raportul anual de implementare 2014 - madrraportul anual de implementare 2014 6 care au încheiat...

01

2007-2013

Raportul anual de implementare

2014

ROMÂNIA

- 2015 -

ROMÂNIA - Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013

Raportul Anual de Implementare 2014

2

ABREVIERI

AA Autoritatea de Audit

ACP Autoritatea de Certificare şi Plată

AMPOP Autoritatea de Management pentru POP

ANPA Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

CCAN Compartimentul Control, Antifraudă şi Nereguli

CE Comisia Europeană

CM Comitetul de Monitorizare al Programului Operaţional pentru

Pescuit 2007-2013

DAPP Departamentul de Ape, Păduri şi Piscicultură (MMSC)

DGCAI Direcţia Generală Control, Antifraudă şi Inspecţii

DGP―AMPOP Direcţia Generală Pescuit-

Autoritatea de Management pentru POP

FEP Fondul European pentru Pescuit

FEPAM Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime

FLAG Grup local de acţiune pentru pescuit

FNGCIMM Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi

Mici şi Mijlocii

GLPA Grup de lucru pentru pescuit şi acvacultură

MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

MMSC Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

POP Programul Operaţional pentru Pescuit

POPAM Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime

RUA Registrul Unităţilor de Acvacultură

RUP Registrul Unităţilor de Procesare

SAI Serviciul de audit intern (MADR)

SM State Membre

UE Uniunea Europeană

Notă:

În cadrul raportului, pentru conversiile în euro a sumelor aferente proiectelor depuse şi selectate s-a utilizat de regulă, cursul INFOREURO de 1 euro = 4,4205 lei.

Pentru conversiile în euro a sumelor aferente proiectelor contractate s-a utilizat de regulă, cursul INFOREURO valabil în luna în care a fost semnat contractul de finanţare.

Pentru sumele aferente cererilor de rambursare primite/verificate/plătite, cursul de schimb utilizat este cel aferent cursului la care s-a transmis aplicaţia de plată către CE în care sunt cuprinse aceste cereri de rambursare.

Datele colectate în conformitate cu Cadrul de colectare a datelor prezintă un decalaj de 2 ani.



3

CUPRINS

1. IDENTIFICARE 4

2. SINTEZĂ 4

3. PREZENTARE SUCCINTĂ A IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI

OPERAŢIONAL PE AXE PRIORITARE

10

3.1. Informaţii privind derularea activităţilor pe axe prioritare 12

3.2. Informaţii specifice pentru axe prioritare şi măsuri 21

3.3. Informaţii financiare 47

3.4. Analiza calitativă 49

3.5. Modalităţi de monitorizare 59

3.6. Probleme majore întâlnite şi măsurile întreprinse pentru

remedierea acestora

61

3.7. Recomandări din partea Comisiei ca urmare a examinării

anuale a POP 2007-2013

69

3.8. Asistenţa rambursată sau reutilizată 72

3.9. Modificări majore în conformitate cu art.56,R(CE) nr.1198/2006 73

3.10. Schimbări în contextul şi condiţiile generale privind punerea în aplicare a POP

74

4. UTILIZAREA ASISTENŢEI TEHNICE 74

5. INFORMARE ŞI PUBLICITATE 76

6. INFORMAŢII DESPRE CONFORMITATEA CU LEGISLAŢIA

COMUNITARĂ

78

7. COMPLEMENTARITATEA CU ALTE INSTRUMENTE 80

Anexă:

„Centralizatorul privind monitorizarea acţiunilor subsecvente misiunilor de verificare a alertelor de nereguli”



4

1. IDENTIFICARE

Stat membru: ROMÂNIA Program operaţional: CCI2007RO14FPO001

Raport de implementare: Anul raportului: 2014 Data aprobării Raportului anual de către Comitetul de Monitorizare: 19 iunie 2015

2. SINTEZĂ Fondul European pentru Pescuit (FEP) este instrumentul financiar al Uniunii Europene destinat dezvoltării sectorului pescuitului în atingerea obiectivelor stabilite prin reforma Politicii Comune de Pescuit. Pentru perioada de programare 2007–2013, POP din România i-a fost alocat un buget de 261.575.500,71 € din care 196.181.625,53 €1 reprezintă contribuţia FEP.

Alocarea financiară anuală (în euro):

Alocarea financiară corespunzătoare fiecărei axe prioritare este prezentată în tabelul următor:

Alocarea financiară a contribuţiei publice pe axe (în euro)

Pentru a contribui la îndeplinirea viziunii strategice de dezvoltare a sectorului piscicol din România, aferentă perioadei de programare 2007-2013, Programul Operaţional a stabilit patru obiective generale: Dezvoltarea competitivităţii şi durabilităţii sectorului piscicol primar; Dezvoltarea pieţei pentru produsele sectorului piscicol; Susţinerea dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în aceste

zone; Susţinerea unei implementări adecvate a Programul Operaţional în cadrul PCP. Programul Operaţional pentru Pescuit a fost aprobat prin Decizia C(2007) 6664 de aprobare a Programului Operaţional pentru Pescuit al României, 2007-2013 şi a fost revizuit prin Decizia Comisiei C(2010) 7916 din 11.11.2010 de modificare a Deciziei C(2007) 6664 de aprobare a

1 Valoarea totală a contribuţiei FEP include dezangajările aferente anilor 2009, 2010 şi 2011 precum şi de realocările financiare între axele programului aprobate de catre Comitetul de Monitorizare a POP 2007-2013, incluse în Decizia de punere în aplicare a Comisiei C(2014) 5815 final din 08.08.2014 de modificare a Deciziei C(2007) 6664 de aprobare a Programului Operaţional pentru Pescuit al României, 2007-2013.



5

Programului Operaţional pentru Pescuit al României. În cursul primului semestru al anului 2012, Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 a fost modificat luând în calcul dezangajarea sumei de 68.563,94 euro aferentă anului 2009, (aplicată proporţional pe axe), precum şi de realocările financiare între axele programului aprobate în cea de-a IX-a reuniune a Comitetului de Monitorizare a Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013. A treia versiune revizuită a Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 a fost aprobată prin Decizia Comisiei C(2012) 8772 din 04.12.2012. Cea de-a patra versiune revizuită a Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 care cuprinde modificările alocării financiare din FEP aprobate în cadrul celei de-a XI-a reuniuni a Comitetului de Monitorizare operate din cauza dezangajării sumei de 22.354.716 € din anvelopa financiară a anului 2010 a fost aprobată prin Decizia Comisiei C(2014) 1276 final din 05.03.2014. Ultima versiune revizuită a Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 a fost aprobată prin Decizia Comisiei C(2014) 5815 final din 08.08.2014 şi include dezangajarea sumei de 12.109.302 € aferentă anului 2011. Revizuirea programului operațional justificată de necesitatea de a modifica alocările bugetare pentru 2011, respectiv de necesitatea de a actualiza datele statistice și, implicit, indicatorii de rezultat asociați axelor prioritare ale programului operațional.

În ceea ce priveşte implementarea POP, din totalul sumelor alocate pentru întreaga perioadă de programare 2007-2013, până la sfârşitul anului 2014*, România a înregistrat: Valoarea angajamentelor/plăţilor realizate raportată la alocările financiare publice:

Dintre contractele de finanțare încheiate, 260 au fost între beneficiarii selectați de FLAG–uri şi DGP-AMPOP în valoare totală nerambursabilă de 154.065.540,05 lei (34.876.485,34 €), reprezentând 73,22% din valoarea cererilor de finanţare depuse în cadrul strategiilor locale de dezvoltare integrată a zonelor pescăreşti. 39 contracte/decizii de finanţare reziliate în valoare totală eligibilă nerambursabilă de 203.950.294,93 lei (46.309.978,80 €) ceea ce reprezintă un grad de dezangajare de 10,92% din totalul sumelor nerambursabile contractate; au fost efectuate plăţi în valoare de 532.719.912,03 lei (~120.644.648,91 €) ceea ce se traduce printr-un grad de absorbţie al fondurilor alocate României prin POP pentru perioada 2007-2013 de 46,12%. 79.708.176,85 € reprezintă valoarea plăţilor intermediare (rambursărilor) efectuate de CE către România din care 9.153.317,72 € este valoarea top-up. În particular, în ceea ce priveşte implementarea Măsurii 2.4 “Inginerie financiară” (special gândită şi implementată pentru a veni în sprijinul beneficiarilor măsurilor din POP 2007-2013



6

care au încheiat contracte de finanţare cu DGP-AMPOP), în anul 2014 au fost acordate 9 garanţii în valoare totală de 15.563.5482 lei. De la începutul operării schemei de garantare până la data de 31.12.2014 au fost eliberate garanţii în valoare de 55.923.329,61 lei (sumă care a reîntregit plafonul). De asemenea, trebuie menţionat faptul că nu au fost înregistrate cereri de plată pentru garanţiile acordate şi, de asemenea, nu au fost cazuri de garanţii neonorate, de executare a garanţiilor şi de recuperare de valori în urma executărilor. La data de 31.12.2014 la nivelul schemei de garantare s-a înregistrat un excedent de 15.178.747 lei.

Principalele aspecte care au marcat implementarea POP 2007-2013 în România în cursul anului 2014 au vizat: accelerarea implementării POP 2007-2013, asigurarea cadrului tehnic şi organizatoric necesar pentru derularea activităţilor Programului operaţional pentru anul 2014, coroborat cu implementarea recomandărilor din rapoartele de audit şi elaborarea documentelor programatice pentru perioada 2014-2020.

Ceea ce nu s-a putut prevedea la debutul programului şi aduce un plus de incertitudine cu privire la anumite ţinte asumate este, pe de o parte, lansarea cu o întârziere efectivă de doi ani a apelurilor de proiecte şi, pe de altă parte, suprapunerea primilor doi ani de implementare cu o situaţie economico-financiară globală total defavorabilă investiţiilor.

Decalajul existent între plăţile efectuate şi contractele încheiate se datorează, pe de o parte ponderii substanţiale a proiectelor de investiţii care se derulează într-un ritm mai lent impus de consultanţa deficitară în materie de realizare a achiziţiilor publice şi pe de altă parte, a dificultăţilor de natură financiară privind vocaţia la credite a beneficiarilor. Din acest motiv, pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene şi pentru a veni în sprijinul beneficiarilor POP, Autoritatea de Management a iniţiat şi a implementat în cadrul Axei prioritare 2, Măsura 2.4 „Inginerie financiară". Conform acestei măsuri, se utilizează o schemă de garantare a creditelor bancare pentru beneficiarii selectaţi ai POP, prin care se acordă garanţii de până la max.80% din valoarea creditului bancar solicitat.

Tot în acest context, conform modificărilor şi completărilor ulterioare aduse în cursul anului 2014 prevederilor OUG nr.74/2009 privind acordarea de avansuri acestea se pot acorda3: “…de până la 100% din valoarea totală eligibilă nerambursabilă a tranşei de plată. Acest avans se acordă beneficiarului pe baza facturii aferente tranşei de plată. Avansul se justifică, în termen de 7 zile, de către beneficiar prin prezentarea ordinului de plată aferent facturii pentru care s-a eliberat avansul.” În cazul în care beneficiarul optează pentru plata avansului de până la 100% din valoarea totală eligibilă nerambursabilă a tranşei de plată, acesta va depune o cerere de plată pentru avans. Avansul se justifică, în termen de 7 zile, de către beneficiar prin prezentarea ordinului/ordinelor de plată aferent facturii/facturilor pentru care s-a eliberat avansul. Astfel, justificarea avansului se face în baza tuturor ordinelor de plată și facturilor incluse în cererea de rambursare pentru care se solicită avans de până la 100% din valoarea totală eligibilă nerambursabilă. Această măsură a fost luată pentru a se sprijini beneficiarii AMPOP. După ce aceştia justifică avansul, sumele acordate se solicită spre decontare Comisiei conform R (CE) 1198/2006.

2 Informaţii corespunzătoare extrase din „Raportul anual de activitate aferent perioadei 01.01.2014-31.12.2014 privind schema de garantare a beneficiarilor eligibili POP 2007-2013” prezentat în cadrul celei de-a XIV-lea 3 art. 222, lit. c



7

În anul 2014, DGP-AMPOP a desfăşurat activităţi pentru absorbţia fondurilor europene alocate prin POP 2007-2013 prin îndeplinirea următoarelor obiective: Întărirea sistemului de management şi control al DGP-AMPOP; Accelerarea implementării strategiilor de dezvoltare locală; Îmbunătăţirea cadrului tehnic şi procedural al activităţilor desfăşurate în cadrul DGP-AMPOP pentru implementarea eficientă a POP 2007-2013; Acţiuni de informare, promovare şi diseminare a informaţiilor privind POP2007-2013; Totodată AMPOP a pregătit documentele programatice 2014-2020.

Întărirea sistemului de management şi control al DGP-AMPOP a avut ca repere principale, pe de-o parte, procesul de consolidare a structurii organizatorice al DGP precum şi întărirea sistemului de verificare şi control al AMPOP în scopul stabilirii unui echilibru între competenţele decizionale şi atribuţiile operaţionale. În luna noiembrie 2014 s-a modificat structura organizatorică a MADR4 asigurând la nivelul AMPOP o structură flexibilă pentru: - consolidarea capacității de efectuare a verificărilor de management; - punerea în aplicare a procedurii de selecție, inclusiv revizuirea, la nivelul DGP-AMPOP, a calității evaluării externe a cererilor de finanțare; - fiabilitatea informațiilor furnizate SIMPOP; - modul de derulare a procedurilor de achiziții publice de către DGP-AMPOP; - acuratețea și completitudinea înregistrărilor din registrul neregulilor și al debitorilor; - funcționarea controalelor în cadrul schemei de inginerie financiară; - derularea de către beneficiari a procedurilor de achiziții ş.a. S-au iniţiat şi organizat o serie de activităţi care au vizat un contact direct şi permanent cu reprezentanţii tuturor actorilor reprezentativi din cadrul sectorului piscicol românesc, inclusiv a unităţilor de cercetare şi au avut ca principal scop optimizarea procesului de implementare a POP 2007-2013 precum şi accelerarea elaborării documentelor programatice 2014-2020.

Accelerarea implementării strategiilor de dezvoltare locală Acţiunile DGP AM-POP au vizat procedurile operaţionale proprii pentru verificarea, evaluarea şi selectarea proiectelor din cadrul strategiei de dezvoltare locală, procedurile privind monitorizarea şi raportarea; evaluarea modificărilor contractuale, organigrama şi fişele de post pentru personalul implicat în activitatea FLAG-ului, precum şi Ghidurile solicitantului aferente măsurilor finanţate în cadrul strategiilor de dezvoltare locală. Întâlnirile lunare organizate de DGP-AMPOP în colaborare cu DG MARE/FARNET și FLAG-uri în vederea monitorizării și gestionării implementării strategiilor de dezvoltare locală integrată în zonele pescăreşti au condus la un salt semnificativ în ceea ce priveşte atât contractarea cât şi absorbţia fondurilor alocate pentru Axa prioritară 4. În detaliu aceste progrese sunt prezentate în cadrul secţiunii dedicate informaţiilor specifice pentru axe prioritare şi măsuri (cap. 3.2).

Îmbunătăţirea cadrului tehnic şi procedural al activităţilor desfăşurate în cadrul DGP-AMPOP pentru implementarea eficientă a POP: În sensul art.88, alin.(1), literele a) şi b) din Regulamentul(CE) nr.1198/2006, DGP-AMPOP a întreprins acţiuni în vederea optimizării activităţilor vizând: ● verificările de management de la primul nivel efectuate de către AMPOP şi acţiunile subsecvente acestor verificări desfăşurate în conformitate cu prevederile art.57, literele c) şi h) coroborat cu prevederile art.59, lit.b) din Regulamentul(CE) nr.1198/2006. În acest sens, s-a

4 Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.1838/26.11.2014 privind aprobarea structurii organizatorice şi a statului de funcţii ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale



8

semnat de către DGP-AMPOP un contract de prestări servicii care cuprinde şi componentă de verificări de management, conform solicitărilor Autorităţii de Audit şi CE. ● înregistrarea, raportarea şi corectarea neregulilor conform prevederilor art.70, alin.(1) şi (2) din Regulamentul(CE) nr.1198/2006; ● certificarea declaraţiilor de cheltuieli ale Autorităţii de Certificare în conformitate cu prevederile art.60, lit.b) şi c) din Regulamentul(CE) nr.1198/2006. Implementarea recomandărilor şi măsurilor corective specifice menţionate în rapoartele de audit condus la implementare respectiv la eficientizarea următoarelor activităţi: ● examinarea cauzelor care au condus la apariţia acestor nereguli şi dispunerea măsurilor corective pentru prevenirea acestora; ● planificarea şi efectuarea unor verificări suplimentare în domeniile în care au fost deja detectate nereguli, pentru a creşte siguranţa asupra legalităţii şi regularităţii cheltuielilor FEP. ● corectarea deficienţelor semnalate în rapoartele Autorităţii de Audit; ● revizuirea manualelor de procedură privind implementarea POP 2007-2013, acolo unde a fost cazul, în sensul simplificării în acord cu documentele procedurale; ● simplificarea procedurii de achiziţii pentru beneficiarii privaţi, în sensul reducerii termenelor şi clarificării/simplificării etapelor procedurale.

Acţiuni de informare şi promovare a POP 2007-2013 au vizat: ● Actualizarea permanentă a site-urilor de promovare (www.madr.ro/FEP şi www.ampeste.ro) ● Participarea la evenimentele de informare şi promovare a POP 2007 – 2013 organizate de către MADR şi/sau organizaţiile patronale, ale producătorilor şi procesatorilor din sectorul pescăresc românesc, participarea la târguri internaţionale de profil din ţară, precum şi la seminarii de informare cu tematica adaptată la anvergura şi specificitatea evenimentelor. ● Ateliere de lucru pentru coordonarea şi monitorizarea activităţii Grupurilor Locale de Acţiune pentru Pescuit (FLAG-uri) selectate in cadrul Axei 4 din Programul Operaţional pentru Pescuit 2007 – 2013,“Dezvoltarea zonelor pescăreşti” în vederea absorbţiei bugetelor strategiilor FLAG-urilor. ● Întâlniri de lucru la nivelul centrelor regionale ale AMPOP cu beneficiarii POP, realizate în Bucureşti, Tulcea, Timişoara, Cluj, Craiova, Galaţi, Predeal şi Sinaia. ● Participarea la cea de-a 19‐a ediţie a Târgului Internaţional de produse şi echipamente pentru agricultură, INDAGRA 2014, la Centrul Expozițional ROMEXPO, Bucureşti (29 octombrie – 2 noiembrie 2014).

● Creşterea vizibilităţii POP 2007-2013 Pentru creşterea vizibilităţii Programului şi a posibilităţii de asigurare a co-finanţării investiţiilor contractate, activitatea de promovare desfăşurată de către DGP-AMPOP împreună cu FNGCIMM SA-IFN s-a axat în principal pe trei direcţii importante: Promovarea directă la nivelul beneficiarilor de fonduri nerambursabile alocate din FEP prin POP 2007 – 2013; Participarea la întâlnirile de susţinere a mediului de afaceri; Participarea la manifestările media (emisiunile radio şi tv, articole de presă, interviuri, ş.a.) cu teme economice vizând facilitarea accesului la finanţare a beneficiarilor eligibili ai POP 2007-2013.

Pregătirea documentelor programatice 2014-2020 Pentru elaborarea POPAM 2014-2020, AMPOP beneficiază de consultanţă externă în cadrul contractului de achiziţii de servicii având ca obiect „Asistenţa tehnică pentru dezvoltarea şi consolidarea capacităţii instituţionale a DGP-AM POP în vederea elaborării şi implementării POP 2014-2020” în baza căruia s-au elaborat Studiul de Piaţă pentru Sectorul Pescăresc,



9

Planul Strategic Multianual pentru Acvacultură (PSNMA) şi Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020. Contribuţia DGP-AMPOP la elaborarea proiectului de Acord de Parteneriat Elaborarea și pregătirea implementării Acordului de Parteneriat a presupus nu doar un dialog susținut între Ministerul Fondurilor Europene (MFE) și Comisie, dar și o activitate intensă de coordonare tehnică între experții din ministerele de linie și cei de la MFE, în calitatea acestuia de minister coordonator. Au avut loc numeroase întâlniri, în special la sediul MFE și o consistentă corespondență prin poșta electronică cu subiecte privind delimitarea şi/sau complementaritatea domeniilor de intervenție între diferitele programe operaționale, evaluarea și planificarea îndeplinirii condiționalităților ex-ante, stabilirea alocării financiare pe obiective tematice, sistemul de date statistice, cadrul de performanță și corelarea asistenței tehnice din programele operaționale.

Formularea documentelor de poziţie la propunerile de Regulament privind Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014–2020 Discuțiile în cadrul instituțiilor Uniunii Europene pentru finalizarea Regulamentului privind Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM) s-au purtat între ianuarie și aprilie 2014. În această perioadă au avut loc 6 reuniuni ale grupului de experți, pentru care și în cadrul cărora au fost susținute pozițiile României formulate în cadrul Compartimentului Programare 2014-2020 și avizate de conducerea DGP-AMPOP. Regulamentul nr.508/2014 a fost publicat în data de 15 mai 2014.

Organizarea reuniunilor GLPA Au avut loc o serie de reuniuni şi au fost elaborate şi validate atât „Analiza socio - economică a sectorului pescăresc” cât şi „Strategia Naţională pentru Sectorul Pescăresc” document programatic prin care se stabilesc direcţiile viitoare de dezvoltare a sectorului pescăresc. Strategia Naţională a fost transmisă la Departamentul de Ape, Păduri şi Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, pentru a fi completată/consolidată şi asumată la nivel politic. În vederea pregătirii elaborării și consultării continue a actorilor relevanți, în cadrul GLPA întrunit sub coordonarea DGP-AMPOP au fost prezentate, în vederea formulării de observații și comentarii, proiectul Plan Strategic Național Multianual pentru Pescuit și proiectul de POPAM 2014-2020.

Identificarea priorităţilor sectorului pescăresc românesc Stabilirea priorităților sectorului de pescuit și acvacultură și concentrarea fondurilor doar pe proiecte din cadrul prioritar a implicat discuții atât în cadrul GLPA, cât și individual, în reuniuni tematice, privind pescuitul, acvacultura, procesarea și comercializarea.

Elaborarea Studiului de piață pentru sectorul pescăresc, a Planului Strategic Național Multianual pentru Acvacultură (PSNMA) și a Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) Studiul de piață, finalizat la sfârşitul lunii august 2014, oferă imaginea asupra situației actuale și a tendințelor privind consumul de pește din România.

POPAM, elaborat la nivel de draft în cursul anului 2014, cuprinde şi informații privind complementaritatea și coerența intervențiilor în raport cu alte programe finanțate din fonduri europene cum ar fi: Politica de Coeziune și de Dezvoltare Regională, Politica de Dezvoltare Rurală, precum și cu alte programe cu finanțare națională. La finalul anului 2014 era în desfășurare procesul de definitivare a măsurilor care vor fi incluse în viitorul program.



10

3. PREZENTAREA SUCCINTĂ A IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI OPERAŢIONAL PE AXE PRIORITARE

Pentru România, anul 2014 a reprezentat un „an de cotitură” în implementarea POP 2007-2013 când, pe de-o parte, eforturile tuturor actorilor principali în implementarea programului s-au concentrat pe accelerarea plăţilor de la CE şi, pe de altă parte, pe implementarea corectă, conformă şi eficientă a măsurilor dispuse în rapoartele de audit pentru remedierea deficienţelor şi accelerarea absorbţiei. Sintetic, până la sfârşitul anului 2014, raportul de progres privind implementarea programului se prezintă astfel: 1.093 aplicaţii depuse în valoare totală eligibilă de 4.543.226.206,92lei (~1.027.762.969,56€), respectiv cu o valoare publică totală de 3.199.378.058,29 lei (~723.759.316,43€) ceea ce reprezintă un grad de solicitare a alocărilor publice de aproape 3 ori (>276%); 686 cereri de finanţare contractate în valoare totală eligibilă de 1.658.373.771,26 lei (~378.515.471,21€), respectiv cu o valoare publică totală de 1.168.439.621,90lei (~266.897.411,82€) ceea ce angajează integral fondurile alocate pentru întreaga perioadă de programare 2007-2013; 39 contracte/decizii de finanţare reziliate în valoare totală eligibilă nerambursabilă de 203.950.294,93 lei (46.309.978,80 €) ceea ce reprezintă un grad de dezangajare de 10,92% din totalul sumelor nerambursabile contractate; 198 proiecte finalizate cu o valoare totală nerambursabilă de 413.403.455,00 lei (~93.519.614,30 €), ceea ce valoric reprezintă >35% din valoarea totală a alocării publice aferente întregii perioade de programare 2007-2013. În termeni efectivi proiectele finalizate reprezintă 217.129.541,52 lei (~49.118.774,24 €) ceea ce echivalează cu >25% din alocarea financiară din FEP; au fost efectuate plăţi în valoare de 532.719.912,03 lei (~120.644.648,91€) ceea ce se traduce printr-un grad de absorbţie al fondurilor alocate României prin POP pentru perioada 2007-2013 de 46,12%. CE a rambursat din FEP cheltuieli eligibile autorizate şi certificate la care s-a adăugat şi cuantumul corespunzător acestor cheltuieli ca top-up în sumă totală de 79.708.176,85 euro din care 24.331.634,79 euro numai în 2014 (30,53% din totalul rambursărilor din FEP realizate de CE către România în perioada 2007-2014) ceea ce reprezintă o absorbţie efectivă de 40,62% din totalul fondurilor alocate din FEP pentru întreaga perioadă de programare 2007-2013. În acest context trebuie menţionat că, în conformitate cu prevederile art. 90-94 din Regulamentul (CE) 1198/2006, Comisia a redus cu 5.439.901 euro dezangajarea automată a anvelopei financiare aferente anului 2012 aflată sub prevederea „n+2” neutilizată până la sfârşitul anului 2014, astfel încât suma totală dezangajată se dimunează de la 23.348.412 euro la 17.908.511 euro.

Încetinirea ritmului de implementare şi implicit de absorbţie este datorată în special situaţiei accesului la finanţare al IMM-urilor, care era oricum o problemă chiar şi înaintea apariţiei crizei, dar care s-a înrăutăţit şi mai mult, atât din cauza prudenţei adiţionale a băncilor, cât şi din cauza căderii pieţei imobiliare şi a garanţiilor imobiliare (colaterale) aferente creditării. Accesul la finanţare afectează direct implementarea POP 2007-2013, punând în pericol derularea proiectelor contractate, cu toate că în cadrul programului la iniţiativa DGP-AMPOP a fost introdusă Măsura 2.4 „Inginerie financiară”. Implementarea operaţiunilor finanţate din POP desfăşurate în anul 2014 este prezentată succint, pentru fiecare axă prioritară în secţiunea 3.1.



11

Din punct de vedere valoric luând în considerare alocările publice aferente axelor prioritare, progresul înregistrat de POP 2007-2013 raportat la valoarea publică totală eligibilă, respectiv la valorea publică totală eligibilă nerambursabilă, exprimat în euro este ilustrat grafic mai jos:

Principalele zone de intervenţie din FEP prin POP 2007-2013 Tabelul de mai jos prezintă evoluţia importanţei relative a angajamentelor totale pentru fiecare axă prioritară, cu o accelerare semnificativă a angajamentelor în cadrul Axei prioritare 2 ca urmare a angajamentelor sporite în sprijinul acvaculturii şi al prelucrării produselor piscicole în decembrie 2013 vs. decembrie 2014.

Evoluţia angajamentelor în cadrul axelor prioritare (%)

Axa prioritară 31.12.2012 31.12.2013

CM 13 iunie 2014

31.12.2014

CM 14 februarie 2015

Evoluţie

1 28,48 29,37 85,10 99,31 99,31

2 56,80 85,92 118,23 115,89 113,09 ↔

3 2,06 41,42 89,32 97,79 95,25

4 77,89 79,19 19,64 70,00 71,73

5 13,81 16,88 33,68 43,09 43,09

Rezultatele înregistrate în implementarea Programului au evidenţiat faptul că unele măsuri s-au bucurat de interes din partea potenţialilor beneficiari (Măsura 2.1-„Acvacultură”, respectiv acţiunile referitoare la creşterea capacităţii de producţie prin înfiinţarea de ferme noi sau prin modernizarea celor existente, cât şi operaţiunile componente ale acţiunii destinate măsurilor de acva-mediu referitoare la siturile Natura 2000 şi conversia la acvacultura ecologică), iar pe de altă parte, au existat unele măsuri care au înregistrat un ritm mai scăzut de accesare şi aici subliniem măsurile din cadrul axei prioritare 3 (cu excepţia măsurii 3.4 referitoare la promovarea produselor piscicole). Acestea confirmă tendinţa conform căreia măsura 2.1 „Acvacultură” rămâne foarte importantă, de departe cea mai solicitată măsură din cadrul programului unde cererea a depăşit aşteptările atât ca volum al depunerilor cât şi ca presiune asupra alocării financiare. De asemenea, trebuie remarcată accelerarea angajamentelor în cadrul Axei prioritare 4, exprimată în valori reale, chiar dacă din punct de vedere procentual la prima vedere pare un uşor regres, ceea ce ar putea indica o oarecare recuperare, după un debut lent şi o întârziere

Axa 1 Axa 2 Axa 3 Axa 4 Axa 5

plati efectuate 2.543.856 100.853.611 4.564.305 3.120.123 8.633.144

contractate 2.522.355 198.303.297 19.343.682 34.876.486 7.891.183

depuse 4.633.541 484.060.130 74.354.391 160.133.474 7.891.183

alocare 2007-2013 2.539.968 171.114.794 19.781.506 49.824.546 18.314.687

Evoluţia implementării POP pe axe prioritare

alocare 2007-2013 depuse contractate plati efectuate



12

istorică de cca. 4 ani. Explicaţii detaliate se regăsesc în capitolele ulterioare referitoare la implementarea acestei axe prioritare. S-a observat în continuare, o reticență a producătorilor din sectorul piscicol românesc faţă de constituirea/organizarea/reorganizarea în forme asociative, dar şi o lipsă de viziune legislativă care să faciliteze asocierea. Această cauză s-a datorat slabei conştientizări şi lipsei de informaţii a potenţialilor beneficiari în ceea ce priveşte avantajele rezultate din asociere. În vederea remedierii acestei situații, Autoritatea de Management pentru POP a solicitat partenerilor sociali membri ai Comitetului de Monitorizare şi/sau membri în cadrul Grupului de lucru pe produs din cadrul MADR, organizarea de acţiuni de informare. Obiectivul acestor campanii de informare l-a reprezentat, în primul rând, prezentarea avantajelor care rezultă din accesarea acestei măsuri, respectiv: reducerea costurilor de producţie datorate achiziţionării de utilaje şi echipamente, aplicarea tehnologiilor moderne de creştere şi procesare-diversificare a producţiei obţinute, creşterea competitivităţii producţiei şi de gestiune a deşeurilor, posibilitatea planificării şi modificării producţiei conform cererii cantitative şi calitative de pe piaţă, acces mai uşor la fondurile de dezvoltare prin investiţii şi la contractarea creditelor bancare, facilitarea comunicării între fermieri, cum ar fi între reprezentanţii acestora şi instituţiile guvernamentale, asociaţia reprezentând un for de discuţii dar şi de creştere a capacităţii de negociere, în vederea obţinerii unor preţuri mai bune, atât la input-uri, cât şi la valorificarea produselor fie pe piaţa internă, fie pe cea externă.

3.1. Informaţii privind derularea activităţilor pe axe prioritare

Axa prioritară 1:„Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare” România se alinează la tendinţa generală înregistrată la nivelul EU-27, privind scăderea capacităţii de pescuit a flotei sale. Măsura privind „Încetarea permanentă a activităţilor de pescuit” prin dezmembrarea navelor s-a dovedit a fi, în general, o modalitate eficace, dar în mare parte ineficientă, de a reduce rapid capacitatea de pescuit – în termeni de tonaj brut şi kilowaţi. În anul 2014 nu au existat modificări semnificative ale capacităţii de pescuit a României. Potrivit datelor furnizate de ANPA5 capacitatea flotei de pescuit la Marea Neagră, la 31.12.2014 era următoarea:

Capacitatea flotei de pescuit la 31.12.2014

Nr.nave

Tonaj brut

(GT)

Putere motor

(Kw) Segmentul Marea Neagră

Total 158 789,63 6.110,54

< 6 m 16 11,27 233,84

6-12 m 129 223,47 2.560,10

12-18 m 11 314,89 2.205,00

24-40 m 2 240,00 1.111,60

Reducerea dramatică a capacităţii flotei de pescuit a României a fost cauzata în bună măsură şi stimulării acestei acţiuni prin intermediul măsurilor finanţate din FEP prin POP 2007-2013.

5 Informaţii furnizate de ANPA prin adresa nr.89/16.01.2015



13

În cadrul Axei prioritare 1 „Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare”, nu au fost organizate sesiuni de primire de proiecte în anul 2014. Tabloul general privind stadiul implementării Axei prioritare 1 „Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare” până la sfârşitul anului 2014 este următorul: 32 Cereri de finanţare depuse cu o valoare eligibilă estimată de 4,68 milioane euro; 24 Cereri de finanţare selectate cu o valoare eligibilă de 2,74 milioane euro; 24 Cereri de Finanţare contractate cu o valoare nerambursabilă de 2,49 milioane euro; 2,48 milioane euro plăţi solicitate şi rambursate de CE.

Evoluţia indicatorilor specifici Axei prioritare 1

Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

1.Reducerea

capacităţii flotei

prin oprirea

temporară sau

permanentă a

activităţii navelor

Rezultate 0 0 0 GT: 438,97

kW: 1186,76 GT: 579,85 kW:1.657,17

GT: 579,85 kW:1.657,17

GT: 596,43 kW:1.734,69

GT: 596,43 kW:1.734,69

Obiectiv 7% 5%

7% 5%

Nivel de referinţă

GT: 2.604,86 kW: 8.691,79

2.Gradul de

modernizare a flotei

de pescuit (%)

Rezultate 0 0 0 0 0 0 1 (50%) 1 (50%)

Obiectiv

(18% din navele de pescuit) (15%din flota de pescuit la scară mică)

(22% din navele de pescuit) (18%din flota de pescuit la scară mică)


0

3. Puterea

motoarelor înlocuite

şi micşorarea puterii

totale

( în kW)

Rezultate 0 0 0 0 0 0 0 0

Obiectiv 1.000 kW

(7%din totalul puterii instalate)

2.000 kW

(14%din totalul puterii instalate)


0

4. Numărul

pescarilor instruiţi

Rezultate 0 0 0 0 100 0 368* 468*

Obiectiv 110 220


0

* pe Măsura 3.1, acţiunea „Instruiri”

În conformitate cu prevederile art.23, alin.(2) din R(CE) nr.1198/2006 „Încetarea permanentă a activităţilor de pescuit se programează sub forma unor programe naţionale de dezafectare care nu depăşesc doi ani de la data intrării în vigoare a acestora.”, coroborat cu prevederile Planului Naţional de Dezafectare a flotei la Marea Neagră, astfel încât programarea încetării permanente a activităţilor de pescuit prin intermediul Măsurii 1.1 „Încetarea permanentă a activităţilor de pescuit”, s-a încheiat cu data de 06.04.2012. Conform analizei efectuate de ANPA, acest program nu a fost prelungit având în vedere tocmai reducerea semnificativă a capacităţii flotei de pescuit. depăşirea valorilor indicatorului reducerea capacităţii flotei prin oprirea temporară sau permanentă a activităţii navelor (exprimat în tonajul şi puterea motoarelor navelor care au încetat permanent activitatea). Cu toate acestea, nu se poate afirma cu certitudine că există o legătură clară între reducerile capacităţii de pescuit şi starea resurselor de pescuit. Într-o mare parte dezmembrarea navelor a fost utilizată ca un mijloc de a îmbunătăţi eficienţa economică a activităţii, principala motivaţie a depunerii cererilor de finanţare nu a avut nimic a face cu starea stocurilor de peşte, ci mai degrabă a fost legată, în principal, de lipsa de profitabilitate a afacerii şi/sau de unii factori endogeni precum atingerea vârstei de pensionare, ş.a.m.d. în ceea ce priveşte modernizarea navelor prin investiţii la bordul acestora şi selectivitate a fost depusă o Cerere de finanţare cu o valoare totală eligibilă estimată de 1.256.640 lei (~281.083,50



14

€). Această aplicaţie a fost selectată şi contractată pentru o valoare totală eligibilă nerambursabilă de 502.256 lei (~112.433,40 €). în ceea ce priveşte numărul de pescari (implicaţi în activitatea de pescuit costier, la Marea Neagră precum şi în activitatea de pescuit comercial în apele interioare) acesta a înregistrat o scădere continuă. Astfel, armatorul singurei nave de pescuit maritim active şi operaţionale „Flamingo 4” a depus aplicaţia (singura de altfel) în cadrul măsurii 1.3 „Investiţii la bordul navelor şi selectivitate”, care a fost contractată la sfârşitul anului 2012. Anul 2014 nu înregistrează modificări semnificative în ceea ce priveşte pescarii implicaţi în activitatea de pescuit comercial (costier la Marea Neagră şi în apele interioare). Cu toate acestea, în anul 2014 se evidenţiază intrarea pe un trend ascendent, în acest sens remarcându-se o uşoară creştere a numărului de pescari înregistraţi atât pe segmentul pescuitului comercial costier la Marea Neagră cât şi pe segmentul apelor interiorare. Astfel, potrivit datelor furnizate de ANPA, la finele anului 2014 au fost înregistraţi un număr de 659 pescari implicaţi în activitatea de pescuit costier la Marea Neagră şi 3.376 pescari implicaţi în activitatea de pescuit comercial în apele interioare.

Axa prioritară 2: „Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din pescuit şi acvacultură” Măsurile în domeniul acvaculturii reprezintă una dintre cele mai mari zone de investiții ocupând locul doi ca mărime în cadrul FEP la nivelul UE. Raportul special cu privire la „Eficiența sprijinului FEP pentru acvacultură” publicat în septembrie 2014 de Curtea de Conturi Europene a arătat că, în general, măsurile de sprijinire a acvaculturii în perioada de până în 2013 nu au fost bine concepute și puse în aplicare la nivelul UE și al statelor membre și că FEP nu a reușit să ofere un bun raport costuri-beneficii și sprijin eficient în vederea dezvoltării durabile a acvaculturii. Auditorii Curții au constatat că, la nivelul Uniunii Europene și al statelor membre, cadrul nu a fost adecvat realizării obiectivelor Uniunii în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a acvaculturii, direcționarea fondurilor FEP către proiectele de acvacultură a fost necorespunzătoare, auditorii au constatat că, în general, proiectele nu au obținut rezultatele planificate. În aceast sens, pentru a se asigura că fondurile UE disponibile pentru acvacultură sunt cheltuite într-un mod mai focalizat, în urma adoptării în annul 2013 a orientărilor strategice6 pentru dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii, Comisia a cerut autorităților naționale din fiecare stat membru să elaboreze planuri strategice naționale multianuale. Astfel, „Analiza socio-economică a sectorului pescăresc” şi „Strategia Naţională pentru Sectorul Pescăresc” elaborate de România ţinând cont și de recomandările Curții și de lecțiile învățate în perioada 2007–2013, abordează factori importanți (nevoia de simplificare a procedurilor administrative și de asigurare a accesului la spațiu și apă prin planificare spațială integrată, îmbunătățirea competitivității sectorului și exploatarea avantajelor competitive ale acvaculturii în condiții de concurență echitabile), într-o abordare mai orientată pe rezultate în ceea ce privește investițiile în acvacultură sprijinite de Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime. Măsura 2.1 din cadrul Axei prioritare 2 constituie principala presiune asupra fondurilor alocate atât prin prisma solicitărilor cât şi sub aspectul gradului de angajare a fondurilor. Potrivit datelor statistice furnizate de către ANPA, la 31.12.2014, erau înregistrate în RUA 962 unităţi de acvacultură însumând o suprafaţă totală de 94.631 ha din care 80.436 ha luciu de apă. Dintre acestea 6.680 ha de luciu de apă îl reprezintă pepinierele (244 unităţi) şi 73.756 ha de crescătorii (718 unităţi). Cu o suprafaţă totală de 42.540 ha din care 36.155 ha luciu de apă 262 îşi unităţi de acvacultură înregistrate în RUA desfăşurau activitatea la finele anului 2014 în cadrul siturilor Natura 2000.

6 Orientările strategice pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii UE COM(2013)229



15

La sfârşitul anului 2014, producţia fermelor de acvacultură, raportată de agenţii economici, aflată în datele statistice furnizate de ANPA a fost de ~8.384 tone, la care se adaugă producţia de maricultură de la Marea Neagră estimată la ~19,6 tone de midii, 124 kg de stridii şi peste 13 tone de calcan. Din datele de monitorizare existente la momentul întocmirii Raportului anual, din raportările preliminare ale agenţilor economici înregistraţi la ANPA cantitatea estimată pentru 2014 a producţiei celor 16 unităţi de procesare peşte este de 4.201,9 tone. Majoritatea materiei prime procesate este importată, macroul şi heringul fiind speciile cele mai importate şi prelucrate de către România. Faţă de anul precedent, 2014 nu a adus modificări notabile în ceea ce priveşte balanţa comercială de peşte şi produse din peşte. Pe ansamblu comerţul internaţional (intra şi extra comunitar) al României în perioada 1.01-31.12.2014 relevă 85.936,949 tone (173.318,831 mii euro) importuri, respectiv 5.554,084 tone (25.191,151 mii euro) exporturi de peşte şi produse din peşte.

În ceea ce priveşte balanţa produselor piscicole, 90% din totalul importurilor din România îl reprezintă importul de peşte congelat, preparate sau conserve de peşte, icre negre, file şi carne de peşte (chiar tocată).

În România, structura exporturilor a fost formată în principal din: moluşte în cochilii sau nu, vii/proaspete (>50%), crustacee şi alte nevertebrate acvatice, preparate sau conservate (>20%) şi peşte congelat (cca. 20%)7. În cantităţi mai mici se exportă şi: peşte proaspăt sau refrigerat, fileuri de peşte şi carne de peşte (proaspete, refrigerate sau congelate). Balanţa export/import este net superioară în ceea ce priveşte importurile de produse pescăreşti. Doar în ultimii ani un număr redus de societăţi comerciale româneşti au început să

ofere produse competitive şi din producţia internă (în special produsele semi-preparate)ca urmare a implementării unor investiţii şi a modernizării producţiei prin intermediul POP 2007-2013. Cele 15 contracte de finanţare încheiate cu o valoare nerambursabilă de peste 40 mil.€ au vizat proiectele care au drept obiectiv creşterea capacităţii şi îmbunătăţirea sistemelor de producţie, a igienei şi condiţiilor de muncă.

7 Date furnizate de către Compartimentul de statistică agricolă al Direcţiei Generale Politici Agroalimentare şi Strategii – MADR



16

Evoluţia indicatorilor specifici axei prioritare 2

Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

5. Cantitatea

produsă în

acvacultură

(t)

Rezultate

preconizate în

urma

implementării

proiectelor****

0 0 0 2.291,11 5.583,02 6.048,02 9.594,606

12.748,918

% de realizare 0 0 0 31,61 77,03 83,44 132,38 175,90

Rezultate

preconizate ** 10.312 11.960 13.131 8.668 11.200 11.493,50 10.550 8.416,52

Obiectiv 0 0 0 +40% +95%

Nivel de

referinţă 7.248

6. Cantitatea

produsă prin

procesare

(t)

Rezultate

preconizate în

urma

implementării

proiectelor

0 0 0 6.808,00 6.808,00 6.808,00 10.817,89

10.817,89

% de

realizare 0 0 0 77,64 77,64 77,64 123,38 123,38

Rezultate

preconizate ** 3.500 5.859 3.637 2.956,00 7.500 11.844,89 8.746 4.201,90

Obiectiv +40% +85%

Nivel de

referinţă 8.768

7. Cantitatea

produsă prin

pescuitul în

apele

interioare (t)

Rezultate** 4.275 3.310 2.739 2.457 2.716,07 2.689,00 2.925,51 2.540,90

Obiectiv 5.000 6.000

Nivel de

referinţă 4.000

8. Ponderea

proiectelor

care obţin

producţii

prietenoase

cu mediul (%)

Rezultate 0 0 0 32,50 48,45 48,96 38,36 38,16

Obiectiv 10 25

Nivel de

referinţă 0

9. Creşterea

profitului

(mii lei)

Rezultate*****

Acvacultură:

11.406

Procesare:

3.411

Acvacultură:

5.078

Procesare:

6.975

Acvacultură:

59.443,74

Procesare:

64.767,06

Acvacultură:

-11.977,47

Procesare:

2.264.629,05

Acvacultură:

33.270,75

Procesare:

103.804,74

Acvacultură:

39.658,73

Procesare:

57.003,89

Acvacultură:

d.i.

Procesare:

d.i.

Acvacultură:

d.i.

Procesare:

d.i.

Obiectiv

Acvacultură

+pescuit:

+25%

Procesare: +20%

Acvacultură

+pescuit:

+55%

Procesare:

+50%

Nivel de

referinţă

Acvacultură: 10.883

Procesare: 3.411

10. Valoarea

adăugată pe

muncitor în

acvacultură

(€/an)

Rezultate 4.915*** 7.604*** 9.404,27***** 3.305,36***** 9.422,49***** 5.774,93***** d.i d.i.

Obiectiv +10% +25%

Nivel de

referinţă 700

11. Creşterea

numărului de

beneficiari ai

schemei de

inginerie

financiara

Rezultate 0 0 0 0 3 11 37 46

Obiectiv 0 120

Nivel de

referinţă 0

12. Creşterea

gradului de

absorbţie a

FEP (%)

Rezultate 0 0 0 8,75% 21,60% 28,87% 46,12%

Obiectiv 0 +15%

Nivel de

referinţă 0

* reprezintă estimarea creşterii cantităţii de peşte obţinut în acvacultură, în urma implementării cererilor de finanţare contractate până la 31.12.2014 ** date statistice de la Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură *** date statistice de la Institutul Naţional de Statistică **** cifre ajustate în urma rezilierilor/amendării contractelor de finanţare ***** date raportate de România la Joint Research Centre, transformate,după caz, în lei

d.i. dată indisponibilă la data raportării. Datele colectate în conformitate cu Cadrul de colectare a datelor prezintă un decalaj de 2 ani.



17

În ceea ce priveşte operațiunile pilot, acestea sunt esențiale pentru promovarea inovării la nivelul FEP. Numărul mic de operațiuni și dependența ridicată a acestor operațiuni de sprijinul din fonduri publice situează România în trendul înregistrat la nivelul tuturor SM. Acest fapt indică reținerea în ceea ce privește direcționarea fondurilor private către proiecte riscante.

Axa prioritară 3: „Măsuri de interes comun”

Sprijinul financiar din FEP în cadrul Axei Prioritare 3 acoperă măsurile de „interes comun” cu un scop mai larg, decât măsurile luate de întreprinderile private şi care ajută la realizarea obiectivelor politicii comune de pescuit. În prezent, navele de pescuit la Marea Neagră folosesc pentru acostare porturile Mangalia, Constanţa şi Sulina, dar în nici unul din aceste porturi nu există facilităţi de deservire a navelor de pescuit (descărcare, depozitare, vânzare, întreţinere şi reparaţii nave, aprovizionare cu combustibil, apă, gheaţă). Cu toate acestea, proiecte viabile menite să conducă la modernizarea locurilor de debarcare, adăposturilor şi crearea unor facilităţi specifice ambarcaţiunilor de pescuit au fost primite abia în cursul anului 2013, la sfârşitul perioadei de programare.


Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

13. Numărul de porturi8 marine modernizate

Rezultate 0 0 0 0 0 0 0 0

Obiectiv 1 0 0

Nivel de referinţă 0

14. Numărul de adăposturi la Marea Neagră

Rezultate 0 0 0 0 0 0 1 1

Obiectiv 1 2


15. Numărul de locuri de debarcare la Marea Neagră

Rezultate 0 0 0 0 0 0 1 1

Obiectiv 1 2


16.Pregătirea grupurilor de pescari şi fermieri (nr. cursuri de pregătire)

Rezultate 0 0 0 0 1 0 5 5

Obiectiv 7 10


17. Organizaţii de producători, asociaţii de producători

Rezultate 0 0 0 1 1

Obiectiv 10 3


18. Creşterea consumului mediu de peşte* (kg/persoană/an)*

Rezultate 6,56 4,00 4,80 4,60 3,14 4,35 3,23 4,98

Obiectiv 5,25 6,75

Nivel de referinţă 4,5

19. Creşterea valorii adăugate a peştelui procesat şi vândut***** (mil.euro)

Rezultate 10,314 21,3*** 24*** 723*** 31,1*** 16,05*** d.i. d.i

Obiectiv 5% 10%

Nivel de referinţă 4,757

* date statistice furnizate de ANPA ** date statistice de la Institutul Naţional de Statistică *** date raportate de România la Joint Research Centre

d.i – dată indisponibilă la data raportării Datele colectate în conformitate cu Cadrul de colectare a datelor prezintă un decalaj de 2 ani.

În pofida faptului că infrastructura reprezentată de porturi pescăreşti cu dane specializate şi spaţii de depozitare precum şi locaţiile pentru organizarea primei vânzări a peştelui este mai mult decât

8 Acest indicator a fost eliminat odată cu revizuirea POP 2007-2013 aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei C(2014) 5815 final din 08.08.2014 de modificare a Deciziei C(2007) 6664 de aprobare a Programului Operaţional pentru Pescuit al României, 2007-2013.



18

necesară, proiectul depus de către ANPA pentru modernizarea portului Midia a fost respins în faza de eligibilitate. Astfel, modificarea POP 2007-2013 operată în cursul anului 2014 a reflectat şi modificarea indicatorilor de realizare prin eliminare obiectivului referitor la porturile marine modernizate. Totodată dacă anul 2013 a constituit un punct crucial în redefinirea ca «Prioritate 0» a importanţei realizării Bursei de peşte de la Tulcea, a realizării/modernizării adăposturilor şi locurilor de debarcare şi nu în ultimul rând a creării infrastructurii specifice şi a unor facilităţi pentru ambarcaţiunile de pescuit, demararea implementării acestor investiţii susţinute financiar prin acordarea unor avansuri a contribuit substanţial la progresul înregistrat în cadrul Axei prioritare 3 din anul 2014. Recunoscute drept alimente sănătoase şi bogate în proteine, produsele din pescuit şi acvacultură joacă un rol însemnat în alimentaţia europeană şi mondială. Principalele specii consumate vari-ază de la un stat la altul. În detaliu acest aspect este tratat în capitolul 3.4. Pentru România, consumul intern reflectă evoluţia principalilor indicatori economici rezultaţi din pescuit şi acvacultură prezentaţi cumulativ şi explicit în graficul de mai jos.

Apariţia speciilor din import pe piaţa românească a determinat o diversificare a ofertei şi o schimbare a preferinţei consumatorilor către noi specii de peşte şi forme de prezentare (viu, filetat, decapitat, eviscerat, porţionat) cât şi o cerere de peşte şi produse din peşte în creştere până în anul 2007. Începând cu anul 2009, pe fondul crizei economice, importurile şi, implicit,



19

consumul de peşte au înregistrat un important regres. Creşterea valorii adăugate a peştelui procesat şi vândut este sintetizată de comerţul cu peşte şi produse din peşte. Produsele importate au o pondere mare pe piaţa produselor pescăreşti din România. Doar în ultimii ani un număr redus de societăţi comerciale româneşti au început să ofere produse competitive şi din producţia internă (în special produsele semi-preparate). Analizând principalii indicatori economici rezultaţi din pescuit şi acvacultură pe baza prevederilor art. 28, paragraful 5 din Regulamentul (CE) nr.1198/2006 se poate vedea că gradul de acoperire al consumului de peşte din producţia internă a crescut abia spre finele anului 2012 la 32,49%, ceea ce face ca riscul de a crea supracapacitate de producţie să fie extrem de redus. În ceea ce priveşte proiectele pilot (conform art. 41 din R(CE)1198/2006), cifrele arată că inovarea este costisitoare şi reprezintă pentru operatorii privaţi un risc care nu conduce la câştiguri pe termen scurt. Prin urmare, necesitatea finanţării publice în acest sector este mult mai mare. Din cele 6 organizaţii de producători înregistrate şi recunoscute de ANPA, la finele anului 2014, două activau în pescuitul comercial la Marea Neagră, două în pescuitul comercial în Delta Dunării şi două în acvacultură. Dintre acestea România are recunoscute la nivel comunitar: Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie „ROMFISH” şi Federaţia Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării. Axa prioritară 4: „Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti” România, cu o întârziere istorică majoră în demararea activităţilor de constituire a parteneriatelor şi de organizare a FLAG-urilor, punerea în aplicare a axei prioritare 4 a înregistrat în anul 2014 un progres substanţial. Analizând cele 14 FLAG-uri selectate în raport cu cele 18 zone pescăreşti identificate se poate constata că aprox. 77,7 % din zonele de pescuit fac obiectivul strategiilor de dezvoltare locală. Potrivit datelor de monitorizare la sfârşitul anului 2014 se îregistrau: 260 contractate, cu o valoare totală eligibilă de 43.283.805,20 €, respectiv o valoare totală eligibilă nerambursabilă de 34.876.485,34 € pentru care au fost efectuate plăţi (inclusiv cheltuieli de funcţionare ale FLAG) în valoare publică totală de 3.120.123,13 €.


Provocarea majoră a anului 2014 a fost ca România să ia măsurile necesare pentru accelera contractarea proiectelor selectate de FLAG în cadrul strategiilor de dezvoltare integrată a

Indicatori 2007 2008 2009 2010 2013 2014

20. Număr Grupuri Locale înfiinţate

Rezultate 0 0 0 0 14 12

Obiectiv 3 Max. 14


21.Teritoriul acoperit de Grupurile Locale (km2)

Rezultate 0 0 0 0 22.660 18.856,22

Obiectiv 3.700 19.000


22.Populaţia din teritoriul acoperit de Grupurile locale

Rezultate 0 0 0 0 884.435 896.883

Obiectiv 137.000 682.000


23. Locuri de muncă create sau menţinute în sector

Rezultate 0 0 0 0

Estimat până în 2015: 2.370

730

Obiectiv 273 2.300




20

zonelor pescăreşti şi, în acelaşi timp, de a asigura continuitatea parteneriatelor locale în perioadele de programare 2007-2013 şi 2014-2020.

Axa prioritară 5: „Asistenţă tehnică” Utilizarea asistenţei tehnice a înregistrat un ritm lent cauzat în principal de derularea mai lentă a anumitor etape din cadrul implementării proiectelor de AT (ex: solicitări suplimentare în vederea aprobării, cu privire la asigurarea calităţii rapoartelor depuse de prestator/furnizor, în vederea efectuării plăţilor), precum şi de numărul insuficient de personal cu atribuţii/specializat în pregătirea documentelor de licitaţii şi în implementarea contractelor. În detaliu implementarea acestei axe este prezentată în cap.4. „Utilizarea asistenţei tehnice”.

Concluzii generale în implementarea POP 2007-2013, pe axe prioritare: ● Atât angajamentele, cât și cheltuielile certificate la nivelul s-au îmbunătățit, dar încă există posibilități de progres. Până la sfârșitul anului 2014, cu un an înaintea încheierii perioadei de punere în aplicare a FEP, plățile intermediare certificate (79.708.176,85 €) transmise şi rambursate de/către România au reprezentat puțin peste 40% din alocarea totală din FEP. Gradul de angajament la nivel național în această etapă este semnificativ la nivelul ideal/așteptat de 100 %. Valoarea mică a rambursărilor/plăţilor efectuate la sfârșitul perioadei de programare ar putea însemna că România nu va putea să utilizeze pe deplin cca.20% din fondurile disponibile pentru sprijinirea punerii în aplicare a FEP, în afară de cazul în care, în timpul rămas până la finalul perioadei de programare, adică 31 decembrie 2015 se va creşte semnificativ numărul cererilor de plată/de rambursare şi implicit se va accelera substanţial ritmul plăţilor efectuate. ● Se confirmă tendințele evidențiate în rapoartele anuale de punere în aplicare anterioare în sensul diminuării accentuate a ponderii măsurilor privind flota de pescuit. De asemenea, acvacultura și prelucrarea rămân în continuare zone importante de investiții finanţate din FEP prin POP 2007-2013. Ultimii doi ani (2012-2013) arată o creştere a sprijinului FEP la nivelul măsurilor din cadrul Axei prioritare 2, atât în domeniul acvaculturii, cât și în cel al procesării, cu un nivel ridicat de finanțare privată direcționat către acvacultură. În acest sens, investițiile în acvacultură înregistrează progrese, deși într-un ritm mai lent, ocupând primul loc ca mărime în cadrul POP 2007-2013, aflându-se cu mult peste valorile din domeniul prelucrării. Axa prioritară 3 înregistrează, de asemenea, progrese, la finele anului 2014 dublându-şi rata de absorbţie a fondurilor alocate. Axa prioritară 4 înregistrează progrese evidente şi notabile, implementarea strategiilor de dezvoltare locală integrate a zonelor pescăreşti a progresat în mod semnificativ în 2014, dar rămâne în continuare în urma celorlalte.

Concluzii generale cu privire la audit În 2014, DG MARE împreună cu Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României au efectuat o analiză a activității AMPOP şi nu numai, concluzionând că sistemul de management şi control al Programului Operaţional pentru Pescuit este instituit conform cerinţelor articolelor de la 57 la 61 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1198/2006, Capitolului VII al Regulamentului Comisiei (CE) nr.498/2007 şi „funcţionează, dar sunt necesare anumite îmbunătăţiri". Cu toate acestea, având în vedere rezultatul Raportului Anual de Control asupra implementării POP în anul 2014, coroborat cu rezultatul rapoartelor finale ale auditului de sistem şi de operaţiuni din 2014 şi luând în considerare cererile de plată nr.12, 13 şi 14 înaintate CE, în conformitate cu preverile art.88, alin.1, din R(CE) nr.1198/2006, CE a decis întreruperea plăţilor către România.9

9 Scrisoarea CE/DGMARE ref.ARES (2015)576608 – 11/02/2015



21

3.2. Informaţii specifice pentru axe prioritare şi măsuri

În perioada 04.12.2013-10.01.2014 a fost organizată o sesiune deschisă de primire cereri de finanţare pentru Măsura 2.2-„Pescuitul în apele interioare”, Acţiunea 1:„Nave de pescuit în apele interioare”, Operaţiunea 2:„Schimbarea destinaţiei ambarcaţiunilor către alte activităţi în afara pescuitului”, având alocată pentru această sesiune suma de 1.500.000 euro. Aceast apel a fost prelungit până în data de 24.01.2014. În continuare sunt prezentate informaţiile specifice pentru axe prioritare şi măsuri înregistrate de România la finele anului 2014, prin implementarea POP 2007-2013.

Axa prioritară1: „Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare”

Capacitatea flotei de pescuit româneşti la Marea Neagră raportată la flota celor 28 de state membre, la 28.02.2014

Nave Capacitate Puterea motorului

Număr % Tonaj brut % kw %

RO 200 0,2 618 0,0 6 259 0,1

UE- 28 87 445 100,0 1 725 938 100,0 6 682 574 100,0

Sursa: DG-MARE, Fleet Register

În România au fost organizate în perioada 2010-2012 sesiuni deschise de primire de proiecte pentru măsurile: 1.1 „Încetarea permanentă a activităţilor de pescuit”, 1.3 „Investiţii la bordul navelor şi selectivitate”, 1.4 „Pescuitul de coastă la scară redusă” şi 1.5„Compensaţii socio-economice pentru managementul flotei comunitare” Cu toate că măsura 1.4 „Pescuitul de coastă la scară redusă” a beneficiat de mai multe runde de sesiuni deschise de primire de proiecte, nu au fost aplicaţii depuse.

Sintetic, din punct de vedere al progresului valoric înregistrat în implementarea măsurilor din cadrul axei prioritare 1 situaţia este prezentată în tabelul de mai jos:

Analizate în contextul sumelor alocate:

Măsura 1.1. „Încetarea permanentă a activităţilor de pescuit ” Prin gestionarea capacităţii de pescuit se urmăreşte atingerea în timp a unui echilibru durabil între capacitatea de pescuit a flotelor şi posibilităţile de pescuit.



22

În urma implementării Măsurii 1.1, prin încetarea permanentă a activităţii navelor de pescuit, capacitatea flotei româneşti s-a redus10 la un număr de 158 de nave şi ambarcaţiuni pentru activitatea de pescuit, active la 31.12.2014, cu o capacitate de 789,63 GT şi o putere de 6110,54 kW. În cadrul Axei prioritare 1 pentru Măsura 1.1 – „Ajutor public pentru încetarea permanentă a activităţii navelor de pescuit”, au fost depuse 23 Cereri de Finanţare din care au fost contractate 15, cu o valoare totală nerambursabilă de 2.341.399,79 euro (10.350.157,79 lei). Dintre cererile de finanţare contractate, 2 aplicaţii cu o valoare nerambursabilă de 602.550,95 euro (2.693.824,51 lei), în cadrul măsurii speciale aplicabile exclusiv navelor care fac obiectul unui Program de adaptare a flotei de pescuit comunitare în baza R(CE) nr.744/2008.

Caracteristicile tehnice ale navelor dezafectate în baza R(CE)nr.744/2008

Nr. crt.

Numărul de înregistrare în flota comunitară

GT kW

1 ROM 000000011 115 220,0

2 ROM 000000016 47 220,8

Total 162 440,8

Având în vedere variantele prevăzute de R(CE) nr.1198/2006 prin care se poate realiza încetarea efortului de pescuit cele din cele 15 contracte de finanţare încheiate în total în cadrul măsurii 1.1:

Caracteristicile tehnice ale navelor dezafectate în cadrul măsurii 1.1 Nr. Contracte

finanţare Acţiunea GT kW

5 1 -„Dezmembrare” 303,09 808,76

10 2 -„Reafectarea pentru alte activităţi decât pescuitul”

293,34 925,93

15 TOTAL 596,43 1.734,69

Astfel, la finele anului 2014, capacitatea totală a flotei de pescuit la Marea Neagră reprezenta un număr de 158 de nave şi ambarcaţiuni care însumau o capacitate totală de 789,63 GT şi 6.110,54 kW. Obiectivul pentru această măsură este reducerea capacităţii de pescuit, exprimată prin tonajul şi puterea navelor reafectate. Aşadar, prin finanţarea din FEP prin POP 2007-2013 a încetării permanente a activităţii navelor de pescuit, imaginea flotei de pescuit a României privită prin prisma obiectivelor stabilite la finele perioadei de programare este prezentată în tabelul de mai jos.

Capacitatea flotei de pescuit la Marea Neagră la 31.12.201411 în raport cu dezafectarea navelor în baza R(CE) nr. 1198/2006 şi R(CE) nr.744/2008

Capacitatea flotei de pescuit la Marea Neagră

Reducerea tonajului (GT)

Reducerea puterii motoarelor(kW)

Referinţă 2007: 2.604,86 8.691,79 Obiectiv: 182,34 434,59 Realizat prin POP 2007-2013: 596,43 1.734,69

% de realizare*: 327,10 399,16 la 31.12.2014: 614,56 6.288,19

* % de realizare a obiectivului propus

10 Sursa: DG-MARE, Fleet Register 11 Date furnizate de ANPA, Fleet Register (DGMARE) prelucrare DGP-AMPOP



23

Măsura 1.3. „Investiţii la bordul navelor de pescuit şi selectivitate” Din cele două nave de pescuit marin active care figurează în Registrul flotei comunitare a existat numai o cerere de finanţare prin care s-a solicitate sprijin financiar nerambursabil pentru „Investiţie la bordul navei de pescuit trawler Flamingo 4” cu o valoare totală eligibilă contractată de 113.710,21 € (502.656 lei). Pentru îmbunătăţirea siguranţei la bordul navei de pescuit trawler Flamingo 4 au fost efectuate plăţi în valoare de 498.678,92lei (114.597,22 €) proiectul fiind finalizat în cursul anului 2014.

Măsura 1.5. „Compensaţii socio-economice pentru managementul flotei comunitare”: 8 cereri de finanţare depuse, selectate şi contractate cu o valoare totală eligibilă nerambursabilă de 151.714,80 lei (34.320,73 €) pentru care au fost efectuate plăţi în valoare publică totală de 136.108,80 lei (30.790,36 €). Aceste contracte de finanţare au vizat pensionarea anticipată a personalului angajat care deservea navele a căror activitate de pescuit a încetat permanent prin dezafectarea acestor fie prin dezmembrarea navei de pescuit pentru fier vechi, fie prin reafectarea sa pentru alte activităţi decât pescuitul. Pensionarea anticipată din sectorul pescuitului şi acvaculturii nu a putut fi aplicată în continuare, deoarece, pe de-o parte personalul anagajat pe navele dezafectate a depus cereri de finanţare în cursul apelurilor anterioare, iar pe de altă parte, conform legislaţiei naţionale a muncii încă din anul 2011 s-au suspendat prevederile privind pensionarea anticipată.

Concluzii operaţionale în implementarea măsurilor din cadrul Axei prioritare 1: „Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare”

Din prisma analizei rezultatelor implementării planului de ajustare a efortului de pescuit folosind indicatorii definiţi în programul operaţional putem spune că: faţă de nivelul de referinţă al anului 2007, România şi-a redus capacitatea de pescuit cu 1.990,03 GT şi 2.403,6 kW; în termeni reali, numai cu ajutorul sprijinului financiar acordat prin POP 2007-2013 capacitatea de pescuit s-a redus cu 596,43 GT(22,9% din nivelul de referinţă 2007) şi 1.734,69kW(19,96% din nivelul de referinţă 2007); se înregistrează depăşirea indicatorilor de realizare atât în raport de tonaj (327,10%) cât şi în raport de putere a motoarelor (399,16%) faţă de indicatorii de realizare (obiectivele 2013) stabiliţi prin POP 2007-2013; Sistemul informatic de gestiune, se monitorizează permanent intrările şi ieşirile din flotă, astfel încât, în orice moment să existe asigurări rezonabile cu privire la capacitatea de pescuit exprimată prin tonaj (GT) şi putere a motorului (kW), parametrii care trebuie să fie mai mici sau cel mult egali cu cei înregistraţi de România la momentul aderării la UE. reducerea capacităţii de pescuit a flotei româneşti dublată de lipsa facilităţilor infrastructurii de bază se reflectă în producţia obţinută din activitatea de pescuit la Marea Neagră. Astfel, dacă ne referim numai la speciile supuse sistemului de cote de către C.E., în anul 2014 au fost capturate 43,18 tone calcan, în ceea ce priveşte şprotul, cu fost capturate numai 84,98 tone faţă de 3.442,5 tone alocate. principalele neconformităţi identificate din punct de vedere sanitar-veterinar în urma controalelor efectuate de echipele ANSVSA la ambarcaţiunile de pescuit se referă la suprafeţele care intră în contact cu peştele (greu de spălat şi dezinfectat), respectiv la bărcile tradiţionale (construite din lemn, smolite şi gudronate) care nu asigură protecţie peştelui pe timpul transportului.



24

Axa prioritară 2: „Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din pescuit şi acvacultură” Prin Axa prioritară 2 din cadrul POP se acordă sprijin financiar nerambursabil pentru: Măsura 2.1. „Acvacultură”

Acţiunea 1: „Creşterea capacităţii de producţie datorită construirii de noi exploataţii piscicole”

Acţiunea 2: „Variaţiile producţiei datorită extinderii sau modernizării exploataţiilor piscicole existente”

Acţiunea 3: „Creşterea cantităţii de alevini proveniţi din crescătorii”

Acţiunea 4: „Măsuri de acva-mediu”

Operaţiunea 1: „Protecţia mediului”

Operaţiunea 2: „Trecerea la acvacultura ecologică”

Operaţiunea 3: „Acvacultura durabilă în situri Natura 2000”

Măsura 2.2 „Pescuitul comercial în apele interioare" Măsura 2.3. „Prelucrarea şi comercializarea peştelui” Măsura 2.4. „Inginerie financiară”


Stadiul implementării Axei prioritare 2 la finele anului 2014:

Analizate în contextul sumelor alocate:

Analizate individual, fiecare măsură în parte are o pondere diferită în cadrul axei prioritare, împreună contribuind ca, de departe, aceasta să devină cea mai atractivă în cadrul POP, atât din punct de vedere al gradului de solicitare al alocărilor cât şi al gradului de angajare al sumelor alocate, dar şi al sumelor plătite, respectiv al gradului de absorbţie).

Măsura 2.1. „Acvacultură” În cadrul sectorului de acvacultură, predominantă este activitatea de piscicultură în ape dulci, în timp ce cultivarea altor organisme acvatice de apă dulce (raci, scoici, plante acvatice) sau de apă marină este practic inexistentă. Piscicultura în ape dulci practicată în Romania se caracterizează din punct de vedere tehnologic prin două direcţii: creşterea intensivă (mai ales a salmonidelor) şi creşterea extensivă şi semi-intensivă a ciprinidelor în policultură, în bazine de pământ (heleşteie, iazuri şi lacuri). Creşterea ciprinidelor în policultură în bazine de pământ şi în regim extensiv sau semi-intensiv prezintă avantajul de a conserva calitatea apei în cazul regimului extensiv de creştere sau a genera un risc minor sau neglijabil asupra calităţii apei în cazul regimului semi-intensiv de creştere.



25

Astfel, în scopul scăderii presiunii prin pescuit asupra aspeciilor din mediul natural s-a urmărit orientarea în direcţia dezvoltării acvaculturii spre specii noi introduse în cultură (ex. calcan, sturioni, lostriţă, scoici, ş.a.). Amenajările piscicole extensive au devenit ferme multifuncţionale unde sunt furnizate şi alte servicii sociale şi de mediu: recreere, menţinerea biodiversităţii şi îmbunătăţirea managementului apei. Aceste servicii se regăsesc şi în structura unităţilor12 care activează în domeniul acvaculturii aflate în evidenţele sanitar-veterinare13. Astfel, dintr-un total de 376 de unităţi, funcţie de principala specie de cultură/activitate sunt înregistrate 223 unităţi unde principala specie de cultură este crapul/carasul (în sistem de creştere de policultură), 142 unităţi de creştere a păstrăvului, 7 unităţi de creştere pentru sturioni, 3 unităţi pentru cultura şalăului, 5 unităţi specializate pentru peşti ornamentali, în timp ce în cadrul a 197 unităţi se desfăţoară şi activităţi de pescuit sportiv-recreativ.

Bilanţul sprijinului financiar nerambursabil acordat pentru Măsura 2.1 „Acvacultură” din cadrul Axei prioritară 2: „Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din pescuit şi acvacultură” la finele anului 2014 este: 443 Cereri de finanţare depuse cu o valoare totală eligibilă estimată de 2.919.985.691,25lei 209 aplicaţii contractate cu o valoare totală eligibilă nerambursabilă de 692.227.418,58lei; Plăţi efectuate în valoare de 319.245.532,92 lei. În anul 2014, potrivit informaţiilor furnizate de ANPA, se estimează o producţie totală obţinută din acvacultură de 8.417t, fără modificări esenţiale în structura speciilor, faţă de 2013. Detaliat, structura producţiei din acvacultură (practicată în ape dulci şi în apă marină) funcţie de speciile cultivate şi respectiv de numărul şi suprafaţa amenajărilor piscicole, în cursul anului 2014 sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Structura unităţilor de acvacultură licenţiate, înregistrate în RUA funcţie de suprafeţele şi structura speciilor cultivate în anul 2014

Nr.crt. Specii supuse exploatării Nr.unităţi de acvacultură

Suprafaţa

(ha)

1. Ciprinide monocultură 205 34.258,72

2. Ciprinide policultură 419 40.200,09

3. Sturioni monocultură 15 3,19

4. Sturioni policultură 86 17.351,49

5. Păstrăv monocultură 194 282,73

6. Păstrăv policultură 15 618,56

7. Poliodon policultură 11 1.221,89

8. Clarias monocultură 1 0,12

9. Clarias policultură 4 36,01

10. Moluşte monocultură 1 18,00

11. Moluşte policultură 1 16,00

12. Crustacee policultură 7 623,69

13. Specii de import (Tilapia, Koi) 2 0,05

14. Calcan 1 0,46

Total 962 94.631,00 Sursa: ANPA

12 O unitate poate deţine mai multe amenajări piscicole în cadrul cărora să se desfăşoare mai multe activităţi economice. 13 “Supravegherea sanitară veterinară a obiectivelor din sectorul peşte şi produse din pescuit” prezentarea reprezentantului ANSVSA în cadrul lucrărilor celui de-al 14-lea Comitet de monitorizare POP 2007-2013 desfăşurat în 13.02.2015



26

Având în vedere dinamica aplicaţiilor depuse, evaluate, selectate, contractate, reziliate/finalizate şi plătite la finele anului 2014, situaţia detaliată privind acţiunile şi operaţiunile eligibile din cadrul Măsurii 2.1 „Acvacultură” se prezintă astfel:

Acţiunea 1: „Creşterea capacităţii de producţie datorită construirii de noi exploataţii piscicole” În perioada 2007-2014 au fost contractate 84 aplicaţii cu o valoare totală eligibilă de peste 152 milioane euro, respectiv cu o valoare totală eligibilă nerambursabilă de aproape 91 milioane euro din care numai în cursul anului 2014 au fost contractate 35 de cereri de finanţare vizând înfiinţarea de unităţi de producţie noi în valoare totală eligibilă de peste 61 milioane euro, respectiv cu o valoare totală eligibilă nerambursabilă de peste 36 milioane euro. Astfel peste 40% dintre angajamentele încheiate pentru înfiinţarea de noi exploataţii piscicole au fost semnate în cursul anului 2014. Sporul de producţie rezultat din acvacultură estimat a se obţine în urma implementării şi finalizării înfiinţării de noi exploataţii piscicole contractate în anul 2014 se ridică la peste 4.300 tone/an. Prin implementarea acestor proiecte se estimează să se obţină peste 45% din producţia totală estimată la nivelul tuturor angajamentelor contractate aferente întregii perioade de programare 2007-2013. Din totalul producţiei din acvacultură estimate să se obţină în urma finalizării investiţiilor noi contractate în anul 2014 aproape 8% reprezenta producţia de crap, peste 48% producţia de păstrăv, diferenţa fiind reprezentată de alte specii de acvacultură crescute în sistem de monocultură şi/sau policultură. Până la finele anului 2014 s-a acordat un sprijin financiar nerambursabil din FEP de: ● 6,7 milioane euro pentru 10 crescătorii noi de crap; ● 9,2 milioane euro pentru 20 unităţi noi de creştere a păstrăvului; ● 18,2 milioane euro pentru 15 investiţii noi de producţie de acvacultură a diferitelor specii de peşte (altele decât cele menţionate în mod explicit în datele de implementare de la 1 la 12 inclusiv) conform R(CE)498/2007.

Acţiunea 2: „Variaţiile producţiei datorită extinderii sau modernizării exploataţiilor piscicole existente” În perioada 2007-2014 au fost contractate 46 aplicaţii cu o valoare totală eligibilă de aproape 69 milioane euro, respectiv cu o valoare totală eligibilă nerambursabilă de peste 40 milioane euro, din care care numai în cursul anului 2014 au fost contractate 20 de cereri de finanţare vizând extinderi şi/sau modernizări ale exploataţiilor piscicole existente în valoare totală eligibilă de peste 61 milioane euro, respectiv cu o valoare totală eligibilă nerambursabilă de peste 40 milioane €. Peste 43% dintre angajamentele încheiate pentru extinderea sau modernizarea exploataţiilor piscicole existente au fost încheiate în 2014. Sporul de producţie rezultat din acvacultură estimat a se obţine în urma implementării şi finalizării modernizării/extinderii exploataţiilor piscicole existente, contractate în anul 2014, se ridică la peste 2.500 tone/an.

Din totalul producţiei din acvacultură estimată să se obţină în urma finalizării proiectelor de extindere şi modernizare a exploataţiilor piscicole existente contractate în anul 2014, aproape 59% viza producţia de crap, peste 15% producţia de păstrăv, diferenţa fiind reprezentată de alte specii de acvacultură crescute în sistem de monocultură şi/sau policultură.

Până la finele anului 2014 s-a acordat un sprijin financiar nerambursabil din FEP de: ● 9,4 milioane euro pentru 14 crescătorii de crap în sistem de mono/policultură; ● aproape 1,7 milioane euro pentru 5 crescătorii de păstrăv; ● aproape 8,1 milioane euro pentru 11 unităţi de producţie de acvacultură a diferitelor specii de peşte (sturioni, şalău, somn, ştiucă, ş.a., altele decât cele menţionate în mod explicit în datele de implementare de la 1 la 12 inclusiv) conform R(CE)498/2007.



27

Acţiunea 3: „Creşterea cantităţii de alevini proveniţi din crescătorii” În perioada 2007-2014 au fost depuse 3 Cereri de finanţare având drept obiectiv exclusiv producerea de alevini în crescătorii cu o valoare totală eligibilă estimată de 64.564.680,31lei.

Acţiunea 4: „Măsuri de acva-mediu” În perioada 2007-2014 au fost contractate 79 Cereri de finanţare, cu o valoare totală eligibilă de peste 22 milioane euro, respectiv cu o valoare totală eligibilă nerambursabilă de aproape 23,4 milioane euro din care numai în cursul anului 2014 au fost contractate 21 de cereri de finanţare în valoare totală eligibilă nerambursabilă de peste 2,5 milioane euro. Astfel, din punct de vedere numeric o pătrime şi din punct de vedere valoric aproape 11% dintre angajamentele încheiate au fost semnate în cursul anului 2014.

● Operaţiunea 1: „Protecţia mediului” Din cele 15 aplicaţii depuse, până la finele anului 2014 au fost contractate 9 aplicaţii în valoare totală eligibilă nerambursabilă de aproape 850 mii euro, 90% dintre acestea fiind contractate în primul semestru al anului 2014, pentru care s-au plătit aprox.640 mii euro.

● Operaţiunea 2: „Trecerea la acvacultura ecologică” Competitivitatea produselor ecologice în România este determinată de următorii factori: numărul de operatori înregistraţi în acest sector este în continuă creştere. De asemenea, creşterea numărului procesatorilor determină creşterea suprafeţei cultivate în agricultura/acvacultura ecologică de la an la an. piaţa produselor ecologice este în extindere şi se caracterizează prin diversificarea continuă a ofertei de produse pe piaţă. din ce în ce mai mult, consumatorii conştientizează că alături de calitatea şi valoarea produselor ecologice pentru sănătate, agricultura, respectiv acvacultura ecologică are o contribuţia majoră la dezvoltarea durabilă. Începând cu anul 2010, numărul operatorilor a crescut anual (de la 3 în 2010 la 29 la finele anului 2014), aceasta datorându-se în special măsurilor de sprijin existente pentru perioada de conversie acordate în baza art.68 din Regulamentul (CE) nr.73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori precum şi de apariţia Regulamentului (CE) nr.710/2009 al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr.889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.834/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte stabilirea de norme detaliate privind producția ecologică de animale de acvacultură şi de alge marine. Activitatea de inspecţie şi certificare a produselor ecologice este realizată de organisme de inspecţie şi certificare private, aprobate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională. Până în anul 2010 nici un organism de certificare în agricultura ecologică nu avea înregistrată acreditarea în domeniul producţiei ecologice de animale de acvacultură şi de alge marine, deoarece nu exista nici o suprafaţă de amenajare piscicolă aflată în conversie sau certificată fie pentru producţia de puiet, fie pentru producţia de peşte de consum. Interesul organismelor de certificare acreditate din România faţă de segmentul acvaculturii organice (ecologice) a crescut odată cu 2010, odată cu deschiderea efectivă a sesiunii de depunere de proiecte în cadrul măsurii 2.1 şi creşterea afluxului de aplicaţii depuse în cadrul Acţiunii 4 „Măsuri pentru mediul acvatic”. Astfel se înregistrează o creştere substanţială a suprafeţei de luciu de apă certificată pentru producţia de acvacultură organică (de la 17 ha în 2011 la 14.840,40 ha în 2014).14

14 Date furnizate de către Compartimentul agricultură ecologică din Direcţia generală politici agroalimentare şi strategii - MADR



28

86% din producţia ecologică certificată totală înregistrată la 31.12.2014 era reprezentată de producţia de crap. La sfârşitul anului 201415, dintr-o suprafaţă totală de 17.350,01ha înregistrată în sistem ecologic, 14.840,40 ha de luciu de apă erau certificate pentru producţia ecologică de peşte de consum respectiv pentru producerea ecologică a puietului de ciprinide (cu preponderenţă a puietului de crap). Prin POP 2007-2013 au fost susţinute financiar 29 de amenajări piscicole care acoperă cca. 20.000 ha de luciu de apă, şi care în mare parte sunt situate în situri NATURA 2000. Cele 24 operaţiuni în valoare totală eligibilă nerambursabilă de aproape 11,3 milioane euro au totalizat la finele anului 2014 plăţi compensatorii de aproape 11 milioane euro. Valoarea sumelor compensatorii acordate amenajărilor piscicole care au ales să parcurgă etapele de conversie de la producţia piscicolă tradiţională la metodele de acvacultură ecologică reprezintă 52,26% din valoarea totală a sumelor nerambursabile acordate în cadrul Acţiunii 4: „Măsuri de acva-mediu”.

● Operaţiunea 3: „Acvacultura durabilă în situri Natura 2000” În ceea ce priveşte protecţia naturii, siturile Natura 2000 ocupă circa 22,7% din teritoriul ţării. Dintre statele membre ale UE - 27, România deţine cea mai mare diversitate biogeografică (5 regiuni biogeografice din cele 11 europene), aceasta aflându-se în majoritate într-o stare favorabilă de conservare. Funcţie de categoria lor, acestea sunt reprezentate de:

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării 13 parcuri naţionale 15 parcuri naturale, în afara a două parcuri geologice 925 rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale şi monumente ale naturii 383 Situri de Importanţă Comunitară (SCI - Natura 2000) 148 Arii de Protecţie Specială (SPA - Natura 2000)

În multe dintre siturile NATURA 2000 din România, se desfăşoară activităţi de piscicultură, acestea fiind pe deplin compatibile cu conservarea valorilor naturale ale siturilor, dovada cea mai elocventă fiind însăşi desemnarea arealului amenajării piscicole ca sit NATURA 2000 (Raport BIRDLIFE, 2011). Potrivit datelor statistice ale ANPA, până la sfârşitul anului 2014,

Structura unităţilor de acvacultură situate în situri Natura 2000 erau înregistrate 262 ferme aflate în situri NATURA 2000 însumând o suprafaţă totală de 42.540 ha din care 36.155 ha luciu de apă. Structura acestor exploataţii piscicole este prezentată în tabelul alăturat.

Sursa: ANPA

În general, în siturile Natura 2000 care au pe teritoriul lor amenajări piscicole, având în vedere restricţiile impuse de desfăşurarea activităţilor economice cu prezervarea expresă a resurselor de mediu, mare parte dintre acestea au optat şi pentru trecerea de la practicarea acvaculturii tradiţionale la acvacultura organică. Prin POP 2007-2013 au fost angajate 9,5 milioane euro pentru fermele piscicole reprezentând cca. 25% din suprafaţele amenajărilor piscicole situate în situri NATURA 2000. Valoarea sumelor compensatorii acordate amenajărilor piscicole situate în siturile NATURA 2000 pentru pierderile de producţie datorate păsărilor ihtiofage reprezintă 43,88% din valoarea totală a sumelor nerambursabile în cadrul Acţiunii 4: „Măsuri de acva-mediu”.

15Date furnizate de către Compartimentul agricultură ecologică din Direcţia generală politici agroalimentare şi strategii - MADR



29

În acelaşi timp, prin intermediul MMSC, pentru siturile Natura 2000 în 2014 a fost intensificat procesul de îmbunătăţire al managementului. Astfel, au fost atribuite în custodie/administrare 664 de arii naturale protejate, s-au elaborat studiile specifice şi au fost aprobate16 115 noi situri de importanţă comunitară, iar 28 de situri de importanţă comunitară existente au fost extinse. Totodată, au fost aprobate 40 de noi arii de protecţie avifaunistică şi au fost extinse 20 de arii de protecţie avifaunistică existente.

Măsura 2.2 "Pescuitul comercial în apele interioare" Măsurile privind pescuitul în apele interioare (articolul 33 din Regulamentul FEP) sunt puține la număr și foarte mici din punct de vedere investițional, reprezentând al treilea cel mai puțin utilizat set de măsuri din cadrul FEP. În România, pescuitul comercial în apele interioare se desfăşoară în bazinele acvatice naturale ce constituie domeniul public naţional: Dunăre, Delta Dunării, complexul lacustru Razim-Sinoie, lacuri de acumulare, ş.a.

Activitatea de pescuit comercial în apele interioare, potrivit raportărilor ANPA, a implicat în cursul anului 2014 un număr de 3.376 pescari în creştere faţă de 2013.

Capacitatea flotei de pescuit pe segmentul apelor interioare la 31.12.2014

Nr.nave Tonaj brut

(GT)

Putere motor

(Kw) Segmentul ape interioare

Total 3.147 1.719,50 13.177,81

< 6 m 1.702 748,71 6.954,69

6-6,99 m 1.048 653,44 3.369,17

7-8 m 356 231,54 2.056,88

8-12m 41 85,81 797,07

Pescuitul în ape interioare este o activitate tradiţională în care se folosesc unelte de pescuit fixe sau mobile şi ambarcaţiuni de pescuit mici, construite în general din lemn. În apele interioare nu se practică pescuitul de captură mecanizat.

Evoluţia capturilor de peşte din apele interioare 2008–2014 Capturile de peşte înregistrate în apele interioare realizate în perioada 2008-2014 se situează la un nivel relativ constant.

Sursa: ANPA

Capturile raportate de agenţii economici autorizaţi pentru practicarea pescuitului comercial au variat în principal funcţie de caracteristicile biomasei piscicole precum şi de capacitatea de

16 OM nr. 2387/29.09.2011 privind modificarea şi completarea OM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală

protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Situaţia ambarcaţiunilor utilizate pentru pescuit comercial în apele interioare şi a pescarilor înregistraţi în anul 2014

Zona piscicolă Număr ambarcaţiuni Număr pescari

Delta Dunării 1.154 1.098

Dunăre 352 1.967

Lacuri de acumulare 122 311

Total 1.628 3.376

Sursa: Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură



30

pescuit. Potrivit datelor statistice furnizate de ANPA, producţia obţinută din activitatea de pescuit comercial în apele interioare în cursul anului 2014 a fost de 2540,90 tone. Având în vedere că în sesiunea deschisă de primire cereri de finanţare pentru Măsura 2.2-„Pescuitul în apele interioare”, Acţiunea 1:„Nave de pescuit în apele interioare”, Operaţiunea 2:„Schimbarea destinaţiei ambarcaţiunilor către alte activităţi în afara pescuitului”, organizată în perioada 04.12.2013-10.01.2014 au fost depuse decât 14 aplicaţii, s-a decis o prelungire a apelului până în data de 24.01.2014. La finele anului 2014 bilanţul sprijinului financiar nerambursabil acordat pentru Măsura 2.2 este prezentat sintetic în tabelul de mai jos:

În cadrul măsurii 2.2, au fost acordate compensaţii pentru 40 de cereri de finanţare depuse de către pescarii implicaţi în activităţile de pescuit comercial în apele interiorare reprezentând o reducere a capacităţii cu 33,48 tone şi 260,7 kw. Trebuie menţionat că acestă măsură prezintă atât un grad ridicat de selecţie a aplicaţiilor depuse (72,73%) cât şi o rată ridicată a absorbţiei fondurilor alocate aferentă întregii perioade de programare 2007-2013, (75,34%), situându-se peste ratele de selecţie/de absorbţie aferente întregului program operaţional.

Măsura 2.3. „Prelucrarea şi comercializarea peştelui”

În ceea ce priveşte procesarea peştelui, în România, aceasta costituie o activitate de tradiţie în cadrul sectorului pescăresc, având un rol important în prelucrarea peştelui obţinut prin pescuit şi acvacultură în scopul valorificării superioare a materiei prime, asigurării unei game lărgite de produse din peşte pentru consumatori şi realizării de valoare adăugată de către procesatori.

Situaţia unităţilor de procesare:

Unităţile de procesare prelucrează atât specii de peşte indigene cât şi specii oceanice. Speciile indigene frecvent utilizate pentru prelucrare sunt: crapul, sângerul, novacul, plătica, somnul, şalăul, ştiuca şi păstrăvul. Speciile oceanice cele mai utilizate pentru prelucrare sunt somonul, heringul, şprotul şi macroul. O mare cantitate de somon importată provine din acvacultură. Cu fiecare an, sortimentele de peşte obţinute în urma procesării sunt tot mai diversificate iar forma de prezentate este îmbunătăţită substanţial.

Anul Numărul

unităţilor de procesare

2008 76

2009 43

2010 44

2011 42

2012 [139 (193)17] 21

2013 21

2014 16

În cursul anului 2014, producţia estimată de 4.201,9 tone de produse rezultate în urma prelucrării în unităţile de procesare înregistrate de ANPA în Registrul Unităţilor de Procesare (RUP) prezentau următoarea structură sortimentală:

17 Numărul total al unităţilor de procesare este 193 din care funcţionale 139. Dintre acestea numai 21 au avut ca activitate principală exclusiv prelucrarea peştelui şi obţinerea/comercializarea produselor din peşte.



31

Sortimente procesare Cantitate (Tone) ● Afumat 319,2 ● Marinat 878,1 ● Sarat 228,9 ● Salate 1.812,8 ● Conserve 71,8 ● Procesare primară 818,7 ● Alte sortimente nespecificate 72,4

Peştele este prelucrat sub formă de peşte decapitat, eviscerat, porţionat, filetat, sărat, afumat, marinat şi sub formă de salate. Cele mai mari cantităţi de sortimente produse sunt reprezentate de salate, produse afumate, produse marinate, urmate de peştele prelucrat primar (decapitat, eviscerat, filetat). Până la 31.12.2014 pentru Măsura 2.3 „Prelucrarea şi comercializarea peştelui” au fost depuse 36 cereri de finanţare cu o valoare totală eligibilă estimată de aproape 89 milioane euro). Dintre acestea la sfârşitul anului 2014 erau 14 contracte viabile în valoare totală eligibilă de aproape 36 milioane euro respectiv în valoare totală eligibilă nerambursabilă de peste 21 milioane euro. Pentru contractele încheiate, până la sfârşitul anului 2014, au fost efectuate plăţi în valoare publică totală de peste 49 milioane euro. În cursul anului 2014 au fost semnate 3 contracte de finanţare pentru unităţi de procesare noi sau modernizarea celor existente prin care s-au angajat sume totale eligibile nerambursabile în cuantum de 2.954.321 €, ceea ce reprezintă aproape 14% din valoarea sumelor contractate în întreaga perioada de programare 2007-2013. În acest context, unul dintre proiectele de succes finalizate de S.C. Doripesco S.A. în anul 2014, a condus la creşterea vânzărilor produselor procesate cu 10% față de anul 2013, creștere amplificată în primul rând de extinderea în marile lanțuri de magazine. Măsura 2.4. „Inginerie financiară”

Ritmul de implementare şi implicit de absorbţie este datorat în special situaţiei accesului la finanţare al IMM-urilor, care era o problemă chiar şi înaintea apariţiei crizei, dar care s-a înrăutăţit, atât din cauza prudenţei adiţionale a băncilor, cât şi din cauza căderii pieţei imobiliare şi a garanţiilor imobiliare (colaterale) aferente creditării. Înrăutăţirea accesului la finanţare afectează direct implementarea POP, punând în pericol derularea proiectelor contractate, cu toate că în cadrul programului la iniţiativa DGP-AMPOP a fost introdusă Măsura 2.4 „Inginerie financiară”. În cadrul schemei de garantare FNGCIMM acordă garanţii la credite beneficiarilor selectaţi ai măsurilor: 1.3 – Investiţii la bordul navelor şi selectivitate; 1.4 – Pescuitul la scară redusă; 1.5 – Compensaţii socio-economice pentru managementul flotei comunitare de pescuit; 2.1 – Acvacultura; 2.2 – Pescuit în apele interioare; 2.3 – Prelucrarea şi comercializarea peştelui; 3.1 – Actiuni colective; 3.3 – Porturi de pescuit, puncte de debarcare şi adăposturi; beneficiarii selectaţi de FLAG-uri în cadrul Măsurii 4.1 „Dezvoltarea zonelor pescăreşti” Având în vedere necesitatea ca şi beneficiarii selectaţi de FLAG-uri în procesul de implementare a strategiilor din cadrul Măsurii 4.1 „Dezvoltarea zonelor pescăreşti” să poată profita de prevederile schemei de garantare, a fost oportună includerea acestora în cadrul beneficiarilor schemei de garantare. Prin implementarea acestei măsuri s-a accelerat implementarea proiectelor beneficiarilor selectaţi de FLAG-uri, proiecte care sunt finanţate in cadrul axei 4 a POP, creându-se premisele pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor alocate din FEP prin POP 2007-2013 de 10 ori faţă de nivelul din 2013.



32

Garanţiile acordate de către FNGCIMM SA-IFN în până la 31.12.2014 sunt prezentate în tabelul alăturat.

Garanţiile acordate de către FNGCIMM SA-IFN18

Perioada de referinţă

Garanţii acordate

Număr Valoare totală (lei)

anul 2011 19 47.005.867

anul 2012 9 39.612.680

anul 2013 9 21.020.140

anul 2014 9 15.563.548

Distribuţia operaţională a fondurilor pe măsuri de susţinere a beneficiarilor finali din cadrul POP 2007-2013

Prin acordarea acestor garanţii, Fondul a contribuit la susţinerea unor proiecte în valoare totală de aprox.330 mil.lei. De la începutul operării schemei de garantare până la data de 31.12.2014: nu au fost înregistrate cereri de plată pentru garanţiile acordate şi, de asemenea, nu au fost cazuri de garanţii neonorate, de executare a garanţiilor şi de recuperare de valori în urma executărilor. În perioada de raportare şi cumulat de la începutul operării schemei până la data de 31.12.2014 au fost eliberate garanţii în valoare de 55.923.329,61 lei, sumă care a reîntregit plafonul. După cum reiese din tabel vocaţia la credite a beneficiarilor POP 2007-2013 a urmărit trendul ratei de solicitare a fondurilor alocate, în sensul în care cele mai multe garanţii acordate au fost pentru beneciarii măsurilor cele mai solicitate din cadrul Axei prioritare 2, în special a Măsurii 2.1. „Acvacultură”. Având în vedere strategia FNGCIMM SA-IFN privind dezvoltarea sectorului IMM care are ca scop îmbunătăţirea accesului la finanţare prin garantarea împrumuturilor din surse bancare şi din alte surse de finanţare care să contribuie la dezvoltarea domeniului acvaculturii prin investiţii şi crearea de noi locuri de muncă viabile, pentru implementarea proiectelor finanţate din FEP prin POP 2007-2013, au fost intensificate acţiunile pentru facilitarea accesării creditelor bancare cu garanţia FNGCIMM SA-IFN, de până la maximum 80%.

18 Sursa: FNGCIMM SA-IFN

Sursa: FNGCIMM – IFN S.A.



33

Activităţile derulate în cadrul FNGCIMM SA-IFN privind promovarea schemei de garantare aferente perioadei 2011 – 2014 au vizat: actualizarea site-ului de prezentare al FNGCIMM SA-IFN cu informaţii noi pentru potenţialii beneficiari; distribuirea pliantelor şi materialelor promoţionale concepute de FNGCIMM SA-IFN în cadrul tuturor întâlnirilor; instruirea periodică a personalului atât la nivel central al FNGCIMM SA-IFN cât şi din reprezentanţele teritoriale cu privire la oportunitaţile identificate în cadrul acţiunilor de promovare referitoare la maximizarea efectelor schemei de garantare; contactarea beneficiarilor/solicitanţilor care au semnat contracte de finanţare cu DGP-AMPOP şi care au arătat interes faţă de avanatajele schemei de garantare. participarea cu consecvenţă la toate evenimentele organizate de către DGP-AMPOP; participarea la târgurile de prezentare a ofertelor de finanţare şi promovarea schemei de finanţare; intensificarea contactelor cu băncile partenere în vederea explicării avantajelor garanţiei oferite prin schema de garantare atât pentru finanţatori cât şi pentru beneficiarii finali,ş.a.

Concluzii operaţionale în implementarea măsurilor din cadrul Axei prioritare 2 „Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din pescuit şi acvacultură” la finele anului 2014:

în ceea ce priveşte cererea de finanţare şi documentele justificative conexe, proiectele finanţate prin POP 2007-2013 sunt avizate din punct de vedere sanitar veterinar de către DSVSA judeţene conform protocolului încheiat cu AMPOP. În urma verificărilor efectuate acestea au identificat o serie de neconformităţi asupra documentaţiilor proiectelor depuse pentru dezvoltarea activităţilor de colectare şi procesare a peştelui referitoare la: neconcordanţe între certificatul de urbanism şi cererea de finanţare privind locaţia viitoarei unităţi, lipsa schiţei cu fluxurile tehnologice (schiţa unităţii) sau unele schiţe incomplete (schiţa fără spaţii, flux,etc.), neconcordanţe între schiţa unităţii şi denumirea obiectivului final pentru care se solicită finanţarea,ş.a.; dintre contractele/ordinele de finanţare încheiate în cadrul măsurii 2.1, 58,96 % din sumele nerambursabile au fost angajate pentru înfiinţarea de noi ferme de acvacultură, 26,51% pentru extinderea şi/sau modernizarea fermelor piscicole existente, respectiv 14,53% pentru plăţile compensatorii acordate în cadrul măsurilor de agromediu; din analiza structurii producţiei de peşte din acvacultură cultivate în ultimii ani se relevă că

principalele specii care predomină sunt crapul şi complexul ciprinidelor asiatice (peste 70% din totalul producţiei). De asemenea, carasul şi păstrăvul înregistrează o pondere ridicată de peste 10% din totalul producţiei. Astfel, producţia de peşte din acvacultură urmăreşte din punct de vedere economic şi financiar orientarea consumatorului român.

Structura producţiei de peşte din acvacultură (%)



34

prin implementarea proiectelor finanţate prin POP 2007-2013 se va realiza un spor de producţie rezultat din acvacultură, ferme noi şi/sau modernizate de peste 16.400 tone19 din care: peste 6.000 tone crap, > 5.000 tone păstrăv, mai mult de 1.000 tone sturioni (din care icre negre ~4,60 tone), > 300 tone şalău, peste 170 tone somn, peste 650 tone somn african, 150 tone calcan, >45 tone ciprinide asiatice şi peste 2.500 tone alte specii, producţii care justifică susţinerea în continuare a sectorului acvaculturii. aproape 9.500 tone sunt reprezentate de producţia de acvacultură obţinută în ferme noi din care 150 tone calcan, peste 1.400 tone de crap, peste 4.500 tone păstrăv şi peste 3.300 tone de peşte din alte specii (sturioni, şalău, somn, ştiucă, ş.a., altele decât cele menţionate în mod explicit în datele de implementare de la 1 la 12 inclusiv) conform R(CE)498/2007; în ceea ce priveşte ponderea investiţiilor specifice în înfiinţarea de noi exploataţii piscicole finanţate din POP pe primele două locuri la diferenţe sensibile se află crapul şi păstrăvul; numai 8,33% dintre beneficiarii care au încheiat contracte de finanţare pentru crearea de noi ferme piscicole sunt întreprinderi mijlocii, diferenţa de peste 91% reprezentând-o microîntreprinderile şi întreprinderile mici; peste 84,62% din sumele nerambursabile angajate din FEP pentru extinderea şi/sau modernizarea fermelor piscicole existente au fost adresate microîntreprinderilor (46,15%) şi întreprinderilor mici (38,46%); în ceea ce priveşte ponderea investiţiilor specifice în modernizarea fermelor existente finanţate din POP pe prima poziţie se află crapul, cu 48,21% din total, urmat de păstrăv cu 27,32% din total, urmate de alte specii cu 24,47% din total. din totalul plăţilor compensatorii acordate în cadrul măsurilor de agromediu numai 3,86% îl reprezintă plata măsurilor suplimentare efectuate pentru implementarea operaţiunii de „Protecţia mediului”, în timp ce 52,26% din sume sunt reprezentate de primele compensatorii acordate pentru conversia producţiei piscicole de la sistemul tradiţional la cel organic, respectiv 43,88% o reprezintă primele compensatorii acordate pentru pierderile de producţie datorate păsărilor ihtiofage; creşterea numărului de operatori economici înregistraţi în acvacultura ecologică de la 3 (2010) la 29 (2014); creşterea suprafeţei totale înregistrate în sistemul de producţie ecologic de la 4133,77 ha la sfârşitul anului 2010 la 17.350,01 ha la 31.12.2014; creşterea suprafeţei de luciu de apă certificate pentru producţia ecologică de peşte de consum respectiv pentru producerea ecologică a puietului (de ciprinide cu preponderenţă a puietului de crap) de la 17 ha (2011) la 14.840,40 ha de luciu de apă (2014); 86% din producţia totală ecologică certificată reprezintă de producţia de crap organic; există o serie de neconcordanţe/inconsistenţe între evidenţele ANPA şi baza de date de control a ANSVSA20, în sensul că, în cadrul acesteia sunt înregistrate sanitar-veterinar 862 de pescării, respectiv sunt autorizate sanitar-veterinar 3 vase-fabrică, 53 unităţi de procesare/ proaspete peşte şi 43 centre de colectare. De semenea, sunt înregistrate sanitar veterinar 862 de pescării, 97 ambarcaţiuni de pescuit şi 69 de puncte de debarcare. Aceste neconcordanţe se datorează în principal faptului că ANPA nu mai emite licenţele de fabricaţie, motiv pentru care procesatorii nu mai au obligativitatea raportării datelor statistice către această instituţie, în timp ce întreaga activitate de procesare există şi depinde de autorizaţia sanitar-veterinară de funcţionare, respectiv de avizele, controalele şi rapoartele sanitar veterinare pentru punerea pe piaţă a produselor procesate.

19 Nicolae Dimulescu – analiza prezentată în cadrul lucrărilor celui de-al 14-lea Comitet de monitorizare POP 2007-2013 20 “Supravegherea sanitară veterinară a obiectivelor din sectorul peşte şi produse din pescuit” prezentarea realizată de reprezentantul ANSVSA în cadrul lucrărilor celui de-al 14-lea Comitet de monitorizare POP 2007-2013 desfăşurat în 13.02.2015



35

principalele neconformităţi identificate în urma controalelor ANSVSA la centrele de colectare peşte au evidenţiat: lipsa spaţiilor de depozitare a peştelui, nerespectarea etapelor tehnologice privind sortarea, spălarea şi răcirea peştelui, contactul prelungit al peştelui cu apa rezultată din topirea gheţii, realizarea unor activităţi pentru care nu există autorizare sanitar-veterinară. peste 66% din valoarea sumelor totale contractate aferente întregii perioade de programare 2007-2013, au fost angajate pentru finanţarea creşterii capacităţii de procesare prin construcţia unităţilor de procesare noi sau extinderea celor existente, respectiv aproape 24% din valoarea sumelor contractate pentru finanţarea construcţiei, extinderii, echipării şi modernizării unităţilor de procesare creează premisele diversificării gamei de produse de peşte la standarde de calitate şi de siguranţă alimentară superioară; pentru creşterea capacităţii de procesare prin prin construcţia unităţilor de procesare noi sau extinderea celor existente peste 4,47 milioane euro au fost alocate din FEP pentru producţia de produse proaspete sau reci, aproape 7,43 milioane euro pentru fabricarea de conserve sau semiconserve, cca.8,22 milioane euro pentru obţinerea de produse congelate sau îngheţate şi aproape 6,65 milioane euro pentru prelucrarea peştelui şi/sau produselor din peşte prelucrate în alt mod (preparate, afumate, sărate,ş.a.); pentru construcţia, extensia, echiparea şi modernizarea unităţilor de procesare existente peste 3,82 milioane de euro au fost angajaţi din FEP pentru îmbunătăţirea condiţiilor de igienă, a condiţiilor de muncă şi a condiţiilor de mediu precum şi pentru implementarea de sisteme îmbunătăţite de producţie; aproape 0,57 milioane euro au fost angajaţi din FEP pentru modernizarea punctelor de comercializare existente; principalele neconformităţi identificate din punct de vedere sanitar-veterinar în urma controalelor efectuate de echipele ANSVSA la unităţile de procesare a produselor piscicole/unităţile de produse poaspete din pescuit se referă la: nerespectarea programelor de autocontrol, implementarea unor programe HACCP care nu corespund cu activităţile desfăşurate în unitate, existenţa unor deficienţe structurale (pardoseli), identificarea unor deficienţe în eliminarea deşeurilor precum şi în instruirea personalului; fondurile alocate gestionarului schemei de garantare financiară în valoare totală de 17.499.364,00€ crează premisele diminuării ratei de eşec prin nefinalizarea proiectelor de dezvoltare prin investiţii cu cofinanţare în cadrul POP 2007-2013 şi implicit scade riscul dezangajării de sume alocate din FEP.

Axa prioritară 3: „Măsuri de interes comun”

Prin Axa prioritară 3: „Măsuri de interes comun” din cadrul POP în România se acordă sprijin financiar nerambursabil pentru: Măsura 3.1. „Acţiuni colective” Măsura 3.2. „Protecţia şi dezvoltarea florei şi faunei acvatice” Măsura 3.3 „Porturi de pescuit, locuri de debarcare şi adăposturi” Măsura 3.4. „Dezvoltarea de noi pieţe şi campanii de promovare” Măsura 3.5. „Acţiuni pilot”




36

Măsura 3.1. „Acţiuni colective” Având în vedere posibilităţile de finanţare în cadrul acestei măsuri situaţia de ansamblu a gradului de utilizare a fondurilor alocate la sfârşitul anului 2014 se prezintă astfel: 30 Cereri de finanţare depuse cu o valoare totală eligibilă de peste 39 milioane €; 11 aplicaţii contractate cu o valoare totală eligibilă nerambursabilă de peste 8 milioane €; Plăţi efectuate în valoare de peste 1 milion €. Având în vedere priorităţile măsurii, analiza detaliată remarcă în continuare, pe de-o parte o slabă preocupare în ceea ce priveşte crearea/restructurarea de organizaţii de producători, iar pe de altă parte, o implicare activă în îmbunătăţirea abilităţilor profesionale, în dezvoltarea de noi metode şi de instrumente de pregătire a pescarilor prin organizarea de cursuri de pregătire care vizează regulamentele naţionale şi europene, cu privire la dimensiunile minime de captură, la condiţii de igienă, la controlul calităţii,etc. În ceea ce priveşte pregătirea profesională, a avut o slabă reprezentare atât din punct de vedere al implicării actorilor principali cu rol semnificativ în domeniu (ANPA, Federaţia Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării şi Asociaţia de Pescari Goloviţa) respectiv al accesării fondurilor cât şi din punct de vedere al gradului de angajare. Referitor la crearea facilităţilor pentru înfiinţarea bursei de peşte electronice, în anul 2013 s-a semnat contractul de finanţare „BURSA DE PEŞTE”în valoare totală eligibilă nerambursabilă de cca.5 milioane € demarat efectiv în 2014. Din păcate nici avansul acordat ANPA nu a reuşit să accelereze implementarea proiectului, beneficiarul solicitând prin act adiţional prelungirea realizării obiectivului de la 12 luni la 23 de luni. În ceea ce priveşte crearea facilităţilor pentru înfiinţarea unei pieţe de gross, în luna septembrie 2013 a fost semnat contractul de finanţare pentru “Înfiinţarea unei pieţe de gross pentru peşte în Municipiul Giurgiu” iniţiat de Primăria Municipiului Giurgiu în valoare totală eligibilă nerambursabilă de 5.562.708,10 lei (1.252.721,11 €) a cărui implementare efectivă a fost realizată în 2014.

Măsura 3.2. „Protecţia şi dezvoltarea florei şi faunei acvatice” Necesitatea refacerii populaţiilor de peşte prin repopulări, constituie alături de refacerea habitatelor o problemă importantă. Cu toate acestea, din cele 6 aplicaţii depuse cu o valoare totală eligibilă estimată de peste 4 milioane €, a fost selectat şi contractat în prima parte a anului 2014 numai proiectul privind “Reabilitarea zonei de reproducere naturala a resursei piscicole din nordul complexului Razim-Sinoe”, iniţiat de către Federaţia Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării cu o valoare totală eligibilă nerambursabilă de 752.304,33 €.



37

Ritmul lent de implementare al proiectului se traduce şi prin plăţile efectuate, prima cerere de rambursare în valoare totală eligibilă nerambursabilă de aproape 14.000 euro înregistrându-se abia la începutul anului 2015.

Măsura 3.3 „Porturi de pescuit, locuri de debarcare şi adăposturi”

În România, navele costiere cu lungimi mai mari de 12 m acostează în porturile Midia, Constanţa şi Sulina. Ambarcaţiunile folosite la pescuit costier la scară redusă acostează în alte locaţii (Mangalia, Olimp, Costineşti, Mamaia, Capul Midia, Sfântul Gheorghe şi punctul de descărcare de la Sulina) unde nu sunt asigurate facilităţi de debarcare. În evidenţele ANSVSA sunt înregistrate sanitar veterinar 69 puncte de debarcare, majoritatea aflându-se pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. La sfârşitul anului 2014 situaţia execuţiei financiare a măsurii 3.1 se prezintă astfel: 4 aplicaţii depuse cu o valoare totală eligibilă estimată de aproape 8 milioane €. 2 aplicaţii contractate cu o valoare totală eligibilă nerambursabilă de ~4 milioane €. Plăţi efectuate în valoare de până în 45.000 €. Din păcate pentru pescarii români care se confruntă cu lipsa acută a unei infrastructuri specifice activităţilor de pescuit, cererea de finanţare depusă de ANPA pentru proiectul vizând „Modernizarea Portului Midia prin realizarea de facilităţi pentru desfăşurarea activităţilor specifice pescuitului ”PORT PESCĂRESC MIDIA” cu o valoare totală eligibilă estimată de peste 1 milion € nu a îndeplinit criteriile de eligibilitate fiind respinsă de la finanţare. Ca o consecinţă firească indicatorul referitor la investiţiile pentru modernizarea porturilor de pescuit existente nu se va putea îndeplini, motiv pentru care la cea de-a patra modificare a POP 2007-2013, operată în cursul anului 2014 a reflectat această stare de fapt. Tot în acest context, trebuie menţionat faptul că din cauze administrative şi de management al proiectului obiectivul “Construire adăpost pescăresc marin în punct ciotic, Comuna Sfântul Gheorghe, judeţul Tulcea”, contractat aprilie 2014 în cadrul Acţiunii 3:„Investiţii legate de securitatea pentru construcţii sau modernizarea unor mici adăposturi de pescuit” cu o valoare totală eligibilă nerambursabilă de peste 500.000 € a fost reziliat. Astfel, singurul contract de finanţare viabil încheiat în cadrul Acţiunii 2: „Investiţii în restructurarea şi ameliorarea locurilor de debarcare” promovat de unitatea administrativ teritorială comuna Sfântul Gheorghe, are în vedere finanţarea proiectului privind “Reabilitarea, modernizarea şi dotare punct de debarcare în comuna Sfântu Gheorghe, judeţul Tulcea”. Cu toate acestea, interesul pentru adăposturi/puncte de debarcare este ridicat, motiv pentru care au fost semnate contracte de finanţare pe Axa 4.

Măsura 3.4. „Dezvoltarea de noi pieţe şi campanii de promovare”

Stadiul execuţiei financiare a măsurii 3.4 la finele anului 2014 reprezenta: 39 aplicaţii depuse cu o valoare totală eligibilă estimată de aproape 15 milioane euro; 8 contractate de finanţare viabile cu o valoare totală eligibilă nerambursabilă de peste 3,3 milioane euro; Plăţi efectuate în valoare de peste 1,6 milioane euro. În contextul desfăşurării campaniilor publicitare privind stimularea consumului de peşte şi produse din peşte, dintre proiectele de succes ale anului 2014 se detaşează Brandul „Delta din Carpaţi – Doripesco”. Întreaga gamă a produselor Doripesco reprezintă o categorie premium existentă pe piaţa românească. În anul 2014, vânzările produselor pescărești „Delta din Carpați” procesate de Doripesco: Salata de icre de crap simplă și cu ceapă, Zacusca din pește cu ciuperci, Varza călită cu pește, Novacul Afumat din Țara Bârsei, Bagheta Doripesco, Batogul Afumat, Păstrăvul Afumat și Păstrăvul Ardelenescau au crescut cu 10% față de anul 2013, creștere amplificată în primul rând de extinderea în marile lanțuri de magazine. În plus,



38

anul 2014 a adus companiei Doripesco și prezență pe piețele externe (Franța și Germania), iar în anul 2015 va începe exportul către Italia, totodată aflându-se în negocieri comerciale cu companii din Anglia, Bulgaria și Republica Moldova.

Măsura 3.5. „Acţiuni pilot” Această măsură trebuie să permită sectorului de pescuit şi de acvacultură să testeze viabilitatea tehnică şi economică a noilor tehnologii şi a planurilor de management. Până la sfârşitul anului 2014 situaţia execuţiei financiare a măsurii 3.5 se prezintă astfel: 6 aplicaţii depuse cu o valoare totală eligibilă estimată de aproape 12 milioane €; 2 Cereri de finanţare selectate şi contractate cu o valoare totală eligibilă nerambursabilă de peste 3,2 milioane €; Plăţi efectuate în valoare de aproape 1,8 milioane €. Cele două proiecte de cercetare finanţate în cadrul POP 2007-2013 au vizat pe de-o parte un proiect experimental cu privire la „Evaluarea supravieţuirii şi răspândirii în Marea Neagră a puilor de sturioni din speciile ameninţate critic lansaţi în Dunărea Inferioară” iniţiat de un parteneriat public-privat coordonat de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi în valoare totală eligibilă nerambursabilă de peste 2,4 milioane €, şi, pe de altă parte, realizarea unui proiect experimental care implică şi transferul de know-how şi de tehnologie pentru producţia din acvacultură necesare pentru modernizarea sectorului prin implementarea investiţiei într-o „Microfermă de creştere intensivă a sturionilor” iniţiată de un operator economic privat în valoare totală eligibilă nerambursabilă de aproape 850 mii €. În acest context trebuie menţionat faptul că aplicaţiile declarate neconforme din punct de vedere administrativ sau care nu au respectat criteriile privind eligibilitatea şi selecţia impuse de legislaţia comunitară şi naţională în vigoare au vizat în mare parte proiecte de cercetare pluridisciplinară care aveau parcurse o serie de etape de cercetare susţinute din alte fonduri dar a căror finalitate depăşea cu mult perioada de implementare/de plată/de monitorizare/de închidere a POP 2007-2013. Concluzii operaţionale în implementarea măsurilor din cadrul Axei prioritare 3 „Măsuri de interes comun”: se înregistrează în continuare o evoluţie lentă în realizarea obiectivului de investiţii vizând bursa de peşte în principal din cauze logistico-administrative şi de management al proiectului. Prelungirea cu încă 11 luni a realizării proiectului induce o stare de incertitudine asupra finalizării obiectivului de investiţii în condiţiile în care DGP AMPOP a acordat un avans substanţial pentru stimularea evoluţiei lucrărilor. a fost reziliat proiectul vizând construirea unui adăpost pescăresc marin în punctul ciotic comuna Sfântul Gheorghe, judeţul Tulcea; în contextul desfăşurării campaniilor publicitare privind stimularea consumului de peşte şi produse din peşte, se constată că pe lângă conştientizarea publicului larg asupra beneficiilor consumului de animale de acvacultură s-a înregistrat o diversificare a produselor oferite (atât produsele proaspete cât şi cele tartinabile şi afumate), o creşterea a calităţii acestora dată în special de ingredientele folosite (materie primă prospeţimea întâi şi ingrediente naturale (lemn de fag pentru afumarea conform tradiţiei, condimente și ulei de cea mai bună calitate) precum şi o tendinţă de extindere către noi pieţe de desfacere intra- şi extra- european. creşterea interesului operatorilor economici români pentru export produselor obţinute. Exporturile de produse agroalimentare ale României au atins în anul 2014 5,4 miliarde euro, în creştere cu 6,1% faţă de 2013, depăşind cu 514 milioane euro importurile, în valoare de circa 4,9 miliarde euro, fiind al doilea an de excedent comercial în acest sector.



39

Faţă de anul 2013, când s-a situat la 324,9 milioane euro, excedentul comercial al schimburilor de produse agroalimentare a crescut în 2014 cu 58,3%. De asemenea, importurile au fost cu 2,6% mai mari în 2014, comparativ cu anul anterior. Astfel, dacă anul 2013 a fost primul din ultimii 20 de ani cu balanţa comercială pozitivă pentru schimburile de produse agroalimentare, anul 2014 înregistrează cel mai bun rezultat din punct de vedere al excedentului comercial, pentru aceasta perioadă, respectiv de 514,3 milioane euro. Raportat la anul precedent, valoarea livrărilor intracomunitare de produse agroalimentare din 2014 s-a majorat cu 10,7%, în timp ce exporturile către ţările terţe au scăzut cu 0,3%. Achiziţiile din statele membre UE au crescut cu 3,2%, iar cele din ţări terţe s-au menţinut la acelaşi nivel ca în 2013. Şi comerţul cu peşte şi produse din peşte a performat, principalele produse exportate fiind peştele congelat cu excepţia fileurilor (aproape 1,4 mii tone pentru 2,4 milioane euro), moluştele separate sau nu de cochilie, vii, proaspete sau refrigerate (860 tone pentru aproape 5,6 milioane euro) respectiv crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice preparate (aproape 1,3 mii tone pentru 8,3 milioane euro). În ceea ce priveşte peştele şi produsele din peşte, după ponderea valorică în total import în 2014 pe primele locuri s-au situat peştele congelat cu excepţia fileurilor (aproape 45,3 mii tone/aproape 68 milioane euro), preparatele şi conservele din peşte inclusiv caviar şi înlocuitorii acestuia (14 mii tone/40,1 milioane euro), respectiv fileurile de peşte şi carnea de peşte în formă proaspătă (12 mii tone/aproape 24 milioane euro).

Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României în anul 2014: livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 61% (58,4% în 2013), iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 81,4% (80,9% în 2013) situaţie care s-a înregistrat şi în cazul peştelui şi produselor din peşte.

Analizând principalii indicatori economici rezultaţi din pescuit şi acvacultură pe baza prevederilor art. 28, paragraful 5 din Regulamentul (CE) nr.1198/2006 se poate vedea că gradul de acoperire al consumului de peşte din producţia internă a crescut abia spre finele anului 2012 la 32,49%, ceea ce face ca riscul de a crea supracapacitate de producţie să fie extrem redus.

Evoluţia principalilor indicatori economici rezultaţi din pescuit şi acvacultură

SPECIFICAŢIE U.M. 2008 2009 2010 2011 2012 2013

201421

Producţie acvacultură mii tone 12,53 13,13 8,98 8,34 11,50 10,55 8,42

Pescuit mii tone 3,75 4,02 2,69 3,25 3,50 4,54 4,77

Producţia din procesare mii tone 6,10 5,89 6,50 7,00 11,84 8,74 4,20

TOTAL producţie internă mii tone 25,38 23,04 18.17 18,59 26,84 23,83 17,39

Importuri22 mii tone 88,62 78,08 72,11 56,92 60,32 47,43 85,94

Exporturi23 mii tone 1,71 3,15 3,74 8,17 4,55 3,38 5,55

Consum intern Kg/loc/an 5,23 4,57 4,08 3,14 4,35 3,23 4,98

21 Valori preliminare calculate pe baza datelor statistice furnizate de INS, ANPA, ş.a. 22 Date furnizate de către Compartimentul statistică din Direcţia Generală Politici agroalimentare şi strategii -MADR 23 Date furnizate de către Compartimentul statistică din Direcţia Generală Politici agroalimentare şi strategii-MADR



40

odată cu finalizarea campaniilor publicitare şi a creşterii gradului de conştientizare a consumatorilor români, din datele deţinute de ANSVSA, se observă reorientarea acestora cu privire la calitatea peştelui şi a produselor piscicole, aspect corelat direct cu creşterea numărului de sesizări şi reclamaţii privind speciile de peşte şi originea acestora puse în vînzare/supuse consumului. principalele neconformităţi identificate din punct de vedere sanitar-veterinar în urma controalelor efectuate de echipele ANSVSA la punctele de debarcare au evidenţiat o serie de carenţe logistico-administrative şi ale infrastructurii de bază (lipsa echipamentelor şi facilităţilor pentru acostarea ambarcaţiunilor de pescuit şi debarcarea peştelui în condiţii de igienă, lipsa apei potabile şi a energiei electrice, întreţinerea necorespunzătoare a utilajelor, pereţilor şi a plafoanelor, lipsa echipamentelor de obţinere a gheţii,ş.a.) Axa prioritară 4: „Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti”

„Selecţia Grupurilor Locale şi implementarea strategiilor integrate”

Distribuţia teritorială a FLAG

Din cele 14 FLAG-uri selectate numai 12 au reuşit „să ţină pasul”, să parcurgă şi să păstreze un ritm susţinut în toate etapele până la sfârşitul anului 2014, întrucât contractele cu grupurile locale din zonele pescăreşti corespunzătoare judeţelor Iaşi şi Botoşani au fost reziliate.

Sursa: DGP-AMPOP, Compartimentul Axa 4

Prin notificările DGP-AMPOP nr.353687/13.09.2014 şi 354027/20.10.2014, Asociaţia Grupul Local Pescăresc Botoşani şi Asociaţia Grup Local Pescăresc Larga Jijia au fost informate cu privire la încetarea prin reziliere a prevederilor contractului de finanţare nr. 164/28.05.2012 respectiv nr. 167/28.05.2012. De asemenea, trebuie subliniat sprijinul logistic al DGMARE şi FARNET în progresul substanţial înregistrat în implementarea Axei prioritare 4 în anul 2014

În decurs de 6 luni (de la CM13 la CM14) se înregistrează cea mai spectaculoasă creştere, atât din punct de vedere numeric (de la 72 la 279 contracte încheiate) cât mai ales din punct de vedere valoric (de la 8.613.201,04€ la 35.737.399,09€).

Aşadar, 2014 reprezintă un progres faţă de anii anteriori, efortul fiind vizibl pentru Axa prioritară 4. Din perspectiva activităţilor desfăşurate în cursul anului 2014 acestea se referă la:



41

Revizia Manualului de procedură pentru implementarea Axei 4 (M 07-13 rev. 2); şi elaborarea instrucţiunilor aferente nr. 114/07.03.2014, nr. 117/14.04.2014 şi 123/26.05.2014.

Verificarea şi aprobarea Manualelor de proceduri operaţionale, a Ghidurilor aferente măsurilor din strategia de dezvoltare locală, a organigramei și a fișelor de post corespunzătoare FLAG-urilor Potrivit angajamentului juridic încheiat, cele 14 FLAG-uri au elaborat şi transmis spre verificare şi aprobare procedurile operaţionale proprii pentru verificarea, evaluarea şi selectarea proiectelor din cadrul strategiei de dezvoltare locală, procedurile privind monitorizarea şi raportarea; evaluarea modificărilor contractuale, organigrama şi fişele de post pentru personalul implicat în activitatea FLAG-ului, precum şi Ghidurile solicitantului aferente măsurilor din strategia de dezvoltare locală. Manualele de proceduri operaţionale, organigrama şi fişele de post, precum şi Ghidurile solicitantului au fost verificate de către experţii Compartimentului Axa 4 şi aprobate de către managementul DGP-AMPOP.

Verificarea documentelor în vederea încheierii actelor adiţionale la contract pentru FLAG-uri şi beneficiarii finali Experții Compartimentului Axa 4 au verificat documentele aferente încheierii a 42 acte adiţionale la contracte pentru 12 FLAG-uri, privind: modificarea strategiei (realocarea sumelor între măsuri, modificarea cuantumului cheltuielilor de funcționare, modificarea organigramei, ROF-ului, fişelor de post, bugetului, modificarea termenului de depunere a cererilor de finanțare selectate de către FLAG la DGP-AMPOP, acordarea avansurilor, modificarea graficului de esalonare a investiţiei/activităţilor şi achiziţiilor, modificări de soluţii tehnice/constructive, modificarea arealului FLAG (Calaraşi şi Olt),etc.

Gestionarea Cererilor de finanţare selectate de către FLAG-uri, în vederea implementarii strategiilor de dezvoltare locală Conform Manualului de procedură pentru implementarea Axei 4 (M07 -13 rev 2), după finalizarea selectării proiectelor (Cererilor de finanţare), FLAG-ul a transmis la DGP-AM POP întreaga documentație după care Compartimenului AXA 4 a procedat la înregistrarea proiectelor în baza de date; gestionarea informațiilor suplimentare primite de la FLAG/solicitant, respectiv înregistrarea și transmiterea acestora către experții evaluatori; transmiterea notificărilor privind aprobarea finanțarii proiectelor sau notificarea privind respingerea, către FLAG/solicitant; pregătirea documentatiei aferente cererilor de finanţare aprobate de către DGP-AMPOP şi transmiterea la serviciul contractare, precum şi către CR POP. Astfel, cele 418 Cereri de finanțare selectate de către FLAG-uri în valoare de 272.844.998,41 lei (60.632.221,87 euro), au fost transmise la DGP-AMPOP/C Axa 4 pentru înregistrare, verificare, aprobare şi contractare.

Verificarea şi aprobarea de către DGP AMPOP a Cererilor de finantare selectate de către FLAG și depuse la DGP AMPOP, în scopul contractării și finanţării Cererile de finanţare selectate de FLAG-uri şi propuse pentru finanţare au fost verificate pe baza Listei de verificare a cererilor de finanţare selectate, de către experţii DGP AMPOP/experții externi, după caz, respectându-se astfel principiul celor „4 ochi”, conform Deciziei nr. 182/16.10.2013 cu modificările şi completările ulterioare. Prin Decizia nr. 177/11.06 se certifică externalizarea verificării conformității procesului de evaluare și selecție al cererilor de finanțare conform contractului de prestări servicii nr. 1/2014 încheiat cu S.C. Deloitte Audit S.R.L. și S.C. WIG International Ltd., privind asigurarea serviciilor de consultanță în management pentru dezvoltarea capacității instituționale și administrative a DGP-AMPOP.



42

Astfel, la DGP AMPOP au fost evaluate 376 Cereri de finanţare (la 29.12.2014), cu valoarea nerambursabilă estimată de 217.906.068,51 lei (48.423.570,78 €).

Încheierea contractului de finanțare între beneficiarul selectat de FLAG şi AMPOP Au fost încheiate 260 contracte de finanțare între beneficiarii selectați de FLAG–uri şi DGP-AMPOP în valoare nerambursabilă de 154.065.540,05 lei (34.876.485,34 €), reprezentând 73,22% din valoarea cererilor de finanţare. Sintetic depunerea, înregistrarea, verificarea, evaluarea şi selecţia de către FLAG-uri a proiectelor finanţate prin strategia de dezvoltare locală este reprezentată graficul de mai jos.

Rata contractării proiectelor în cadrul strategiilor promovate de FLAG

Sursa: DGP-AMPOP, Compartimentul implementare Axa 4

au fost respinse/retrase sau reziliate următoarele Cereri de finanţare: - Asociaţia Grupul Local Pentru Promovarea Dezvoltării Integrate a Zonei Pescăreşti a Judeţului Brăila - 4 proiecte în valoare de 1.229.687,65 lei -Asociaţia Grupul Local de Pescuit „Dunărea Călărăşeană”- 1 proiect (115.172,25 lei); - Asociaţia „Grup Local Dobrogea Sud”- 2 proiecte (1.788.984,43 lei); - Asociaţia „Grup Local Dobrogea Nord”- 1 proiect (1.016.500,46 lei); - Asociaţia Grup Local Pescăresc Calafat - 8 proiecte (2.898.106,71 lei); - Asociaţia Păstrăvarii Făgăraşului - 7 proiecte (2.391.778,68 lei); - Asociația pentru Dezvoltare Durabilă Prut–Dunăre Galați - 11 proiecte (2.768.799,32 lei); - Asociaţia Giurgiu -Tradiţia Pescuitului Dunărean - 3 proiecte (1.443.572,00 lei); - Asociaţia Grupul Local Prietenii Pescarilor Olteni - 5 proiecte (3.096.737,25 lei); - Asociaţia Grupul Acţiune Locală Pescuit Dunărea de Sud: 3 proiecte (1.027.363,50 lei; - Asociaţia Grup Local Pescărie Durabilă în Delta Dunării - 12 proiecte (5.162.003,37 lei)

Soluționarea contestațiilor depuse de potențialii beneficiari Contestațiile depuse au fost analizate în baza Deciziei Directorului General al DGP AM POP nr. 228/26.08.2014 completată de Decizia nr.239/09.09.2014 privind constituirea Comisiei de



43

pentru soluţionarea contestaţiilor depuse de potenţialii beneficiari ai POP 2007-2013, selectaţi de către FLAG-uri. Compartimentul AXA 4 a asigurat secretariatul în cadrul Comisiilor de soluţionare a Contestaţiilor pentru 33 Cereri de finanţare: - Asociaţia Grup Local Pescăresc Calafat: o contestaţie depusă şi respinsă (valoare totală nerambursabilă de 2.898.106,71 lei); - Asociaţia Grup Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării: 14contestaţii depuse (valoare totală nerambursabilă de 8.192.830,02 lei) din care admise 12 contestaţii (valoare totală nerambursabilă de 6.802.957,96); - Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă „Prut–Dunăre” Galaţi: 4 (valoare totală nerambursabilă de 3.218.329,39 lei) din care admise 2 (valoare totală nerambursabilă de 600.960,00 lei); - Asociaţia Grupul Local Prietenii Pescarilor Olteni: 3 contestaţii depuse şi respinse (valoare totală nerambursabilă de 2.543.182,25 lei); - Asociaţia „Giurgiu – Tradiţia pescuitului Dunărean”: 2 contestaţii depuse şi respinse (valoare totală nerambursabilă de 1.272.552,00 lei); - Asociaţia „Păstrăvarii Făgăraşului”: 7 contestaţii depuse şi respinse (valoare totală nerambursabilă de 2.391.778,68 lei); - Asociaţia Grupul Local de Pescuit „Dunărea Călărăşeană: 2 contestaţii depuse (valoare totală nerambursabilă de 457.981,25 lei) din care una admisă (valoare totală nerambursabilă de 342.809,00 lei) .

Monitorizarea implementării strategiilor de dezvoltare locală se realizează de către experţii CR POP la nivel regional respectiv Compartimentului Axa 4 la nivel central, şi constă în verificarea respectării condiţiilor contractuale; verificarea aplicării corecte a procedurilor operaţionale; primirea şi analiza rapoartelor de progres semestriale şi a rapoartelor de audit; analiza indicatorilor stabiliţi în strategia de dezvoltare locală a zonelor de pescuit; urmărirea implementării recomandărilor conducerii DGP-AM POP şi ale altor autorităţi competente; verificarea situației administrative a FLAG.

Întocmirea documentaţiei (Ordin de delegare şi Notificare vizită pe teren) pentru un total de 115 vizite pe teren realizate de către experţii CRPOP la FLAG-uri, în vederea verificării legalității, regularității și realității operațiunilor derulate în baza contractelor de finanțare.

Verificările de management privind cheltuielile de funcţionare a FLAG-urilor Experţii DGP-AMPOP (C Axa 4 şi CRPOP) verifică cererile de rambursare şi documentele suport, urmărind următoarele aspecte: conformitatea documentelor transmise; corectitudinea cererii rambursare, conformitatea cu condiţiile contractuale, eligibilitatea cheltuielilor, informațiile suplimentare etc. Astfel, au fost verificate și aprobate la plată un număr total de 109 cereri de rambursare pentru cheltuielile de funcționare la 12 FLAG-uri (excepție FLAG Iași și Botoșani), în valoare de 3.886.818,25 lei.

Întâlniri lunare între reprezentanţii DGP-AMPOP, DG MARE, Comisia Europeană și FLAG-uri în vederea monitorizării și gestionarii implementării strategiilor de dezvoltare locală integrată în zonele pescăreşti: București (16.01, 28.03 şi 04.08.2014), Timișoara (30.05.2014), Tulcea (25.06.2014), Craiova (25.09.2014), Galați (27.10.2014), Predeal (27.11.2014) şi Sinaia (18.12.2014).

Misiuni de verificare la faţa locului ale Ministerului Finanţelor Publice prin Autoritatea de Certificare şi Plată Obiectivele misiunilor de verificare au fost evaluarea caracterului adecvat al verificărilor efectuate de către AMPOP asupra cererilor de rambursare ale beneficiarilor în vederea asigurării eligibilităţii, legalităţii şi regularităţii cheltuielilor autorizate, precum şi verificarea respectării de către AMPOP a procedurilor de evaluare şi selecţie. În întâmpinarea solicitărilor



44

ACP, compartimentul Axa 4 a întocmit situaţia cumulativă a cererilor de rambursare privind cheltuielile de funcţionare pentru FLAG-uri. ale Serviciului de Audit Public Intern al MADR referitor la asigurarea îndeplinirii obligaţiilor referitoare la politica de comunicare. ale Autorităţii de Audit având ca obiectiv verificarea funcţionării sistemului de management şi control în anul 2014 şi a modului de implementare a recomandărilor formulate de către Autoritatea de Audit în misiunile de audit de sistem anterioare pentru proiectele din eşantion aferente FLAG Brăila, Călăraşi, Calafat, Dobrogea Sud, Giurgiu, Tulcea şi Vrancea.

Modificarea şi completarea cadrului legislativ a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2009, în vederea includerii posibilităţii acordării unui avans pentru funcţionarea FLAG-urilor şi a Ordinului nr. 1453 din 25 septembrie 2014 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul POP 2007-2013.

Concluzii operaţionale în implementarea Axei prioritare 4 „Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti” Pentru îndeplinirea activităţilor propuse şi atingerea obiectivelor strategiei incluse în Planul de dezvoltare, fiecare FLAG a stabilit criteriile de selecţie a proiectelor care au fost avizate de către DGP-AM POP, atat în cadrul strategiilor de dezvoltare locală cât şi prin aprobarea procedurilor operaţionale şi a ghidurilor aferente fiecărei măsuri din strategia de dezvoltare locală. Dimensiunea alocării resurselor şi a gestionării efortului financiar pentru procesarea solicitărilor venite în implementarea Axei prioritare 4 sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Volumul cererilor de rambursare procesate la nivelul anului 2014

Sursa: DGP-AMPOP, Serviciul verificări de management

Lecțiile învățate de FLAG-uri din implementarea strategiilor: importanța analizei teritoriului și a potențialilor beneficiari înainte de întocmirea Strategiei; scrierea Strategiei; construirea unei strategii cu specific pescăresc, crearea de ghiduri și manual de procedură și

în mod special a Fișelor Măsurilor; redactarea unor contracte de muncă adaptate specificului muncii pe proiecte în scopul

instaurării unei motivații superioare a echipei FLAG-ului; practici inovative pentru punerea în valoare a teritoriului; cunoașterea teritoriului pescăresc al Luncii Dunării; apropierea de pescari și cunoașterea nevoilor acestora; aprofundare a cunoștințelor în domeniul pescuitului; creșterea nivelului de comunicare cu diverse categorii de persoane; consolidarea rolului FLAG in structurile asociative specifice;



45

necesitatea unor campanii de informare a potențialilor beneficiari prin organizarea de către FLAG-uri a unor întalniri periodice cu aceștia;

mai buna bugetare a resurselor financiare necesare desfășurarii activității proprii a FLAG-urilor pe linii de cheltuieli, ceea ce ar duce la reducerea numărului de acte adiționale încheiate cu DGP AMPOP și, implicit, la o judicioasă utilizare a timpului atât pentru personalul FLAG-urilor cât și pentru beneficiari;

necesitatea acordării unui avans pentru cheltuielile de funcționare ale FLAG-urilor, în maxim 45 de zile de la data semnării contractului de finanţare;

lansarea sesiunilor de depunere a proiectelor în timp optim; experienţa acumulată ca urmare a întocmirii şi aplicării procedurilor de lucru; expertiza în cunoaşterea nevoilor teritoriului şi comunicare; elaborarea unui ghid de bune practici pentru FLAG-uri; analiza şi evaluarea Cererilor de finanţare; realizarea conformității și eligibilității unui proiect; gestionare a problemelor de management tehnic și financiar; dobândirea de expertiză profesională specifică evaluării, implementării şi monitorizării

proiectelor/monitorizare; mai bună cooperare între FLAG-uri prin organizarea unor întâlniri trimestriale și înființarea

unei federații în care să fie incluse toate FLAG-urile; înființarea unui grup de lucru în cadrul Federației FLAG-urilor care să coordoneze

activitatea de elaborare a procedurilor de lucru și ghidurilor măsurilor, unice pentru toate FLAG-urile;

organizarea de schimburi de experiență cu FLAG-uri similare din UE; pentru buna funcționare și evitarea majorărilor și penalităților și totodată pentru respectarea

politicii fiscale actuale este necesar ca termenul de rambursare a cheltuielilor de funcționare ale FLAG-urilor să fie de maxim 30 de zile lucrătoare;

necesitatea identificării unor soluții multi-fond pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității;

mai buna colaborare între FLAG-uri și GAL-uri din fiecare regiune de dezvoltare, în scopul identificării de nevoi complementare ale beneficiarilor;

găsirea unor surse alternative de finanțare pentru cash –flow; îndrumarea beneficiarilor spre o mai bună cunoaștere a instrumentelor financiare europene; birocrația de care se lovesc beneficiarii privați în obținerea documentelor necesare întocmirii

documentației pentru elaborarea și implementarea proiectelor.

Axa prioritară 5: „Asistenţă tehnică”

Măsura 5.1. „Asistenţă tehnică”

Contractele de Asistenţă Tehnică încheiate se structurează în două categorii: „Sprijin pentru înfiinţarea parteneriatelor public-private şi elaborarea strategiilor” respectiv „Proiecte Asistenţă Tehnică”. La secţiunea dedicată special utilizării fondurilor alocate operaţiunilor de asistenţă tehnică este prezentată în detaliu Lista proiectelor de asisitenţă tehnică încheiate de către DGP-AMPOP în cursul anului 2014 existentă în baza de date a sistemului informatic de gestiune SIMPOP la 31.12.2014.

În total, la nivelul axei prioritare 5, până la sfârşitul anului 2014 au fost încheiate contracte în valoare totală publică eligibilă de 7.891.182,67 euro şi au fost efectuate plăţi totale în cuantum de 8.633.144,16 euro în care sunt incluse şi cheltuielile directe legate de implementarea programului operaţional.



46

Astfel, la 31.12.2014 gradul de angajare al sumelor alocate activităţilor de asistenţă tehnică a fost de peste 43%, în timp gradul de absorbţie al fondurilor publice aferente întregii perioade de programare trecea cu puţin peste 50%. Concluzii operaţionale în implementarea Axei prioritare 5 „Asistenţă tehnică” În acest context, trebuie menţionat că, având în vedere necesitatea achiziţiei navei de cercetare, (justificată prin trei elemente fundamentale: necesitatea de a înlocui actuala navă care are peste 33 de ani de exploatare; extinderea capacităţilor de cercetare atât ca zonă de lucru cât şi ca parametrii urmăriţi precum şi capacitatea de a organiza la bordul navei expediţii cu rol regional şi internaţional), caietul de sarcini a fost finalizat şi achiziţia lansată în luna iunie a anului 2014. Întârzierile privind întocmirea documentaţiei de atribuire au fost cauzate în principal de lipsa de expertiză tehnică de la nivelul AMPOP. Aceasta a fost suplinită pe de o parte prin întocmirea de către INCDM-Constanţa (beneficiarul navei de cercetare) a unui prime variante de specificaţii tehnice, iar pe de altă parte de contractarea de asistenţă tehnică pentru verificarea documentaţiei de atribuire şi stabilirea valorii estimate a contractului cu o instituţie de învăţământ de proiectare şi construire nave. De asemenea, achiziţia pentru întărirea echipei pentru verificările de management se afla în curs de desfăşurare, contractul fiind semnat la începutul anului 2014.

În anul 2014 a fost contractată achiziţia de consultanţă în elaborarea documentaţiei privind programarea 2014-2020, principalele livrabile fiind: Studiul de piaţă, Planul Naţional Strategic Multianual pentru Acvacultură, POPAM 2014-2020.

Studiul de piaţă pentru sectorul pescăresc, a relevat următoarele concluzii principale: Producția internă asigură în mod constant aproximativ 18% din consum; Acvacultura asigură baza producției de pește din România, circa 68% (exprimată ca valoare medie a ultimilor 3 ani) din producția totală; Speciile principale în acvacultură: ciprinide (87%), salmonide (păstrăv) și altele; Pescuitul în ape interioare: caras, plătică, babușcă, crap, etc.; Pescuitul marin: rapana, șprot, hamsie, stavrid,etc.; Speciile principale în procesare: crap, cosaş, sânger, plătică, caras, roşioară, ştiucă, somn, şalău, scrumbie, păstrăv; Preferințele consumatorilor orientate către: macrou, crap, caras, păstrăv; Criteriile alegerii produselor pescăreşti: prospeţimea, gustul, mediul de provenienţă, compoziţia nutriţională, lipsa oaselor.

Referindu-se la Planul Stategic Naţional Multianual pentru Acvacultură, acesta a adus în atenţie principalele recomandări şi anume: consiliere în cadrul fermelor de acvacultură de către organisme științifice, tehnice, juridice, economice; readucerea în circuitul piscicol a min. 30% din suprafețele destinate inițial creșterii peștelui; modernizarea și retehnologizarea amenajărilor piscicole existente, atât în ceea ce privește infrastructura,cât și în ceea ce privește tehnologiile de creștere; diversificarea producției de pește în fermele de acvacultură extensivă şi în cele cu sisteme recirculante; sprijinirea financiară a fermelor de acvacultură care furnizează servicii de mediu.



47

3.3. Informaţii financiare În perioada de la aprobarea POP2007-2013 până la data de 31.12.2014 au fost depuse de către DGP―AMPOP la ACP declaraţii lunare de cheltuieli care au fost verificate pe bază de eşantion. Valoarea acestor declaraţii a fost de 546.930.113,90 lei (124.665.794,37 euro) fiind certificată suma de 493.498.710,84 lei (112.264.612,40 euro), ceea ce reprezintă 90,23 % valoare certificată din totalul declaraţiilor de cheltuieli.

Tabel centralizator al declaraţiilor lunare de cheltuieli transmise de DGP-AMPOP şi certificate de către Autoritatea de Certificare şi Plată

CENTRALIZATOR din perioada 01.01.2007-31.12.2014

Solicitarea de plată

Declaraţii depuse la ACP Declaraţii certificate

LEI EURO LEI EURO

nr. 1 7.847.150,87 1.839.722,16 1.037.406,11 243.214,26

nr. 2 73.562.925,72 17.130.364,85 73.634.699,45 17.147.078,56

nr. 3 51.357.525,76 12.197.488,61 49.606.159,47 11.781.536,51

nr. 4 79.842.338,41 18.346.968,69 76.553.306,35 17.591.182,12

nr. 5 1.310.743,00 293.395,19 1.310.743,00 293.395,19

nr. 6 1.218.200,00 270.110,86 1.051.576,62 230.829,30

nr. 7 84.535.746,34 18.744.067,92 82.043.415.96 18.191.444,77 nr. 8 -249.779,41 -59.113,45

nr. 9 51.656.797,18 11.644.642,18 31.992.127,80 7.008.900,09

nr.10 77.427.741,40 17.454.011,72 78.000.196,84 17.582.099,13

nr.11 30.570.514,91 6.928.162,02 18.074.186,18 4.062.578,95

nr.12 30.889.695,47 6.987.828,41 27.584.980,91 6.239.572,10

nr.13 16.144.847,18 3.652.267,21 13.505.534,95 3.055.205,30

nr.14 40.565.887,66 9.176.764,54 39.327.816,30 8.896.689,57

Total general 546.930.113,90 124.665.794,37 493.498.710,84 112.264.612,40

Cererile de plată transmise de către ACP la CE

Plata intermediară Referinţă Data Valoare (€)24

1 SI2.1078435 ARES/2010/A/489299 04.08.2010 182.410,69

2 SI2.1018001 ARES/2010/A/996354 29.12.2010 12.860.308,92

3 SI2.1072327 ARES/2011/A/734508 06.07.2011 8.836.152,38

4 SI2.1120719 ARES/2011/A/1410878 29.12.2011 13.193.386,58

5 SI2.1167263 ARES/2012/A/732725 19.06.2012 220.046,39

6 SI2.1211419 ARES/2010/A/1455311 06.12.2012 173.121,98

7 SI2.1217851 ARES/2010/A/1552808 28.12.2012 13.643.583,58

8 - 44.335,10

9 05.12.2013 5.256.675,01

10 30.12.2013 13.186.574,33

11 17.10.2014 3.046.934,35

12 04.12.2014 4.679.679,08

13 20.12.2014 2.291.403,99

14 29.12.2014 6.672.517,19

Total plăţi intermediare solicitate CE 84.198.459,39

24 Diferenţa faţă de valoarea în euro a declaraţiilor de cheltuieli depuse de către DGP-AMPOP este dată de diferenţa de curs valutar datorată datelor de schimb diferite între DGP-AMPOP şi ACP



48

Sintetic, plăţile efectuate de către Agenţia de Plată către beneficiarii din cadrul POP, până la data de 31.12.2014, în baza ordinelor/contractelor de finanţare, se prezintă mai jos.

Plăţile efectuate până la sfârşitul anului 2014 (lei)

Axa prioritară

Cheltuieli efectuate de beneficiari incluse în

cererile de plată trimise autorităţii de

gestiune/prime

Contribuţia publică

corespunzătoare

Contribuţia FEP corespunzătoare

Cheltuieli efectuate de către

organismul responsabil cu

efectuarea plătilor către

beneficiar

Participarea FEP angajată de

AMPOP

Suma totală a plătilor

solicitate CE (certificate la 31.12.2014)

din FEP

Total axa 1 10.984.945,49 2.746.236,37 8.238.709,12

10.984.945,49 8.238.709,12

8.224.398,05

Total axa 2 458.074.752,11 114.518.688,03 343.556.064,08 458.074.752,11 343.556.064,08 308.721.759,74

Total axa 3 18.268.712,66 4.567.178,16 13.701.534,50 18.268.712,66 13.701.534,50 12.453.399,30

Total axa 4 13.629.177,08 3.407.294,27 10.221.882,81 13.629.177,08 10.221.882,81 9.842.112,48

Total axa 5 45.972.526,56 11.493.131,64 34.479.394,92 45.972.526,56 34.479.394,92 30.882.363,80

Total general 546.930.113,90 136.732.528,47 410.197.585,43 546.930.113,90 410.197.585,43 370.124.033,37

Plăţile efectuate până la sfârşitul anului 2014 (euro)

Axa prioritară

Cheltuieli efectuate de beneficiari incluse în

cererile de plată trimise autorităţii de

gestiune/prime

Contribuţia publică

corespunzătoare


Cheltuieli efectuate

de către organismul

responsabil cu efectuarea plătilor

către beneficiar

Participarea FEP angajată

de AMPOP

Suma totală

a plătilor solicitate CE (certificate

la 31.12.2014)

din FEP

Total axa 1 2.544.292,39 636.073,10 1.908.219,29 2.544.292,39 1.908.219,29 1.904.976,00

Total axa 2 104.434.250,21 26.108.562,55 78.325.687,66 104.434.250,21 78.325.687,66 70.262.539,68

Total axa 3 4.119.530,84 1.029.882,71 3.089.648,13 4.119.530,84 3.089.648,13 2.806.784,66

Total axa 4 3.082.043,78 770.510,95 2.311.532,83 3.082.043,78 2.311.532,83 2.225.621,67

Total axa 5 10.485.677,14 2.621.419,28 7.864.257,86 10.485.677,14 7.864.257,86 6.998.537,38

Total general 124.665.794,36 31.166.448,59 93.499.345,77 124.124.665.794,36 93.499.345,77 84.198.459,39

Până la data de 31.12.2014, în baza ordinelor/contractelor de finanţare, plăţile efectuate se prezintă în tabelele de mai jos.

Plăţile efectuate în anul 2014 (lei)

Total Totalul cheltuielilor

eligibile efectuate de beneficiari autorizate

la plată

Contribuţia BN corespunzătoare


Cheltuieli efectuate de către organismul

responsabil cu efectuarea plăţilor

către beneficiar

Participarea FEP Certificat ACP

FEP+BN

Suma totală a plăţilor solicitate CE

(certificate la 31.12.2014)

axa 1 97.477,41 24.369,36 73.108,05 97.477,41 73.108,05 78.396,02 58.797,02

axa 2 78.782.812,75 19.695.703,19 59.087.109,56 78.782.812,75 59.087.109,56 61.810.795,74 46.358.096,80

axa 3 10.951.714,35 2.737.928,59 8.213.785,76 10.951.714,35 8.213.785,76 9.287.533,78 6.965.650,55

axa 4 11.538.533,19 2.884.633,30 8.653.899,89 11.538.533,19 8.653.899,89 11.032.172,74 8.274.129,56

axa 5 16.800.407,52 4.200.101,88 12.600.305,64 16.800.407,52 12.600.305,64 16.283.620,06 12.212.715,05

Total

general 118.170.945,22 29.542.736,32 88.628.208,90 118.170.945,22 88.628.208,90 98.492.518,34 73.869.388,96



49

Plăţile efectuate în anul 2014 (euro)

Total

Totalul cheltuielilor

eligibile efectuate de beneficiari

autorizate la plată

Contribuţia BN corespunzătoare


Cheltuieli efectuate de

către organismul

responsabil cu efectuarea

plăţilor către beneficiar

Participarea FEP

Certificat ACP

FEP+BN

Suma totală a plăţilor

solicitate CE

(certificate la 31.12.2014)

Axa 1 22.091,20 5.522,80 16.568,40 22.091,20 16.568,40 17.766,80 13.325,11

Axa 2 17.830.139,98 4.457.535,00 13.372.604,98 17.830.139,98 13.372.604,98 13.952.147,80 10.464.110,95

Axa 3 2.478.988,68 619.747,17 1.859.241,51 2.478.988,68 1.859.241,51 2.101.837,29 1.576.378,04

Axa 4 2.610.764,08 652.691,02 1.958.073,06 2.610.764,08 1.958.073,06 2.496.215,86 1.872.161,92

Axa 5 3.803.038,23 950.759,56 2.852.278,67 3.803.038,23 2.852.278,67 3.686.078,18 2.764.558,59

Total general 26.745.022,17 6.686.255,55 20.058.766,62 26.745.022,17 20.058.766,62 22.254.045,93 16.690.534,61

Din analiza rezultatelor financiare realizate şi a plăţilor estimate de AMPOP aferente portofoliului de proiecte POP 2011-2015 elaborat cu beneficiarii programului, situaţia încadrării în regula N+2 pentru perioada 2012-2014 se prezintă sintetic astfel:

Regula N+2 aplicată la finele anului 2014 (Euro)

Alocare financiară

2007-2012

Pre-finanţare Declaraţii de cheltuieli

transmise la CE Dezangajare

150.819.325,00 32.299.988,49 112.264.612,40 52.441.093,16

95.170.923,8125 23.348.41226

17.908.51127

Prin urmare, dezangajările corespunzătoare contribuţiei din FEP suportate de România din Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, de la lansarea oficială a programului şi până în prezent sunt: 68.563,94 € aferentă alocării financiare a anului 2009; 22.354.716,00 € aferentă alocării financiare a anului 2010; 12.109.302,22 € aferentă alocării financiare a anului 2011; 23.348.412 € aferentă alocării financiare a anului 2012. Această valoare a fost corectată prin aplicarea prevederilor art.90-94 din Regulamentul (CE) 1198/2006, prin reducerea cu 5.439.901 euro, suma finală dezangajată din alocarea financiară a anului 2012 fiind de 17.908.511 euro.

3.4. Analiza calitativă Progresul programului în raport cu obiectivele stabilite pe baza indicatorilor de realizare şi de rezultat POP a fost aprobat prin Decizia C(2007) 6664 de aprobare a POP al României, 2007-2013, şi a fost revizuit prin Decizia Comisiei C(2010) 7916 din 11.11.2010 de modificare a Deciziei C(2007) 6664 de aprobare a POP al României, 2007-2013. Ultima versiune revizuită a Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 a fost aprobată prin Decizia Comisiei C(2014) 5815 final din 08.08.2014 şi include dezangajarea sumei de

25 Scrisoarea CE, Ref.Ares(2014)3692484-06/11/2014 ( rambursări CE inclusiv top-up) 26 Scrisoarea CE, Ref.Ares(2015)511570-06/02/2015 27 Scrisoarea CE, Ref.Ares(2015)1726067-23/04/2015



50

12.109.302 € aferentă anului 2011. Revizuirea programului operațional justificată de necesitatea de a modifica alocările bugetare pentru 2011, respectiv de necesitatea de a actualiza datele statistice și, implicit, indicatorii de rezultat asociați axelor prioritare. Aceste modificări sunt reflectate în mod corespunzător în proiecţia indicatorilor specifici fiecărei axe prioritare în parte aşa cum sunt ilustraţi în tabelele de monitorizare de mai jos.

Gradul de realizare al indicatorilor în anul 2014 corespunzători Axei prioritare 1

Axa INDICATOR Nivel de referinţă

Obiectiv 2013

Realizat 2014

Gradul de execuţie al

POP (%)

1

Reducerea capacităţii flotei prin oprirea temporară sau permanentă a activităţii navelor (%)

Tonajul total al navei (t)

2.604,86 -7%

182,34 596,43 327,10

Putere motor (kW)

8.691,79

-5%

434,59 1.734,69 399,16

Gradul de modernizare a flotei de pescuit

Nave de pescuit >12 m

0

22% din navele de

pescuit 1 50

Ambarcaţiuni de pescuit la scară mică

18% din flota de pescuit la scară

mică 0 0

Puterea motoarelor înlocuite şi micşorarea puterii totale (exprimată în kW)

0

2.000kW (14% din totalul puterii instalate)

0 0

Număr pescari instruiţi 0 220 468* 212,73*

* în cadrul măsurii 3.1, acţiunea de „Instruiri

În cadrul Axei prioritare 1 „Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare”, nu au fost organizate sesiuni de de primire de proiecte în anul 2014. Tabloul general privind stadiul implementării acestei axe prioritare rămânând neschimbat la sfârşitul anului 2014 atât sub aspect financiar cât şi în raport de datele de implentare.

Probleme întâlnite în implementarea măsurilor din cadrul Axei prioritare 1 „Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare”: ● Fişierului navelor care generează inconsistenţe/neclarităţi privind scoaterea/reintroducerea unor ambarcaţiuni din/în Registrul flotei de pescuit sunt datorate – potrivit ANPA - erorilor de transfer/de import de date în aplicaţia software de stocare a datelor prin care „o serie de ambarcaţiuni care activau în segmentul Marea Neagră au fost exportate din greşeală în segmentul Delta Dunării.” Această problemă a fost soluţionată de ANPA în etapa de implementare a unui plan de acţiune care include şi activităţi referitoare la fişierul navelor. ● din cauza condiţiilor geografice, a celor climatice şi a structurii biomasei de peşte din Marea Neagră, speciile care pot fi pescuite în prezent nu asigură o eficienţă economică proprietarilor de nave, raportul cost-beneficiu în ceea ce priveşte investiţiile necesare nu conferă o motivare economico-financiară adecvată astfel încât armatorii să se angajeze la investiţii cu valoare ridicată care nu se pot amortiza într-un timp optim. ● pensionarea anticipată din sectorul pescuitului şi acvaculturii nu a putut fi aplicată, deoarece conform legislaţiei naţionale a muncii încă din parcursul anului 2011 s-au suspendat prevederile privind pensionarea anticipată.



51

Gradul de realizare al indicatorilor POP în anul 2014 corespunzători Axei prioritare 2


Obiectiv 2013

Realizat 2014 Gradul de

execuţie al POP (%)

2

Cantitatea produsă în acvacultură (t) (creştere)*

Obiectiv de creştere (%)

7.248 +95%

175,90

66,02

Obiectiv 2013 - Cantitatea totală produsă în acvacultură (ferme acvacultură + ferme care au aplicat pe POP),

12.748,918

Din care: cantitatea estimată a se produce în acvacultură în cadrul fermelor care au accesat POP

8.416,52

Cantitatea produsă prin procesare (t)

(creştere)

Obiectiv de creştere (%)

8.768 +85%

Obiectiv 2013 - Cantitatea totală produsă prin procesare (unităţi procesare obişnuite + unităţi procesare care au aplicat pe POP)

10.817,89

38,84

Din care: cantitatea estimată a se produce prin procesare în cadrul unităţilor care au accesat POP

4.201,9

Cantitatea produsă prin pescuitul în apele interioare (t)

4.000 6.000 2.540,9 63,52

Ponderea proiectelor care obţin producţii prietenoase cu

mediul (%)

Nr. proiecte pe măsura 2.1

15%

205 ―

Din care: nr. proiecte pe acţiunea 4 - ,, Măsuri de acva-mediu,

77 ―

Realizat (%) 38,16 250,40

Creşterea profitului (mii lei)

Acvacultură 10.883 50%

16.324 d.i. d.i.

Procesare 3.411 50%

5.116 d.i. d.i.

Valoarea adăugată pe muncitor în acvacultură şi pescuit (€/an)

700 20%

840 d.i. d.i.

Creşterea numărului de beneficiari (nr.) 0 120 46 38,33

Creşterea gradului de

absorbţie FEP (%)

Plăţi totale (€) la 31.12.2014

0 15

120.644.648,91

Plăţi aferente contractelor/deciziilor de finanţare (euro) care au apelat la Fondul de garantare

27.320.032,95

Realizat (%) 22,65

* - reprezintă valorile care urmează a se realiza după implementarea proiectelor contractate prin POP

d.i – date indisponibile la data raportării

Numărul mare al cererilor de finanţare depuse în cadrul Axei Prioritare 2 „Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din pescuit şi acvacultură” constituie premiza realizării dezideratelor întreprinzătorilor de modernizare a unităţilor productive, de diversificare a producţiei, de ridicare a nivelului calitativ al produselor, de introducere a noilor tehnologii şi standardelor de calitate, de implementare şi/sau certificare a sistemelor de management al calităţii şi/sau al mediului, cerinţe obligatorii prezenţei pe o piaţă concurenţială. Atât din analiza calitativă cât mai ales din analiza cantitativă se poate observa uşor că, de departe, cea mai solicitată măsură din cadrul acestei axe prioritare o reprezintă măsura 2.1 „Acvacultura”.

Din perspectiva obiectivelor POP 2007-2013 stabilite se constată următoarele:



52

depăşirea indicatorilor faţă de obiectivul strategic stabilit în ceea ce priveşte atât cantitatea produsă în acvacultură cât şi ponderea proiectelor care obţin producţii prietenoase cu mediul; finalizarea contractelor de finanţare va genera crearea unui număr de peste 800 de noi locuri de muncă în acvacultură şi procesare, din care peste 70 % în acvacultură; realizarea egalităţii de şanse în ocuparea locurilor de muncă este afirmată prin crearea a peste 45% locuri de muncă nou create ocupate de femei; realizarea unui progres substanţial, în ceea ce priveşte cantitatea produsă prin procesare; dintre contractele/ordine de finanţare încheiate în cadrul măsurii 2.1, 58,96 % din sumele nerambursabile au fost angajate pentru înfiinţarea de noi ferme de acvacultură, 26,51% pentru extinderea şi/sau modernizarea fermelor piscicole existente, respectiv 14,53% pentru plăţile compensatorii acordate în cadrul măsurilor de agromediu; structura unităţilor de acvacultură licenţiate înregistrate în RUA reflectă tradiţia din piscicultura românească atât din perspectiva numărului de unităţi cât şi al suprafeţelor cultivate cu principalele specii care se regăsesc în consumul populaţiei, primele trei locuri fiind ocupate de ciprinide (crap), urmat de păstrăv şi sturioni.

Structura unităţilor de acvacultură licenţiate, înregistrate în RUA funcţie de suprafeţele şi structura speciilor cultivate în anul 2014

Sursa:ANPA analiza de anasamblu a datelor evidenţiază tendinţele actuale referitoare la: creşterea cantităţilor de produse din pescuit obţinute în sistem tradiţional şi comercializate în pieţe şi târguri, creşterea comerţului la distanţă, respectiv livrările prin intermediul internetului, creşterea numărului de unităţi din domeniul procesării peştelui şi produselor din pescuit, creşterea interesului operatorilor din România pentru exportul de peşte şi produse din pescuit, reorientarea consumatorilor români cu privire la calitatea peştelui şi a produselor din peşte în egală măsură cu creşterea sesizărilor şi reclamaţiilor cu privire la ducerea în eroare a consumatorilor în ceea ce priveşte speciile de peşti şi originea acestora.28 creşterea numărului de operatori economici înregistraţi în acvacultura ecologică de la 3 (2010) la 29 (2014); creşterea suprafeţei totale înregistrate în sistemul de producţie ecologic de la 4133,77 ha la sfârşitul anului 2010 la 17.350,01 ha la 31.12.2014; creşterea suprafeţei de luciu de apă certificate pentru producţia ecologică de peşte de consum respectiv pentru producerea ecologică a puietului (de ciprinide cu preponderenţă a puietului de crap) de la 17 ha (2011) la 14.840,40 ha de luciu de apă (2014);

28 Sursa: ANSVSA



53

creşterea solicitării de garanţii acordate de FNGCIMM este încă departe de atingerea ţintei stabilite pentru finalul perioadei de programare atât ca număr de beneficiari cât şi ca pondere valorică a plăţilor realizate pentru contractele de finanţare în raport cu sumele totale plătite. Probleme semnificative întâlnite în implementarea măsurilor din cadrul Axei Prioritare 2 „Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din pescuit şi acvacultură” ● Lipsa unor informaţii statistice complete cu privire la piaţa peştelui în România (potenţialul şi preferinţele consumatorilor, tendinţele consumului de peşte şi produse din acvacultură,etc.). Atât realizarea studiului de piaţă cât şi a Master planului pentru acvacultură constituie două dintre obiectivele ce preced elaborarea POPAM 2014-2020. ● Lipsa unei organism naţional care să monitorizeze toate investiţiile realizate din fonduri europene, fapt care a impus eforturi susţinute din partea tuturor organismelor responsabile de implementarea programelor finanţate din fonduri comunitare pentru asigurarea demarcării între programe; ● Personalul insuficient (atât la nivel central cât şi la nivel regional). În acest sens, la nivelul AMPOP, s-au luat o serie de măsuri de suplimentare a numărului de personal prin detaşarea de personal din alte compartimente, suplimentarea numărului de personal responsabil cu verificarea administrativă cu personalul aferent verificărilor la faţa locului prin modificarea procedurilor şi contractarea de experţi externi pentru suplimentarea numărului pe segmentul de verificări de management. ● Lipsa unei pieţe de servicii de consultanţă specializată, cu personal calificat pentru elaborarea proiectelor, care să ofere servicii de calitate pentru potenţialii beneficiari; ● Lipsa conştientizării corespunzătoare din partea potenţialilor beneficiari ai programului cu privire la obligaţiile ce le revin şi costurile şi implicaţiile pe care le presupune un proiect de investiţii din POP ceea ce a condus inevitabil, pe de-o parte, la realizarea cu dificultate a verificărilor cererilor de finanţare şi/sau a cererilor de rambursare/plată şi, pe de altă parte, fie la implementarea cu dificultate a proiectelor de investiţii (creşterea numărului de solicitări de acte adiţionale care au avut drept principal obiectiv, în egală măsură, prelungirea termenului de implementare, modificarea soluţiei tehnice,ş.a.) fie la creşterea numărului de rezilieri de contracte, cu implicaţii directe în dezangajarea unor sume considerabile alocate din FEP. Acestea au vizat în principal: Documente justificative incomplete şi care nu permit verificarea respectării legislaţiei naţionale şi/sau comunitare cu privire la dreptul de folosinţă asupra terenului pe care se face investiţia, respectarea restricţiilor de mediu pentru activităţile desfăşurate în siturile Natura 2000, achiziţii publice, ş.a. – eroare generată de înţelegerea greşită sau incompletă a prevederilor contractelor de finanţare. Nerespectarea prevederilor privind achiziţiile - eroarea cea mai frecvent întâlnită se referă la utilizarea unor criterii de calificare ca şi criterii de atribuire. Alte erori reflectate de verificările AM/CR se referă la: folosirea unor criterii referitoare la nume de mărci, ţări de origine, selectarea unor contractori care nu au îndeplinit criteriile de calificare, utilizarea unor criterii de calificare restrictive, etc. Nerespectarea prevederilor privind cheltuielile eligibile în cadrul programului (încadrarea eronată a cheltuielii declarate în categoriile de cheltuieli menţionate în ordinele de cheltuieli, nerespectarea plafoanelor impuse pentru anumite tipuri de cheltuieli, etc.).

Pentru sprijinirea şi informarea corectă a potenţialilor beneficiari ai programului, AMPOP şi FNGCIMM au participat la acţiuni de promovare cât şi la o serie de întâlniri pentru a facilita accesul la informaţii a potenţialilor beneficiari. Astfel, au fost oferite informaţii referitoare la



54

condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a putea aplica în cadrul POP, posibilităţile de accesare a surselor de creditare, etc.

● Dificultăţi pe care beneficiarii POP le-au întâmpinat în asigurarea cofinanţării. Şi din cauza crizei economico-financiare, politica bancară a fost destul de rigidă ceea ce a dus la dificultăţi în obţinerea creditelor bancare. Pentru a veni în sprijinul potenţialilor beneficiari ai POP, AMPOP a întreprins o serie de acţiuni dintre care cele al căror impact semnificativ s-a realizat într-un timp foarte scurt, dintre care menţionăm: introducerea în cadrul măsurii 2.4 - Inginerie financiară a posibilităţii accesarii de către beneficiarii selectaţi de FLAG-uri; implementarea procedurii acordării de avansuri FLAG-urilor; completarea cadrului legislativ în vederea acordării de avansuri beneficiarilor privaţi.

Gradul de realizare al indicatorilor în anul 2014 corespunzători Axei prioritare3

Axa INDICATOR Nivel de

referinţă

Obiectiv

2013

Realizat

2014

Gradul de

execuţie al

POP (%)

3

Numărul de porturi marine modernizate

0 3 0 0

Numărul de adăposturi la Marea Neagră 0 2 1 50,00

Numărul de locuri de debarcare la Marea Neagră

0 2 1 50,00

Pregătirea grupurilor de pescari şi fermieri (nr. cursuri de pregătire)

0 7 5 71,43

Organizaţii de producători, asociaţii de producători

90 3 1 33,33

Creşterea consumului mediu de peşte 4,5 6,75 4,98 73,78

Creşterea valorii adăugate a peştelui procesat şi vândut (mil. euro)

4,757 10%

5,71 d.i. d.i.

d.i – date indisponibile la data raportării, informaţii preluate de la Institutul Naţional de Statistică

Probleme întâlnite şi măsurile de atenuare a impactului acestora în implementarea măsurilor din cadrul Axei Prioritare 3 - „Măsuri de interes comun” ● informaţiile statistice incomplete cu privire la piaţa peştelui în România afectează monitorizarea corectă a indicatorului privind creşterea consumului mediu de peşte. ● lipsa conştientizării corespunzătoare din partea potenţialilor beneficiari ai programului cu privire la obligaţiile ce le revin precum şi costurile şi implicaţiile pe care le presupune un proiect de investiţii de anvergura bursei de peşte, realizarea unui port pescăresc la Marea Neagră, modernizarea locurilor de debarcare, ş.a.. Astfel, în cursul anului 2014, atitudinea proactivă a AMPOP a condus la urgentarea demarării proiectelor majore de investiţii, respectiv a obiectivelor referitoare la întărirea infrastructurii pentru asigurarea unei industrii de pescuit profitabile şi competitive pe termen lung: porturi, locuri de debarcare şi nu în ultimul rând a bursei de peşte. Cu toate eforturile depuse de către AMPOP în conştientizarea principalilor actori de importanţa realizării unor obiective de investiţii majore, de maximă importanţă pentru sectorul piscicol românesc, faptul că nu există confirmări viabile, fac din această axă prioritară candidatul favorit pentru dezangajările sau realocările de sume către alte activităţi.



55

Gradul de realizare al indicatorilor în anul 2014 aferenţi Axei prioritare 4


Obiectiv 2013

Realizat 2014

Gradul de execuţie al

POP (%)

4

Număr Grupuri Locale înfiinţate 0 Max.14 12 85,71

Teritoriul acoperit de Grupurile Locale (km2)

0 19.000 18.856,22 99,24

Populaţia din teritoriul acoperit de Grupurile locale

0 682.000 896.883 131,51

Locuri de muncă create sau menţinute în sector

0 2.300 730 31,74

În pofida eforturilor DGP-AMPOP de a găsi căi şi metode prin care să se poată creşte ritmul, modul în care FLAG Iaşi şi FLAG Botoşani au gestionat etapele procedurii de implementare a strategiei de dezvoltare au condus în final la rezilierea contractelor de finanţare.

FARNET a continuat să joace un rol major în facilitarea punerii în aplicare a axei 4 a FEP prin acordarea de sprijin metodologic şi tematic autorităţii de management şi FLAG-urilor. Acesta a contribuit la vizibilitatea axei 4 prin intermediul site-ului său web, inclusiv printr-un cont pe o reţea de socializare, colectarea de exemple de bune practici la nivel de proiect şi un buletin informativ periodic.

Probleme întâlnite în implementarea măsurilor din cadrul Axei Prioritare 4 lipsa de experienţă a reprezentanţilor FLAG privind elaborarea procedurilor proprii de lucru pentru implementarea strategiilor de dezvoltarea locală integrată a zonelor pescăreşti s-a încercat a fi suplinită prin organizarea de către DGP-AM POP în colaborare cu DG MARE şi Unitatea de Sprijin FarNet a unor întâlnirilor lunare de lucru. necesitatea asigurării unui sprijin financiar în avans necesar cheltuielilor de funcţionare ale FLAG-urilor s-a concretizat prin iniţierea de către AMPOP şi adoptarea în cursul lunii decembrie 2013 a cadrului legislativ necesar care permite acordarea de avansuri activităţilor de organizare administrativa a FLAG-urilor. personalul insuficient în cadrul DGP-AMPOP, alocat pentru activităţile tehnico-administrative necesare implementării cu succes a Axei prioritare 4 a fost suplinit prin încheierea unui contract de asistenţă tehnică care să întărească verificările de management la nivelul acestei activităţi.

Compendiu de proiecte Axa 4 respinse în urma verificărilor efectuate de experții externi, cu justificările aferente: nu au fost furnizate justificări relevante din punct de vedere al grupului țintă (numărul de

potențiali beneficiari constând în turiștii din zona țintă) care să justifice dimensionarea centrului de informare la nivelul unui centru național;

neconcludenţă în ceea ce privește fundamentarea dimensionării centrului local propus spre finanțare, întrucât ea nu reflectă efectiv numărul persoanelor care au venit în scop turistic pentru a vizita zona FLAG, ci și alte categorii;

nu s-a făcut o analiză fundamentată și concludentă a problematicii căreia i se adresează proiectul și nu s-au luat în considerare scenarii alternative realiste în studiul de fezabilitate, acestea limitându-se la soluțiile constructive ale clădirii centrului de informare;

capacitatea financiară a solicitantului nu este demonstrată, solicitantul nu a înregistrat venituri în ultimii doi ani financiari;

analiza cost beneficiu nerealistă; buget nefundamentat pe preţuri realiste;



56

condiţii artificiale create pentru a beneficia de sprijin financiar nerambursarbil cu o intensitate mai mare;

lipsa detalierii cheltuielilor prevăzute în buget și corelarea acestora conform calendarului achizițiilor dublată de insuficienta justificare a acestora;

în procesul de evaluare al cererii de finanțare nu a fost respectată procedura FLAG; nejustificarea punctajelor acordate de evaluatorii tehnici și economici; insuficienta justificare privind necesitatea investițiilor; nerespectarea procedurilor și ghidurilor FLAG (Lista activităților eligibile) de către

evaluatorii tehnici și economici; nerespectarea art. 44, alin. 4, din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului privind

Fondul European pentur Pescuit, conform căruia beneficiarii trebuie să fie lucrători în sectorul pescuitului, sau persoane cu un loc de muncă legat de acest sector;

lipsă documente solicitate prin lista documentelor specific măsurii; neconcordanța valorilor din bugetul cererii de finanțare cu valorile consemnate în Raportul

comisiei de selecție; nerespectarea condiţiilor menţionate în Ghidul solicitantului; sustenabilitatea proiectului nu a putut să fie cuantificată; neîncadrarea în categoria de beneficiari “organizaţii de producători specifice” care pot primi

alocare financiară de 100%, conform Ghidului solicitantului şi legislaţiei în vigoare; aspecte privind eligibilitatea achiziţiei unor ambarcaţiuni; aspecte privind eligibilitatea achiziției unui ponton de acostare; neîncadrarea în obiectivele şi investiţiile eligibile conform strategiei de dezvoltare locală; lipsa rezonabilităţii și rentabilităţii preţurilor; neeligibilitatea activităţilor în conformitate cu legislaţia în vigoare; lipsa documente justificative; neîncadrarea în bugetul alocat, conform Ghidului beneficiarului; lipsa analizei asupra costurilor de mentenanță; lipsa justificării necesităţii şi oportunităţii investiţiei.

Concluzii generale privind implementarea POP 2007-2013 Atât angajamentele, cât și cheltuielile certificate la nivelul s-au îmbunătățit, dar încă există posibilități de progres. Până la sfârșitul anului 2014, cu un an înaintea încheierii perioadei de punere în aplicare a FEP, plățile intermediare certificate (79.708.176,85 €) transmise şi rambursate de/către România au reprezentat puțin peste 40% din alocarea totală din FEP. Gradul de angajament la nivel național în această etapă este semnificativ la nivelul ideal/așteptat de 100 %. Valoarea mică a rambursărilor/plăţilor efectuate la sfârșitul perioadei de programare ar putea însemna că România nu va putea să utilizeze pe deplin cca.20% din fondurile disponibile pentru sprijinirea punerii în aplicare a FEP, în afară de cazul în care, în timpul rămas până la finalul perioadei de programare, adică 31 decembrie 2015 se va creşte semnificativ numărul cererilor de plată/de rambursare şi implicit se va accelera substanţial ritmul plăţilor efectuate.

Se confirmă tendințele evidențiate în rapoartele anuale de punere în aplicare anterioare în sensul diminuării accentuate a ponderii măsurilor privind flota de pescuit. De asemenea, acvacultura și prelucrarea rămân în continuare zone importante de investiții finanţate din FEP prin POP 2007-2013. Ultimii doi ani (2012-2013) arată o creştere a sprijinului FEP la nivelul măsurilor din cadrul Axei prioritare 2, atât în domeniul acvaculturii, cât și în cel al procesării, cu un nivel ridicat de finanțare privată direcționat către acvacultură. În acest sens, investițiile în acvacultură înregistrează progrese, deși într-un ritm mai lent, ocupând primul loc ca mărime în cadrul POP 2007-2013, aflându-se cu mult peste valorile din domeniul prelucrării.



57

Axa prioritară 3 înregistrează, de asemenea, progrese, la finele anului 2014 dublându-şi rata de absorbţie a fondurilor alocate. Axa prioritară 4 înregistrează progrese evidente şi notabile, implementarea strategiilor de dezvoltare locală integrate a zonelor pescăreşti a progresat în mod semnificativ în 2014, dar rămâne în continuare în urma celorlalte.

Atât din analiza calitativă cât mai ales din analiza cantitativă se poate observa uşor că, de departe, cea mai solicitată măsură din cadrul acestei axe prioritare o reprezintă măsura 2.1 „Acvacultura” prezentând un grad de solicitare al alocărilor de peste 300%. Având în vedere valoarea plăţilor intermediare (rambursărilor) efectuate de CE către România (€) se poate observa că primele rambursări au fost efectuate abia în a doua jumătate a anului 2013, un ritm susţinut al acestora a fost înregistrat în anul 2014.

Tabel centralizator cu sumele rambursate din FEP (€)

Din punct de vedere al plăţilor efectuate din tabelul de mai jos se observă un salt semnificativ în anul 2014 al gradului de absorbţie al fondurilor publice alocate sectorului piscicol românesc pentru perioada de programare 2007-2013:

Evoluţia gradului de absorbţie al fondurilor publice alocate POP 2007-2013 (%)

Din analiza procesului de evaluare derulat până la 31 decembrie 2014 se constată că din cererile de finanţare depuse şi evaluate au fost selectate aproape 60%. Această valoare indică faptul că aproape jumătate dintre aplicaţii nu au reuşit să întrunească cumulativ criteriile de conformitate, de eligibilitate şi de selecţie pentru a depăşi pragul punctajului minim pentru a putea obţine finanţare din FEP prin intermediul măsurilor active din POP 2007-2013. Totuşi dacă rata de selecţie nu a înregistrat o creştere importantă (cca.2%), gradul de angajare al sumelor alocate pentru întreaga perioadă de programare a înregistrat un salt semnificativ de aproape 20% faţă de 2013.



58

În privinţa rezilierii29 contractelor de finanţare, principalele cauze invocate de beneficiari sunt lipsa fondurilor proprii necesare implementării proiectelor. Acest fapt se datorează în principal băncilor, prin solicitarea a peste 100 % a garanţiilor, cât şi percepţiei unui risc ridicat de creditare al proiectelor. Sunt considerate nefinanţabile, probabil şi din cauza unui management de proiect deficitar, consultanţa deficitară, plan de afaceri insuficient de credibil şi funadamentat, etc. 8 din 10 proiecte se reziliează din cauza lipsei fondurilor propri. Toate solicitările de reziliere sunt iniţiate de către beneficiari.

O altă problemă majoră în gestionarea contractelor încheiate o constituie lipsa unei consultanţe eficiente şi corecte. Modificările contractuale solicitate de beneficiari sunt de natură a prelungi durata de execuţie precum şi modificările tehnice conceptuale şi/sau de execuţie. Problemele intervin pentru că beneficiarii nu se încadrează în timp, nu respectă clauzele contractuale (depunere cu întârziere a dosarelor de achiziţie, a proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie, a primei cereri de rambursare, a diverselor solicitări de modificare a contractului de finanţare, etc.). Cu toate aceste, în conformitate cu prevederile legale şi procedurale în vigoare, acolo unde este cazul, fiecare beneficiar este invitat la întâlnirea de conciliere unde DGP-AMPOP încearcă să identifice soluţii unanim acceptate pentru continuarea proiectelor şi în final pentru realizarea investiţiilor propuse şi a indicatorilor stabiliţi, în beneficiul egal al beneficiarilor şi al întregului sector piscicol românesc.

Volumul cererilor de rambursare/de plată procesate la nivelul anului 2014

Sursa: DGP-AMPOP, Serviciul verificări de management

În ceea ce priveşte plăţile, pe parcursul anului 2014, în procesul de monitorizare s-a observat că procesarea cererilor de rambursare a s-a redus plata realizându-se la aproape 45 de zile de la depunerea documentaţiei complete. Decalajul existent între plăţile efectuate şi valoarea contractelor încheiate se datorează, pe de o parte ponderii substanţiale (>50%) a proiectelor de investiţii, obiective care se derulează într-un ritm mai lent impus de realizarea achiziţiilor publice, de ritmul decontărilor/plăţilor, accesului la surse externe de finanţare,etc. Evoluţia condiţiilor socio-economice a condus la menţinerea şi chiar la sporirea relevanţei POP în România. Acesta este în continuare perceput ca un program pertinent şi relevant în ce priveşte obiectivul său general şi strategia de atingere a acestuia. Prin abordarea unui management pro-activ, conducerea DGP-AMPOP a depus toate eforturile necesare pentru perfecţionarea şi adaptarea la cerinţele socio-economice, utilizând întregul potenţial al resurselor disponibile (personal este pregătit şi determinat implementării POP, precum şi resurse logistice, admistrative şi legislative concepute şi sprijinit corespunzător.

29 Sursa: DGP-AMPOP, Serviciul selectare contractare



59

Lipsa unui feed-back concludent, cuprinzător şi fundamentat rezultat din implementarea operaţiunilor/acţiunilor/măsurilor/axelor prioritare precum şi lipsa informaţiilor statistice relevante care să confere o cunoaştere cuantificată a sectorului, atât monitorizarea cât şi managementul şi ajustarea POP sunt ineficiente în aceste condiţii.

De asemenea, în ceea ce priveşte controlul oficial desfăşurat de către structurile specializate ale ANSVSA pentru respectarea prevederilor Portocolului încheiat cu AMPOP se are în vedere dezvolatrea următoarelor direcţii strategice: intensificarea controalelor oficiale asupra fermelor piscicole şi a punctelor de debarcare care livrează pe piaţă peşte de consum; creşterea numărului de probe pentru determinarea hidrocarburilor aromatice din produsele afumate; menţinerea numărului de analize din peştele şi produsele din pescuit capturate în Delta Dunării în vederea determinării conţinutului de metale grele (Cd, Hg, Pb); intensificarea controalelor la comercializare pentru prevenirea fraudelor prin substituiri de specii; crearea unei baze de date informatice în care să fie incluse toate deficienţele identificate pe fiecare unitate de producţie/procesare/comercializare în parte.

În acest sens, în vederea sporirii eficienţei implementării programului, la nivel operaţional, DGP-AMPOP a considerat că utilizarea Axei prioritare 5 „Asistenţă tehnică” reprezintă o oportunitate pentru suplinirea nevoilor şi acoperirea deficitului informaţional şi de date pentru: obţinerea de informaţii cuprinzătoare şi actualizate despre situaţia economică a sectorului de pescuit şi despre profilul socio-economic al comunităţilor şi zonelor relevante; externalizarea monitorizării proiectelor, inclusiv prin introducerea unei etape de monitorizare ex-post (după încheierea cu succes a proiectului); revizuirea planului de comunicare şi implementarea acţiunilor prevăzute în acesta, pe baza cunoaşterii caracteristicilor grupurilor ţintă, evaluarea obiectivă periodică a eficienţei şi impactului acestuia. Astfel, finalizarea proiectelor iniţiate în cadrul Axei prioritare 5 „Asistenţă tehnică” a contribuit la implementarea efectivă, eficientă, corectă şi transparentă a POP prin sprijinirea activităţilor de pregătire, management, monitorizare, evaluare, informare şi control al acestuia. În acest sens, măsura de asistenţă tehnică a acţionat ca un instrument ce asigură o abordare comună în coordonarea politicii sectoriale. Sprijinul oferit prin măsura de asistenţă tehnică a avut un rol complementar resurselor deja existente la nivelul beneficarilor în vederea îndeplinirii activităţilor specifice implementării POP.

3.5. Modalităţi de monitorizare

Sistemul de monitorizare şi evaluare a POP urmăreşte evoluţia în timp a implementării programului, în baza indicatorilor stabiliţi.

► Monitorizare Sistemul de monitorizare utilizat pentru POP nu a suferit modificări importante pe parcursul anului 2014, asigurând colectarea datelor la nivel de proiect, date cantitative referitoare la input-ul financiar, indicatori de realizare şi estimări ale rezultatelor implementării proiectelor. Pentru asigurarea unui sistem eficient de monitorizare a stadiului implementării POP şi sprijinirea deciziilor la nivelul conducerii MADR, activităţile de monitorizare au constat în situaţii zilnice, săptămânale sau lunare care evidenţiază toate etapele pe care le parcurge proiectul: depunere, selecţie, notificare, contractare, achiziţii, depunere cerere de plată, autorizare plată şi plata efectivă. În acest sens, utilizarea metodelor calitative de culegere şi de analiză a datelor în realizarea monitorizărilor şi evaluărilor formative, centrate pe modul de implementare şi de gestionare al



60

programului, au oferit un feedback operational în identificarea obstacolelor şi oportunităţilor neaşteptate, respective în stabilirea unor măsuri posibile ce pot fi aplicate pentru a maximiza absorbţia fondurilor alocate. Astfel:

a fost monitorizată implementarea schemei de garantare cu finanţare din POP 2007-2013 conform atribuţiilor stabilite în Acordul cadru de colaborare între DGP-AMPOP şi gestionarul acestuia; a fost urmărit stadiul de implementare a măsurilor finanţate din FEP, au fost întocmite Rapoarte săptămânale de progres cu privire la stadiul absorbţiei fondurilor alocate; a fost monitorizat în permanentă stadiul achiziţiilor. Sistemul informatic centralizat pentru POP (SIMPOP) a fost actualizat permanent atât în ceea ce priveşte colectarea de date referitoare la proiecte (cereri de finanţare depuse, selectate şi aprobate), cât şi la cele referitoare la cererile de rambursare şi declaraţiile de cheltuieli.

În ceea ce priveşte monitorizarea în scopul evaluării sumative care vizează modul de îndeplinire al indicatorilor la finalizarea proiectelor finanţate prin POP 2007-2013, acesta reprezintă un proces în plină desfăşurare, care, având în vedere volumul proiectelor finalizate nu este în măsură să ofere informaţii suficiente pentru efectuarea unei analize menite să susţină emiterea unor decizii manageriale oportune, elemente semnalate şi de către reprezentanţii DGMARE în cadrul întâlnirii anuale de analiză a implementării programului desfăşurată la începutul lunii februarie 2015.

Reuniunea Comitetului de Monitorizare POP În cursul anului 2014, a avut loc o singură reuniune pregătitoare şi în plen a Comitetului de Monitorizare organizată în data de 26 iunie 2014, la Tulcea. Principalele subiecte de pe Agendă abordate în cadrul reuniunii oficiale au vizat: prezentarea stadiul actual de implementare întregului POP 2007-2013 în ansamblul său şi în particular a Axei prioritare 4, prezentarea Raportului de activitate privind schema de garantare a beneficiarilor eligibili din POP 2007-2013, prezentarea unor aspecte specifice privind perioada de programare 2014-2020 precum şi clarificarea unor elemente de ordin metodologic privind analiza, verificarea şi evaluarea aplicaţiilor depuse spre finanţare din POP prin FEP.

Cu această ocazie au fost remarcate eforturile AMPOP pentru impulsionarea contractărilor şi a plăţilor. S-a precizat că supracontractarea realizată pe axa prioritară 2 şi utilizată ca şi instrument de management aplicat şi în alte state membre, protejează pe de-o parte împotriva eventualelor întârzieri sau anulări de proiecte, sprijinind AMPOP să efectueze plăţi în ritm constant şi regulat. Pe de altă parte există riscul ca proiectele supracontractate să nu poată fi implementate dacă nu vor fi identificate surse de finanţare alternative. Şi de această dată, reprezentanţii CE/DGMARE au reiterat necesitatea stabilirii mecanismului de piaţă care să furnizeze informaţii regulate asupra a ceea ce se întâmplă pe piaţa peştelui şi să ofere posibilitatea unor decizii informate pentru toţi actorii implicaţi în sectorul de pescuit şi acvacultură. Aceste informaţii vor putea fi active şi disponibile pentru perioada de programare 2014-2020 odată cu aprobarea planului multianual strategic pentru acvacultură.



61

3.6. Probleme majore întâlnite şi măsurile în remedierea acestora30 Problemele majore cu caracter orizontal, generale întâlnite31 în implementarea POP, se pot clasifica în funcţie de actorii principali ai procesului de implementare al programului (punctele 1-2 de mai jos) implicaţi. În plus, tot cu impact orizontal asupra implementării, respectiv absorbţiei se mai adaugă şi alte probleme, factori externi, de context (prezentate la punctul 3).

1. Din punct de vedere al sistemului de implementare La fel ca în fiecare an, și în anul 2014, resursele umane insuficiente în cadrul organismelor implicate în implementarea POP în raport cu volumul de muncă extrem de ridicat a avut consecințe negative asupra implementării Programului Operaţional pentru Pescuit. Pentru remedierea acestei situații și pentru eficientizarea activității desfășurate la nivelul direcției generale, au fost scoase la concurs posturile vacante existente. În privința situației resurselor umane din cadrul DGP, pentru a depăşi deficitul de personal, AMPOP a făcut toate demersurile necesare în vederea ocupării prin concurs a posturilor vacante. În anul 2014 DGP-AMPOP a reluat solicitările legislative pentru aprobarea ocupării prin concurs a posturilor vacante de execuție. Volumul mare de muncă şi gradul ridicat de responsabilitate al activităţilor desfăşurate de personalul din cadrul AMPOP cu efecte ce se manifestă deja în implementare pe diverse faze precum: întârzieri în elaborarea manualelor de proceduri/ghidurilor pentru solicitanţi şi în contractarea de asistenţă tehnică; întârzieri în implementarea proiectelor, cu impact direct asupra gradului de absorbţie şi nu în ultimul rând, cu întârzieri în verificarea cererilor de rambursare şi efectuarea plăţilor către beneficiari. Verificări redundante ale cererilor de rambursare - în condiţiile în care atât AMPOP cât şi centrele regionale fac verificări de 100% a documentelor ceea ce conduce la durate mari şi posibile blocaje în această activitate. Menționăm că, pentru desfăşurarea activităţii cu respectarea termenelor procedurale prevăzute, permanent, DGP-AMPOP alocă personal, acolo unde situaţia o impune, prin delegarea/mutarea temporară a experţilor, în funcție de necesarul de personal la un moment dat, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Eliminarea blocajelor în procesul de achiziții publice derulate de beneficiarii publici prin continuarea unor măsuri de monitorizare săptămânală a stadiului derulării achizițiilor. Drept consecință a măsurilor de informare și monitorizare întreprinse de autorități, în anul 2014 s-a înregistrat o creștere a numărului proiectelor cu toate achizițiile finalizate.

Asigurarea surselor de co-finanțare privată a reprezentat una dintre problemele care a avut consecințe negative în implementarea POP. Schema de garantare finanțată din POP 2007-2013 reprezintă principalul instrument menit să faciliteze accesul beneficiarilor POP la sursele de finanțare necesare finalizării proiectelor de investiții. În contextul anului 2014, la nivel național, evoluțiile macroeconomice şi creșterea ponderii creditelor neperformante, au menținut trendul descendent al împrumuturilor acordate de instituțiile financiare în 2014. Aceste tendințe au determinat modificarea cadrului de reglementare prin impunerea unor politici de creditare mai prudente.

30 „Probleme majore de orice natură întâlnite în cursul punerii în aplicare a programului operaţional şi defalcat pe axe prioritare în măsura în care o axă este afectată, incluzând un rezumat al problemelor serioase identificate în temeiul procedurii din art. 61 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr.1198/2006, după caz, precum şi orice măsuri luate de autoritatea de management sau de comitetul de monitorizare pentru remedierea problemelor”, anexa XIV a Regulamentului (CE) nr. 498/2007 al Comisiei, cap 3.6. 31 „Probleme majore de orice natură întâlnite în cursul punerii în aplicare a programului operaţional şi defalcat pe axe prioritare în măsura în care o axă este afectată, incluzând un rezumat al problemelor serioase identificate în temeiul procedurii din art. 61 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr.1198/2006, după caz, precum şi orice măsuri luate de autoritatea de management sau de comitetul de monitorizare pentru remedierea problemelor”, anexa XIV a Regulamentului (CE) nr. 498/2007 al Comisiei, cap 3.6.



62

După cum s-a observat în cadrul analizei detaliate pe măsura de „Inginerie financiară”, evoluțiile negative din piața financiară au avut o influență directă asupra activității desfășurate prin intermediul schemei de garantare, înregistrându-se o scădere atât în numărul cât și în valoarea garanțiilor acordate față de anii precedenți.

2. Din punct de vedere al beneficiarilor Referitor la riscul asociat beneficiarilor POP de către instituțiile de credit, din implementarea schemei de garantare, s-au desprins mai multe concluzii şi anume: în evaluarea unei cereri de credit, pe lângă perspectivele de evoluție a pieței, un rol important îl au profilul individual de risc al solicitanților și calitatea planului de afaceri; o structură adecvată a capitalului pentru asigurarea viabilității unui proiect de investiții prin POP ar trebui să prezinte un grad de îndatorare de cel mult 30%; modul de prioritizare a proiectelor de investiții; principalalii factori de neperformanță a proiectelor finanțate prin POP sunt: supradimensionarea, lipsa capitalului propriu, lipsa garanțiilor, lipsa experienței manageriale, deficiențe în implementare; instituțiile de credit estimează o creștere a ponderii în portofoliu a creditelor pentru sectorul de producţie şi procesare din acvacultură în următoarele 18 luni; varianta combinării între grant-uri și instrumente financiare ar răspunde cel mai bine atât sectorului cât și beneficiarilor POP. Capacitatea şi expertiza destul de limitată a beneficiarilor de a pregăti şi implementa corespunzător proiectele este dublată de deficienţe care vizează în principal: inexistenţa unui personal specializat suficient, cu experienţă si motivat salarial, lipsa unei planificări strategice şi a unei bugetări riguroase a proiectelor, competenţe scăzute în domenii cheie precum managementul de proiecte, achiziţiile publice sau managementul financiar-bugetar. De asemenea, datorită restricţiilor bugetare, în situaţia actualei crize economice, întârzierile în implementarea proiectelor se amplifică şi datorită imposibilităţii asigurării cash-flowului. Odată cererile de finanţare depuse, la nivelul autorităţii de management, unele dificultăţi şi întârzieri au apărut în diverse faze de verificare, din motive precum: nerespectarea termenelor de către beneficiari în ceea ce priveşte transmiterea documentelor, transmiterea de către beneficiari a unor documente incomplete sau incorect completate, indisponibilitatea reprezentanţilor legali ai beneficiarilor ş.a., cele mai multe dintre aceste motive nefiind sub controlul direct al AMPOP. Problemele semnalate mai sus au condus la o implementare lentă, cu extinderea duratei de implementare în mod sistematic la peste 40% dintre contractele semnate (ceea ce poate constitui un semnal de alarmă privind riscul de dezangajare automată la nivel de program cu atât mai mult cu cât durata de implementare contractuală pentru proiecte este de max. 2 ani).

Măsuri: la nivelul de coordonare a sistemului de implementare a instrumentelor structurale au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanţi ai sistemului bancar, în vederea identificării unor soluţii de flexibilizare din punctul de vedere al accesului beneficiarilor privaţi la finanţare; introducerea unei scheme de garantare cu finanţare din FEP la creditele pentru finanţarea proiectelor beneficiarilor selectaţi ai măsurilor 1.3, 1.4, 1.5, 2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 3.3, 4.1, măsură luată în anul 2010, continuată şi dezvoltată în cursul 2014; posibilitatea constituirii de garanţii în favoarea unei instituţii de credit, de către beneficiarii POP, sub forma gajării sau ipotecării asupra investiţiei care face obiectul contractului de finanţare, prin modificarea cadrului legislativ, respectiv a HG nr.442/2009 cu modificările şi completările ulterioare; la solicitarea AMPOP reprezentanţii FNCGIMM au organizat mai multe întâlniri cu



63

beneficiarii în care s-a recomandat ca, în vederea obţinerii resurselor pentru cofinanţarea proiectului, aceştia să se asigure că au un acord de principiu cu o instituţie financiară înaintea depunerii cererii de finanţare. întâlniri la nivel local, cu beneficiarii, organizate de către conducerea AMPOP în 2014.

3. Alte probleme – factori externi

Pe lângă incertitudinile contextului economic intern, în implementarea programului, se pot menţiona şi alţi factori externi, precum: ● o piaţă imatură a consultanţei care oferă servicii de calitate inegală, conducând la dificultăţi atât în accesarea fondurilor, cât şi în implementare; ● unii beneficiari, (publici sau privaţi), par să îşi supraestimeze capacitatea de implementare atât din punct de vedere financiar, cât şi al asigurării expertizei necesare;

Măsuri: conştientizarea solicitanţilor prin publicarea pe site-urile AM POP a informaţiilor privind necesitatea asigurării cofinanţării şi capacităţii de implementare a proiectelor, precum şi a tuturor documentelor doveditoare necesare justificării necesităţii şi oportunităţii proiectului propus prin cererea de finanţare; demararea consultărilor între toţi factorii implicaţi în sistemul de gestionare a fondurilor pentru clarificarea aspectelor legate de reglementare. întâlniri la nivel local, cu beneficiarii, organizate de către conducerea AMPOP postarea în timp real de către AMPOP a informaţiilor privind stadiul în care se află fiecare cerere de finanţare

De la lansarea oficială şi până la 31.12.2014 sunt două dezangajări de sume corespunzătoare contribuţiei din FEP şi anume: în anul 2012, dezangajarea sumei de 68.563,94 € aferentă alocării financiare a anului 2009; în anul 2013, dezangajarea sumei de 22.354.716€ aferentă alocării financiare a anului 2010. în anul 2014, dezangajarea sumei de 12.109.302€ aferentă alocării financiare a anului 2011.

Din analiza rezultatelor financiare realizate şi a plăţilor estimate de AMPOP aferente portofoliului de proiecte, respectiv din situaţia încadrării în regula N+232, rezultă că, până la finele anului 2014, România nu a reuşit să absoarbă suma de 17.908.511 euro din FEP, motiv pentru care, în cursul anului 2015, această sumă va fi dezangajată din alocarea financiară corespunzătoare anului 2012.

Evoluţia condiţiilor socio-economice a condus la menţinerea şi chiar la sporirea relevanţei POP în România. Acesta este în continuare perceput ca un Program pertinent şi relevant în ce priveşte obiectivul său general şi strategia de atingere a acestuia.

Prin abordarea unui management pro-activ, conducerea DGP-AMPOP a depus toate eforturile necesare pentru perfecţionarea şi adaptarea la cerinţele socio-economice, utilizând întregul potenţial al resurselor disponibile (personal pregătit şi determinat implementării POP, precum şi resurse logistice, admistrative şi legislative concepute şi sprijinit corespunzător). De asemenea, în dispunerea măsurilor la nivel strategic managementul MADR si al AMPOP a avut în vedere elaborarea de studii pregătitoare; revizuirea POP 2007-2013 cu diminuarea corespunzătoare dezangajărilor aferente, realocarea de fonduri către realizarea obiectivelor de investiţii cu impact major în implementarea programului; instruirea personalului, lecţii învăţate, crearea unei secţiuni „Q & A” frecvente întâlnite; modificarea procedurilor; asumarea răspunderii inclusiv la nivel politic.

32 Scrisoarea CE, Ref.Ares(2015)1726067-23/04/2015



64

Rezumat al problemelor identificate în urma misiunilor de audit

În conformitate cu prevederile legale comunitare şi naţionale în vigoare, în cursul anului 2014 Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României a desfăşurat o serie de misiuni pentru a verifica buna funcţionare a sistemului de management şi control al programului operaţional şi, în acelaşi timp să asigure desfăşurarea auditurilor operaţiunilor pe baza unui eşantion corespunzător pentru a verifica cheltuielile declarate.

Tabel sinoptic al misiunilor de audit desfăşurate în anul 2014

Organism de audit

Tipul auditului Perioada misiunii de audit

Entităţile auditate

Autoritatea de Audit

Audit de sistem

06.01-21.02.2014 17.03– 4.04.2014

AM-POP: DGP Agenţia de plată: Direcţia Generală Buget Finanţe şi Fonduri Europene

Autoritatea de certificare: Direcţia Generală Autoritatea de Certificare şi Plată

CE-DG MARE Audit de sistem 07-11.04.2014 AM-POP: DGP

Autoritatea de Audit

Audit operaţiuni 2013 19.05-30.06.2014 AM-POP: DGP

CE-DG MARE Audit de sistem 24.07-1.08.2014 AM-POP: DGP

Conform Capitolului 4 „Abordare şi Priorităţile Auditului”, Subcapitolul 4.3. „Priorităţile şi obiectivele auditurilor” din Strategia de audit aprobată de Comisia Europeană, auditul de sistem, inclusiv urmărirea recomandărilor din anul anterior, a fost planificat să se desfăşoare în perioada noiembrie 2013 - ianuarie 2014. Potrivit programului acțiunilor de audit pe anul 2014 al Direcției de audit a fondurilor pentru agricultură, dezvoltare rurală și pescuit, misiunea de audit de sistem și follow-up, aferentă Programului Operațional pentru Pescuit, a fost planificată a se finaliza în martie 2014. Întrucât prin adresa Ares(2014)296411/0.02.2014, Comisia Europeană a informat autoritățile române de întreruperea termenului de plată către România și a solicitat Autorității de Audit efectuarea unor verificări suplimentare pentru auditarea tuturor proiectelor plătite în cadrul măsurii 2.1., neincluse în eșantionul de audit de operațiuni aferent anului 2012, s-a aprobat întreruperea misiunii de audit de sistem și demararea,în data de 24.02.2014, a verificărilor solicitate de către CE.

Obiectivul general al auditului de sistem a constat în obţinerea unei asigurări rezonabile că sistemul de management şi control al Programului Operaţional pentru Pescuit a funcţionat eficace pentru prevenirea erorilor şi neregulilor şi că, în cazul apariţiei acestora, sistemul a acţionat eficient în detectarea şi corectarea lor. Obiectivul auditului a inclus şi verificarea modului de implementare de către entităţile auditate a recomandărilor formulate ca urmare a misiunii de audit de sistem anterior, precum și verificarea funcţionării eficiente a sistemelor informatice utilizate la nivelul entităţilor implicate în gestionarea programului. Pentru îndeplinirea obiectivului general al auditului de sistem şi stabilirea concluziei cu privire la funcţionarea sistemului de management şi control definite la nivelul Autorităţii de Management (inclusiv Agenţia de Plată) şi al Autorităţii de Certificare au fost stabilite şi obiective specifice reprezentând elementele cheie ale sistemului de management şi control ce au fost supuse evaluării, astfel: la nivelul Autorităţii de Management



65

Definirea funcţiilor organismelor implicate în sistemul de management şi control şi alocarea funcţiilor în cadrul fiecărui organism (art. 57, lit. a), b), e), art.58, alin. 1-3, art.59 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1198/2006 coroborat cu prevederile art. 39 şi art. 48, lit. a) şi b) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 498/2007); Proceduri adecvate pentru selectarea operaţiunilor (art. 59, lit. (a) și art. 65, lit. a) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1198/2006 coroborat cu prevederile art. 29 și art. 39 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 498/2007); Informare şi strategie adecvată pentru a furniza îndrumare beneficiarilor (art. 59 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 şi art. 39 din Regulamentul (CE) 498/2007); Verificări adecvate de management (art. 59, lit. b) g) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 şi art. 39, alin. 2-5 din Regulamentul (CE) nr.498/2007); Pistă de audit adecvată (art. 59, lit. f), art. 87 din Regulamentul (CE) nr. 1198 şi art. 41 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007); Sisteme de contabilitate, de monitorizare şi raportare financiară de încredere în formă computerizată (art. 57, lit. d), art. 59, lit. c) şi d) precum şi art. 40 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1198/2006); Acţiuni necesare preventive şi corective atunci când sunt detectate erori sistemice urmare auditului (art. 57, lit. h) şi art. 96 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1198/2006 coroborat cu art. 54-63 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 498/2007); Aranjamente satisfăcătoare pentru păstrarea unei contabilităţi a sumelor recuperabile şi pentru recuperarea plăţilor nedatorate (art. 59, lit. c) din Regulamentul (CE) nr. 1198 coroborat cu prevederile art. 40 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007).

la nivelul Autorităţii de Certificare Definirea, alocarea şi separarea clară a funcţiilor în cadrul Autorităţii de Certificare (art. 57, lit. a) şi b), art. 58, alin. 2) şi art. 60 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006); Pista de audit corespunzătoare şi sistem electronic/computerizat (art. 60, lit. b) şi e) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 și art. 41 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007); Aranjamente adecvate pentru ca certificarea cheltuielilor să fie de încredere şi cu o bază solidă (art. 60, lit. b), c) şi d) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006); Aranjamente satisfăcătoare pentru păstrarea unei contabilităţi a sumelor recuperabile şi pentru recuperarea plăţilor nedatorate (art. 60, lit. f) din Regulamentul (CE) nr. 1198 coroborat cu art. 46 şi art. 48, lit. h) din Regulamentul (CE) nr. 498/2007).

De asemenea în cadrul misiunii de audit s-a efectuat și verificarea modului de implementare a recomandărilor formulate urmare misiunilor de audit de sistem desfăşurate pentru anii 2010 - 2012, în vederea evaluării gradului de adecvare, eficienţă şi oportunitate a acţiunilor întreprinse de către managementul entităţilor auditate, precum și evaluarea măsurilor întreprinse la nivelul Autorității de Management pentru implementarea recomandărilor formulate în cadrul misiunilor de audit efectuate de Comisia Europeană–DG MARE și Curtea Europeană de Conturi, ce vizează în principal următoarele aspecte: consolidarea capacității de efectuare a verificărilor de management de către DGP-AMPOP; punerea în aplicare a procedurii de selecție, inclusiv revizuirea, la nivelul DGP-AMPOP, a calității evaluării externe a cererilor de finanțare; fiabilitatea informațiilor furnizate de sistemul computerizat de monitorizare și raportare – SIMPOP; modul de derulare a procedurilor de achiziții publice de către DGP-AMPOP; acuratețea și completitudinea înregistrărilor din registrul neregulilor și al debitorilor; măsurile corective întreprinse de DGP-AMPOP cu privire la acordarea finanțării pentru acvacultură durabilă în Situri Natura 2000;



66

funcționarea controalelor în cadrul schemei de inginerie financiară; (scrisorile CE nr.729153 din 19.04.2012; nr.ARES (2013) 3080648; ARES (2013) 2760551 din 26.07.2013 și ARES (2013) 3695032 din 11.12.2013) stabilirea unor criterii adecvate de eligibilitate și de selecție, precum şi efectuarea unor controale corespunzătoare asupra cererilor de finanțare; derularea de către beneficiari a procedurilor de achiziții de bunuri, servicii, lucrări. (Raport de audit ECA nr. 51589/AP/23.08.2013).

Scopul auditului a fost obţinerea de probe de audit suficiente, relevante şi de încredere, care să susţină concluzia generală asupra eficacităţii sistemului de management şi control privind conformitatea cu cerinţele cheie ale regulamentelor comunitare. De asemenea, s-a urmărit dacă a fost asigurată în mod corespunzător conformitatea cu regulile naţionale şi comunitare cu privire la achiziţiile publice, ajutorul de stat, protejarea mediului, egalitatea de şanse şi regulile de informare şi publicitate.

Rezultatul auditului de sistem a fost avut în vedere la determinarea nivelului de încredere aplicat pentru eşantionarea operaţiunilor în funcţie de nivelul de asigurare obţinut cu privire la fiabilitatea sistemului, potrivit cerinţelor reglementărilor comunitare. S-a urmărit, de asemenea, obţinerea de probe de audit suficiente, adecvate şi de încredere, care să susţină opinia anuală cu privire la funcţionarea sistemului de management şi control instituit pentru Programul Operaţional pentru Pescuit.

Pornind de la evaluarea efectuată pe fiecare element cheie s-au elaborat concluziile la nivelul fiecărei entităţi auditate, astfel pentru remedierea deficienţelor constatate sunt necesare îmbunătăţiri referitoare la: la nivelul Autorităţii de Management stabilirea cadrului procedural adecvat și exercitarea unor controale suficiente în etapa de verificare a conformității, eligibilității și evaluării tehnico-economice a cererilor de finantare, astfel încât să se asigure finanțarea numai a activităților stabilite prin reglementările comunitare si nationale. asigurarea unei informări clare şi detaliate a potenţialilor beneficiari, conform prevederilor art. 29, alin. 2) şi art. 39, alin. 1) din Regulamentul (CE) nr. 498/2007, atât în ceea ce privește regulile de eligibilitate, documentele necesare solicitărilor de finanțare cât și cele aferente cererilor de plată; stabilirea unui cadru procedural adecvat privind verificarea procedurilor de atribuire derulate de beneficiarii de finanțare, precum și a dosarelor de achiziții; completarea procedurilor interne de lucru cu verificări privind monitorizarea implementării proiectelor și reflectarea corespunzătoare în sistemul informatic a indicatorilor de monitorizare: completitudinea şi acurateţea datelor generate de SIMPOP referitoare la achiziţiile realizate de beneficiarii de finanțare şi gestionarea în detaliu a execuției contractelor de bunuri/lucrări/servicii; asigurarea de structuri integrate de informaţie corespunzătoare întregului flux financiar al programului operaţional. luarea măsurilor de către DGP AMPOP în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice cu privire la prevenirea şi detectarea neregulilor, constatarea şi recuperarea creanţelor bugetare precum şi a dobânzilor aferente, conform reglementărilor legale în vigoare; totodată, Autoritatea de management va lua măsuri de corectare a erorilor de înregistrare identificate în Registrul Neregulilor și Registrul Debitorilor. respectarea prevederilor legale și a etapelor procedurale în ceea ce privește recuperarea sumelor decontate necuvenit.



67

respectarea prevederilor procedurale cu privire la reconcilierile periodice ce trebuie realizate atât în cadrul Agenției cât și în relația cu beneficiarii, Autoritaea de Management și Autoritatea de Certifcare.

la nivelul Autorităţii de Certificare Pentru remedierea deficienţelor constatate în cadrul elementului cheie 3 Aranjamente adecvate pentru ca certificarea cheltuielilor să fie de încredere şi cu o bază solidă (art.60, lit. b), c) şi d) din Regulamentul (CE) nr. 1198) – ”funcţionează, dar sunt necesare anumite îmbunătăţiri ” referitoare la stabilirea și efectuarea de către ACP a unor verificări suficiente și adecvate în special cu privire la evaluarea și selecția cererilor de finanțare precum și stabilirea unor eșantioane reprezentative pentru verificare, astfel încât să se asigure respectarea prevederilor art. 60, lit. b) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Din activitatea de audit desfăşurată, au rezultat unele deficienţe, pentru remedierea cărora au fost formulate recomandări care să conducă la eliminarea acestora și îmbunătăţirea funcţionării sistemului de management şi control. În opinia auditorilor bazată pe activitatea de audit desfăşurată şi având în vedere concluziile la nivelul cerinţelor cheie, concluzia cu privire la eficienţa funcţionării sistemului la nivelul Autorităţii de Management este că sistemul ”funcţionează, dar sunt necesare anumite îmbunătăţiri " (categoria 2), iar concluzia la nivelul Autorităţii de Certificare este că sistemul”funcţionează, dar sunt necesare anumite îmbunătăţiri”(categoria 2). În aceste condiţii,auditorii au considerat că sistemul de management şi control al Programului Operaţional pentru Pescuit este instituit conform cerinţelor articolelor de la art. 57 la art. 61 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1198/2006, Capitolului VII al Regulamentului Comisiei (CE) nr. 498/2007 şi „funcţionează, dar sunt necesare anumite îmbunătăţiri".

În ceea ce priveşte auditul intern realizat de către Serviciul de audit intern al MADR în cursul anului 2014, acesta a vizat misiuni de audit de regularitate/conformitate: Auditul activităţii DGP AMPOP referitor la asigurarea îndeplinirii obligaţiilor referitoare la politica de comunicare, în conformitatte cu prevederile Capitolului V din Regulamentul (CE) nr.498/2007, desfăşurat în perioada 1.09-08.12.2014; Evaluarea stadiului implementării recomandărilor formulate în rapoartele de audit intern desfăşurat în perioada 1-22.12.2014 privind: Auditul privind evaluarea sistemelor de control intern din cadrul Direcţiei Generale Pescuit – Autoritatea de Management pentru POP; Plan de acţiune pentru implementarea recomandărilor Serviciului Audit Intern „Auditul privind monitorizarea şi implementarea Programului Operaţional de Pescuit 2013”; Plan de acţiune pentru implementarea recomandărilor Serviciului Audit Intern Auditul cheltuielilor de capital pentru anii 2009-2010-2011-2012: oportunitatea, realitatea şi legalitatea achiziţiilor publice de bunuri şi servicii în cadrul MADR. Obiectivul general al misiunii de audit a fost stabilirea gradului de îndeplinire a recomandărilor formulate în rapoartele de audit intern. Scopul misiunii de audit a fost de a oferi conducerii MADR o asigurare asupra faptului că recomandările formulate în rapoartele de audit intern sunt implementate întocmai la termenele stabilite. În urma misiunilor de audit public intern nu au rezultat deficienţe, recomandările fiind minore, fără impact financiar, toate acestea fiind implementate de către AMPOP.



68

Resursele umane şi întărirea capacităţii administrative a AMPOP Având în vedere aspectele care au marcat în mod semnificativ implementarea POP în cursul anului 2014, la nivel general se pot menţiona următoarele elemente:

reforma instituţională şi întărirea managementului DGP-AMPOP au avut ca repere principale: ● procesele de reorganizare şi redefinire a structurii organizatorice al DGP-AMPOP şi implicit a sistemului de management şi control al Autorităţii de Management pentru POP. În acest sens, prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.1298 din 18.08.2014 Direcţia Generală Control, Antifraudă şi Inspecţii a fost desemnată organism intermediar pentru POP. Cu această ocazie a fost aprobat Manualul de procedură privind activităţile de control care fac parte integrantă din activităţile de gestionare şi de implementare a asistenţei financiare nerambursabile comunitare din cadrul DGP-AMPOP. ● întărirea capacităţii de prognoză, în vederea estimării corecte a evoluţiilor sectorului pescăresc şi de acvacultură românesc, prin organizarea unui contact direct şi permanent cu reprezentanţii tuturor actorilor reprezentativi din cadrul sectorului piscicol românesc inclusiv a unităţilor de cercetare; menţinerea stabilităţii la nivelul structurilor de gestionare atât la nivel central cât şi la nivel regional; consolidarea rolului centrelor regionale prin extinderea atribuţiilor delegate şi implicarea semnificativă a acestora, atât în procesul de evaluare a proiectelor, cât şi în procesul de monitorizare/verificare a implementării proiectelor.

Concluzii generale cu privire la problemele majore/măsurile de remediere a acestora rezultate din implementarea POP 2007-2013 în contextul documentelor programatice şi de elaborare a POPAM 2014-2020 În vederea reducerii sarcinii administrative precum şi în gestionarea eficientă, economică şi eficace a fondurilor alocate, în contextul lecţiilor învăţate din implementarea POP 2007-2013 şi pornind de la principalele etape din ciclul de implementare al proiectelor, din perspectiva aspectelor specifice accesării şi managementului FEPAM/POPAM 2014-2020 se are în vedere: ● aplicarea opțiunilor de costuri simplificate - plăţi bazate pe costuri indirecte, respectiv utilizarea de sume forfetare și de standarde de cost care ar putea contribui semnificativ la



69

reducerea costurilor administrative asociate pregătirii proiectelor şi întocmirii documentaţiei justificative ataşate cererilor de plată, mai ales în cazul proiectelor de mici dimensiuni. ● simplificarea administrativă prin reducerea şi uniformizarea etapelor ● verificarea mai amănunţită a dosarelor de achiziţii, astfel încât să se elimine problemele identificate de Autoritatea de Audit privind conflictul de interese şi rezonabilitatea preţurilor. ● aplicarea unitară a prevederilor legale şi procedurale de implementare, management şi control al fondurilor nerambursabile alocate prin standardizarea procedurilor, ghidurilor solicitantului şi instrucţiunilor specifice coroborate cu evaluarea periodică a procedurilor administrative aplicabile. ● optimizarea cerinţelor în materie de monitorizare, raportare şi control simultan cu evitarea fenomenului de supra-reglementare (evitarea introducerii unor cerinţe suplimentare faţă de cele impuse prin cadrul legal existent); ● continuarea abordării parteneriale şi optimizarea dialogului dintre solicitanţi/beneficiari şi AM prin organizarea de consultări periodice, întâlniri tematice, ateliere de lucru,ş.a.m.d.; ● îmbunătăţirea comunicării cu solicitanţii/beneficiarii, pe perioada lansării apelurilor, depunerii cererilor de finanţare, evaluării şi contractării, precum şi pe toată perioada de implementare a proiectelor aprobate prin asigurarea unei transparenţe reale şi nu formale, utilizarea şi actualizarea conţinutului informaţional din mediului virtual (on-line) ca principal mijloc de transmitere în timp real al informaţiilor; asigurarea unui număr suficient de personal bine pregătit pentru toate etapele (evaluare-contractare-verificări de management), astfel încât să se respecte timpii de procesare preconizaţi de către AM în cadrul procedurilor administrative; ● identificarea vulnerabilităţilor şi integrarea progresivă a managementului bazat pe riscuri, cu concentrarea verificărilor, auditului şi controlului în zonele în care evaluările identifică riscuri ridicate din punct de vedere al aspectelor tehnice şi al importanţei financiare a proiectelor, precum şi al capacităţii şi istoricului beneficiarului; ● identificarea soluţiilor de asigurare a contribuţiei private prin iniţierea de ample discuţii cu potenţialii finanţatori (unităţi financiare bancare şi nebancare, fonduri de investiţii, ş.a.m.d.) în vederea implementării proiectelor de dezvoltare prin investiţii cu cofinanţare din FEPAM. ● efectuarea evaluărilor tehnico-financiare cu experţii angajaţi în cadrul AMPOP.

3.7. Recomandări din partea Comisiei ca urmare a examinării anuale a programului operaţional Examinarea anuală a implementării POP aferentă anului 2014 a avut loc la iniţiativa CE în data de 12.02.2015, în conformitate cu prevederile art. 69 din R (CE) nr.1198/2006. Cu această ocazie, DGMARE au transmis un document33 menit să puncteze elementele cheie din implementarea POP 2007-2013 şi să sublinieze vulnerabilităţile sistemului de management şi control al gestionării fondurilor alocate din FEP prin POP în perioada de programare 2007-2013. Principalele probleme aduse în dezbatere au vizat:

1. Raportul anual de implementare (RAI) în 2013 şi raportul final de implementare FEP; 2. Stadiul implementării FEP prin POP 2007-2013; 3. Raportul anual de control (RAC) 2013; 4. Poziţia ANPA în raport cu MADR; 5. Perioada de programare 2014-2020.

În contextul analizei RAI 2013 reprezentanţii DGMARE au readus în atenţie temele sensibile ale implementării POP 2007-2013 în România şi anume:

33 Minutes of Annual Review Meeting, MARE D/CB (2015), ref.Ares (2015) 705305 – 19/02/2015



70

monitorizarea indicatorilor cheie al proiectelor finanţate din FEP şi introducerea acestora în sistemul IT de la nivelul centrelor regionale ale POP şi actualizarea acestora la fiecare 6 luni odată cu transmiterea de către beneficiari a rapoartelor de progres; mecanismul de urmărire a evoluţiei pieţii aşa cum este definit la art.28, paragraful 5 al Regulamentului (CE) nr.1198/2006, care să constituie un instrument accesibil pentru potenţialii investitori. CE/DGMARE a reafirmat importanţa existenţei mecanismului de piaţă în contextul stabilirii necesităţii şi oportunităţii finanţării din FEPAM 2014-2020 a proiectelor de acvacultură în cadrul noului program. concentrarea eforturilor AMPOP în vederea evitării dezangajării de fonduri în contextul în care 2014 reprezintă al patrulea an consecutiv în care România nu reuşeşte să absoarbă integral alocarea financiară din FEP.

În ceea ce priveşte stadiul implementării POP în cursul anului 2014 se remarcă: ● progresele realizate în ceea ce priveşte implementarea programului, chiar dacă în pofida eforturilor susţinute depuse, sfârşitul anului 2014 a adus o dezangajare de peste 20 mil.€; ● atenţia deosebită care trebuie acordată dezangajării sumelor afectate de prevederea „n+2” în condiţiile în care România a solicitat aplicarea prevederile art.92 din R (CE) nr.1198/2006; ● modificarea POP 2007-2013, care, din motive de eficienţă, DGMARE a recomandat să se realizeze o singură dată, în cursul lunii septembrie 2015. În contextul dezangajării operate la nivelul anului 2014, se remarcă faptul că deşi angajamentele alocării financiare se află la un nivel ridicat, plăţile totale efectuate din fonduri publice se situează la un nivel de aproape 50% faţă de contracte. De asemenea, se remarcă o rezervă importantă de fonduri disponibilizate/disponibile rezultate ca urmare a rezilierilor masive operate şi pe care AMPOP se aşteaptă să le opereze în viitorul apropiat, respectiv a ratei mici de expunere de numai 26,8% a fondurilor alocate Schemei de garantare, sume pe care AMPOP va trebui să le utilizeze pentru finanţarea portofoliului de proiecte selectate în excedent şi care aşteaptă contractarea în vederea finanţării.

Punctual se remacă faptul că, prin actualizarea indicatorilor, în urma modificărilor operate la nivelul programului, implementarea Axei prioritare 1 „Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare” înregistrează o rată de absorbţie de 100%. Cu toate acestea, în contextul elaborării POPAM 2014-2020, ANPA va trebui să evalueze situaţia şi să estimeze potenţialul acestei măsuri de modernizare a flotei.

Axa prioritară 2 „Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din pescuit şi acvacultură” înregistrează în ansamblul ei un grad de absorbţie de 59%, relativ mic faţă de solicitarea maximă înregistrată. De aceea se impune ca, pentru evitarea dezangajării suplimentare de fonduri managementul AMPOP să stabilească de urgenţă măsuri prin care proiectele cu stadii de implementare problemă să se rezilieze, astfel încât, sumele disponibilizate să se angajeze pentru finanţarea cererilor de finanţate aflate în portofoliul destul de consistent al celor selectate fără finanţare.

Axa prioritară 3 „Măsuri de interes comun” cu o rată de absorbţie sub aşteptări (23,07%) nu a reuşit să utilizeze până la finele anului 2014 parte din sumele alocate din FEP pentru construcţia şi/sau modernizarea niciunui punct de debarcare/port pescăresc. De aceea lecţiile învăţate din această stare de fapt consitutie punctul de plecare în abordarea POPAM pentru a evita repetarea aceloraşi erori/greşeli în modernizarea unui port cu facilităţi pescăreşti, singura investiţie posibilă în perioada de programare 2014-2020.

Axa prioritară 4 „Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti” înregistrează cea mai mică rată de absorbţie (6,41%) faţă de alocarea financiară publică totală de 49.824.545,71 €, în pofida progreselor nivelului de contractare substanţiale înregistrate (de la 16% în iunie 2014 la 85% la



71

data examinăriii anuale). Această evoluţie crează în continuare îndoieli cu privire la capacitatea de finalizare a proiectelor demarate. În lumina experienţei dobândite din activitatea FLAG în implementarea proiectelor din cadrul strategiilor locale de dezvoltare a zonelor pescăreşti, în vederea nevoilor de modificare a circuitului financiar şi al facilitării plăţilor, DGMARE a recomandat AM să analizeze posibilitatea desemnării FLAG ca organisme intermediare.

Axa prioritară 5 „Asistenţă tehnică” deşi înregistrează o rată de absorbţie de peste 55% se remarcă prin întârzierea majoră a achiziţiei navei de cercetare a cărei procedură evoluează greoi. Cu toate acestea, AM consideră fezabilă achiziţia şi plata acesteia până la sfârşitul anului 2015în condiţiile aprobării măririi de către COM a sumei alocate.

Referitor la Raportul Annual de Control (RAC) 2014 în luna februarie 2015, CE a comunicat României prin adresa ARES (2015)576608 – 11/02/2015 întreruperea de la certificare a plăţilor din cauza ratei de eroare de 4,61% care se situează peste pragul de materialitate de 2%, stabilindu-se ca termen pentru formularea unei poziţii data de 16.03.2015. Cheltuielile neeligibile/corecţiile financiare au fost identificate şi respectiv operate la nivelul a 3 proiecte care reprezintă peste 62% din rata de eroare proiectată. În acest context, trebuie menţionat că pentru toate cele trei proiecte AMPOP a încheiat procedura de nereguli prin emiterea proceselor verbale de control/notelor de constatare care stabilesc debitele/corecţiile financiare, iar pentru cele la care încă nu s-a recuperat debitul procedura este în curs. Tot în scopul deblocării plăţilor, în urma evaluării naturii erorilor evidenţiate în RAC 2014, AMPOP a întreprins următoarele măsuri: a fost modificat Manualul de procedură pentru implementarea proiectelor finanţate prin Axa 5 în sensul introducerii unor liste de verificare detaliate (ex-ante şi ex-post) ale achiziţiilor publice efectuate din Axa 5, precum şi introducerea unor modele tip de declaraţie pentru membrii comisiei de evaluare şi pentru personalul care participă la întocmirea documentaţiei de atribuire; a fost modificată Instrucţiunea de achiziţii aplicată beneficiarilor privaţi în sensul detalierii procedurale a verificării rezonabilităţii preţurilor. De asemenea se va verifica într-un stadiu incipient conflictul de interese. În acest sens, DGP-AMPOP a demarat procedura de încheiere a unui protocol cu Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, prin care să fie permis accesul la baza de date a acestei instituţii. Manualul de procedură pentru verificări de management şi autorizarea plăţilor, s-au inclus prevederi referitoare la verificarea rezonabilităţii preţurilor, precum şi la verificarea cheltuielilor eligibile, inclusiv în faza de autorizare a plăţilor. Urmare adresei DGMARE34, Autoritatea de Certificare şi Plată a confirmat Comisiei Europene faptul că suma de 640.626,77€, necesară corecţiei erorilor menţionate în RAC 2014, va fi dedusă din următoarea cerere de plată ce va fi adresată Comisiei.

În ceea ce priveşte poziţia ANPA în raport cu MADR trebuie menţionate următoarele: ● În conformitate cu prevederile H.G. nr. 48/2013, ANPA este instituţie publică centrală de specialitate de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, care funcţionează în subordinea Ministerului Mediului si Schimbărilor Climatice. ● Prin OUG nr.56/2014 ANPA a revenit în structura Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În acest context, DGMARE a recomandat realizarea unei analize cu privire la expertiza şi capabilităţile necesare în domeniul acvaculturii, controlului şi al colectării de date în vederea dimensionării şi gestionării resurselor umane necesare implementării POPAM 2014-2020.

Faţă de documentele programatice aferente perioadei 2014-2020, DGMARE a prezentat o serie de observaţii informale formulate faţă de varianta POPAM referitoare la analiza SWOT, a

34 ref.ARES (2015)576608–11/02/2015 referitoare la întreruperea plăţilor



72

strategiei şi a măsurilor din FEPAM propuse, solicitând o abordare pragmatică şi cu argumente tehnico-economice consolidate a necesităţii şi oportunităţii direcţiilor de acţiune/măsurilor/investiţiilor propuse. În acest sens, România ar trebui să aibă în vedere două întrebări cheie: „de ce” şi „cum” ar trebui dezvoltate anumite zone/direcţii specifice ale sectorului de pescuit şi acvacultură româneşti precum şi din cadrul Politicii Maritime Integrate în perioada de programare 2014-2020. De asemenea, DGMARE a subliniat importanţa dialogului informal între CE şi autorităţile române în vederea aprobării POPAM 2014-2020 precum şi respectarea/îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante în special în ceea ce priveşte controlul şi colectarea de date. Recomandările DGMARE au vizat şi componenţa Comitetului de Monitorizare al POPAM 2014-2020 care va avea de răspuns la noile provocări ale perioadei de programare 2014-2020 şi care va putea fi validată probabil în cursul lunii septembrie 2015.

3.8. Asistenţa rambursată sau reutilizată

Valoarea debitelor recuperate 2007-2014 (euro)

În cursul anului 2014 au fost recuperate debite în valoare totală de 765.863,60 euro din care 574.397,69 euro din FEP, reprezentând 13,92% din totalul debitelor recuperate, respectiv din totalul sumelor cu care s-a reântregit FEP .

Sursa: Serviciul declaraţii cheltuieli, DGP-AMPOP

Cea mai mare pondere, (87,98%), din totalul debitelor recuperate o reprezintă sumele aferente Axei prioritare 2 „Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din pescuit şi acvacultură” din care 87,57% reprezintă sumele recuperate din debitele constituite pentru aplicaţiile din cadrul Măsurii 2.1-„Acvacultură”, iar diferenţa de 12,02% reprezintă sumele recuperate din debitele constituite pentru contractele finanţate din Axa prioritară 5-„Asistenţă tehnică”. Activitatea din anul 2014 a Compartimentului Control Antifraudă şi Nereguli s-a îmbunătăţit în mod semnificativ faţă de anii precedenţi şi poate fi exprimată în cifre astfel: ● verificări asupra 106 suspiciuni de neregulă din care: 7 fără implicaţii financiare, 15 neconfirmate 33 debite recuperate, 11 debite în curs de recuperare, restul aflându-se în diferite stadii ale investigaţiilor efectuate de către structurile specializate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, OLAF/DLAF; ● în anul 2014 au fost recuperate în urma plăţii voluntare sau a deducerii din următoarea cerere de rambursare suma de 574.397,69 euro (contribuţie FEP). Au fost introduse în SIMPOP datele aferente debitelor, pentru a avea acces în timp real la orice informaţie cu privire la neregulile/fraudele şi creanţele bugetare care au fost verificate de către CCAN. Măsurile iniţiate, propuse şi efectuate în cadrul Compartimentului Control, Antifraudă şi Nereguli pentru implementarea POP, au drept scop realizarea eficientă, efectivă şi corectă a obiectivelor de absorbţie a fondurilor alocate prin FEP.



73

Totodată, recuperarea debitului aferent beneficiarilor aflaţi în procedura de executare silită este în curs de desfăşurare de către ANAF, operaţiune prin finalizarea căreia se va reîntregi contul FEP. În acelaşi timp, odată cu finalizarea procedurilor de recuperare a debitelor aflate în responsabilitatea AMPOP, CE a decis35 diminuarea dezangajării de 23.348.412 euro aferente anvelopei financiare a anului 201236 cu 5.439.901 euro. Astfel, suma totală finală aflată sub incidenţa prevederii „n+2” neutilizată până la sfârşitul anului 2014 şi care este dezangajată din alocarea financiară aferentă anului 2012 este de 17.908.511 euro.

De asemenea, în cursul anului 2014, DGP-AMPOP a fost implicată în 7 litigii37 care s-au aflat pe rolul instanţelor de judecată. În 6 dintre aceste acţiuni operatorii economici au solicitat anularea unor acte administrative (cererile de finanţare au fost declarate neconforme din punct de vedere administrativ, sau nu au respectat criteriile de eligibilitate sau nu au îndeplinit punctajul minim necesar la criteriile de selecţie) prin care au fost respinse de la obţinerea finanţării nerambursabile din FEP prin POP 2007-2013. Chiar dacă în prima instanţă soluţiile au fost favorabile în parte reclamanţilor, prin emiterea sentinţei definitive şi irevocabile instanţa a apreciat, fără excepţie, că DGP-AMPOP, prin structurile sale au respectat prevederile legale şi procedurale în vigoare la data evaluărilor. O singură acţiune a avut în vedere recuperarea sumelor alocate unui beneficiar prin declanşarea procedurii de insolvenţă. Pentru întărirea capacităţii de control, prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.1298 din 18.08.2014 Direcţia Generală Control, Antifraudă şi Inspecţii a fost desemnată organism intermediar pentru POP. Cu această ocazie a fost aprobat Manualul de procedură privind activităţile de control care fac parte integrantă din activităţile de gestionare şi de implementare a asistenţei financiare nerambursabile comunitare din cadrul DGP-AMPOP. Principalele obiective ale verificărilor şi controalelor vizează în primul rând: ● verificările de management de la primul nivel efectuate de către AMPOP şi acţiunile subsecvente acestor verificări (follow-up) desfăşurate în conformitate cu prevederile art.57, literele c) şi h) coroborat cu prevederile art.59, lit.b) din Regulamentul(CE) nr.1198/2006; ● înregistrarea, raportarea şi corectarea neregulilor conform prevederilor art.70, alin.(1) şi (2) din Regulamentul(CE) nr.1198/2006; ● continuarea urmăririi recuperării debitelor pentru situaţiile semnalate în rapoartele de audit, în paralel cu întreprinderea unor măsuri pentru contracararea vulnerabilităţilor constatate de Autoritatea de Audit.

3.9. Modificări majore în conformitate cu art.56 din Regulamentul(CE) nr.1198/2006 Nu au existat cazuri în care o operaţiune să sufere, în termen de cinci ani de la data deciziei de finanţare vreo modificare substanţială care: a) să îi afecteze natura sau condiţiile de punere în aplicare sau care să acorde unei firme sau unui organism public un avantaj necuvenit; sau b) să rezulte din schimbarea naturii proprietăţii unui element de infrastructură sau din încetarea sau relocalizarea unei activităţi de producţie.

În cursul anului 2014, DGP-AMPOP s-a constituit parte civilă într-un proces al unui beneficiar al măsurii 2.1 din cadrul Axei prioritare 2, aflat în procedură de insolvenţă.

35 Ref. Ares(2015) 1726067 – 23/04/2015 36 Ref. Ares (2015) 511570 – 06.02.2015 37 Adresa Direcţiei generale managementul resurselor umane şi juridic nr.221008/13.01.2015



74

3.10. Schimbări în contextul şi condiţiile generale privind punerea în aplicare a programului Din cauza crizei financiare, România a semnat acorduri de finanţare cu FMI şi cu UE, prelungite şi în cursul anului 2014. Aceste acorduri asigură finanţarea corespunzătoare a deficitului de cont curent şi transmit o credibilitate sporită politicilor economice şi financiare. În aprilie 2012, regulamentul privind FEP a fost modificat pentru a permite punerea în aplicare a anumitor dispoziţii financiare pentru statele membre afectate sau susceptibile a experimenta dificultăţi grave în ceea ce priveşte stabilitatea lor financiară38.

România a solicitat aplicarea unei sume mai mari reprezentând 10 puncte procentuale peste rata co-finanţare aferentă cheltuielilor nou declarate pentru plăţile intermediare ceea ce a dus ca în cursul anului 2013 şi 2014, plăţilor efectuate de către Comisia Europeană să li se aplice acest principiu. Prin aplicarea prevederilor art.90-94 din Regulamentul R(CE) 1198/2006, odată cu finalizarea procedurilor de recuperare a debitelor aflate în responsabilitatea AMPOP, CE a decis39 diminuarea dezangajării de 23.348.412 euro aferente anvelopei financiare a anului 201240 cu 5.439.901 euro. În ceea ce priveşte situaţia macroeconomică a României în 2014, aceasta s-a îmbunătăţit faţă de anul 2013, stoparea declinului economic şi evoluţia favorabilă a partenerilor comerciali externi având un rol important în aceasta direcţie. Economia naţională a traversat un proces de restructurare, creându-se condiţiile pentru o dezvoltare ulterioară pe criterii sustenabile (numărul de salariaţi din sectorul public s-a redus, iar deficitul fiscal s-a atenuat). Însă, se poate observa că efectele crizei din România s-au manifestat într-o încetinire a ritmului de implementare a proiectelor şi în greutăţi în obţinerea creditelor necesare realizării investiţiei până la rambursarea fondurilor.

4. UTILIZAREA ASISTENŢEI TEHNICE

În cadrul axei prioritare dedicate asistenţei tehnice pentru implementarea POP sunt definite două obiective principale: Elaborarea tuturor documentelor preliminare pentru pregătirea şi implementarea Programului Operaţional pentru FEP; Creşterea capacităţii administrative incluzând aspectele Politicii Comune de Pescuit în legătură cu implementarea Fondului European pentru Pescuit.

Asistenţa tehnică include toate acţiunile considerate necesare pentru implementarea măsurilor din cadrul POP: Gestionarea şi punerea în aplicare a programelor; - Operaţiuni de asistenţă tehnică pentru punerea în aplicare a programului operaţional - Operaţiuni de îmbunătăţire a capacităţii administrative - Operaţiuni privind comunicarea - Operaţiuni de facilitare a colaborării - Operaţiuni de evaluare Studii Publicitate şi informare

38 Regulamentul (UE) nr. 387/2012 al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr.1198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit, JO L 129, 16.5.2012. 39 Ref. Ares(2015) 1726067 – 23/04/2015 40 Ref. Ares (2015) 511570 – 06.02.2015



75

Sprijinul pentru asistenţă tehnică se structurează în două categorii: „Sprijin pentru înfiinţarea parteneriatelor public-private şi elaborarea strategiilor” care nu a suferit modificări faţă de raportul anterior, respectiv „Proiecte Asistenţă Tehnică” prezentate în detaliu în tabelul de mai jos. În total, la nivelul axei prioritare 5, până la sfârşitul anului 2014 au fost încheiate contracte în valoare totală publică eligibilă de 7.891.182,67 euro şi au fost efectuate plăţi totale în cuantum de 8.633.144,16 euro în care sunt incluse şi cheltuielile directe legate de implementarea programului operaţional. Astfel, la 31.12.2014 gradul de angajare al sumelor alocate activităţilor de asistenţă tehnică a fost de peste 43%, în timp gradul de absorbţie al fondurilor publice aferente întregii perioade de programare trecea cu puţin peste 50%.

Informaţiile cu privire la principalele achiziţii demarate/evaluate în cursul anului 2014 (verificările de management, achiziţia navei de cercetare şi documentaţia pentru programarea 2014-2020 sunt tratate la capitolul 3.2-Informaţii specifice pentru axe prioritare şi măsuri).

Proiectele de asistenţă tehnică contractate pentru care au fost efectuate plăţi în cursul anului 2014 sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Proiecte Asistenţă Tehnică contractate în 2014



76

5. INFORMARE ŞI PUBLICITATE

Pentru a asigura implementarea obligaţiilor privind informarea şi publicitatea AMPOP a întreprins următoarele acţiuni: ● Întâlniri de lucru lunare pentru coordonarea şi monitorizarea activităţii Grupurilor Locale de Acţiune pentru Pescuit (FLAG-uri) selectate in cadrul Axei 4 din Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013,“Dezvoltarea zonelor pescăreşti”. ● Ateliere de lucru pentru absorbţia bugetelor strategiilor FLAG-urilor, şi pentru analiza stadiului implementării strategiilor de dezvoltare locală integrată a zonelor pescăreşti. ● Întâlniri de lucru la nivelul centrelor regionale ale POP cu beneficiarii, realizate în București, Timișoara, Tulcea, Craiova, Galați, Predeal şi Sinaia.

● Îmbunatăţirea site-urilor de promovare, pentru ca informaţia să fie mai accesibilă, clară şi completă. ● Promovarea vizibilităţii POP în rândul formatorilor de opinie din mass-media prin desfăşurarea în perioada 15-18 octombrie 2014, de vizite de lucru la beneficiarii proiectelor, identificate ca exemple de bună practică, finanțate din POP 2007-2014 din județele Călărași, Tulcea și Constanța. ● Participarea la cea de-a 19‐a ediţie a Târgului Internaţional de produse şi echipamente pentru agricultură, INDAGRA 2014, la Centrul Expoziţional ROMEXPO, Bucureşti (29 octombrie-2 noiembrie 2014). ● Promovarea posibilităţii de asigurare a cofinanţării investiţiilor contractate şi de creştere a vizibilităţii POP, activitatea de promovare desfăşurată de către FNGCIMM SA-IFN/DGP-AMPOP s-a axat în principal pe două direcţii importante: Promovarea directă la nivelul beneficiarilor de fonduri nerambursabile precum şi la nivelul potenţialilor aplicanţi; Participarea la întâlnirile de susţinere a mediului de afaceri prin intermediul finanţărilor bancare. Activităţile derulate în cadrul FNGCIMM SA-IFN privind promovarea schemei de garantare aferente perioadei 2011–2014 au vizat: ● participarea cu consecvenţă la toate evenimentele organizate de către AMPOP; ● contactarea beneficiarilor Programului Operational pentru Pescuit 2007-2013 care au semnat contracte de finanţare cu DGP-AMPOP şi prezentarea oportunităţilor oferite de către schema de garantare; ● participarea la târgurile de prezentare a ofertelor de finanţare şi promovarea schemei de finanţare; ● intensificarea contactelor cu băncile partenere în vederea explicării avantajelor garanţiei oferite prin schema de garantare atât pentru finanţatori cât şi pentru beneficiarii finali; ● participarea la fiecare întâlnire la care FNGCIMM SA-IFN a fost invitat şi care a dat posibilitatea de a promova schema de garantare; ● actualizarea site-ului de prezentare al FNGCIMM SA-IFN şi a site-urilor AMPOP cu informaţii noi pentru potenţialii beneficiari; ● distribuirea pliantelor şi materialelor promoţionale concepute de FNGCIMM SA-IFN în cadrul tuturor întâlnirilor; ● instruirea periodică a personalului atât la nivel central al FNGCIMM SA-IFN cât şi din reprezentanţele teritoriale cu privire la oportunitaţile identificate în cadrul acţiunilor de promovare referitoare la maximizarea efectelor schemei de garantare; ● contactarea beneficiarilor/solicitanţilor care au semnat contracte de finanţare cu AMPOP şi care au arătat interes faţă de avantajele schemei de garantare.



77

Obiectivele acestor sesiuni de informare - promovare au constat în prezentarea următoarelor detalii/elemente: Condiţiile de acordare a garanţiilor de catre FNGCIMM SA-IFN beneficiarilor finali ai Programul Operational de Pescuit 2007-2013; Termenul de acordare a garanţiei; Procedura de acordare a garanţiei; Nivelul primei de garantare datorate de beneficiar.

Acţiunile de promovare, atât la nivel local cât şi la nivel central, au fost materializate prin vizite în teritoriu şi întâlniri cu actorii relevanţi, dar şi prin participarea la conferinţe şi seminarii de specialitate activităţi ce au permis acordarea de garanţii în vederea diversificării producţiei piscicole şi modernizării acesteia, extinderii capacităţilor de producţie sau edificării de spaţii specifice de depozitare şi/sau de procesare a produselor piscicole. Apariţii media:

Revistele „Magazin Agricol”, „Lumea Satului”, TVR1, TVR2, Antena1, etc. Răspunsuri solicitări şi petiţii Trafic internet www.madr.ro la subdomeniul FEP, respectiv pe site-ul special dedicat

www.ampeste.ro ;

Traficul de vizitatori pe site-urile dedicate POP 2007-2013

Sursa: Serviciul de presă şi relaţii cu publicul al MADR

După cum se poate vedea, dacă interesul manifestat faţă de informaţiile postate pe site-ul oficial al www.ampeste.ro a fost relativ constant de-a lungul întregului an 2014, traficul de vizitatori pe subdomeniul FEP a scăzut semnificativ odată cu scăderea traficului pe site-ul www.madr.ro.

Principiul parteneriatului, iniţiat în faza de programare a POP, a fost în continuare luat în considerare manifestându-se cu regularitate prin întâlnirea periodică a Comitetului de



78

Monitorizare pentru POP, unde sunt reprezentaţi şi parteneri socio-economici, ONG-urile şi autorităţile publice locale, pe lângă instituţiile implicate în gestionarea POP.

Trebuie menţionate şi întâlnirile din cadrul Grupului de Lucru pentru Pescuit şi Acvacultură (GLPA) care reuneşte reprezentanţii instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale reprezentative pentru sectorul pescăresc. În cadrul acestuia, au avut loc o serie de reuniuni şi au fost elaborate şi validate atât „Analiza socio-economică a sectorului pescăresc„ cât şi „Strategia Naţională pentru Sectorul Pescăresc„ document programatic prin care se stabilesc direcţiile viitoare de dezvoltare a sectorului pescăresc.

6. INFORMAŢII DESPRE CONFORMITATEA CU LEGISLAŢIA COMUNITARĂ

Începând cu luna iunie 2013 Comisia Europeană a rambursat cheltuieli eligibile autorizate şi certificate de peste 70 milioane de euro la care s-a adăugat şi suma corespunzătoare acestor cheltuieli ca top-up, din care numai în anul 2014 au fost rambursate aproape 25 milioane euro.

În vederea asigurării cadrului legal corespunzător implementării Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, precum şi pentru accelerarea gradului de absorbţie a fondurilor derulate, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin DGP-AMPOP a emis în cursul anului 2014, în calitate de inițiator/coinițiator o serie de acte normative cu impact asupra sectorului de dezvoltare rurală, acte pe care le prezentăm mai jos.

Actele normative iniţiate şi/sau modificate/revizuite/completate în decursul anului 2014, cu impact asupra implementării POP:

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr.74 din 17 iunie 2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art.10 din Legea nr.218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, cu modificările și completările ulterioare art. 222 ”(1) MADR, prin Direcţia generală pescuit - Autoritate de management pentru POP, acordă un avans pentru realizarea de investiţii prin POP, astfel: a) de până la 50% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile pentru solicitanţii care sunt instituţii publice, ale căror cereri de finanţare au fost selectate potrivit legii, cu posibilitatea retragerii de către Autoritatea de management pentru Programul operaţional pentru pescuit (AMPOP) a părţii de avans nejustificat de beneficiarul public înainte de ultima tranşă de plată; b) de până la 40% din valoarea totală a sprijinului nerambursabil aferent cheltuielilor eligibile pentru solicitanţii privaţi, ale căror cereri de finanţare au fost selectate, potrivit legii, într-o singură tranşă şi se justifică până la ultima tranşă de plată; c) de până la 100% din valoarea totală eligibilă nerambursabilă a tranşei de plată. Acest avans se acordă beneficiarului pe baza facturii aferente tranşei de plată. Avansul se justifică, în termen de 7 zile, de către beneficiar prin prezentarea ordinului de plată aferent facturii pentru care s-a eliberat avansul. (2) Plata avansului la beneficiarii privaţi trebuie să respecte următoarele reguli:



79

a) să fie subordonată constituirii unei garanţii bancare sau a unei garanţii eliberate de fondurile de garantare înregistrate în Registrul special al Băncii Naţionale a României, care corespunde procentului de 110% din suma avansului. Beneficiarii privaţi ai măsurilor finanţate prin POP sunt beneficiari ai garanţiilor acordate de către fondurile de garantare în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 20/2013 privind reglementarea unor măsuri necesare derulării proiectelor cu finanţare nerambursabilă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Programul operaţional pentru pescuit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 332/2013; b) beneficiarul privat poate primi avansul numai după avizarea favorabilă de către AMPOP a procedurii de achiziţii, conform procedurilor de lucru ale acesteia; c) sumele reprezentând avansuri acordate şi nejustificate până la termenul prevăzut la alin. (1) vor fi recuperate de AMPOP prin executarea scrisorilor de garanţie. Sumele astfel recuperate se vor restitui MADR, care la rândul său le va transfera în contul de venituri ale bugetului de stat; d) este interzisă acordarea unui avans către un beneficiar POP care a beneficiat anterior de avans şi pe care nu l-a justificat sau de la care nu a fost recuperat.” Menţionăm că aceste avansuri nu au solicitate la rambursare la COM, respectându-se definirea cheltuielilor eligibile. Aceste prevederi legale au fost transpuse în Manualul de procedura pentru verificarile de management si autorizarea plăților, Cod Manual: M 06–08, rev. 3, postat pe site-urile: www.madr.ro și www.ampeste.ro.

Potrivit prevederilor art. 222, lit. c), avansul se poate acorda: “…de până la 100% din valoarea totală eligibilă nerambursabilă a tranşei de plată. Acest avans se acordă beneficiarului pe baza facturii aferente tranşei de plată. Avansul se justifică, în termen de 7 zile, de către beneficiar prin prezentarea ordinului de plată aferent facturii pentru care s-a eliberat avansul.” În cazul în care beneficiarul optează pentru plata avansului de până la 100% din valoarea totală eligibilă nerambursabilă a tranşei de plată, acesta va depune o cerere de plată pentru avans. Avansul se justifică, în termen de 7 zile, de către beneficiar prin prezentarea ordinului/ordinelor de plata aferent facturii/facturilor pentru care s-a eliberat avansul. Astfel, justificarea avansului se face în baza tuturor ordinelor de plată și facturilor incluse în cererea de rambursare pentru care se solicită avans de până la 100% din valoarea totala eligibilă nerambursabilă.

În Monitorul Oficial nr.739/10.10.2014 a fost publicat Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.1453/2014 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanțate în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit 2007-2013, care a clarificat natura anumitor cheltuieli eligibile.

De asemenea, începând cu 20 martie 2014, conform Ordinului nr.430 din 20.03.2014 privind modificarea Anexei nr. 4 a Ordinului nr.17/25.01.2013 pentru aprobarea Manualelor de proceduri aferente POP 2007-2013, a intrat în vigoare „INSTRUCŢIUNEA privind PROCEDURA SIMPLIFICATĂ de achiziţii aplicată de beneficiarii privaţi în cadrul proiectelor finanţate prin POP 2007-2013”41

Faţă de cele menţionate, procesul legislativ este în continuă armonizare, scopul fiind reprezentat de apărarea intereselor financiare comunitare şi naţionale în gestionarea fondurilor publice, precum şi pentru eficientizarea implementării Programului printr-un cadru optim de măsuri ce privesc domeniile legislativ, administrativ şi instituţional.

41 Anexa 7 la Manualul de procedură pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, Cod Manual M08-07



80

7. COMPLEMENTARITATEA CU ALTE INSTRUMENTE Complementaritatea POP cu celelalte instrumente de finanţare, intervine în special în cazul măsurilor pentru mediul acvatic şi a dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti.

Complementaritatea cu POS Mediu 2007-2013 privind finanţarea ariilor protejate şi siturilor Natura 2000 Axa Prioritară 4 POS Mediu „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii” are ca scop reducerea ratei actuale de pierdere a biodiversităţii la nivel global, regional şi naţional ca o contribuţie la reducerea sărăciei şi în beneficiul tuturor formelor de viaţă de pe pământ şi trebuie transpus în mod coresponzător la nivelul statelor membre. Această responsabilitate a fost centrată pe crearea unei reţele ecologice europene care să includă un eşantion reprezentativ din toate speciile şi habitatele naturale de interes comunitar, în vederea protejării corespunzătoare a acestora şi garantând viabilitatea acestora pe termen lung. Reţeaua ecologică Natura 2000 se opune tendinţei actuale de fragmentare a habitatelor naturale şi are ca fundament faptul real că dezvoltarea sistemelor socio-economice se poate face numai pe baza sistemelor ecologice naturale şi semi-naturale. Costurile pierderii sau degradării biodiversităţii sunt foarte greu de stabilit, dar studiile efectuate până în prezent la nivel mondial arată că acestea sunt substanţiale şi în creştere. Această axă prioritară are ca obiective conservarea diversităţii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică, precum şi asigurarea unui management eficient al ariilor naturale protejate şi, în special, al reţelei ecologice Natura 2000. Proiectele finanţate în acest sector vizează asigurarea unui management corespunzător al ariilor naturale protejate şi implicit, stoparea pierderii biodiversităţii şi a resurselor naturale.

Obiectivele vizate de Axa Prioritară 4 - ”Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”, mai cu seamă implementarea măsurilor de conservare a biodiversităţii ce impun restricţii asupra proprietarilor de terenuri de pe teritoriul ariilor naturale protejate, sunt strâns legate de măsurile de compensare pentru aceştia. Proiectarea şi implementarea măsurilor de compensare vor fi rezultatul unor acţiuni coordonate între autorităţile publice centrale responsabile, în vederea securizării plăţilor compensatorii, conform Regulamentului (CE) nr.1698/2005 privind FEADR şi Regulamentului (CE) nr.1198/2006 privind FEP, referitor la activităţile care servesc conservării mediului. În esenţă, în cadrul POS Mediu 2007-2013 pentru finanţarea ariilor protejate şi siturilor Natura 2000 au fost alocate 191 mil.euro din FEDR şi au fost contractate 208 de proiecte (~258 mil.euro) pentru: ● elaborarea/revizuirea planurilor, strategiilor şi a măsurilor de management ale ariilor naturale protejate şi alte activităţi conexe (activităţi preliminare măsurilor concrete de investiţii sau conservare); ● investiţii în infrastructură pentru uz public orientate spre protecţia şi gestionarea mediului în ariile naturale protejate; ● activităţi privind menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor; ● activităţi de consultare, conştientizare şi informare; ● activităţi de instruire şi creştere a capacităţii instituţionale de gestionare a ariilor naturale protejate.

Astfel, prin intermediul MMSC, în 2014 a fost intensificat procesul de îmbunătăţire al managementului pentru siturile Natura 2000. În această direcţie au fost atribuite în custodie/administrare 664 de arii naturale protejate, s-au elaborat studiile specifice şi au fost



81

aprobate42 115 noi situri de importanţă comunitară, iar 28 de situri de importanţă comunitară existente au fost extinse. Totodată, au fost aprobate 40 de noi arii de protecţie avifaunistică şi au fost extinse 20 de arii de protecţie avifaunistică existente. Prin POP 2007-2013, în cadrul măsurii 2.1 „Acvacultura”, Acţiunea 4 „Măsuri pentru mediul acvatic”, Operaţiunea 3: „Acvacultura durabilă în situri Natura 2000” au fost contractate aplicaţii ce acoperă amenajări piscicole în suprafaţă totală de peste 20.000 ha, situate în situri NATURA 2000, reprezentând peste 20 % din suprafaţa totală de amenajări piscicole. De asemenea, valoarea sumelor compensatorii acordate amenajărilor piscicole situate în siturile NATURA 2000 pentru pierderile de producţie datorate păsărilor ihtiofage reprezintă cca.43,88% din valoarea totală a sumelor nerambursabile în cadrul Acţiunii 4: „Măsuri de acva-mediu”.

Complementaritatea cu PNDR

În privinţa complementarităţii POP şi a PNDR finanţat de către FEADR, ambele sprijină dezvoltarea competitivităţii sectoriale, asigurând îndeplinirea cerinţelor în privinţa protejării mediului înconjurător, dezvoltării sociale şi calităţii vieţii. POP vizează promovarea unui sector piscicol competitiv, dinamic, modern şi asigurarea unui pescuit durabil, adresându-se doar persoanelor implicate în acest sector.

PNDR vizează persoanele implicate în activităţi agricole, forestiere şi agro-alimentare pe întreg teritoriul ţării şi non-agricole din spaţiul rural, cu excepţia celor care au drept activitate de bază pescuitul şi acvacultura.

Delimitarea între cele două programe se realizează în funcţie de beneficiari şi activităţile sprijinite. Programul Operaţional Pescuit (POP) finanţează în cadrul axei 4 “Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit” acţiuni similare ale PNDR, precum strategiile de dezvoltare implementate de Grupurile de Acţiune Locală (GAL) şi Grupurile create prin Axa prioritară 4 din POP (FLAG).

Grupurile de Acţiune Locală (GAL)

În cazul în care se produce o suprapunere teritorială a ambelor programe, s-au stabilit unele criterii care delimitează şi diferenţiază acţiunile acestora. POP sprijină astfel strategiile relaţionate cu aceste domenii, sectoare şi forţa de muncă ocupată în acest sector, în timp ce PNDR exclude aceste activităţi şi beneficiari dintre potenţialii săi beneficiari. În plus, alcătuirea GAL-urilor (PNDR) şi a FLAG-urilor (POP) include actori diferiţi.

42 OM nr. 2387/29.09.2011 privind modificarea şi completarea OM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală

protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.



82

Grupurile de Acţiune Locală Pescăreşti (FLAG) Astfel se evită dubla finanţare a proiectelor şi se asigură în acelaşi timp complementaritatea acţiunilor.

Ca o consecinţă firească a demarcării activităţilor finanţate din FEP prin POP 2007-2013 faţă de finanţările acordate din FEDR, Fondul de Coeziune, FSE şi FEADR, nu au fost identificate suprapuneri cu alte instrumente financiare.

Mecanisme de coordonare

La nivel regional există opt Comitete Regionale de Evaluare şi Corelare Strategică care asigură coerenţa în dezvoltarea proiectelor, precum şi sinergiile între proiectele finanţate de către FEADR, FEP şi Instrumentele Structurale în implementarea lor în aceste regiuni. Aceste comitete fac parte din sistemul de management al POR şi îndeplinesc funcţia de Comitete Regionale de Coordonare ale Cadrului Strategic Naţional de Referinţă, coordonând toate programele europene implementate la nivel regional, şi transferând informaţia între partenerii regionali. În cadrul întâlnirilor de coordonare care au loc trimestrial, participă reprezentanţii MADR, precum şi reprezentanţii altor Autorităţi de Management şi ai Autorităţii de Coordonare a Instrumentelor Structurale în prezent Ministerul Fondurilor Europene. La nivel naţional există organisme care garantează coordonarea între diferitele programe europene. Comitetul Naţional de Coordonare (CNC) asigură coerenţa şi complementaritatea Instrumentelor Structurale şi a celor relaţionate cu FEADR şi FEP la nivel înalt. Acest comitet este prezidat de către Ministerul Economiei si Comertului şi este format din toate instituţiile cu atribuţii de Autorităţi de Management. Comitetul desfăşoară întâlniri trimestriale, şi în anumite ocazii pot participa cu rol consultativ reprezentanţi ai Comisiei Europene. În subordinea directă a CNC este Comitetul Naţional de Management pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale. Acesta este prezidat de către Ministerul Fondurilor Europene şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar. Membrii Comitetului de Management sunt responsabili ai Autorităţilor de Management, Certificare şi ai Autorităţii de Plată pentru Programele Operaţionale susţinute prin Instrumentele Structurale, precum şi responsabilii Autorităţii de Management pentru PNDR şi ai Autorităţii de Management pentru POP, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Comitetul de Management organizează întruniri tehnice, periodice, în scopul rezolvării problemelor de management de la nivelul tuturor programelor UE vizate, inclusiv probleme de complementaritate între Instrumentele Structurale, FEADR şi FEP. Doar aspectele ce nu pot fi rezolvate în cadrul Comitetului de Management sunt înaintate spre decizie CNC-ului. Atunci când este necesar, Comitetul de Management, înfiinţează Grupuri de Lucru Operaţionale pentru a analiza în detaliu, tematicile transversale politice şi de management.



83

De asemenea, pe parcursul pregătirii diferitelor programări a avut loc şi un proces de coordonare inter-instituţională, care a pus bazele coordonării pe parcursul fazei de implementare. Printre alte măsuri, s-a dispus implementarea unei serii de protocoale pentru coordonarea programelor precum şi proceduri în vederea schimbului de informaţii dintre organismele implicate în managementul şi controlul acestuia.

raportul anual de implementare 2014 - madrraportul anual de implementare 2014 6 care au încheiat...

Documents