profesia de avocat curs 3

10
CURSUL NR.3 PROFESIA DE AVOCAT Noţiunea de “avocat” provine din sintagma ad auxilium vocatus ( cel chemat în ajutor), care desemnează însăşi rolul principal al acestei profesii şi anume acela de a constitui un sprijin pentru cel care îşi caută dreptatea în justiţie. Originea acestei profesii apare în Grecia antică şi mai ales în dreptul roman, în acel mecanism de asistenta asigurat de către patricieni sau patroni clienţilor lor, pentru că mai apoi să apar instituţia oratorului sau jurisconsultului. Imaginea avocatului este legată de activitatea judiciară, la care acesta participă pentru a pleda în favoarea unei părţi. Legea de organizare a profesiei de avocat defineşte dreptul avocatului de a asista şi de a reprezenta persoane fizice sau juridice în faţa tuturor instanţelor , autorităţilor, instituţiilor precum şi în faţa altor persoane. Avocatură este văzută ca o instituţie juridică prin modul în care este reglementată deoarece avocatul , în cadrul procedurii judiciare, este un element al jurisdicţiei, un factor care contribuie la realizarea funcţiei de administrare a justiţiei. Avocatură este guvernată de două categorii de principii distingând astfel între principii organizatorice ale avocaturii şi principiile activităţii avocaţiale: 1. Principiul profesionalismului. Avocatură este practicată de profesionişti, de specialişti (licenţiaţi în drept), care se dedica în principal şi exclusiv acestei profesii. 2. Monopolul asupra activităţii de asistentă. În principiu, profesia de avocat este singura profesie care are prerogative legală de a oferi asistenta juridică. Spre exemplu consilierii juridici pot oferi consultant doar în mod limitat aceştia acordând asistenta juridică doar persoanelor juridice în timp ce magistraţilor le este expres interzis prin dispoziţiile legale în materie de asistenta juridică ( în acest sens art. 10 alin.2 din Legea nr. 303/2004 prevede că judecătorii şi procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în problem litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul unor alte instante sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercita funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care , potrivit legii, se realizează de avocat).

Upload: balhuckatalin

Post on 18-Dec-2015

33 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Profesia de Avocat

TRANSCRIPT

  • CURSUL NR.3

    PROFESIA DE AVOCAT

    Noiunea de avocat provine din sintagma ad auxilium vocatus ( cel

    chemat n ajutor), care desemneaz nsi rolul principal al acestei profesii i

    anume acela de a constitui un sprijin pentru cel care i caut dreptatea n

    justiie.

    Originea acestei profesii apare n Grecia antic i mai ales n dreptul

    roman, n acel mecanism de asistenta asigurat de ctre patricieni sau patroni

    clienilor lor, pentru c mai apoi s apar instituia oratorului sau jurisconsultului.

    Imaginea avocatului este legat de activitatea judiciar, la care acesta

    particip pentru a pleda n favoarea unei pri.

    Legea de organizare a profesiei de avocat definete dreptul avocatului de

    a asista i de a reprezenta persoane fizice sau juridice n faa tuturor instanelor

    , autoritilor, instituiilor precum i n faa altor persoane.

    Avocatur este vzut ca o instituie juridic prin modul n care este

    reglementat deoarece avocatul , n cadrul procedurii judiciare, este un element

    al jurisdiciei, un factor care contribuie la realizarea funciei de administrare a

    justiiei.

    Avocatur este guvernat de dou categorii de principii distingnd astfel ntre

    principii organizatorice ale avocaturii i principiile activitii avocaiale:

    1. Principiul profesionalismului. Avocatur este practicat de profesioniti,

    de specialiti (liceniai n drept), care se dedica n principal i exclusiv

    acestei profesii.

    2. Monopolul asupra activitii de asistent. n principiu, profesia de

    avocat este singura profesie care are prerogative legal de a oferi

    asistenta juridic. Spre exemplu consilierii juridici pot oferi consultant doar

    n mod limitat acetia acordnd asistenta juridic doar persoanelor juridice

    n timp ce magistrailor le este expres interzis prin dispoziiile legale n

    materie de asistenta juridic ( n acest sens art. 10 alin.2 din Legea nr.

    303/2004 prevede c judectorii i procurorii nu pot s dea consultaii

    scrise sau verbale n problem litigioase, chiar dac procesele respective

    sunt pe rolul unor alte instante sau parchete dect acelea n cadrul

    crora i exercita funcia i nu pot ndeplini orice alt activitate care ,

    potrivit legii, se realizeaz de avocat).

  • 3. Principiul autonomiei i descentralizrii. Avocatur este structurata

    ntr-un corp profesional distinct, guvernat de propriile reguli pentru a

    exercita ntr-un mod corespunztor funciile acesteia i pentru a rspunde

    cerinelor i exigentelor societii. Autonomia reprezint de fapt c

    profesia de avocat nu este incadrata n nici o structur a statului i nu este

    subordonat nici unei autoriti sau structuri publice sau private.

    4. Principiul organizrii i funcionrii n mod democratic a avocaturii.

    Principiul autoguvernrii profesiunii de avocat i gsete aplicabilitatea ,

    n limitele legii , fiecare avocat avnd drept de vot la adoptarea msurilor

    pentru exercitarea profesiei, n cadrul Adunrii generale. De asemenea ,

    fiecare avocat poate fi ales i poate participa la alegerea organelor de

    conducere ale profesiei.

    5. Principiul colegialitii. Ca urmare a principiului anterior amintit,

    principiul colegialitii se refer la faptul c hotrrile privind organizarea

    profesiei sunt luat n mod colectiv , prin votul membrilor organelor de

    conducere.

    Principiile activitii avocaiale

    1. Principiul legalitii. Principiul respectrii normelor legale de ctre chiar cel care pretinde c lupt pentru aprarea dreptului constituie fundamental natural al unei asemenea accepiuni.

    2. Principiul independenei sic el al autonomiei i descentralizrii. Ambele principii semnific faptul c avocatul, n cadrul activitilor specific, respective a formelor de organizare a acestora, nu este subordonat Statului ori autoritilor publice. Independena avocatului este consacrat i ocrotita n considerarea drepturilor i intereselor celor pentru care avocatul este chemat s acioneze, iar nu n contradictoriul cu ele.

    3. Principiul pstrrii secretului profesional. Acest principiu constituie un suport esenial al desfurrii activitii avocatului care se refer la fundamentarea ncrederii pe care clientul o are n avocatul su. Principiul confidenialitii este reglementat n legislaia profesiei ca un drept i o obligaie a avocatului, fiind ns de subliniat c el este instituit nu doar n beneficiul profesiei, ci n principal n favoarea clientului, a ceteanului.

  • CONDIIILE DE ACCEDERE I ACTIVITILE AVOCATULUI

    Accederea n profesia de avocat se realizeaz numai n baza promovrii

    examenului organizat de ctre U.N.B.R. la nivel naional ns legea , cu titlu de

    excepie, prevede c pot accede n aceast profesie , fr susinerea

    examenului , judectorii naltei Curi de Casaie i Justiie crora le-a expirat

    mandatul pentru care au fost numii ori, dup caz, care au fost eliberai din

    motive neimputabile, precum i , n aceleai condiii, judectorii de la instanele

    internaionale.

    Cererea formulat de persoan care dorete s fie primit n profesie se adreseaz decanului baroului unde solicitantul intenioneaz s exercite profesia. Cererea se depune sau, dup caz, se comunic n dou exemplare i va cuprinde condiiile prevzute de art. 15 i art. 15 din Statutul profesiei de avocat nr. 64/2011 dintre care amintim :

    a) numele, prenumele i domiciliul solicitantului; b) locul i data naterii; c) elementele actului de identitate i organul emitent; d) indicarea diplomei de licen eliberate de o instituie de nvmnt superior acreditat n condiiile legii, care atest calitatea de liceniat al unei faculti de drept cu durat stabilit de lege, precum i indicarea, dac este cazul, a ndeplinirii funciei de judector, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani i a promovrii examenului de definitivat n profesia din care provine ori a ndeplinirii condiiilor prevzute de art. 14 alin. (2), dup caz; e) declaraia c nu se afl n niciunul dintre cazurile de nedemnitate prevzute la art. 14 din Lege; f) declaraia solicitantului c nu se afl n niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevzute la art. 15 din Lege ori c nelege s renune la orice stare de incompatibilitate n cel mult dou luni de la data emiterii deciziei de primire n profesia de avocat i cunoate intervenirea sanciunii caducitii acesteia n caz de neconformare n termen; g) precizarea c se solicit dobndirea calitii de avocat stagiar i angajamentul de a realiza, pe perioada stagiului, formarea profesional iniial n profesia de avocat, respectiv de a frecven, ca avocat definitiv, formele de pregtire profesional continu, n condiiile prevzute de Lege i de prezentul sttut; h) meniunea, dac este cazul, c, potrivit Legii, candidatul poate dobndi calitatea de avocat definitiv; i) declaraia expres c nu este sau nu a fost nscris ntr-un alt barou din Romnia. n caz contrar, se vor indica: baroul, perioad, cauzele retragerii sau ncetrii activitii.

  • Pentru ndeplinirea condiiilor pentru accederea n barou se verific cazurile de nedemnitate , att cu ocazia primirii n profesie, cu ocazia renscrierii, ct i pe durata ntreag a exercitrii profesiei. De asemenea avocatul trebuie s nu se gseasc n niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevzute de lege. Incompatibilitile prevzute de lege se verific i se constat de ctre consiliul baroului, chiar i din oficiu. Astfel, avocatul devenit incompatibil are obligaia s ncunotineze n scris consiliul baroului, solicitnd trecerea sa din tabloul avocailor cu drept de exercitare a profesiei n tabloul avocailor incompatibili , nclcarea acestor dispoziii constituind abatere disciplinar grav sancionat cu excluderea din profesie. Art. 29 prevede cu titlu de exemplu:

    (1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dac legi speciale nu prevd altfel: a) Faptele personale de comer exercitate cu sau fr autorizaie b) Calitate de asociat ntr-o societate comercial n nume colectiv, de

    comanditar ntr-o societate comercial n comandita simpl sau comandita pe aciuni

    c) Calitate de administrator ntr-o societate comercial n comandita pe aciuni

    d) Calitatea de preedinte al consiliului de administraie sau al consiliului de supraveghere ori de membru n comitetul de directive sau n directoratul unei societi comerciale pe aciuni

    e) Calitatea de administrator unic sau, n cazul unei pluraliti de administratori, aceea de administrator cu puteri depline de prezentare i administrare, de preedinte al consiliului de administraie ori de membru n comitetul de directive al unei societi comerciale cu rspundere limitat.

    Alineatul 2 i alineatul 3 al aceluiai articol prevd ns situaii de compatibilitate ale avocatului cu alte caliti pe care acesta le poate avea . Enumeram astfel :

    a. posibilitatea de a fi asociat sau acionar la societile comerciale cu rspundere limitat sau la cele pe aciuni,

    b. posibilitatea de a fi membru n consiliul de administraie sau n consiliul de supraveghere al unei societi comerciale pe aciuni ori de membru al consiliului de administraie al unei societi comerciale cu rspundere limitat.

    Aceste comptabiliti prevzute de lege sunt posibile sub condiia aducerii la cunotina decanului baroului cu furnizarea tuturor explicaiilor necesare i a condiiilor n care se exercita acea funcie de membru al consiliului de administraie sau al consiliului de supraveghere, prezentnd astfel toate documentele doveditoare n acest sens. Activitatea avocatului , conform Legii nr.51/1996 se realizeaz prin :

    a) consultaii i cereri cu caracter juridic;

    b) asistenta i reprezentare juridic n fata instanelor judectoreti, a

    organelor de urmrire penal, a autoritilor cu atribuii jurisdicionale, a

  • notarilor publici i a executorilor judectoreti, a organelor administraiei

    publice i a instituiilor, precum i a altor persoane juridice, n condiiile

    legii;

    c) redactarea de acte juridice, atestarea identitii prilor, a coninutului i

    a datei actelor prezentate spre autentificare;

    d) asistarea i reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate n

    faa altor autoriti publice cu posibilitatea atestrii identitii prilor, a

    coninutului i a datei actelor ncheiate;

    e) aprarea i reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor i

    intereselor legitime ale persoanelor fizice i juridice n raporturile acestora

    cu autoritile publice, cu instituiile i cu orice persoan romana sau

    strin;

    f) activiti de mediere;

    g) activiti fiduciare constnd n primirea n depozit, n numele i pe

    seama clientului, de fonduri financiare i bunuri, rezultate din valorificarea

    sau executarea de titluri executorii, dup ncheierea procedurii

    succesorale sau a lichidrii, precum i plasarea i valorificarea acestora,

    n numele i pe seama clientului, activiti de administrare a fondurilor sau

    a valorilor n care acestea au fost plasate;

    h) stabilirea temporar a sediului pentru societi comerciale la sediul

    profesional al avocatului i nregistrarea acestora, n numele i pe seama

    clientului, a prilor de interes, a prilor sociale sau a aciunilor

    societilor astfel nregistrate;

    i) activitile prevzute la lit. g) i h) se pot desfura n temeiul unui nou

    contract de asistenta juridic;

    j) orice mijloace i cai proprii exercitrii dreptului de aprare, n condiiile

    legii.

    Drepturile i ndatoririle avocatului

    Drepturile avocailor

    Avocatul nscris n tabloul baroului are dreptul s asiste i s reprezinte

    orice persoan fizic sau juridic, n temeiul unui contract ncheiat n form

    scris, care dobndete data certa prin nregistrare n registrul oficial de

    evident.

    Avocatul, precum i clientul au dreptul s renune la contractul de

    asistenta juridic sau s l modifice de comun acord, n condiiile prevzute de

  • statutul profesiei. Renunarea unilateral a clientului nu constituie cauza de

    exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocaiale prestate,

    precum i pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat n interesul

    procesual al clientului.

    Pentru activitatea sa profesional avocatul are dreptul la onorariu i la

    acoperirea tuturor cheltuielilor fcute n interesul procesual al clientului sau.

    Contestaiile i reclamaiile privind onorariile se soluioneaz de decanul

    baroului. Decizia decanului poate fi atacat la consiliul baroului, a crui hotrre

    este definitiv.

    Avocaii au propriul sistem de asigurri sociale, care se bazeaz pe

    contribuia acestora, precum i pe alte surse prevzute de lege ori de Statutul

    Casei de Asigurri a Avocailor. Timpul servit n avocatur este considerat

    vechime n munc.

    Pentru asigurarea secretului profesional, actele i lucrrile cu caracter

    profesional aflate asupra avocatului su n cabinetul su sunt invincibile.

    Percheziionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului su ridicarea de

    nscrisuri i bunuri nu poate fi fcut dect de procuror, n baza unui mandat

    emis n condiiile legii.

    Nu vor putea fi ascultate i nregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice,

    convorbirile telefonice ale avocatului i nici nu va putea fi interceptat i

    nregistrat corespondena sa cu caracter profesional, dect n condiiile i

    procedura prevzute de lege. n exercitarea profesiei avocaii sunt ocrotii de

    lege, fr a putea fi asimilai funcionarului public sau altui salariat.

    Avocatul este obligat s respecte solemnitatea edinei de judecat, s nu

    foloseasc cuvinte s expresii de natur a aduce atingere autoritii, demnitii

    i onoarei completului de judecat, procurorului, celorlali avocai i prilor ori

    reprezentanilor acestora din proces. Avocatul nu rspunde penal pentru

    susinerile fcute oral sau n scris, n fata instanelor de judecat, a organelor

    de urmrire penal sau a altor organe administrative de jurisdicie i numai

    dac aceste susineri sunt n legtur cu aprarea n acea cauz i sunt

    necesare stabilirii adevrului.

    ndatoririle avocailor

    Avocatul este dator s studieze temeinic cauzele care i-au fost

    ncredinate, angajate sau din oficiu, s se prezinte la fiecare termen la

    instanele de judecat sau la organele de urmrire penal ori la alte instituii,

    conform mandatului ncredinat, s manifeste contiinciozitate i probitate

    profesional, s pledeze cu demnitate fa de judectori i de prile din proces,

  • s depun concluzii scrise sau note de edina ori de cte ori natur sau

    dificultatea cauzei cere aceasta ori instan de judecat dispune n acest sens.

    Nerespectarea imputabil a acestor ndatoriri profesionale constituie abatere

    disciplinar.

    Avocatul este obligat s acorde asistenta juridic n cauzele n care a fost

    desemnat din oficiu sau gratuit de ctre barou. Avocatul este obligat s se

    asigure pentru rspunderea profesional, n condiiile stabilite prin statutul

    profesiei. Avocatul este obligat s participe la toate edinele convocate de

    consiliul baroului, la activitile profesionale i la edinele organelor de

    conducere din care face parte. Absentarea repetat i n mod nejustificat

    constituie abatere disciplinar.

    Avocatul este obligat s in evidenele cerute de lege i de statut cu

    privire la cauzele n care s-a angajat i s achite cu regularitate i la timp taxele

    i contribuiile stabilite pentru formarea bugetului baroului i a fondurilor Casei

    de Asigurri a Avocailor din Romnia i ale filialelor. Avocatul este obligat s

    restituie actele ce i-au fost ncredinate persoanei de la care le-a primit.

    Avocatul nu poate asista sau reprezenta pri cu interese contrare n

    aceeai cauz sau n cauze conexe i nu poate pleda mpotriva prii care l-a

    consultat mai nainte n legtur cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.

    Avocatul nu poate fi ascultat ca martor i nu poate furniza relaii niciunei

    autoriti sau persoane cu privire la cauza care i-a fost ncredinat, dect dac

    are dezlegarea prealabil, expresa i scris din partea tuturor clienilor si

    interesai n cauz. Calitatea de martor are ntietate fa de calitatea de avocat

    cu privire la faptele i mprejurrile pe care acesta le-a cunoscut nainte de a fi

    devenit aprtor sau reprezentat al vreunei pri n cauz. Dac a fost ascultat

    ca martor, avocatul nu mai poate desfura nicio activitate profesional n acea

    cauz.

    Avocatul este obligat s poarte roba n fata instanelor judectoreti.

    Purtarea robei n afar incintei instanei judectoreti este interzis, cu excepia

    cazurilor n care avocatul este delegate de ctre organele profesiei s

    reprezinte baroul sau U.N.B.R. ntr-o ocazie care impune aceasta inut.

    Este interzis avocatului c, n mod nemijlocit sau prin persoane interpuse,

    s foloseasc procedee incompatibile cu demnitatea profesiei n scopul

    dobndirii clientelei. De asemenea, este interzis s foloseasc mijloace de

    reclama sau de publicitate n acelai scop. Statutul stabilete cazurile i msura

    n care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.

  • NCETAREA CALITII DE AVOCAT

    Calitatea de avocat nceteaz:

    a. prin renunarea scris la exerciiul profesiei; b. prin deces; c. dac mpotriva avocatului s-a luat msura excluderii din profesie ca

    sanciune disciplinar; d. dac avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapt prevzut de

    legea penal i care l face nedemn de a fi avocat, conform legii.

    Calitatea de avocat este suspendat:

    a. n caz de incompatibilitate, pe durata existenei acestei stri; b. pe perioada interdiciei de a profesa, dispus prin hotrre

    judectoreasc sau disciplinar; c. n caz de neplata total sau parial a taxelor i a contribuiilor

    profesionale ctre barou, ctre U.N.B.R. i ctre propriu de asigurri sociale, timp de 3 luni de la scaden acestora i pn la lichidarea integral a datoriilor;

    d. la cererea scris a avocatului.

  • 1. Poate accede in profesia de avocat fara sustinerea examenului de admitere in profesia de avocat:

    a. cei care au indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani

    b. cei care au indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatul Poporului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ timp de 5 ani neintrerupti

    c. judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie carora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiti

    2. Examenul pentru primirea in profesia de avocat: a. se organizeaza la nivelul fiecarui judet de catre baroul respectiv b. se desfasoara, in mod unitar, in centrele teritoriale ale Institutului National

    pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor din tara c. are la baza o metodologie elaborata si aprobata de ConsiliulU.N.B.R. 3. Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:

    a. calitatea de consiler fiscal b. calitatea de consilier in proprietate intelectuala c. exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert

    4. Profesia de avocat se exercita:

    a. liber si independent, bazat exclusiv pe constiinta avocatului si dispozitiile clinetului sau

    b. in mod liber si independent, supusa legii, Statutului profesiei si Codului deontologic

    c. cu respectarea principiilor fundamentale ale profesiei de avocat

    5. Profesia de avocat poate fi exercitata:

    a. numai de catre avocati inscrisi in cadrul U.N.B.R. b. de catre persoane cu studii juridice membre ale Uniunii Colegiilor Consilierilor

    Juridici din Romania c. atat de catre avocati inscrisi in cadrul U.N.B.R., cat si de catre avocati inscrisi in

    Barouri din afara U.N.B.R

    6. Se afla intr-un caz de nedemnitate profesionala conform legii:

    a. cel condamnat definitiv prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei

    b. falitul fraudulos, chiar reabilitat

  • c. cel condamnat definitiv prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate

    7. Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu: a. functia de primar b. calitatea de consilier in consiliul judetean c. functia de rector al universitatii

    8. Calitatea de avocat inceteaza:

    a. prin deces b. daca impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca sanctiune

    disciplinara c. daca avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea

    penala