profilul cadrului didactic

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTIFACULTATEA DE LITEREFERESTRAOARU MARIALLR-LLS, ANUL 2, GRUPA 4

Profilul cadrului didactic

din Statele Unite ale Americii

Centru National de Informatii Educationale ( NCEI- the National Centrer for Education Information) studiaza profesorii inca din anul 1979. In anii 1986, 1990, 1996, 2005 si 2011, aceasta organizatie a efectuat 5 sondaje nationale pentru cadrele didactice din America, cu scopul de a afla cine sunt ei cu adevarat si ce cred ei despre o gama larga de aspect cu care se confrunta profesia de cadru didactic si sistemul de educatie in general.

In 2011, Centrul National de Informatii Educationale a intervievat 2500 de profesori din diverse scoli publice din Statele Unite ale Americii, iar acest raport este bazat pe rezultatele interpretate de initiatori. Numarul de profesori din scolile publice care au mai puţin de cinci ani de experienta in predare a crescut de la 18 % in 2005 la 26 % in 2011. La celălalt capăt al spectrului, proporţia de profesori cu 25 sau mai multi ani de experienta a scăzut de la 27 % in 2005 la 17 % in 2011. Acesti noi profesori sunt mult mai deschisi la reformele propuse în învăţământul American.

Amintind de o tendinţă mai veche a fortei de predare care încep în 1990, numarul de profesori sub 30 ani creste dramatic din 2005 in 2011, în timp ce proporţia de profesori de 50 de ani şi mai in varsta a scazut. Mai mult, unul din 5 profesori intervievati (22 %) în 2011 era sub vârsta de 30, fata de doar 11 % în 2005 şi în 1996. Numarul de profesori de 50 de ani şi mai in varsta a scazut de la 42 % in 2005 la 31 % in 2011. Clar, profesorii sunt mai in varsta şi au fost inlocuiti de cei de 20 si 30 de ani. Predarea este încă o profesie dominata de femei. Aceasta profesie este de asemenea de un alb izbitor, dar există unele schimbari, mai multe persoane de culoare intrand in ciclul de predare. Hispanicii prezinta o crestere importanta in randul profesorilor de culoare.

Mai mult de jumatate din profesorii din scolile generale detin cel putin o diploma de Master. În 2005, o diploma de master in educatie era cel mai înalt grad detinut de aproape o jumătate de profesori care predau in scoli (47 %); mai mult de 10 % detin o diploma de Master in alte domeniii decât cel al educaţiei. În 2011, acest procent a scazut


pana la 43%, continuand sa scada dramatic pana la 12%. Iar numarul profesorilor care au o diploma de master in alte domenii a crescut de la 21% in 5005 pana la 27% in 2011.

In ciuda faptului ca barbatii se lupta sa ocupe cat mai multe locuri in sistemul de predare al primelor 12 clase, femeile sunt in continuare lidere detasate. 84% din profesorii scolilor publice sunt femei. Rutele alternative de pregătire produc un numar mai mare de profesorii de sex masculin. 22% din profesori care vin prin rute alternative sunt barbati, comparativ cu 16 % din profesorii care intra in profesie prin programele tradiţionale.

Există o mică schimbare în invatamantul primilor 12 ani de studio ce vizeaza mai multe persoane de culoare. Numarul profesorilor care sunt albi a scazut de la 91 % in 1986 la 84 % in 2011. Cu cea mai rapidă creştere a grupurilor de profesori non-albi se remarca persoanele de origine hispanica. Hispanicii au de asemenea si un procent mai mare de barbati in ceea ce priveste meseria de profesor - 22 % dintre ei sunt de natura hispanica şi alti 27 % din profesorii reprezinta alte rase de culoare. Din nou, mijloacele alternative de invatamant asigura aducerea mai multor minoritati in candrul sistemului educational din SUA, fata de programele traditionale de pregatire. În timp ce 87 % din profesorii care au intrat în invatamant prin colegii tradiţionale (campusuri bazate pe programe de pregătire a profesorilor) sunt albi, 30 la suta din profesorii care intra in acest sistem prin programele alternative de pregătire profesorilor sunt de culoare - 15 % sunt hispanici, 11 % sunt de culoare neagra si 4 % reprezentanti ai altor rase.

Aproximativ o treime (31 %) din toti profesorii care au participat la acest sondaj predau la scoli din orase, 26 % în suburbii, 19 % in orase si despre o a patra categorie (23 %) putem spune ca a fost distribuita in zonele rurale ale Statelor. Profesorii albi - care completează până 84 % din totalul cadrelor didactice din Statele Unite ale Americii- sunt relativ uniform distribuiti între aceste patru tipuri de comunitati. Cu toate acestea, ele sunt dramatic diferenţiate în distribuţia de profesori de culoare în diferite comunităţi. Mai mult de jumatate din hispanici si profesorii de culoare neagra sunt distribuiti sa predea in scolile urbane. Numai 20 % din profesorii de culoare neagra şi 16 % din hispanics predau in scolile comunităţilor suburbane, în comparaţie cu 28 % din profesorii albi care predau in scolile din mahala.

Aproape jumătate (48 %) din profesorii intervievaţi în 2011 predau la ciclul primar. Putin mai mult peste un sfert (26 %) predau la ciclul gimnazial şi 27 % sunt responsabili de nivelul liceal.

Ca si traseu de pregatire, un procent mult mai mic de profesori care predau claselor primare intra prin rutele alternative de formare didactica. În timp ce 53 % din profesorii pregatiti in mod traditional predau treptei primare elevi, numai o treime (34%) din profesorii pregatiti in scoli alternative predau claselor elementare. Trei sferturi (74 %) din cadrele didactice instruite prin sisteme alternative predau în clasele gimnaziale, iar restul sunt profesori in licee.


Ce materii predau toti acesti profesori?

Aproape jumătate (48 %) dintre profesorii care termina un colegiu traditional de pregatire a cadrelor didactice predau in clasele primare: matematica, stiinta, materii specializate si limbi straine.

Profesorii care detin cele mai inalte grade academic

Pentru a preda in liceele publice din Statele Unite, profesorii trebuie sa aiba cel puţin un masterat didactic şi un certificate didactic care sa ateste material in care profesorul este specializat. Observam ca acest fenomen este prezent si in Romania, unde predarea in invatamantul liceal presupune aceeasi abordare profesionala: al doilea nivel al modulului psiho-pedagogic se studiaza la ora actuala in cadrul unui program de master, iar diploma optinuta asigura postul de porfesor liceal.

În 2011, mai mult de jumătate ( 55 la suta) dintre profesori detin o diploma de master, 1% detin o diploma de doctorat , iar restul de 44 % au doar o diploma de licenta.

Tinand cont de mediul in care au fost instruiti acesti profesori, există diferenţe considerabile in ceea ce priveste acest grad inalt al profesorilor. Dintre cadrele didactice care au intrat în profesie printr-un colegiu traditional, 46 % detin un master in educatie, in timp ce 37 % detin doar o diploma de licenta. Pe de alta parte, pentru profesorii care au intrat prin rutele alternative, 61 % dintre ei au ca si grad academic o diploma de master specializata pe domeniul educatiei, in timp ce doar 19 % detin o diploma de master specializata pe alte domenii decat cel educational.

Competenta profesorilor de a preda

Profesorilor intervievaţi li s-a cerut sa analizeze rata lor de competente, cum s-au simtit atunci când au început sa predea in scoli, şi care cred ca este acum competent lor in opt zone de predare. Majoritatea porfesorilor au raspuns, dupa cum era de asteptat, ca se simt competenti sa transmita mai departe cunostintele lor. Mai mult de noua din zece (93%) profesori se simte acum "foarte competenti" pentru a preda material pe care o stapanesc - până la 44 % dintre profesorii incepatori se simt "foarte competenti” in ceea ce priveste invatarea altora.

În general, când au început predarea, aproximativ jumatate din profesorii intervievaţi s-au declarat a fi "foarte competenti" în toate cele opt zone de predare: capacitatea de a preda obiectul (44 %), capacitatea de a motiva elevii (39 %), tratarea colegii profesori (44%), organizarea materiei (35 %), gestionarea timpului (26 %), tratarea in ierarhia administrativa (32 %), training management (27 %) si disciplina clasei (25 %).


In continuare vom urmari modalitatile de imbunatatire a sistemului de invatamant, vazute prin prisma profesorilor care au studiat in scoli traditionale vs profesorii care au studiat in scoli alternative.

In primul rand este interesant de observant faptul ca nicaieri in analiza acestui studio nu s-a observant o diferenta mai mare in gandirea celor doua “tabere” de profesori decat in acest caz, al mijloacelor de imbunatatire a invatamantului ca profesie.

Profesorii care s-au format in urma frecventarii cursurilor unei institutii educationale alternative sunt mai mult in favoarea următoarele modalităţi sugerate de a consolida predarea ca o profesie decât sunt, în mod tradiţional, omologii lor colegi:

1. Cariera de profesor trebuie privita ca fiind o slujba ce permite mobilitatea:

88% vs 75%

2. Remuneratia facuta in functie de performantele profesionale ale fiecarui profesor in parte: 70% vs 58%

3. Examinarea nationala a competentelor cadrelor didactice: 62% vs 53%

4. Profesorii care predau in scoli cu nevoi speciale sa primeasca un salariu mai mare: 67% vs 49%

5. Profesorii care predau unor elevi cu un nivel de pregatire mai avansat sa primeasca un salariu mai mare: 65% vs 67%

6. Profesorii trebuie sa renunte la ideea de “stapani” ai claselor de elevi: 52% vs 31%

7. Profesorii ar trebui sa renunte la ideea de “sindicate profesionale”: 27% vs 19%

Am urmarit asadar diferentele de gandire ale celor doua tabere. In primul rand, observam ca procentajele profesorilor care au studiat in medii diferite de cele traditionale au o abilitate mai mare spre schimbare, in timp ce profesorii “de moda veche” prefer sistemul care se aseamana atat cu mult cu cel in care au studiat chiar ei

.

profilul cadrului didactic

Documents