profile metalice valoroase

7/25/2019 Profile Metalice Valoroase

1/6

1.Domenii de utilizare a constructiilor metalice:

-cladiri si structuri industriale , sedii de firme, depozite , platforme , hale industriale etc.-cladiri multietajate (cladiri administrative)

-constructii cu deschideri mari( Sali de expozitie , Sali de sport etc.)

-constructii inalte (turnuri si piloni pentru telecomunicatii)-constructii din tabla (buncare si silozuri, rezervoare de mare capacitate, platforme fixe de

foraj)

-structuri si elemente metalice pentru instalatii si utilaje tehnoloice( instalatii pentrurafinari si parti ale complexelor petrochimice)

-alte constructii metalice : scari, pasarele, sustineri de conducte pentru traversari rauri ,

trambuline de schi, structuri pentru centrale eoliene.

!."vantajele constructiilor metalice

-siuranta in exploatere #material cu propietati bune , elasto-plastice , foarte buna

etanseitate,omoeneitate ridicata

-raportul intre rezistentele mecanice si reutatea elementelor are valori favorabile-are cele trei rezistente eale: compresiune , incovoiere, intindere

-rezistenta si comportare buna la actiunile seimice-cedarea elementelor este avertizata de deformatii plastice

-capacitate mare de adaptare ,posibilitati de modificare si reconstruire

-posibilitatea de realizare in uzina-se pot realiza in orice forma

-utilizarea otelului permite realizarea constructiilor ecoloice

-usor de executat pe santier indiferent de anotimp

-sunt demontabile majoritatea-posibilitatea refolosirii materialelor prin topire

$.Dezavantajele constructiilor metalice-rezistenta redusa la actiunea aentilor corosivi, necesita protectie

-rezistenta redusa la foc, la !%% rade &elsius se modifica rezistenta la curere, iar la '%%

rade &elsius elementele din otel nu mai preiau eforturi.

.reocupari si tendinte in dezvoltarea constructiilor metalice

-se incearca noi metode de realizare a otelului folosind otelurile slab aliate, cu rezistente

superioare, se imboatesc sortimentele de laminate de otel si alaje din aluminiu, seutilizeaza in domenii variate profile metalice din tabla subtire, indoite la rece si sectiuni

tubulare

-se cauta marci noi, rezistente la coroziune si se introduc procedee de protectie pe baza demetlizare in polimeri

-in calculul static se de dimensionare se tinde spre noi metode de calcul care cuprind

comportarea elasto-plastica, otelului si tin seama de structuri in ansamblu si conlucrareaelementelor

*.+abricarea otelului

telul este un aliaj de +e si &.

.r


2/6

telurile se elaboreaza prin reducerea continutului de carbon.

laborarea de realizeaza in convertizor si in cuptorul electric.

entru otelurile slab aliate, sunt prescrise feroaliajele care se introduc in cuptor.rocedeele de afanare cu oxien folosesc convertizoare tip /D in care caldura necesara

provine din arderea diferitelor elemente.

rocedeele de afanare sunt:-cuptorul Semens 0artin unde incalzirea se realizeaza cu flacara prin arderea unui az. n

timpul elaborarii masa topita este acoperita cu zura , iar aerul trece pe deasupra ei si nu

vine in contact direct cu metalul topit.-cuptoare electrice unde incalzirea este produsa de arcul electric. &uptorul functioneaza

cu fonta solida si fier vechi. Se produc oteluri aliate care au un cost mai mare.

'.2urnarea otelului si defecte de tunare ale otelului2urnare:

-turnarea discontinua in linouri, este turnat in cale realizate din otel cu o camasa

interioara din caramida refractara, turnat apoi in linotiere.

-turnarea continua a otelului consta in racirea intensa a cristalizorului format pe masuraturnarii sau racirii.

2ipuri de defecte:-retasura- ol inchis sau deschis la partea superioara a linoului

-sflurile # oluri mici produse de azele care se deaja din metal

-incluziunile- provin din bucati de zura, materiale reflactare sau din unele elemente dealiere care se topesc incomplete

-fisurile- interne sau de suprafata se produc din defecte de racier

-serearea-neuniformitate a compozitiei chimice a otelului turnat.

3.relucrarea otelului

2urnarea-otelul in stare lichida se toarna in forme speciale

+orjarea-lovirea cu ciocanul manual sau mechanic incalzit la rosu0atritarea- se aplica pentru piese mici si de serie mare

"mbutisarea-se utilizeaza pentru obtinerea capacelor si fundurilor rezervoarelor

xtrudarea-se obtin profile si tevi2refilarea-se executa la rece-sarme

2raerea-se executa la rece si se utilizeaza la fabricarea tevilor

/aminarea-este procedeul de prelucrare cel mai utilizat la cald sau rece.

/aminarea la cald, consta in trecerea unei piese de otel, adusa in stare plastica prinincalzire, prin cilindri care se rotesc in sens contrar.

rin laminare se reduce rosimea si creste latimea elementului prelucrat.

4./aminarea la rece

Se aplica benzilor laminate la cald, se obtin benzi cu rosimi mici cu o suprafata mult

mai curata decat a laminatelor la cald care pastreaza dupa laminare o serie de oxiziimprimati pe fata metalului

+ormare la rece se utilizeaza la obtinerea profilelor cu pereti subtiri, cu diferite forme ale

sectiunii transversale. "cestea se obtin prin matritare sau laminare la rece. 2able cutate

sau ondulate se executa prin presarea tablelor subtiri.


3/6

5.Structura cristalina a otelului si constituentii de baza

n stare solida metalele prezinta o structura cristalina caracterizata prin asezarea ordonataa atomilor in spatiu, pe baza unor lei caracteristice fiecarui metal.

&ristalul esteun raunte metalic cu dimensiuni de ordinul sutimilor de mm care se

formeaza cand atomii se dispun dupa o retea spatiala avand rolul unui sistem decoordonate tridimensional. n fiecare retea cristalina a unui rup fundamental de atomi se

repeta dupa $ dimensiuni si formeaza celula cristalina elementala.

telul si aluminiu cristalizeaza in sistem cubic caracteristic prin doua noduri de asezare aatomilor:

a)cu volum centrat

b)cu fete centrate

&onstituentii de baza a otelului:-ferita cu sistem de cristalizare cubic cu volum centrat

-cementita este un compus chimic cu continut de carbon pana la '.'36

-perlita continut de carbon %,46

1%.teluri pentru constructii metalice

-oteluri de uz eneral(/)- oteluri cu rezistenta marita la coroziune

- oteluri cu ranulatie fina pentru constructiile sudate

- oteluri cu rezistenta la rupere fraila- oteluri cu limita de curere ridicata

- oteluri aliate pentru elemente speciale

telurile de uz eneral pentru constructii sunt oteluri carbon, cu carbon de %,!*6.

0arca otelului este definite in eneral dupa valoarea minima a rezistentei la rupere,evidentiata printr-un sistem de notatii:

-domeniul de utilizare

-rezistenta minima la rupere-clasa de calitate

-radul de dezoxidare

telurile de uz eneral frecvent utilizate :-/ $ #otel cu caracteristici plastice remarcabile

-/ $3-oteluri pentru constructii

-/ # otel slab aliat

-/ *!-are calitatile mecanice de rezistenta mai ridicate

11.&omportarea la coroziune a otelului: definirea fenomenului de coroziune, factorii care

influenteaza coroziunea, tipuri de coroziune&oroziunea este o forma de transformare a materiei si consta in procesul de distruere al

metalelor sub actiunea unor aenti exteriori ca urmare a unor reactii chimice.

+actorii care influenteaza coroziunea sunt:-climatoloici(umiditate si oxien)

-natura si concentratia aentilor corozivi

Dupa natura sursei aresive, coroziunea poate fi:

-atmosferica


4/6

-subterana

Dupa localizarea procesului poate fi:

-coroziune de suprafata: enerala si locala(punctiforma)-coroziune interioara(intercristalina, transcristalina, selective)

Dupa natura procesului:chimica si electrochimica

lectrochimica este tipul de coroziune la care distruerea se produce in medii aresiveelectrolitice. "ceasta implica existenta unui anod, catod si conductor metali. /a anod are

loc, procesul de oxidare, la catod cel de reducere.

1!.0asuri de protectie anticoroziva. &ai de realizare. xemple

rotectia anticoroziva esste mai economica cu cat este mai rezistenta, astfel se reduce

numarul lucrarilor de intretinere sau de refacere.

rotectia anticoroziva poate fi realizata astfel:-prin actiune asupra materialului (aleerea materialului , tratamentul mecanic , termic ,

chimic)

-prin acoperiri protectoare (acoperiri metalice, semimetalice)

-prin actiune asupra mediului coroziv (variatia 7-ului,indepartarea azelor careintensifica coroziunea, utilizarea inhibitorilor de coroziune)

-prin actiune asupra proceselor electrochimice (protectie catodica si anodica)-prin aleerea tipului de constructie si exploatare a instalatiilor.

xemple:

-protectia prin aliere-aplicarea sistemelor anticorozive prin vopsire

1$.8ezistenta la temperaturi ridicate a elementelor din otel

8ezistentele mecanice ale otelului sunt diminuate datorita cresterii temperaturii careprovoaca o difuzie a atomilor de carbon. "stfel la temperature de 3%% rade &elsius otelul

cu continut redus in elemente de aliere trece in ferita. n jurul temperaturii de 1*%% rade

&elsius otelul este o solutie lichida de carbon in fier. "ceste transformari atra modificariale proprietatilor mecanice: astfel cresterea temperaturii are ca effect reducerea rezistentei

la forfecare , in acelasi timp are loc o reducere a rezistentei la intindere si a limitei de

elasticitate.2emperatura critica corespunde momentului de cedare , corespunde momentului in care

capacitatea portanta a structurii metalice corespunzatoare acestei temperature devine

eala cu incarcarea aplicata structurii.

"p9 este factorul de forma al sectiunii pentru elemental de otel izolat prin materialul deprotectie, "p-aria materialului de protectie pe unitatea de lunime si -volumul

elementului pe unitatea de lunime.

1*.Solutii de protectie termica a elementelor metalice

solutie frecvent utilizata pentru protectia stalpilor si rinzilor metalice la incendiu este

cea de protectie in carcasa cu placi de ipsos. 2ipul placii, rosimea si numarul de straturise determina in functie de factorul de forma al sectiunii si de rezisenta la foc necesara.

rinderea placii de protectie se face folosind arafe speciale si suruburi pentru lemn.


5/6

1'.roprietatile mecanice ale otelurilor

-rezistenta la rupere este proprietatea metalelor de a se opune fortelor exterioare carecauta sa le distrua interitatea

-elasticitatea este proprietatea metalelor de a reveni la forma si dimensiunile initiale dupa

indepartarea sarcinilor-plasticitatea este proprietatea metalelor deformate sub actiunea unei sarcini de a nu mai

reveni la forma si dimensiunile initiale dupa indepartarea solicitarilor

-tenaciatatea este proprietatea metalelor de a se rupe sub actiunea sarcinilor mari numaidupa deformari vizibile

-frailitatea este opusa tenacitatii

-duritatea este rezistenta metalelor fortelor exterioare , care le deformeaza superficial

-rezistenta la soc reprezinta capacitatea unui material de a absorbi o cantitate de enerieinainte de a se rupe, atunci cand este lovit brusc de un corp solid

-rezistenta la oboseala este proprietatea metalelor de a rezista la actiunea unor solicitari

repetate.

13.ncercarea la incovoiere prin soc

ste o incercare dinamica, permite aprecierea tenacitatii privind capacitatea de a se opuneruperii fraile.

ncercarea consta in ruperea dintr-o sinura lovitura, cu un ciocan pendul a unei epruvete

prismatice cu sectiunea patratica, crestate la mijloc in ,asezata liber pe doua reazeme siapoi determinarea eneriei de rupere. Desen

14.ncercarea de duritate prin metoda ;rinell

&onsta in apasarea unei bile de otel calit asupra piesei de incercat.Duritatea ;rinell reprezinta raportul dintre forta aplicata + si aria urmei sferice lasata de

bila pe suprafata plana a piesei de incercat. Desen

entru simplificarea obtinerii valorii duritatii, in normativ se dau tabele din care se alefortele de incercare in functie de diametrul bilei si a radului de solicitare. Daca se

pastreaza raportul +9D! constant se obtine aceeasi duritate pentru acelasi material,

utilizand bile de diameter diferite.

15.ncercarea de rezistenta la oboseala

ste o incercare dinamica si rezistenta la oboseala se determina pe epruvete de forme

speciale , monatate in masini care reproduce ciclul de incercare si il repeta de cateva sutede mii de ori. ncercarea consta in aplicarea unui moment inconvoietor fix in spatiu

asupra unei epruvete, cu sectiune circulara, aflata in miscare de rotatie si determinarea

valorii rezistentei la oboseala care odata depasita duce la ruperea epruvetei pentru unnumar de cicluri dat.

8uperea prin oboseala se amortizeaza in punctele unde se asesc defecte eometrice care

initiaza fisura.


6/6

-satisfacere a conditiilor de solicitare si exploatare ale constructiei

-eventualele limitari de spatiu in zona imbinarii

-costul total al operatiilor de imbinare

!1.&lasificarea imbinarilor

Dupa natura mijlocului de imbinare-imbinaricu tije (suruburi, nituri, bolturi)

-imbinari sudate

-imbinari prin incleiere cu rasini epoxidiceDupa natura elementelor imbinate

-prinderi (imbinare intre doua elemente diferite)

-innadiri (imbinare intre doua parti ale aceluiasi element)

Dupa rolul imbinarii-de rezistenta

-de solidarizare

-de etanseitate

!!."vantaje si dezavantaje ale imbinarilor cu suruburi

"vantaje:-scurteaza durata de executie a constructiei

-permit o executie simpla, nefiid necesari muncitori calificati

-lucreaza la intindere in tija-imbinare demontabila

Dezavantaje:

-costul ridicat

-imbinare mai putin riida-piulita are tendinta de a se autodesuruba

-la imbinarea de rezistenta, incarcarea suruburilor nu este uniforma

!$.8olul stranerii

-asiura riiditatea imbinarii si rezistenta la diverse solicitari

-asiura si aranteaza etanseitatea-evitarea preluarii solicitarilor prin forfecare

-reducerea influentei solicitarilor dinamice asupra oboselii suruburilor

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate
http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/

profile metalice valoroase

Documents