra fundului mrii (P1S11+P1O7).

N 1.10 Refacerea/reabilitarea zonelor de reproducere natural i hrnire a speciilor de peti. (P1 S10O3)

N 1.11 Dezvoltarea cooperrii regionale i crearea unor instrumente comune pentru armonizarea managementului stocurilor de peti la nivelul bazinului Mrii Negre. (P1 T4A7; P1 T4A3; P1 T4O3)

N 1.12 Aciuni comune de control internaional asupra activitilor de pescuit. (P1 S5O4)

N 1.13 Stimularea inovrii n domeniul pescuitului n vederea mbuntirii performanelor operatorilor. (P1 S12O3; P1 S12A7; P1 S5A7)

Coerena analizei SWOT cu Planul strategic naional multianual pentru acvaculturNu e cazul

Coerena analizei SWOT cu realizarea de progrese pentru atingerea bunei stri ecologice prin intermediul dezvoltrii i punerii n aplicare a directivei-cadru Strategia pentru mediul marin (MSFD)Consolidarea cooperrii regionale n vederea realizrii unor programe de monitorizare compatibile, a managementului stocurilor comune precum i, a coordonrii aciunilor la nivelul bazinului Mrii Negre.

Protecia, conservarea i refacerea biodiversitii mediului marin prin stabilirea de arii protejate pentru a susine refacerea stocurilor i eliminarea treptat a polurii.

Refacerea ecosistemelor acvatice i reducerea impactului pescuitului asupra acestora prin evitarea i reducerea, n msura posibilului, a capturilor accidentale, reducerea cantitilor de deeuri i creterea implicrii pescarilor n aciunile de protecie a mediului.

Aciuni comune de control internaional asupra activitilor de pescuit.

RO 16 RO

Nevoi specifice privind locurile de munc, mediul, atenuarea schimbrilor climatice i adaptarea i promovarea inovriiDezvoltarea activitii de pescuit comercial prin implementarea unor noi tehnici de pescuit, selectivitatea uneltelor de pescuit i dezvoltarea produselor, a proceselor i managementului prin inovare.

Sustenabilitatea ecologic a activitilor economice desfurate prin abordarea ecosistemic, innd cont de impactul extins al pescuitului de captur.

Investiii n nave / ambarcaiuni i echipamente pentru creterea eficienei energetice i reducerea impactului asupra schimbrilor climatice.

mbuntirea infrastructurii specifice activitii de pescuit porturi, puncte de debarcare, centre de prim vnzare, puncte de depozitare, hale de licitaii, adposturi pescreti, etc.

Meninerea i crearea locurilor de munc din sectorul pescresc, inclusiv prin crearea de valoare adugat activitii sau prin diversificarea n vederea obinerii de noi venituri.

Prioritatea Uniunii

2 - Stimularea acvaculturii sustenabile din punct de vedere al mediului, eficiente din punct de vedere al utilizrii resurselor, inovatoare, competitive i bazate pe cunoatere

AtuuriP2 T1 Existena pe teritoriul Romniei a unor importante suprafee amenajate pentru practicarea acvaculturii.

P2 T2 Experiena n domeniul acvaculturii extensive tradiionale, dar i n acvacultura bazat pe sisteme recirculante, nchise.

P2 T3 Acvacultura creeaz produse care contribuie la sntatea uman i sigurana alimentar.

P2 T4 Acvacultura aduce servicii de mediu i aplic tehnologii prietenoase mediului.

P2 T5 Existena infrastructurii i a personalului de cercetare n domeniul acvaculturii.

P2 T6 Posibilitatea de a crete ponderea unor specii autohtone n sectorul de acvacultur. (ex. pstrv, tiuca, alu, calcan etc.).

RO 17 RO

P2 T 7 Existena suprafeelor marine pentru cresterea molustelor i a terenurilor favorabile practicrii mariculturii.

P2 T8 Existena unor capaciti de producie a petelui ecologic, conform Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului i Regulamentului (CE) nr. 710/2009 al Comisiei.

P2 T9 Existena Studiului de pia la nivel naional.

P2 T10 Existena Planului Strategic Naional Multianual pentru Acvacultur.

DeficieneP2 S 1 Echipamente tehnologice i dotri insuficiente i nvechite.

P2 S2 Infrastructura specific insuficient dezvoltat (depozite furaje, magazii, drumuri tehnologice etc).

P2 S 3 Acces limitat la credite formale, n condiiile unor proceduri de durat pentru accesarea fondurilor.

P2 S 4 Lipsa activelor acceptabile pentru asigurarea unor garanii pentru obinerea credite.

P2 S 5 Evidena incomplet a patrimoniului amenajat din acvacultur.

P2 S 6 Informare insuficient cu privire la importana consumului de pete pentru o alimentaie sntoas i echilibrat.

P2 S 7 Suprafaa destinat acvaculturii aflat n proprietatea statului nu este dect parial intabulat.

P2 S 8 Slaba organizare a pieei prin prisma lanului productor-procesator-comerciant .

P2 S 9 Instabilitatea cadrului legislativ i administrativ.

P2 S 10 Cost ridicat aferent asigurrii stocului din acvacultur.

P2 S11 Organizarea deficitar a productorilor din acvacultur.

P2 S12 Transfer limitat al rezultatelor cercetrii n domeniul acvaculturii.

RO 18 RO

P2 S13 Nivel scazut al trasabilitii i de etichetare a pestelui i produselor din peste ecologic

OportunitileP2O1 Tradiie n consumul de pete (srbtori religioase, alte obiceiuri).

P2 O 2 Existena unor capaciti de producie cu potenial de modernizare i extindere.

P2 O 3 Piaa intern cu mare potenial de absorbie a pestelui indigen.

P2 O 4 Existenta resurselor de ap uniform distribuite capabile s susin dezvoltarea acvaculturii.

P2 O 5 Nivelul sczut de ocupare a forei de munc, disponibilitatea forei de munc i pre competitiv n mediul rural.

P2 O6 Accesibilitatea crescut a tehnologiilor de producere a energiei regenerabile.

P2 O 7 Posibilitatea asigurrii necesarului de furaje pentru ciprinicultur din resurse interne.

P2 O 8 Potenial pentru turism i alte activiti conexe acvaculturii.

AmeninriP2A 1 Dependena de import n cazul furajelor granulate pentru acvacultur.

P2A 2 Proprietatea statului/autoritilor publice locale asupra terenului.

P2A 3 Lipsa unui cadastru general al terenurilor din Romnia.

P2A 4 Infrastructura deficitar privind accesul n zonele cu potenial pentru acvacultur.

P2A 5 Schimbri climatice.

P2A 6 Birocraie excesiv, cu impact asupra performanelor IMM-urilor i ntreprinderilor familiale.

P2A 7 Pierderi de producie de acvacultur ca urmare a aplicrii reglementrilor de mediu.

RO 19 RO

P2A 8 Pierderi de producie de acvacultur ca urmare a unor dezastre naturale, fenomene meteorologice sau cauze antropice pentru care operatorul nu este responsabil.

P2A 9 Dificulti n accesarea creditelor bancare.

P2A 10 Costuri ridicate de productie i proceduri greoaie n obinerea avizelor/autorizaiilor, ce reduc interesul pentru noi investiii.

P2A 11 Impactul negativ al altor activiti economice (extragerea de agregate minerale, exploatri forestiere etc).

P2A 12 Boli, epizootii.

P2A 13 Concurena produselor din acvacultur din alte state.

Identificarea nevoilor pe baza analizei SWOTPe baza analizei SWOT au fost identificate un numr de 16 nevoi, dup cum urmeaz:

N 2.1 Investiii productive n acvacultur, precum i modernizarea unitilor de acvacultur, inclusiv mbuntirea condiiilor de lucru i de siguran a lucrtorilor din domeniul acvaculturii. Diversificarea produciei de acvacultur i a speciilor de cultur. (T6+O3)

N 2.2. Sprijinirea fermierilor in vederea conformarii cu restriciile zonelor NATURA 2000 n condiiile Directivei 92/43/ CEE i Directivei 2009/147 / CE ce se va acorda pentru fermele incluse in situri NATURA 2000, asa cum este menionat n art.54(1)(a) (T1+ O4)

N 2.3 Conversia metodelor de producie ale acvaculturii convenionale la acvacultura ecologic. (T 8+O3)

N 2.4 Promovarea sistemelor de acvacultur nchise n care n care speciile de peti (cu preponderen pstrv, sturioni, calcan, alu, somn, biban) sunt crescute n sisteme nchise cu recircularea apei, reducndu-se la minimum cantitatea de ap utilizat. (T2 + O3)

N 2.5. Diversificarea surselor de venituri i creterea profitabilitii n domeniile turismului i pescuitului recreativ/sportiv. (T1+O 8)

RO 20 RO

N 2.6 Investiii pentru eficientizarea energetic i promovarea conversiei ntreprinderilor din domeniul acvaculturii la sursele de energie regenerabile. (S1+O6)

N 2.7 Imbuntirea infrastructurii n siturile n care se practic acvacultura. (S2+ A4)

N 2.8 Protejarea i refacerea biodiversitii acvatice i mbuntirea ecosistemelor legate de acvacultur i promovarea unei acvaculturi eficiente din punctul de vedere al utilizrii resurselor. (T1+ O5)

N 2.9 Conservarea i mbuntirea mediului i a biodiversitii i gestionarea peisajelor i a caracteristicilor tradiionale ale zonelor de acvacultur. (T5 +O3)

N 2.10 Asigurarea stocurilor din acvacultur care s acopere pierderile economice generate de dezastre naturale, fenomene climatice, epizotii, sau alte activiti antropice. (S10 +A8)

N 2.11 Identificarea i cartografierea celor mai potrivite zone pentru dezvoltarea acvaculturii i, dup caz, luarea n considerare a proceselor de amenajare spaial, precum i identificarea i cartografierea zonelor n care acvacultura ar trebui exclus n vederea meninerii rolului acestor zone n funcionarea ecosistemului (S5+A3)

N 2.12 Stimularea inovrii i a transferului de cunotine n domeniul acvaculturii n vederea mbunirii performanelor fermelor de acvacultur (T5+ S12).

N 2.13 Elaborarea unui ghid de bune practici att general, ct i specific pentru anumite specii sau a unor coduri de conduit referitoare la biosecuritate sau la necesitile n materie de sntate i bunstare a animalelor n acvacultur. (T3+A12)

N 2.14 Definitivarea cadrului legal, privind concesionarea/privatizarea terenurilor pe care sunt amplasate fermele de acvacultur. (T2+A4)

Coerena analizei SWOT cu Planul strategic naional multianual pentru acvaculturAccent pe beneficiile pe termen lung i strategiile privind acvacultura durabil. (PNSMA + POPAM)

Sprijinirea diversificrii speciilor n acvacultur, precum i creterea produciei din acvacultur. (PNSMA + POPAM)

Simplificarea procedurilor pentru reducerea sarcinilor administrative asupra acvacultorilor, n special n cazul IMM-urilor i ntreprinderilor familiale. (PNSMA)

RO 21 RO

Promovarea imaginii acvaculturii durabile, avnd standarde nalte de mediu i de bunstare a animalelor. (PNSMA + POPAM)

Activiti de sprijin pentru o infrastructur mbuntit, un lan de comercializare mai eficient i o capacitate crescut a forei de munc. (PNSMA + POPAM)

Susinerea inovrii i dezvoltrii tehnologice n acvacultur. (PNSMA + POPAM)

Implicarea actorilor relevani n dezvoltarea acvaculturii. (PNSMA + POPAM)

Promovarea Zonei Alocate pentru Acvacultur, concept bazat pe ghidul Zonei Alocate pentru Acvacultur al Comisiei Generale pentru Pescuit n Marea Mediteran (ZAA GPMM) (PNSMA)

Cresterea eficientei energetice a activitatilor in fermele de acvacultura prin promovarea investitiilor in surse de energie regenerabile (PNSMA)

Sustinerea fermelor de acvacultura in ceea ce priveste garantarea productiilor realizate prin asigurarea stocurilor care sa acopere eventualele pierderi economice (PNSMA)

Sprijinirea fermelor de acvacultur care furnizeaz servicii de mediu

Promovarea produciei ecologice n cadrul fermelor de acvacultur

Coerena analizei SWOT cu realizarea de progrese pentru atingerea bunei stri ecologice prin intermediul dezvoltrii i punerii n aplicare a directivei-cadru Strategia pentru mediul marin (MSFD)Investiii n echipamente pentru a reduce emisiile de poluani i de gaze cu efect de ser.

Investiii n echipamente cu consum redus de energie i n surse alternative de energie.

Promovarea bunstrii animalelor.

Promovarea investiiilor n acvacultur, compatibile cu normele de mediu .

Conformarea cu nevoile zonelor NATURA 2000 n condiiile Directivei 92/43/ CEE i Directivei 2009/147 / CE

RO 22 RO

Consolidarea sistemelor de control pentru a reduce riscurile de contaminare i poluare.

Nevoi specifice privind locurile de munc, mediul, atenuarea schimbrilor climatice i adaptarea i promovarea inovriiProtejarea i refacerea biodiversitii acvatice i mbuntirea ecosistemelor legate de acvacultur i promovarea unei acvaculturi eficiente din punctul de vedere al utilizrii resurselor.

Promovarea acvaculturii cu un nivel ridicat de protecie a mediului, de sntate i bunstare a animalelor i de sntate i siguran public.

For de munc eficient i calificat.

Condiii de siguran i de lucru mbuntite, n special n cazul sectorului IMM.

Sprijin pentru nfiinarea i extinderea fermelor de acvacultura ecologice.

Diversificarea surselor de venituri i creterea profitabilitii n domeniile turismului i pescuitului recreativ/sportiv.

Protejarea i restabilirea biodiversitii acvatice i protejarea ecosistemului mpotriva riscurilor legate de activitile de acvacultura.

Acordarea de sprijin fermelor de acvacultura pentru atingerea standardelor nalte de mediu, sanitare, privind bunstarea animalelor i siguran alimentara.

Promovarea acvaculturii eficiente din perspectiva utilizrii resurselor i surselor alternative de energie.

Sprijinirea inovrii i metodelor de producie.

Prioritatea Uniunii

3 - Stimularea punerii n aplicare a PCP

AtuuriControl

RO 23 RO

P3T1 Existena personalului bine pregtit, cu experien profesional n domeniul controlului, n cadrul organismelor responsabile cu activitatea de control (ANPA), att la nivel central ct i n teritoriu.

P3T2 Existena unei bune colaborri la nivel instituional, cu alte instituii i organizaii implicate n activitile de control, inspecie i punere n aplicare.

P3T3 Experiena acumulat n perioada 2007-2013 n ceea ce privete colaborrile i iniiativele internaionale, n special n implementarea Programului Comun de Control Romnia-Bulgaria.

Colectare date

P3T4 Experiena acumulat n perioada 2007-2013 n implementarea programului de colectare date i a Planurilor de Aciune pentru colectarea de date i control.

P3T5 Acoperire teritorial bun i distribuia eficient n teritoriu a filialelor ANPA.

P3T6 Colaborare bun cu institutele de cercetare de profil, participante la realizarea programului.

DeficieneControl

P3S1 Numr insuficient de personal pentru executarea activitilor de inspecie i control.

P3S2 Lipsa echipamentelor logistice necesare n activitatea de control i inspecie, inclusiv cele pe timp de noapte (ambarcaiuni, autoturisme, echipamente).

P3S3 Lipsa unei platforme electronice comune cu alte instituii implicate n activitile de control i inspecie piscicol.

Colectare date

P3S4 Numr insuficient al personalului specializat n statistic i prelucrarea electronic a datelor la nivel central ANPA i la nivelul filialelor regionale.

P3S5 Echipamente tehnice insuficiente, inclusiv software aferent, necesare pentru derularea n bune condiii a activitii de colectare date.

RO 24 RO

P3S6 Lipsa prevederilor n legislaia romneasc privind sprijinirea colectarii datelor

P3S7 Reticen din partea pescarilor i ntreprinderilor din domeniul pescuitului/acvaculturii de a furniza date, n special cu caracter economic.

P3S8 Elaborarea i transmiterea de Rapoarte incomplete sau afectate de erori

OportunitileControl:

P3O1 Coordonare tehnic oferit de Agenia European de Control al Pescuitului (EFCA).

P3O2 Posibilitatea de instruire i perfecionare a inspectorilor organizat de EFCA.

P3O3 Colaborrile actuale n contextul obiectivelor asumate de ctre Romnia pot avea efecte pozitive n sensul consolidrii cadrului de cooperare, att ntre instituiile naionale ct i la nivel internaional.

Colectare date:

P3O4 Posibilitatea de acces la sesiuni de instruire i perfecionare organizate de ctre CE.

P3O5 Posibilitatea utilizrii platformelor electronice i a instrumentelor TIC pentru facilitarea colectrii datelor i asigurrii interoperabilitii.

AmeninriControl:

P3A1 Instabilitatea administrativ i legislativ, cu efecte asupra sectoarelor de pescuit i acvacultur i a cadrului instituional relevant pentru acestea.

P3A2 Existena pieei negre a produselor obinute din pescuit i acvacultur.

Colectare date:

RO 25 RO

P3A3 Fonduri insuficiente pentru dotarea cu echipamente destinate colectrii i prelucrrii electronice a datelor, ceea ce ar putea conduce la deteriorarea capacitii administrative a instituiilor responsabile i la lipsa capacitii RO de a-i ndeplini obligaiile de stat membru.

P3A4 Colaborarea nesatisfctoare cu unii furnizori de date, din cauza percepiei acestora c sunt supui unor sarcini administrative suplimentare.

P3A5 Nerespectarea acordurilor de colaborare

P3A6 Aplicarea unor sanciuni operatorilor poate determina o percepie negativ privind furnizarea datelor i asupra reglementrilor i politicilor UE..

Identificarea nevoilor pe baza analizei SWOTN3.1 Asigurarea condiiilor necesare pentru implementarea programului naional de control, prin creterea numrului de resurse umane dedicate, instruirea periodic a personalului i achiziionarea de echipamente specifice activitilor de inspecie i control. (P3S1, P3S2)

N3.2 Asigurarea personalului specializat necesar derulrii activitii de colectare de date. (P3S4, P3S5)

N3.3 Dezvoltarea sistemului de gestionare a datelor i informaiilor n cadrul ANPA (web-site i baze de date) i stimularea utilizrii TIC pentru a asigura interconectarea instituiilor cu atribuii de control i colectare date.(P3S3, P3S5)

N3.4 mbuntirea cadrului legislativ privind sprijinirea colectrii datelor i ntrirea obligativitii furnizrii de date (P3S6)


Coerena analizei SWOT cu realizarea de progrese pentru atingerea bunei stri ecologice prin intermediul dezvoltrii i punerii n aplicare a directivei-cadru Strategia pentru mediul marin (MSFD)Activitile de control i punere n aplicare susinute prin POPAM vor avea efecte directe pozitive i vor contribui la implementarea MSFD.

Avnd n vedere observaiile CE cu privire la rapoartele elaborate de ctre RO n contextul MSFD, punctele slabe evideniate n legtur cu procesul de colectare a datelor se reflect i n calitatea raportrilor. Prin urmare, nevoile identificate n ceea ce privete mbuntirea

RO 26 RO

capacitii instituionale, sprijinirea operatorilor i utilizarea de noi instrumente IT sunt de natur s contribuie la ndeplinirea n condiii din ce n ce mai bune a obligaiilor RO.

Nevoi specifice privind locurile de munc, mediul, atenuarea schimbrilor climatice i adaptarea i promovarea inovriiAnaliza SWOT indic faptul c autoritile naionale dispun de personal bine pregtit i cu experien n domeniu pentru ndeplinirea atribuiilor ce le revin, ns efectivul de personal calificat este insuficient, att n ceea ce privete activitatea de control i executare, ct i colectarea de date. Prin urmare, a fost identificat nevoia de suplimentare a numrului de persoane i specializarea pentru ndeplinirea diferitelor funcii specifice.

Adoptarea unor msuri structurate de consolidare a capacitii instituionale a autoritilor implicate n activitile de control, monitorizare i implementarea reglementrilor n domeniu, precum i msurile de mbuntire a comunicrii cu agenii economici vor contribui la diminuarea practicilor ilegale n sector, respectarea reglementrilor n domeniul forei de munc, contribuind la legalizarea locurilor de munc ocupate n prezent n economia neagr. De asemenea, consolidarea activitilor sus menionate va conduce la diminuarea practicilor ilegale n domeniul pescuitului, reducnd astfel i impactul asupra mediului.

n ceea ce privete aciunile inovatoare, se are n vedere promovarea utilizrii instrumentelor i tehnologiilor TIC i asigurarea interoperabilitii pentru colectarea datelor, monitorizrii, controlului i punerii n aplicare a reglementrilor.

Prioritatea Uniunii

4 - O ocupare a forei de munc i o coeziune teritorial sporite

AtuuriP4T1 Existena expertizei grupurilor de aciune local din sectorul pescuitului i /sau acvaculturii (12 FLAG), a liderilor organizaiilor pescreti i a comunitilor locale.

P4T2 Existena unui potenial pentru noi investiii n domeniul pescuitului i /sau acvaculturii.

P4T3 Tradiii locale specifice zonelor pescreti i activiti tradiionale diverse.

DeficieneP4S1 Lipsa iniiativei locale i a FLAG-urilor n unele teritorii cu pondere semnificativ a activitilor din sectorul pescuitului i/sau acvaculturii

RO 27 RO

P4S2 Capacitate administrativ i tehnic sczut necesara instituirii de FLAG-uri i dezvoltrii integrale a unei strategii eficace, la nivelul comunitilor locale din unele zone cu activiti pescreti.

P4 S3 Lipsa eforturilor colaborative, inclusiv de cooperare inter-teritorial i transnaional, ca i absena reelei naionale.

P4S4 Contientizare insuficient a comunitii locale cu privire la alternativele i posibilitile de dezvoltare.

P4S5 Capacitate administrativ la nivelul Autoritii de Management numeric scazuta si neexperimentata

P4S6 Rolul din ce n ce mai dominant al autoritilor locale n unele dintre parteneriatele locale, care ar putea slbi funcionarea acestor parteneriate

P4S7 Slaba coordonare n implementarea strategiei dintre FLAG i Grupurilor de Aciune Local (GAL) din cadrul FEP

P4S8 Infrastructura slab dezvoltat.

OportunitileP4O1 Dezvoltarea turismului legat de activitile de pescuit i acvacultur

P4O2 Abordarea integrat n elaborarea strategiilor locale de dezvoltare.

P4O3 Atragerea de investiii din alte programe operaionale care pot crea sinergii i pot contribui la dezvoltarea socio-economic.

P4O4 Cooperarea dintre FLAG-uri si crearea unei retele nationale

AmeninriP4A1 Migrarea populaiei tinere spre zone mai dezvoltate din punct de vedere economic.

P4A2 Acces limitat la finanare (credite bancare, alte tipuri de instrumente) i proceduri greoaie n accesarea fondurilor.

P4A3 Concurena pentru for de munc din partea altor sectoare economice.

RO 28 RO

P4A4 Instabilitatea parteneriatelor si a echipelor manageriale FLAG

Identificarea nevoilor pe baza analizei SWOTN4.1 Crearea de locuri de munc n cadrul comunitilor costiere i interioare cu activitate in sectorul pescaresc. (S1O1)

N4.2 Integrarea activitilor pescaresti cu alte sectoare de activitate (economice, culturale, educative), pentru a asigura o dezvoltare local echilibrat. (S2O3)

N4.3 Schimbul de informaii i bune practice ntre comunitile locale. (S1O1)

N4.4 Animarea comunitilor i consolidarea capacitii administrative la nivel local, n vederea planificrii i implementrii strategiilor relevante pentru rezolvarea nevoilor comunitilor din zonele pescreti (S1O3; S2O3)

N4.5 Sprijinirea conversiei profesionale i a mobilitii forei de munc (S3O3)

N4.6 Sprijinirea cooperarii intre FLAG-uri, intre FLAG si LAG, ca si crearea retelei nationale (P4S3, P4O4)

N4.7 Creterea capacitii administrative AM

N4.8 Creterea capacitii de planificare i management pentru FLAGuri.


Coerena analizei SWOT cu realizarea de progrese pentru atingerea bunei stri ecologice prin intermediul dezvoltrii i punerii n aplicare a directivei-cadru Strategia pentru mediul marin (MSFD)FLAGurile vor asigura tratarea corespunztoare a problemelor de sustenabilitate ecologic a activitilor economice prin promovarea pescuitului i acvaculturii eficiente din punct de vedere al utilizrii resurselor, inclusiv a prelucrrii conexe i care sunt prietenoase cu mediul.

Iniiativa local i va aduce contribuia la protecia i conservarea resurselor marine n zona FLAG-urilor costiere, precum i pentru eliminarea polurii prin instituirea de programe de msuri, programe de monitorizare a mediului la nivelul tuturor comunitilor costiere pentru a atinge i menine starea ecologic bun a mediului acvatic.

RO 29 RO

Nevoi specifice privind locurile de munc, mediul, atenuarea schimbrilor climatice i adaptarea i promovarea inovriiSuport pentru asistarea pescriilor n diversificarea veniturilor prin accesarea de noi oportuniti.

Diversificarea activitilor n cadrul zonelor eligibile grupurilor de aciune local spre activiti de promovare a produciei ecologice precum i a celor de protecie a mendiului.

Crearea i meninerea locurilor de munc n toate etapele activitii de pescuit comercial i acvacultur i a obinerii de produse din cadrul acestor activiti, lund n considerare nevoile locale.

Prioritatea Uniunii

5 - Stimularea comercializrii i a prelucrrii

AtuuriP5T1 Existena unor resurse valoroase disponibile pentru procesare, ca urmare a investiiilor n acvacultur

P5T2 Experien i tradiie n prelucrarea materiei prime autohtone i din import.

P5T3 Fora de munc disponibil

DeficieneP5S1 Organizaii de pescari, acvacultori, procesatori si comercianti neconsolidate.

P5S2 Capaciti de producie insuficiente, n majoritate cu valoarea adugat sczut, limitate sezonier, raportat la cerere i diversitatea cererii.

P5S3 Tehnologii i dotri nvechite, cu consum mare de energie i lipsite de flexibilitate.

P5S4 Infrastructura specific insuficient dezvoltat, privind inclusiv prima vnzare.

P5S5 Mijloace de transport specializat insuficiente i in mare parte nvechite.

P5S6 Nivel de trasabilitate sczut pentru peste si produse din peste.

RO 30 RO

P5S7 Lanul productor procesator - comerciant insuficient organizat.

P5S8 Acces limitat la fonduri pentru un numr ridicat de procesatori de mici dimensiuni (pentru investiii i capital de exploatare)

OportunitileP5O1 Piaa cu potenial mare de absorbie.

P5O2 Interes pentru noi investiii, cu integrarea vertical a activitilor de producie, procesare, comercializare i distribuie.

P5O3 Tradiie n consumul de pete (srbtori religioase, alte obiceiuri).

P5O4 Canale de distribuie deja stabilite prin supermarketuri.

AmeninriP5A1 Concurena neloial.

P5A2 Creterea preului petelui pe plan internaional.

P5A3 Concurena cu produsele din import.

Identificarea nevoilor pe baza analizei SWOTN5.1. ncurajarea investiiilor n sectorul procesrii i al comercializrii. (P5S1, P5S2, P5S3, P5S4, P5S5, P5S8)

N5.2. mbuntirea organizrii pieelor produselor obinute din pescuit i din acvacultur i a produselor procesate din acestea. (P5S6, P5S7)

N5.3 Sprijinirea pentru integrarea crescuta a pescarilor, acvacultorilor, procesatorilor si comercianilor, prin crearea de organizaii de productori, de asociaii de organizaii de productori sau de organizaii interprofesionale care sunt recunoscute n conformitate cu capitolul II seciunea II din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 (P5S7)

N5.4 Creterea nivelului de trasabilitate pentru peste si produsele din pete (P5S5)

RO 31 RO


Coerena analizei SWOT cu realizarea de progrese pentru atingerea bunei stri ecologice prin intermediul dezvoltrii i punerii n aplicare a directivei-cadru Strategia pentru mediul marin (MSFD)Analiza SWOT indic n mod clar nevoia de a adopta o abordare holistic a activitii de stimulare a sectorului de pescuit, cu accent pe dezvoltarea componentelor de procesare i comercializare, prin exploatarea oportunitilor i nielor identificate n analizele ntreprinse, ns innd cont de ameninrile existente i constrngerile legate de nevoia de a rspunde obiectivului de sustenabilitate pe termen lung, precum msurile privind protecia mediului i eficiena energetic. Valorificarea oportunitilor identificate se va fundamenta pe punctele forte existente n sector. Acestea vor fi direct corelate cu condiiile i standardele generale stabilite prin DCSMM, din perspectiva modului de prelucrare a materiei furnizate de segmentul de pescuit marin i n msura n care exist cretere n sectorul mariculturii, cu nevoile de procesare aferente, posibil la nivel de ferme. Totodat, interveniile planificate vor pune accentul pe stimularea inovrii tehnologice n domeniul reducerii i tratrii adecvate a deeurilor pentru reducerea riscurilor unor eventuale contaminri ale apelor Mrii Negre.

Analiza SWOT identific, printre alte puncte slabe, i utilizarea de tehnologii i dotri nvechite, cu consum mare de energie i lipsite de flexibilitate i mijloace de transport specializat insuficiente i nvechite. Acestea pot pune n pericol starea ecologic la nivelul regiunii sau subregiunii marine. n acelai timp, este important ca firmele din sector, care vizeaz ndeosebi piaa produselor cu valoare adugat i de export, s fie competitive n pia. Inovarea va permite mbuntirea poziiei lor competitive, oferind totodat sisteme ecologice. n acest sens a fost identificat nevoia N5.1. ncurajarea investiiilor n sectorul procesrii i al comercializrii pentru consolidarea actorilor consacrai, care este susinut de oportunitatea oferit de marja larg pentru creterea valorii adugate a produselor pescreti prin metode de procesare superioar, implementarea de procese noi/ mbuntite, sau de sisteme de gestiune/ organizare noi sau mbuntite.

Nevoi specifice privind locurile de munc, mediul, atenuarea schimbrilor climatice i adaptarea i promovarea inovriiNevoia identificat n cadrul prezentei analize - N5.1. ncurajarea investiiilor n sectorul procesrii i al comercializrii pentru susinerea operatorilor de mici dimensiuni rspunde nevoii specifice privind locurile de munc, mediul, atenuarea i adaptarea la schimbrile climatice i promovarea inovrii, avnd n vedere potenialul de dezvoltare a domeniului, att din punct de vedere al crerii de locuri de munc, ct i al crerii i dezvoltrii de companii prezentat de sectorul comercializrii i procesrii produselor piscicole. De aceea, o abordare eficace a oportunitilor identificate vizeaz stimularea dezvoltrii acestor sectoare prin intervenii directe, ceea ce va conduce la o mai bun organizare a pieei de produse din pescuit i acvacultur i va ncuraja investiii semnificative n sectoarele de procesare i comercializare, nu doar n companiile de dimensiuni mari, ci i n IMM-uri i ntreprinderile familiale de dimensiuni reduse. Trebuie avute n vedere oportunitile de dezvoltare ale acestor ntreprinderi, pentru c acestea prezint o important surs pentru stimularea forei de

RO 32 RO

munc i creterea profitabilitii la nivelul fermelor, chiar dac fora de munc disponibil a fost identificat n cadrul analizei SWOT ca fiind un punct tare.

Combinarea msurilor care susin utilizarea unor echipamente i tehnologii inovative n domeniu, cu randament energetic ridicat i productivitate crescut va conduce i la realizarea obiectivelor legate de atenuarea impactului asupra mediului i protejarea mediului marin.

Prioritatea Uniunii

6 - ncurajarea punerii n aplicare a politicii maritime integrate

AtuuriP6T1 Existena unei planificri clare a activitilor conform Programului de Implementare la Nivel Naional a Foii de parcurs privind crearea mediului comun de realizare a schimbului de informaii n vederea supravegherii domeniului maritim al Uniunii Europene, n contextul obligaiilor asumate de RO.

P6T2 Capacitate tehnic i operaional de elaborare i implementare a proiectului CISEROM, de tip Single Window cu acces la principalele baze de date, sisteme de supraveghere

P6T3 Grad ridicat de acuratee a datelor colectate.

P6T4 Experiena n derularea de programe de cooperare internaional n Zona Mrii Negre, cu tematic similar

P6T5 Existena bazelor pentru Planificare Spaial Maritim, n strns legtur cu implementarea CISE.

P6T6 Experien acumulat n perioada 2007-2013 n monitorizare internaional i controlul proiectelor.

DeficieneP6S1 Insuficient corelare ntre autoritile publice responsabile cu privire la datele de interes comun, ceea ce conduce la ineficien n utilizarea resurselor umane i financiare, duplicarea unor activiti, abordare uni-sectorial a problemelor maritime.

P6S2 Lipsa interoperabilitii bazelor de date de la nivelul diferitelor instituii.

RO 33 RO

OportunitileP6O1 Posibilitate de interconectare i coordonare a autoritilor i instituiilor implicate n SMI, DCSMM prin intermediul unei platforme comune pentru schimbul de informaii.

P6O2 Posibilitatea dezvoltrii i implementrii unor baze de date cuprinztoare privind Art.58 Reg.1224/2009 (Trasabilitatea), Art.25 Reg.1380/2013 (Cerine privind datele pentru gestionarea pescuitului), Zonele Natura2000, evaluarea stocurilor (PCP).

P6O3 Cooperare pentru schimbul de informaii i iniiative comune ntre rile de la Marea Neagr, instituiile UE i organizaiile internaionale implicate n managementul de mediu al Mrii Negre.

AmeninriP6A1 ntrzieri n realizarea obiectivelor asumate i n implementare

P6A2 Nerespectarea conformitii cu cerinele Supravegherii Maritime Integrate.

P6A3 Complexitate ridicat a mecanismelor de colaborare interinstituional

Identificarea nevoilor pe baza analizei SWOTN 6.1. Susinerea de investiii n vederea asigurrii interoperabilitii ntre bazele de date. (P6S2)

N 6.2. Crearea unui sistem cuprinztor i clar pentru coordonarea i schimbul de informaii la nivel intersectorial, pentru a reduce riscul de ineficien n implementarea PMI, ca urmare a dilurii competenelor i suprapunerii responsabilitilor ntre diferitele agenii. (P6S1)

N 6.3. Asigurarea personalului calificat i confirmarea i continuitatea resurselor financiare i tehnice necesare asigurrii unei Supravegheri Maritime Integrate eficace i implementrii n bune condiii a DCSMM (P6S1)


RO 34 RO

Coerena analizei SWOT cu realizarea de progrese pentru atingerea bunei stri ecologice prin intermediul dezvoltrii i punerii n aplicare a directivei-cadru Strategia pentru mediul marin (MSFD)Nevoile identificate prin analiza SWOT contribuie la demersul de punere n aplicare a DCSMM (Directiva 2008/56/CE), n special pregtirea i implementarea Programului n conformitate cu Art.5, literele (a) i (b), precum i n vederea aplicrii eficace a Art.17, Art.18 i Art.19. Acestea constituie i un set de etape intermediare pentru obinerea unui instrument integrat de lucru pentru implementarea msurilor stabilite prin SMM, care va asigura coordonarea i comunicarea eficient ntre toi actorii implicai.

Crearea i administrarea platformei electronice (CISEROM) n vederea interconectrii tuturor prilor implicate n punerea n aplicare a DCSMM, SMI i PCP se va realiza pe baza pre-rechizitelor asigurate prin Programul de implementare la nivel naional a Foii de parcurs privind crearea mediului comun de realizare a schimbului de informaii n vederea supravegherii domeniului maritim al Uniunii Europene i, n acelai timp, prin integrarea documentelor existente la nivelul autoritilor precum i coordonrii de o manier raional i eficace a prevederilor legislaiei comunitare cu privire la DCSMM: Directiva 92/43/CEE (Habitat Natura2000) Vers. Consolidat din 1.1.2007, Decizia 93/626/CEE (Diversitatea biologic), Directiva 2000/60/CE (Domeniul apei), Directiva 2003/4/CE (Accesul publicului la informaiile despre mediu), Directiva 2006/7/CE (Apa pentru mbiere), Directiva 2006/105/CE (Adaptarea anumitor Directive ca urmare a aderrii la Uniunea European a Romniei si Bulgariei), Directiva 2009/147/CE (Psrile), Directiva 2011/484/UE (Formularul-tip pentru siturile Natura 2000).

Nevoi specifice privind locurile de munc, mediul, atenuarea schimbrilor climatice i adaptarea i promovarea inovriiPMI este dedicat protejrii mediului i promovrii unui sistem inovator de asigurare a monitorizrii, controlului i punerii n aplicare a reglementrilor i Directivelor relevante, n special DCSMM, ce reprezint pilonul de mediu al PCP.

SMI va permite un control eficace al pescuitului INN i va reduce riscul de activiti i practici ce pot reprezenta o ameninare pentru speciile marine i biodiversitatea mediului marin i costier.

n plus, crearea unui sistem cuprinztor i clar pentru coordonarea i schimbul de informaii la nivel intersectorial, pentru a reduce riscul de ineficien n implementarea PMI, ca urmare a dilurii competenelor i suprapunerii responsabilitilor ntre diferitele agenii (Supravegherea Maritim, Managementul Integrat al Zonelor Costiere, Colectarea Datelor i supravegherea n cadrul Natura2000) reprezint o soluie pentru punctele slabe i ameninrile identificate.

n ceea ce privete aciunile inovatoare, se are n vedere promovarea utilizrii instrumentelor i tehnologiilor TIC i asigurarea interoperabilitii, ceea ce va conduce i la realizarea obiectivelor legate de atenuarea impactului asupra mediului i protejarea mediului marin.

RO 35 RO

RO 36 RO

2.2 Indicatori contextuali care prezint situaia iniial

Prioritatea Uniunii 1 - Promovarea pescuitului sustenabil din punct de vedere al mediului, eficient din punct de vedere al utilizrii resurselor, inovator, competitiv i bazat pe cunoatere

Indicator contextual care prezint situaia iniial

An de referin

Valoare

Unitate de msur

Sursa de informaii Comentariu/Justificare

1.1.a - Flota de pescuit (numr de nave)

2014 158,00 numrul de nave

Romanian Annual report on efforts during 2014 to achieve a sustainable balance between fishing capacity and fishing opportunities

Annexe 4 pag.15

1.1.b - Flota de pescuit (kW)

2014 6.100,00

kW Romanian Annual report on efforts during 2014 to achieve a sustainable balance between fishing capacity and fishing opportunities

Annexe 4 pag.15

1.1.c - Flota de pescuit (GT)

2014 800,00 GT Romanian Annual report on efforts during 2014 to achieve a sustainable balance between fishing capacity and fishing opportunities

Annexe 4 pag.15

1.2 - Valoare adugat brut per angajat ENI

2013 22.600,00

mii euro pe angajat ENI

2015 Annual Economic Report on the EU Fishing Fleet (STECF 15-07)

Tabelul 5.19.2 (GVA per FTE) pag. 345

1.3 - Profit net

2013 100,00 mii Euro 2015 Annual Economic Report on the EU Fishing Fleet (STECF 15-07)

Tabelul 5.19.2 (GVA per FTE) pag. 345

1.4 - Randamentul imobilizrilor corporale

2013 5,10 % 2015 Annual Economic Report on the EU Fishing Fleet (STECF 15-07)

Tabelul 5.19.2 (RoFTA) pag. 345

1.5.a - Indicatori de sustenabilitate biologic - indicator de recolt sustenabil

2011 20,00 numr 2014 Annual Economic Report on the EU Fishing Fleet Pag. 158

Indicator de exploatare sustenabila exista circa 20 de specii ce sunt exploatate la Marea Neagr din punct de vedere comercial. Stocurile nu au variat extraordinar iar cotele alocate de catre autoritatile centrale, cu exceptia calcanului si sprotului, au fost constante in ultimii ani.

RO 37 RO


An de referin

Valoare

Unitate de msur


1.5.b - Indicatori de sustenabilitate biologic - indicator pentru stocuri supraexploatate

2011 0,00 numr ANPM Raport Naional privind starea mediului 2012 Indicator pentru stocuri supraexploatate este 0 motivat de faptul c doar 2 specii de peti sunt supuse sistemului de cote de catre UE, pentru exploatare sustenabila calcan si sprot (aici chiar din 3000 de tone alocate nu capturam decat circa 100 de tone), iar celelalte specii nu fac obiectul unor sisteme de alocare de cote de catre UE.

1.6 - randamentul energetic al capturilor de pete

2013 223,00 litri de combustibil pe ton de captur debarcat


Tabelul 5.19.1 pag. 343

1.7.a - suprafaa de fund de mare afectat n mod semnificativ de activitile umane pentru diferitele tipuri de substraturi

2013 0,69 % INCDM evaluarea hartilor maritime Suprafata zonei de pescuit a Romaniei in Marea Neagra (determinata pe baza informatiilor VMS): 17.351 kmp

Amplasarea platformelor de foraj petrol si a conductelor de transport petrol (calculat la 1 km latime la traseul conductei): 119 kmp

1.7.b - Capturile accidentale de cetacee n activitile de pescuit

2013 0,23 captur pe unitatea de efort

Raport privind starea mediului 2012 ANPM


Pag.157: se mentioneaza un numar de 176 delfini esuati pe tarm. 90% din ei esuati din cauza plaselor de calcan ilegale. Rezulta 18 exemplare capturi accidentale in activitati de pescuit legal.

In anul 2012 s-a lucrat 39 ENI.

Lungimea plaselor de pescuit = 200 km

RO 38 RO


An de referin

Valoare

Unitate de msur


Indicator=18*100/(200*39)

1.8.a - numrul de angajai (ENI) - brbai i femei

2013 416,00 ENI 2015 Annual Economic Report on the EU Fishing Fleet (STECF 15-07)

Tabelul 5.19.1 pag. 343

Numrul de persoane angajate in pescuitul marin in anul 2013 a fost de 304. Valoarea sczut cuantificat n ENI a numrului de angajai este cauzat de caracterul sezonier al activitatii de pescuit, ca si de calificarea redusa a pescarilor.

Numarul de angajati in 2013 in pescuitul interior a fost de 3115.

1.9.a - numrul de accidente i rniri legate de procesul de munc

2012 3,00 numr Anuarul statistic al Romaniei 2012. Numarul de angajati in pescuit in 2012 = 471

1.9.b - % de accidente i rniri legate de procesul de munc n raport cu numrul total de pescari

2012 0,00 % Anuarul statistic al Romaniei 2012. Numarul de angajati in pescuit in 2012 = 471. Valoarea indicatorului este 0,006. Sistemul nu permite decat 2 zecimale.

1.10.a - acoperirea zonelor Natura 2000 desemnate n temeiul Directivelor Psri i Habitate

2013 1.162,86

Km Begun T., Muresan M., Zaharia T., Dencheva K., Sezgin M., Bat L., Velikova V., 2012. Conservation and Protection of the Black Sea Biodiversity. Review of the existing and planned protected areas in the Black Sea (Bulgaria, Romania, Turkey) with a special focus on possible deficiencies regarding law enforcement and implementation of management plans.

EC DG Env. MISIS Project Deliverables.

www.misisproject.eu/misis/userfiles/file/Deliverables/MPA_review.pdf

Pagina 64, 75

RO 39 RO


An de referin

Valoare

Unitate de msur


1.10.b - acoperirea altor msuri de protecie spaial n conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE

2013 0,00 Km Begun T., Muresan M., Zaharia T., Dencheva K., Sezgin M., Bat L., Velikova V., 2012. Conservation and Protection of the Black Sea Biodiversity. Review of the existing and planned protected areas in the Black Sea (Bulgaria, Romania, Turkey) with a special focus on possible deficiencies regarding law enforcement and implementation of management plans.


www.misisproject.eu/misis/userfiles/file/Deliverables/MPA_review.pdf

pagina 64,75

Prioritatea Uniunii 2 - Stimularea acvaculturii sustenabile din punct de vedere al mediului, eficiente din punct de vedere al utilizrii resurselor, inovatoare, competitive i bazate pe cunoatere


An de referin

Valoare Unitate de msur

Sursa de informaii

Comentariu/Justificare

2.1 - Volumul produciei de acvacultur

2012 10.005,00 Tone The Economic Performance of the EU

Aquaculture Sector (STECF 14-18) 2014

Tabelul 4.22.1

Pag. 313

2.2 - Valoarea produciei de acvacultur

2012 18.100,00 mii Euro The Economic Performance of the EU


Tabelul 4.22.1

Pag. 313

2.3 - Profit net 2012 12.300,00 mii Euro The Economic Performance of the EU


Tabelul 4.22.3

Pag. 316

RO 40 RO


An de referin


Sursa de informaii


2.4 - Volumul produciei de acvacultur ecologic

2014 2.041,95 Tone Comunicari Organisme de Inspectie si certificare aprobate de MADR

2.5 - Volumul produciei cu sistem de recirculare

2014 178,48 Tone Rapoarte monitorizare beneficiari POP 2007-2013

Indicatorul reprezinta productia deja obtinuta din contractele finantate prin POP finalizate. In conditiile in care se vor finaliza toate contractele in derulare, productia estimata a se realiza este de aproximativ 3.700 tone/an

2.6.a - numrul de angajai (ENI) - brbai i femei

2012 2.523,00 ENI The Economic Performance of the EU


Tabelul 4.22.2

Pag. 314

2.6.b - numrul de angajai (ENI) - femei

2012 313,00 ENI The Economic Performance of the EU


Tabelul 4.22.2

Pag. 314

Prioritatea Uniunii 3 - Stimularea punerii n aplicare a PCP


An de referin


Sursa de informaii


3.A.1 - Numrul total de nclcri grave n Statul Membru n ultimii 7 ani

2013 0,00 numr ANPA n ultimii 7 ani nu s-au consemnat nclcri grave

RO 41 RO


An de referin


Sursa de informaii


3.A.2 - Debarcrile supuse unui control fizic

2013 10,00 % ANPA Aceasta valoare se refera la numarul de debarcari care au fost verificate din numarul total de debarcari

3.A.3.a - Resurse existente disponibile pentru control - Nave i aeronave de control disponibile

2014 9,00 numr ANPA Nu au fost achizitionate aeronave.

3.A.3.b - Resurse existente disponibile pentru control - Numr de angajai (ANI)

2014 59,00 ENI ANPA

3.A.3.c - Resurse existente disponibile pentru control - Alocare bugetar (evoluia pe ultimii 5 ani)

2014 3.140,20 mii Euro ANPA

3.A.3.d - Resurse existente disponibile pentru control - Nave echipate cu ERS i/sau VMS

2014 12,00 numr ANPA

3.B.1 - Msuri de culegere a datelor - ndeplinirea apelurilor de date n temeiul DCF

2012 85,00 % ANPA

Prioritatea Uniunii 4 - O ocupare a forei de munc i o coeziune teritorial sporite


An de referin


Sursa de informaii


4.1.a - Lungimea litoralului

2013 245,00 Km INS Anuarul Statistic

4.1.b - Lungimea cilor navigabile principale

2013 1.075,00 Km INS Anuarul Statistic

RO 42 RO


An de referin


Sursa de informaii


4.1.c - Suprafaa corpurilor de ap principale

2013 843.710,00 Km INS Anuarul Statistic

Prioritatea Uniunii 5 - Stimularea comercializrii i a prelucrrii


An de referin


Sursa de informaii


5.1.a - Nr. de organizaii profesionale

2013 2,00 numr ANPA OP reprezentative recunoscute de ANPA, conform cu R(UE) 1379/2013

5.1.b - Nr. de asociaii de organizaii profesionale

2013 3,00 numr ANPA Asociatii reprezentative recunoscute de ANPA, conform cu R(UE) 1379/2013

5.1.d - Nr. de productori sau operatori per organizaie profesional

2013 30,00 numr ANPA ROMFISH 20 membri, societati comerciale

ROPESCADOR 10 membri societati comerciale

5.1.e - Nr. de productori sau operatori per asociaie de organizaii profesionale

2013 50,00 numr ANPA FPPDD 16 membri asociatii de pescari

FOPPDD 18 membri asociatii de pescari

FOPMN 16 membri societati comerciale si asociatii de pescari

5.1.g - % de productori sau operatori membri ai unei organizaii profesionale

2013 35,67 % ANPA

5.1.h - % de productori sau operatori membri

2013 34,41 % ANPA

RO 43 RO


An de referin


Sursa de informaii


ai unei asociaii de organizaii profesionale

5.2.a - Valoarea cifrei de afaceri anuale a produciei comercializate a UE

2013 70.477,12 mii Euro Studiu de pia pentru sectorul pescresc din Romnia, paginile 75, , 64, 67, 75, 91, 134, 135, tabelele 3.16 i 3.17i figura 3.6.

JRC pag.343

n Romnia, OP de productori nu introduc pe piaa produse dect prin membrii lor. n Romnia nu este infiinat nici o organizaie interprofesional.

(a) Cifra de afaceri pentru 2013 este corespunztoare unei producii comercializate de 23.380 tone

5.2.b - % din producie introdus pe pia (valoare) de organizaii profesionale

2013 16,62 % Studiu de pia pentru sectorul pescresc din Romnia, paginile 75, , 64, 67, 75, 91, 134, 135, tabelele 3.16 i 3.17i figura 3.6.

JRC pag.343


(b)Producia introdus pe pia de OP are o valoare de 11.718,6 mii euro, corespunztoare unei producii de 4020 tone, care reprezint un procent de 16,62% din valoarea cifrei de afaceri totale pentru anul 2013

5.2.c - % din producie introdus pe pia (valoare) de asociaii de organizaii profesionale


JRC pag.343


(c) Producia introdus pe pia de asociaiile de OP n 2013 este de 4.037,1 mii euro, corespunztoare unei producii de 2.670 tone, care reprezint un procent de 5,72% din valoarea cifrei de afaceri totale pentru anul 2013

5.2.d - % din producie introdus pe pia (valoare) de organizaii interprofesionale


n Romnia, OP de productori nu introduc pe piaa produse dect prin membrii lor. n Romnia nu este infiinat nici o organizaie interprofesional

RO 44 RO


An de referin


Sursa de informaii


JRC pag.343

5.2.e - % din producie introdus pe pia (volum) de organizaii profesionale


JRC pag.343


(e) Procentul de producie introdus pe pia de OP este de 17,19 % (4020 tone raportate la 23.380 tone).

5.2.f - % din producie introdus pe pia (volum) de asociaii de organizaii profesionale


JRC pag.343


(f) Procentul de producie introdus pe pia de asociaii de OP este de 11,42 % ( 2670 tone raportate la 23.380 tone).

OP:

Organizaia de acvacultori ROMFISH (3500t)

Federaia ROPESCADOR (520t)

Asociaii de OP:

Federaia productorilor de pete din Delta Dunrii (1100t)

Federaia organizaiilor de pescari din Delta Dunrii (1000t)

Federaia organizaiilor de pescari de la Marea Neagr (570t)

5.2.g - % din producie introdus pe pia (volum) de organizaii

2013 0,00 % Studiu de pia pentru sectorul pescresc din Romnia, paginile

n Romnia, OP de productori nu introduc pe piaa produse dect prin membrii lor. n Romnia nu

RO 45 RO


An de referin


Sursa de informaii


interprofesionale 75, , 64, 67, 75, 91, 134, 135, tabelele 3.16 i 3.17i figura 3.6.

JRC pag.343

este infiinat nici o organizaie interprofesional.

Prioritatea Uniunii 6 - ncurajarea punerii n aplicare a politicii maritime integrate


An de referin



6.2.a - acoperirea zonelor Natura 2000 desemnate n temeiul Directivelor Psri i Habitate

2013 1.162,86 Km Begun T., Muresan M., Zaharia T., Dencheva K., Sezgin M., Bat L., Velikova V., 2012. Conservation and Protection of the Black Sea Biodiversity. Review of the existing and planned protected areas in the Black Sea (Bulgaria, Romania, Turkey) with a special focus on possible deficiencies regarding law enforcement and implementation of management plans.


www.misisproject.eu/misis/userfiles

/file/Deliverables/MPA_review.pdf

Pagina 64, 75

6.2.b - acoperirea altor msuri de protecie spaial n conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE

2013 0,00 Km Begun T., Muresan M., Zaharia T., Dencheva K., Sezgin M., Bat L., Velikova V., 2012. Conservation and Protection of the Black Sea Biodiversity. Review of the existing and planned protected areas in the Black Sea (Bulgaria, Romania, Turkey) with a special focus on possible deficiencies regarding law enforcement and implementation of management plans.


www.misisproject.eu/misis/userfiles

Pagina 64, 75

RO 46 RO


An de referin



/file/Deliverables/MPA_review.pdf

RO 47 RO

3. DESCRIEREA STRATEGIEI

3.1 Descriere a strategiei de investiii a programului operaionalPU1-Promovarea pescuitului durabil din punctul de vedere al mediului, eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor, inovator, competitiv i bazat pe cunoatere

Aa cum se specific n analiza SWOT, urmtoarele aspecte afecteaz n prezent flota de pescuit: dei flota de pescuit marin este redus (158 nave), ele sunt depite, lipsesc echipamentele i condiiile de siguran la bord. Pe de alt parte, pescuitul n apele interioare este o activitate tradiional care utilizeaz echipament fix sau mobil i mici ambarcaiuni de pescuit (1.679 brci utilitare n 2012). Cu toate acestea, pescuitul n apele interioare nu este mecanizat i motoarele sunt nvechite. Infrastructura specific att pentru pescuitul interior ct i pentru cel maritim este subdezvoltat (porturi, puncte de debarcare, puncte la prima vnzare, adposturi).

innd cont de situaia actual, din SWOT rezult o serie de nevoi cheie: mbuntirea infrastructurii de pescuit (porturi, puncte de debarcare, centre de prima vnzare, adposturi); diversificarea activitilor i a veniturilor pescarilor, nlocuirea motoarelor, reducerea deeurilor marine, mbuntirea selectivitii echipamentelor de pescuit pentru a reduce impactul pescuitului asupra ecosistemelor etc.

n contextul crizei economice 2008-2010 i a efectelor sale, pescarii au beneficiat doar parial de msurile POP destinate pentru restructurarea flotei.

Obiectivul general al strategiei este de a contribui la obiectivele PCP de a realiza MSY, prin reducerea capturilor nedorite. Se va acorda atenie nu numai micului pescuit costier, dar n special ambarcaiunilor din pescuitul interior.

Principalele interventii strategice (conform cu msurile selectate) sunt urmtoarele:

1. Creterea competitivitii flotei de pescuit (marin i interior) odat cu protejarea biodiversitii i a stocurilor de peti prin sprijinirea implementrii aciunilor care vor asigura conformitatea cu obligaia de debarcare a ntregii capturi, eficien energetic, control i trasabilitate, mbuntirea punctelor de prima vnzare n porturi de pescuit i locuri de debarcare. n ceea ce privete posibilitatea de a crea faciliti de debarcare, descrcare, depozitare etc., porturile Midia i Mangalia vor avea prioritate ca urmare a zonelor favorabile

RO 48 RO

pescuitului aflate n apropierea acestora. Infrastructura interioar va fi prioritizat n funcie de concentrarea geografic a pescarilor i infrastructura deja existent. Modernizarea flotelor de pescuit are ca scop i reducerea impactului pescuitului asupra mediului marin, inclusiv evitarea capturilor nedorite. Aceasta va fi facut n principal prin selectivitate i eliminarea aruncrilor peste bord prin modernizarea echipamentelor de pescuit.

2. Creterea venitului pescarilor, inclusiv din pescuitul intern, odata cu reducerea impactului pescuitului asupra ecosistemelor prin sprijinirea diversificrii veniturilor pescarilor prin activiti complementare i restaurarea biodiversitii i reducerea efectelor pescuitului fantom prin colectarea deeurilor marine.

3. PO pune accent pe sprijinirea pescarilor n ce privete conformitatea cu cerinele cadrului administrativ i legislativ, prin consolidarea organizaiilor de productori, i implementarea inovrii - toate fiind realizate prin transferul de cunotine prin servicii de consultan n domeniul economic sau de protecia mediului.

n conformitate cu prioritile Cadrului de Aciune Prioritizat pentru Natura 2000, Romnia va sprijini implementarea aciunilor incluse la art. 38, 42 i 54 ale Regulamentului (UE) 508/2014. Aceste aciuni vin n completarea inteniilor de protecie a mediului prevzute n cadrul PU6.

PU2-Stimularea acvaculturii durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente din punctul de vedere al utilizrii resurselor, inovatoare, competitive i bazate pe cunoatere

Aa cum rezult din PSNMA i PO (prin analiza SWOT), sectorul de acvacultur din Romnia este afectat azi de un numr de aspecte, n particular: mecanizarea operaiunilor i modernizarea echipamentelor limitate n multe ferme de acvacultur; diversificare limitat a speciilor; infrastructur limitat la nivelul fermelor - depozite, drumuri tehnologice etc; organizare slab a productorilor din acvacultur i a lanului productor-procesator-pia.

Urmare acestor slbiciuni, din analiza SWOT au rezultat un numr de nevoi, n special: necesitatea investiiilor productive n acvacultur, diversificarea produciei din acvacultur i a speciilor cultivate; diversificarea surselor de venit, sprijin pentru conformarea cu restriciile zonelor NATURA 2000; conversia acvaculturii convenionale la acvacultura ecologic, promovarea sistemelor nchise pentru recircularea apei n care petele este crescut cu un consum minim de ap (de ex. pstrav, sturioni, calcan, tiuc, somn african, biban) etc.

Acvacultura reprezint unul din principalii piloni ai strategiei FEPAM. n acest sens, obiectivul general pentru acvacultur este de a mbunti viabilitatea economic a ntreprinderilor, de a garanta sigurana i sntatea alimentar, de a explora i construi avantaje comparative ale acvaculturii.

RO 49 RO

n perioada 2007-2013 au fost fcute investiii pentru modernizare, mecanizare i extindere a fermelor de acvacultur pentru o capacitate total de 7.598 tone i investiii n ferme noi cu o capacitate total de 10.257 tone (creterea total de producie - 17.855 tone). n plus, 10.147 tone au fost deja generate de sector n 2013. Dei obiectivul de producie asumat prin PSNMA este de 36.000 tone, creterea de producie prin implementarea POPAM este de 8.000 tone.

Pentru a ntri acvacultura naional, principalele aciuni strategice selectate sunt urmtoarele:

1. Sprijin pentru ntrirea dezvoltrii tehnologice, inovare i transfer de cunotine, care va permite dezvoltarea cunotinelor tehnice, tiinifice sau organizaionale n fermele de acvacultur, diversificarea produciei cu specii cu potenial bun de pia, mbuntirea semnificativ a produselor, proceselor i sistemelor organizaionale la nivelul fermei; studierea fezabilitii tehnice i economice a produselor i proceselor inovative. Unde este cazul, aceste activiti vor fi realizate prin, sau n colaborare cu institute recunoscute.

2. Creterea competitivitii ntreprinderilor de acvacultur, inclusiv mbuntirea condiiilor de siguran i de lucru, n particular pentru IMM. Este vizat sprijinul pentru atingerea unei dezvoltri competitive a acvaculturii la crearea i modernizarea fermelor de acvacultur. Aceasta va include toate tipurile de investiii legate de valoarea adaugat a produselor, creterea produciei i a eficienei resurselor, inclusiv tratarea deeurilor, i activiti complementare legate de activitile de baz de acvacultur ale ntreprinderii.

n ceea ce privete speciile care vor fi finanate, fr a exclude de la finanare alte specii, acestea vor fi prioritizate dup cum urmeaz: pstrv, alu, calcan, tiuc, lin, crap romnesc, sturioni (inclusiv polyodon), molute, somn european. Aceast prioritizare se va reflecta n criteriile de selecie.

3. Protecia i refacerea biodiversitii acvatice i mbuntirea ecosistemelor legate de acvacultur i promovarea acvaculturii eficiente din punct de vedere a resurselor prin investiii care s conduc la creterea eficienei energetice i a resurselor, reducerea utilizrii apei i a substanelor chimice, i tranziia de la acvacultura tradiional la acvacultura ecologic. De asemenea, Romnia intenioneaz s sprijine identificarea terenurilor degradate care pot fi introduce n circuitul acvaculturii. De exemplu, terenurile srturate care nu pot fi utilizate pentru agricultur sau creterea animalelor.

4. Promovarea acvaculturii cu un nivel nalt de protecie a mediului, i promovarea sntatii i bunstrii animale, mbuntirea calitii apei, zonele umede i biodiversitatea acvatic prin furnizarea de servicii de mediu prin ferme care fac obiectul cerinelor specifice de management rezultate n urma desemnrii zonelor Natura 2000.

PU3-ncurajarea punerii n aplicare a PCP

RO 50 RO

Aa cum este menionat n analiza SWOT, implementarea PCP este azi afectat de un numr de aspecte, care necesit aciuni prompte i coordonate pentru rezolvarea lor. Strategia PU3 se adreseaz nevoilor identificate n analiza SWOT, cu referire la mbuntirea capacitii de implementare a Programelor Naionale de control i colectare date, pornind de la experiena din perioada 2007-2013 i slbiciunile identificate prin condiionalitile ex-ante.

Astfel se continu eforturile din perioada de programare 2007-2013 n ceea ce privete controlul i colectarea datelor, pe baza faptului c provocrile FEP n ceea ce privete adaptabilitatea i rspunsul la solicitrile CE i ndeplinirea obligaiilor vor fi lecii nvate pentru perioada urmtoare. Totui, Romnia trebuie s mai ntreprind eforturi semnificative pentru creterea capacitii.

Necesarul de capacitate uman i tehnic va fi sprijinit pentru a putea ndeplini obligaiile prevzute de Regulamentul (UE) 508/2014. Aciunile ntreprinse vor furniza faciliti i echipamente moderne, pentru a efectua studiile de cercetare pentru mbuntirea i furnizarea cunotinelor tiinifice i mbuntirea colectrii i managementului datelor, implementarea unui sistem eficient de monitorizare, inspecie i sancionare n sectorul pescresc. Interveniile vor sprijini necesarul de capacitate instituional i eficientizarea administraiei publice pentru a-i ndeplini obligaiile.

n acest context, POPAM va contribui la urmtoarele direcii strategice:

program operaȚional fepam - ampeste.ro · ampop şi format din reprezentanţi ai administraţiei...

Documents

GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE - sgg.gov.ro · ANEXĂ NORME METODOLOGICE pentru evaluarea în vederea acreditării institutelor naționale de cercetare-dezvoltare ART.1 – În conformitate

· 2015. 9. 11. · 11.09.2015, 17:09 GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale DGP-AMPOP UNIUNEA EUROPEANĂ Anexa 02 Formularul E.2 …

noaptea institutelor culturale - ICRthe happy makers 4 Centrul Ceh – Str. Ion Ghica nr. 11 noaptea institutelor culturale 26 iunie 2009 Filme de animaţie. Mai noi şi mai vechi

· Ministerul Agriculturii Rurale DGP-AMPOP propus POP 2007 2013 Manual de procedurå pentru implementarea Axei 4 cod Manual: M07 -13 rev pagina 3

GHIDUL SOLICITANTULUI Masura 3 - madr.ro · Model Model cerere de rambursare NOT Ă : Manualele de proceduri ale DGP-AMPOP sunt disponibile pe site-ul – sec ţ iunea FEP – Manuale

Ministerul Agriculturii DGP-AMPOP - madr.ro · GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale DGP-AMPOP UNIUNEA EUROPEANĂ Pagina 2 Nr

EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ... · ORDIN Nr. 3895/2016 din 31 mai 2016 pentru aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 ale institutelor

ampeste.roampeste.ro/docs/dgp-ampop/Instructiune_160.pdf · Cu misiune de audit Punct de vedere de audit Färä misiune de audit/ färä punct de vedere Directia Generals Pescuit

Revista pedagogica pentru interesele institutelor de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/54012/1/BCUCLUJ_FP_106716_1891...predarea istorieî biblice? Sunt pedagogi de mare greutate,

Academia Română · Web viewc riterii unice de evaluare care s-au aplicat tuturor institutelor, indiferent de profil. Academia Română ca organism de evaluare nu a fost abilitată

R A P O R T - legmed.ro · laboratoarele institutelor de medicina legala se confrunta cu grave probleme de dotare cu aparatura si personal. ... disociaza de tendinta de scadere consistenta

reprezentantii AMPOP cei ai ANPA, respectiv DAPP, în cadrul cärora s-au stabili ... introduce criteriul 4, respectiv crearea de locuri de muncä. Domnul Laurentiu Mirea a solicitat

mta.ro · care personalul ATM are acces (în calitate de membru al Asociatiei Universitätilor, Institutelor de Cercetare — Dezvoltare Bibliotecilor Centrale Universitare din România

Înapoi la cuprins - insse.ro urban/audit_urban_publ.pdf · Promovarea acestor informalii pe site-urile institutelor navionale de statisticä a fost un pas înainte pentru diseminarea

· Monografia contabilä a operatiilor aferente derulärii fondurilor externe nerambursabile FEPAM si a fondurilor de la bugetul de stat Fonduri externe nerambursabile de la Comisia

Anexa 2 TABEL cu rezultatele institutelor Academiei Romane în … · 2018-01-04 · Anexa 2 . TABEL . cu rezultatele institutelor Academiei Romane în 2016 . Resurse umane

RAPORT - dimitriecantemir.rodimitriecantemir.ro/wp-content/uploads/2018/05/Raport.pdf · 2 Sinteza conferinţelor şi manifestărilor ştiinţifice organizate la nivelul institutelor

PROGRAMUL - ucdc.ro · 6 Lucrarea de faţă cuprinde Programele de cercetare ale institutelor şi facultăţilor/centrelor de cercetare pentru anul universitar 2013-2014, organizate

PENTRU MANAGEMENTUL RISCURILOR - madr.ro · Ministerul Agriculturii, şi Dezvoltării Rurale DGP-AMPOP POP 2007 - 2013 Manual de procedură pentru managementul riscurilor Cod Manual:

PROGRAM OPERAȚIONAL FEPAM - madr.ro · PDF fileRO 1 RO PROGRAM OPERAȚIONAL FEPAM CCI 2014RO14MFOP001 Titlul Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime pentru România

afaceri maritime (FEPAM) ROMÂNIA - ec.europa.eu · Există cote pentru două specii din Marea Neagră: calcan și șprot. În 2015, cota pentru șprot a fost de 3 500 tone, iar pentru

PROGRAM OPERAȚIONAL FEPAM - madr.ro · RO 3 RO furnizate de aceste două documente a început elaborarea Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020. 8

· psihologie etc.; respectarea ... elaboreazä în corelatie cu programele institutionale de cercetare $iintificä ale Institutelor de Cercetare,

Anexa 2 TABEL cu rezultatele institutelor Academiei Romane în … · 2018-01-04 · 11(9+2) c ăr ţi de autor + 7 (5+2) volume colective + 3 (2+1) ediii critice + 2 edi ie critic

NOAPTEA INSTITUTELOR CULTURALE - observatorulurban.ro · Naționale), coordonat în 2015 de Institutul Francez din București și organizat de British Council, Centrul Ceh, Centrul

Raport privind managementul funcţiei publice şi al ... utile/Rapoarte/ANFP... · MRU Managementul resurselor umane NISPAcee Reţeaua Institutelor şi Şcolilor de Administraţie

PROGRAM OPERAȚIONAL FEPAM · 2017. 8. 12. · analiza SWOT. 2. Recomandare parțial acceptată. AM va analiza posibilitatea reducerii în continuare a elementelor analizei SWOT,

MOF, Partea I, Nr. 963/2014 - CONTABILUL.ROcontabilul.manager.ro/dbimg/files/plan-de-conturi-2015-conform... · 1018 Patrimoniul institutelor naționale de cercetare-dezvoltare 103

PLAN NATIONAL UNIC DE CONTROL INTEGRAT PENTRU ROMANIA · Direc ia Juridica Litigii si Resurse Umane Direc ia de Cordonare Tehnica a institutelor de refeinta ,LSVSA reglementare úi

Analiza performantelor organizationale ale institutelor ...old.ad-astra.ro/library/papers/Nica_Analiza_INCD_2004.pdf · MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII ACTIVITATEA DE CERCETARE

ROinstrumente de finanțare relevante la nivel național și la nivelul Uniunii ale FEPAM ... 4.7 FONDURI MUTUALE PENTRU EVENIMENTE METEOROLOGICE NEFAVORABILE ȘI PENTRU INCIDENTE

PLAN DE CERCETARE, - Facultatea de Management Turistic si ...Plan de cercetare, pentru anul univ. 2017-2018 5 3 CALENDARUL MANIFESTĂRILOR ŞTIINŢIFICE ORGANIZATE LA NIVELUL INSTITUTELOR

Raportul anual de implementare 2014 - MADRRaportul Anual de Implementare 2014 6 care au încheiat contracte de finanţare cu DGP-AMPOP), în anul 2014 au fost acordate 9 garanţii

GUVERNUL ROMÂNIEI UNIUNEA EUROPEAN Ministerul … · GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale DGP-AMPOP UNIUNEA EUROPEANĂ Pagina 1 Anexa 1 Formular C.1

Predarea şi învăţarea din Evanghelie · 2018-09-28 · un manual pentru învăţătorii şi conducătorii seminariilor şi institutelor de religie. Predarea şi învăţarea din