PROGRAM DE INTERVENIE PERSONALIZAT

PROGRAM DE INTERVENIE PERSONALIZATINFORMAII DE BAZANUMELE SI PRENUMELE:CLASA:DOMENIU DE INTERVENIE: Terapia tulburarilor de limbajDIAGNOSTIC LOGOPEDIC: Dislexo-disgrafieDATA ELABORRII PROIECTULUI:DATA REVIZUIRII PROIECTULUI:TEMA ACTIVITII:Dezvoltarea deprinderilor de citire si scriere corectTIPUL ACTIVITII: corectiv-terapeuticaSPECIALISTUL CARE ELABOREAZ PROGRAMUL:SPECIALITII IMPLICAI N APLICAREA PROGRAMULUI:STAREA ACTUAL A ELEVULUI*Comportament psihometric Coordonarea motric a celor doua mini- bun; Coordonare dinamic general- bun; Echilibru(coordonare static)- bun; Schema corporal- corect constituit; Lateralitatea n miscri- de dominant dreapt; Jocuri motorii- particip cu plcere la diverse jocuri,manifest cooperare,interes.*Comportament cognitivLimbaj si comunicare : Citete i scrie literele limbii romne, dar ntmpin dificulti n realizarea unei citiri cursive, expresive, contiente i corecte. n limbajul scris realizeaz omisiuni, inversiuni, adugiri de litere, greeli de exprimare, ortografie i gramaticaleMatematic: numr 0-10 , efctueaz cu ajutorul materialelor intuitive adunri i scderi .*Comportament afectiv i relaionalConduite i atitudini de infantilism ; reactivitate emoional crescut, frecvente stri de agitaie; negativismIntegrarea social relativ bun. Familiile manifest interes pentru evoluia personal i colar, colabornd n permanen cu factorii educativi;Autonomia personal bine dezvoltat.INSTRUMENTE UTILIZATE IN EVALUARETestul de motricitare generala Ozeretski;Testul Omuletul;Chestionare pentru familie;Convorbirea individual i de grup;Observaia spontan i dirijat;Probe pentru evaluarea logopailorAPRECIERI GENERALE1 Capaciti relativ bune de comunicare oral ( gestual, expresiv) i scris.2 Potenial cognitiv mediu.3 Capaciti mnezice i atenionale relativ sczute.OBIECTIVE CADRUOrganizarea componentelor comunicrii n vederea dezvoltrii limbajului;Formarea abilitilor n plan lexico-graficOBIECTIVE DE REFERNTFormarea structurilor perceptiv- motrice de orientare spatial,Corectarea dislexo-disgrafiei.OBIECTIVE OPERATIONALEO1: S citeasc corect, cursiv, constient i expresiv texte;O2: S redea corect, cu cuvinte proprii un text citit, respectnd logica intrinsec a acestuia;O3: S transcrie corect, lizibil un text dat;O4: S scrie corect dupa dictare, respectnd semnele de ortografie i punctuaie;O4: S se orienteze corect n spaiul paginiiSTRATEGII DIDACTICE:METODE I PROCEDEE: conversaia , demonstraia, exerciiul, munca independent, jocul didacticMIJLOACE DIDACTICE: plane cu semne grafice, plane cu litere, lut, mrgele, boluri, bile, tblie, acuarele, pensule, srma,Soft educaional- Alfabetul (Erc Press); jocuri pentru dezvoltarea musculaturii fine a minilor,fie de munc independentDar se constat de asemenea c se mentin intr-o proportie destul de ridicat la copiii din grupa prescolar mare, in pragul intrrii lor in clasa I si cazul acestora necesit interventie activ si sistematic a educatoarei, profesor logoped si medicul scolar in colaborare cu familia. Am testat copiii, folosind cateva modalitti: citire dup imagini, povestiri, reproducerea unor scurte versuri, cuvinte, propozitii, jocuri la alegerea copiilor sau sugerate de adult, abecedarul in imagini, discul cu paronime, abecedarul logopedic. In ideea constatrii dificulttilor de pronuntie si de vorbire am folosit materiale ca: jucrii, jetoane colorate, machete, tablouri, povestiri si poezii ilustrate, diapozitive, purtand un dialog pe marginea celor prezentate.

Pentru cunoasterea copiilor am folosit urmtorii pasi:

- examinarea nivelului de intelegere a vorbirii;- examinarea auzului;- examinarea articulrii verbale;- capacitatea de redare prin imitatie a vorbirii;- examinarea structurii gramaticale, a vocabularului activ si a formelor de limabj verbal.

Pentru examinarea capacitti fonetice am recurs la probe de pronuntie. Am prezentat desene cu foneme in cele trei pozitii fonetice: initial, median, final. Discul cu paronime, sau discul cu imagini l-am utilizat pentru examinarea capacittii de diferentiere fonetic: pere- bere, cal- car, etc.

In fisa psihopedagogic s-au inregistrat atat modul de functionare a organelor fono-articulatorii cat si a motricittii articulatorii si in functie de felul tulburrilor am adaptat metodele si procedeele adecvate de ameliorare si corectare a acestora.

Vom prezenta modalitti concrete folosite in activitatea de terapie recuperatorie desfasurat timp de patru ani cu prescolarul Rosie Elena. Fiind inscris in gradinita noastr inc de la grupa mic a trebuit sa-i asigurm o recuperare complet din punct de vedere al limbajului si al integrrii in colectiv. Anterior, cu fratele acesteia, Rosie Marius (cu grave tulburri de vorbire si un coeficient de inteligent sub 80%) s-a lucrat in sensul recuperrii timp de un an la grupa pregtitoare, iar rezultatele au fost satisfctoare.

Concluzia era ca mediul si educatia din familie nu-i permiteau fetitei o dezvoltare corespunztoare a capacittii de comunicare deoarece nu avea modele corespunztoare, iar printii nu lucrau in sensul recuperrii. Am discutat cu familia, i-am intocmit o fis biografic, apoi am luat legatura cu profesorul logoped, cu medicul scolar si s-a inceput recuperarea inc de la trei ani.

Greu adaptabil, timid, nedezvoltat fizic, cu exprimarea monosilabic, cu auzul neafectat s-a inceput tratamentul logopedic in colaborare: medic, educatoare, profesor logoped, familie, consilier familial.

Pan la cinci ani am efectuat o serie de exercitii de terapie cu caracter general:

1. exercitii pentru dezvoltarea fizic general a diferitelor parti ale corpului prin gimnastic;2. exercitii de mobilitate ale aparatului fono-articular: exercitii de mobilitate a maxilarelor, de mobilitate pentru limb, exercitii pentru buze si obraji, pentru vlul palatin;3. in cadrul activittilor de educatie fizic, educatie muzical, in gimnastica de dimineat, am efectuat exercitii de respiratie.

Am procedat la dezvoltarea auzului fonematic prin:

- imitarea sunetelor din natur prin jocuri: De-a trenul, De-a sarpele, Albinele pe flori, Bondarul, etc. prin pronuntia unor onomatopee;- am procedat la pronuntarea unor serii de silabe , pronuntarea ritmic a poeziilor, proverbelor, etc.;- framantri de limb;- structuri ritmate si numrriIn cadrul intregului program instructiv educativ din gradinit am antrenat-o, am stimulat-o si am incurajat-o. Am avut grijv in permanent s i se vorbeasc rar, clar si corect.

In jurul varstei de 5 ani, profesorul logoped i-a stabilit diagnosticul dislalie polimorf. Prin definitie, dislalia este tulburarea de pronuntie (de articulare) provocat de afectiuni organice sau functionale ale organelor periferice ale vorbirii si care const in imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor sunete.In cazul fetitei erau afectate mai multe grupe de foneme, pronuntie. Inlocuia consoanele surde cu cele sonore:

t-----c[totos] p-----b[punica] te-----ce[tertel]f-----v[feferita] s-----z[sana] ti-----ci[tireasa]t-----d[toamna] z-----j[zoc]

Nu vom reda aici modul de diagnosticare. Obiectivele urmrite au fost:

- Dezvoltarea mobilittii aparatului articular;- Dezvoltarea respiratiei corecte;- Educarea auzului fonematic;- Pronuntia corect a sunetelor;- Consolidarea sunetului corect;- Introducerea sunetului in silabe;- Introducerea sunetului in cuvinte;- Diferentierea sunetului la nivel de silabe si cuvinte;- Exersarea sunetului corect in propozitii, in scurte texte, poezii, ghicitori, proverbe.In programul terapeutic complet am respectat urmtoarele principii:- particularittile de varst ale fetitei, ale tipului de deficiente;- am respectat succesiunea etapelor de corectare;- aplicarea psihoterapiei pe tot parcursul activittii;- continuarea activittii terapeutice in familie si apoi in scoal;- accesibilitatea si folosirea jocului in terapia dislalic;- trecerea corectrii prin planuri actionale diferite: de la imagine la fonem, de la fonem la grafem si invers.

In functie de obiectivele urmrite am realizat un program terapeutic de recuperare:A.Etapa pregtitoareB. Etapa terapiei recuperatorii:a. terapia general;b. terapia recuperatorie specific cu obtinerea si exersarea sunetului deficitar (pentru s-facem ca sarpele; pentru z- albina face bazzzz; pentru r- sun telefonul tarrrr, este frig-brrr, ursul face morrr; pentru t- canta greierele tarrr, soricelul: chit chit, ne mirm: tiii tii; pentru v- vai vai; pentru c si p- pocneste pistolul: poc, poc.

Emitera sunetelor am realizat-o prin demonstratie si imitatie in fata oglinzii insotitv de expiratie clar.

Dupa etapa emiterii corecte a sunetelor am trecut la introducerea sunetelor in silabe si apoi a consolidrii sunetelor prin introducerea sunetelor in cuvinte, in propozitii:

Exemplu:

Cine oare ne trezeste,Si la treburi ne porneste?El mai are, sa se stieUneori si sonerie.

Pentru sunetul s in pozitie intervocalic: fasole, pasre, pisica.Pentru sunetul s asociat cu consoane: spad, steag, scaun, scara.Pentru s in pozitie final: des, ras, glas, fricos, falos, gros, etc.Permanent am utilizat suport imagistic constand in: imagini, fotografii, jetoane, jucarii, diferite obiecte.Fetita in prezent este elev in clasa a II-a si este recuperat in intregime.

Educatoarea in colaborare cu profesor logoped, medic scolar, familie a luat msuri cu caracter general pentru prevenirea defectelor de pronuntie si pentru integrarea copilului in colectivitate:

- fetita a fost cuprins in grupa de copii normal dezvoltati;- s-au luat msuri pentru fortificarea fizic a organismului;- inlturarea din mediul copilului a persoanelor cu defecte de pronuntie;- dezvoltarea capacittilor intelectuale ale acestuia prin intregul program din grdinit;- model de vorbire corect, clar si expresiv;- exercitii pentru dezvoltarea motricittii;- exercitii pentru dezvoltarea auzului fonematic.Ce trebuie sa stie parintii despre dislalie18/2/20130 Comments

In acest articol nu voi intra foarte mult in detaliu si voi incerca sa nu folosesc un limbaj academic pentru a explica ce este dislalia si ce trebuie parintii sa stie despre ea. Vreau sa deschid astfel o intreaga sectiune in care sa vorbesc despre lucruri simple pe care ar trebui sa le stie parintii despre diferite tulburari ale limbajului.

1. Dislalia este cea mai frecventa tulburare de vorbire la copii.

2. Ea se refera la modul defectuos de pronuntie. Ce se observa : copilul nu poate pronunta unele sunete sau silabe, ori le omite (ex. pange in loc de plange). Alteori, copilul inverseaza unele sunete (lac in loc de cal), le inlocuieste(ex. zoc in loc de joc).

3. Exista mai multe forme de dislalie:

In functie de numarul sunetelor afectate poate fi vorba dedislalie simpla(un singur sunet afectat), saudislalie generala(mai multe sunete afectate);

Dupa modul de afectare al aparatului verbo-motor, poate fidislalie organica(cand sunt afectate organele periferice ale vorbirii limba, dinti, maxilare, val palatin, sau auzul) saudislalie functionala(cand aparatul verbo-articular nu functioneaza corect datorita neexersarii muschilor limbii, buzelor, a unui ritm respirator gresit, sau a dezvoltarii insuficiente a atentiei auditive);

In functie de sunetele afectate vorbim despre:

-betacism i parabetacism afectarea sunetului b;

-capacism i paracapacism- afectarea sunetului c;

-deltacism i paradeltacism afectarea sunetului d i t;

-fitacism i parafitacism afectarea sunetului f;

-gamacism i paragamacism afectarea sunetului g;

-mutacism i paramutacism afectarea sunetului m;

-rotacism i pararotacismafectarea sunetului r;

-sigmatism i parasigmatism sunetele afectate sunt cele sigmatice s, , z, , j, ci, ce;

-hapacism i parahapacism afectarea sunetului h;

Mai sunt si alte clasificari (forme) ale dislaliei, dar dupa parerea mea, acestea sunt cele mai importante.

4. Cauze ale dislaliei: in afara de dislalia organica, unde vorbim de cauze organice (malformatii ale aparatului articulator sau auditiv), alte cauze ale dislaliei sunt cele psihologice si de educatie (copilul nu este corectat de mic atunci cand pronunta gresit un sunet, sau chiar este incurajat sa il pronunte in continuare gresit prin reactia celor din jur si anume rasul, pronuntia defectuoasa a parintilor sau a celor care il ingrijesc, abuzul si neglijarea copilului).

5. Cand poate incepe corectarea limbajului in cazul dislaliei? De obicei in jurul varstei de 4-5 ani, dar daca este vorba despre o dislalie organica, chiar mai repede, in urma unei interventii chirurgicale, sau protezare.