Object 1

PROIECT SCOALA DE MAISTRI BRANSAMENT si INSTALATIE DE UTILIZARE GAZE NATURALE

SCOALA NATIONALA DE GAZ MEDIASSPECIALIZAREA : MAISTRU INSTALATII

PROIECT SCOALA DE MAISTRIBRANSAMENT si INSTALATIE DE UTILIZARE GAZE NATURALEIunie 2012

BORDEROU PENTRU INSTALATII DE UTILIZAREA. PIESE SCRISE

1) 2) 3) 4) 5)

Foaie de capat; Borderou piese scrise si desenate; Introducere Memoriu tehnic bransament si instalatie de utilizare; Breviar de calcul Bransament si Instalatie de Utilizare

6) 1)

Fisa de protectia muncii si P.S.I.B. PIESE DESENATE

Plan imobil si Schema izometrica a I.U.

2) Schema izometrica a bransamentuluiINTRODUCERE

Gazele naturale reprezinta un combustibil igienic, comod, usor de extras si de transportat, ieftin, care nu au nevoie de spatii de depozitare, care ard aproape complet nalasand produsi de combustie de evacuat. Descoperirea de noi si importante zacaminte de gaze naturale in diferite parti ale lumii, dezvoltarea transporturilor la mari distante, pana la cativa mii de kilometrii, asigura posibilitatea ca acest combustibil sa fie folosit oriunde si de catre oricine. Acestea sunt ratiunile pentru care asistam de mai multi ani la dezvoltarea rapida a industriei gazelor naturale si a consumului de gaze naturale. In prezent, prin dezvoltarea industriilor si tendinta de a asigura confortul populatiei concomitent cu reducerea poluarii in toate tarile, cu precadere in cele dezvoltate, utilizarea gazelor naturale se foloseste din ce in ce mai des. Din acest punct de vedere tarile consumatoare de gaze se pot grupa in felul urmator: Producatoare de gaze naturale in cantitati ce pot acoperii consumul propriu actual si de perspectiva, avand si un potential excedent de rezerve si care deja asigura exporturi importante de gaze ( Canada, F. Rusa, Norvegia, Anglia, Olanda etc.); Tari cu un consum de gaze naturale propriu relativ scazut dar cu rezerve si potential de extractie deosebit de dezvoltat ( tarile din Golful Persic, Africa de Nord, Iran, Irak etc.)si care doresc gasirea unui debuseu pentru acestea catre tarile in care consumul de gaze naturale este in continua crestere; Tari care nu beneficiaza deloc sau intr-o masura neacoperitoare de resurse proprii da gaze naturale, au un consum dezvoltat si in continua crestere pe seama importului ( Belgia, Franta, Germania, Spania, Portugalia, Italia,Elvetia, Austria, Ungaria, Suedia, Turcia, Bulgaria etc. ) Prin prisma celor de mai sus Romania beneficiaza de o industrie gaziera dezvoltata pe baza resurselor proprii dar la care datorita duratei indelungate de exploatare ( peste 90 de ani ) se face simtit, ca la orice industrie extractiva, declinul natural de debit si presiune, fapt pentru care cu toate ca se situeaza ca nivel propriu de productie in primele 12 industrii gaziere ale lumii, totusi importa in prezent circa 25% din necesarul de consum, acest import urmand a creste la nivelul anului 2010 la peste 50% din necesarul de gaze. Indiferent de situarea unei industrii gaziere in categoriile mai sus mentionate, problemele importante luate in considerare de utilizare gazelor naturale sunt urmatoarele: Cresterea randamentului de utilizare, atat a consumului de gaze cat si a formelor de energie utilizare in procedura, transportul, distribuirea si utilizarea gazelor naturale; Satisfacerea principalului deziderat, contradictoriu, intre caracterul relativ constant si limitat al surselor de gaze, in special in sezonul rece si al consumului variabil si care este in general peste nivelul surselor in acest sezon;

Asigurarea clitatii gazelor destinate transportului, distributie si utilizarii atat pentru evitarea consecintelor tehnice ce pot fi produse in acest circuit tehnologic si la utilizatori, act si pentru reducerea consumurilor energetice provocate de prezenta unor impuritati solide, dar mai ales lichide, precum si pentru cresterea randamentului energetic propriu si la consumatorii de gaze; Asigurarea preciziei masurarii gazelor in lantul tehnologic: productie, import, transport, distributie si utilizare tinand seama de faptul ca erorile ce pot sa apara la masurare in conditiile in care se vehiculeaza in medie zeci de miliarde mc/an, pot provoca furnizorului si beneficiarului pierderi economice foarte mari; Introducerea unor tehnologii moderne in extractia, transportul, distributia si utilizarea gazelor naturale, a tehnicii electronice de calcul in urmarirea si centralizarea parametriilor tehnologici si pentru asigurarea unei dispecerizari competente, acresterii sigurantei in exploatare, protejarea madiului, a instalatiilor tehnologice si vecinatatilor, a evitarii pierderilor de gaze naturale, a depistarii erorilor de operare si a accidentelor tehnice, a cresterii productivitatii muncii etc.; Protejarea rezervelor de gaze, a asigurarii independentei energetice pe seama diversificarii surselor de aprovizionare cu gaze ( asigurarea importurilor de gaze din mai multe sisteme intercontinentale, cu surse de gaze diferite, prin mai multe puncte de predare-primire din acestea utilizare gazelor naturale lichefiate GNL, gazelor petroliere lichefiate GPL, elaborarea unui program de limitare a consumului de gaze pentru cazuri de forta majora sau datorate unor situatii meteorologice deosebite etc.; Lucrarile in dezvoltarea industriei gaziere in sensul celor mai sus amintite impun eforturi financiare majore si de aceea este o practica uzual, atragerea capitalului si a investitorilor straini; Asigurarea unei politici de formare a pretului gazelor naturale , realizarea unui echilibru judicios intre obligatiile fata de stat si resursele financiare destinate cercetarii si investitiilor; Crearea unui cadru normativ corespunzator si in concordanta cu prevederile internationale si care sa diminueze riscurile unor actiuni arbitrare din partea furnizorilor sau de la tarile tranzitate de gaze naturale. Crearea de energie este poliforma si depinde de specificitatea proprie

fiecarei regiuni ale globului. Gazele naturale si cele petroliere au si vor avea un rol din ce in ce mai important iar ponderea lor in bilantul energetic mondial va continua sa creasca datorita mai multor factori in functie de importanta rezervelor, cost, disponibilitati si repartitie goegrafica, protejarea mediului inconjurator etc. In aceasta evolutie spectaculoasa o serie de aspecte trebuie luate in considerare: Probleme aferente industriilor gaziere; Aparitia noilor producatori, trnsportatori, distribuitori si consumatori de gaze privatizati, integral sau partial, alaturi de marile societati de stat din respectivele domenii; Interconectarea sistemelor de transport nationale, a marilor gazoducte continentale sau intercontinentale; Accesul la gazele naturale a unor tari datorita trecerii acestor conducte de gaze internationale pe teritoriul lor si astfel dezvoltarea strategiilor unei industrii gaziere locale;

Parteneriate diverse, intre regiuni si tari cu grad de dezvoltare diferit, avand consecinte importante in punerea in evidenta a unor tehnici si tehnologii, adaptarea acestora la contextul fiecarei tari si optimizarea resurselor tehnologice; Exacerbarea concurentei, datorita mondializarii si a schimbarii ponderii competitionale a diferitelor surse de energie( gaze naturale GNL,GPL, energie electrica-surse hidroenergetice, petrol si derivate, energie atomica, carbune etc. ); Probleme proprii de evolutie ale acestui inceput de mileniu ca de exemplu: stapanirea informatiilor si a comunicatiilor moderne ca elemente indispensabile si strategice, la nivelul industriilor gziere ale tarilor si intre tari; dezvoltarea tehnicilor si tehnologiilor gaziere, experienta in domeniu, specifice fiecarei tari; evolutia structurilor intreprinderilor cu multe si inutile nivele ierarhice; gradul de insusire si importanta acordata la toate nivelele culturii internationale ( limbi straine, nivel tehnic, cunostinte economico-politice, cunoasterea specificului tarilor, alinierea la prevederile legale si normele internationale etc.); cunoasterea si luarea in considerare a nevoilor consumatorilor de gaze, informarea acestora in domeniul respectiv si perfectionarea serviciilor catre abonatii de gaze; dezvoltarea continua a tehnicilor si tehnologiilor moderne si cresterea randamentelor; calitatea activitatiilor, securitatea si protectia mediului; redefinirea rolului managerului, a expertului, a personalului de executie si a relatiilor intre acestia in scopul cresterii eficientei, operativitatii si responsabilitatii; formarea profesionala pentru diferite nivele in vederea insusirii cunostintelor specifice a caror viteza de evolutie si complexitate sunt greu de stapanit.

-

-

-

MEMORIU TEHNICO - JUSTIFICATIV PRIVIND NECESARUL DE GAZE, SOLUTII SI INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTAREA BRANSAMENTELOR is INSTALATIILOR DE GAZE NATURALE DATE GENERALE : Prezenta documentatie fost elaborata pentru alimentarea cu gaze naturale imobilului prezentat cu urmatoarele aparate de utilizare : 1 aragaz x 0.76 mc/h 2 sobe de incalzit x 1.2 mc/h 1 cazan de baie x 0.8 mc/h 1 convector x 0.49 mc/h 1 soba de incalzit x 1.0 mc/h Total .AMPLASAMENT: d.i.= 0.76 mc/h d.i.= 2.4 mc/h d.i.= 0.8 mc/h d.i.= 0.49 mc/h d.i.= 1.00 mc/h d.i.= 5.45 mc/h

La proiectare s-au respectat conditiile impuse de NORMATIVUL N.T.-DPE-01/2004 .

Bransamentul cu diametrul 1', se va racorda in conducta de presiune redusa , montaj subteran, prin intermediul unei piese de record ( teu de bransament ). CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ: Bransamentul se va monta pe domeniul public, subteran, conform planului de situatie anexat; . Distanta minima intre bransamente si instalatii, constructii sau obstacole : - cladiri cu subsol - cladiri fara subsol - canale pentru retele termice si telefonice - copaci - stalpi 2,0 m 1,5 m 1,5 m 1,5 m 0,5 m

La inceperea lucrarilor se va intocmi un proces - verbal de predare a amplasamentului intre executant si delegatii intreprinderilor detinatoare de utilitati din zona, ocazie cu care detinatorii de instalatii subterane vor face cunoscut executantului traseele exacte ale acestora.In cazul in care traseele utilitatilor din avizele primite sunt informative inainte de inceperea lucrarilor de sapatura se vor executa sondaje pentru depistarea exacta a cablurilor electrice, telefonice, a conductelor de apa, canal, termoficare pentru evitarea deteriorarii acestora.Daca se intalnesc cabluri electrice sau telefonice in canalizari sau ingropate direct in pamant se va opri imediat lucrul si se va anunta conducatorul locului de munca si detinatorii de utilitatii pentru a acorda asistenta tehnica in timpul lucrarilor.SE INTERZICE MONTAJUL FORTAT AL BRANSAMENTULUI.

Conform N.T.-DPE-1 din 2004 se vor lua masuri de etansare a cablurilor, conductelor de apa si canalizare pozate direct in pamant la intrarea in subsolul cladirii.De asemenea se vor etansa toate incaperile din subsol prin legarea unor canale de ventilare naturala cu subsolul cladirii. La capatul bransamentului se va monta un robinet de bransament sferic care sa permita scoaterea din functiune a intregii instalatii.Amplasarea capului de bransament se va face astfel incat intrarea tevii in cladire se va face numai in spatii usor accesibile si ventilate. Se interzice intrarea directa a conductelor din nise in interiorul constructiei. Portiunea de teava montata la capatul bransamentului se va vopsi in galben inchis STAS 8589-70. La bransament, imbinarile se vor executa prin sudura conform fisei tehnologice de imbinare cap la cap a conductelor. Sudura va fi autogena executata de catre sudorul autorizat ISCIR, care va poansona sudurile. Materialul de aport folosit ( sarma de sudura , electrozi ) va fi corespunzator tevii cu asigurarea conditiilor de sudabilitate conform STAS 7194-90.In cazul sudarii tevii in conditii meteorologice speciale se vor lua masuri corespunzatoare, paravane, cort de protectie, preincalzirea capetelor.ESTE INTERZISA RACIREA FORTATA A SUDURILOR.

Imbinarea prin sudura se face cap la cap.Nu este admisa efectuarea sudurilor la temperaturi mai mici de -50Ccf. art.10.15 din N.T.- D.P.E.-01/2004, clasa de calitate a sudurii va fi II. Controlul executiei si calitatii sudurilor se va face vizual in proportie de 100% si prin examinari nedistructive 25 % conf. N.T.- D.P.E.-01/2004.

- gamagrafierea in proportie de 25 % din numarul sudurilor cu respectarea N.T.D.P.E.-01/2004. Constructorul are obligatia sa foloseasca ,la lucrarile de sudura sudori autorizati ISCIR care dupa terminarea lucrarilor vor completa datele : - Nume, prenume.. - Autorizatia ISCIR nr..din. - Angajat la .. - Domiciliat .. - Semnatura.. Completarea trebuie astfel facuta incat din dosarul definitiv sa se poata identifica persoana care a efectuat fiecare sudura existenta in teren. In timpul executiei se vor verifica de catre constructor : certificatele de calitate a materialelor ; rezultatul gamagrafierii sudurilor ; procese verbale care atesta capacitatea izolatiei, buletin de verificare a capacitatii fisa de incrucisare ( incheiata inainte de astuparea santului ) .

electroizolante ; INCRUCISARI CU INSTALATII SUBTERANE : Intersectia bransamentului cu instalatii subterane identificate sau neidentificate se va face in general perpendicular pe axul instalatiei traversate de conducta de gaz urmand sa fie montata deasupra instalatiei respective la o distanta de cel putin 200 mm. In cazuri exceptionale se admite traversarea instalatiei si sub un alt unghi dar nu mai mic de 60 de grade.Nu se admite ca bransamentele sa traverseze camine subterane in constructie independenta. RASUFLATORI Pentru asigurarea unor eventuale scapari de gaze ( controlul acestora neputand fi asigurat cu detectoare ) se vor monta rasuflatori dupa cum urmeaza : deasupra fiecarui teu de bransament si deasupra sudurilor de pozitie; in locul unde conductele ies din pamant; la ambele capete ale tubului de protectie ; deasupra fiecarei ramificatii subterane a conductelor de gaze.

In functie de situatie, tipul rasuflatorii va fi : pentru carosabil, de perete si pentru spatii verzi. LUCRARI DE SAPATURA Santul pentru montarea bransamentului se va sapa manual nu cu mult timp inaintea montarii acestuia. Adancimea minima de pozare ingropata a conductelor ( conform art. 10.5. din Normele tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - 2004 ) va fi de : 0,9 m pentru conducte, iar la capatul conductei de bransament adancimea minima de montaj poate fi de 0,5 m;

Fundul santului va fi fara denivelari iar peretii fara asperitati pentru a se evita la lansare deteriorarea izolatiei materialului tubular. Santul va fi marcat, protejat cu podele si parapeti si semnalizat si pe timp de noapte.Inainte de astuparea santului cu pamantul rezultat din sapatura se vor scoate in mod obligatoriu bolovanii de piatra, bucatile de beton, bordurile, obiectele metalice, bucati care la astupare si compactare manuala ar putea duce la deteriorarea izolatiei bransamentului.Compactarea manuala a pamantului se va face cu udarea fiecarui strat asezat. IZOLATIA MATERIALULUI TUBULAR Izolatia materialului tubular se va aplica pe suprafata exterioara in asa fel incat sa fie asigurata continuitatea protectiei contra coroziunii pe lungimea intregului traseu pe care conducta este pozata subteran.Izolatia se va executa manual in statia fixa de izolare.Tipul izolatiei va fi INTARITA conform prevederilor studiului intocmit pentru aceasta localitate.In conformitate cu prevederile STAS7335-86, izolatia va avea urmatoarele componente: -stratul de aderenta realizat din grund (citom), avand punctul de inmuiere la 82-92 grade C . Manipularea acestui material se va face in vase inchise, etanse pentru a nu-si modifica in timp proprietatile. Grundul se amesteca cu benzina de extractie tip 80/20 STAS35-80 cu un continut minim de 20% hidrocarburi aromate.Grundul propriu-zis se prepara prin dizolvarea bitumului(pt. grund) in benzina in raport de 1:2.25-2.5 dupa necesitati sau prin utilizarea condensului sau benzenului in proportie de 3.5% bitum 65% inlocuitor de benzina, astfel incat sa se realizeze calitatea prescrisa de STAS 6800-77. Verificarea acestei calitati se poate efectua prin determinarea timpului de uscare a amestecului, care dupa standardul mentionat este de 10 minute (acest timp poate fi determinat in felul urmator: se aplica cu pensula o pelicula de grund pe o placa de otel, curatita in prealabil pana la luciul metalic si spalat cu benzina. Pozitia placii va fi inclinata cu 45 grade.Se lasa placa cu pelicula respectiva sa se usuce la temperatura camerei cronometrandu-se timpul din momentul aplicarii peliculei si pana la uscare.Se considera uscata pelicula, atunci cand prin apasare cu degetul aceasta nu lipeste iar aspectul este sticlos-lucios). - staturile izolatoare realizate din bitum SP-95 STAS 2484-85 avand punctul de inmuiere la 95-100 grade C ; acest tip de bitum se utilizeaza in conditii de lucru in care temperatura mediului este mai mare de 0 grade C ; pentru temperaturi ale mediului cuprinse intre -15 si +15 grade C se utilizeaza bitum SSP-70 STAS2484-85. -straturile infasuratoare de armare, formate din impaslitura de fibra de sticla fixat cu ancelat pe baza de rasina formaldehidica, rezistenta la umiditate si comparabila cu amestecul de bitum.Se poate utiliza impaslitura sub forma de banda de 500mm si lungimea cuprinsa intre 4-5 m obisnuita tip I60 calitatea E sau alte materiale omologate . -infasurarea axterioara de protectie realizata din banda PVC tip E conform NTR 9001-80 folosita in conditii de temperatura a mediului de lucru de peste O gradeC. Daca temperatura mediului este sub 0 grade C se poate utiliza banda din PVC cu adaosuri de tip B.R.I. conform aceluiasi normativ. -stat de protectie antisolara, realizat prin aprecierea unei solutii de var cal.I STAS 146-80. Izolatia bransamentului va avea urmatoarele straturi: un strat de aderenta de grund

un strat de bitum de grosime 4-6mm o infasurare de armare din impaslitura de fibra de sticla un strat de bitum de grosime 3-4mm o infasurare exterioara de protectie un strat de protectie antisolara din lapte de var

Grosimea nominala a izolatiei aplicata manual va fi de minim 8.5mm fara grosimea infasurarii exterioare realizata de minim 7mm.Conform STAS 8335/3-86 si a prevederilor N.T.- D.P.E.-01/2004 aplicata pe materialul tubular, trebuie sa fie continua, aderenta de grosime uniforma, fara fisuri sau crapaturi, lipsita de incretituri, fara pori si corpuri straine incluse in portiunile de suprapunere a infasurarii exterioare de protectie Din aceste considerente izolatia trebuie executata de personal calificat si special instruit in acest scop.Daca pe parcursul executiei lucrarilor constructorul va intalni situatii neprevazute in proiect situatia acestora se va face conformitate cu N.T.- D.P.E.-01/2004 Lucrarile prevazute in documentatie vor fi executate sub conducerea permanenta a unui instalator autorizat in lucrari de gaz gradul II. Executantul, la receptia lucrarii va prezenta cartea constructorului cu buletinul cu caracteristicile de sudabilitate ale tevii si concordanta materialului de aport cu cel al tevii, modul de executare al sudurilor si rezultatele controlului nedistructiv al sudurilor, corespondenta intersectiilor cu alte retele edilitare subterane cu prevederile N.T. - D.P.E.01/2004. In conformitate cu art. 11.18 din N.T.- D.P.E.-01/2004 la capatul bransamentului se prevede piesa electroizolanta necesara pregatirii protectiei catodice. INCERCARILE DE PRESIUNE In vederea pregatirii pentru verificarile de receptie executantul va curata tevile de impuritati prin suflare cu aer si va efectua incercari preliminare (de casa) in aceleasi conditii cu incercarile de receptie. Incercarile preliminare constau in formarea pe marginea santului a unor tronsoane, rezultate din imbinarea cap la cap a mai multor tevi astfel incat sa nu depaseasca ca greutate capacitatea de rezistenta a macaralelor si nici posibilitatea de a fi manevrate usor; dupa formarea acestor tronsoane se procedeaza la suflarea cu aer in interior pentru indepartarea zgurii si a eventualelor impuritatii.Se monteaza capace la cele doua capete si se verifica fiecare sudura in parte cu apa si sapun.Cu aceasta ocazie se face controlul vizual al cordoanelor de sudura.Dupa efectuarea acestor operatii se coboara bransamentul in sant, efectuandu-se in continuare verificarea si receptia.Toate incercarile se vor face cu aer. Conditiile de incercare si metodele de lucru vor respecta N.T.- D.P.E.-01/2004 .Imbinarile intre tronsoane care nu au putut fi verificate la presiune cu aer se vor verifica la etanseitate, la presiunea gazelor din bransament cu un produs spumant. Pentru receptia bransamentelor se vor prezenta prin instalatorul autorizat al constructorului planul lucrarii executate si schema izometrica cu indicarea pozitiei legaturii la conducta de distributie a capatului de bransament, diametru, lungimea, schimbari de directie, armaturile, rasuflatorile, adancimea de pozare, suduri etc. Conditiile de incercare la rezistenta si etanseitate si rezultatele obtinute vor fi consemnate in procesele verbala de receptie conform anexei 2 din N.T.- D.P.E.-01/2004 ce se va anexa la dosarul definitiv.

VALORILE SI DURATELE INCERCARILOR DE PRESIUNE : Tipul incercarii rezistenta etanseitate Valoarea presiunii (bar ) 4 2 Durata incercarii 1 ora 24 ore

La punerea in functiune a bransamentului Sucursala de Distributie gaz metan are obligatia de a completa urmatoarele: proces verbal de receptie tehnica (conform anexei 2-NT-DPE-01/2004) proces verbal de lucrari ascunse (conform anexei 6-NT-DPE-01/2004) fisa tehnica a bransamentului (conform anexei 10-NT-DPE-01/2004)

Beneficiarii de investitii sunt obligati ca in maxim 60 de zile sa predea bransamentele la SDGN. Pentrulucrarile care intra ca mijloc fix la SDGN inainte de punerea in functiune se va preda dosarul definitiv completat cu urmatoarele : documente din care sa rezulte valoarea reala a mijlocului fix planul de incadrare in zona vedere in plan, schema izometrica(diametru, lungime, punct de racord, debit,distanta

fata de repere fixe, armaturi, suduri, regulatoare,analizele defectoscopice prin gamagrafiere (pozitive in procent de 25% din totalul sudurilor);

fixe;

certificatele de calitate ale tuturor materialelor puse in opera; procesele verbale ale lucrarilor ascunse; procesele verbale pentru executarea verificarilor de rezistenta si etanseitate; buletinul pentru verificarea calitatii izolatiei; planul definitiv al traseului executat cu indicarea distantelor fata de repere situatia de lucrari cu valori pentru cele efectiv executate ; procesele verbale incheiate cu ocazia verificarilor efectuate de organele competente si

alte documente prevazute de lege. Executantul lucrarii va respecta prescriptiile N.T. - D.P.E.-01/2004. REGULI SPECIFICE INSTALATIILOR DE GAZ ALEGEREA TRASEELOR Alegerea traseelor instalatiilor de gaz din imobil se face astfel incat fiecare apartament sa poata fi racordat la coloana proiectata pe casa scarilor printr-o derivatie proprie. Este interzisa trecerea conductelor prin camere de dormit, neprevazute cu aparate de utilizare a gazelor, prin cosuri si canale de ventilatie, goluri de ascensoare, incaperi neventilate sau cu umiditate pronuntata, camere pentru alimente, incaperi unde se pastreaza materiale inflamabile, in locuri greu accesibile in care intretinerea normala a

conductelor nu poate fi asigurata. Se va interzice instalarea conductelor in podul imobilului. Nu se vor monta conducte de gaz in subsoluri tehnice sau canale termice. Conductele instalatiilor interioare se vor monta aparent. Este interzisa montarea lor in pardoseala. Conform art.6.7. din NT 2004, se vor lua masuri de etansare a conductelor de apa, canalizare, electrice, termice si telefonice pozate in pamant, la intrarea in subsolul cladirii si de la subsol la parter. Pentru evacuarea eventualelor infiltratii de gaze se va asigura ventilarea subsolului prin orificii de ventilare pe conturul exterior al cladirii. Este interzisa punerea la pamant a aparatelor electrice sau a altor instalatii prin conducta de gaze. Trecerea conductelor de gaz prin pereti sau plansee se face prin tub de protectie. In tubul de protectie, conducta va fi fara imbinari. Tuburile de protectie se vor fixa cu ciment sau ipsos si vor depasi pardoseala cu 3 cm. Fixarea de pereti a conductelor aparent se face cu bratari sau console la distanta de 1,5 - 5 cm in functie de diametrul conductei. In instalatiile de utilizare, conductele de gaz se vor monta deasupra conductelor de apa sau incalzire centrala.Conductele orizontale se vor monta in partea de sus a peretilor, la o distanta de plafon convenabila, deasupra usilor sau ferestrelor. Se recomanda sa nu fixeze conducta de plafonul incaperilor.

ARMATURI In instalatiile interioare se vor monta robineti de inchidere, in locuri ventilate, accesibile, in urmatoarele puncte: - inaintea fiecarui contor; daca instalatia cuprinsa intre robinetul de incendiu si contor depaseste 5 m, robinetul de contor tine loc si de robinet de incendiu;- inaintea fiecarui arzator doua robinete (unul de manevra si unul de siguranta).

Se vor utiliza robinete conform art.9.6. din NT 2004. MATERIALE UTILIZATE Toate armaturile se vor incerca la o presiune de 1,5 x presiunea de regim cf.STAS 2250. Se vor monta tevi STAS 7656-90. Materialele folosite vor fi insotite de certificate de calitate. CONDITII DE AMPLASARE A RECEPTORILOR DE GAZE Toate incaperile in care se monteaza aparate de utilizare a gazelor vor fi prevazute cu ferestre sau luminatoare a caror suprafata totala minima va rezulta din raportul 0,05 mp fereastra pentru un mc de volum incapere. Se vor folosi numai aparate racordate la cos; exceptie se pot fac bucatariile unde instala aparate de utilizare cu flacara libera si aparatele de utilizare care au agrement tehnic, la care, prin tubulatura etansa se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii si evacuare in exterior a gazelor de ardere. Volumul incaperii in care se instaleaza aparate consumatoare de gaze trebuie sa fie de cel putin 18 mc. Pentru bucatarii, volumul va fi de 7,5 mc. Se interzice montarea incalzitoarelor instantanee de apa in incaperile cu volum mai mic de 18 mc.

Pentru toate aparatele de utilizare racordate la cos sau cu flacara libera, se asigura aerul necesar arderii si evacuarea in exterior a gazelor de ardere, complet si fara riscuri, astfel incat in atmosfera incaperii sa nu se depaseasca concentratia de gaze de ardere admisa in normele de protectia muncii si protectia mediului.Aerul necesar arderii se asigura in functie de raportul intre volumul incaperii Vi si debitul nominal al aparatului de utilizare Qn: Vi/Qn>30.

Pentru cazul Vi/Qn