produc}ia de electricitate · 2016-08-31 · ideea revistei și manager de proiect florina p\nzaru...

$: PRODUC}IA DE ELECTRICITATE · 2016-08-31 · Ideea revistei și manager de proiect Florina P\nzaru Colegiul de redacție ... i cu un astfel de management vor fi pân` la finalul anului$
NR. 2(12) / TRIMES

TRUL II 20

11OXY

GEN

EST

E O PUBL

ICA}

IE A GDF SU

EZ Ene

rgy Ro

mân

iaSE

DISTR

IBUIE GRA

TUIT

OXY

GEN

–PU

BLICA}

IE G

DF SU

EZ Ene

rgy Ro

mân

iaNR. 2(12) / TRIMES

TRUL II 20

11

PRODUC}IA DE ELECTRICITATE

Cerin]ele actuale impun noi strategii [i investi]ii eficiente pe termen lung

INTERVIU CU DUMITRU CHIS~LI}~Remanierea pie]ei energetice europene P16

TOP STORYVIITORUL ENERGIEI – PRODUC}IE {I CONSUM P10

TEHNOLOGIE DE VÂRFKAZAHSTAN – NOUA ATRAC}IEPETROLIER~ P12

1 Cover Oxygen 12 ••_Layout 1 6/9/11 2:32 PM Page 1

03

PUNCT DE VEDERE

|n contextul unei crize economice care pare f`r` sfâr[it [i al dorin]ei dea proteja cât mai mult mediul [i, implicit, resursele naturale de caredispunem, investi]iile din sectorul energetic sunt din ce \n ce mai binecânt`rite. Programe precum „Casa verde“ au ca scop con[tientizarea modului \n care putem proteja mediul printr-o simpl` schimbare de ati-

tudine [i de abordare a acestei situa]ii. De asemenea, electricitatea este undomeniu care necesit` apari]ia unei diversit`]i \n abordare, dac` ar fi s`arunc`m o privire asupra pie]ei de profil din România, iar GDF SUEZ EnergyRomânia se implic` [i \n acest sector prin oferte adaptate clien]ilor businesscu un consum mediu lunar de peste 10 MWh. Faptul c` pân` \n 2020 strate-gia României este de a aduce nivelul energiei verzi la cel pu]in un procent de33% din produc]ia total`, spune multe despre necesitatea schimb`rilor pozi-tive \n domeniul electricit`]ii.Lectur` pl`cut`!

Responsabilitate [i investi]ii eficiente

FLORINA P|NZARUMarketing Communication Manager GDF SUEZ Energy România

La \nceputul celei de-a doua jum`t`]i a anului 2011, ne-ampropus s` trecem \n revist` cele mai interesante proiecteenergetice la nivel na]ional [i interna]ional, punând accentpe produc]ia de electricitate [i necesitatea unei varia]ii deproduc]ie \n acest sector.

Kazahstanul se pre-ocup` de dezvoltareaunor proiecte externe\n domeniul petrolier,care reflect` aspira]iile]`rii de a-[i extindeprezen]a pe pia]a glo -bal̀ a energiei, \n dorin]ade a ob]ine resurse [ivenituri suplimentare.

|n România estedemarat un programde modernizare alocuin]elor, de lajum`tatea lunii aprilie aacestui an. Programulare \n vedere moder -nizarea casei [i\nlocuirea vechiului sis-tem de \nc`lzire, cu banide la Fondul de Mediu.

Eficien]a energetic` [idezvoltarea durabil` asectorului energeticprin utilizarearesurselor regenera-bile au fost principaleleteme ale discu]ilor pur-tate la masa rotund`organizat` de EnergyBusiness Council \n lunafebruarie la Paris.

3 Editorial ••_Layout 1 6/7/11 11:17 AM Page 3

SUMARoxygen nr. 2 (12) / trimestrul II 2011

04

p03 PUNCT DE VEDERE

p06 ȘTIRI

p10 TOP STORY

TEHNOLOGII DE VÂRF p12

INTERVIU: DUMITRU CHIS~LI}~ p16

DOSAR p19-34

NOI STRATEGII ECONOMICE.

NOI ABORD~RI ENERGETICE.

p20 PANORAMA

p22 PUNCTUL PE i: STRATEGII

ENERGETICE ADAPTATE LA

CERIN}ELE ECONOMIEI

p28 OPORTUNIT~ȚI

OPINIE: ALEXANDRU LUPEA p30

p32 DIN CULISE

p34 RESURSE

SPECIAL: PIA}A DE ELECTRICITATE: |NTRE

MODERNIZARE {I DIVERSIFICARE p36

ECONOMIE DE ENERGIE p44

p46 STUDIU DE CAZ: ZENTIVA – LIDER

GLOBAL DIVERSIFICAT |N S~N~TATE

p50 ISTORIA ENERGIEI

ECOLOGIE p52

PENTRU COMUNITATE p54

p58 ENGLISH SUMMARY

p62 |NCARC~-}I BATERIILE

p64 CALENDAR DE EVENIMENTE

ALTERNATIVE: CARMEN BRUM~ p66

OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 2(12) / TRIMESTRUL II 2011

p52

p10

p12

p28

4-5 Cuprins & Masthead_Layout 1 6/9/11 2:38 PM Page 4

COLEGIUL EDITORIAL

CAROL POPAAre o experien]` de14 ani \n presa eco-nomic`. S-a speciali-zat \n domeniulenergiei la s`pt`mâ-nalul Capital, a fostparte din echipa deconducere a publica-]iei Banii No[tri [i acondus proiecte editoriale diverse.Urmeaz` programul MBA al Open Uni-versity din UK, de]ine un master \nManagementul Riscului la EuropeanEnterprise Institute din Belgia.

SIMONAGEORGESCUDe 10 ani \n pres`, a coordonat sau editat publica]ii cu teme diverse, de la publica]ii pentruadolescen]i pân` lareviste glossy pentrufemei, fiind implicat` [i \n numeroaseproiecte de custom.

ECHIPA EDIPRESSE AS

Custom PublisherCarmen Ionescu

Editor de specialitateCarol Popa

Editor coordonatorSimona Georgescu

EditoriAdrian C\l]an, Maximilian Gavrilciuc

Corectur`Viorica Leu

Art DirectorMarian Boanc`

Director de produc]ieC`t`lin Andrei

FotoDan Borzan, Shutterstock

TiparINFOPRESS S.A.

ECHIPA GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA

Ideea revistei și manager de proiectFlorina P\nzaru

Colegiul de redacțieCristian Dandu, Adina Susanu, Gabriel Florea, Cristina Galalae, Bogdan Mateciuc, Georgiana Munteanu, Vlad Pu[ca[u, M`d`lina Iliescu, Ramona S`r`rescu, Cristina Popescu

REDAC}IE: Art Business Center, str. Buze[ti, nr. 50-52, sector 1, Bucure[ti; tel. 4-021-319.35.59; fax: 4-021-319.35.68; e-mail: [email protected]

Revistă publicată de GDF SUEZ Energy Româniawww.gdfsuez-energy.ro www.revistaoxygen.roISSN 1844 – 7740

Jeffrey Franks{eful delega]ie FMI

Ne a[tept`m ca la sfâr[itul lui 2011infla]ia s` se situeze peste nivelul de 5%estimat de BNR. Banca Na]ional` vatrebui s` r`mân` \n continuare vigilent`fa]` de un nou val de presiuni infla]io -niste [i ar putea fi nevoit` s`-[i ajustezepolitica \n urm`toarele luni, pentru a seputea atinge ]inta de infla]ie \n 2012.

Dana Duic`Directorul executiv al Asocia]iei Române pentru Energie Eolian`

Pe termen lung, energia care are ocomponent` regenerabil` devine maiieftin`. Din 2013, România va \ncepe s`pl`teasc` pentru emisiile de carbon, iaravând produc]ie de energie curat`poate minimiza costul emisiilor de CO2.

05

p22

p46

p32

p50

AURELIU LECAProfesor, [ef de cate-dr`, Catedra UNESCOde {tiin]e Inginere[ti,UniversitateaPolitehnic` Bucure[ti,este membru fondatoral Academiei de{tiin]e Tehnice, autor[i coautor a sute delucr`ri [i comunic`ri [tiin]ifice pe temede ingineria sistemelor energetice [imanagement energetic.

STELU}AIFTIMIEEste specialist \n mar-keting \n cadrulDirec]iei Mari Clien]i aGDF SUEZ EnergyRomânia. A absolvitFacultatea de ChimieIndustrial`, Sec]iaIngineria Protec]iei Mediului \n IndustriaChimic` [i Petrochimic`. A urmat programul de masterat \n Marketing [iComunicare \n Afaceri al A.S.E.

Not`: Punctele de vedere exprimate \n articolele acestei publica]ii apar]in autorilor [i nu reflect`, \n mod necesar, opinia GDF SUEZ Energy România.

ISO 14001/2004

4-5 Cuprins & Masthead_Layout 1 6/9/11 2:39 PM Page 5

R afin`ria plutitoare pecare companiapetrolier` RoyalDutch Shell a coman-

dat-o este cea mai marestructur` plutitoare de pânàcum [i va fi o nav`-rafin`riepentru gaz natural lichefiat(GNL), conform BBC. Vaporulva fi construit \n Coreea deSud, pe [antierul naval Sam-

sung Geoje [i urmeaz` s`func]ioneze \ncepând cu2016, dup` aproape 20 de anide proiectare [i construc]ie.Ea va opera din portulBroome, \n vestul Australiei,unde va procesa gaze din peri -metrul de exploatare Prelude.Nava va func]iona timp de 25de ani, va putea suporta celemai dure ciclonuri din regiune,

iar produc]ia anual` va fi de3,6 milioane de tone de gaznatural lichefiat, 1,3 milioanede tone de condensat [i 400de milioane de tone de gazpetrolier lichefiat. Odat`procesate, produsele vor fitransferate altor vase trans-portatoare, care le vor livraclien]ilor din Asia.Conform BBC, cererea de

GNL la nivel mondial era de220 de milioane de tone \nanul 2010, iar speciali[tii sea[teapt` ca aceasta s` setripleze pân` \n anul 2030,odat` cu finalizarea termi-nalelor de primire a gazelorlichefiate \n aproape \ntreagalume. Costul total al navei vafi de peste 30 de miliarde dedolari. n


Conform raportului Agen]ieiNa]ionale de Reglementare \nDomeniul Energiei, \n ianuarie2011, produc]ia de energie elec-tric` din surse eoliene a acoperit0,8% din produc]ia na]ional` deelectricitate. Este pentru prima

dat` când ANRE include \n moni-torizarea sa lunar` [i produc]iade energie eolian`. |n luna ianua -rie, produc]ia de energie electricà României a fost de 5,99 TWh,ceea ce \nseamn` 47,9 milioaneKWh produc]ie de electricitate dinsurse eoliene. Dac` lu`m \n calculun consum mediu al unei gos-pod`rii de 150 KWh lunar, tur-binele eoliene din Dobrogea auasigurat, teoretic, energia nece-sar` pentru 319.000 degospod`rii \n ianuarie. Potrivitestim`rilor Consiliului Investito-rilor Strìni, România are unpoten]ial investi]ional \n domeniulenergiei regenerabile, doar \n sec-torul eolian, de 5 miliarde de euro\n urm`torii trei ani. n

{TIRI

06

|n 2014, compania Adremvrea s` finalizeze o central`de cogenerare la Suceava,\n care investe[te 60 demilioane de euro. Aceastava asigura necesarul de\nc`lzire [i ap` cald` pentrucirca 60.000 de persoane.|n prim` faz`, Adrem Invest

va investi 23 de milioane de euro \ntr-o central` decogenerare echipat` cu turbine cu gaze, care va figata anul viitor. |n cea de-adoua etap`, compania vaconstrui pân` \n 2013 ocentral` de cogenerare pebiomas`. n

Energia eolian`, \n raportul ANRE Central` de cogenerare la Suceava

Rafin`ria plutitoareva avea o greutatede 600.000 detone, aproximativde [ase ori maimult decât cele maimari portavioane

Sta]ie de lichefiere a gazelor pe cea mai mare structur` plutitoare

textSIMONA GEORGESCU fo

toSHUTTERSTOCK, PR

6-9 Stiri ••_Layout 1 6/7/11 4:01 PM Page 8

07

Management selectat de firmele de recrutareManagementul privat al companiilor de stat din domeniul energetic va fi selectat pe baza criteri-ilor companiilor de head hunting, iar primele societ`]i cu un astfel de management vor fi pân` lafinalul anului 2011. ”Banca Mondial` a sugerat un mod de abordare, o solu]ie prin care sàngaj`m companii de hunting care, pe baza unor criterii profesionale clare, s` furnizeze liste cupersoane indicate pentru a face parte din Consiliile de Administra]ie ale companiilor de stat dinenergie”, a declarat directorul Direc]iei de Politici Energetice din Ministerul Economiei, Alexan-dru S`ndulescu. n

Testele de stres la centralele nucleare

Consultan]ii de la Deloitte au contac-tat pân` \n prezent peste 100 depoten]iali investitori pentru proiectulconstruc]iei hidrocentralei Tarni]a-L`pu[te[ti de 1.000 MW, proiect depeste un miliard euro, iar din ace[tiamai mult de zece [i-au exprimat intere-sul particip`rii la dezvoltarea sa."Sunt[i companii din China, dar cele maimulte sunt din Uniunea European`. Nuv` putem da numele lor, gândi]i-v` cùnele din ele sunt listate la Burs`. Celmai probabil, la mijlocul lunii iunie vorfi cunoscu]i ace[ti investitori", adeclarat directorul de servicii consul-tan]` financiar` la Deloitte România,Valeriu Binig. n

Hidrocentral` de un miliard de euro \n România

Exportul de gaze naturale din-spre România spre Ungaria vafi posibil din punct de vederetehnic abia \n 2-3 ani, de[iguvernul s-a angajat fa]` de CEc` va lua toate m`surile pentruca produc`torii locali s`-[ipoat` vinde gazele [i pe altepie]e pân` la finalul anuluiviitor. Angajamentul guvernuluivine \n contextul \n care anultrecut 17% din consumulRomâniei de 14 miliarde demetri cubi de gaze a venit dede la Gazprom, conform ZF. n

Comisia European`recomand` Românieis` exporte gaze

Rusia vrea SouthStream s` fie o prelun-gire a conductelor transfrontaliere ruse| n urma radia]iilor emise de centrala

nuclear` Fukushima, guvernele europenevor s` stabileasc` noi standarde de secu-ritate, \ns` nu au ajuns la un consens.

Germania [i Austria sunt cele care au blocatplanul sus]inut de mai multe ]`ri din UniuneaEuropean`, cerând teste de stres maiserioase, efectuate de exper]i independen]i,conform The Wall Street Journal. Aceste dou`]`ri vor ca testele de stres (inspec]ia sis-

temelor de siguran]`) s` includ` [i verific`riprin care s` se determine dac` reactoarele arputea face fa]` unor atacuri teroriste, daracestea sunt extrem de scumpe pentru com-paniile de utilit`]i care gestioneaz` centralelenucleare.|n Germania, estim`rile pentru rezultatelefinanciare ale unor centrale nucleareeuropene au sc`zut considerabil, \n urmaaplic`rii de noi m`suri statale. n

Rusia propune UE s` consideregazoductul South Stream ocontinuare a conductelortransfrontaliere ruse, ceea ce i-ar permite Gazprom s`-[ip`streze suprema]ia asupra\ntregului proiect, \n condi]iile\n care reglement`rile UE cersepararea furnizorului de trans-portator. Al treilea pachet ener-getic al Uniunii Europene, carea intrat \n vigoare la 3 martie,cere separarea livr`rilor de gazde transportul lor, astfel \ncâtter]ii trebuie s` aib` acces lafacilit`]ile de transport al gazu-lui. Gazprom, care furnizeazùn sfert din gazul consumat \nUE, este [i furnizor, [i trans-portator [i de aceea se opuneacestor prevederi europene,sus]inând c` astfel sunt descu-rajate investi]iile \n sistemul detransport. n



British Petroleum (BP) a dat \njudecat` firma Transocean, pro -prietarul platformei petroliere carea explodat anul trecut \n GolfulMexic, [i cere daune de 40 de mi -liarde de dolari. BP sus]ine c` sis-temele de siguran]` ale platformeiDeepwater Horizon nu au func ]i o -nat, motiv pentru care compania a

intentat proces separat [i pro-duc`torului instala]iei, care nu areu[it s` stopeze uria[ele scurgeride petrol ce au urmat exploziei.Ambele procese au fost intentatela un an de la explozia care aprovocat cea mai mare catastrofècologic` din istoria StatelorUnite. Pe 20 aprilie 2010, platfor-ma petrolier` a companieiTransocean a explodat, \n timp ceexecuta un foraj pentru BritishPetroleum, [i \n lunile urm`toarepeste 780 de milioane de litri de]i]ei s-au scurs \n Golful Mexic [iau poluat sute de kilometri decoast`. De asemenea, BP a solici-tat instan]ei s` constate c` firmaCameron a cauzat sau a contribuitla producerea dezastrului. n

{TIRI

08

C onstruit pe malulM`rii Baltice, primulparc eolian din Ger-mania va alimenta

cu energie 50.000 de case,conform Deutsche Welle.Cancelarul german, AngelaMerkel, oaspete de onoarela inaugurarea parculuiBaltic 1, aflat la 16 kilometride coasta german`, a avutonoarea de a porni cele 21de turbine eoliene. ParculBaltic 1, situat pe peninsulaFischland-Darss-Zingst, esteprimul dintre cele dou` par-curi pe care inten]ioneaz`

s` le construiasc` companiaEnergie Baden-Wuerttember(ENBW).Cel de-al doilea parc vanum`ra 80 de generatoare,va fi construit \n peninsulagerman` Ruegen [i vadeveni func]ional \n 2013.Acesta va alimenta cuenergie 340.000 de gos-pod`rii, iar costul investi]ieieste estimat la 1,2 miliardede euro.Baltic 1 este prima ac]iunecomercial` de acest tip dinGermania, de[i \n 2010 s-adeschis [i parcul eolian

Alpha Ventus, subven]ionatde guvernul german. Iarinvesti]iile Germaniei nu seopresc aici: Agen]ia Federa -l` Maritim` [i Hidrografic`din Germania a anun]at con-struirea a 23 de parcurieoliene la Marea Nordului,cu o capacitate total` de7.650 de megawa]i, [i a treila Marea Baltic`, cu capaci-tatea de 1.040 de megawa]i.Inaugurarea acestor parcuriare loc \ntr-o perioad` \ncare Germania dore[te sìnvesteasc` \n surseleregenerabile de energie. n

|n anul 2010, produc]ia mon-dial` de gaze naturale a reu[its` se bucure de o cre[teresemnificativ`, dep`[indnivelul dinaintea crizei, con-form unui comunicat al asocia]iei interna]ionaleCedigaz, citat de Reuters.Asocia]ia, care de]ine 140 decompanii membre \n 40 destate ale lumii, sus]iune cèste vorba despre o cre[tere

istoric` a produc]iei de gaze,de 7,3%. „O asemeneacre[tere este f`r` precedent.Nu a fost niciodat` atât deputernic` sau de brusc`“, adeclarat secretarul general alasoci al]iei, Thierry Rouaud.Moti vele care au dus laaceast` cre[tere au fost recu-perarea economic` rapid` a]`rilor emergente [i iarna greacu care s-a confruntat Europa,dar ea poate fi explicat` [iprin baza la care se faceraportarea: \n 2009, pro duc -]ia global` a sc`zut cu 3,4%.Dar nivelul de anul trecut afost cu 4% peste nivelurileanterioare izbucnirii crizei,spun cei de la Cedigaz. n

5% din gazelenaturale ale lumiise irosesc

BP cere daune de 40 miliarde dolari Cre[tere important` a produc]iei de gaze

Primul parc eolian de la Marea Baltic`, speran]a Germaniei \n viitorul nenuclear

Baltic 1 este primaac]iune comer-cial` de acest tipdin Germania.

5% din produc]ia mondial`de gaze naturale se pierde\n fiecare an prin „ardereacu flac`r` deschis`“ agazelor nefolosite. Estevorba despre o cantitateechivalent` cu 30% din con-sumul Uniunii Europene [i23% din consumul StatelorUnite, potrivit unui studiurealizat de General Electric(GE). „O aten]ie sporit` [ieforturi concertate la nivelglobal – concretizate [i \nparteneriate, politici clare [itehnologii novatoare – arputea duce la eliminarea \nmare parte a arderii pescar` larg` a gazelor cuflac`r` deschis` \n doarcinci ani. Este un rezultatreciproc avantajos“, adeclarat Michael Farina,director de programe \ncadrul GE Energy. Ardereagazelor cu flac`r` deschisèmite 400 milioane tone deCO2 pe an, cantitate egal`cu cea emanat` de 77 mi -lioane de automobile, f`r`ca aceasta s` producènergie termic` sau elec-tric` util`. n

textSIMONA GEORGESCU fo

toSHUTTERSTOCK, PR


9

Ma[inile pe benzin` [idiesel, interzise pân` \n 2050 \n EuropaComisia European` a propusla sfâr[itul lunii martie inter -zicerea circula]iei autove-hiculelor care folosesc ben-zin` [i motorin` \n centrelemarilor ora[e europene pân`\n anul 2050. Ini]iativa a fost\naintat` de comisarul pen-tru probleme de transport laComisia European`, SiimKallas. Este o m`sur` princare Comisia European`sper` s` scad` emisiile dedioxid de carbon cu 60% [i s`

diminueze dependen]a depetrol a Europei. F`r` ma[ini mai vechi de

12 ani \n Fran]aFrancezii [i-au propus sìnterzic` circula]ia ma[inilorfabricate \nainte de 2000 \nsuburbia Seine Saint Denisdin Paris \ncepând cu anulviitor, urmând ca, \n viitorulnu foarte \ndep`rtat,restric]ia s` se aplice lanivelul \ntregii ]`ri. Minis-terul Mediului vrea sèxtind` restric]ia, deocam-dat` aflat` doar \n faz` deexperiment, \n alte 7 ora[e

din Fran]a: Paris, ClermontFerrand, Lyon, Aix enProvence, Grenoble, Bor-deaux [i Nisa. „Verde“ \n industria auto

|n Norvegia au loc amplediscu]ii \n leg`tur` cu unproiect de lege ce prevedeinterzicerea comercializ`riima[inilor alimentate cu ben-zin`, motorin` sau GPL\ncepând cu anul 2015.Ma[inile-hibrid [i cele ali-mentate cu benzin`,motorin` sau GPL aflate deja\n circula]ie nu vor fi afec-tate. n

|n flux continuu

t

t

t

GDF SUEZ Energy România s-a aflat al`turi detân`ra echip` olimpic` a României la Festiva -lul Olimpic al Tineretului European (FOTE), rezervat sporturilor de iarn`, care s-adesf`[urat pe 4 aprilie la Liberec, \n Cehia.Aproximativ 1.200 de tineri, cu vârste \ntre 15 [i 18 ani, reprezentând 49 de comiteteolimpice europene, au trìt, majoritatea \npremier`, experien]a de a concura \n atmos-fera specific` Jocurilor Olimpice. România afost reprezentat` la [ase discipline: patinajartistic, schi alpin, schi fond, snowboard,s`rituri cu schiurile [i biatlon. „Faptul cèxist` Eva Tofalvi, care, mai ales \n ultimavreme, a câ[tigat o etap` de Cup` Mondial` [i a avut clas`ri onorabile la câteva edi]ii aleJocurilor Olimpice, reprezint` un exemplupentru genera]iile tinere de ast`zi. A[a se facec`, anul trecut, Reka Ferencz a cucerit titlul

mondial la tineret, o premier` \n istoria schiu-lui românesc“, a declarat Puiu Gaspar, secre-tarul general al Federa]iei Române de Schi [iBiatlon. Pentru majoritatea componen]ilorlotului care a reprezentat România la Liberec,FOTE a fost prima competi]ie interna]ional`.Parteneriatul semnat \n septembrie 2010 \ntreGDF SUEZ Energy România [i COSR \[i pro -pune sus]inerea financiar` a sportivilor deperforman]` inclu[i \n programul Pol România[i organizarea de evenimente dedicate atâtsportivilor de performan]`, cât [i publiculuilarg, din dorin]a de a face s` renasc` mândriaromânilor fa]` de valorile olimpice. La eveni-mentele sportive vor participa figuri emblem-atice ale sportului românesc, tocmai pentru a-i stimula pe tinerii sportivi de performan]`s` preia [tafeta [i s` duc` mai departe simbo -lurile [i tradi]ia sportului românesc. n

Al`turi de echipa olimpic` a României la Festivalului Olimpic al Tineretului European

Companiile ruse nu mai export`carburan]i

Din luna mai, companiilepetroliere ruse trebuie s` \[isuspende exporturile de pro-duse petroliere, \n \ncercareade a remedia penuria de ben-zin` cu care se confrunt` maimulte regiuni din Rusia.„Reducerea volumului expor-turilor ar trebui s` ne permit`s` satisfacem nevoile ]`rii \nmaterie de produsepetroliere“, a declarat SergheiKudriaşov, adjunct al ministru-lui Energiei, sus]inând c` „\nmai, toat` produc]ia compa -niilor petroliere ruse va fi desti-nat` pie]ei interne“. Aceast`decizie este luat` \n contextul\n care pia]a rus` s-a trezit \nfa]a problemelor privindaprovizionarea re]elelor desta]ii de distribu]ie \n anumitezone. Se pare c` toat` aceast`situa]ie nepl`cut` a fost provo-cat` de premierul VladimirPutin, care, cu mai mult timp \nurm`, le-a solicitat companiilorpetroliere s` reduc` pre]urile,pentru ca popula]ia s` fie pro-tejat` \n fa]a cre[terii cota]iilorla ]i]ei. R`spunsul companiilor:exporturile de carburan]i aucrescut cu 40% de la \nceputulanului, companiile petrolierepreferând s` vând` produselela pre]uri mai mari. n



10

Eficien]a energetic` [i dez-voltarea durabil` a sectoru-lui energetic, prin utilizarearesurselor regenerabile, aufost principalele teme alediscu]iilor purtate la masarotund` organizat` de Ener-

gy Business Council \n luna februarie laParis. Richard H. Jones, director executivadjunct al Agen]iei Interna]ionale pentruEnergie, a prezentat o analiz` axat` pe com-para]ii \ntre rezervele de resurse energeticeprimare [i consumul global de resurse ener-getice, din care reiese c`, f`r` o strategieclar definit` \n privin]a dezvolt`rii sectoruluide produc]ie energetic` din resurse regene -rabile, omenirea risc` s` epuizeze resurseletradi]ionale \nainte de sfâr[itul acestuisecol.Conform datelor de]inute de IEA, evolu]iaconsumului \n raport cu resursele certedescoperite ar putea genera o criz` pe piaţaresurselor energetice primare \n preajmaanului 2035. Pentru evitarea unei astfel decrize (ce ar putea avea efecte mai mari [i petermen mai lung asupra economiei decât

criza financiar` din 2008, generat` de pia]aimobiliar` [i de datoriile suverane din ]`rilecu economie dezvoltat`), conducerea IEAconsider` c` este strict necesar` cooptarea\n acorduri interna]ionale pe termen lung acelor mai importan]i consumatori deenergie din economia global`, ]`ri precumRusia, India [i China. Un alt grup de ]`ri, for-mat din Brazilia, Mexic, Indonezia [i Thailan-da, este considerat important pentru a fiimplicat \ntr-un astfel de proiect, datorit`poten]ialului ridicat de dezvoltare economi -c` pe baza consumului de resurse energe -tice primare. Membrii IEA [i participan]ii laEnergy Business Council apreciaz` c`, pen-tru promovarea eficien]ei energetice prin -tr-un plan de ac]iuni ferme la nivel mondial,este necesar` cooptarea \n acorduri bilate -rale a acestor ]`ri [i nu mai este suficient`limitarea ac]iunilor la ]`rile membre OECD.Pre[edintele Agenţiei, Nobuo Tanaka, aexpus participan]ilor punctul de vedere alIEA cu privire la priorit`]ile pentru urm`torii10 ani. Conform acestuia, sus]inerea finan-ciar` pentru dezvoltarea câmpurilor depanouri solare \n nordul Africii, \n de[ertul

TOP STORY Viitorul energiei – produc]ie [i consum

Modific`rile structurale

ce au influen]at \n valuri economia mondial` \n

ultimii trei ani au determinat schimb`ri

succesive ale strategiilor energetice, atât la

nivelul statelor, cât [i la nivel regional. La

masa rotund` organizat` \n 23 februarie la

Paris de Agenţia Interna]ional` pentru

Energie (IEA), prin Energy Business Council,

participanţii au analizat viitorul industriei

energetice din aceste perspective.

text CAROL POPAfoto SHUTTERSTOCK

NOBUO TANAKAPre[edinte IEA

Europenii au nevoie de o strate-gie pentru solu]ionarea \nma -gazin`rii resurselor primare, \nspecial cele utilizate pentru pro-ducerea energiei electrice.Acestea ar trebui folosite doarpentru acoperirea vârfurilor desarcin`, iar majoritatea con-sumului casnic s` se bazeze peproduc]ia de energie electric`din panouri solare [i câmpurieoliene câteva luni din an.

10-11 Top Story ••_Layout 1 6/7/11 4:02 PM Page 10

Sahara, este esen]ial` pentru a ajuta Uni-unea European` s` dep`[easc` f`r` pro -bleme o eventual` criz` a resurselor pri-mare de energie. Tanaka a mai afirmat c`energia electric` produs` \n centralelenucleare [i termocentralele cu produc]iehibrid` acoper` consumul industrial euro-pean, iar energia solar` [i cea eolian` arputea acoperi cu succes cererea de energieelectric` pentru consumul casnic.Economistul-[ef al IEA, Fatih Birol, a prezen-tat \n cadrul mesei rotunde o proiec]ie acosturilor cu resurse energetice pân` \n anul2035, din care s-au desprins dou` idei clarconturate. O prim` idee este c` urmeaz` operioad` foarte bun` pentru ]`rile care de]inz`c`minte de gaze naturale, cererea fiind \ncre[tere continu` pentru urm`torii 14-15ani. Dup` anul 2025, cererea de gaze natu-rale se va stabiliza. De aici porne[te a douaconcluzie clar definit`: Birol sus]ine c` Rusiava folosi capitalul acumulat din vânzareagazelor naturale pentru a dezvolta capacit`]ide produc]ie din resurse regenerabile [i astfel Rusia se va men]ine pe o pozi]ie-cheie\n rândul furnizorilor de resurse energetice

pentru Europa [i Asia. Participan]ii la masarotund` Energy Business Council au dezb` -tut timp \ndelungat rolul pe care \l va aveaRusia \n domeniul eficien]ei energetice [i auconcluzionat c` acest rol este \n strâns`dependen]` de evolu]ia rela]iilor economicepe care guvernul de la Moscova le va dezvol-ta cu cele dou` mari ]`ri asiatice: China [iIndia.Pe de alt` parte, [eful Departamentului pen-tru Eficien]` Energetic` [i Mediul |nconju -r`tor din cadrul IEA, Rick Bradley, a sus]inutc`, \n timp ce Rusia se bazeaz` \nc` foartemult pe resursele de energie tradi]ionale,China a lansat de doi ani o adev`rat` cam-panie de investi]ii \n capacit`]i energetice dinresurse regenerabile. „Chiar dac` investi]iile\n regenerabile sunt \n mare m`sur` realizate\n exteriorul Chinei, asta arat` c` guvernulchinez este mai motivat s` controleze capa -cit`]i de produc]ie din afara Chinei, \n timpce companii energetice multina]ionale in ves -tesc \n capacit`]i de produc]ie tradi]ionalepe teritoriul acestei ]`ri. Nu ar fi o surpriz`foarte mare s` constat`m c` \n câ]iva aniChina se va transforma \ntr-o ]ar` cu reguli

ecologice foarte stricte, \n timp ce capaci -t`]ile de produc]ie poluante ar fi transferate\n zona economiilor emergente sau \n zona]`rilor s`race din Africa Central`“, a afirmatBradley.Concluziile mesei rotunde organizate deIEA, prin Energy Business Council, au fostlegate de ritmul revenirii economiei mondi-ale dup` criza financiar`. Ideea principal` adezbaterilor a fost axat` pe solu]iile pentrulimitarea cre[terii consumului industrial deenergie la un nivel sub 0,16 dolari pentrufiecare dolar produc]ie net`, adic` o inter-ven]ie clar` asupra moderniz`rii capaci -t`]ilor de produc]ie \n detrimentul cre[teriivolumului de produc]ie. Asta presupune,printre altele, [i un control mai rigurosasupra presiunilor speculatorii generate depre]urile resurselor primare de energie. |n prezent, pentru fiecare dolar realizat \neconomia mondial` se consumă 0,197dolari pentru energie, conform calculelorrealizate de Jorge Murray [i Carol Popa, dinraportul „Future Energy Consumption“ realizat pentru elaborarea raportului anualOECD. n

11

10-11 Top Story ••_Layout 1 6/7/11 4:02 PM Page 11


text ANDREI {TEF~NESCU foto SHUTTERSTOCK

TEHNOLOGII DE VÂRF

|ntre 14 [i 16 martie 2011, laMoscova a avut loc Primul Congres Petrolier Rusesc, care areunit câteva sute de reprezen-tan]i de seam` din multe ]`ri.Datorit` experien]ei [i planurilorde reforme din domeniul petrolier,

delega]ia kazah`, condus` de TimurKulibaiev, pre[edintele Asocia]iei Kazenergy, a atras aten]ia participan]ilor c`aceast` reuniune este o preg`tire pentruCongresul Mondial al Petrolului, care vaavea loc la Moscova \n 2014 (primul din]`rile din CSI). Mai mult, \nainte de acesta,se va desf`[ura la Astana o \ntâlnire aConsiliului Mondial al Petrolului, cu ocaziaurm`torului Forum al Energiei din Eurasia. Asocia]ia Kazenergy a fost creat` pe 2 no iembrie 2005, ca o uniune necomer-cial` independent` a unor entit`]i legale, al

c`rei obiectiv este de a promova creareaunor condi]ii favorabile pentru o dezvoltaredurabil` [i dinamic` a sectorului energeticdin Republica Kazahstan.„Prestigiul interna]ional al continentului [ial ]`rilor noastre \n sectorul energiei este \ncre[tere, datorit` nivelului de dezvoltarestabil al industriei petrolului, caredep`[e[te, semnificativ, media global`. |nmai pu]in de 20 de ani de independen]`,Kazahstanul a crescut produc]ia anual` depetrol cu aproximativ 400%, \n timp cemedia global` presupune doar o dublare aproduc]iei. Kazahstanul continu` s` creezenoi centre de extrac]ie [i export ale petrolu-lui la nivel mondial“, a declarat Kulibaiev.Este important de men]ionat c` totalulinvesti]iilor \n industria de petrol [i gaze \nultimii 20 de ani a dep`[it 100 de miliardede dolari, reprezentând cea mai mare sum`

KazahstanNoua atrac]ie petrolier`Kazahstanul produce 1,5 milioane debarili de petrol pe zi [i export` 1,4 mili -oane de barili, potrivit unor date publi-cate de Administra]ia American` pentruInforma]ia Energiei pentru anul 2009.Rezervele dovedite de ]i]ei ale kazahilorsunt de 5.300 de milioane de tone,reprezentând 3% din totalul mondial.

12-14 Tehnologie ••_Layout 1 6/7/11 2:04 PM Page 12

din toate ]`rile CSI. Peste 80% din totalulinvesti]iilor au fost asigurate de companiistrăine sau join ventures. Prin urmare, pro-por]ia sectorului de petrol [i gaze \n PIB-ulKazahstanului a crescut, de la 10% la 21%,iar \n volumul total al exporturilor – de la30% la 64%.Potrivit previziunilor exprimate de Kulibaiev,\n urm`torul deceniu, num`rul de produc` -tori de petrol din Kazahstan ar putea cre[teconsiderabil, \n principal ca urmare a dez-volt`rii unor exploat`ri majore \n MareaCaspic`. Va \ncepe operarea comercial` aproiectului \n nordul M`rii Caspice – uria[ulbazin petrolier Kashagan, dezvoltareaexploat`rilor \n proiectul „The Pearl“ [i altebazine petroliere.

BAZINUL KASHAGANKazahstanul are rezerve semnificative depetrol. Rezervele prognozate ar puteaajunge la 100–110 miliarde de barili pân` \n2015, plasând Kazahstanul \n top 5. Uneleestim`ri spun c` doar bazinul maritimpetrolier Kashagan ar putea con]ine pân` la50 miliarde de barili de petrol. Se estimeaz`c` vastele resurse naturale ale Kazahstanu-lui ar putea furniza 2-3% din cererea mondi-al` de petrol \n urm`torii zece ani.Kashagan a fost descoperit \n MareaCaspic` \n anul 2000 [i are rezerve recu-perabile de petrol de 9 miliarde de barili,dintr-un total de 38 de miliarde de barili.Bazinul este la peste 4.500 de metriadâncime, iar extragerea ]i]eiului – care areo concentra]ie mare de hidrogen sulfurat(19%) – este costisitoare, dar meritìnvesti]iile, deoarece se a[teapt` ca, \nurm`torii 10 ani, acest câmp s` scoat` 1,5milioane de barili pe zi. |n 2012, urmeaz` sìntre \n exploatare acest z`c`mânt uria[,considerat cea mai mare descoperire dehidrocarburi din ultimii 30 de ani.

PROIECTE DE VIITOR {I REZERVE DE PETROLKazahstanul se preocup` de dezvoltareaunor proiecte externe \n domeniul petrolier,

care reflect` aspira]iile ]`rii de a-[i extindeprezen]a pe pia]a global` a energiei, \ndorin]a de a ob]ine resurse [i venituri supli-mentare. Aceste proiecte sunt \n curs deimplementare \n diferite zone ale Eurasiei:\n Europa de Est, \n Marea Neagr` [i \n Ori-entul Mijlociu. Astfel, ]ara a devenit, dintr-undestinatar al investi]iilor strìne \n domeniulenergiei, un participant activ pe pia]a glo -bal` a industriei petroliere.Conform estim`rilor Agen]iei Interna]ionalea Energiei, \n urm`torii 15-20 de ani, pro-duc]ia de hidrocarburi lichide a Kazahstanu-lui va ajunge la 5,4 milioane de barili pe zi.Implementarea acestor planuri ar puteaduce Kazahstanul \ntre primii 5 produc`toride petrol la nivel global. Extindereaexploat`rilor \n nordul M`rii Caspice [ifinalizarea conductei de petrol c`tre Chinavor cre[te capacitatea de transport apetrolului cu 70%, punând bazele uneimajor`ri substan]iale a exporturilor.La momentul actual, rezervele de petrol [igaze (aproximativ 3% [i respectiv 1% dintotalul rezervelor mondiale) [i previziunileprivind aceste rezerve (13-18 miliarde detone de petrol) din Kazahstan fac cainvesti]iile \n acest sector s` reprezinte oprioritate.Industria de petrol [i gaze reprezint` princi-pala direc]ie strategic` pentru dezvoltareaeconomiei Kazahstanului [i este pilonulprincipal \n atingerea obiectivului de aajunge \ntre primele 50 cele mai competi-tive ]`ri la nivel global. Aceast` strategie afost dat` publicit`]ii de pre[edintele N.A.Nazarbaiev, \n sesiunea comun` a Parla-mentului din data de 18 ianuarie 2006, [ieste unul dintre documentele de baz` pen-tru dezvoltarea institu]ional` pe termenlung a Kazahstanului. Kazahstanul ocup`locul 8 la nivelul rezervelor mondiale exis-tente de petrol [i locul al doilea \n CSI. Rezervele existente vor asigura extrac]ia depetrol pentru urm`torii 50 de ani [i pentrugaze \n urm`torii 75 de ani. Dezvoltareaviitoare a sectorului petrolier na]ional

depinde \n principal de exploat`rile kazahedin Marea Caspic`, rezervele previzionatede aici fiind foarte promi]`toare.

INVESTI}II |N ROMÂNIA – KAZMUNAIGAZGrupul KazMunaiGas este o companiepetrolier` integrat` de petrol [i gaze natu-rale, de]inut` \n \ntregime de stat, cu sub-sidiare \n explorarea [i produc]ia de petrol(KMG EP), transportul de petrol (KazTrans -Oil -KTO), transportul [i distribu]ia de gazenaturale (KazTransGas) [i marketingul de]i]ei [i produse petroliere (TH KMG).Compania de stat KazMunaiGas de]ine61,4% din ac]iunile cu drept de vot ale Kaz-MunaiGas Exploration. Guvernul din Kazah-stan de]ine 11,65% din Eurasian Natural [i26% din Kazakhmys.KazMunaiGaz a preluat 75% din GrupulRompetrol \n 2007 [i restul de 25%, \n2009. Potrivit ziarului „Adev`rul“, KazMunaiGazinten]ioneaz` s` achizi]ioneze dou` vase dela Petromidia pentru transportul petroluluiprin Marea Neagr`, din portul georgianBatumi pân` la rafin`ria Petromidia dinRomânia, a declarat Malik Janabaevici Salimghereiev, director al diviziei de petrol [i gaze din cadrul fondului Samruk-Kazyna,care de]ine KazMunaiGaz. Salimghereiev adeclarat c` achizi]ia va fi f`cut` prin inter-mediul KazMorTransFlot, subsidiar` a Kaz-MunaiGaz, iar petrolierele vor avea o capa -citate maxim` de 80.000-120.000 de tone.Terminalul petrolier de la rafin`ria Petro-midia a fost inaugurat \n decembrie 2008 [iare o capacitate maxim` anual` de 24 demilioane de tone de ]i]ei. |n aprilie 2011, compania na]ional` depetrol [i gaze din Kazahstan, KazMunaiGas,a anun]at c` \n 2010 profitul sù net s-adublat, pân` la 397 miliarde tenge (2,73miliarde dolari), de la 189 miliarde tenge \n2009, a transmis Reuters.

TAXE PENTRU EXPORTPotrivit Agerpress, anul trecut, Kazahstanula introdus taxe vamale pentru exporturilede petrol [i produse petroliere. Taxele apro-bate de guvernul kazah au fost de 20 dedolari pentru tona de ]i]ei brut, 99,71 dedolari pentru tona de produse petroliereu[oare [i 66,47 de dolari pentru tona deproduse petroliere grele. Aceast` tax` vamal` nu se aplic` \n unelecazuri, precum: exporturile de ]i]ei produsde companiile de resurse minerale \n cadrulunor acorduri de \mp`r]ire a produc]iei(PSA) care au fost \ncheiate \n mod legal cuguvernul kazah \nainte de 1 ianuarie 2009 [ic`rora li s-a acordat scutirea de la plata ta -xelor pentru export; exporturile de ]i]ei pro-dus de companii de resurse minerale \n

13

Anul trecut, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor dinKazahstan a ajuns la peste 9.000 de dolari, \n timp ce, cu20 de ani \n urm`, era de 700 de dolari. |n ultima decad`,produc]ia de petrol a ajuns la 78 milioane de tone \n2009, fa]` de 35 de milioane \n 2000. Speciali[tii de laAdministra]ia Informa]iilor din Energie din Statele Uniteale Americii (EIA) afirm` c` produc]ia se va dubla \nurm`torii 10 ani.



TEHNOLOGII DE VÂRF

14

cadrul unor acorduri de utilizare a sub-solului, care beneficiaz` de scutirea dela plata taxelor la export, exceptând]i]eiul exportat de companiile carepl`tesc redeven]e. Prin instituireaacestor taxe, Ministerul de Finan]e dinKazahstan a preconizat ca anul acestas` ajung` la buget 177 miliarde tenge(un dolar este147,57 tenge).

RUTE DE EXPORTPe m`sur` ce bazinele petroliere dinsec]iunea kazah` a M`rii Caspice(KSCS) se dezvolt`, cre[te [i necesi-tatea de diversificare a rutelor deexport. Apropierea de dou`economii aflate \ntr-o dezvoltaredinamic`, Rusia [i China, deschidemari oportunit`]i pentru exporturilede hidrocarburi ale Kazahstanului.Pentru a asigura p`trunderea efec-tiv` pe pie]ele energetice ale acestordou` ]`ri, este vital s` se dezvoltenoi sisteme de transport prin con-ducte [i s` se \mbun`t`]easc` celeexistente. |mbun`t`]irea rutelor deexport implic` dezvoltarea deleg`turi eficiente \ntre mai multetipuri de transport: prin conducte,pe calea ferat` sau maritim. |n

momentul de fa]`, rutele tradi]ionalede transport de petrol ale Kazah-stanului sunt reprezentate de CPC [ide conducta Atirau–Samara. Acestlucru se traduce practic prin faptulc` un volum semnificativ al expor-turilor de petrol ale Kazahstanului sedesf`[oar` prin teritoriul Rusiei.Potrivit „Platts“, prin politica dediversificare a rutelor de export,Republica Kazahstan este activimplicat` \n dezvoltarea unorproiecte importante, printre care:n exporturile de petrol din MareaCaspic`, prin conducta Baku–Tbilisi–Djeihan. Interesul [i implicarea Kazah-stanului \n acest proiect au fost confir-mate prin contractul agreat \ntre Com-pania KazMunaiGaz [i companiapetrolier` a statului azer, documentsemnat \n noiembrie 2008. Acestproiect are drept obiectiv transportulpetrolului din bazinele Kashagan [iTengiz.n faza 2 a construc]iei conductei depetrol Kazahstan–China: traseulKenkiak–Kumkol a acestei magistralecare urmeaz` s` lege partea estic` decea vestic` a Kazahstanului. |ntregulproiect Kazahstan–China este progra-

mat s` fie finalizat \n 2012;n magistrala Burgas-Alexandroupolisreprezint` un proiect transbalcanicmenit s` reduc` pre]ul hidrocarburilorlivrate c`tre Europa sau chiar [ipie]elor din Asia sau SUA. Viabilitateaproiectului ]ine [i de nivelul produc]ieide petrol a Kazahstanului, estimat` s`ajung` la 120-130 milioane de tonepân` \n 2015. Pentru ca acest proiects`-[i dovedească eficienţa pe lângăpetrolul rusesc insuficient pentruaceastă conductă transbalcanică, contribu]ia kazah` a fost vital`. Ast`zi,Kazahstanul este \ntre primele 20 de]`ri exportatoare de petrol, iar pentruUniunea European` magistrala Burgas– Alexandroupolis este un pas impor-tant \n direc]ia reducerii dependen]eide petrolul din ]`rile OPEC;n proiectul Kazahstan–Turkmenistan–Iran. Potrivit cercet`rilor preliminare,aceast` rut` este viabil` din punct devedere economic, asigurând, practic,exporturile de petrol kazahe c`tre]`rile din Golful Persic. Conductapetrolier` va demara din zona de vesta Kazahstanului [i va continua prinvestul Turkmenistanului pân` \n zonade nord a Iranului. n


16


Pia]a energetic` din România este \nschimbare. Care sunt, \n opinia spe-cialistului Dumitru Chis`li]`, princi-palele transform`ri la care trebuie s`ne a[tept`m \n viitorul apropiat? Darpe termen mediu [i lung?

D.C.Având \n vedere c` Româniaface parte din UE, cred c`

r`spunsul la aceast` \ntrebare este opor-tun s`-l analiz`m \n raport cu aceast`pozi]ie. |n ultimii doi ani, asist`m la oremaniere de anvergur` a pie]ei energe -tice europene, urmare a „crizei gazelor“,a „crizei economice“, a modific`rilorprovocate de directivele de pe pia]aenergiei, a consolid`rii pozi]iei unorfirme, a eficien]ei energetice [i protej`riimediului, care nu se realizeaz` doar \nmarea parte din ]`rile UE, ci [i \n ]`rifurnizoare de gaze [i energie electric` pepia]a european`, a[a cum sunt Rusia,Norvegia, Algeria etc. Excep]ie par s`fac` ]`rile membre ale UE din sud-estulEuropei. Dup` finalizarea actualei crizeeconomice, nu ne vom \ntoarce la unnormal cunoscut, ci la un altfel de nor-mal, \n care investi]iile, rela]iile comer-ciale, pia]a, reglement`rile se vor schim-ba fundamental pentru a r`spunde noilorprovoc`ri. Esen]iale pentru o pia]` liber`sunt mecanismele de func]ionare apie]ei, iar România, ca parte a pie]eienergetice europene, trebuie s` creezeacele mecanisme compatibile [i \n con-cordan]` cu mecanismele acelei pie]e.Sunte]i activ implicat \n mai multeproiecte care sus]in p`strarea memo-riei profesiei de energetician [i dez-voltarea sa viitoare, precum MuzeulGazelor Naturale sau SocietateaInginerilor din Domeniul Gazelor Na -turale. Din experien]a dvs. \n acesteproiecte, ce anume crede]i c` ar tre-bui s` re]inem din istoria profesiei deenergetician [i s` translat`m ca bune

practici pentru abordareaprovoc`rilor de azi din pia]`?

D.C.Consider c` \n istoria de 101ani de gaze naturale \n Româ-

nia, oamenii care au activat \n acestdomeniu au realizat multe activit`]ideosebite, care, dac` s-ar dori, cunoa[te[i prelua \n zilele noastre, ar schimbamulte din situa]iile de ast`zi. M-a[ opri laun element esen]ial al zilelor noastre, [ianume marketingul [i activitatea comer-cial` pe pia]a gazelor naturale \n perioa-da 1930-1944. Conducerea societ`]ii degaze naturale SONAMETAN, care activa\n România \n acea perioad`, printr-opolitic` agresiv` de marketing, atr`geaan de an noi consumatori, impulsiona

totodat` [i cre[terea gradului de valorifi-care a gazelor naturale, prin folosireaacestuia la ob]inerea unor produse chi -mice (formaldehid`, negru de fum), me -talurgice etc.Avantajele principale ale gazului metanfa]` de ceilal]i combustibili au f`cut caacesta s` fie repede apreciat de con-sumatori, element reflectat \n diferitelucr`ri publicate \n acea period`: „E opl`cere an cu an/Când ai arzând gazmetan/Arde bine, f`r` fum/F`r` praf [if`r` scrum/Gazul metan eeconomic/Curat ieftin, higienic/E com-bustibil pre]ios/Cu un cuvânt: avanta-jos“. (Dinu I., „Gazul metan, combustibilieftin [i higienic pentru \nc`lzitul

|n cazul ]`rilor din sud-estul Europei, finalizarea crizei economice va aduce dup` ea o schimbare fundamental`la nivel de investi]ii, rela]ii comerciale [i pia]`, pentru a putea face fa]` noilor procov`ri. Specialistul DumitruChis`li]` (Societatea Inginerilor din Domeniul Gazelor Naturale) vorbe[te despre felul \n care va evolua pia]aenergiei \n urm`toarea perioad`.

Remaniere de anvergur` a pie]ei energetice europene

foto ALBERTO BOLOCAN

INTERVIU

16-17 Interviu ••_Layout 1 6/9/11 2:27 PM Page 48

17

locuin]elor“, Editura Societatea Na]ional` deGaz Metan, S.A. Media[). |ntr-o alt` lucrareap`rut` \n timpul celui de-al Doilea R`zboiMondial, se ar`tau avantajele pe care sectorulparticular le avea ca urmare a utiliz`rii gazuluimetan, comparativ cu alte surse de energie:„Folosind gazul, se realizeaz` economii \nsem-nate la \nc`lzitul locuin]elor, \nc`lzitul cu gazdevenind de [ase ori mai ieftin decât cel culemne, iar \n buc`t`rii chiar de nou` ori, apoicur`]enia [i rapiditatea serviciului simplific`mult gospod`ria“. („Monografia jude]ului Târ-nava Mare, Sighi[oara“, 1943, pag. 23). |n con-tinuare, \n aceea[i lucrare se sublinia faptul c`:„Acolo unde el se folose[te [i la iluminat, cos-tul lui ieftin face ca lumea ce-l folose[te sàib` o lumin` tot atât de frumoas` ca [i aceeadat` de electricitate [i, \n acela[i timp, de 43 de ori mai ieftin`“.De remarcat este situa]ia creat` \ntre UGOMedia[ – o mic` distribu]ie de gaze privat`care activa \n Media[ [i SONAMETAN – so -cietate integrat` \n produc]ie, transport, dis-tribu]ie, care au fost \ntr-o continu` competi]ie\n perioada 1925-1947. Competi]ie care nu afost \ntotdeauna cea mai „corect`“. Ministerulde Finan]e, care aprob` anual pre]ul de vân-zare a gazelor naturale, favoriza un pre] maimare pentru gazul vândut de SONAMETAN(unde ministerul de]inea [i ac]iunilemajoritare) [i un pre] mai mic pentru UGOMedia[ (companie vânat` a fi achizi]ionat` deSONAMETAN). Printr-o politic` comercialòriginal` [i un marketing adecvat, UGO Media[a reu[it an de an s` dejoace planurile deachizi]ie [i s` supravie]uiasc`. Elementeleoriginale ale acestei politici comerciale au fost:1. introducerea abonamentului la gazele natu-rale;2. corela]ia, dup` o formul` stabilit` \nc` din1915, \ntre pre]ul gazelor [i pre]ul altor com-bustibili de substitu]ie (c`rbunele);3. servicii de eficien]` energetic` gratuite laconsumatori, oferite de companiile furnizoarede gaz;4. consultan]` tehnic`, financiar` [i juridic`gratuit` pentru consumatori, oferit` de com-paniile furnizoare de gaz;5. \ntâlniri periodice cu poten]ialii [i consuma-torii de gaze.Cum se modific` \n prezent comportamen-tul actorilor din pia]a de energie din Româ-nia? De ce? Dar la nivelul UniuniiEuropene? |n ce m`sur` ne putem a[teptala extinderi de portofoliu cu noi produse [iservicii? Pute]i da exemple?

D.C.Viitorul va aduce o schimbare amentalit`]ii furnizorilor de gaze [i

trecerea de la furnizarea exclusiv` a gazelornaturale la furnizarea de servicii energetice

(gaze naturale, procesare energie, bonuri deCO2, audit energetic la consumatori, manage-ment energetic la consumatori, servicii ESCO).Servicii care pot fi realizate pe principii com-petitive de c`tre furnizorii de energie [i carevor spori num`rul firmelor implicate:1. Procesare [i trading cu energia electric`Posibilitatea proces`rii gazelor naturale \nexces pe pia]` sau la vârf de consum deenergie electric`, cât [i avantajele comercialecare exist` pot face din aceast` activitate oafacere profitabil`.2. Trading cu certificate de emisii si certifi-cate verziO modalitate de dezvoltare a afacerii esteaceea de a comercializa certificate de emisiisau certificate verzi.3. Certificatul de emisii Este un document, denumit oficial certificat deemisii de gaze cu efect de ser`, care esteechivalentul unei tone de dioxid de carbon pecare un poluator o poate emite \n atmosfer`\ntr-o anumit` perioad`. Uzinele, fabricile sauCET-urile, de exemplu, pot polua \n func]ie denum`rul de certificate primite pe baza planuluina]ional de alocare. Fiecare societate are alo-cat un num`r de tone de dioxid de carbon pecare-l poate emite \n atmosfer` \ntr-un an ca -lendaristic [i care depinde de tipul com-bustibilului folosit. |n cazul \n care societatearespectiv` nu „folose[te \ntreaga cantitate dedioxid de carbon alocat`“, aceasta are posibili-tatea de a vinde acest surplus pe pia]a liber`,\n ]ar` sau \n afara ]`rii. De asemenea, dac` ofirm` va produce mai mult dioxid de carbondecât \i este alocat, aceasta este obligat` sàchizi]ioneze un num`r de certificate care s`-iasigure func]ionabilitatea \n afara unor amenzic`tre Fondul de Mediu.4. Certificat Verde Este un document care atest` o cantitate de 1 MWh de energie electric` produs` din surseregenerabile de energie.|n Uniunea European` func]ioneaz` unmecanism de promovare a producerii deenergie electric` din surse regenerabile deenergie, prin achizi]ia de c`tre furnizori aunor cote obligatorii de energie electric`produs` din aceste surse, \n vederea vânz`riic`tre consumatorii deservi]i. Autoritatea dereglementare stabile[te o cot` fix` deenergie electric` produs` din surse regene -rabile de energie, pe care furnizorii suntobliga]i s` o cumpere. Produc`torii primescpentru fiecare unitate de energie electric`livrat` \n re]ea (1 MWh) un Certificat Verde,care poate fi vândut separat de energiaelectric`, pe Pia]a de Certificate Verzi. Pen-tru \ndeplinirea obliga]iei, furnizorii trebuies` de]in` un num`r de Certificate Verzi egal

cu cota de energie electric` din surse rege -nerabile de energie impus`.Cota de energie electric` obligatorie a fi vân-dut` de c`tre furnizorii de energie electricèste de 8,3 % \n anul 2011 [i 2012 [i va ajungela 16,8% \n 2020.5. Trading cu biogaz, biomas`, gaz de fer-metare a de[eurilor, gaz de fermentare an`molului din sta]iile de epurareBiogazul poate fi o afacere rentabil` \ncondi]iile \n care se iau \n considerare douàspecte: materia prim`, instala]ia de produ -cere a biogazului [i sistemul de producere aenergiei electrice, \n principal, [i a celei elec-trice, \n rezidual. Avantajele certe ale acestuisistem sunt datorate fondurilor neram-bursabile pentru construirea unor astfel de sis-teme [i celor 3 certificate verzi pentru fiecarekw electric produs [i unui certificat verde pen-tru 1 kw energie termic` produs`. 6. Vânzarea de gaze naturale comprimatepentru vehicule (GNCV)Gazele naturale comprimate pentru vehicules-au dezvoltat rapid \n urm` cu circa 20 deani, când avantajele tehologice au permisstocarea [i folosirea acestui carburant \ncondi]ii sigure [i cu o autonomie mare. Dez-voltarea utiliz`rii acestui combustibil la auto-turisme este \n strâns` leg`tur` [i cu obiec-tivul privind emisiile de CO2. Pentru autotu -risme exist` reguli armonizate, care s` limi -teze, \ncepând cu 2012, media emisiilor deCO2 pentru autoturismele noi la 120 gr/km(nivelul actual este de 160 gr/km). Folosireaacestui combustibil presupune, pe de oparte, existen]a ma[inilor capabile s`func]ioneze cu gaze naturale – aspect careeste dep`[it de marea majoritate aproduc`torilor de ma[ini – [i existen]a uneire]ele de distribu]ie a acestui combustibil.Dar GNCV nu are aplicabilitate doar strict lanivelul autoturismelor, el se poate utiliza [i \ncazul unor consumatori izola]i, consumatoricu func]ionare sezonier`, z`c`minte izolateetc., a c`ror rentabilitate nu se justific` princonstruirea unor racorduri [i/sau sisteme detransport.7. Auditarea energetic` a cl`dirilor,bilan]urile energetice ale instala]iilor [imanagementul energetic la consumatoriila care se furnizeaz` energie.Legisla]ia româneasc` \n domeniul eficien]eienergetice oblig` consumatorii de energie sèfectueze anual un audit energetic elaborat deo persoan` fizic` autorizat` ANRE, s`\ntocmeasc` programe de \mbun`t`]ire a efi-cien]ei energetice, care includ m`suri pe ter-men scurt, mediu [i lung, s` \ncheie un con-tract de management energetic cu o persoan`fizic` autorizat` ANRE. n

16-17 Interviu ••_Layout 1 6/9/11 2:27 PM Page 49

dosar

Cerin]ele economice impun noi strategii energetice P22

Obiectiv: Comisia European` – 2015, anul finaliz`rii pie]ei interne a energiei P28

Schimb`rile politice din Africa de Nord [i Orientul Mijlociu influen]eaz` pia]a energiei P32


Mi[c`ri noi pe pia]a energetic`

Mi[c`ri noi pe pia]a energetic`

19 Dosar Cover ••_Layout 1 6/9/11 2:47 PM Page 17

Petrobras caut` n

oi oportunit`]i

pe pia]a energiei di

n Brazilia

Petrobras caut` \n prezent noi oportunit`]i de dezvoltare a afacerilor \n

sectorul energetic, pentru a investi sumele ob]inute ca profit \n ultimii

trei ani. Cu o cre[tere a veniturilor totale de la 72,8 miliarde dolari, \n

2006, la 121 miliarde dolari, \n 2010, [i o rat` medie anual` de cre[tere de

13,6%, brazilienii de la Petroleo Brasileiro au intrat \n topul companiilor

energetice foarte bine cotate de compania de consultan]` Platts. Cea

mai mare companie din America Latin` de]ine active \n valoare de peste

148 de miliarde de dolari [i realizeaz` un profit anual de peste 16 mili -

arde de dolari. Marea lovitur` dat` concuren]ei de Compania Petrobras

a venit \n 2007, când a descoperit un

z`c`mânt uria[ de petrol \n apele din

apropierea coastei braziliene, \n Ba -

zinul Santos. Z`c`mântul, con]inând

pân` la 8 milioane de barili de ]i]ei, a

fost declarat cel mai mare din ultimul

deceniu [i a majorat produc]ia de

petrol a Braziliei cu 60%.


PANORAMA

20

Japonia stabile[te m`suri suplimentarepentru centralele nuclearetext CAROL POPA foto SHUTTERSTOCK

GDF SUEZ [i Quine

nco Group au

format un consor]iu \n C

hile

|n luna februarie, au fost puse bazele unui nou grup

energetic \n Chile, prin parteneriatul \ncheiat \ntre

GDF SUEZ [i compania local` Quinenco Group.

Pre[edintele acestui joint venture va fi Gérard Mes-

trallet, pre[edinte [i CEO al GDF SUEZ, iar CEO va fi

Guillermo Luksic, pre[edinte al Quinenco Group.

Crearea noii entit`]i cu dubl` na]ionalitate a fost

sus]inut` de mini[trii Energiei din cele dou` ]`ri, Lau-

rence Golborne [i Eric Besson. Noua companie are ca

obiectiv dezvoltarea proiectelor de energie

neconven]ional` din resurse regenerabile, considerat`

de ambele ]`ri o prioritate a sectorului energetic, pe

care se bazează strategiile energetice viitoare. Com-

pania va promova consumul energiei produse din

resurse regenerabile, eficien]a energetic` [i suste -

nabilitatea energetic`. GDF SUEZ opereaz` \n Chile

prin subsidiara International Power, compania E-CI,

cea mai mare companie de electricitate chilian`, care

de]ine o cot` de 50% din pia]a local` de electricitate.

O nou` central̀ elec

tric`

inaugurat` de GDF

SUEZ

Gérard Mestrallet, pre[edinte [i CEO al GDF SUEZ, [i Jean-François Cirelli,

vicepreşedinte GDF SUEZ, au inaugurat o nouă instalaţie, cu o capacitate

de 435 MW, ce func]ionează cu ciclu combinat de gaz la centrala electrică

de la Montoir-de-Bretagne (Loire- Atlantique). Aceast` central`

SPEM, prima unitate de acest gen situat` \n vestul Fran]ei, va

oferi un supliment de produc]ie de energie electric` vital` pentru securi-

tatea aprovizion`rii cu energie \n Pays-de-la-Loire [i regiunile Bretania.

Pentru o investi]ie de aproape 300 milioane euro, centrala Montoir- de-

Bretagne va genera 2,2 TWh de

electricitate pe an, echivalentul

consumului anual de energie elec-

tric` de la aproape 450.000 gos-

pod`rii. Construc]ia centralei a

durat peste doi ani. |n Fran]a,

GDF SUEZ are o capacitate

total` de produc]ie energie

electric` de peste 8.000 MW,

din care 2.147 MW sunt produ[i

din gaze naturale.

Noi impozite pentru

energia poluant`

Comisia European` a propus un sistem comun de calculare a bazei de impo -

zitare pentru companiile care \[i desf`[oar` activitatea \n Uniunea European`

(UE), dar [i s` reformeze taxarea energiei. Companiile \[i vor putea consolida

toate profiturile [i pierderile \nregistrate pe tot teritoriul UE, iar pentru c`rbuni se

dore[te introducerea unei noi taxe, \n timp ce pentru carburan]i [i combustibili

destina]i \nc`lzirii se va introduce un impozit minim. Executivul UE vrea s`

reformeze taxarea energiei, care generez`

venituri de 240 de miliarde de euro. |n

prezent, sistemele de taxare a energiei

variaz` amplu de la un stat la altul [i con-

duc des la stimularea paradoxal` a celor

mai mari poluatori. Comisarii UE vor s`

dezbat` planul pân` la var`. Reamintim c`

pân` \n 2020, UE vrea s` reduc` cu 20%

emisiile de dioxid de carbon, considerat

principalul responsabil pentru schimb`rile

climatice. Obiectivul UE este \ns` submi-

nat de un sistem care impune cele mai

mici taxe celor mai importante surse de

poluare, precum c`rbunele, [i cele mai

mari asupra unui combustibil cu emisii

reduse de carbon, respectiv bioetanolul.

V

N

S

CHILE

FRAN}A

BRAZILIA

20-21 Dosar Panorama ••_Layout 1 6/9/11 2:43 PM Page 18

Industria nuclear`

\n pericol?

Exploziile de la centrala nuclear` nipon` de la

Fukushima (declan[ate \n urma cutremurului [i

a replicilor acestuia) au adus lumea \ntreag` \n

pragul panicii. „Vorbim de Apocalips`, [i cred

c` acest cuvânt este foarte bine ales“, a afir-

mat comisarul european pentru Energie, Gün-

ther Oettinger, \n fa]a unei comisii a Parlamen-

tului European, la Bruxelles.

Cancelarul german, Angela Merkel, a anun]at

\nchiderea imediat` [i pentru o perioad` de

trei luni a tuturor reactoarelor date \n

func]iune \n Germania „\nainte de 1980“.

„Vom demara un proces de verificare a tuturor

centralelor nucleare“, a declarat cancelarul

german \n cadrul unei conferin]e de pres`.

Aceast` examinare va avea drept consecin]`

„oprirea tuturor reactoarelor care au intrat \n

func]iune \nainte de 1980, pe durata morato -

riului“, a ad`ugat ea. Merkel anun]ase luni un

moratoriu de trei luni privind prelungirea

duratei de via]` a centralelor nucleare, \n timp

ce accidentul nuclear din Japonia a exacerbat

ostilitatea tradi]ional` a popula]iei germane

fa]` de energia atomic`.

Produc]ia de electr

icitate, \n aten]ie du

p`

incidentele nuclear

e din Japonia

Problemele ap`rute la centrala nuclear` de la Fukushima, Japonia, \n

urma cutremurului de 9 grade pe scara Richter, au ridicat serioase

semne de \ntrebare cu privire la viitorul industriei energetice nucleare, \n

mod special \n punctele cu vulnerabilitate seismic` de pe glob. Reorien -

tarea produc]iei de energie c`tre metodele tradi]ionale, dar mai poluan -

te, nu este acceptat` cu u[urin]` de statele cu economii dezvoltate.

Solu]ia pare s` fie dezvoltarea produc]iei de energie din surse regenera-

bile, dar [i produc]ia energiei \n ]`ri cu economii emergente [i exportul

acesteia c`tre ]`rile dezvoltate.

21

Cre[te produc]ia m

ondial`

de energie eolian`

Raportul companiei de consultan]` BTM pentru

anul 2010 indic` un volum \n cre[tere pentru ener-

gia eolian` produs` pe plan mondial. Astfel, la

sfâr[itul anului trecut, erau opera]ionale parcuri

eoliene cu o capacitate de peste 200.000 de MW.

Numai \n China au fost puse \n func]iune \n 2010

turbine ce \nsumeaz` 38.000 de MW. Conform

raportului, industria de produc]ie a energiei elec-

trice din puterea vântului se afl` \n Top 10 industrii

cu cel mai rapid ritm de cre[tere [i se va men]ine

\n acest top \n urm`torii 7-8 ani. Prognozele [i

estim`rile speciali[tilor de la BTM arat` c`, pân` \n

2015, produc]ia de energie eolian` va dep`[i

20 GW, iar previziunile pentru anul 2020 indic`

o produc]ie de 15 ori mai mare.

E

JAPONIAJAPONIA

CHINA

Chinezii investesc \n

transportatorii de

energie

State Grid Corporation of China (SGCC) este interesat` s` intre pe pia]a

transportatorilor de energie din Europa [i nordul Africii, prin achizi]ia

unor pachete de ac]iuni la companiile de transport energie electric`.

SGCC a f`cut mai multe propuneri de investi]ii, ea manifestându-[i chiar

[i inten]ia de a intra \n ac]ionariatul transportatorului de energie Trans -

electrica. Compania chinez` a prezentat Ministerului Economiei o ofert`,

inclusiv financiar`, pentru cump`rarea unui pachet din ac]iunile trans-

portatorului de electricitate. Propunerile chinezilor vizeaz` mai multe

variante. Astfel, chinezii au venit cu propuneri [i pentru oferta primar`

(pentru cele 15% din ac]iunile statului) [i pentru majorarea de capital

(cele 10–12 procente). SGCC a ocupat pozi]ia a opta \n topul Forbes al

celor mai mari 500 de companii din lume, cu venituri \n 2009 de 184,5

miliarde de dolari, [i a fost desemnat` totodat` cel mai mare furnizor de

utilit`]i la nivel mondial. Compania are peste 1,5 milioane de angaja]i.

CHINA

20-21 Dosar Panorama ••_Layout 1 6/9/11 2:45 PM Page 19


PUNCTUL PE i

22

22-27 Dosar Punctul ••_Layout 1 6/9/11 2:49 PM Page 20

Strategiile energetice –adaptate la cerin]ele economiei

text CAROL POPA foto SHUTTERSTOCK

Criza imobiliar`, criza financiar`, criza datoriilor publice, criza politic` din lumea arab`. O succesiune de evenimente ce pars` nu se mai termine afecteaz` economia mondial`. Acum sunt

exprimate temeri privind o viitoare criz` a alimentelor [i o criz` apre]urilor pentru resurse energetice. Ce strategii au la dispozi]ie

produc`torii industriali? Cum arat` planurile de afaceri \ntr-o perioad` plin` de incertitudini? Care sunt variabilele \n

aprovizionarea cu energie [i care sunt factorii de care depind ele? text CAROL POPA foto SHUTTERSTOCK

Criza imobiliar`, criza financiar`, criza datoriilor publice, criza politic` din lumea arab`. O succesiune de evenimente ce pars` nu se mai termine afecteaz` economia mondial`. Acum sunt

exprimate temeri privind o viitoare criz` a alimentelor [i o criz` apre]urilor pentru resurse energetice. Ce strategii au la dispozi]ie

produc`torii industriali? Cum arat` planurile de afaceri \ntr-o perioad` plin` de incertitudini? Care sunt variabilele \n

aprovizionarea cu energie [i care sunt factorii de care depind ele?

Strategiile energetice –adaptate la cerin]ele economiei

23



PUNCTUL PE i

Reorientarea consumatorilor c`tre bunurilede strict` necesitate, schimbarea obi-ceiurilor de cump`rare, modificarea atitu-dinii fa]` de economisire sunt doar câ]ivafactori ce determin` schimb`ri de strategiepentru marii produc`tori industriali. Mana -gementul stocurilor, inclusiv al celor legate

de resurse energetice, se adapteaz` la noile realit`]i. Mana -gementul energetic pune accent pe eficien]a costurilor [ipe reducerea consumului. Cu alte cuvinte, industria este \nplin proces de recalibrare a volumelor [i a costurilor, iaracest proces are efecte majore asupra sectorului energetic. Dar perspectivele nu sunt deloc pesimiste. Acela[i raport\ntocmit de OECD arat` c` economia global` are toate[ansele s` \nregistreze o cre[tere a consumului de 1,7% \n2011. Cre[terea va veni \ns` din zona ]`rilor cu economiiemergente precum India, China, Brazilia [i Mexic. Dup` doiani succesivi de cre[tere economic`, India a[teapt` [i ocre[tere a nivelului de trai, care s` se reflecte prin cre[tereaconsumului de bunuri. Revolu]ia industrial` din China aadus cu ea o dublare a veniturilor pe cap de locuitor fa]` deanul 2005. Brazilia [i Mexic au avut cre[teri economicespectaculoase \n perioada 2007–2010, când economiamondial` era \n agonie. Rezultatul acestor evolu]ii se reflect` acum atât \n activi-tatea industrial`, cât [i \n valoarea consumului. India [iChina au devenit, \ncepând cu anul 2009, principalele des-tina]ii ale investi]iilor \n produc]ia de energie. Conformultimelor statistici ale Agen]iei Interna]ionale pentruEnergie (IEA), numai \n 2009, \n cele dou` ]`ri au fostdemarate 11 proiecte de centrale nucleare, totalizând o valoare cumulat` a investi]iilor de peste 80 de miliarde dedolari, \n timp ce investi]iile \n alte forme de produc]ie aenergiei au atins valoarea de 147 miliarde de dolari. |nprezent, energia nuclear` reprezint` numai 2% dinproduc]ia Chinei [i 3% din cea a Indiei. Pe de alt` parte, cel

mai mare produc`tor de energie nuclear`sunt Statele Unite, \n care func]ioneaz` 103 reactoare. Organiza]ia Na]iunilor Uniteanun]a \n luna ianuarie c` produc]ia mondi-al` de energie nuclear` s-ar putea dublapân` \n 2030, pe fondul cererii foarte maridin partea economiilor emergente [i atemerilor legate de siguran]a rezervelorenergetice [i a schimb`rilor climatice. La\nceputul anului 2011, 31 de centralenucleare se aflau \n construc]ie, dintre care16 \n ]`rile \n curs de dezvoltare.

FUKUSHIMA – |NC~ O SCHIMBARE DEDIREC}IE|n luna martie 2011, un cutremur de 8,9gra de pe scara Richter a distrus reactoarele2 [i 3 de la centrala nuclear` de la Fukushi-ma, Japonia. Evenimentul are o importan]`istoric` \n rândul cauzelor ce au modificatesen]ial strategiile energetice ale ]`rilor cueconomie dezvoltat`. Atât Statele Unite, cât[i Uniunea European` au analizat oportuni-

Consumul de bunuri a sc`zut pe plan mondial cu 3% \n 2010, conform estim`rilor B`ncii Mondiale. Un raport \n privin]a evolu]iei consumului, \ntocmitde OECD [i dat publicit`]ii la \nceputul lunii mai, arat` c` principalele sectoare afectate de reducerea consumului sunt construc]iile, industria de automobile, industria electronic` [i turismul. Sectorul energetic se pozi]ioneaz` undeva la mijloculclasamentului, cu o sc`dere de 2,9%, apropiat` de media sc`derii \n economia global`. O u[oar`ameliorare, dac` lu`m \n considerare sc`derea de3,5% \nregistrat` de consumul energetic \n 2009.

24


25

constituie prima pozi]ie \n consumul de energie [i, deci,de]ine ponderea cea mai mare \n emisia de CO2. Folosireamai extins` a energiei nucleare ar contribui la \ndeplinireaangajamentelor din Tratatul de la Kyoto (sc`derea cu 20% aemisiilor de carbon pân` \n 2020), precum [i la reducereadependen]ei fa]` de Rusia. Energia nuclear` ne permite sèvit`m emisia a 720 milioane de tone dioxid de carbon pean. Asta \nseamn` c`, \n fiecare an, economisim mai multdecât ne cere Protocolul de la Kyoto, adic` 450 milioane detone.Europenii sunt nevoi]i s` se apropie de un compromis \nproblema nuclear` [i pentru c` un acord \n ceea ceprive[te liberalizarea pie]ei energiei fosile pare imposibil.Comisarul pentru Competi]ie a propus dezmembrareamonopolurilor na]ionale energetice, prin separarea activit`]ilor de produc]ie de cele de distribu]ie. Dac`re]elele de distribu]ie de electricitate ar trece \n posesiaunor companii independente, s-ar investi mai mult \n con-struirea unor conducte [i re]ele de electricitate trans-frontaliere, dat fiind c` exploatarea acestora ar deveni prin-cipala surs` de profit.|n acest fel, statele europene ar putea sc`pa [i de una din-tre cele mai ru[inoase probleme, privarea de electricitate,

tatea continu`rii dezvolt`rii unor proiectenucleare pe teritoriul lor, dup` acest eveni-ment. Discu]iile la nivel european suntextrem de aprinse. Potrivit ultimului euro-barometru cu privire la energia nuclear`,61% din europeni sunt de p`rere c` energianuclear` ar trebui diminuat`. Pe de o parte,pentru siguran]a cet`]enilor Uniunii, parla-mentarii de la Bruxelles sunt nevoi]i sàdopte m`suri suplimentare de securitatenuclear`; pe de alt` parte, energia electricòb]inut` \n reactoarele nucleare asigur` unrandament mai bun [i costuri de produc]iemai mici. Randamentul global al sistemuluienergetic este mic. De exemplu, \n 2007,pentru satisfacerea nevoilor de energie utilàle Uniunii Europene, s-au consumat 2.452Mtep, ceea ce corespunde unui randamentde aproximativ 34%. 1.796 Mtep au fostastfel pierdute \n transform`rile energetice(rafinare, produc]ie de electricitate) [i \nutiliz`rile finale (randamentul aparatelorelectrocasnice, vehicule). Aceast` pierdere

India [i China au devenit, \ncepând cu anul 2009, principalele destina]ii ale investi]iilor \n produc]ia de energie.


din cauza unor re]ele de transmisie proaste (a[a cum s-a\ntâmplat când Germania, Italia, Fran]a, Spania [i Portu-galia au r`mas f`r` curent \n martie 2002).

MIXUL ENERGETIC EUROPEAN TREBUIE MODIFICAT|n prezent, mixul energetic al Europei este dominat de com-bustibilii fosili. |n 2008, petrolul a constituit aproximativ36% din consumul energetic al UE, gazele naturale – 24%,combustibilii solizi – 18%, puterea nucleară – 15%, iarresursele regenerabile – 7,9%. Previziunile Agen]iei Inter-na]ionale a Energiei arat` c` petrolul va reprezenta cel maiimportant combustibil \n mixul energetic primar, iar cerereade gaze naturale va cre[te cel mai rapid. Factura de petrola Uniunii Europene (pentru petrol importat [i petrol produsintern) \nsumeaz` aproximativ 250 miliarde euro pe an,reprezentând 2,3% din produsul intern brut. Aproximativjum`tate din energia consumat` \n UE se produce pe planintern, cealalt` jum`tate fiind importat`. }`rile membre aleUE de]in doar 0,6% din rezervele descoperite de petrol alelumii [i 2% din cele de gaze naturale, concentrate \n ceamai mare parte \n Marea Nordului, dificil de valorificat dinpunct de vedere tehnic. |n aceste condi]ii, se estimeaz` c`dependen]a UE de resurse exogene va cre[te la dou` treimi\n 2030, moment \n care UE va importa 94% din necesarulde petrol, 84% din consumul de gaze naturale [i 59% dinnecesarul de combustibili solizi. La aceast` perspectiv` deloc lini[titoare s-au ad`ugatefectele crizei economice din ultimii trei ani. Criza econo -mic` a generat o volatilitate ridicat`, pe evolu]ia pre]urilorpentru resursele energetice primare, \n special pentrupetrol [i gaze naturale. Volatilitatea este accentuat` [i dedezechilibrele de pe pia]a monetar`, unde dolarul punepresiune infla]ionist` asupra economiilor emergente, \ntimp ce euro \[i negociaz` supravie]uirea \n criza datoriilorpublice din ]`rile europene. Devine tot mai evident` necesi-tatea de modificare a mixului energetic \n favoarea surselorregenerabile, astfel \ncât dependen]a Uniunii Europene deimporturi s` nu devin` atât de mare \n urm`torii 20 de ani.|n actualele condi]ii, men]inerea unor pre]uri reglementatepentru energie avantajeaz` consumatorii persoane fizice [icompaniile de dimensiuni reduse. Pentru companiile indus-triale medii [i mari, care pot negocia un contract pe termenlung cu furnizorii, liberalizarea ar reprezenta un pas \nainte\n ceea ce prive[te performan]a economic`.

LIBERALIZAREA PIE}EI – M~RUL DISCORDIEI |N INTERIORUL UEExist` \ns` temeri c` liberalizarea ar conduce [i la o esca -ladare a pre]urilor, dar acestea nu sunt confirmate deevolu]iile post liberalizare din acele ]`ri membre ale UniuniiEuropene care au liberalizat piaţa energiei. |n România, re -ticen]a fa]` de liberalizarea pre]urilor energiei vine \n spe-cial din considerente sociale, având \n vedere nivelul de traisc`zut [i veniturile mici ale popula]iei. |n ultimele luni \ns`,presiuni pentru liberalizarea pre]urilor au venit atât dinpartea Comisiei Europene, cât [i din partea FMI [i a B`nciiMondiale. Pentru a evita o escaladare a pre]urilor, cu efect directasupra sectorului industrial care achizi]ioneaz` gaze natu-rale de pe pia]a spot, România are nevoie de interconect`ri\n re]elele de transport europene. Potrivit oficialilor Minis-terului Economiei, \ncheierea lucr`rilor de interconectare laconductele Arad–Szeged [i Ruse–Giurgiu anul acesta arcrea premisele pentru liberalizarea pie]ei de gaze naturale


PUNCTUL PE i

26|n topul celor mai mari importatori degaze naturale din lume, cinci pozi]ii suntocupate de ]`ri din Uniunea European`,respectiv Germania (importuri \n 2009de 83 miliarde de metri cubi), Italia (69miliarde de metri cubi), Fran]a (45 mil.metri cubi), Spania (34 mil. metri cubi) [iMarea Britanie (29 mil. metri cubi). Pentru negocieri serioase privind importul de gaze nu a r`mas decât furnizorul tradi]ional, Rusia.


f`r` consecin]e negative asupra evolu]iei pre]ului. Pre]urilepe pia]a spot sunt, \n anumite cazuri, apropiate de pre]urilela gazele naturale din produc]ia intern`, ceea ce anuleaz`practic orice tentativ` de direc]ionare a pre]urilor la nivelultarifelor la care România import` gaze naturale din Rusia.Asta nu \nseamn` \ns` c` pre]ul mediu de furnizare agazelor naturale va r`mâne la nivelul actual, dar eliminareasubven]iilor va conduce la ridicarea pre]ului mediu lanivelul unor ]`ri ca Bulgaria [i Turcia [i va fi mult maiapropiat de media european` pentru cele 27 de state.

SECURITATEA APROVIZION~RII R~MÂNE |N DISCU}IEReducerea consumului \n ]`rile membre ale UniuniiEuropene nu \nseamn` \ns` c` problema aprovizion`rii curesurse energetice nu mai este la fel de acut`. Experien]elenegative din anii preceden]i le-au determinat pe acestea s`g`seasc` pe cont propriu, la nivel de stat membru, sau \n

comun, prin Comisia European`, solu]ii alternative pentruaprovizionarea cu resurse energetice primare. Proiecte noi[i vechi de conducte pentru transportul gazelor naturale,proiecte pentru noi centrale nucleare, parteneriate\ncheiate la nivel de guverne cu principalul furnizor deresurse – Rusia – sunt doar o parte din arsenalul de strate-gii cu care europenii \[i asigur` un viitor lini[tit \n ceea ceprive[te sursele de energie. Sc`derea produc]iei europenemult peste sc`derea \nregistrat` \n consumul de gaze natu-rale a acutizat necesitatea abord`rii unor parteneriatestrategice cu principalii exportatori de gaze naturale, pen-tru a ob]ine garan]iile necesare \n ceea ce prive[te con-secven]a livr`rilor. Dintre cei mai mari exportatori de gazenaturale din lume, europenii nu au prea multe alegeri def`cut. Norvegia export` deja \n Uniunea European` 100 miliarde de metri cubi, Olanda export` 30 miliarde demetri cubi, Algeria transfer` c`tre Europa mai mult de 80%din produc]ie. |n topul celor mai mari importatori de gazenaturale din lume, cinci pozi]ii sunt ocupate de ]`ri din Uniunea European`, respectiv Germania (importuri \n 2009de 83 miliarde de metri cubi), Italia (69 miliarde de metricubi), Fran]a (45 miliarde metri cubi), Spania (34 mililiardemetri cubi) [i Marea Britanie (29 miliarde metri cubi). Pen-tru negocieri serioase privind importul de gaze nu a r`masdecât furnizorul tradi]ional: Rusia.Politicile europene privind energia din resurse regenerabilevor avea, [i ele, un rol foarte important \n viitor \n stabilireapre]urilor pentru resurse energetice. Directivele europeneprivind cre[terea consumului de energie din surse regene -rabile determin`, implicit, cre[terea pre]ului energiei. Or, [iaceste riscuri trebuie acoperite \n contractele dintre furni-zor [i beneficiar. n

27

Sursa: IEA

Source

Oil

Gas

Coal

Nuclear

Hydro

Other

renewables

Total

BP (MTOE)

3,836.8

2,474.7

2,929.8

627.2

668.7

10,537.2

BP (%)

36.4%

23.5%

27.8%

6.0%

6.3%

IEA (%)

34.3%

20.9%

25.1%

6.5%

2.2%

10.9%

Resurse energetice



OPORTUNIT~}I

P entru a accelera proiectele strate-gice vitale ale Uniunii Europene,Comisia European` a propus o pro-cedur` simplificat` [i mai rapid`pentru acordarea autoriza]iilor de

construc]ie, cu stabilirea unui termen maximpentru ob]inerea autoriza]iei finale [i afinan]`rii din partea Uniunii. Comisia Euro-pean` mai sus]ine c` trebuie s` existe un„ghi[eu unic“, care s` gestioneze cererile pen-

tru toate autoriza]iile necesare realiz`rii unui proiect.Potrivit Comisiei Europene, exist` cinci priorit`]i decisive, iar \nurm`toarele luni vor fi lansate ini]iative [i propuneri legislativeconcrete. Discu]ii pe aceast` tem` au fost deja purtate de [efiide stat [i de guvern \n cadrul primei reuniuni la nivel \nalt a UEpe tema energiei, care a avut loc pe 4 februarie 2011. PentruRomânia, primul pas pentru integrarea \ntr-o pia]` paneuro-pean` integrat` \n domeniul energiei \l reprezint` liberalizareaintegral` a pre]urilor, urmând ca toate celelalte modific`ri le -gislative s` se realizeze ulterior acestei etape.

28Pia]a paneuropean`integrat` de energietext CAROL POPA foto SHUTTERSTOCK

Comisia European` a stabilit drept obiectiv anul 2015 pentru finalizarea pie]ei interne a energiei, \n urmac`reia niciunul dintre statele membre nu are voie s` fie izolat. Mai mult, \n urm`torii zece ani sunt necesareinvesti]ii \n infrastructura energetic` a UE, totalizând o mie de miliarde de euro.

28-29 Dosar Oportunitati ••_Layout 1 6/9/11 2:52 PM Page 26

29

ROMÂNIA, MAI APROAPE DE ECHILIBRUL ENERGETICPentru companiile române[ti, crearea pie]ei paneuropene deenergie reprezint` practic o normalizare a rela]iilor comercialedintre furnizorii de energie, pe de o parte, [i consumatorii deenergie, de cealalt` parte. Interconectarea la re]elele de trans-port [i distribu]ie europene, realizat` par]ial \n acest moment,dublat` de liberalizarea pre]urilor pentru resurse energetice,dar [i pentru servicii de transport [i distribu]ie, va permitefiec`rui furnizor \n parte s` negocieze contractele cu consuma-torii, \n func]ie de parametrii solicita]i de ace[tia [i de condi]iilede livrare. |n acela[i timp, furnizorii de energie vor putea nego-cia cu clien]ii serviciile integrate de distribu]ie \n cadrulaceluia[i pachet, f`r` a mai fi necesar` defalcarea pentru\ncadrarea livr`rilor [i a serviciilor de distribu]ie \n parametriiimpu[i prin normele reglementate. Singurele \ngr`diri \nnegociere vor fi cele impuse de pia]a concuren]ial`, de specifi-cul consumatorului [i de normele de mediu. De cealalt` parte,consumatorul de energie poate beneficia, prin crearea pie]eipaneuropene, de o varietate de oferte privind serviciile inte-grate [i poate opta nu numai pentru cel mai bun pre], dar [ipentru cel mai eficient pachet de servicii oferit de companiileenergetice. O astfel de organizare a sistemului energetic arfavoriza, \n primul rând, consumatorii de energie, princompeti]ia direct` asigurat` pe rutele de aprovizionare alterna-tive, dar [i printr-un grad sporit de securitate a aprovizion`rii. |n plus, Comisia propune noi m`suri privind posibilitatea com-par`rii pre]urilor, schimbarea furnizorilor de energie [i sistemede facturare clare [i transparente. |n acest fel, consumatorul vaputea compara facturile pentru consumuri similare provenitede la furnizori diferi]i, astfel \ncât s` fac` cea mai bun` alegere\n privin]a furnizorului cu care va \ncheia contractul final.

AVANTAJELE PIE}EI PANEUROPENEAnalizat` din perspectiv` macroeconomic`, realizarea pie]eienergetice paneuropene aduce avantaje atât din perspectivadezvolt`rii durabile, cât [i prin prisma investi]iilor. Guenther Oettinger, Comisarul european pentru energie, estima valoareainvesti]iilor \n sectorul energetic european la peste 1.000 demiliarde de euro pân` \n anul 2020, ceea ce, \n termeni finan-ciari, se poate traduce ca fiind domeniul economic cu cea maimare capacitate de absorb]ie a investi]iilor \n urm`torii 8-9 ani.Se vor lansa patru proiecte majore \n domenii esen]iale, pentruasigurarea competitivit`]ii Europei, precum noi tehnologii pen-tru re]ele inteligente, stocarea energiei electrice, cercetareaprivind cea de-a doua genera]ie de biocombustibili [i partene -riatul „proiecte urbane inteligente“, pentru promovarea redu -cerii consumului de energie \n zonele urbane.

STIMULENTE PENTRU REDUCEREA COSTURILORDin aceast` perspectiv`, Uniunea European` creeaz` premise-le unor noi oportunit`]i pentru industria orizontal` [i cea deservicii energetice conexe. Comisia \[i propune s` se concen-treze asupra celor dou` sectoare care prezint` cel mai ridicatpoten]ial de reducere a consumului de energie: transporturi [iconstruc]ii. |n vederea finan]`rii măsurilor de reabilitare alocuinţelor şi de reducere a consumului de energie, Comisia va

propune, pân` la jum`tatea anului 2011, unelestimulente investi]ionale [i instrumente finan-ciare novatoare. Potrivit Comisiei, \n sectorulpublic trebuie avut` \n vedere eficien]a ener-getic` atunci când se achizi]ioneaz` lucr`ri,servicii sau produse, iar \n sectorul industrial,certificatele de eficien]` energetic` ar putea fiun stimulent pentru a determina companiile s`investeasc` \n tehnologii cu consum energeticredus.Oportunit`]ile deschise prin obiectivele ener-getice ale Uniunii Europene \ncorporate \nstrategia „Europa 2020 pentru o cre[tereinteligent`, durabil` [i favorabil` incluziunii“,adoptată de Consiliul European \n iunie 2010,ofer` atât furnizorilor, cât [i consumatorilor deenergie, premisele proiect`rii unor planuri deafaceri pe termen mediu [i lung, pe baza dez-volt`rii durabile a sectorului energetic. n

GUENTHER OETTINGERComisarul european pentru energie

Provocarea energetic` esteuna din marile \ncerc`ri la caresuntem supu[i cu to]ii. Aducerea sistemului nostruenergetic pe o nou` cale, maidurabil` [i cu un grad mai marede securitate, va dura, probabil,mult timp, \ns` acum estemomentul pentru luarea unorhot`râri ambi]ioase \n acestsens. Pentru a avea o economieeficient`, competitiv` [i cuemisii reduse de carbon, trebuie s` definim o politic`energetic` la nivel european [is` ne concentr`m asupra câtorva aspecte decisive.

28-29 Dosar Oportunitati ••_Layout 1 6/9/11 2:52 PM Page 27


OPINIE

{i-a revenit pia]a de fuziuni [i achizi]ii dup`rezultatele slabe din anul 2009?

A.L. Anul 2010 a \nregistrat o u[oar`revenire, dar num`rul tranzac]iilor con-

tinu` s` fie mult mai sc`zut decât \nainte de2008. Sunt de p`rere c` tendin]a de resuscitarea tranzac]iilor va continua, \ns` acest lucrudepinde \n mare m`sur` de revenirea cererii deenergie pe pie]ele dezvoltate, ceea ce va da com-paniilor \ncredere \n programele lor de investi]ii[i moderniz`ri. Dac` revirimentul cererii deenergie va fi durabil, atunci ne a[tept`m s` apar`oportunit`]i interesante de vânzare de active, decare s` beneficieze anumite companii. |ndeosebi\n Europa, acest trend se va accelera pe m`sur`ce companiile elibereaz` capital pentru investi]ii[i atrag totodat` resurse din partea fondurilorsuverane, a celor de infrastructur` [i a fondurilorde pensii.

|n ce zone au fost \nregistrate fuziuni [i achizi]ii\n aceast` perioad` economic` tulbure, plin`de incertitudini?

A.L.Globalizarea sectorului energeticavanseaz` pe multiple fronturi. Spre

exemplu, companiile se gândesc s`-[i extind`prezen]a pe pie]ele emergente. Se observ`, toto-

dat`, un interes interna]ional sporit pentruactivele de infrastructur` energetic`, iar prezen]achinez` \n sectorul energetic se intensific`, nudoar la nivelul marilor companii de transport elec-tric, ci [i al produc`torilor independen]i deenergie. Achizi]iile r`mân una dintre priorit`]ilede pe agenda multor companii energeticeeuropene, care analizeaz` oportunit`]ile pentru a-[i extinde prezen]a interna]ional`. Spre exem-plu, IP [i GDF SUEZ au anun]at c` fuziunea lor vaduce la o ra]ionalizare a activit`]ii portofoliilor lor,urmat` de extinderea pe pie]ele importante decre[tere.

Vom vedea [i \n România tranzac]ii importante\n sectorul energetic, altele decât vânz`ri depachete minoritare de ac]iuni?

A.L. |n România, tranzac]iile vor fi, cel maiprobabil, \n domeniul energiilor rege -

nerabile, mai ales dup` clarificarea prevederilorlegislative din domeniu \n perioada urm`toare. De asemenea, este posibil ca marii juc`torieuropeni s` decid` s` investeasc` \n capacit`]ide generare conven]ionale, având \n vedere c`necesarul suplimentar de energie electric` dinurm`torii ani nu va putea fi acoperit doar dinsurse regenerabile.

30

Revenirea cererii de energie a relansat pia]a de M&Ainterviu de CAROL POPA foto ARHIVA PERSONAL~

F uziunile [i achizi]iile din sectorul energetic au cunoscut un reviriment dup` nivelulsc`zut atins \n 2009. Valoarea total` a tranzac]iilor \nregistrate anul trecut, exceptândsectorul energiilor regenerabile, a crescut cu 19% fa]` de 2009. Comparativ cu multi-tudinea de tranzac]ii \nregistrate \n anii 2005-2008, valoarea tranzac]iilor r`mânesc`zut`, dar condi]iile sunt favorabile pentru o redresare a activit`]ii de fuziuni [i

achizi]ii, potrivit edi]iei de anul acesta a raportului PwC Power Deals. Despre pia]a de M&A(pia]a de achizi]ii [i fuziuni) am discutat cu Alexandru Lupea, Partener, PwC România.

30-31 Dosar Opinie ••_Layout 1 6/9/11 2:53 PM Page 28

31

Cât de important este segmentul de surseregenerabile \n ponderea tranzac]iilor M&A cuactive energetice \n economia mondial`?

A.L.Pe plan global, politicile guvernamentale\n domeniul energiilor „curate“ vor juca

un rol important \n felul \n care se va configuraactivitatea de fuziuni [i achizi]ii \n acest an, princre[terea influen]ei cadrului de reglementareasupra evalu`rii activelor energetice. Cheltuielilemasive de capital [i priorit`]ile opera]ionale cerutede conformarea cu politicile guvernamentale demediu vor reduce apetitul pentru achizi]ii majore,dar vor stimula \n acela[i timp restructur`rile printranzac]ii de mai mici dimensiuni.

Cum estima]i c` va ar`ta pia]a de fuziuni [iachizi]ii pe plan global \n 2011? Vom asista lamari tranzac]ii sau aten]ia se va concentra peacumularea de active de dimensiuni mici [imedii?

A.L.Tendin]a din sectorul energetic spre tran-zac]ii la nivel global, cu achizi]ii trans-

continentale, s-ar putea accelera \n 2011, spreexemplu \n regiunea Asia Pacific, unde activitateade tranzac]ionare a \nceput s` se orienteze c`treachizi]ii din afara regiunii. De asemenea, reac]ia depân` acum a autorit`]ilor americane fa]` de tran-

zac]iile din SUA anun]ate \n 2010, sugereaz` c` ati-tudinea acestora a devenit mai favorabil` fluxurilorde investi]ii \n zona sectorului reglementat deutilit`]i. Cu toate acestea, fluxul de tranzac]ii dinStatele Unite va depinde de gradul \n careinstitu]iile de reglementare vor crea obstacole \ncalea finaliz`rii opera]iunilor de fuziuni [i achizi]ii.Noi consolid`ri, vânz`rile de re]ele din Europa, pre-cum [i apetitul de tranzac]ii din Asia Pacific vorduce la niveluri crescute ale tranzac]iilor \n 2011,de[i acest lucru nu va determina apari]ia frenezieide la mijlocul anilor 2000. n

Alexandru Lupea

A absolvit Facultatea Energetic` din Institutul Politehnic [i Facul-tatea de Comer] din cadrul Academiei de {tiin]e Economice. Este membru al Asocia]iei Contabililor Certifica]i (ACCA) dinMarea Britanie din decembrie 1997 [i membru al Camerei Audito-rilor Financiari din România din 2001. Face parte din echipa PricewaterhouseCoopers Bucure[ti din1995 [i din 2004 este Partener. |n perioada septembrie 2001–septembrie 2003, el a lucrat ca Senior Manager la PricewaterhouseCoopers Bucharest Moscova. Este specialist \n audit [i consultan]` \n afaceri pentru companiidin sectorul energetic.

30-31 Dosar Opinie ••_Layout 1 6/9/11 2:53 PM Page 29


DIN CULISE

Era nevoie de o abordare politic` diferit` aeconomiei globale pentru a justificaschimb`rile financiare majore ce vorinterveni pe plan mondial, ca urmare acrizei datoriilor suverane. {i aceast`

abordare politic` diferit` a venit din nordul conti-nentului african, scena unor confrunt`ri politiceasem`n`toare [irului de revolte din 1989 din estulEuropei. Efectele crizei financiare din perioada2007–2009 asupra economiilor nord-africane [iasupra celor din Orientul Mijlociu au fost un argu-ment suficient pentru a aprinde scânteianemul]umirilor sociale, pe fondul sc`derii niveluluide trai [i al scumpirii produselor alimentare debaz`.

SCHIMB~RI PE PIA}A PETROLULUIEfectele imediate ale convulsiilor sociale s-au f`cutresim]ite \n pre]ul petrolului [i \n pre]ul alimentelor,al c`ror ritm de cre[tere a fost accelerat de fiecarestat intrat \n hora protestelor. Statistic vorbind, ceimai afecta]i de criza politic` din Libia [i Egipt – prinprisma importurilor de petrol – sunt italienii,francezii [i germanii, conform Agen]ieiInterna]ionale a Energiei, AIE. Ceea ce \ngrijoreaz`\ns` cel mai tare, \n ciuda asigur`rilor venite din-spre arabi, este incertitudinea din zon`. Scenariilenu sunt deloc optimiste, iar atentatul de la cea maimare rafinărie din Irak demonstreaz` vulnerabili-tatea zonei.„Suntem \n contact cu AIE [i avem capacitatea de areac]iona \n caz de \ntrerupere a aprovizion`rii“, adeclarat purt`torul de cuvânt al Casei Albe, Jay Car-ney, referindu-se la aprovizionarea cu petrol, f`r` apreciza ce m`suri ar putea lua Administra]ia Obamapentru a face fa]` unei astfel de situa]ii.

„Cre[terea actual` a pre]ului petrolului, provocat`de turbulen]ele din Orientul Mijlociu [i Africa deNord, constituie o amenin]are grav` pentrucre[terea economic` \n lume“, a estimat premierulrus Vladimir Putin, citat de AFP. El a ar`tat c`Rusia nu dore[te o asemenea cre[tere a pre]uluipetrolului [i a recunoscut c` economia rus` „va fiafectat`“ ca toate celelalte. „Nu trebuie s` l`s`mca pre]urile s` creasc` \ntr-un mod atât de brutal“,a ad`ugat el.Richard Gowan, expert \n probleme de securitate aAfricii [i \n chestiuni privind Na]iunile Unite la Euro-pean Council on Foreign Relations, sus]ine c` ceeace se \ntâmpl` \n ]`rile nord-africane nu este un„r`zboi pentru petrol“, ci o criz` umanitar`. Exper-tul a afirmat c`, cel mai probabil, \n Libia niciMuammar Gaddafi, nici rebelii nu vor câ[tiga con-flictul \n viitorul apropiat. Gowan e convins c` „ne\ndrept`m, cel mai probabil, spre un impas [i, \ncele din urm`, spre negocieri pentru un acord depace – de[i sprijinitorii lui Gaddafi ar putea s`-lr`stoarne de la putere, \n special \n cazul \n carevor \n]elege cât de izolat este el“.

32

Pia]a energiei[i schimb`rile politice din Africa de Nord [i Orientul MijlociuRevoltele populare din ]`ri precum Libia, Egipt, Arabia Saudit` sau Kuweit au influen]at, rând pe rând,evolu]ia preţurilor la resursele energetice pe pie]ele interna]ionale. Practic, fluctua]iile de pre] au consolidatpozi]ia statelor cu economii dezvoltate [i au erodat [i mai mult economiile emergente.

text CAROL POPA foto SHUTTERSTOCK

Lista statelor afectate de revoltele populare:Tunisia, Egipt, Algeria, Libia, Maroc, Yemen, Bahrain,Iran, Irak, Coasta de Filde[,Arabia Saudit`, Iordania, Kuweit,Mauritania, Djibuti, Sudan, Siria.

32-33 Dosar DIn culise ••_Layout 1 6/9/11 2:54 PM Page 30

REAC}IA ADMINISTRA}IEI AMERICANERichard Gowan sus]ine c`, \n cazul Libiei, Adminis-tra]ia American` a ac]ionat lent, „\ns` diploma]ia saprudent` s-a asigurat mai \ntâi c` Rusia [i China audecis s` nu-[i exprime dreptul de veto \n leg`tur`cu rezolu]ia legat` de Libia. O abordare mai agre-siv` din partea Statelor Unite ar fi putut alienaMoscova [i Beijing. China are interese economicemajore \n Libia, iar regimul de la Beijing a fost tulbu-rat de evenimentele de acolo. Spre deosebire deal]i anali[ti, nu sunt la fel de surprins c` oficialiichinezi au acceptat rezolu]ia. De asemenea, credc` Rusia a \n]eles c`, dac` \[i va utiliza dreptul deveto, va pierde o gr`mad` de prieteni din lumeaarab`“.Pentru cei care studiază cu aten]ie harta revoltelorsociale din Africa de Nord [i Orientul Mijlociu, estelesne de observat c` toate aceste ]`ri, cu excep]iaKuweitului [i Arabiei Saudite, pot reprezenta un realdebu[eu de produc]ie [i consum pentru economiiledezvoltate. Calculele realizate de AIE arat` faptul c`,exceptând Egiptul – care are posibilitatea de a con-trola traficul naval prin Canalul Suez – zonele deconflict din Africa de Nord furnizeaz` economieimondiale mai pu]in de 4,1% din resursele energetice.

Pericolul major vine \ns` din extinderea revoltelor\n Orientul Mijlociu [i zona Golfului Persic, acolounde revoltele au cuprins ]`ri precum Arabia Sau-dit`, Kuweit, Irak sau Iran, mari exportatori depetrol [i principali furnizori de resurse energeticepentru economia global`. Analizate din ambeleperspective, evenimentele sociale [i politice de la\nceputul acestui an conduc, f`r` nicio \ndoial`,spre concluzia c`, pentru marile puteri economice[i politice ale lumii, s-au deschis pe tabla de [ahdou` câmpuri de b`t`lie distincte. Un prim terende b`t`lie economic` se afl` \n nordul Africii [ieste format din ]`ri cu un mare poten]ial de con-sum, \n cazul \n care se va ob]ine o minim`cre[tere a nivelului de trai \n rândul popula]iei.Cealalt` zon` de conflict economic – pozi]ionat` \nOrientul Mijlociu [i Golful Persic – creeaz` incerti-tudini \n ceea ce prive[te asigurarea resurselorenergetice pentru cre[terea economic` global`prognozat` pentru anul 2011. Statele dezvoltatecare vor reu[i s` de]in` controlul asupra acestorresurse, dar nu vor neglija [i poten]iala pia]` deconsum din nordul Africii, vor avea [ansa s`dep`[easc` mult mai u[or perioada dificil` pe careo traverseaz` economia global`. n

33

32-33 Dosar DIn culise ••_Layout 1 6/9/11 2:54 PM Page 31

34


RESURSE

R adu Regman, director \n cadrulANRE, a declarat c` impactulenergiei regenerabile ar putea

s` determine o cre[tere de 5-7% apre]ului energiei electrice \n 2011.Acest lucru presupune o majorare de2,5 euro pe MWh, \ntrucât produ c` -torii de energie din surse regenera-bile primesc certificate verzi cascheme de sprijin. Potrivit calculelorrealizate de ANRE, pân` \n anul 2017,pre]ul de produc]ie al energiei arputea cre[te cu 33 de euro, adic`73%, de la 45 euro pe MWh, cât este\n prezent, la aproximativ 78 euro peMWh. „Prevedem c`, datorit` \ntregu -lui ansamblu, probabil \n doi ani vomavea un exces de certificate pe pia]`,deci e posibil ca pre]ul s` scad`, dar,datorit` preve derilor potrivit c`roraproduc`torii pot ]ine certificateletimp de trei ani, nu va sc`dea preţul“,a precizat Radu Regman. n

Pre]ul petrolului va r`mâne ridicat\n urm`torii ani

Cre[terea constrângerilor \n privin]a produc]ieide petrol limiteaz` oferta, \n vreme ce, dac`analiz`m cererea, \n special cea venit` dineconomiile emergente, este \n cre[tere, aver-tizeaz` Fondul Monetar Interna]ional \ntr-unstudiu vizând pia]a petrolului. |n opiniacercet`torilor FMI, pre]urile vor r`mâne ridicate,iar statele ar trebui s` ia \n considerare sursealternative de energie. O cre[tere de 10% apre]ului la petrol duce la o sc`dere cu numai0,2% a cererii mondiale, ceea ce \nseamn` c` ocre[tere permanent` cu 10% a pre]ului la ]i]ei arreduce cererea cu 0,7% \n 20 de ani. Pe de alt`parte, o cre[tere de 1% a veniturilor rezult` \ntr-ocre[tere cu 0,68% a cererii de ]i]ei. n

Francezii caut` solu]ii pentru eficien]` energetic` \n România

Grupurile de lucru pentru probleme de energiedin cadrul Camerei de Comer] [i Industrie aFran]ei (CCIFER) au \n lucru mai multe propunericare urm`resc armonizarea european` a legisla]iei din România, echitatea [i eficien]aenergetic`. Printre propune rile pentru eficien]`energetic` se num`r`: implementarea unui Contract Tip de „gestiune a energiei \n cl`diri“;ini]ierea unui program opera]ional românescdedicat eficien]ei energe tice \n cl`diri, care s`faciliteze accesul la finan]`rile europene desti-nate unor asemenea investi]ii; valorificareacogener`rii prin intermediul unui programna]ional de moder nizare a centralelor termice. n

CE solicit` liberalizarea pre]urilorla energie [i gaze naturale

C omisia European` a solicitat oficial Italiei, Poloniei [iRomâniei s` \[i alinieze la normele UE legisla]iile na]ionaleprivind pre]urile la energie pentru consumatorii finali.

Legisla]ia referitoare la pia]a intern` a energiei (Directiva2009/72/CE [i Directiva 2009/73/CE) prevede c` statelemembre trebuie s` asigure libertatea consumatorilor de aachizi]iona energie electric` [i gaze naturale de la furnizorul alesde ei. Pentru România, CE a trimis dou` avize motivate, unul pentru energie electric` [i unul pentru gaze naturale. „Legearomân` a energiei electrice a instituit o pia]` reglementat` aenergiei electrice. Pre]urile reglementate sunt aplicabile tuturorconsumatorilor casnici [i \ntreprinderilor mici [i mijlocii care nu [i-au exercitat \nc` dreptul de a schimba furnizorul. La gazenaturale, pre]urile reglementate pentru consumatorii finali sunt\nc` aplicabile tuturor consumatorilor“, arat` CE. n

Energia regenerabil` scumpe[te megawatul

text

CARO

L PO

PA f

oto

SHUT

TERS

TOCK

,

34 Dosar Resurse ••_Layout 1 6/9/11 2:55 PM Page 32


36

SPECIAL

36-43 Special Electricitate ••_Layout 1 6/9/11 2:57 PM Page 34

Produc]ia de electricitate din România este \n continu` dezvoltare, iar autorit`]ile române, al`turi de companiile private, \ncearc` s` g`seasc` solu]ii pentru eficientizareafurniz`rii de electricitate. Compania GDF SUEZ Energy

România se implic`, [i ea, \n acest domeniu, cu o ofert` pentruclien]ii business cu un consum mediu lunar de peste 10 MWh.

text SIMONA GEORGESCU foto SHUTTERSTOCK

Pia]a de electricitate\ntre modernizare

[i diversificare

Pia]a de electricitate\ntre modernizare

[i diversificareProduc]ia de electricitate din România este \n continu`

dezvoltare, iar autorit`]ile române, al`turi de companiile private, \ncearc` s` g`seasc` solu]ii pentru eficientizareafurniz`rii de electricitate. Compania GDF SUEZ Energy

România se implic`, [i ea, \n acest domeniu, cu o ofert` pentruclien]ii business cu un consum mediu lunar de peste 10 MWh.


37



SPECIAL

Strategia energetic` na]ional` a ]`rii noastrepentru perioada 2007-2020 pune accentul,\n principal, pe sporirea capacit`]ii nucleare[i cre[terea exploat`rii resurselor hidro -energetice. Printre alte priorit`]i pe care [ile propune România la acest capitol, se mainum`r`: eficientizarea capacit`]ilor actuale

care folosesc tehnologii \nvechite, prin modernizarea lor,limitarea dependen]elor de importuri de resurse primare.|n ceea ce prive[te energia regenerabil`, strategia este s` seajung` la cel pu]in un procent de 33% din produc]ie, adic`doar pu]in peste procentajul actual al produc]iei hidro.De asemenea, \n anul 2020 se dore[te ridicarea unei noicentrale nucleare, amplasat` \n centrul ]`rii, cu o putereinstalat` de 2.400 MW. Aceasta va avea dou` grupuri decâte 1.200 MW fiecare sau patru grupuri de câte 600 MWfiecare. Investi]ia este estimat` la 2,2 miliarde euro, iarpentru a putea sus]ine efortul financiar pe care \l implic`un asemenea proiect, al`turi de stat se a[teapt` partici-parea mai multor investitori priva]i.|n concluzie, investi]iile necesare \n sectorul energiei elec-trice din România s-ar putea ridica, pân` \n 2013-2015, la8-11 miliarde euro. Este vorba despre o investi]ie financiar`

pe care România trebuie s` o fac` pentru modernizareacentralelor electrice deja existente, ridicarea unora noi [i\mbun`t`]irea re]elelor de distribu]ie, atât pentru a ajungela cât mai mul]i consumatori români, cât [i pentru a facilitacomer]ul cu electricitate \ntre România [i statele vecine [ipentru a garanta integrarea energiei regenerabile.

Cum se \mparte pia]a actual`|n perioada regimului comunist, toat` produc]ia, trans-portul [i distribu]ia de energie apar]ineau \n mod exclusivstatului. Prin restructurarea Renel [i privatiz`rile din ultimiiani, pia]a de energie electric` s-a modificat [i, \n acestmoment, pia]a energetic` se prezint` \n felul urm`tor:n Termoelectrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica [i CET-urile(Centrale Electro Termice) independente produc energie elec-tric`. Toate aceste companii sunt de]inute de statul român;n Transelectrica, de]inut` majoritar de stat (90%), asigur`transportul na]ional de energie electric`;n Electrica se ocup` cu distribu]ia [i furnizarea de energieelectric`. Cinci filiale din cele 8 au fost privatizate deja;n OPCOM, companie din portofoliul Transelectrica,supravegheaz` bursa energiei electrice.|n urma liberaliz`rii pie]ei, \n prezent [i-au f`cut loc pe pia]a

38

Conform ultimelor informa]ii de specialitate, România este unexportator net de electricitate, reu[ind, anul trecut, s` vând`energie electric` de 139 de milioane de euro c`tre opt ]`ri dinEuropa. Importurile au fost de doar 30 de milioane de euro, ceea ce transform` ]ara noastr` \ntr-un juc`tor promi]`tor.

Energia regenerabil` trebuie s` ajung` la 33% din produc]ie.


39



de energie electric` [i al]i juc`tori, iar printre ace[tiaputem men]iona unele companii private care au cump`ratcapacit`]i de produc]ie (microhidrocentrale). De aseme-nea, \n acest sector economic mai exist` companii privatecare se ocup` cu trading-ul de energie electric`.

Cui vinde România energie electric` [i la ce pre]?Vânz`rile totale de electricitate ale companiilor române[tic`tre firme din alte ]`ri au totalizat 139 de milioane de euro anul trecut, contravaloarea a 3,04 milioane MWh.Exporturile române[ti se deruleaz` doar c`tre nou` statedin poten]ialul pie]ei interna]ionale. Pe primul loc \n topul]`rilor care cump`r` energie electric` din România se afl`Serbia, care a pl`tit firmelor din România 62 de milioane deeuro pentru 1,26 milioane de MWh de curent. Locul secundeste ocupat de Elve]ia care, pentru o cantitate de 1,08 mili -oane MWh, a pl`tit 42 de milioane de euro. Poate p`reapu]in ciudat` apari]ia Elve]iei \n topul ]`rilor care cump`r`electricitate de la o ]ar` precum România, dar acest lucruse datoreaz` faptului c` exist` câ]iva mari traderi deenergie precum Alpiq, care activeaz` \n România, dar sunt\nregistra]i \n }ara Cantoanelor. }ara vecin`, Ungaria,ocup` locul trei dup` sumele pl`tite pentru energia româ -

neasc`, cu 28,9 milioane euro, contravaloarea a aproape0,54 mili oane Mwh livra]i.Ceilal]i vecini ai no[tri, bulgarii, au cump`rat de la noi elec-tricitate \n valoare de 6,7 milioane de euro, iar Luxemburg af`cut o investi]ie de aproape dou` milioane de euro. Pe dealt` parte, un fapt foarte important pentru economia noas-tr` const` \n faptul c` importurile noastre de electricitatesunt de peste patru ori mai mici decât exporturile, circa

40|n martie 2010, aproximativ 100.000 de gospod`rii nu erau racordate la re]eaua de electricitate,comparativ cu 89.000 \n ianuarie2008. |n România sunt 7,5 milioanede gospod`rii care ar avea nevoie de electricitate pentru a transformaRomânia \ntr-o ]ar` cu preten]iieuropene.

|n 2010, companiile române[ti au vândut \n str`in`tate energie \n valoare de 139 de milioane de euro.

SPECIAL


41

30 de milioane de euro pentru 0,76 milioane Mwh, ceea ceface din România un exportator net de energie electric`.Jum`tate din cantitatea de energie importat` de ]ara noas-tr` provine din Republica Moldova, alte ]`ri care ne maivând electricitate fiind Elve]ia, Serbia ori Ungaria.|n fa]a acestor valori, un calcul simplu ne arat` c` valoareamedie a unui Mwh exportat este de 46 de euro, \n timp ce aunuia importat este de 39 de euro. Cea mai ieftin` energiea fost livrat` furnizorilor din Elve]ia, rezultând un pre]mediu de 38 de euro/MWh.Energia electric` produs` \n 2010 a totalizat 59 de milioanede MWh, dintre care 54 au fost cu livrare. Produc]ia a fost\n cre[tere cu 3% fa]` de 2009.

Investi]ii \n re]elele de electricitatePentru a face fa]` consumului intern, re]elele de distribu]iea energiei electrice necesit` investi]ii de [apte miliarde deeuro. Potrivit unei estim`ri din pia]`, realizat` de speciali[tii\n domeniu, \n urm`torii 20, maximum 25 de ani, \n infra-structura de distribu]ie va fi nevoie de investi]ii totale de 7-8 miliarde de euro doar pentru a acoperi nevoile minimede func]ionare a sistemului electric. Este vorba despreproiecte precum construc]ia reactoarelor 3 [i 4 de la Cer-navod`, centrala hidroelectric` cu acumulare prin pompaj

Târni]a-L`pu[te[ti, de 1.000 MW, cea de-a doua central`nuclear`, grupul de 500 MW de la Complexul EnergeticCraiova, cablul electric submarin dintre România [i Turcia.„Aceste investi]ii sunt foarte mari [i nu se pot realizadecât pe termen lung. {i ele trebuie suportate de to]i ope -ratorii re]elelor de energie electric` din România, de laTranselectrica (transportatorul na]ional de electricitate),pân` la furnizorii [i distribuitorii de energie priva]i, conformdeclara]iei secretarului de stat din Ministerul Economiei,Comer]ului [i Mediului de Afaceri, Tudor {erban, care afost, totodat`, director \n cadrul Electrica SA.Chiar dac` exemplul României nu este unul tocmai fericitatunci când vine vorba despre investi]iile [i proiectele ener-getice, o situa]ie asem`n`toare se reg`se[te [i \n cazulmultor state europene. Practic, rapoartele de specialitatearat` c` ]`rile membre UE vor trebui s` cheltuiasc` pân` la500 miliarde de euro pentru lucr`ri de infrastructur` dere]ea \n urm`toarele trei decenii. Din aceast` sum`, treisferturi vor fi direc]ionate c`tre lucr`rile de ameliorare are]elelor de distribu]ie. Iar un aspect care nu trebuie delocneglijat, doar 30% din aceste investi]ii vor putea fi acoperitedin fonduri publice, restul revenind companiilor private. |ncepând cu data de 21 martie 2011, Agen]ia Na]ional`pentru Reglementare \n Energetic` ini]iaz` elaborarea„Proiectului regulamentului cu privire la extinderea

Perioade/pozi]ii NC/]`ri (total + toate)

Anul 2010 (date provizorii)

Energie electric`

AUSTRIA

BULGARIA

REPUBLICA CEH~

GERMANIA

GRECIA

UNGARIA

LUXEMBURG

ELVE}IA

SERBIA

UM specific`

1.000 kWh

1.000 kWh

1.000 kWh

1.000 kWh

1.000 kWh

1.000 kWh

1.000 kWh

1.000 kWh

1.000 kWh

1.000 kWh

EXPORTCantit`]iUM specifice

3041160

487

148252

5

636

70

536883

4295

1081830

1268702

EXPORTValoriMii Euro

139896.611

23.198

6753.096

0.290

34.228

2.992

28895.684

198.766

42065.071

61923.288

Not`: Sursa datelor este Institutul de Statistic`. Cifrele se refer` la sume [i cantit`]i brute, INS nu ofer` date despre momentul livr`rii (vârf, gol, band`). De asemenea, dateleINS nu deceleaz` schimburile naturale de energie electric`.


re]elelor electrice de distribu]ie“, \n redac]ie nou`. Proiectul a fost elaborat pentru ajustarea prevederilor [i a no]iunilor din Regulamentul cu privire la extindereare]elelor electrice de distribu]ie, aprobat prin Hot`râreaANRE Nr. 93/19.05.2003 la cerin]ele Legii cu privire laenergia electric`, nr. 124/23.12.2009, [i pentru asigurareade condi]ii echitabile operatorilor re]elelor de distribu]ie [isolicitan]ilor, poten]iali consumatori finali, la stabilirearaporturilor juridice aferente extinderii re]elelor electricede distribu]ie \n leg`tur` cu racordarea de noi instala]ii deutilizare (\n cazul apari]iei de noi localit`]i, cartiere, micro-raioane, zone industriale sau \n cazul dezvolt`rii localit` -]ilor, cartierelor, microraioanelor [i a zonelor industrialeexistente).

Consumul de electricitate|n anul 2009, consumul de energie electric` al României s-a ridicat la 55,19 TWh. |n anul 2006, num`rul de con-sumatori casnici reprezenta 93,61% din num`rul total deconsumatori, iar energia consumat` de ace[tia ajungea la35,72% din totalul energiei consumate. La sfâr[itul anului2005, existau 8,6 milioane consumatori de energie elec-tric`, din care 8,04 milioane consumatori casnici, iar apro -ximativ 30% din energia electric` produs` \n România este

furnizat` consumatorilor casnici. Printre cei mai mari con-sumatori de energie electric` din România se num`r`: pro-duc`torul de aluminiu Alro Slatina, combinatul siderurgicArcelorMittal Gala]i [i combinatul de \ngr`[`minte Oltchim. O problem` particular` este \ns` reprezentat` de furturilede energie electric`. Potrivit unui raport al Grupului italianEnel din anul 2010, acestea se ridic`, \n România, la 5,4%din consum, mult peste media european`, de 0,25%. Tot \nanul 2010, conform unei estim`ri realizate de CompaniaNokia, furturile reprezint` aproximativ 20% din consumulanual al României, iar produc`torii adun` pierderi deaproape 1,4 miliarde de euro anual.

Bulgaria [i-a dublat exporturile de electricitate \n 2010Bulgaria [i-a dublat exporturile de electricitate \n 2010, la7.500 GWh, fa]` de anul trecut [i inten]ioneaz` s` devin`lider al vânz`rilor de energie \n Europa de Sud-Est, princi-palul concurent fiind România, conform Novinite. |n 2009,Bulgaria a exportat 3.700 GWh, conform datelor Companieina]ionale de electricitate (NEK). Pentru 2011, este prev`zutun nivel al exporturilor de electricitate similar celui dinacest an, confrom unei declara]ii a pre[edintelui NEK,


XXXXXXXXXXXXXX

42

Controlul costurilor energetice a devenit esen]ial pentru institu]iile bugetare sau pentru monopoluri de stat

SPECIAL


Krasimir Parvanov. |n 2010, cantitatea de electricitate vândut` \n str`in`tate de Bulgaria a reprezentat 21,6% dinenergia produs` \n ]ar`.

Electricitate de la GDF SUEZ EnergyRomânia|ncepând cu 1 iulie 2007, pia]a de energie electric` dinRomânia a fost integral liberalizat`, conform prevederilorDirectivei 54/2003 a Consiliului European [i Legii Energieinr. 13/2007. Prin urmare, to]i consumatorii de energieelectric`, fie ei casnici sau agen]i economici, \[i pot alegefurnizorul de energie electric`, \n condi]iile respect`riireglement`rilor ANRE [i a legisla]iei \n vigoare. Preocupat`\n permanen]` de evolu]ia pie]ei energetice [i de nevoileclien]ilor vizavi de noile pre]uri pentru servicii, companiaGDF SUEZ Energy România [i-a extins activitatea [i adevenit furnizor de electricitate, odat` cu ob]inerea licen]ei\n acest domeniu, \n anul 2008.Astfel, pentru clien]ii business cu un consum mediu lunarde peste 10 MWh, GDF SUEZ Energy România asigur`:sc`derea costurilor, garan]ia lucrului cu o echip` de spe-ciali[ti dedica]i, siguran]a de a colabora cu filiala unuia din-tre cele mai importante grupuri energetice interna]ionale.

De asemenea, \n urma unei analize de proces realizat`al`turi de poten]ialii clien]i, anali[tii de business din echipaGDF SUEZ Energy România propun clien]ilor formula deelectricitate potrivit`. Acest fapt \nseamn`, \n final, un pre]competitiv, calitate [i siguran]` \n furnizare, vizibilitateasupra costurilor lunare [i controlul acestora. n

43

Produc]ia [i consumul de energieelectric` au crescut anul trecut cupeste 4%, ceea ce \nseamn` 59,14 TWh, respectiv 52,03 Twh, conform unui raport realizat [i trimispublicit`]ii de c`tre AutoritateaNa]ional` de Reglementare \n domeniul Energiei (ANRE).



ECONOMIE DE ENERGIE

44

Ocas` verde\nseamn` ostructur`„respon -sabil`“ cumediul\nconjur` -

tor, [i totul, de la design lareciclarea de[eurilor mena-jere, parcurge un ciclu alvie]ii care poate fi mereureluat. O cas` verdefolose[te \n mod eficientenergia, apa [i alte resurse.Are ca scop protejareas`n`t`]ii celor care locuiesc\n ea [i urm`re[te reduce -rea de[eurilor, a polu`rii [i adegrad`rii mediului. Cu altecuvinte, vom tr`i mais`n`tos [i vom l`sa mai

pu]ine urme dureroase pep`mântul care ne sus]ine.

PROGRAMUL „CASAVERDE“ |N ROMÂNIA|n România este demarat unprogram de modernizare alocuin]elor, de la jum`tatealunii aprilie a acestui an. Pro-gramul are \n vedere moder -nizarea casei [i \nlocuireavechiului sistem de \nc`lzire,cu bani de la Fondul deMediu. Se urm`re[te \ncura-jarea popula]iei de a folosienergia regenerabil` [i, prinaceasta, \mbun`t`]ireacalit`]ii aerului, a apei [i asolului. Fondul de Mediusus]ine, cu 6.000 lei, un bene-ficiar care dore[te s`-[i

instaleze panouri solare, iarpentru cei care opteaz` pen-tru pompe de c`ldur`, Fondulvine cu sume de pân` la8.000 lei. Cine dore[te s` \[iinstaleze tehnologie de pro-ducere a energiei termice pebaz` de brichete, toc`tur`lemnoas` sau orice altereziduuri, de[euri vegetale,agricole, silvice, forestiereprime[te 6.000 lei de la Fon-dul de Mediu. Proprietarii decase care doresc s` benefi-cieze de sus]inere din partea

Fondului de Mediu \[i potalege, dup` plac, firma care vaexecuta lucr`rile. Nu exist`firme agreate sau neagreate.|n ]ara noastr`, cele mai multecereri de finan]are au fostdeja f`cute pentru panourisolare [i sunt \nregistrate \nBihor, Harghita [i Covasna.

Cine poate ob]ine finan]areCei care doresc s` ob]in`finan]are nerambursabil` tre-buie să aib` domiciliul pe teri -toriul României, s` fie proprie -

text MAXIMILIAN GAVRILCIUC foto SHUTTERSTOCK

S` construie[ti verde a devenit imperativul secoluluiXXI. Vom tr`i o revolu]ie ingenioas` \n domeniul con-struc]iilor clasice, care vor face loc cl`dirilor noi,durabile, economice, confortabile [i sustenabile?Noile tehnologii sunt create pentru ca impactul vie]iiasupra mediului natural [i s`n`t`]ii s` fie cât mai mic.

Apartamentele de bloc nu intr` \n pro-gramul „Casa Verde“. Administra]iaFondului de Mediu evit` s` acordefinan]are nerambursabil` pentruapartamentele din blocuri unde suntspa]ii comune [i s-a constatat c` apar\n timp o mul]ime de litigii.

ProgramulCASA VERDE

44-45 Economie de energie ••_Layout 1 6/9/11 2:58 PM Page 42

tari sau coproprietari al imo-bilului unde va fi implementatproiectul, iar cl`direa respec-tiv` s` nu fie obiect al unuilitigiu \n caz de solu]ionare la o instan]` judec`toreasc`sau s` fie obiect al unei re -vendic`ri potrivit unei legispeciale sau dreptului co -mun, ori al unei proceduri deexpropriere pentru cauza deutilitate public`. |nc` o con -diţie este aceea de a nu avearestan]e la bugetul local saula cel de stat.De asemenea, cheltuielile eli-gibile sunt cele legate deachizi]ionarea de instala]iipentru producerea deenergie termic`, pentru\nlocuirea sau completareasistemelor clasice de\nc`lzire cu sisteme carefolosesc energie regenera-bil`, cheltuielile cu montajul[i punerea \n func]iune a sis-temelor, cu efectuarea [i ve -rificarea probelor, inclusivTVA aferente. Aceste chel -

tuieli se pot face dup` sem -narea contractului de finan -]are. Documentul intr` \nvigoare la data semn`rii luide c`tre p`r]ile contractante[i este valabil pân` la finali -zarea proiectului, dar nu maimult de 12 luni de la datasemn`rii acestuia.

Soarele r`sare \n RomâniaRomânia beneficiaz` de unpoten]ial solar bun, canti-tatea de energie solar` fiindde aprox. 1.400 kWh/m2/an,adic` peste valoarea euro-pean`, care se afl` undevape la 1.000kW/m2/an. Cuajutorul unui panou solar de2 metri p`tra]i, se pot \nc`lzi100 l ap`/zi la o temperatur`de 45 grade Celsius, ceea ce\nseamn` c` acoper` nece-sarul zilnic a dou` persoane.Dimensionarea panourilor seface \n func]ie de num`rul deconsumatori, deci se reco-mand` 1,5 metri p`tra]i depanou de persoan`. Trebuie

[tiut c` panourile solare semonteaz` de c`tre firme spe-cializate. Instala]ia cuprindeun boiler bivalent, automati-

zare solar`, grup de pom-pare, antigel solar, vas deexpansiune solar, sistem defixare, supap` de siguran]`.

45

Documente necesare pentru finan]are

1. Cerere de finan]are nerambursabil`

2. Declara]ie pe propria r`spundere privind situa]ia imobilului [i faptul

c` nu există alte finan]`ri pentru aceea[i lucrare.

3. Copia actului de identitate

4. Extras din cartea funciar` care s` ateste dreptul de proprietate al

solicitantului asupra imobilului \n care urmeaz` s` fie realizat proiec-

tul, \n original, sau autoriza]ie de construc]ie pe numele solicitantului,

\n copie legalizat`, pentru imobilele aflate \n construc]ie.

5. Certificat de atestare fiscal` privind plata obliga]iilor la bugetul

local \n original, eliberat de organele competente de pe raza c`rora \[i

are domiciliul solicitantul.

6. Adeverin]` privind contul bancar pentru decontare, emis`

de o banc` comercial`, \n original.

7. Un plic pe care s` fie men]ionate numele [i adresa complet` a soli -

citantului [i titlul „Programul privind instalarea sistemelor de \nc`lzire

care utilizeaz` energie regenerabil`“, precum [i sesiunea de depunere.

Dosarul de finanţare conţinând toate documentele obligatorii vafi depus personal de către solicitant la sediul Agenţiei Judeţenepentru Protecţia Mediului pe raza căruia \şi are domiciliul.

44-45 Economie de energie ••_Layout 1 6/9/11 2:59 PM Page 43

Ce argumente au stat la baza decizieide a investi \n industria farmaceutic`din România?

M.T.Obiectivul Grupului Sanofi-Aventis este de a deveni lider

global diversificat \n domeniul s`n`t`]ii.Nevoile de asisten]` medical` din lumenu pot fi \ndeplinite printr-o singur` acti -vitate, de aceea strategia de dezvoltare aGrupului Sanofi-Aventis se bazeaz` pe opolitic` structurat` de achizi]ii [iparteneriate, care ne vor ajuta s` reali -z`m [i s` ne consolid`m platformele decre[tere pe termen lung. Astfel, achizi]iaZentiva \n martie 2009 a f`cut parte dinplanul strategic de dezvoltare a GrupuluiSanofi-Aventis. Bazele solide construitede Zentiva \n termeni de produc]ie aureprezentat factorii-cheie ce au stat labaza deciziei de achizi]ie. Pe lâng` fabri-ca din România, Zentiva de]ine unit`]i deproduc]ie [i \n Cehia, Slovacia, Turcia, cuactivit`]i de cercetare [i dezvoltareactive \n Cehia, Slovacia [i Turcia.|n plus, trebuie men]ionat c` \n centrultuturor activităţilor noastre se aflăpacientul. |n ultimii ani, \n România,pacientul a fost pus la grele \ncerc`ri.Consumul autohton de medicamenteeste unul dintre cele mai reduse, maiprecis media consumului total de me -

dicamente din România (circa 100 euro/an per capita) este sub jum`tatea medieiregionale (circa 250 euro/an per capita).Acest lucru reprezint` un indice clarasupra faptului c` accesul românilor latratament trebuie optimizat \n perma-nen]`. Iar acest lucru \ncerc`m s`-lfacem noi, echipa Sanofi-Aventis Zentiva,producând [i comercializând produsesigure [i accesibile. Astfel, punem la dis-pozi]ia pacien]ilor români solu]ii com-plete de tratament, care acoper` o gam`cât mai larg` de nevoi prin intermediulproduselor originale novatoare, medica-mentelor generice moderne [i accesibile,dar [i metodelor eficiente de preven]ieprin segmentul de vaccinuri.

|n anul 2005 a fost achizi]ionat` Com-pania Sicomed, cel mai mare pro-duc`tor autohton de medicamentegenerice. Ce investi]ii a realizat Zenti-va \n Sicomed, spre ce direc]ii de dez-voltare s-a orientat?

M.T.Cele dou` direc]ii de dezvoltareale Companiei Zentiva, parte a

Grupului Sanofi-Aventis, au fost [i suntl`rgirea portofoliului de produse [icre[terea produc]iei locale de medica-mente. Astfel, investi]iile realizate au fost\ndreptate atât c`tre lans`ri de noi pro-

duse, cât [i c`tre modernizarea fabriciiZentiva S.A. din Bucure[ti.|n ultimii ani, s-a investit constant \n uni-tatea de produc]ie din Bucure[ti: putemvorbi de investi]ii de peste 10 milioane deeuro \n ultimii 5 ani. Trebuie men]ionat c`standardele GMP ale fabricii au fostreconfirmate \n 2009 de c`treautorit`]ile locale (Agen]ia Na]ional` aMedicamentului) [i europene, \n cadrulauditului pre-MRA (Mutual RecognitionAgreement) organizat de Comisia Euro-pean` \n septembrie 2009, \n vederea\ncheierii MRA cu Canada. Rezultateleacestui audit reprezint` o confirmare \nplus a respect`rii angajamentului luatfa]` de pacientul român pentrufurnizarea unor tratamente moderne,accesibile [i sigure. Ne concentr`m \n


Proiectele ambi]ioase dezvoltate de Sanofi–Aventis Zentiva România nu au trecut neobservate. Investitorii \nac]iuni listate la Bursa de Valori, unde este listat produc`torul de medicamente Zentiva SA (fost` Sicomed), auavut deseori surpriza s` afle atât despre distribuirea unor dividende cu valoare record, cât [i despre proiecteambi]ioase de investi]ii [i dezvoltare. Despre strategia companiei \n România [i planurile de viitor am discutat cuMargareta T`nase, Industrial Operations Director Zentiva, parte a Grupului Sanofi-Aventis.

46

SCOPUL ZENTIVA – LIDERGLOBAL DIVERSIFICAT |N S~N~TATE

text Carol Popa, Simona Georgescu foto PR, SHUTTERSTOCK

Obiectivul nostru estes` devenim num`rul 1pe fiecare segment depe pia]a de generice pecare compania noastr`este prezent`.

STUDIU DE CAZ: ZENTIVA

46-48 Studiu de caz ••_Layout 1 6/9/11 3:00 PM Page 44

permanen]` pe men]inerea facilit`]ii de pro-duc]ie la standarde interna]ionale \nalte decalitate [i de mediu.Ast`zi, capacitatea anual` de produc]ie estede peste 100 milioane de unit`]i, adic` maibine de 2 miliarde de tablete. Una din 8 cutiide medicamente distribuit` la nivel na]ionaleste produs` \n fabrica Zentiva. De asemenea,aproximativ 70% din volumul total de medica-mente Sanofi-Aventis comercializat \n prezentpe pia]a autohton` este produs \n unitateanoastr` de produc]ie din Bucure[ti.

Cum era imaginea Sicomed \n 2005 [i careeste imaginea aceleia[i companii \n 2011,\n date [i cifre?

M.T.Dac` \n 2005 Sicomed era cel maimare produc`tor autohton de

medicamente generice, ast`zi, Grupul Sanofi-Aventis Zentiva este lider pe pia]a farmaceu-tic` româneasc` atât \n valoare, cât [i \n volum(conform studiilor Cegedim, pre] de raft – anul2010).

Cum abordeaz` Compania Zentiva mana -gementul costurilor energetice \n com-panie? Cât de importante sunt aceste cos-turi pe o pia]` concuren]ial` cum esteaceea a medicamentelor generice?

M.T.Costurile energetice au un impactsemnificativ asupra costului pro-

dusului finit [i \n bugetul planificat anual alcompaniei, de aceea le urm`rim foarte\ndeaproape, printr-un management riguros,folosind mai multe pârghii [i pornind de lanivelul de produc]ie lansat \n fiecare an. Cainstrumente de m`surare utiliz`m indicatoriide performan]` ai costurilor energetice (ex.:num`r KW pe unitate comercial` produs`) [iun sistem integrat pentru monitorizarea tutu -ror consumurilor pe toate activit`]ile, la toateutilit`]ile: ap`, aer comprimat, electricitate,gaz metan etc., urmând ca aceste date [i infor-ma]ii s` fie apoi centralizate [i consolidate. |nplus, am dezvoltat [i un program anual desc`dere a costurilor de energie.|n industria farmaceutic`, pentru a putea co -mercializa produsele la pre]uri accesibile, [i cos-turile de produc]ie trebuie s` fie astfel. |n con-textul creat de noua politic` de compensare [ia crizei economice, pacientul român a devenitmult mai sensibil la pre]urile medicamentelor,fiind uneori nevoit s`-[i amâne tratamentul saus` [i-l adminis treze \n doze mai mici sau par]ial,f`r` s` mai respecte schema de tratamentrecomandat` de medic. De aceea, prin furni -zarea unor solu]ii terapeutice de calitate [iaccesibile, \ncerc`m s` cre[tem num`rulpacien]ilor trata]i, [i astfel s` le \mbun`t`]imcalitatea vie]ii. |n concluzie, pentru a aveapre]uri competitive, [i \n acela[i timp acce si -bile, costurile de produc]ie trebuie s` fie mici,

astfel c` managementul costurilor energeticeeste unul foarte important \n men]inerea com-petitivit`]ii noastre \n produc]ie.

Care sunt perspectivele de evolu]ie a afa -cerilor Zentiva \n România \n urm`torii ani?Pe ce argumente se bazeaz` acest busi-ness plan?

M.T.Site-ul Sanofi-Aventis Zentiva dinRomânia a primit anul trecut autori -

za]ia de a fabrica 10 produse noi, dedicateexclusiv celor mai importante pie]e de gene -rice la nivel european: Fran]a, Germania, Portugalia, Italia [i Marea Britanie. |n aniiurm`tori, dorim s` ne p`str`m ritmul decre[tere [i de dezvoltare din 2010, ba chiars`-l dep`[im. Astfel, avem planificate maimulte proiecte, precum lansarea a 16 pro-duse noi \n 2011. Obiectivul nostru este s`devenim num`rul 1 pe fiecare segment de pepia]a de generice pe care compania noastr`este prezent`. Un alt proiect are \n vederealte 10 produse ale grupului, care se afl` \nstudiu de fezabilitate [i pentru care a[tept`ms` primim aprobarea de produc]ie [i export.Prin urmare, ne concentr`m pe identifica -rea de oportunităţi de creştere şi pe diversi-ficarea activităţilor comerciale [i opera -]ionale, pentru ca Grupul Sanofi-AventisZentiva s` r`mân` [i \n viitor liderul pie]eifarmaceutice române[ti. n

47



STUDIU DE CAZ: ZENTIVA

48

Zentiva este o companiefarmaceutic`interna]ional` care dez-volt`, produce [i comer-cializeaz` medicamentegenerice moderne demarc`. Compania de]ine

deja unit`]i de produc]ie \n Slovacia,Cehia, România [i Turcia, cu activit`]i decercetare [i dezvoltare active \n Cehia,Slovacia [i Turcia. Elementul-cheie alstrategiei Zentiva este producerea unorsolu]ii terapeutice sigure [i accesibilepacien]ilor din pie]ele Europei Centrale [i de Est, Rusia, Turcia [i nu numai. |n România, Zentiva [i-a \nceput activi-tatea \n 2000, pentru ca, la sfâr[itul anu-lui 2005, grupul farmaceutic s` achizi]i -oneze compania local` Sicomed, \ncadrul uneia dintre cele mai mari tran-zac]ii de pe pia]`. Sub noul brand Zentivaau fost integrate, \n primul semestru alanului 2006, pe lâng` activit`]ile ante-rioare ale Grupului Zentiva de pe pia]aromâneasc` [i cele existente ale socie -t`]ii Sicomed. Astfel, Zentiva a devenitliderul pie]ei de medicamente genericedin România. Ascensiunea companiei nu s-a oprit aici,iar \n martie 2009, Zentiva se al`tur`Grupului Sanofi-Aventis, proces care a

presupus o \mbinare complementar` aportofoliului de produse, a activit`]ilor [iproceselor, precum [i a resursei umane.|n urma acestui proces complex de com-binare, a luat na[tere cel mai puternicjuc`tor de pe pia]a farmaceutic`româneasc`, liderul pie]ei, cu un porto-foliu de peste 350 de produse, disponi-bile \n volume foarte mari. Pentru reducerea costurilor opera]ionale[i atingerea obiectivelor privindmen]inerea unui pre] accesibil [i com-petitiv la medicamente, Zentivaurm`re[te utilizarea indicatorilor de per-forman]` ai costurilor energetice [i aimplementat un sistem integrat pentrumonitorizarea tuturor consumurilor latoate activit`]ile, la toate utilit`]ile, ca deexemplu: ap`, aer comprimat, electrici-tate, gaz natural. Mai mult, Zentiva a dezvoltat [i un program anual de redu -cere a costurilor de energie.Conducerea companiei consider` c`,pentru a avea pre]uri competitive [i \nacela[i timp accesibile, cheltuielile deproduc]ie trebuie s` fie unele mici, astfelc` managementul costurilor energeticeeste unul foarte important \n men]inereacompetitivit`]ii \n produc]ie. O investi]ieimportant` a fost realizat` \n aprilie 2011,când s-a decis ca prin intermediul GDF

SUEZ Energy România s` fie montat` ovan` antiseismic` \n site-ul de produc]ieZentiva din Bucure[ti. Motivul mont`riiacestei vane este reprezentat de posibili-tatea \nchiderii automate a aliment`rii cugaze \n caz de cutremur de peste 4,5grade pe scara Richter.

Vana este alc`tuită dintr-un corp princi-pal, \n interiorul c`ruia se afl` o bil` me -talic` având dou` pozi]ii: „Deschis“ –pentru a permite trecerea gazelor [i„|nchis“ – atunci când, \n urma unormi[c`ri mecanice, se \nchide automatalimentarea cu gaze.|n momentul \n care asupra vanei anti-seismice ac]ioneaz` o mi[caremecanic`, bila din interiorul acesteia sedeplaseaz` \ntr-un scaun prev`zut cu ogarnitur`, obturând ferm sec]iunea princare trece fluxul de gaze. Presiuneagazelor va ap`sa asupra bilei [i, din acelmoment, alimentarea cu gaze esteoprit`. Reluarea aliment`rii cu gaze seface manual, dup` \nchiderea vanei prin-cipale de alimentare cu gaze a instala]ieide utilizare. Misiunea Zentiva, parte a GrupuluiSanofi-Aventis, este de a cre[te accesulla tratamente de calitate cât mai multorpacien]i, contribuind astfel la\mbun`t`]irea calit`]ii vie]ii acestora.Portofoliul de produse al companieiacoper` o gam` larg` de arii terapeutice,\ns` se concentreaz` asupra bolilor car-diovasculare, afec]iunilor inflamatorii,durerii, infec]iilor [i bolilor sistemului ner-vos central, precum [i asupra bolilor gas-trointestinale [i urologice.

Ac]iunile Zentiva SA (produc`torul dinRomânia) sunt tranzac]ionate la Bursa deValori Bucure[ti la un pre] mediu deaproximativ 15 ori mai mare decât valoa -rea nominal`. Zentiva SA asigur` o capi-talizare bursier` de 625,44 milioane lei [ieste una dintre cele mai tranzac]ionatecompanii farmaceutice din cadrul Burseide Valori Bucure[ti. n

Investi]iile men]in Zentiva \n top pe pia]a pe care activeaz`Unul dintre cei mai importan]i produc`tori de produse farmaceutice din pia]a autohton` – Zentiva România, partea Grupului Sanofi-Aventis – folose[te cele mai moderne tehnici de monitorizare a costurilor energetice [i indica-tori de performan]` ai costurilor energetice pentru limitarea celor necesare produc]iei de medicamente,devenind astfel unul dintre cele mai competitive site-uri europene din cadrul Grupului Sanofi-Aventis.



ISTORIA ENERGIEI

Lordul Armstrong, un excentric pasionat de[tiin]e, locuia la Cragside, unde \[i amenajaseun observator astronomic [i un laborator. Din -tr-o cas` auster` pe un deal râpos, \nconjurat`de p`dure, a construit o re[edin]` sofisticat`, \nstilul Tudor, pe care prietenii s`i o numeau„palatul unui magician modern“. Se spune c`

cele mai str`lucite idei \i treceau prin minte lui William Arm-strong când st`tea [i medita \n ap`. Avea reputa]ia unuiinventator nonconformist, care crease mecanismul de ridi-care a Tower Bridge. |n 1868, \n casa sa a fost instalat primulmotor hidraulic, care furniza energie unor ma[in`rii foarteavansate la vremea respectiv`, un echipament de sp`lat rufe,o rotiserie [i un lift hidraulic. |n 1870, apa de la unul dintrelacurile propriet`]ii era folosit` pentru ac]ionarea unui dinamSiemens \n ceea ce avea s` fie prima central` hidraulic` dinlume. |naintat \n vârst`, Armstrong povestea cum s-a petre-cut momentul ilumin`rii \n ziua de pomin`, la râu: „St`teamlini[tit [i m` uitam la o moar` de ap`, când m-a frapat cemic` parte din puterea apei era folosit` pentru a \nvârti roata,[i apoi m-am gândit cât de mare ar fi for]a, chiar [i a unei can-tit`]i mai mici de ap`, dac` energia ei ar fi concentrat` \ntr-osingur` coloan`“. Armstrong a devenit cel mai bogat om dinEuropa, inventând [i manufacturând tunul Armstrong. Fiu alunui negustor de porumb din Newcastle upon Tyne, a fostfondatorul celor mai mari companii energetice [i a avut peste

20.000 de angajaţi numai \n Tyne. Arhitectul Richard NormanShaw a construit Cragside transformând o cas` modest` \n -tr-o re[edin]` modern`, \n care Armstrong a instalat primacentral` hidraulic`. Electricitatea rezultat` la centrala lui Arm-strong era folosit` pentru alimentarea unei l`mpi cu arc,instalate \n galerie \n 1879. Lampa cu arc a fost \nlocuit` \n1880 cu o lamp` incandescent` Joseph Swan, considerat` deacesta ca prima instala]ie adecvat` de iluminat electric.

MOMENTE ISTORICE1880 – Anul \n care s-a folosit puterea hidraulic` pentru a ge -nera electricitate la Grand Rapids Michigan, când 16 l`mpi cuarc au fost alimentate cu energie provenind de la o turbin` cuap` la Wolverine Chair Factory din Grand Rapids. 1887 – High Grove Station din San Bernardino este primauzină hidroelectric` din Vestul Statelor Unite. 1891 – La Frankfurt pe Main, primul sistem hidroelectric trifazic a fost utilizat pentru o linie demonstrativă de 175 km [i 25.000 vol]i de la centrala din Lauffen.1895 – Prima central` hidroelectric` \n proprietate public` dinemisfera sudic` a fost finalizat` la Duck Reach, Tasmania,oferind energie pentru iluminatul stradal din ora[ul Launceston. 1906 – La Ilchester, Maryland, a fost construit` o central`hidroelectric` complet subacvatic`, la Barajul Ambursem.1922 – A fost construit` o central` hidroelectric` special pen-tru orele de vârf.

50

Hidroenergia prinde via]`|n 1870, \ntr-o cas` din Cragside, Rothbury, Anglia, se aprindeaubecurile cu ajutorul celui mai timpuriu proiect hidroelectric dinlume. Cragside, locuin]a lordului Armstrong, situat` \n parohia Car -tington, Nurthumberland, a devenit faimoas`, pentru c` aici a fostfolosit` pentru prima dat` puterea hidroelectric` pentru iluminat.

text MAXIMILIAN GAVRILCIUC foto SHUTTERSTOCK

50-51 Istoria Energiei ••_Layout 1 6/7/11 2:24 PM Page 50

51

DEZVOLTARE RAPID~La \nceputul secolului XX, energiahidraulic` \n Statele Unite cuno[teatrei momente importante: dezvoltareageneratorului electric, \mbun`t`]ireaturbinei hidraulice [i o cerere tot maimare pentru electricitate. Prima cen-tral` hidraulic` comercial` a fost con-struit` \n 1882 pe Fox River, Appleton,Wisconsin, [i furniza 12,5 kW, pentru aaproviziona dou` fabrici de hârtie [i o

re[edin]`. Manufacturierul de hârtieH.F. Rogers a construit fabrica dup` cea v`zut planurile lui Thomas Edisonpentru o central` electric` din NewYork. Prin 1920, uzinele hidroelectricefurnizau 40% din energia produs` \nStatele Unite.

|N ZILELE NOASTRE|n \ntreaga lume, exist` uzine hidro-electrice ce furnizeaz` de la câteva

sute de kilowa]i la câteva sute demegawa]i, dar pu]ine au capacitateaenorm` de a asigura peste 10.000MW. Potrivit Laboratorului Na]ional deEnergie Regenerabil`, uzinele hidro-electrice din lume au o capacitatecombinat` de 675.000 megawaţi, careproduc 2,3 trilioane KW/h de electrici-tate \n fiecare an, aprovi zionând 24%din necesarul de electricitate pentrumai mult de 1 miliard de clien]i. |nStatele Unite, peste 2.000 de centralehidraulice fac din energia furnizat` deap` cea mai mare surs` de energieregenerabil` (pân` la 49%).

Cea mai mare uzină hidraulică dinStatele Unite este cea de la GrandCoulee, de pe Columbia River, statulWashington, cu o putere de 6.800 MW.Finalizat` \n 1942, centrala de laGrand Coulee este una dintre cele maimari din lume, dup` cea de 13 320MW de la Itaipu, pe fluviul Parana,\ntre Paraguay [i Brazilia. Cea mai mare produc`toare deenergie hidraulic` din lume este Cana-da. Fosta Uniune Sovietic`, Brazilia,China [i Norvegia sunt \n topul ]`rilorfurnizoare de energie hidraulic`. n

MIC~ ENCICLOPEDIE ENERGETIC~

Modernizare

|n contextul siguran]ei [i spoririiresurselor de energie, StateleUnite ale Americii au pus la caleun proiect de modernizare [i dereabilitare a 19 centrale [i 19 uzine \n domeniul hidroener-getic. Aceast` m`sur` este cuatât mai important`, cu cât estevorba de uzine care furnizeaz`de la 5,45 MW pân` la 2.457MW [i au o vechime \ntre 40 [i70 de ani. |n privin]a uzinelor, 14 dintre ele sunt proprietate destat, iar 5 dintre ele se afl` \nregim particular.

Hydro-Quebec

Quebec inten]ioneaz` s` reduc`emisiile GHC cu pân` la 20%pân` \n 2020, raportat la nivelulanului 1990. Canada are caobiectiv o reducere total` de 17%fa]` de nivelul anului 2005. |nlupta \mpotriva \nc`lzirii globale,hidroenergia are o contribu]iemajor`. Centralele hidroelectricece folosesc ap` stocat` \n rezer-voare pentru producerea de elec-tricitate emit de 40 ori mai pu]ineGHC decât sta]iile cu petrol [i de100 ori mai pu]in decât cele cuc`rbune.

Shanghai–Donghai

Cu o putere de peste 100 MW,Proiectul Eolian Shanghai–Donghai, care a alimentatExpozi]ia Global` ]inut` recent \nora[, marcheaz` ascensiuneaChinei \n energia regenerabil`.Situat` \n apele administrativeale Shanghaiului, instala]ia seafl` la 13 km de coasta Nanhuizui[i la o adâncime de 10 metri.Capacitatea total` este de 102MW, iar energia anual` este esti-mat` la 268 GWh, suficient` pen-tru nevoile a peste 200.000 degospod`rii din ora[.

Biocombustibili

Biocombustibilul avansatmarcheaz` o nou` etap` \n proce-sul de reducere a dependen]ei decombustibil fosil. Noua genera]iede biocombustibili este mult maieficient`, folosind materiale neuti-lizabile ca hran`. Compania Cool-PlanetBioFuels, din California,dezvolt` un procesor termome-canic ce utilizează reziduuri deculturi agricole pentru a producegaz, \n vreme ce TMO Renewablesfolose[te o bacterie pentru atransforma biomasa pe baz` deceluloz` \n etanol.

50-51 Istoria Energiei ••_Layout 1 6/7/11 2:24 PM Page 51


Prima eolian` flotant` demare anvergur` a fost inau-gurat` \n largul apelor teri-toriale ale Norvegiei \n sep-tembrie 2009 [i a reprezen-tat primul dispozitiv cu carepot fi eliminate nepl`cerile

cauzate de procesul de producere a acestuitip de energie. Eoliene offshore statice,sprijinindu-se pe un suport fixat pe fundulmarin, la câteva zeci de metri adâncime,existau deja, \ns` Hywind este primulproiect de eolian` flotant` ce poate fifolosit \n ape adânci de 120-700 de metri.„Proiectul prezint` avantaje mari: nu se vedede pe coast`, poate fi implantat \n locuri cenu sunt frecventate de al]ii, precum pescariisau p`s`rile, [i este complet ecologic“,explic` Anne Stroemmen Lycke, directorulDepartamentului pentru Energie Eolian` alcompaniei norvegiene StatoilHydro.|n practic`, o eolian` flotant`, cu paleteleavând un diametru de 40 de metri, ajungepân` la 100 metri sub ap`. Partea ei scu-fundat` const` \ntr-un tub lung de 100 demetri, care este umplut cu balast (ap` [i

pietre), pentru stabilizarea instala]iei.O alt` companie implicat` \n asemeneaproiecte ecologice este Elsam (acum DONGEnergy) din Danemarca, care a construitprimul parc eolian din Marea Nordului, cu 80 de turbine eoliene Vestas V80-2,0 mW,capabile s` produc` 160 mW de electrici-tate. Turbinele au fost instalate \n 2002, ulti-ma dintre ele fiind pus` \n func]iune la datape 11 decembrie. Din 2005, parcul esteoperat de Vattenfall. |n mai 2008, DongEnergy a \nceput construc]ia unui al doileaparc \n zon`, Horns Rev 2, care are 91 de tur-bine Siemens SWP 2,3-93, cu o capacitatetotal` de 209 mW, iar construc]ia lui s-adefinitivat \n septembrie 2009. Teoretic,cele dou` parcuri eoliene pot furniza energiepentru aproximativ 350.000 locuin]edaneze. Parcul este situat la 14-20 km dis-tan]` de ]`rm, pe Marea Nordului, la vest deBlavands Huk, [i reprezint` prima faz` a efor-tului la scar` larg` al guvernului danez de aproduce electricitate \ntr-un mod nepoluant.Conform proiectului guvernamental, pân` \n2030 vor trebui instalate pe mare turbine cuo capacitate total` de 4.000 mW.

ECOLOGIE


52

Puterea vântului reprezint` o surs` nepoluant` de energie, care contribuie la diminuarea semnifica-tiv` a emisiilor de CO2, iar turbinele instalate pe mare ofer` cu 50% mai mult` putere decât ceafurnizat` de turbinele instalate pe uscat.

Eoliene plutitoare\n Marea Nordului

52-53 Ecologie ••_Layout 1 6/7/11 2:24 PM Page 52

CONSTRUIREA EOLIENELOR MARITIMECondi]iile destul de dificile pentrufunc]ionarea acestor turbine eoliene auf`cut necesar` o planificare foarte atent` aopera]iunilor. Astfel, conform datelor DongEnergy, pentru fiecare turbin` a fostpozi]ionat` \ntâi funda]ia, o conduct` cilin-dric` din o]el, cu un diametru de aproxima-tiv 4 m [i o grosime a materialului de 5 cm.Acest lucru a fost posibil prin ac]iunea uneifreze plasate pe o barj`, care a \nfipt con-ducta \n fundul m`rii, la aproximativ 25 madâncime. Apoi, turbinele au fost montateprin intermediul unor nave speciale, cupicioare stabilizatoare submersibile,echipate cu macara. Turbinele au fostconectate cu o substa]ie-transformator decolectare a energiei, prin intermediul unorcabluri submersibile. Aceasta, la rândul ei,este conectat` unei unit`]i de transmisie aelectricit`]ii aflat` pe uscat, tot prin inter-mediul unor cabluri submarine.S-a utilizat conceptul „mono-pile“, careconst` \n „\nfigerea“ pilonilor \ntr-un modfoarte rapid [i care se potrive[te „ca om`nu[`“ fundului m`rii, din nisip, din zona

respectiv`. |n jurul funda]iei, a fost plasat` o„p`tur`“ de pietri[, pentru a oferi protec]iefa]` de eroziune. Aceasta are o grosime de0,5 m, iar pietri[ul are diametrul cuprins\ntre 0,03 [i 0,2 m. |mpreun` cu pilonul defunda]ie, a fost instalat` [i piesa detranzi]ie, cu elemente premontate, cum ar ficele pentru b`rci, cele de protec]ie catodi -c`, canalele pentru cabluri etc. Dup` insta-larea piesei de tranzi]ie, ata[at` prin turnarede beton, [i \nchiderea canalelor pentrucabluri, a fost a[ezat \nc` un strat de pietri[cu grosime de 0,8 m. Substa]ia maritim` decolectare a energiei este proiectat` ca oplatform`-tripod, cu o construc]ie de o]el,având o suprafa]` de aproximativ 20 x 28 m,la 14 m peste nivelul m`rii. Platforma dis-pune de transformator, \ntrerup`tor, echipa-ment de control, unitate de comunica]ii,generator diesel de urgen]`, echipament destingere a incendiilor, facilit`]i pentru per-sonal, heliport, macara [i barc` de salvare.Pe 23 octombrie 2010, \n Marea Britanie afost dat` \n func]iune o „p`dure“ (cu 100 tur-bine instalate din totalul de 341) de turbinegigantice pe coasta M`rii Nordului, lâng`

Kent. Compania suedez` Vattenfall, care aconstruit parcul, crede c` acest proiect arepoten]ialul de a sus]ine 200.000 de locuin]e. |n condi]iile \n care Marea Nordului poatedeveni o surs` eficient` [i nepoluant` deenergie, la Bruxelles a fost semnat unacord de cooperare \ntre zece ]`ri: Suedia,Danemarca, Germania, Olanda, Luxemburg,Fran]a, Marea Britanie, Irlanda, Norvegia [iBelgia, cu scopul de a interconecta aceast`re]ea de eoliene maritime, ce acoper` osuprafa]` de 760.000 de kilometri p`tra]i. Asocia]ia European` pentru Energie Eolian`(EWEA) a considerat c` acordul constituieun pas absolut necesar pentru crearea uneire]ele electrice \n largul m`rii, foarte util`pentru dezvoltarea unei pie]e uniceeuropene a energiei. Pre[edin]ia belgian`estimeaz` c` amplasarea acestei re]ele arputea crea, \ntre anii 2020 [i 2030, pân` la150.000 de locuri de munc` [i o capacitateinstalat` de 150 GW \n anul 2030. |n acestmod se vor produce 563 TWh, echivalândcu 16 la sut` din consumul de electricitatedin Europa. |n 2050, aceast` cifr` s-arputea ridica pân` la 46%. n

53

Parcul eolian maritim Horns RevTip turbine: Vestas V80 - 2mW

Capacitate total`: 160 mW

Capacitate anual` estimat`: 600.000.000 kWh

Diametru rotor: 80 m

|n`l]ime hub: 70 m

Mas` lam`: 6,5 t

Mas` nacel`: 79 t

Mas` turn: 160 t

Mas` funda]ie: 180-230 t

Mas` total` pe turbin`: 439-489 t

Adâncime ap`: 6-14 m

Distan]` de ]`rm: 14-20 km

Distan]` \ntre turbine: 560 m

Suprafa]` parc: 20 kmp

Costuri proiect: 270 milioane euro

52-53 Ecologie ••_Layout 1 6/7/11 2:24 PM Page 53

Grupul GDF SUEZ EnergyRomânia este preocupat \npermanen]` de implicarea \ncomunitate [i [i-a dorit s`sus]in` acest eveniment toc-mai pentru a le putea oferi

locuitorilor din municipiul Craiova un prilejde a face mi[care.Evenimentul sportiv, intitulat sugestiv „Caravana olimpic` GDF SUEZ“, a fost orga-nizat \n cadrul parteneriatului \ncheiat cuComitetul Olimpic [i Sportiv Român [i pro-moveaz` valorile olimpismului, \ncurajândpracticarea sportului de c`tre amatorii [isportivii de performan]`, [i subliniaz`beneficiile activit`]ii sportive asupra s`n` -t`]ii corpului omenesc. |n urma acestui \ndemn, pe 10 aprilie, peste

900 de copii au sosit dis-de-diminea]` \nParcul Tineretului din Craiova pentru a luaparte la ateliere sportive de handbal, bad-minton, tenis de mas`, tenis de câmp,streetball, volei, fotbal mixt [i 2 competi]iide cros: un cros pentru copii, organizat pe 3 tran[e de vârst` (8-9 ani, 10-11 ani [i 12-14) [i un Open Cros pentru participan]iicu vârsta de peste 18 ani.Cei mai mul]i dintre participan]i s-au \nscrisla cros, dar a fost mare aglomera]ie [i peterenurile de tenis, handbal, volei [i street-ball. Cei mici au fost supraveghea]i şi aujucat \n compania sportivilor de perfor-man]`, baschetbali[tilor, handbalistelor [ivoleibali[tilor de la Sport Club MunicipalCraiova. Evenimentul s-a bucurat de prezen]a unornume de rezonan]` ale sportului românesc,care au participat la Jocuri Olimpice, Cam-pionate Mondiale [i Europene. Atletismul afost reprezentat de Violeta Beclea Szekely,Ionela }\rlea, Doina Melinte, Cristiana Cojo-caru, Natalia Andrei [i Niculina Lazarciuc.Au mai interac]ionat cu sportivii fostulvoleibalist Nicu Stoian, precum [i campi oanaeuropean` la tenis de mas` Otilia B`descu.Otilia a jucat minute bune tenis \n compania


Pe 10 aprilie, \n Parcul Tineretului din Craiova, GDF SUEZ EnergyRomânia i-a invitat pe amatorii [i sportivii de performan]` la câteva ore de mi[care, \n cadrul evenimentului „Caravana olimpic`GDF SUEZ“, \n dorin]a de a \ncuraja [i de a sublinia beneficiilesportului asupra s`n`t`]ii. 54

PENTRU COMUNITATE

Caravana olimpic` GDF SUEZa luat startul la Craiova!

text Amalia Anghel, Ramona S`r`rescufoto GDF SUEZ Energy Romania

54-55 Pentru Comunitate ••_Layout 1 6/7/11 2:25 PM Page 54

participan]ilor prezen]i, a făcut fotografii [ia dat autografe.Fiecare participant la competi]ie a primit o[apc` [i un tricou [i a putut participa latombola organizat` \n cadrul evenimentu-lui, iar câ[tig`torii crosurilor pentru copii [icei de la Open Cros au fost r`spl`ti]i cupremii constând \n articole sportive.Evenimentul a fost organizat cu sprijinulPrim`riei Municipiului Craiova, Inspectora -tului {colar Jude]ean Dolj, AcademieiOlimpice Filiala Dolj, Clubului SportivMunicipal Craiova [i Clubului Sportiv {colarCraiova.,,Caravana olimpică GDF SUEZ“ este ocomponent` a programului ,,Energie pentruperforman]`“, \n cadrul parteneriatului din-tre GDF SUEZ Energy România [i ComitetulOlimpic [i Sportiv Român, semnat \n sep-tembrie 2010. Structura acestui programare la baz` dou` componente: sus]inereafinanciar` a sportivilor de performan]`,inclu[i \n programul Pol România, [i organi-zarea de evenimente dedicate publiculuilarg, cu participarea sportivilor de perfor-man]`, din dorin]a de a stimula mândriaromânilor fa]` de valorile olimpice [i a \ncu-raja practicarea sportului la toate nivelurile.

55

Prin Caravana Olimpic`, GDF SUEZ Energy România invit` oamenii la mi[care [i la un stil de via]` s`n`tos.

YVONNIK DAVIDDirector General GDF SUEZ Energy România

Anul acesta este prima edi]ie a Caravanei Olimpice GDF SUEZ EnergyRomânia [i ne bucur`m c` \ncepem cumunicipiul Craiova, fiind o pepinier` de lansare a multor sportivi de performan]` [i, \n acela[i timp, unul dintre cele mai mari ora[e din sudulRomâniei. Sus]inerea acestui eveni-ment confirm` dorin]a GDF SUEZEnergy România de a sprijinifenomenul olimpic din România [i pro-movarea valorilor olimpismului. GrupulGDF SUEZ \[i demonstreaz` astfelangajamentul de a promova practica -rea sportului la toate nivelurile.

54-55 Pentru Comunitate ••_Layout 1 6/7/11 2:25 PM Page 55


english summary

At the start of the second half of 2011, we set out to present the most interestingenergy projects, both national and international, focusing on electricity productionand on the need of a variation of production in the sector.In the context of an economic crisis that seems never-ending and of the desire toprotect the environment as much as possible, investments in the energy sector arebecoming better planed. Electricity production is an area that is also requiring adiversified approach. GDF SUEZ Energy Romania is involved in the electricity sector,through an offer for business clients with an average monthly consumption of over10 MWh. The fact that Romania aims to have 33% of its electricity produced throughhydroelectric power plants by 2020, only a fraction above current levels, is an indi-cator of the need for positive change in this sector.

Structural changes that influenced global economyduring the last three years have caused successivechanges of energy strategy, both on national andregional level. At the roundtable organized in Parison February 23 by the International Energy Agency(IEA), through Energy Business Council, partici-pants analyzed the future of the energy industry.Energy efficiency and the durable development ofthe energy sector through the use of renewableresources were the main areas of discussion at theround table. Richard H. Jones, deputy executivemanager of IEA, presented an analysis based onthe comparison between primary energy resourcesand global energy consumption, from which theconclusion that without a clearly defined strategyregarding the development of the renewable ener-gy production sector, mankind risks to run out oftraditional resources by the end of this centurywas drawn.

n The first wind park built on the shores of the North Sea is Germany’s hope for anon-nuclear energy. Baltic 1 is the first commercial enterprise of this kind in thecountry, aiming to provide energy to 50,000 homes. n 5% of the world’s natural gasproduction is wasted each year. The quantity is equivalent to 30% of the EU’s con-sumption and 23% of the usage in the US, according to a General Electric (GE)report. n British Petroleum (BP) is demanding USD 40 billion worth of liabilities fromTransocean, the owner of the tanker that exploded last year in the Gulf of Mexico.More than 780 million of liters of oil leaked into the Gulf and polluted hundreds ofkilometers of shore. n Important natural gas production growth in 2010. Last year,gas production saw a significant increase, managing to exceed the level before thestart of the crisis, according to a press release by Cedigaz, an association joining140 companies from 40 countries. The reasons of this growth are the rapid econom-ic recovery of emerging countries, as well as the hard winter that Europe has faced. n The European Commission has initiated a project to ban cars running on Dieseland gasoline from big European cities by 2050. Such a measure would reduce CO2emissions by an estimated 60%. n GDF SUEZ Energy Romania supported Romania’sOlympic team during the European Youth Olympic Festival of Winter sports, whichtook place on April 4 in Liberec, Czech Republic. The Romanian team competed atsix sports: figure skating, cross-country skiing, Alpine skiing, snowboard, ski jump-ing and biathlon.

Responsibility and Efficient Investment

The Future of Energy – Production and Consumption

Energy News

58

58-61 English Summary_Layout 1 6/9/11 3:14 PM Page 56

Kazakhstan produces 1,5 million oilbarrels per day and exports 1,4 millionbarrels per day, according to data pu-blished by the U.S. Energy InformationAdministration for the year 2009. Thecountry has a reserve estimated at5,300 million tons of oil, accounting for3% of global oil reserves.The First Rus-sian Petroleum Congress took place on March 14-16 in Moscow and gathered several hun-dred officials from various countries. Due to its experience and plans, the Kazakh delegation,led by Timur Kulibaiev, president of the Kazenergy Association, drew the attention of partici-pants. The Kazenergy Association was founded on November 2 2005 as a noncommercial,independent union of several companies, with the purpose to create favourable conditionsfor the durable and dynamic development of the energy sector of the country. Last year,Kazakhstan’s GDP per inhabitant reached over USD 9,000 while 20 years ago the figure wasonly USD 700. In the last decade, oil production reached 78 million tons, in 2009, from35 million in 2000. EIA experts estimate that production will double in the next 10 years.

The Romanian electricity market is continuouslydeveloping and national authorities, as well as pri-vate companies, are trying to find solutions tostreamline production. GDF SUEZ is also involvedin the sector, with an offer for business clients withan average monthly consumption of over 10 MWh. According to latest published data, Romania is anelectricity exporter, having sold EUR 139 millionworth power to eight European countries. Importsaccounted for only EUR 30 million, making ourcountry a promising player.

The current national market is divided between Termoelectrica, Hidroelectrica,Nuclearelectrica and CET (Thermal Power Stations), which independently produceelectricity, but are state-owned; Transelectrica (90% state-owned), ensuring nationaldistribution; Electrica, managing distribution, with five of its eight branches already pri-vatized; OPCOM, a Transelectrica-run power market operator.

In the case of South-East European states, the end of the economic crisis will lead to a fun-damental change in terms of investment, trade relations and market, in order to be able toface new challenges. Dumitru Chisăliţă speaks on the manner in which the energy marketwill perform in the next period of time. “In the last two years, we have witnessed a large-scale reshuffling of the European energy market, following the «gas crisis», the «economiccrisis», changes caused by directives regarding the energy market, the consolidation of theposition of certain companies and the rise in energy efficiency and environment protection,which is done not only in most EU member-states, but also in countries supplying the Euro-pean market with natural gas and electricity, such as Russia, Norway or Algeria. After theend of the current economic crisis, we will be unable to return to a normal, as we previouslydefined it, but to a different kind of normal, in which investments, trade relations, the marketand regulations will be fundamentally modified so as to respond to new challenges. Marketfunctioning mechanisms are essential for a free market and Romania, as part of the Euro-pean energy market, must make these mechanisms compatible“.

59

Wind power is a nonpolluting source of energy with a significant contri-bution to the reduction of CO2 emissions and sea turbines provide upto 50% more energy than those mounted on dry land.The first big-scale floating wind turbine was launched in the territorialwaters of Norway in September 2009. Generally, a floating wind tur-bine, with 40 m blades, and with a submerged part, consisting of a100 meters tube filled ballast (water and rocks). The difficult conditions under which such wind turbines operate requirea very careful planning of operations. Thus, a cooperation agreementbetween ten countries – Sweden, Denmark, Germany, Holland, Luxem-bourg, France, Great Britain, Ireland, Norway and Belgium – was signedin Brussels, with the purpose of interconnecting the network of floatingwind turbines. The European Wind Energy Association (EWEA) statedthat the agreement was a necessary step in the construction of a sea-based electricity network, useful in the development of a unitary Euro-pean energy market. The Belgian Presidency of the EU estimates thatsuch networks might generate, between 2020 and 2030, up to150,000 workplaces and a 150 GW mounted capacity by 2030. In thismanner, 563 TW might be produced, equal to 16% of Europe’s electrici-ty consumption. The figure might rise to 46% by 2050.

Floating Wind Turbines in the North Sea

Large-scale European Energy Market Reshuffling

Kazakhstan – the New Oil El Dorado

The Electricity Market – Between Modernization and Diversification



english summary

The devastating earthquake has brought into discussion the future ofatomic energy. However, turning production towards traditional, lessdangerous methods is not easily accepted by countries with developedeconomies. Guenther Oettinger, European Commissioner for Energy,talked about an Apocalypse while referring to the disaster in Japan.German chancellor Angela Merkel has announced the immediate shut-ting down of all reactors built before 1980, on a three month period, fortesting. GDF SUEZ and Quinenco Group have formed a consortium inChile. The basis of the new group was laid down in February, throughthe partnership between GDF SUEZ and the local company QuinencoGroup. Gerard Mestrallet, president and CEO of GDF SUEZ, will be thepresident of the joint venture.

In 1870, in a house in Cragside, Rothbury, England,light bulbs were lit by using the world’s firsthydropower project.Lord Armstrong, an eccentric industrialist who livedin Craigside, installed a hydraulic engine in hishome in 1868, and in 1870 he used the water fromone of the lakes on his property to power a Siemensdynamo, in what was to become the world’s firsthydroelectric power plant. Since then, things movedfast and in 1880 a hydroelectric plant was con-structed in Grand Rapids Michigan, and in 1906, atIlchester, Maryland, the world’s first completelysubmerged power plant was built at the AmsterdamDam.Nowadays, there are hydroelectric power plantsproviding from a few hundred KW to several hun-dreds MW. In the US there are over 2,000 hydraulicplants, with hydroelectricity being the most impor-tant source of renewable energy. The world’sbiggest producer of hydroelectricity is Canada. Theformer Soviet Union, Brazil, China and Norway arealso top producers.

Zentiva is an international pharmaceutical company developing, producing and sell-ing trademark modern general pharmaceuticals. The company owns productionunits in Slovakia, the Czech Republic, Romania and Turkey. In Romania, the compa-ny began its operations in 2000. In 2005, Zentiva took over Sicomed in one of thebiggest deals on the local market.The ambitious projects developed by Sanofi-Aventis Zentiva Romania have notgone unnoticed. Investors who own shares at the Stock Exchange, where ZentivaSA (former Sicomed) is listed, have often been surprised to find out about the dis-tribution of record-value dividends or about ambitious investment and develop-ment projects. Margareta Tănase, industrial operations director at Zentiva, statedthat the company’s objective is to become no.1 on each general market segmentwhere it is present. The company management believes that in order to have competititve and yetaccesible prices, production expenses must be low. Thus, energy cost manage-ment is extremely important in maintaing competitivity. One such important invest-ment was made in April 2011, when it was decided to mount an antiseismic protec-tion system, through GDF SUEZ Energy Romania, in the Zentiva production site inBucharest.

Japan, a Cause for Extra SafetyMeasures for Nuclear Power Plants

1870: Hydropower Comes to Life

The Purpose of ZENTIVA: To Be a Diversified Global Leader in Healthcare

60


On April 10, in Tineretului Park inCraiova, GDF SUEZ EnergyRomania invited professional andamateur sportsmen to exercisefor a few hours, during the GDFSUEZ Olympic Caravan event, ina campaign to promote and to raise public awareness regarding the benefits of sports onhealth. The event gathered over 900 children in handball, tennis, badminton, table tennis,street ball, volleyball, football and cross-country running workshops, in an effort to pro-mote community involvment. Most participants chose the cross-country. Important fi-gures of Romanian sport, such as Violeta Beclea Szekely, Ionela Ţârlea, Doina Melinte,Natalia Andrei, Niculina Lazarciuc, Nicu Stoian and Otilia Bădescu, were present at theevent. Each participant received a cap and a T-shirt. The GDF SUEZ Olympic Caravan ispart of the “Energy for Performance” program, as part of the partnership between GDFSUEZ Energy Romania and the Romanian Olympic Committee. The program aims, on oneside, to financially support professional sportsmen included in the Pol Romania programand, on the other side, to organize events that promote sports and Romanian Olympicvalues to wide audiences.Yvonnik David, General Manager of GDF SUEZ Energy Romania, states that this is the firstedition of the Caravan and that “we are glad to begin with Craiova, as it has always been alaunch pad for sport talents and one of the biggest cities in southern Romania. The sup-port granted to this event confirms GDF SUEZ Energy Romania’s pledge to support theOlympic phenomenon in Romania and its values. The group is thus proving its commit-ment to promote sports at every level“.

Building green is the commandment of the XXIst century. Are we going to see an ingen-ious revolution in construction, in which classic buildings will give way to new, sustain-able, durable, economic and comfortable houses? New technologies are created so

that the impact of life on the naturalenvironment and on health is minimal.An eco-house means a structure thatis “aware” of its environment. It effi-ciently uses energy, water and otherresources. Romania has a good solarpotential, of about 1,400 kW persquare meter per year, above the1,000 kW per sqm per year average.In Romania a program to modernizehouses began in mid-April. The pro-gram aims to replace old heating sys-tems with money from the Environ-ment Fund. Those who want toreceive noncallable financing throughthe program must reside in Romaniaand they must own the house wherethe project will be implemented.Blocks of flats are excluded from theprogram.

61

The real estate crisis, the financial crisis, the sovereign debt crisis, theArab political crisis. A series of events that seem to go on and on areworsening the global crisis. Now there are concerns about a possiblefuture food crisis and an energy price crisis. What are the possiblestrategies of industrial producers? How are business plans during aperiod of uncertainty? What are the variables in energy distributionand what are the factors depending on which they depend?Goods consumption fell by 3% globally, according to World Bank esti-mates. A report on consumer trends, published by OECD at the begin-ning of May, reveals that the main sectors affected by the decline ofconsumption are construction, tourism, the car industry and electron-ics. The energy sector is approximately in the middle of the list, with a2,9% decline, close to the global average. A slight increase, if we takeinto consideration the 3,5% decline seen in 2009.The shifting of consumers to goods of bare necessity, the change inshopping habits and in the attitude towards savings are just a few fac-tors that determine strategy changes for big industrial producers.Stock management is adapting to the new reality. Energy managementis focusing on streamlining costs in the context of consumptionreduction.An OECD report reveals that global economy might see a 1,7%increase in 2011. The growth will come mostly from emergingeconomies such as India, China, Brazil and Mexico.The result of this trend is now seen both in industrial activity and in thevalue of consumption. India and China have become, starting with2009, the main destination of energy production investments. Accord-ing to the latest data published by the International Energy Agency(IEA), in 2009 alone, 11 nuclear power plant projects have been initiat-ed in the two countries, with a total USD 80 billion of investments,while investments in other forms of energy production reached USD147 billlion. Currently, nuclear power accounts for only 2% of China’senergy production and 3% of that of India.

Energy Strategies –Adapting to Demands

The Green House Program

The GDF SUEZOlympic Caravanstarts in Craiova



|NCARC~-}I BATERIILE

62

1

2

3

6

7

4

5

Energia din cuvinteRezolv` corect puzzle-ul [i vei descoperi, pe vertical`, numelecompaniei care vrea s` devin` lider global \n s`n`tate.

1. Ce produc]ie a crescut semnificativ la nivel mondial \n2010?2. Industria aflat` \n pericol dup` incidental din Japonia…3. Numele unei ]`ri aflat` \n topul importatorilor de gaze dinEuropa.

4. Care este noua atrac]ie petrolier`?5. Comisarul European pentru energie este Guenther D…..6. Casa….. este numele programului eco demarat \nRomânia.7. Ce companie caut` noi oportunit`]i pe pia]a de energiedin Brazilia?

|mpreun` cu colegii s`i de laUniversitatea din Berna [i Uni-versitatea de {tiin]e Aplicate dinElve]ia, Pfenniger a testat tur-bine minuscule create pentru aputea fi introduse \n artereleumane, asemeni unui generatorhidroelectric implantabil. "Inimaproduce \n jur de 1-1,5 watti deputere hidrulic`, iar nou` ne tre-buie maximum un milliwat. Unpeacemaker are nevoie deaproape 10 microwati", sus]ineinginerul. La conferin]a deMicrotehnologie \nMedicin` [i Biologieorganizat` laLucerne, Elve]ia,Pfenniger a prezen-tat rezultatele unuiexperiment \n careun tub este con-ceput pentru a imita

artera toracic` interna, un tublat de câ]iva milimetri. |n acesttub au fost introduse trei micro-turbine, dintre care cea mai efi-cient` a produs \n jur de 800microwati, care ar putea rula dis-pozitive care necesit` mult maimult` putere decât un peace-maker din ziua de azi. Senzoriide tensiuni arteriale, pompelede livrare a medicamentelor sauneurostimulatoarele ar puteabeneficia toate de o surs` de ali-mentare independent`.

Ma[ina de sp`lat cu pedaleEste ecologic`, te scap` de rufelemurdare [i de kilogramele \n plus - ungrup de cinci studen]i de la Univeris-tatea Tehnic` din Delhi au inventatprima ma[in` de sp`lat carefunc]ioneaz` doar pe baza energieirezultate \n urma pedalarii. Conceputpentru a fi de folos mai ales femeilorcare locuiesc \n zone neelectrificate,ineditul obiect de uz casnic a fostbotezat Dhobi. Studen]ii se mândresccu inven]ia lor, despre care spun c`este la fel de eficient` ca o ma[in` desp`lat automat`, singurul posibilinconvenient fiind acela c` nu dis-pune de o func]ie de uscare a rufelor.Totu[i, \n compensa]ie, are un sistemde ardere a caloriilor proprietarului, dat fiind faptul c` pentruac]ionarea sa este nevoie de a da la pedale. "Lucram la acest proiectdin 2010, sursa noastra de inspira]ie a fost o ri[ca cu pedale. Ma[inanoastr` de sp`lat, Dhobi, folose[te componente de biciclet` pentru asimula ac]iunea motorului", spune Vishma Rai, unul dintre studen]iiinventatori, citat de “The Times of India”.

Energie din sânge

text

SIM

ONA GE

ORGE

SCU

foto

SHU

TTER

STOC

K, PR

62 Incarca Bateriile_Layout 1 6/7/11 2:28 PM Page 62


64

CALENDAR

CALENDAR DE EVENIMENTE PE PIA}A DE ENERGIE

MAX FRISCHDramatug [i romancier

Tehnologia este un mod de a organiza Universul astfel \ncât omul s` nu fienevoit s`-l experimenteze.

THOMAS EDISONInventator

Accept tot ceea ce este legat de electricitate, f`r` a testa de la \nceput \nam`nun]ime.

ALBERT CAMUSScriitor

Nimeni nu \[i d` seama c` unii oameniirosesc mult` energie abia ca s` fie normali.

5-9 IUNIE 2011 International Green Energy Conference, Eskise-hir, Turcia http://igec6.anadolu.edu.trEvenimentul este o conferin]` interna]ional` multidiscipli-nar`, ce \[i propune s` atrag` aten]ia asupra consumului deenergie [i a reducerii impactului acestuia asupra mediului, s` fac` cunoscute cele mai noi informa]ii tehnice, cele mairecente studii de profil [i s` direc]ioneze interesul cât maimultor ]`ri c`tre programele de protejare a mediului [i de securitate energetic`.

13-15 IUNIE 2011 Europe Shale Gas 2011 Conference, Var[ovia,Polonia http://www.cwcshalegas.comEste o conferin]` organizat` de CWC Group, \n colaborare cuInternational Gas Union. Printre temele conferin]ei se num`r`:descoperirea [i aplicarea [i \n Europa a tehnicii folosite deSUA pentru ob]inerea de gaz din [ist bituminos; preg`tireabusiness-ului propriu pentru schimb`rile viitoare; descoperireacompaniilor dornice de o asemenea nou` investi]ie; evaluareariscurilor [i beneficiilor unei asemenea exploat`ri.

24-26 IUNIE 2011 International Renewable Energy & EnvironmentConference 2011, Kuala Lumpur, Malaeziahttp://warponline.org/conferences.htmMalaezia este ]ara care \[i propune, prin acest eveniment,s` aduc` \n acela[i loc cercet`tori renumi]i, ingineri [i oa-meni de [tiin]` implica]i \n acest domeniu de un interesmajor pentru \ntreaga lume.

5-8 IULIE 2011 Clean Air 2011, Lisabona, Portugaliahttp://rgesd.ist.utl.ptConferin]a va dezbate teme legate de tehnologiile ecologice[i de folosirea combustibililor alternativi. Participan]ii vor aflainforma]ii noi despre plantele care pot genera combustibil,reducerea emisiilor de gaze \n sistemul de transport, de me -tale grele, argumente pro [i contra utiliz`rii hidrogenului.

1-5 AUGUST 2011 Exploring New Landscapes Of Energies, Brno,Cehia, http://www.geonika.czConferin]a are drept scop accelerarea colabor`riiinterna]ionale \n privin]a cercet`rilor pentru energia alter-nativ` [i a rela]iilor dintre state. Evenimentul este organi-zat de Academia de {tiin]e din Republica Ceh`,Departamentul Geografia Mediului.

4-7 SEPTEMBRIE 2011 10th International Conference on SustainableEnergy Technologies Istanbul, Turciahttp://www.set2011.orgConferin]a se bazeaz` pe un program informativ [icuprinz`tor, ce include discursuri [i prezent`ri vizuale, oexpozi]ie comercial` al c`rei scop este de a con[tientiza [imai mult importan]a protej`rii mediului.

64 Calendar ••_Layout 1 6/7/11 4:12 PM Page 64

Ajuta]i-ne să facem cea mai bună revistă de energie – pentru dumneavoastr`!

OXYGEN. Energie pentru afaceri este o revistă dedicată clienților mari GDF SUEZ Energy România, oamenilor de afaceri și partenerilor, autorităților, specialiștilor și jurnaliștilor interesațide domeniul energiei.

GDF SUEZ Energy România dorește ca OXYGEN să fie un vehicul de comunicare pentru cât maimulți cititori. Avem nevoie de opiniile și comentariile dumneavoastră, pentru a face din aceastăpublicație una de referință pentru \ntreaga industrie.Vă rugăm să ne trimiteţi răspunsurile pentru \ntrebările de mai jos, prin fax, e-mail sau la adresaredacţiei, cel târziu pân` la data de 15.09.2011. Câ[tig`torii vor fi stabili]i prin tragere la sor]i [i lise vor oferi premii interesante. Vă mulţumim pentru sprijin.

Nume și prenume: ...........................................................................................................................Companie: ................................................................ Funcție: .........................................................Telefon sau e-mail: ...........................................................................................................................Pentru a v` califica pentru tragerea la sor]i, v` rug`m s` completa]i lizibil toate datele de contact.

1. Ce impresie v-a făcut revista OXYGEN?□ Se diferențiază clar de alte reviste de energie de pe piața locală și este o surpriză plăcută.□ Este o revistă interesantă, dar nu mi-a atras atenția \n mod deosebit.

2. Cât timp credeți că veți petrece citind revista? □ Sub 5 minute □ 5-10 minute □ 15-30 de minute □ Peste 30 de minute

3. Care este atuul (care sunt atuurile) revistei?□ Designul modern, de impact□ Textele profesionist scrise și editate□ Imaginile de bună calitate□ Calitatea tiparului și a hârtiei

4. Cum priviți prezența paginilor de publicitate \n revistă?□ Este un lucru bun, cititorii pot afla informații despre diferite companii și ofertele lor.□ Sunt utile, dar nu arată profesionist.□ Nu le dau atenție, trec peste ele.

5. Ce subiecte ați dori să vedeți dezvoltate \n revistă?............................................................................................................................................................

Desprindeți această foaie și trimiteți-ne-o:1. prin fax, la numărul 021 319 35 68 sau2. scanată, prin e-mail, la adresa [email protected] sau3. prin poștă, pe adresa Edipresse AS, strada Buze[ti 50-52, sector 1, București, „Pentru Oxygen“.

Chestionar OXYGENRĂSPUNDEȚI

LA |NTREBĂRI ȘI CÂȘTIGAȚI!

Câştigătorul concursului precedent este: Aparat foto: Dobre Ani[oara (SC Scorpion Exim SRL, Foc[ani)

65 Chestionar_Layout 1 6/7/11 4:13 PM Page 65

Carmen, care crezi c` sunt diferen]eledintre mi[carea ecologic` din ]`rile cutradi]ie \n acest domeniu [i manifest`rileeco de la noi, din România?

C.B.Nu cred c` e vorba de dife ren]e, ci de dis-crepan]e evidente dela prima respira]ie. Am

s`-]i povestesc o experien]` pe care a avut-oun prieten de-al meu la Viena. Sta]iona cuma[ina pornit` pe o strad`, \n a[teptareaiubitei lui, iar dup` 4-5 minute a venit uncet`]ean care i-a atras aten]ia s` opreasc`motorul. Cam asta e diferen]a.Ce le spui prietenilor tì care nucon[tientizeaz` c` resursele acesteiplanete sunt epuizabile?

C.B.Nu \mi aduc aminte de vreo discu]ie\n care vreunul dintre prietenii mei

s`-mi fi demonstrat c` are nevoie ca eu s`-ifac educa]ie \n acest sens.Ce impact au proiectele eco \n care suntimplicate vedetele? Crezi c` ajung mairepede la inima oamenilor?

C.B.Cred c` au vizibilitate mai mare, darnu au \ntotdeauna credibilitate. Am

v`zut multe vedete pentru care proiecteleeco sunt doar un exerci]iu de imagine lamod`. Exist` cazuri concrete de vedete carese declar` ecologiste convinse, dar carede]in \n acela[i timp companii care sereg`sesc pe lista marilor poluatori ai me -diului.{tiu c` obi[nuie[ti s` faci sport \n aerliber. E[ti mul]umit` de calitatea aeruluidin Bucure[ti?

C.B.|n niciun caz! |n Bucure[ti suntmaxim 4-5 locuri \n care po]i face

sport \n aer liber f`r` s` sim]i gaze dee[apament pe gât.Iar aceast` poluare din Bucure[ti neafecteaz` s`n`tatea. Tu cum te protejezi? Iei anumite suplimente pentru \nt`rireasistemului imunitar, de exemplu?

C.B.Alerg doar \n locuri unde exist` mul-t` verdea]`, mai exact \n parcuri. |n

plus, folosesc crem` de protec]ie solar` [i,rar, suplimente cu Omega 3 [i Omega 6.Care sunt exerci]iile care trebuie incluse\ntr-un program de sport zilnic?

C.B.Stretching [i 15 minute de exerci]ii cardio.

|n ce condi]ii ai renun]a complet lama[in` [i ai merge numai cu bicicleta?

C.B.|n condi]iile \n care a[ avea la dis-pozi]ie pistele din Amsterdam [i nu

ar trebui s` m` \mbrac niciodat` elegant.|n general, românii ignor` ecologia. Cumcrezi c` \i putem trezi la realitate?

C.B.S` le spun` cineva c` primesc gratisun kilogram de orice dac` planteaz`

un pom sau colecteaz` selectiv de[eurile.Totu[i, sunt pu]ine locurile \n care putemcolecta selectiv de[eurile. Ce faci cuzecile de kilograme de hârtie (reviste,ziare etc.) sau cu ambalejele de plastic?

C.B.Nu mai cump`r de foarte mult timpziare [i reviste, pentru c` le pot citi

pe Internet, [i colectez selectiv de[eurileatunci când pot.Ai putea recomanda cititoarelor un ritualde \nfrumuse]are eco special pentru var`?

C.B.Eu folosesc vara o masc` pentruten pe care mi-o fac singur` dintr-o

piersic` bine coapt`, \n combina]ie cu o lin-gur` de ulei de argan sau ulei de migdale.Ritualul este simplu: se amestec` totul,se \ntinde pe fa]` [i se las` sàc]ioneze 15 minute.Ai o siluet` de invidiat. Sedatoreaz` acest lucru unei ali-menta]ii eco? Din ce estealc`tuit` dieta ta zilnic`?

C.B.|mi cump`r alimenteeco \n propor]ie de

50%. Din dieta mea zilnic`nu lipsesc legumele, oleagi-noasele, iaurtul [i apa.

Care a fost primul tù gest eco pe care l-ai f`cut pentru comunitatea \n caretrìe[ti?

C.B.Am plantat pomi \n parc când eram\n clasa a VI-a.

A[adar, sloganul ecologist „un om - unpom“ te-a convins…

C.B.Sloganul nu m-a convins, dar amplantat vreo cinci pomi. Nu cred c`

eco logia se refer` doar la plantatul copacilor,colectarea selectiv` a de[eurilor [i consumulde ap`. Suprapopularea Planetei este unadintre cele mai grave probleme de mediudespre care se vorbe[te mult prea pu]in. n


ALTERNATIVE: Carmen Brum`

interviu de LUANA D~NE}; foto Cosmin Gogu (pentru revista VIVA!)

Despre sport, s`n`tate & ecologieCarmen Brum` este recunoscut` pentru pasiunea ei pentru sport [i preocuparea pentru o via]` s`n`toas`. Ce p`rere arevedeta de la Realitatea TV despre mi[carea \n aer liber, pute]i afla din interviul ce urmeaz`.

66 Alternative ••_Layout 1 6/7/11 2:34 PM Page 66

C4 redescoperim_Layout 1 6/8/11 5:01 PM Page 3

produc}ia de electricitate · 2016-08-31 · ideea revistei și manager de proiect florina p\nzaru...

Documents